Sunteți pe pagina 1din 5

Concilierea

Prin conciliere,n sensul Dicionarului Explicativ al Limbii Romne,se nelege activitate


de ncercare a aplnrii,evitrii unui litigiu,prin mpcarea prilor. Prin urmare procedura
concilierii n dreptul muncii const n dialogul direct ntre unitate i delegaii sindicatului
reprezentativ sau reprezentanii salariailor,avnd ca scop rezolvarea conflictului de interese.
Din definiia dat concilierii rezult urmtoarele trsturi caracteristice :
a. Concilierea este prima faz obligatorie a ncercrii de soluionare a conflictelor de
interese .
Aceast trstur se desprinde din interpretarea art.17 din Legea nr. 168/1999
privind soluionarea conflictelor de munc prin care se dispune c sindicatul
reprezentativ, sau dup caz reprezentanii salariailor sesizeaz Ministerul
Muncii,Familiei,Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice prin directiile de dialog si
organelle sale teritoriale, n vederea concilierii conflictului respectiv.
Direcia n cauz este obligat s nregistree sesizarea, neavnd competena de a
stabili natura juridic a conflictuului i nici s se ocupe ( juridic) de soluionarea lui.
Apreciem c sesizarea ar putae fi adresat i direct Muncii,Familiei,Proteciei
Sociale i Persoanelor Vrstnice; o astfel de sesizare nu ar constitui o neregularitate
care s mpiedice sau s ndrituiasc ministerul s nu-i exercite rolul de organizator
al concilierii prlor aflate n conflict .
Sesizarea trebuie s cuprind,conform art.18 cel puin urmtoarele meniuni :
-

Unitatea la care s-a declansat conflictul de interese cu indicarea sediului i a


numelui conducatorului ei;

Obiectul i motivarea conflictului;

Dovada ndeplinirii cerinelor legale( sesizarea anterioar a conducerii


unitii,rspunsul acesteia,respingerea lui etc.);

Indicarea persroanelor delegate s reprezinte la conciliere sindicatul


reprezentativ sau, dupa caz, salariatii.

Termenul sesizeaz ( deci imperativ) conduce la concuzia caracterului obligatoriu al


ncercarii de conciliere.
Muncii,Familiei,Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice trebuie s desemneze n
termen de 24 de ore de la nregistrarea sesizrii, delegatul su pentr a participa la
concilierea conflictului de interese.
Delegatului ministerului i revin urmtoarele obligaii:
-

S comunice sesizarea ctre unitate n termen de 48 de ore de la desemnarea


sa;

S convoace prile la un termen ce nu poate depi 7 zile de la nregistrarea


cererii.
Sindicatul sau,dupa caz,salariaii aleg o delegaie ormat din 2-5
persoane,mputernicit n scris sa participle la conciliere. Ca delegat al
sindicatului sau dup caz al salariailor,poate fi aleas orice persoana care
indeplineste urmatoarele condiii:

A mplinit vrsta de 21 de ani;

Este salariat ( cu contract individual de munc ncheiat pe durat


nedeterminat sau determinat cu timp de munc integra sau parial i
indifferent de vechimea n munc al unitaii sau reprezint federaia sau
confederaia sindical la care sindicatul ce organizeaz conflictul de munca
este afiliat;

- nu a fost condamnat pentru svrirea infraciunilor de:

nclcare a libertatii salariatilor de a participa sau nu la greva

Incalcare a interdictiilor legale de declarare a grevei

Incalcare a obligatiei de asigurare pe perioada grevei,in anumite


sectoare de activitate, a serviciilor esentiale.

Punctul de vedere al unitatii se sustine de catre conducatorul ei; insa conducatorul


unitatii poate desemna in scris o delagatie formata din 2-5 persoane care s
participle la negociere.
Pentru identitate de raiune dei legea nu se pronun n mod expres
suntem de prere c i persoanele desemnate de ctre conductorul unitii trebuie
s ntruneasc cerinele stabilite de art.20 alin.2. in plus ni se pare ca din delegatia
unitatii cu acordul delegatilor sindicali sau al reprezentantilor salariatilor,ar putea
sa faca parte si reprezentanti ai federatiei sau confederatiei patronale.
Caracterul obligatoriu al concilierii rezult i din interprpetarea art.41 i 42 din Legea
nr.168/1999,potrivit crora nainte de declanarea grevei partenerii sociali trebuie mai nti s
parcurg n mod obligatoriu faza concilierii conflictelor de interese i apoi, dac prile sunt de
acord, s parcurg facultativ i celelalte dou faze : medierea i arbitrajul .
b. Concilierea conflictelor de interese are o durat limitat de timp. Ea se desfoara
potrivit termenlor prevzute n art. 168/1999 i anume pe durata zilei pentru care au
fost convocate prile sau aceast perioad poate fi preungit prin voina prilor.
Folosirea termenelor scurte se justific prin ideea de eficientizare a procesului de
conciliere, pentru ca unitatea cunoate cel mai bine att situaia forei de munca cat si
masurile de care dispune pentru satisfacerea revendicarilor.
c. Concilierea conficelor de interese consta in negocierea colectiva dintre parti
organizata de Ministerul Muncii,Familiei,Protectiei sociale si Persoanelor Varstnice.
Potrivit art.22 din Legea nr.1668/1999,Ministerul Muncii,Familiei,Protectiei
Sociale si Persoanelor Varstnice, trebuie sa staruie ca partile sa actioneze pentru a se
realiza concilierea. Este de precizat insa ca delegatul ministerului nu poate fi
considerat un judecator si nu poate sa hotarasca incetarea confllictului colectiv de
munca. El are doar competenta de a indruma partenerii sociali cu privire la
corectitudinea aplicarii dispozitiilor legale ce sunt puse in discutie,oarecum si cu
privire la modalitatile ce exista si care pot fi folosite pentru ca , in cele din urma sa
inceteze conflictul de interese declansat.

La sfarsitul dezbaterilor, exita urmatoarele posibilitati :


-

In cazul in are s-a ajuns a un acord total cu privire la solutionarea


revendicarilor formulate partile vor definitive contractual colectiv de munca,in
acest fel, conflictul de interese fiind incheiat;

In cazul acordului partial ,numai salariatii pot hotari daca persista motivele
pentru continuarea conflictului de interese ca urmare,ei pot sa accepte
rezultatul concilierii,conflictul de interese incheiendu-se chiar daca acordul nu
este total; desigur,in cazul in care slariatii nu accepta acordul partial,conflictul
de interese continua;

In cazul in care nu s-a ajuns la nici un acord,conflictul de interese


continua,trecandu-se la etapele ulterioare de solutionare a acestuia.

n acest context,trebuie reliefat interdicia legal ca revendicrile conciliate s fie


reluate i s constituie obictl unui nou conflict de interese .
n ambele situaii ( prevzute de art.23 i art.24 din Legea nr.168/1999) reultatele
concilierii se aduc,conform art.25 la cunotina salariailor cum este i firesc- de
ctre cei care au fcut sesizarea pentru efectuarea concilierii ( delegaii
sindicatului sau reprezentanii salariailor).
n tcerea legii,se impune subliniat c uma salariaii pot hotr,n caul unui acord
parial dac persist motivele pentru continuarea conflictului de interese,daca s se
apeleze, cu acordul conducerii unitii, la mediere sau/i la arbitraj,ori dac,n
sfrit,chiar n condiiile nerezolvrii integrale a revendicrilor,conflictul de
interese s fie ncheiat.
Exista si o alta situatie posibila si ame desi convocate la concilierea
organizata de catre Muncii,Familiei,Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice
una sau ambele parti sa nu se preinte la conciliere. Legea nu reglementeaza expres
o astfel de situatie. In aceste conditii,suntem de parere ca trebuie sa se procedeze
inf elul urmator:

In cazul in care unitatea nu se prezinta fara un motiv plauzibil,se intocmeste


un process-verbal constatator al neefectuarii concilierii din cauza absentei
unitatii in cauza. Ca urmare existand culpa unitatii,greva poate fi declansata;

In cazul in care, fara temei, nu se prezinta delegatii sindicatului ori ai


salariatilor,sau absenteaza ambele parti,declansarea grevei,legal este exclus.

d. Concilierea conflictelor de interese se finalizeaza prin incheierea unui acord,care va fi


adus la cunostinta salariatilor de catre cei care au facut sesizarea pentru efectuarea
concilierii .

S-ar putea să vă placă și