Tratamente pentru afectiunile prostatei

Tratamentele folosite in tratarea simptomelor urinare generate de suferintele

prostatice sunt, cel mai frecvent, tratamente care imbunatatesc jetul
urinar.

Cele mai cunoscute sunt medicamentele alfa-blocante, care relaxeaza colul vezicii urinare
si uretra prostatica. Astfel jetul urinar porneste mai usor si are un debit mai mare,
favorizindu-se astfel golirea mai buna a vezicii urinare. Aceste medicamente (Omnic,
Cardura, Xatral, Tamsol, Fokusin) pot da uneori ejaculare retrograda si, in cazuri si mai
rare hipotensiune/ameteli la ridicare in picioare.
Exista si medicamente care micsoreaza volumul prostatei. Ele contin un inhibitor de 5alfa-reductaza, o enzima cu rol in metabolismul prostatei. Folosirea unui astfel de
medicament (Proscar, Avodart) pentru o durata mai mare de un an, scade volumul
prostatei cu 10-20%. Aceasta scadere nu imbunatateste insa, in aceiasi masura si
simptomele urinare.
Mai delicat este tratamentul persoanelor care se pling de jet urinar slab datorat afectiunii
prostatei, dar si de urinare deasa, cu graba, sau frecventa noaptea.
Lor li se poate asocia un medicament care imbunatateste jetul urinar cu un medicament
care calmeaza vezica urinara.
Deseori este greu de decis asupra folosirii calmantului cind exista un reziduu vezical
dupa urinare si calmarea vezicii ar putea duce la cresterea acestui reziduu. Pacientii insa
sunt mai deranjati de urinarea deasa decit de jetul slab. In aceste cazuri se incepe cu un
medicament alfa-blocant, care imbunatateste debitul urinar, chiar daca pacientul va urina
si mai des in aceasta faza, si se urmareste valoarea debitului, prin masurare debitmetrica
si a reziduului postmictional. Apoi, dupa circa o luna se introduce calmantul vezical.
In cazurile in care nu evolueaza conform asteptarilor se poate recurce la probe
urodinamice complexe care masoara presiunile din vezica urinara, determinind daca
suferinta este preponderent a vezicii sau a prostatei.

Dovezi ale eficacitatii tratamentului asociat, alfa-blocant, antimuscarinic

(calmant vezical trospiu) la pacientii cu hiperplazie benigna de prostata
si simptome de vezica hiperactiva

Vezica hiperactiva este un termen care se foloseste de obicei pentru a descrie simptome
complexe din sfera tractului urinar inferior. Se manifesta ca imperiozitate mictionala
adica senzatia brusca si puternica de a urina, care nu poate fi stapanita decat cu greu si
pentru scurt timp.
Etiologia nu este elucidata, iar prevalenta afectiunii este probabil subevaluata, din
moment ce majoritatea pacientilor se feresc sa discute aceste probleme cu medicul.
Prognosticul pe termen lung nu este fatal, dar simptomele au un impact semnificativ
asupra activitatilor psihosociale, functiei sexuale si calitatii vietii pacientilor in general.
Tratamentul non-farmacologic presupune adaptarea stilului de viata (de ex. controlul
consumului de lichide), terapie comportamentala, exercitii fizice pentru musculatura
perineala, precum si anumite proceduri chirurgicale.
Medicamentele folosite au ca mod de actiune diminuarea contractiilor involuntare ale
muschiului detrusor. Agentii anticolinergici/antimuscarinicireprezinta tratamentul de
prima linie pentru aceasta afectiune.
Un studiu clinic deschis, multicentric, prospectiv, publicat recent1 a evaluat eficacitatea si
siguranta asocierii dintre tratamentul cu alfa-blocanti (tamsulosin, alfuzosin, doxazosin)
si trospiu (antimuscarinic pentru tratamentul vezicii hiperactive) la pacientii cu
hipertrofie benigna de prostata si simptome de vezica hiperactiva. Datele colectate de la
peste 4000 de pacienti au fost analizate in ceea ce priveste imbunatatirea simptomelor
urinare, a scorului IPSS2 (Scorul International al Simptomatologiei Prostatei) si a calitatii
vietii. Mai mult, pacientii si medicii au fost rugati sa evalueze eficacitatea si
tolerabilitatea tratamentului primit.

Rezultate

Dupa o perioada medie de tratament de 40 de zile, cu trospiu in co-terapie s-au constatat

urmatoarele:

Toate simptomele principale datorate adenomului de prostata s-au imbunatatit.

Procentul de pacienti care au raportat continenta urinara a crescut la 83%, iar

media valorii IPSS a scazut de la 18 la 12.

Calitatea vietii pacientilor s-a imbunatatit, iar medicii au evaluat siguranta

tratamentului ca fiind buna si foarte buna in peste 90% din cazuri.

Sfatul Medicului Specialist Urolog

Pacientii cu adenom de prostata si simptome de vezica hiperactiva (imperiozitate

mictionala, polachiurie, nocturie) sunt insuficient tratati doar cu alfa blocante
careimbunatatesc jetul urinar, dar nu amelioreaza, ci poate chiar agraveaza, urinarea
deasa/imperiozitatea, simptomele care il deranjeaza cel mai mult pe pacient. Acesti
pacienti pot beneficia de asocierea alfa blocant trospiu, asociere care amelioreaza atat
simptomele obstructive, cat si pe cele iritative.
Asocierea trebuie facuta cu doze treptat crescande de trospiu, insotita de urmarirea lunara
a simptomelor si a reziduului postmictional masurat ecografic. Dupa 1-2 luni, doza poate
fi stabilita si tratamentul poate deveni cronic, de lunga durata, necesitand control anual.

Tulburari urinare determinate de

prostata
Prostata inconjoara primii centimetri de sun vezica urinara, ai uretrei, ca un manson. Ea
nu are rol in procesul de urinare ci doar in cel de ejaculare. Oricind se mareste in volum
poate obstrua uretra si deci si jetul urinar. Se poate mari in volum de la inflamatii/infectii,
sau de la degenerare, care cind e benigna se numeste adenom de prostata iar cind e
maligna, cancer de prostata.
Cum marirea in volum creeaza un fel de dop, singurele simptome generate de o
prostata mai mare pot fi legate de jetul urinar, respectiv jet urinar mai slab, uneori
intrerupt, urmarea putind fi golirea incompleta a vezicii ce poate fi vizualizata si masurata
ecografic reziduul vezical post mictional.
Urinarea deasa, cu graba si urinarea frecventa in cursul noptii nu sunt simptome
determinate de suferintele prostatice.
Doar in cazul in care obstructia pe care o determina prostata asupra uretrei cu ingreunarea
jetului urinar si golirea dificila a vezicii este o suferinta veche si apare reziduul
postmictional la valori mai mari de 150 ml, capacitatea vezicala poate fi micsorata de
acest reziduu (care frecvent se si poate infecta din cauza stagnarii permanente a urinei in
vezica) si ca urmare a acestei retentii sa apara urinarea deasa.
In marea majoritate a cazurilor insa, urinarea deasa este determinata de suferinte
ale vezicii urinare, iar urinarea frecventa noaptea de tulburari ale circulatiei
sanguine sau ale functiei renale si nu de suferinte ale prostatei.

In cazul in care exista un istoric de afectiuni neurologice, accident vascular cerebral,

boala Parkinson, diabet zaharat cu neuropatie, SM, hernie de disc, mielita, Alzheimer,
urinarea deasa, dar si jetul slab pot fi determinate de suferinta neurologica si nu de
prostata.

Urinarea frecventa in timpul noptii NOCTURIA

Un om trecut de 55 de ani are o capacitate de epurare mai scazuta a rinichilor ceea ce face
ca acestia sa functioneze si noaptea in acelasi ritm ca si ziua; de aceea o urinare doua pe
noapte sunt considerate normale dupa aceasta virsta.
Urinarea in timpul noptii apare atit la barbati cit si la femei; ca urmare este gresit sa fie
pusa pe seama prostatei sau a adenomului de prostata.
Cind urinarea din timpul noptii este foarte frecventa este posibil ca aceasta sa fie din
cauza ca vezica nu se goleste complet la urinare, raminind astfel mereu urina in vezica,
ceea ce face sa scada capacitatea functionala a vezicii si vezica sa para ca este mica (cu
volum redus).
Urinarea noaptea poate fi accentuata la persoanele care consuma multe lichide seara.
Deasemnea, urineaza des noaptea cei carora li se umfla picioarele; acestea se dezumfla
noaptea, apa excesiva fiind eliminata in urina. In acest caz cauza cea mai frecventa este o
boala cardiovasculara.

Investigarea afectiunilor prostatei

Vizualizarea prostatei se face cel mai bine si mai simplu, ecografic, prin ecografie
abdominala, cu vezica urinara plina (dar nu excesiv de plina).
Ecografia transrectala aduce senzorul ecografic foarte aproape de prostata, introdus prin
anus, si astfel se pot vizualiza veziculele seminale, leziuni mai discrete ale prostatei,
neregularitati ale marginilor prostatei.
Tomografia computerizata si investigatia RMN nu sunt investigatii ce se fac de rutina
pentru prostata si sunt rezervate doar cazurilor in care diagnosticul unei suferinte
prostatice este stabilit, mai ales in cazurile de cancer de prostata, si este nevoie sa se
stabileasca starea tesuturilor invecinate.

Cum nu tratam o prostata doar pentru ca are o anumita forma sau dimensiune, imginile
statice ale prostatei au o mai mica importanta. Simptomele pe care le relateaza pacientul
sunt importante in stabilirea tratamentului si, in cazul prostatei, acestea sunt simptome
care apar la urinare: jet slab, intrerupt, golire vezicala incompleta.
Investigarea acestor simptome se face prin debitmetrie, pacientul urinind intr-un aparat
care ii masoara fluxul urinar si prin mausrarea ecografica a reziduului urinar din vezica,
dupa urinare. Debit metria poate arata cu suficienta precizie cit de obstructiva este
prostata asupra uretrei si deci si asupra urinarii. Este importanta si in urmarirea
pacientului, imbunatatirea debitului dovedind eficienta tratamentului.
Atunci cind simptomele sunt mai complexe sau cind un pacient trebuie sa fie operat,
se pot efectua investigatii urodinamice mai complexe care pot masura presiunile din
vezica si din abdomen, in cursul umplerii vezicii si a golirii ei.
Aceste investigatii pot da indicatii asupra oportunitatii operatiei cit si asupra sanselor de
succes.
Sunt foarte utile si in cazurile in care un pacient urineaza frecvent, concomitent cu
jetul slab si retentia determinate de prostata, ele putind stabili daca simptomele se
datoreaza doar prostatei sau si vezicii urinare, putindu-se face si aprecieri asupra
posibilitatii de agravare sau ameliorare a acestor simptome dupa oepratia de
prostata.

Operatia este necesara?

Operatia NU este necesara atunci cand:

jetul urinar este puternic

urinarea decurge fara dificultati si vezica se goleste complet

scopul pacientului este sa scape de urinarea deasa operatia de prostata NU

amelioreaza urinarea deasa

scopul pacientului este sa scape de urinarile din cursul noptii, care ii strica
somnul operatia de prostata NU are nici un efect asupra raririi urinarilor
nocturne

tratamentul cu medicamente are efectul dorit si pacientul nu are efecte

adverse de la acestea

In cazul in care pacientul are un episod de RETENTIE COMPLETA DE URINA si i se

monteaza o sonda urinara operatia nu este absolut necesara. Se poate tenta o scoatere a
sondei pentru a testa reluarea urinarii spontane. Este bine ca acest test sa se faca dupa ce a
fost testata urina (urocultura) si tratata infectia urinara atunci cind urocultura este
pozitiva. Se poate efectua, pentru siguranta, o proba urodinamica pentru testarea functiei
vezicii urinare, astfel incit la scoaterea sondei sa se stie cit mai mult despre posibilitatea
reluarii urinarilor naturale ale pacientului.
In cazul unor infectii urinare repetate ce apar din cauza unui reziduu urinar, este bine ca
dupa tratarea infectiei sa se efectueze o proba urodinamica care sa determine daca aceasta
insuficienta golire a vezicii este urmarea afectarii muschiului ei sau este urmarea
obstructiei determinata de prostata.