CONTROLUL ONCOLOGIC

PREVENTIV

Studenti:

Agache Ana Maria

Bogdan Crina Mihaela
Curta Lavinia
Curta Radu

Diagnosticul precoce, alturi de radicalitatea interveniei chirurgicale, n contextul

instituirii unui tratament multimodal complex, mrete ansele de supravieuire.
Diagnosticul precoce al formelor de debut ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
presupune o anamnez corect i un examen clinic atent i competent, care trebuie
completat de investigaii paraclinice specifice. Orice leziune fr o etiologie precis i
care nu respect tabloul clinic normal, trebuie s pun suspiciunea unei tumori maligne.
Daca sunt depistate tardiv, tumorile maligne din sfera ORL vor cauza:

Mortalitate importanta

Procentaj ridicat al recidivelor

Supravietuire redusa dupa 5 ani (sub 50%)

Consecinte functionale si estetice deosebite, chiar daca se obtine vindecarea.

Depistate precoce si tratate la timp, se poate prelungi rata de supravietuire pana la

80-90%.
Tumorile maligne oro-maxilo-faciale continu sa reprezinte un grup de afeciuni cu
impact dramatic datorit dificultii tratamentului.
Mortalitatea i morbiditatea prin tumori maligne se afl n cretere permanent,
neoplasmele oro-maxilo-faciale ocupnd un nedorit loc n ierarhia acestor afeciuni.
Prognosticul este influenat n mod fundamental de stabilirea diagnosticului precoce
al tumorilor maligne oro-maxilo-faciale, avnd n vedere evoluia rapid i poten ialul
deosebit de invazie local i metastazare loco-regional i la distan .
Identificarea precoce a tumorilor maligne ale mucoasei orale este relativ uoar,
avnd n vedere posibilitatea examinrii directe a mucoasei orale.
Depistarea tumorilor maligne orale se poate face fie pe baza motivelor prezentrii la
medic, fie n cadrul controlului oncologic preventiv.

ETAPELE UNUI CONTROL ONCOLOGIC PREVENTIV sunt:

1. Anamneza
2. Examenul clinic : compus din examenul cervico facial
- examenul cavitatii orale
3. Examinari complementare

1. ANAMNEZA
Anamneza permite corelarea unor motive ale prezentrii cu posibile forme de
debut ale tumorilor maligne orale, cu stabilirea din istoricul afeciunii a momentului
debutului i cu decelarea unor factori de risc posibil implicai n apariia leziunii
suspicionate.
Cel mai frecvent simptom pentru care bolnavul se prezint la medic este durerea
persistent, fr cauz aparent. Mai ales n cazul tumorilor localizate n zona
posterioar a cavitii orale, frecvent bolnavul acuz senzaia de corp strin la nivelul
oro-faringelui, disfagie sau odinofagie.
Pe de alt parte, bolnavul poate acuza o serie de modificri care pot sugera etiologia
neoplazic:

leziuni ale mucoasei orale persistente, fr tendin de vindecare,

hemoragii minore recurente, fr cauz evident,

deformri tisulare,

tulburri n motricitatea limbii,

mobilitate dentar,

instabilitatea protezelor mobile.

Uneori, primul semn pe care l constat bolnavul este apariia adenopatiei cervicale.
Alteori, limitarea deschiderii gurii, tulburrile funcionale (fonaie, deglutiie) sau
scderea n greutate sunt cele care trag un semnal de alarm i-l fac pe pacient s se
adreseze medicului.
Din anamneza mai trebuie scoasa in evidenta si implicarea factorilor de risc ai
procesului malign :

varsta si sexul: incidenta afectiunilor maligne atinge un maxim in jurul varstei de

50 ani iar sexul masculin este mai afectat

ereditatea: persoanele care au antecedente heredo colaterale pozitive pentru

cancer prezinta un risc crescut

alcoolul si fumatul: aproximativ 75% dintre pacienii cu tumori maligne orale fiind
fumtori cronici

igiena orala deficitara

agentii industriali poluanti : in special cei care se elimina prin saliva

virusuri cu potential oncogen: herpetice, papilomavirusuri

depresii imunitare: tratamente cu imunosupresoare

factorii nutritionali: deficitul cronic de Fe, de vitamina A si B

traumatisme locale cornice

infectii cornice specifice: sifilisul tertiar, Candida Albicans

2. EXAMENUL CLINIC
Controlul oncologic preventiv constituie una dintre cele mai eficiente metode de
identificare precoce a tumorilor maligne ale mucoasei orale. Examenul clinic trebuie s
vizeze identificarea oricror modificri ale mucoasei orale care ridic suspiciuni,
insistndu-se asupra anumitor arii ale cavitii bucale, la nivelul crora se identific cel
mai frecvent tumori maligne (zonele de risc): buz, mucoasa jugal, marginile laterale
i faa ventral a limbii, planeul oral, vlul palatin, orofaringe, comisura intermaxilar.
A. EXAMENUL CERVICO FACIAL
Trebuie sa examinam leziunile tegumentare de la nivelul buzelor, specificand
aspectul, localizarea si evolutia lor. De asemenea, se poate observa:

simetria fetei care poate fi afectata (de exemplu in tumorile de parotida)

aspectul tegumentelor poate fi modificat mai ales de prezenta

melanoamelor

contururile osoase pot fi deformate de tumorile cu evolutie intraosoasa

palparea punctelor de emergenta trigeminala poate scoate in evidenta

anestezie sau durere

palparea punctelor sinusale poate evidential durere

La final, se vor palpa limfonodulii, si anume:

ganglionii limfatici ai capului

ganglionii occipitali

ganglionii parotidieni superficiali (preauriculari)

ganglionii retroauriculari (mastoidieni)

ganglionii submandibulari
4

ganglionii submentali

ganglionii limfatici ai gatului

ganglionii cervicali superficiali

ganglionii cervicali profunzi

ganglionii supraclaviculari

ganglionii cervicali posteriori

Debut al unei tumori maligne reprezentat prin prezen a adenopatiei

Nodulii se pot prezenta astfel :

o noduli mariti de volum, de consistenta elastica, sensibili la palpare
o noduli mariti de volum, de consistenta ferma, mobili pe planurile superficiale sau
profunde, durerosi spontan sau la presiune
o noduli mariti de volum cu usoara reactie de periadenita, nedurerosi, fixati pe
tesuturile din jur
o limfonoduli mariti de volum, de consistenta dura-lemnoasa, nedurerosi, fixati in
planurile superficiale si profunde

B. EXAMENUL CAVITATII ORALE

Verificam deschiderea maxima a gurii
Examinam regiunea palatina:
o Prin inspectie
o Pacientul sta in pozitie semi orizontala, cu gura larg deschisa, mentonul
ridicat
o Examinam culoarea si modificarile de volum existente
o Insertia valului palatin se pune in evidenta prin manevra Valsalva
o Prin palpare cu indexul, se percepe consistenta leziunilor patologice
prezente
Examinam comisura intermaxilara:
o Prin inspectie directa si prin palpare digitala cu indexul
Examinam limba:
o Mai intai prin inspectie verificam daca pacientul poate realize propulsia,
lateralitatea, ridicarea si coborarea
o Apoi, se inspecteaza baza limbii si fetele laterale, in timp ce ea este prinsa
intre degete cu ajutorul unei comprese
o Se inspecteaza fata dorsala uni sau bimanual pentru a vedea daca exista
unele leziuni profunde

 Examinam planseul bucal anterior:

o Prin ridicarea limbii se examineaza mai intai prin inspectie
o Se palpeaza apoi bimanual
o Se observa daca planseul bucal este suplu, neingrosat sau daca prezinta
anumite procese patologice inflamatorii sau tumorale
o Se vor palpa si glandele submandibulare
Examinam obrajii:
o Se inspecteaza orificiul canalului Stenon, dar si secretia de saliva, atat din
punct de vedere calitativ cat si cantitativ
o Se palpeaza bimanual, verificand consistenta regiunii geniene si prezenta
de formatiuni tumorale in grosimea acesteia

 Examinam buzele:

Prin inspectie, prin tractiunea buzei in afara

Se examineaza aspectul, culoarea, leziunile de la acest nivel,

frenurile labiale

Prin palpare bidigitala cu police si index se pot scoate in evidenta

existenta unor eventuale leziuni in grosimea buzelor noduli

Examinam crestele alveolare, fundurile de sac vestibulare si palatul dur prin

inspectie amanuntita si palpare uni sau bidigitala.

C. EXAMINARI COMPLEMENTARE

Citologia exfoliativa

Coloratia intravitala cu albastru de toluidina

Biopsia

Examenul histologic

Rx

CT

RMN

Cel mai utilizat examen complementar folosit in cabinet este coloratia intravitala cu
albastru de toluidina 1%, si anume:
Se aplica solutie de albastru de toluidina 1% pe suprafata leziunii decelate
Dupa 10 secunde se sterge cu solutie de acid acetic 1%
Zonele malignizate se coloreaza in albastru intens iar zonele de inflamatie sau
displazie minima se coloreaza in albastru pal si se decoloreaza rapid
Pentru leziunile maligne, coloratia se mentine si dupa 24 ore.

CANCERUL ORO-FACIAL
Cancerele oro-faciale reprezinta o categorie de boli caracterizate printr-o diviziune
necontrolata a celulelor si capacitatea acestor cellule de a invada alte tesuturi din
organism, fie prin crestere directa in tesuturi adiacente (invazie) sau prin migratia
celulelor spre locuri mai indepartate in organism (metastaza).
Factorii cancerigeni :
Factori fizici : radiatiile ionizante boala profesionala a radiologilor in trecut;
Radiatii ultraviolete : expunerea excesiva la soare;
Factori chimici : colorantii anilinici pot duce la dezvoltarea unor tumori maligne
ale vezicii urinare, azbestul predispune la cancer bronhopulmonar;
9

 Factori virotici : virusurile pot produce leziuni neoplazice.

Factorii care conduc la aparitia cancerului cavitatii orale :

Igiena orala deficitara;
Resturi radiculare;
Depozite de tartru;
Afectiuni ale parodontiului marginal;
Lucrari protetice incorecte;
Fumatul, alcoolul.

LEZIUNI PRECANCEROASE ALE CAVITATII ORALE

1. Leucoplazia
Pata / placard alb, translucid, laptos pana la alb cenusiu, de dimensiuni variabile,
bine delimitata de mucoasa din jur.
Pata ce nu poate fi indepartata prin stergere
Afecteaza cu preponderenta sexul masculine, in general dupa varsta de 40 ani

2. Eritroplazia
pata / placa rosie, cu suprafata catifelata, singulara sau mai multe, cu tendinta
de grupare, in general bine delimitate, dar cu contur neregulat
10

 aceste 2 forme se pot combina realizand leucoplazia patata.

3. Lichenul plan oral
poate insoti sau nu eruptia cutanata
placi albe uniforme care in partea centrala au un aspect verucos sau ca o retea
ramificata, ca o frunza de feriga
are o evolutie de lunga durata

4. Papilomatoza florida
Placarde albe, cenusii sau roze, bine delimitate
La palpare se simt noduli in grosimea obrazului
5. Cancerul labial
Carcinomul spinocelular este cea mai frecventa leziune maligna a buzelor
Apare de obicei la barbatii peste 60-65 ani
Este localizat in 89% din cazuri la nivelul buzei inferioare, 3% la nivelul buzei
superioare iar 8 % la nivelul comisurilor bucale
Carcinomul spinocelular al buzei poate debuta sub forma unei fisuri, eroziuni de
mici dimensiuni sau sub forma unei ulceratii persistente, ce sangereaza
La nivelul buzelor putem intalni si melanomul malign, desi cazurile sunt rare

11

6. Cancerul de limba
Este mai frecvent intalnit la barbati, sub forma de ulceratie, nodul sau o
proliferare conopidiforma
Apare senzatia de corp strain, durere la inghitire, iar starea generala se altereaza
datorita dificultatilor in alimentatie.

12