Demostene (384 322 i.e.n.

)
Demostene (384-322 i.e.n.) a fost cel mai mare orator al Greciei antice si unul din cei mai de seama
oratori ai tuturor timpurilor.
Demostene (384-322 i.e.n.) a fost cel mai mare orator al Greciei antice si unul din cei mai de seama
oratori ai tuturor timpurilor. Date biografice
Demostene (384-322 i.e.n.) a trait in aceeasi perioada cu Aristotel si a fost cel mai mare orator al Greciei
antice. Dar, spre deosebire de Aristotel, care s-a aflat in preajma lui Filip al II-lea, regele Macedoniei si a
fiului sau Alexandru cel Mare, (caruia i-a fost profesor), Demostene s-a ridicat cu deosebita energie
impotriva macedonenilor agresori, mobilizand poporul atenian contra lor.
Demostene s-a nascut in demosul Paiana din Atica, fiind fiul unui bogat armurier. Tatal sau moare cand el
are 7 ani si ramane in grija unor tutori care ii vor fura averea.
Studiaza la Academia lui Platon si ia lectii de la Euclid din Megara. Pentru a-i da in judecata pe tutori sa-si
recupereze bunurile, se pregateste trei ani cu oratorul Isaios, reputat pentru cunoasterea dreptului si
pentru succesele pledoariilor pe care le-a rostit.
Cariera politica a lui Demostene a fost stralucita, intr-o epoca nesigura in care grecii se straduiau sa faca
fata amenintarilor tot mai periculoase ale macedonenilor. In prima perioada a activitatii sale politice (351
340), in calitate de sef al opozitiei, Demostene combate partidul aflat la putere si incearca sa-i
mobilizeze pe greci impotriva lui Filip. Din aceasta perioada dateaza marile discursuri politice, Filipicele
(Philippikos) si Olintienele (Olynthiakoi). In cea de-a doua perioada (340 338), ca sef al partidului aflat
la putere, pregateste lupta impotriva lui Filip. Timp de 14 ani Filip l-a avut permanent adversar pe
Demostene. Proiectele lui abia infiripate, erau denuntate grecilor de la tribuna politica de marele patriot
atenian. Dar, in perioada urmatoare, in lupta de la Cheroneea (338 i.e.n.) alianta tebano-ateniana este
infranta de macedonieni. Revine la Atena, fiind chemat printr-un decret al poporului. Reintoaarcerea lui
este un adevarat triumf (323 i.e.n.)). Insa in anul urmator (322 i.e.n.), armata ateniana a fost din nou
zdrobita la Crannon, de succesorul lui Alexandru cel Mare, Antipatros, si intreaga Atica a cazut in mainile
macedonenilor. Demostene, urmarit de invingatori, s-a refugiat in insulele Calauria, adapostindu-se in
templul lui Poseidon, unde se sinucide (avea 62 de ani). A disparut astfel un mare orator care a iubit cu
forta Atena si libertatea.
Demostene orator
Demostene reprezinta un exemplu graitor al adevarului ca oratoria se dobandeste prin munca; ea nu este
numai un har. La inceput, Demostene nu a avut succes: de la tribuna politica a fost respins cu huiduieli
de mai multe ori.
Desi natura nu-l dotase cu toate calitatile unui mare orator (avea un defect la pronuntare, vorbea incet,
isi misca mereu un mar), prin straduinta si o vointa iesita din comun, a reusit sa-si infranga aceste
scaderi.
Plutarh, marele istoric, povesteste ca pentru a-si corija defectele de vorbire lua pietricele in gura; pentu a
elimina ticul nervos de miscare a umarului, isi agata o sabie care il intepa la orice atingere; impotriva
vorbirii prea incete si pentru a se obisnui cu zgomotul multimii, declama discursurile in fata marii; se
inchidea intr-o pestera ca sa studieze cu tencitate. La 25 de ani si-a incercat din nou puterile si a avut
succes. De aici incolo avea sa triumfe intotdeauna in fata altor vorbitori si va deveni unul din cei mai de
seama oratori ai lumii.
Discursurile lui nu erau un joc de figuri de stil, o broderie de argumente si contraargumente, dar
cuvintele lui aveau forta, vehementa, aveau un ritm secret, erau impetuoase, pline de foc, demne. In
caracteriza o mare energie in exprimare care reusea sa incalzeasca inimile si sa mobilizeze la actiune.

Isi pregatea auditoriul cu o fraza sau doua si apoi ataca din plin subiectul care il preocupa. I se putea
reprosa lipsa de dulceata, dar nu i se putea nega forta superioara a elocventei sale, barbateasca,
irezistibila, capabila sa trezeasca cele mai vii emotii.
Celebrul scriitor si prelat francez, precursor al iluminismului, autor al Aventurilor lui Telemac si al
Dialogurilor asupra elocventei, Fenelon scria: Demostene pare a se depasi pe sine insusi, nu vede
decat patria. Nu cauta frumosul, dar o face fara macar sa gandeasca. El este deasupra admiratiei El
tuna si fulgera; este un torent care ia cu el totul Te gandesti la sensul celor spuse de el, nu la cuvinte.
Aproape il pierzi din vedere. Nu se ocupa decat de Filip, care supune totul. Sunt cucerit de acesti doi
oratori (Demostene si Cicero). Dar trebuie sa marturisesc: sunt mai putin impresionat de arta infinita si
de magnifica elocventa a lui Cicero decat de mareata simplitate a lui Demostene.
De la Demostene ni s-au pastrat 61 de discursuri, atat politice cat si juridice.
Cele mai importante discursuri politice sunt cele trei Filipice (denumirea vine de la Filip al II-lea, regele
Macedoniei), tot atatea Olintiene (denumirea vine de la cetatea greceasca Olint), precum si cel asupra
situatiei din Chesones (cetate greceasca). Prin aceste discursuri, Demostene dorea sa trezeasca unui
popor vestit pentru cultura si umanismul lui, curajul de a se opune dusmanului. Marele orator si om
politic incerca sa constietizeze pe atenieni; el le reprosa ca erau prea toleranti cu dusmanul
(macedonenii) si ca prin o asemenea atitudine isi tradeaza patria. Discursurile mentionate au fost rostite
in perioada 351 341 i.e.n..
Cele mai importante discursuri juridice sunt Impotriva legii Leptines, Impotriva lui Midias, Asupra
ambasadei necredincioase si Pentru coroana (Peri Stephanon), acesta din urma rostit in anul 330 i.e.n.
Vom reda in continuare doua dintre discursurile lui Demostene: Filipica a treia, unul dintre cele mai
frumoase discursuri politice si Pentru coroana, unul dintre cele mai frumoase discursuri juridice, dar care
graviteaza tot in jurul pericolului macedonean.

Citeste mai mult: http://www.avocatura.com/stire/423/demostene.html#ixzz3Gh8o4SWz