Sunteți pe pagina 1din 44

Upload

email

******
Am uitat parola x Creaza cont nou

Administratie

Arta cultura
Biologie
Casa gradina
ASISTENTA MEDICALA A
Diverse
MAMEI SI COPILULUI
Economie
ALTE DOCUMENTE
medicina
Geografie
MASAJUL TERAPEUTIC SPECIAL
Gradinita
FIsA VIZITATORULUI
Istorie
VINE IARNA! LEACURI DE SEZON
Jurnalism
BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR
Limba
Glaucom - nu va lasati orbiti
Literatura romana
LEACURI DE LA CITITORI
Management
Sindromul de secretie inadecvata a hormonului antidiuretic
MedicinaAlimentatie nutritie ASISTENA MEDICAL
Hiperaldosteronismul primar
Personalitati
A MAMEI sI
Profesor scoala
Hepatita D (infectia virala delta, HDV)
COPILULUI
Sociologie
Probleme de memorie
Stiinta
Tehnica mecanica
Timp liber
Search

PARTEA I
CONSULTAIA
PRENATAL sI DISPENSARIZAREA SARCINII NORMALE N
PRACTICA MEDICULUI DE FAMILIE

DEFINIIE
Consultatia prenatala este o metoda de asistenta medicala 545j98f cu un
preponderent caracter profilactic si activ, acordata pe toata perioada de
gestatie tuturor femeilor gravide, avnd ca scop principal scaderea riscului
materno - fetal si identificarea sarcinilor cu risc obstetrical crescut.

OBIECTIVELE CONSULTAIEI PRENATALE


1. depistarea precoce a sarcinii (de preferat nca din trimestrul I) si luarea
n evidenta a gravidei;
2. depistarea activa a factorilor de risc si ncadrarea gravidei n categoria
"cu risc obstetrical mic, crescut sau sever";
3. evaluarea si supravegherea starii de sanatate a gravidei, a dezvoltarii si
starii produsului de conceptie;
4. dirijarea conditiilor de igiena generala, igiena muncii si igiena
alimentatiei;
5. pregatirea fizica si psihica a gravidei pentru nastere, lehuzie si cresterea
copilului

METODOLOGIE
Mijloacele utilizate de catre medicul de familie pe parcursul consultatiei
prenatale sunt:

anamneza si observatia

examenul clinic general si obstetrical

investigatiile paraclinice uzuale si investigatiile pe care le necesita o


eventuala patologie sau factor de risc asociat

consulturi interdisciplinare

educatie sanitara individuala si colectiva

psihoprofilaxie

CALENDARUL CONSULTAIILOR PRENATALE


MF are obligatia sa ia n evidenta gravida si sa urmareasca pe tot parcursul
sarcinii, lunar (conform contractului)

Pe ntreaga perioada a sarcinii, medicul de familie va acorda 10-12


consultatii prenatale, dupa urmatorul calendar:

ntre saptamnile 12-28 de sarcina: lunar

ntre saptamnile 28-36 de sarcina: bilunar

pe parcursul ultimei luni de sarcina: saptamnal

1. 1. PRIMA CONSULTAIE PRENATAL

LOCUL DE DESFsURARE (UNDE ?): unitatea de asistenta medicala


545j98f primara (dispensar)

MOMENTUL ACORDRII PRIMEI CONSULTAII


PRENATALE (CND ?): cu ocazia prezentarii gravidelor pentru prima
data n scopul luarii n evidenta

ECHIPA DE LUCRU (CU CINE ?): medic specialist n Medicina


Familiei, asistenta de cabinet, moasa

ECHIPAMENT NECESAR (CU CE ?):

instrumentar medical (stetoscop, tensiometru, pelvimetru, termometru,


apasator de limba, ciocan de reflexe, lanterna, stetoscop obstetrical,

centimetru, taliometru, cntar)

materiale sanitare

documente medicale (fise de consultatie, registrul de evidenta a


gravidelor, caiet de maternitate, bilete de trimitere pentru investigatii
paraclinice

ETAPE DE DESFsURARE (CUM?):

1. ANAMNEZA
Motivele prezentarii la medicul de familie
Depistarea semnelor si manifestarilor caracteristice sarcinii:

amenoree (orice femeie amenoreica este considerata gravida pna


la proba contrarie); se noteaza data ultimei menstruatii (DUM), n
vederea calcularii vrstei gestationale si a datei probabile a
nasterii

tulburari digestive (greturi, varsaturi, pervertirea gustului,


sialoree, modificarea apetitului, constipatie, pirozis)

tulburari urinare (polakiurie)

tulburari neuropsihice (instabilitate emotionala, iritabilitate,


astenie, inversarea ritmului somn-veghe, labilitate psihica)

modificari generale (fatigabilitate, cresterea temperaturii bazale-

37,1 - 37,70C, senzatie de gonflare si de tensiune mamara, mici


edeme palpebrale)
Informarea asupra antecedentelor personale:

Antecedente heredo-colaterale (arborele genealogic): afectiuni


genetice sau boli cu incidenta crescuta n familie: DZ, HTA,
epilepsie, cancere, hemofilii, talasemii, alte hemopatii, mixedem,
rinichi polichistic, etc

Antecedente patologice ale sotului (boli genetice, boli infectocontagioase, TBC, boli cu transmitere sexuala)

Antecedente personale fiziologice (menarha, caracterele ciclului


menstrual, avorturi, chiuretaje, nasteri)

Antecedente personale patologice (boli medicale, afectiuni n


sfera genitala, interventii chirurgicale, traumatisme, boli infectocontagioase, boli cu transmitere sexuala, TBC, titrul anticorpilor
antirubeola, imunizare antitetanica)

Antecedente personale obstetricale (nasteri la termen, nasteri


premature, nasteri de feti morti, sarcini depasite cronologic,
sarcini ectopice, travalii distocice, distocii de prezentatie, nasteri
laborioase, manevre obstetricale, aplicatii de forceps, cezariene,
sarcini oprite n evolutie, HTA indusa de sarcina/eclampsie,
incompatibilitate n sistem Rh/ABO, efectuarea profilaxiei cu
imunoglobulina anti-D n cazul femeilor Rh - cu sot Rh +, decese
ale nou-nascutilor n primele 7 zile de viata, starea de sanatate a
copiilor n viata)

Grupul sanguin si Rh-ul gravidei si sotului

Mijloace contraceptive utilizate anterior sarcinii


prezente (metode, data nceperii contraceptiei, reactii secundare )

Informare asupra conditiilor de viata (obiceiuri- tabagism, alcoolism,


consum de droguri sau medicamente; specificul alimentatiei; conditii
de locuit; situatii conflictuale n familie)
Informare asupra conditiilor de munca (microclimat, noxe
profesionale, tipul si specificul profesiei/ocupatiei, riscul
profesiei/ocupatiei, boli profesionale)

2. EXAMENUL CLINIC GENERAL: se vor preciza urmatoarele aspecte:


Parametrii fiziologici generali:

tipul constitutional

talia (se masoara cu taliometrul)

greutatea actuala (se noteaza cresterea n greutate = G actuala - G


anterioara sarcinii)

pulsul si alura ventriculara

tensiunea arteriala (n pozitia sezut si n ortostatism)

Starea functionala a tuturor aparatelor si sistemelor organismului


gravidei
Modificarile obiective caracteristice n sarcina:

modificari generale (masca de sarcina, pigmentarea liniei albe,


aparitia de varice sau hemoroizi, vergeturi pe abdomen sau
coapse, edeme palpebrale sau gambiere, cresterea n greutate,
marirea abdomenului, pigmentarea organelor genitale externe)

modificari ale snilor (cresterea si indurarea snilor,


hiperpigmentatia areolei mamare, aparitia areolei secundare, a
tuberculilor Montgomery, vizualizarea retelei venoase
superficiale Haller, deformarea areolei n sticla de ceas, formarea
mamelonului, exteriorizarea unei picaturi de colostru la
exprimarea mamelonului)

3. EXAMENUL OBSTETRICAL n practica medicului de familie va


cuprinde:
Examenul abdomenului:

inspectia (marirea de volum a abdomenului si orientarea axului


mare al abdomenului)

palparea conform manevrelor Leopold (n 5 timpi):


-

timpul I: acomodarea gravidei cu minile examinatorului


(palpare blnda superficiala)

timpul II: delimitarea fundului uterin cu marginea


cubitala a minii stngi si masurarea cu ajutorul
centimetrului a naltimii fundului uterin, precum si a
circumferintei abdominale prin punctul de maxima
proeminenta

timpul III: examinarea continutului segmentului inferior


si stabilirea tipului de prezentatie

Concluzie:

timpul IV: palparea bimanuala a continutului fundului


uterin; cu aceasta ocazie se episteaza si miscarile active
fetale (MAF)

timpul V: palparea bimanuala sau unimanuala a


flancurilor pentru determinarea situarii spatelui fetal,
permitnd definirea pozitiei (dreapta sau stnga)

Prin palpare se determina:

prezentatia si pozitia

tipul sarcinii (unica sau multipla)

supletea si consistenta peretelui uterin, tonusul bazal, prezenta


contractiilor uterine

valoarea naltimii fundului uterin -FU si a circumferintei

abdominale- CA
-

miscarile active fetale -MAF (percepute de la vrsta gestationala de


4,5 luni pentru primipare si de la 4 luni pentru multipare)

auscultatia:

se face cu ajutorul stetoscopului obstetrical Laennec;

se ausculta bataile cordului fetal (BCF) care sunt ritmice, bine batute,
regulate, au un caracter pendular (ritm embriocardic) si au o
frecventa medie de 140 batai/min (120-160/min);

BCF sunt percepute de urechea examinatorului ncepnd cu luna a 5a de sarcina

Efectuarea pelvimetriei externe (se va face de la luarea n evidenta a


gravidei)

scopul: evaluarea starii bazinului osos si depistarea unor distocii


de bazin (datele se completeaza cu cele ale pelvimetriei interne
care se efectueaza prin tuseu vaginal de catre medicul ginecolog)

acest examen este obligatoriu de efectuat la gravidele primipare

material : pelvimetrul Baudelocque cu ramuri curbe si ramuri


drepte, centimetru

masuratori:
-

diametrul antero-posterior (Baudelocque) = 20 cm (repere:


punctul cel mai proeminent al fetei anterioare a simfizei

pubiene si apofiza spinoasa a vertebrei lombare L5)


-

diametrul bispinos = 24 cm (repere: spinele iliace anterosuperioare)

diametrul bicrest = 28 cm (repere: punctele cele mai


ndepartate ale crestelor iliace)

diametrul bitrohanterian = 32 cm (repere: cele mai


proeminente puncte ale celor doua trohantere)

diametrul biischiatic (diametrul transvers al strmtorii


inferioare)=11 cm (ntre fetele interne ale tuberozitatilor
ischiatice; se masoara cu pelvimetrul cu brate drepte sau cu
centimetrul

rombul lui Michaelis:


Examenul local consta n:

inspectia regiunii vulvare

examenul cu valve al colului si vaginului

tuseul vaginal si pelvimetria interne (se efectueaza n cursul


trimestrului III de sarcina, de regula de catre medicul specialist n
obstetrica-ginecologie)

n timpul acestui examen se urmaresc:


-

semnele caracteristice sarcinii: prezente la nivelul vulvei, vaginului,

colului si uterului
-

anomalii ale tractului genital

secretii patologice sau snge n vagin

leziuni ale colului sau vaginului

Pentru orice modificare patologica depistata, gravida va fi trimisa la


medicul ginecolog pentru efectuarea examenelor de specialitate.
De asemenea, acest examen este un prilej de a efectua recoltare pentru
realizarea frotiului de citologie exfoliativa (Babes-Papanicolau)-care este o
metoda screening pentru depistarea cancerului genital
4. SELECTAREA GRAVIDELOR CU RISC OSTETRICAL sI
CALCULAREA SCORURILOR DE RISC DUP MODELUL LUI
COOPLAND
Factorii de risc obstetrical se grupeaza n urmatoarele categorii:
A. Circumstante psiho-sociale:
a.

sarcina nedorita

b. nivel socio-economic precar


c.

climat afectiv negativ, familii dezorganizate

d. domiciliul femeii n zone geografice greu accesibile, fara posibilitati


de transport de urgenta
e.

nerespectarea prevederilor legale privind protejarea gravidei la locul


de munca

f.

circumstante iatrogene (omisiuni, erori de interpretare a unei


patologii, falsificarea datelor anamnestice, mijloace diagnostice
agresive, etc)

B. Factori generali:
a.

vrsta- primipare sub 20 ani si peste 35 ani

b. paritatea- marile multipare

c.

talia sub 1,55 m

d. greutatea sub 45 kg
e.

infantilism genital

f.

volum cardiac redus

g.

izoimunizare Rh sau ABO

h.

boli autoimune

C. Antecedente ginecologice si obstetricale:


a.

uter cicatricial

b. malformatii sau tumori genitale


c.

sterilitate tratata

d. incontinenta cervico-istmica
e.

prolaps genital, fistule genitale

f.

operatii plastice pe rect sau sfera genitala

g.

avorturi, nasteri premature n antecedente

h.

nasteri cu distocii mecanice, distocii de dinamica, distocii de


prezentatie, hemoragii n delivrenta, interventii obstetricale

i.
j.

lehuzie cu sindrom infectios sau boala tromboembolica


antecedente progene (copii nascuti morti sau decedati n perioada
neonatala imediata, dismaturi, macrozomi, malformati, etc)

D. Boli preexistente sarcinii:


a.

cardiopatii

b. HTA
c.

anemii

d. tulburari endocrino-metabolice (diabet, obezitate, hipertiroidism, etc)


e.

boli respiratorii

f.

nefropatii

g.

infectii cronice (TBC, lues)

h.

boli infectioase (rubeola, herpes, toxoplasmoza, listerioza, hepatita,


colibaciloze, infectii cu virus citomegalic, etc)

i.
j.

hepatite cronice
afectiuni ortopedice anterioare (deformari de coloana vertebrala,
anchiloze)

E. Intoxicatii:
a.

alcoolism

b. tabagism
c.

medicamente

d. droguri
e.

toxice profesionale sau neprofesionale

F. Sarcina complicata prin:


a.

distocii osoase

b. distocii de prezentatie
c.

crestere anormala n greutate

d. crestere anormala a volumului uterului


e.

HTA indusa de sarcina

f.

hemoragii dupa saptamna 20 de sarcina

g.

incontinenta cervico-istmica

h.

fals travaliu

i.

incompatibilitate RH/ABO

j.

interventii chirurgicale de urgenta

k. boli infectioase aparute n timpul sarcinii


l.

rupere prematura de membrane

m. sarcina prelungita cronologic


n.

modificarea parametrilor de laborator

G. Factori intranatali:
a.

hemoragie recenta

b. boala intercurenta n evolutie


c.

ruptura de membrane de peste 6 ore, fara declansarea contractiilor


uterine

d. procidenta de cordon
e.

travalii peste 12 ore la multipare si peste 24 ore la primipare

f.

suspiciune clinica de suferinta fetala

g.

moarte intrauterina a fatului

n functie de toti acesti factori se calculeaza un scor care ncadreaza


gravidele n categoriile "cu risc mic, crescut sau sever". Se utilizeaza
modelul lui Coopland (vezi fisa).
Gravidele cu risc vor fi:
-

dispensarizate separat;

luate n evidenta si de catre medicul specialist n obstetrica-ginecologie;

supuse unei game largite de investigatii paraclinice (ex: test imunologic


de sarcina, dozarea HCG, investigatii genetice, dozari de estrogeni,
progesteron, HLP, determinarea titrului anticorpilor anti-D -n S24-S28,

echografii, investigarea fatului prin amniocenteza, etc);


-

spitalizate preventiv daca anumite stari patologice impun acest lucru.

5. PRESCRIEREA EXAMENELOR PARACLINICE sI DE LABORATOR


Cu ocazia primei consultatii prenatale, n scopul evaluarii starii de
sanatate a gravidei, medicul de familie va solicita urmatoareleinvestigatii
obligatorii:
1. Hemoleucograma cu formula leucocitara
2. Grupul sanguin si Rh-ul gravidei (si pentru sot, n cazul unei
incompatibilitati ABO/Rh)
3. Reactia Bordet-Wassermann sau alt test pentru lues (ex. VDRL)
4. Glicemia a jeun
5. Calcemia
6. Examenul de urina
7. Examenul secretiei vaginale (microbiologic si parazitologic)
8. Teste serologice pentru boli infectioase (titrul anticorpilor
antirubeola, test HIV, markeri virali pentru hepatita B,C,D, etc)
9. Echografia abdominala

Echografia n primul trimestru de sarcina - scopuri:

1. confirma diagnosticul de sarcina prin evidentierea:


-

sacului ovular (din S4-5): imagine transsonica nconjurata de un

ecou hiperecogen
-

ecoului embrionar (din S6)

pulsatiilor tubului cardiac primitiv (din S8)

2. aprecierea vrstei gestationale dupa:


-

dimensiunea sacului gestational (pna la 5-6,5 saptamni de


amenoree)

lungimea cranio-caudala a embrionului (dupa 6,5 saptamni de


amenoree si pna la 12-13 saptamni de amenoree)

3. aprecierea evolutivitatii sarcinii (vizualizarea sacului ovular, a


embrionului, a pulsatiilor tubului cardiac primitiv)
4. depistarea sarcinii ectopice

Echografia n trimestrul II-III de sarcina - scopuri:

1. confirmarea diagnosticului de sarcina


2. aprecierea vrstei gestationale si a dezvoltarii fetale dupa:
-

diametrul biparietal (DBP)

circumferinta craniana (CC)

circumferinta abdominala (CA)

lungimea femurului (LF)

Acesti parametrii se raporteaza la curbele de crestere intrauterina (tabele


standard).
3. aprecierea BCF (prin metoda echo Doppler)
4. determinarea sexului fatului
5. depistarea sarcinilor multiple
6. depistarea anomaliilor fetale (hidrocefalie, anencefalie, anasarca
fetoplacentara, meningocel, etc)

7. localizarea placentei
8. aprecierea cantitatii de lichid amniotic
9. aprecierea evolutivitatii sarcinii (BCF, MAF, parametrii de dezvoltare a
fatului)
6. COMPLETAREA DOCUMENTELOR MEDICALE:
a.

fisa de urmarire clinica a gravidei

b. registrul de evidenta a gravidelor


c.

registrul de consultatii

d. caietul de maternitate
e.

bilete de trimetere pentru investigatii paraclinice si de laborator sau


pentru consult de specialitate

7. EDUCAIA GRAVIDEI: se vor discuta urmatoarele aspecte:

Importanta dispensarizarii si a participarii active a gravidei la acest act


medical.

Calendarul urmatoarelor consultatii prenatale

Modul de viata

Igiena personala, ngrijirea snilor, activitatea sexuala

Igiena alimentatiei (dieta normocalorica, echilibrata, bogata n


vitamine, calciu, fier; precizarea alimentelor care trebuie evitate)
Rolul nociv al fumatului, consumului de bauturi alcoolice, drogurilor,
unor medicamente, att asupra gravidei, ct si asupra produsului de
conceptie
Medicamente contraindicate n sarcina (se va da gravidei o lista cu
astfel de medicamente)
Igiena muncii (din luna a 7-a si 10 zile gravida beneficiaza de concediu
prenatal platit, conform dispozitiilor din Codul Muncii)
Cresterea n greutatea pe parcursul sarcinii (n mod normal, cresterea

totala n greutate pe parcursul sarcinii este de 10-12 kg, cresterea


lunara este de 1,5-2 kg , nedepasind 500 g/saptamna n luna a 9-a)

Posibilitatea aparitiei unor semne (edeme, hemoroizi, varice) si


interpretarea lor de catre gravida
Necesitatea prezentarii la medic ori de cte ori apar semne de alarma
(contractii uterine dureroase, sngerari, pierdere de lichid amniotic,
edeme n repaus, crestere anormala n greutate, necorelarea vrstei
gestationale cu naltimea fundului uterin)
Riscul expunerii la boli infecto-contagioase (mai ales la rubeola);
educatie sanitara n timpul epidemiilor.
Imunizarile (vaccinarea antitetanica, cnd este cazul)
Necesitatea determinarii anticorpilor anti-D (n cazul incompatibilitatii
n sistem Rh): n saptamnile 24-28 si antepartum
Prezentarea unor materiale (carti, reviste, planse, casete video),
referitoare la ngrijirea prenatala si postnatala, psihoterapie,
fizioterapie.

1.2. CONSULTAIILE PRENATALE ULTERIOARE


LOCUL DE DESFsURARE (UNDE ?): unitatea de asistenta medicala
545j98f primara (dispensar)
MOMENTUL ACORDRII CONSULTAIILOR PRENATALE (CND ?):
conform calendarului stabilit de catre medicul de familie pentru fiecare
gravida n parte.
ECHIPA DE LUCRU (CU CINE ?):

medic specialist n Medicina Familiei

asistenta de cabinet

asistenta de teren

moasa

asistenta de igiena

ECHIPAMENT NECESAR (CU CE ?):

instrumentar medical (stetoscop, tensiometru, termometru, apasator de


limba, lanterna, ciocan de reflexe, stetoscop obstetrical, pelvimetru,
centimetru, taliometru, cntar)

materiale sanitare

documente medicale (fise de consultatie, registrul de evidenta a


gravidelor, caiet de maternitate, bilete de trimitere pentru investigatii
paraclinice)

ETAPE DE DESFsURARE (CUM?):


1. ANAMNEZA : scurt interogatoriu asupra evolutiei sarcinii ntre doua
controale medicale; se insista asupra urmatoarelor semne/simptome:
lombalgii, dispnee, edeme, varice, hemoroizi, dureri abdominale, pierderi
de snge, poliurie, astenie, greturi, varsaturi, tulburari de tranzit
intestinal, insomnie, stare afectiva modificata, etc.
2. EXAMEN CLINIC GENERAL:

Parametrii generali:

Stare generala si de nutritie

Stare psihica

Greutatea si cstigul n greutate ntre doua examene succesive

Temperatura axilara

Tensiunea arteriala

Puls si alura ventriculara

Starea functionala a tuturor aparatelor si sistemelor organismului


gravidei
Urmarirea modificarilor caracteristice sarcinii (modificari generale si
ale snilor)
Efectuarea testului Gant (roll-over test):

scopul testului: depistarea precoce a HTA indusa de sarcina

se efectueaza din luna a 6-a de sarcina

principiul metodei: se determina TA din 5 n 5 minute, timp de 15


minute cu gravida n pozitie de decubit lateral stng; apoi se trece
gravida n pozitie de decubit dorsal si se determina TA la 1 minut si
la 5 minute

rezultate: daca TA diastolica creste cu >20 mmHg n pozitia de


decubit dorsal, testul este pozitiv, 80% din gravide avnd riscul de a
dezvolta pe parcursul graviditatii o HTA indusa de sarcina
(preeclampsie); aceste cazuri vor fi atent supravegheate si vor fi
trimise la consult de specialitate pentru monitorizare si conduita
terapeutica

3. EXAMENUL OBSTETRICAL va cuprinde:

examenul abdomenului (se urmeaza aceeasi pasi: inspectie, palpare,


auscultatie, descrisi la prima consultatie prenatala): se vor urmari FU,
CA, MAF, BCF, prezentatia

examenul local (inspectia regiunii anogenitale si examenul cu valve)

4. REEVALUAREA RISCULUI OBSTETRICAL sI A SCORULUI DE RISC


(modelul lui Coopland)
5. EXAMENE PARACLINICE sI DE LABORATOR
Cu ocazia fiecarei consultatii prenatale programate, se vor repeta
urmatoarele investigatii:

Hemoleucograma

RBW/VDRL (obligatoriu n trimestrul III)

Examen de urina

Examenul secretiei vaginale

Echografie abdominala

6. VACCINAREA ANTITETANIC

n cazul gravidelor nevaccinate antitetanic se


efectueaza primovaccinarea cu VTA (anatoxina tetanica purificata si
adsorbita), care consta n administrarea intramusculara a 2 doze a
cte 0,5 ml, la interval de 4 saptamni (n L 7 si L 8 )

revaccinarea gravidelor vacinate anterior se va face n luna 71/2 a


primei graviditati cu o doza de 0,5ml VTA, intramuscular
(revaccinarea cu ocazia unei sarcini ulterioare se face numai n cazul
n care au trecut peste 10 ani de la ultima revaccinare primita)

la 1 an de la nastere se efectueaza un rapel cu VTA, IM, 0,5 ml

7. ACTIVITI PROFILACTICE:

tratamentul anemiei (n cazul n care Hb< 11g% si Ht<35%):


suplimentarea cu preparate farmaceutice: terapie orala cu preparate pe
baza de fier, acid folic, vitamina C

profilaxia rahitismului (n cazul fatului): alimentatie bogata n calciu,


administrare de vitaminaD si calciu

tratamentul bacteriuriilor asimptomatice: antibiotice (ampicilina,


cefalosporine, etc, conform antibiogramei)

8. ALTE MSURI:

acordarea concediului prenatal din luna a 7-a si 10 zile (totalizeaza 126


zile)

gravidele cu sarcina cu risc crescut vor fi dispensarizate separat si vor fi


monitorizate att de catre medicul de familie, ct si de catre specialistul
n obstetrica-ginecologie din policlinica

tratarea (n colaborare cu specialistul) a afectiunilor frecvente n sarcina


care nu necesita spitalizare (bacteriurii asimptomatice, cataruri sezoniere,
anemii usoare)

trimitere spre internare a gravidelor cu patologie proprie sarcinii (daca


afectiunile n cauza ar afecta produsul de conceptie, sarcina sau gravida)

9. COMPLETAREA DOCUMENTELOR MEDICALE:

fisa de urmarire clinica a gravidei


registrul de evidenta a gravidelor
caietul de maternitate
bilete de trimitere pentru investigatii paraclinice si de laborator sau
pentru consult de specialitate
10. EDUCAIA GRAVIDEI: se vor discuta urmatoarele aspecte:

Calendarul urmatoarelor consultatii prenatale.

Modul de viata.

Igiena personala, ngrijirea snilor, activitatea sexuala.

Igiena alimentatiei (dieta normocalorica, echilibrata, bogata n


vitamine, calciu, fier; precizarea alimentelor care trebuie evitate).
Rolul nociv al fumatului, consumului de bauturi alcoolice, drogurilor,
unor medicamente att asupra gravidei, ct si asupra produsului de
conceptie.

Medicamente contraindicate n sarcina.

Igiena muncii.

Cresterea n greutatea pe parcursul sarcinii.

Graficul MAF si BCF.

Rolul echografiei n supravegherea evolutiei sarcinii si produsului de


conceptie.
Posibilitatea aparitiei unor semne (edeme, hemoroizi, varice) si
interpretarea lor de catre gravida.
Necesitatea prezentarii la medic ori de cte ori apar semne de alarma
(contractii uterine dureroase, sngerari, pierdere de lichid amniotic,
edeme n repaus, crestere anormala n greutate, necorelarea vrstei
gestationale cu naltimea fundului uterin).
Riscul expunerii la boli infecto-contagioase (mai ales la rubeola);

educatie sanitara n timpul epidemiilor.

Vaccinarea antitetanica.
Necesitatea determinarii anticorpilor anti-D (n cazul incompatibilitatii
n sistem Rh).
Semne premonitorii ale travaliului (eliminarea dopului gelatinos,
aparitia contractiilor uterine dureroase care cresc n frecventa,
intensitate, durata).
Semne ale rupturii premature de membrane (eliminarea unui val de
lichid opalescent, cu miros fad, care nu pateaza lenjeria) si modul de
actiune n aceasta situatie.
Amenintarea de avort (durere abdominala, sngerare vaginala) si
conduita gravidei n aceasta situatie.
Semne ale sarcinii oprite n evolutie (diminuarea tulburarilor
neurovegetative, TIS negativ, contrast vrsta gestationala/dimensiuni
uter).
Semne ale HTA induse de sarcina (TA>140/90 mmHg, edeme
persistente >24 ore de repaus, proteine n urina).
Comportamentul gravidei n preajma termenului.

11. PSIHOPROFILAXIA

scop: diminuarea/disparitia fricii de nastere si formarea unei conduite


adecvate n timpul nasterii

metode:
-

lectii despre reproducere, evolutia sarcinii, mecanismele


nasterii, mecanismele durerii n timpul nasterii (5-6- lectii cu
cte 10-12 gravide)

exercitii fizice colective, sub ndrumarea unui asistent sau


fizioterapeut (exercitii de relaxare, de respiratie, de antrenare
a musculaturii abdominale si perineale)

optimizarea relatiei medic-moasa -gravida prin vizite la


domiciliul gravidei

informare asupra locului nasterii, dotarii maternitatii, echipei


de medici si asistente din maternitate

1.3. IGIENA SARCINII


Igiena sarcinii se nscrie n masurile profilactice pentru protectia femeii
nsarcinate si a fatului n uter.
MODUL DE VIA

Nu va fi perturbat n mod deosebit odata cu instalarea starii de gestatie.

Gravida si va continua activitatea profesionala si activitatea desfasurata


la domiciliu, cu unele restrictii privind cantitatea si intensitatea efortului
fizic depus.

Vor fi evitate eforturile fizice mari si prelungite, surmenajul intelectual,


oboseala.

IGIENA MUNCII N SARCIN

n primele 5 luni de sarcina, gravida si va desfasura normal activitatea


profesionala.

Se vor evita:
eforturile fizice mari
ridicarea greutatilor mai mari de 10 kg
locurile de munca cu noxe periculoase (radiatii, substante toxice)
locurile de munca periculoase (la naltime)
munca n locuri cu temperatura crescuta sau scazuta, umiditate
excesiva, trepidatii, munca n aer liber n timpul sezonului rece
pozitiile vicioase la locul de munca
ortostatismul prelungit

Conform Codului Muncii:


Gravidele si lauzele nu vor fi folosite la locuri de munca vatamatoare,
grele, periculoase sau contraindicate medical si nu vor fi chemate la
ore suplimentare. Ele vor fi trecute pe alte locuri de munca fara
scaderea retributiei.
Munca gravidelor n timpul noptii este interzisa.
Gravidele beneficiaza de concediu de maternitate platit. Concediul
prenatal si de maternitate dureaza 126 zile (52 zile naintea nasterii si
74 zile dupa nastere), cu posibilitatea de prelungire pentru cresterea
copilului.

ODIHNA

Se recomanda 8 ore de somn/zi.

Daca gravida prezinta insomnii n cursul noptii, se evita somnul de dupaamiaza, acesta fiind nlocuit cu repausul n fotoliu sau cu plimbari usoare
.

Se recomanda plimbari n aer liber, lecturi usoare, spectacole distractive.

ACTIVITATEA SPORTIV

Sunt contraindicate:
sportul de performanta
calaria
tenisul
alpinismul
canotajul
schiul

notul (n primele luni de sarcina)


gimnastica de performanta
schiul nautic
motocrosul
plaja

Se recomanda:
mersul pe jos pe teren plat (n ultima parte a sarcinii plimbarile sa nu
fie mai lungi de 30-45 minute)
mersul cu bicicleta pe distante scurte
notul usor, n lunile a 4-a si a 5-a
gimnastica medicala usoara (maxim o ora, la 3-4 zile), constnd n
exercitii de respiratie, de relaxare, de ntarire a musculaturii
abdominale si perineale

n amenintarea de avort, avortul repetat sau incontinenta cervico-istmica,


orice sport este interzis.

CLTORIILE

Evitarea aglomeratiei datorita riscului crescut de a contracta o boala


infecto-contagioasa.

Evitarea calatoriilor lungi si obositoare cu trenul sau masina.

Este permisa calatoria cu avionul.

n preajma termenului se recomanda gravidei sa nu paraseasca


localitatea de resedinta.

IGIENA CORPORAL

Igiena corporala zilnica este aigurata prin bai complete la cada sau
dusuri.

Se contraindica:
baile de aburi (sauna) sau baile fierbinti
baile de sezut si de picioare
dusurile cu apa rece sau fierbinte

Lenjeria de corp va fi din bumbac si se va schimba zilnic.

mbracamintea va fi larga, lejera (de evitat centurile abdominale,


corsetele).

ncaltamintea va fi usoara, cu talpa ortopedica (de evitat ncaltamintea cu


toc nalt sau cu talpa plata).

IGIENA GENITAL sI ACTIVITATEA SEXUAL

Igiena organelor genitale va fi asigurata prin toaleta cu apa si sapun


putin degresat. Se vor evita irigatiile vaginale.

Se va pastra igiena snilor si se vor ngriji mameloanele (masaj usor si


prevenirea eroziunilor).

n general, activitatea sexuala este permisa cu moderatie. Se recomanda


renuntarea la raporturile sexuale atunci cnd gravida prezinta contractii
uterine dureroase pe parcursul trimestrului III de sarcina.

Raporturile sexuale sunt contraindicate n urmatoarele situatii:


gravide cu infertilitati severe
amenintare de avort
avort habitual
iminenta de nastere prematura
n ultimele 6 saptamni dinaintea datei probabile a nasterii

IGIENA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Gravida va fi protejata de emotii, griji, suprasolicitari intelectuale, lecturi


deprimante, dizarmonii afective.

Este necesar un climat optim familial si la locul de munca.

IGIENA ALIMENTAIEI

Regimul alimentar va fi variat si echilibrat.

Regimul alimentar va fi cu un usor spor caloric, normoglucidic,


hipolidic, usor hiperprotidic, bogat n vitamine si saruri minerale, cu un
consum moderat de sare. Alimentele vor fi proaspete si usor digerabile.
Mesele vor fi programate la intervale regulate.

Nevoile calorice:
Pentru gravidele care depun eforturi usoare: 2200-2400 kcal/zi
Pentru gravidele care depun eforturi moderate: 2500-3000 kcal/zi
Necesarul caloric este dat de 60% glucide, 25% lipide, 15% proteine.
Un spor caloric se adauga gravidelor adolescente sub 20 ani,
gravidelor denutrite anterior sarcinii, gravidelor care depun munca
fizica grea n conditii dificile de microclimat.
O reducere a aportului caloric (<2000 kcal/zi) se va face gravidelor
obeze si celor cu crestere ponderala excesiva pe parcursul sarcinii.

Aportul protidic:
Necesarul de proteine va fi de 1,5 g proteine/kgcorp/zi.
Jumatate din aportul de proteine va fi reprezentat de proteine de
origine animala (lapte - 500ml/zi, iaurt, brnza de vaci-30g/zi, oua,
carne, peste)
Se recomanda: lapte - 500ml/zi, iaurt, brnza de vaci-30g/zi, oua,
carne de pui sau vita, peste, fructe si legume proaspete.

Aportul de glucide:
Necesarul de glucide va fi de 5-6g/kgcorp/zi (300-400g/zi), care
acopera cheltuielile energetice.
Se recomanda: pine, fainoase, fructe si legume proaspete, compoturi
de fructe, sucuri naturale.

Aportul de lipide:
Necesarul de lipide va fi de 50-60g/zi, din care 60% lipide de origine
animala, ntruct acopera nevoile de vitamine liposolubile (A,D,E,K).

Aportul de substante minerale:


Sodiul: 4-6g/zi (excluderea alimentelor bogate n sare: conserve,
brnzeturi ferrmentate, muraturi, afumaturi, mezeluri). Aportul de
sare va fi scazut n caz de HTA, insuficienta cardiaca, edeme.
Calciul: 1,3-1,6g/zi. Calciul, ca si fosforul se gaseste n lapte si
derivate lactate, oua, carne, legume.
Fierul: 15-20mg/zi, avnd ca surse: legume verzi, urzici, ciuperci,
spanac, ficat, oua.
Celelalte minerale (P, Mg, K, I, Cu, Co, etc) sunt aduse printr-o dieta
echilibrata.

Aportul de vitamine:
Necesarul de vitamine este mult crescut n sarcina si este asigurat de
diverse alimente (fructe, legume, carne, oua, peste, lapte, derivate de
lapte, etc)

Alte masuri:
Se suprima consumul de alcool, condimente, cafea concentrata, ceai
negru.
Se evita: conservele, brnza fermentata, mncarurile grase, tocaturile,
sosurile prajite, vnatul.
Se interzice fumatul (risc de avort, nastere prematura, greutate mica la

nastere, etc).
Sunt permise cafeaua slaba ( o ceasca/zi), bauturile slabe, n cantitati
mici.
Pentru prevenirea constipatiei se recomanda o alimentatie bogata n
legume cu continut crescut n celuloza, precum si plimbarea.
Pentru prevenirea cariilor se recomanda periajul dupa fiecare masa si
evitarea dulciurilor concentrate (ciocolata, bomboane, dulceturi). De
asemenea, este indicat ca gravidele sa fie consultate si de catre un
medic stomatolog.

Aportul de lichide este ad libitum, cu exceptia cazurilor de


HTA indusa de sarcina, insuficienta cardiaca, edeme masive, cnd
aportul de lichide este limitat.

MEDICAMENTELE sI SARCINA
Administrarea medicamentelor n sarcina comporta riscuri legate de:
A. Teratogenicitate (daca sunt administrate n perioada embrionara)
B. Toxicitate fetala
C. Toxicitate materna
D. Posibilitatea ntreruperii sarcinii
A. Teratogenicitate: depinde de stadiul teratogen, specificitatea agentului
teratogen si doza administrata: exemple:
- Thalidomida, valproat de sodiu, antitiroidiene, warfarina, litiu,
antidiabetice orale, antimalarice de sinteza, citostatice, unele
sulfamide, podofilina, metronidazol, fenotiazine, barbiturice
B. Toxicitatea fetala:

aminoglicozide: ototoxice

cloramfenicol: sindrom gray-baby (palid, hipoton,cu hipotermie)

tetracicline: hipoplazie dentara, colorare n galben a dintilor

sulfamide: icter neo-natal

miofilin: iritabilitate

diazoxid: hiperglicemie, alopecie

benzodiazepine: detresa respiratorie, floppy syndrome

Antiprostaglandine: nchidere prematura a canalului arterial

Beta-blocante: hiperglicemie, bradicardie

Diuretice: suferinta fetala

Tiazidicele: icter, hiponatriemie, hipotrombocitemie, creste riscul de


HTA n viata adulta

Negram: acidoza metabolica

Prednison: inhibarea suprarenalei

Androgenii: virilizarea fetilor de sex feminin si perturbarea diferentierii


hipotalamusului (daca se administreaza < 12 saptamni); administrati
tardiv: hipertrofia clitorisului.

Gestagene (deriv. Testosteron, deriv. Nor-testosteron): virilizare

C. Toxicitate materna:
tetracicline: hepatotoxice
aminoglicozide: nefro si ototoxice
cloramfenicol: aplazie medulara
heparina: osteoporoza
beta simpatomimetice: tahicardii, hipotensiune

D. Posibilitatea ntreruperii sarcinii:

dicumarinice

ocitocina

sparteina

chinina

derivati din secara cornuta

prostaglandine

1.4. SUPRAVEGHEREA LEHUZELOR

Lehuzele vor fi supravegheate la externarea din maternitate si la 4


saptamni de la nasterea copilului

Elementele clinice de supravegheat sunt:

1. starea generala
2. temperatura: poate creste n ziua 3-4 de la nastere datorita angorjarii
snilor (furia laptelui); orice alta stare febrila la o lauza este considerata
patologica, fiind expresia unei infectii n postapartum
3. greutatea corporala
4. tensiunea arteriala
5. pulsul
6. diureza (uneori poliurie) si aspectul urinei
7. tranzitul intestinal (exista tendinta la constipatie, ceea ce favorizeaza
aparitia hemoroizilor)
8. involutia uterului: n ziua 2: uterul este la nivelul ombilicului, n ziua 6 la
distantei ombilic-pubis, n ziua a 12 la nivelul simfizei pubiene, dupa
ziua 12 sub simfiza pubiana; la 6-8 saptamni de la nastere are
dimensiunile normale
9. aspectul lohiilor (scurgerile vaginale): au miros fad, n ziua 4-5 au

culoare sanguinolenta (rubra), n ziua 15 sunt seroase (serosa), iar pna la


4 saptamni sunt albe (alba)
10.
aspectul regiunii perineale si al plagii de episiotomie sau
perineotomie (plaga trebuie sa fie supla, nedureroasa, sa nu sngereze si
sa nu bombeze, tegumentele sa fie normale)
11.
aspectul plagii dupa interventie cezariana (daca femeia nu a nascut
pe cale vaginala)
12.

aspectul snilor si mamelonului

13.
lactatia: colostru pna n ziua 5, apoi lapte; ciclul lactatiei: golire (78 minute), refractara (3 ore), de umplere (20-30 minute)
14.
starea psihica: exista uneori o stare depresiva n primele 2-3 zile
dupa nastere, cu anxietate, labilitate emotionala, halucinatii; daca persista
mai mult de 10 zile va fi nevoie ed consult psihiatric)

Atitudinea n lauzie:
-

controlul temperaturii

supravegherea involutiei uterului

toaleta vulvoperineala cu solutie cloramina sau alte antiseptice

aplicarea unei pungi de gheata la nivelul plagii perineale n primele


ore dupa nastere

supravegherea tranzitului intestinal si combaterea constipatieilaxative, alimentatie bogata n fibre

supravegherea mictiunilor

supravegherea aspectului lohiilor (se poate recomanda Ergomet, daca


lohiile sanguinolente sunt abundente)

dieta completa bogata n calorii, vitamine, fier, calciu

administrarea de preparate pe baza de fier 3 luni dupa nastere

ngrijirea snilor: spalarea mamelonului cu apa si sapun nainte si


dupa fiecare alaptare, evacuarea snului periodic prin supt la

intervale de 3-4 ore


-

n cazul ragadelor mamelonare: se suspenda suptul pentru minim 24


de ore, timp n care femeia se mulge artificial

furia laptelui se rezolva cu comprese reci pe sni, analgezice,


retentie hidrica, iar pentru golirea snului se poate recomanda
Oxitocin IM

reluarea ciclului menstrual la femeia care nu alapteaza se face dupa


6-8 saptamni, primul ciclu fiind anovulatoriu; la femeia care
alapteaza, menstruatia se reia mai trziu, primele doua clcluri fiind
anovulatorii

reluarea contactului sexual se face dupa 40 de zile de la nastere

Datele privind evolutia lehuziei se noteaza n fisa de consultatie,


registrul de evidenta a gravidelor, registrul de consultatie

Principalele complicatii n postpartum sunt: infectiile si hemoragia.


Pentru orice complicatie importanta aparuta, MF trebuie sa trimita lehuza
la control de specialitate

http://www.scritub.com/medicina/ASISTENTA-MEDICALA-A-MAMEI-SI-13459823.php ,
nov. 2014

SARCINA
Despre sarcinaConceptia, fertilitateaProbleme in sarcinaSarcina pe saptamaniAnalize sarcinaAlimentatia in sarcinaIntrebari
sarcina

NASTEREA
Semnele nasteriiMetode de nastereNevoi si problemeDupa nastereMaternitatiIntrebari nastere

BEBELUSUL
AlimentatieAlaptareaSanatateIngrijirea bebelusuluiBebelusul pe saptamaniDezvoltarea bebelusuluiProduse bebelusiIntrebari
bebelusi

COPILUL
Alimentatia copiluluiSanatateIngrijirea copiluluiCresa si GradinitaModaIntrebari copii

PSIHOLOGIE
Dezvoltare cognitivaDezvoltare emotionalaEducatie si disciplinaProbleme de comportamentJocuri si activitati

MAMA
AlimentatieFrumuseteModa si MondenitatiDieteSanatateLegislatieTesteInterviuriMamici care ne plac

FAMILIA
Probleme familialeAdoptiaRolul tataluiBugetul si EconomiaVacanteCuplu

FUNNY
Fun MomDictionarul mamicii moderneWallpapers si FelicitariCampania Fii informataIntrebari de la copiiRecenzii carti, locuri si
evenimente

CULINAR
UTILE

SHOPPING
SANATATE
HOME > SARCINA > ALIMENTATIA IN SARCINA

Alimentatia corecta a gravidei


de Raluca Cristea

Alimentatia gravidei este extrem de importanta pentru ca de ea depinde dezvoltarea fatului,


dar si buna desfasurare a sarcinii. Sarcina este o stare fiziologica foarte solicitanta din punct
de vedere al alimentatiei, care trebuie sa fie cat mai diversificata. Din acest motiv, gravidele
trebuie sa consume in fiecare zi si la fiecare masa alimente din toate grupele, pentru a oferi

organismului tot ceea ce este necesar si anume: proteine, glucide, lipide, vitamine si minerale,
dar si apa si fibre.
Niciun aliment consumat individual nu isi face efectul maxim si nu este eficient decat daca este asociat cu un
aliment dintr-o grupa diferita, pentru a se asigura un echilibru alimentar adecvat.
In timpul sarcinii, necesitatile nutritionale fiind mai mari, gravida trebuie sa fie foarte atenta nu asupra
cantitatii ci a calitatii alimentelor consumate. Chiar daca necesitatile bebelusului devin mai mari, pe masura ce
sarcina evolueaza, asta nu inseamna ca trebuie sa se manance pentru doi, ci este nevoie doar de o atentie
sporita asupra unui ritm de alimentare regulat, fara sa se sara peste mese si fara a fi rontaite produse dulci sau
grase intre mese. Sunt recomandate trei mese pe zi, acestea putand fi completate cu doua gustari usoare.
Femeia insarcinata nu trebuie sa uite sa varieze alimentele si sa
consume cat mai multa apa. La fel de importanta este si evitarea
consumului de alcool, renuntarea la fumat, dar si reducerea consumului de
cafeina. De asemenea, este recomandata folosirea unor suplimente
prescrise de medic (vitamina D, fier, acid folic), insa este interzisa
administrarea oricaror polivitamine fara consultarea medicului.
Nevoile alimentare ale gravidei difera in functie de etapa sarcinii in care
se afla. Astfel, in primele patru luni, organismul mamei construieste o
rezerva de proteine si energie. O restrictie alimentara in aceasta perioada
ar include pericole reale pentru dezvoltarea fetusului. Dupa primele patru
luni de sarcina, fatul utilizeaza rezervele acumulate de mama, 95% din
cresterea sa avand loc in aceasta perioada, insa acest lucru nu inseamna
ca viitoarea mamica trebuie sa nu mai aiba grija de alimentatia sa. Din nou,
o restrictie fata de anumite alimente ar putea dauna serios fatului, chiar si in ultimele 15 saptamani de sarcina.
Asadar, este recomandata o alimentatie echilibrata pe tot parcursul sarcinii, dar cu o atentie sporita in primele
patru luni.
Iata un mic calendar alimentar al gravidei care le poate ajuta viitoarele mamici sa isi impuna o alimentatie
corecta:

Alimentatia gravidei pe luni: recomandari pe luni


Alimentatia in luna a doua de sarcina
Un rol important in aceasta luna il are calciul. Calciul este elementul principal in dezvoltarea oaselor si a
dintilor bebelusului. In plus, ajuta si la tratarea depresiei post-partum a viitoarei mamici. Pentru refacerea
rezervei de calciu, gravida trebuie sa consume produse lactate ( branza, lapte, iaurt etc.), fructe, legume uscate
( fasole, mazare) sau proaspete (spanac, varza). Totusi, organismul asimileaza mai bine calciul provenit din

produsele lactate.
Alimentatia in luna a treia de sarcina
Trebuie pus accentul pe lipide, pentru a construi rezerva de energie esentiala in dezvoltarea bebelusului.
Lipidele sunt foarte importante pentru dezvoltarea cerebrala si a tesuturilor nervoase ale fatului. Alimentele cu
un continut ridicat de lipide sunt untul, smantana, uleiul de masline sau de floarea soarelui, dar si unele tipuri
de peste cum ar fi somonul, sardina si macroul.
Alimentatia in luna a patra de sarcina
Bebelusul se dezvolta, iar cantitatea de sange din organismul sau este tot mai mare, ceea ce inseamna ca
luna aceasta trebuie consumat mai mult fier. Fierul reduce riscul de anemie, oboseala si cel mai important, pe
cel al nasterii premature. Alimentele bogate in fier sunt ficatul de porc si pui, carnea rosie (care trebuie
preparata termic), spanacul, galbenusurile de oua.
Alimentatia in luna a cincea de sarcina
In aceasta perioada gravida trebuie sa continue alimentatia echilibrata si integrarea elementelor esentiale:
calciu, vitamine, proteine, lipide si glucide. Glucidele contribuie serios la formarea tesuturilor fatului si ajuta
gravida sa acumuleze energie, pentru a evita oboseala produsa inevitabil de sarcina. Alimentele ce contin
glucide sunt: cerealele, orezul, pastele fainoase, cartofii, zaharul, legumele uscate.
Alimentatia in luna a sasea de sarcina
Pe masura ce bebelusul se dezvolta, stomacul si intestinele
gravidei sunt comprimate si aceasta incepe sa intampine dificultati in
alimentatie. Sunt puternic recomandate mesele mici si dese,
completate de plimbari la fel de dese, pentru a usura digestia. Luna
aceasta trebuie pus mai mult accent pe proteine, numite si caramizile
vietii. Alimentele bogate in proteine sunt carnea, pestele, produsele
lactate, ouale.
Alimentatia in luna a saptea de sarcina
Odata cu intrarea in cel de-al treilea trimestru de sarcina, miscarile
gravidei sunt tot mai dificile. Acum trebuie pus accentul pe vitamine.
Se poate folosi si un supliment prescris de medic, insa cu cat
alimentatia gravidei este mai echilibrata si implicit corecta, cu atat
necesitatile bebelusului si ale gravidei sunt acoperite mai bine. Iata
alimentele cele mai bogate in vitamine:

Vitamina A: lapte integral, legume verzi, ficat, peste, morcovi, portocale;


Vitamina B: cereale integrale, legume verzi, carne, oua;
Vitamina C: fructe si legume proaspete;
Vitamina D: peste (macrou, somon, sardina), oua, unt;
Vitamina E: uleiuri vegetale, spanac, varza;
Un pahar zilnic cu lapte iti asigura si aportul optim de vitamina B2 si B12.
Alimentatia in luna a opta de sarcina
Bebelusul ocupa tot mai mult spatiu, presand vasele sangvine ale tubului digestiv, ceea ce poate provoca
mamicii constipatie. Din aceasta cauza, trebuie consumate multe fibre. In plus, gravida trebuie sa bea multa
apa sau suc natural de fructe, lapte si ceai. Alimentatia trebuie completata cu exercitii fizice usoare, mai ales
gimnastica special pentru gravide. Alimentele bogate in fibre sunt cerealele, cartofii (fierti in coaja), painea,
fructele si legumele.
Alimentatia in luna a noua de sarcina
Niciun aliment nu poate oferi tot ceea ce viitoarea mamica si bebelusul ei au nevoie, asa ca trebuie consumat
cate putin din toate. Miscarile gravidei sunt anevoioase acum, oboseste repede, iar momentul nasterii se
apropie, astfel ca are nevoie de energie si sustinere nu doar din partea celor dragi, dar si din dieta alimentara.
Trebuie continuat aportul de vitamine, calciu, glucide, lipide, proteine si fibre, prin cele trei mese principale si
cele doua gustari usoare.
Bebelusul este deja format si pregatit sa vina pe lume, insa asta nu inseamna ca mamica nu trebuie sa mai
aiba grija de ea in ultima luna. Puiul ei trebuie sa se nasca in cele mai bune conditii!
VEZI SI: Dieta gravidei: ce este recomandat sa mananci in timpul sarcinii

Articole asemanatoare

Acidul folic in sarcina

Ce inseamna sa mananci pentru doi?

Cele mai ciudate pofte din timpul sarcinii

10 trucuri pentru a evita sa te ingrasi in timpul sarcinii!

Articole Lifestyle

Horoscop druidic: afla ce copac te reprezinta!

Blake Lively isi etaleaza sarcina in cea mai sexy tinuta de pana
acum!

Alimente care scad fertilitatea: uite de ce!

Ai pete galbene pe haine? Uite cum poti sa le scoti!


Alte articole care te-ar putea interesa
Alimentatia corecta a gravideiAlimentatia gravidei: 6 alimente vitale!Alimentatia gravidei:
100 de raspunsuri de la specialistiAlimentatia corecta a mamei in timpul alaptariiNevoile
nutritionale ale gravideiTrusoul gravidei - tot ce iti trebuie ca sa fii pregatitaSpecialistul
informeaza: consultatia prenatala si dispensarizarea gravidei
CAUTA

Dupa nastere mamicile isi descopera adevaratele talente


scris de Irina Olteanu

Ce spun cercetarile Cu toate ca o schimbare in urma nasterii a fost remarcata


de sute de ani cu privire la o imbunatatire semnificativa in urma nasterii, iata
ca si cercetari recente confirma modul in care survin modificari...

Totul despre hormonul luteinizant (LH)

Cum ramai insarcinata daca suferi de oligo-ovulatie

Top 10 cele mai bune alimente pentru sarcina

Blog de mamicaCopilaria de la E la FJurnal catre fiica meame and my monkeysPovesti de mamaUrsuleti


nazdravani

Lista gradinite
Cauta o gradinita in orasul tau

CAUTA

Clatite cu gutui

Tocanita de vita cu gutui

Cum sa faci salata perfecta

Recenzie carte: Cum sa fii un tata minunat, de Ian Bruce


scris de Louise Tanase

In cazul in care inca mai crezi ca a fi tata inseamna numai a asigura un trai
indestulat copiilor tai si a te implica ocazional in disciplinarea sau educatia lor,
atunci trebuie neaparat sa citesti cartea lui Ian Bruce, deoarece...

Link-uri recomandate
Dasha
www.nichiduta.ro

Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe...X