Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Reprezentind coloana vertebrala a economiei,IMM contribute essential la realizarea obiectivelor de baza ,ce stau ion
fata oricarei societati.Cel mai frecvent IMM sunt create in domeniul comertului cu amanuntul si ridicata-32%,prestarii
serviciilor-26%,industriei prelucratoare si constructii-12%.Cresterea nr. de IMM se explica printr-o serie de factori ca:
skimbarile tehnologice in productie si dezvoltarea rapida a economiei pe baza cunostintelor
cresterea nr. somerilor
diversitatea si individualizarea cererii
modificarile in structura organizatorica
6.
Obtinerea profitului
Independenta(de pe urma banilor)
Autorealizare
Obtinerea unui statut social
Crearea propriului loc de munca
Asigurarea unui venit relativ,stabil
Stabilirea unui propriu program de lucru
Riscuri:
Posibilitatea de a da faliment
Riscul de a pierde banii investiti
Cere mult timp si effort
Responsabilatea mare(fata de salariati,stat,parteneri de afaceri,clienti)
Stres
Posibilitatea de a suporta un esec personal
Concurenta neloiala
spiritul de inovator (i creativitatea sunt caracteristici care deosebesc ntreprinztorul de manager .Nu e neaparat s
propun produse, sau servicii noi, dar s fac ce alii nu au fcut nc, a face mai bine cu cheltuieli mai mici.),
ncrederea n sine, (se bazeaz pe propriile fore i mai puin crede n soart sau noroc, persoanele care cred n propriile
fore, sunt mai rezisteni la insucces) ;sesizarea oportunitilor (ntreprinz de succes se lanseaz primul n domeniul pe
care alii l cred neprofitabil, tiind cnd i cum s dea lovitura), capacitatea de asumare a riscului (ntreprinz este gata
s-i asume riscul i accept incertitudinea. Ricsurile de regul sunt calculate i pentru mai muli ntreprinztori pot
constitui un factor motivaional care i face s desfoare o activitate. Asumarea riscului este puternic influenat de
experien, vrst, educaie i cultura afacerii), perseverena (realizarea cu insisten a scopului propus, fcnd fa
dificultilor care pot aprea), potenialul energetic ridicat (ntreprinz lucreaz cte 6-7 zile n sptmn i m mult de 8
ore, i n primii ani fr concediu, de aceea rezist la acest mare fort doar acei cu mult energie).
OPORTUNITATE este o idee noua, originala, atractiva, fixata pe un produs sau serviciu, care are un potential
comercial si aduce un venit acceptabil.
Cu toate ca intuitia, pentru multi intreprinzatori a jucat un rol decisiv in lansarea intr-un domeniu sau altul, nu
intotdeauna aceasta este cel mai bun consilier, de aceea este foarte important de tinut cont si de rezultatele procesului
de evaluare a ideii de afaceri. EVALUAREA permite intreprinzatorului sa realizeze o estimare a ideii de afaceri,
determinind care vor fi cheltuielile posibile, care va fi venitul, cine vor fi clientii etc.Procesul de evaluare poate avea un
caracter neformal sau formal. In cazul evaluarii neformale, intreprinzatorul verifica ideea, aplicind asa tehnici ca:
Acceptul spontan presupune studierea opiniei referitoare la ideea de afaceri in rindul prietenilor si rudelor, daca ideea
este acceptata spontan si un nr suficient de oameni sunt predispusi sa devina clientii afacerii, atunci probabilitatea ca si
persoanele straine vor accepta produsul/serviciul este mai mare.
Testul bancherului sfatuitor prevede adresarea in calitate de client la sectia creditara a unei banci p/u solicitarea unui
credit. Dispunind de o experienta de munca cu intreprinzatorii si cunoscind bine piata, inspectorul creditar isi va
expune obiectiv parerea referitoare la ideea propusa, daca aceasta va fi interesanta, el poate sa-i propuna
intreprinzatorului sa prezinte planul de afaceri pentru o analiza mia detaliata.
Realizarea prototipului se analizeaza corectitudinea ideii de afaceri fiind verificat faptul daca este acceptat de clienti,
atunci ideea are sanse mari, daca nu, ideea mai trebuie revizuita odata.
1. Tehnica BEST (fereastra oportunitatilor) analizeaza factorii relevanti intr-o noua facere. Pentru
aceasta, intreprinzatorul tb sa raspunda la o serie de intrebari specifice despre fereasta
oportunitatilor: Se deosebete afacerea de altele?
2. Are perspectiv de cretere?
3. Pentru realizarea ideii sunt necesare mari sume de bani?
4. Sumele acestea pot fi asigurate de ntreprinztor?
Corespunde afacerea interesului individual al ntreprinztorului
Tehnica BEST poate fi folositoare numai n cazul n care corect a fost determinat punctajul pentru
fiecare rspuns, n caz contrar concluziile fcute nu vor reflecta situaia real.
Dac dup evaluarea neformal ideea de afaceri nu a fost respins, este binevenit evaluarea formal a
acesteia prin realizarea unui studiu de fezabilitate sau a unui plan de afaceri. studiul de fezabilitate
reprezint o analiz mai rapid i mai puin complex a oportunitii de afaceri.
Studiul de fezabilitate include urmtoarele componente de baz:
Produse i tehnologia - compartimentul dat include o descriere detaliat a produselor i serviciilor, cu
indicarea caracteristicilor calitative i a avantajelor acestora.
Piaa i clienii - la compartimentul respectiv ntreprinztorul analizeaz detaliat: piaa pe care se va
realiza produsul sau se va presta serviciul; tendinele de dezvoltare a pieei alese (piaa n cretere,
descretere sau staionar); mrimea pieei date i cota pe pia a ntreprinderii; msurile ntreprinse pentru
ptrunderea pe piaa respectiv i lrgirea poziiei pe pia; caracteristica clienilor (cine vor fi cumprtorii
produselor sau serviciilor, ce factori i vor determina s cumpere, care va fi frecvena de cumprare, puterea
de cumprare a clientului etc); modalitile de stabilire a preurilor; canalele de distribuire; promovarea
produselor/serviciilor.
Concurenii se studiaz potenialii concureni, punctele lor tari i slabe.
Personalul se prezint caracteristicile angajailor-cheie; descrierea obligaiilor i limitelor de autoritate;
experiena n conducere; componena personalului; formele de angajare i motivare a personalului.
Finanele necesare se analizeaz: sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului i modul
de utilizare a acestora; veniturile i cheltuielile posibile; fluxul de mijloace bneti; punctul critic sau
pragul de rentabilitate; bilanul.
Evaluarea riscurilor - fiecare afacere n procesul de desfurare a activitii sale va ntmpina o serie de
riscuri, care creeaz unele dificulti sau stopeaz, n general, realizarea planului. Este necesar de a lua n
considerare momentul dat, ceea ce ar permite, dac nu evitarea complet a riscului, atunci reducerea lui.
Realizarea studiului de fezabilitate nu presupune obligatoriu obinerea unor rezultate pozitive. Chiar i
concluzia negativ este pozitiv pentru ntreprinztor, deoarece sunt evitate posibilele cheltuieli de bani,
timp, munc pentru realizarea unei idei care iniial nu are anse de succes.
Dac cercetarea pieei, analiza necesitilor clienilor i studierea concurenilor nu a permis gsirea unei
noi idei de afaceri, atunci ntreprinztorul, apeleaz la creativitate.
Creativitatea reprezint un proces care const n utilizarea potenialului personal i se bazeaz pe o
serie de tehnici concepute pentru generarea de noi idei originale i utile. Astfel, pentru gsirea unor noi idei
de afaceri pot fi aplicate aa tehnici de creativitate ca: scamper-ul, branstorming-ul, harta mental etc.
Tehnica SCAMPER: Cuvntul SCAMPER provine de la primele litere ale cuvintelor englezeti:
S
- Substitute / Substituire
C
- Combine /Combinare
A
- Adapt /Adaptare
M
- Minify or Magnify /Minimizare sau Magnificare
P
- Put some part of it to other uses /Pune n alt utilizare
E
- Eliminate an aspect of it / Eliminare
R
- Reverse an aspect of it /Reversare sau rcaranjare
Utilizarea metodei SCAMPER const din urmtoarele etape:
Nici o idei nu trebuie criticat. Indiferent de faptul dac este o idei bun
sau proast, aceasta va fi acceptat.
Cantitatea, nu calitatea conteaz - cu ct mai mare este numrul de idei, cu att este mai mare
probabilitatea c va fi gsit ideea oportun.
Orice idee trebuie dezvoltat. Combinaiile i ameliorrile ideilor existente vor contribui la gsirea
unei idei mai reuite. La ncheierea edinei din multitudinea de idei nscrise se selecteaz ideea de afaceri
care are cel mai mare potenial n opinia membrilor echipei.
HARTA MENTAL
sau mind map" reprezint o tehnic grafic de organizare a procesului de
gndire prin enunarea unui cuvnt sau concept i gsirea asocierilor acestora. Expunerea gndurilor n
schem contribuie la apariia multor altor noi idei, selectndu-se apoi cea mai interesat idee de afaceri.
expune obiectiv parerea referitoare la ideea propusa, daca aceasta va fi interesanta, el poate sa-i propuna
intreprinzatorului sa prezinte planul de afaceri pentru o analiza mia detaliata.
Realizarea prototipului se analizeaza corectitudinea ideii de afaceri fiind verificat faptul daca este acceptat de clienti,
atunci ideea are sanse mari, daca nu, ideea mai trebuie revizuita odata.
1. Tehnica BEST (fereastra oportunitatilor) analizeaza factorii relevanti intr-o noua facere. Pentru
aceasta, intreprinzatorul tb sa raspunda la o serie de intrebari specifice despre fereasta
oportunitatilor: Se deosebete afacerea de altele?
2. Are perspectiv de cretere?
3. Pentru realizarea ideii sunt necesare mari sume de bani?
4. Sumele acestea pot fi asigurate de ntreprinztor?
Corespunde afacerea interesului individual al ntreprinztorului
Tehnica BEST poate fi folositoare numai n cazul n care corect a fost determinat punctajul pentru
fiecare rspuns, n caz contrar concluziile fcute nu vor reflecta situaia real.
Evaluarea formal a acesteia are loc prin realizarea unui studiu de fezabilitate sau a unui plan de
afaceri. studiul de fezabilitate reprezint o analiz mai rapid i mai puin complex a oportunitii de
afaceri.
Studiul de fezabilitate include urmtoarele componente de baz:
Produse i tehnologia - compartimentul dat include o descriere detaliat a produselor i serviciilor, cu
indicarea caracteristicilor calitative i a avantajelor acestora.
Piaa i clienii - la compartimentul respectiv ntreprinztorul analizeaz detaliat: piaa pe care se va
realiza produsul sau se va presta serviciul; tendinele de dezvoltare a pieei alese (piaa n cretere,
descretere sau staionar); mrimea pieei date i cota pe pia a ntreprinderii; msurile ntreprinse pentru
ptrunderea pe piaa respectiv i lrgirea poziiei pe pia; caracteristica clienilor (cine vor fi cumprtorii
produselor sau serviciilor, ce factori i vor determina s cumpere, care va fi frecvena de cumprare, puterea
de cumprare a clientului etc); modalitile de stabilire a preurilor; canalele de distribuire; promovarea
produselor/serviciilor.
Concurenii se studiaz potenialii concureni, punctele lor tari i slabe.
Personalul se prezint caracteristicile angajailor-cheie; descrierea obligaiilor i limitelor de autoritate;
experiena n conducere; componena personalului; formele de angajare i motivare a personalului.
Finanele necesare se analizeaz: sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului i modul
de utilizare a acestora; veniturile i cheltuielile posibile; fluxul de mijloace bneti; punctul critic sau
pragul de rentabilitate; bilanul.
Evaluarea riscurilor - fiecare afacere n procesul de desfurare a activitii sale va ntmpina o serie de
riscuri, care creeaz unele dificulti sau stopeaz, n general, realizarea planului. Este necesar de a lua n
considerare momentul dat, ceea ce ar permite, dac nu evitarea complet a riscului, atunci reducerea lui.
Realizarea studiului de fezabilitate nu presupune obligatoriu obinerea unor rezultate pozitive. Chiar i
concluzia negativ este pozitiv pentru ntreprinztor, deoarece sunt evitate posibilele cheltuieli de bani,
timp, munc pentru realizarea unei idei care iniial nu are anse de succes.
Tehnica SCAMPER: Cuvntul SCAMPER provine de la primele litere ale cuvintelor englezeti:
S
- Substitute / Substituire
C
- Combine /Combinare
A
- Adapt /Adaptare
M
- Minify or Magnify /Minimizare sau Magnificare
P
- Put some part of it to other uses /Pune n alt utilizare
E
- Eliminate an aspect of it / Eliminare
R
- Reverse an aspect of it /Reversare sau rcaranjare
Utilizarea metodei SCAMPER const din urmtoarele etape:
Combinarea prevede unirea a dou sau a mai multe pri pentru a realiza un produs/proces diferit sau a
lrgi utilizarea acestuia. n cazul combinrii, se nainteaz urmtoarele ntrebri:
Ce materiale, particulariti, procese, oameni, semifabricate, produse sau componente pot s combin? Unde
pot s obin sinergia?
Adaptarea, care prevede adaptarea unor pri ale produsului/serviciului pentru a modifica destinaia
acestuia. In cazul adaptrii ntreprinztorul caut rspuns la urmtoarele ntrebri:
Ce pri ale produsului / serviciului pot s schimb? Cu ce s le schimb? Ce va fi dac se va schimba
caracteristica componentului?
Modificarea ntr-un mod neobinuit a produsului prevede micorarea sau mrirea acestuia. In cazul
dat, se caut rspuns la ntrebarea:
Ce se va ntmpla dac voi exagera cu vreo trstur sau cu un component?
In cazul Eliminrii anumitor pri din produs se analizeaz cum se va modifica destinaia acestuia i ce
produse noi vom obine. De regul, se nainteaz urmtoarea ntrebare:
Ideea de afaceri poate fi abandonat dac dup ce se face studiul de fezabilitate se constat urmtoarele
riscuri:
Riscul nvechirii produsului este foarte mare, iar costul i timpul cerut pentru realizarea lui este mare;
piaa potenial a afacerii este foarte mic sau exist o concuren foarte puternic;
nu se pot rezolva problemele legate de realizarea produsului sau prestarea serviciului, chiar dac
piaa este atractiv;
nu este format o echip de conducere care s aib calitile manageriale necesare i nici nu poate
fi angajat personal specializat pentru realizarea produsului sau prestarea serviciului respectiv;
suma necesar pentru lansarea afacerii este considerabil, ansa de intrare n afaceri pe cont propriu
va fi foarte redus. Este important de reinut c, de obicei, lansarea n afaceri se face pe cont propriu, iar
ansa de a' obine resurse financiare de la banc sau de la investitori este redus.
Riscurile i problemele sunt cu mult mai mari n comparaie cu recompensele ce se vor obine.
Etapa de pregatire:
a)
b)
c)
2.
3.
a) complet
b) plan sumar
c) plan operational
Impartirea responsabilitatilor:
singuru
un delegate
un consultant
etapa de scriere
Structura si continutul compartimentului de baza:
Pagina de titlu
Cuprins
Sumar
Comparimentul I descrierea afacerii si obiectivele
II Produsele /serviciile
III Planul de mk
IV Planul operational
V Managmentul si personalul
VI evaluarea riscurilor
VII prognoze financiare
VIII anexe
7.
pentru a evidentia cei mai importanti indicatori e bine ca acestia sa fie regasiti in plan
de 2- 3 ori, in comentariu,in tabel si intr-o figura.
8.
coperta tb sa fie atractiva, insa nu tipatoare
9.
tb sa aiba aspect atragator
10.
pentru a evita personalizarea e indicata descrierea de la persoana a III, in unele cazuri
poate fi utilizata prezentarea la persoana I singular sau plural
11.
ideile tb sa fie formulate la modul activ
12.
daca in plan sunt folosite acronime, termeni de argou, e necesar de definit acesia in
glosar
13.
daca investitorul sau creditorul propune o animita structura a planului e necesr de tinut
cont de structura propusa,folosindu-se acei termeni care sunt utilizati de potentialii finantatori.
23.Planul de afaceri structura si continutul compartimentelor de baza
1.
Coperta contine inf. privind denumirea completa a #, scopul intocmirii planului, perioada
pentru care afost emis, adresa juridica, nr de telefon,fax,nume prenumele directorului, semnatura lui, data
intocmiririi planului. Daca planul e elaborat pentru a obtine o finantare din partea bancii, se indica denumirea
bancii.
2.
Cuprinsul include compartimentele de baza ale planului, cu indicarea paginilor
3.
Sumarul sunt abordate pozitiile de baza ale planului. E necesar ca aici sa fie inclus scopul
planului, scurta caracteristica a #, a produselor,date despre potentialul pietei, volumul de productie, inf.
despre personal.
4.
Compartimentul I Descrierea afacerii si obiectivele e necesar de prezentat inf. despre
denumirea oficiala a #, data si nr inregistrarii, statutul juridic si fondatorii, existenta licentelor si autorizatiilor
necesare pt desfasurarea activitatii, regimul de lucru al # . e necesar de prezentat scopul , obiectivele
afacerii formulate confor regulei SMART: S - specific, M masurabil, A- adaptabil , R realiste , T
orientate in timp , aici realizindu-se analiza SWOT.
5.
Compartimentul II Descrierea produselor/ serviciilor descrierea detaliata a produselor
cu indicarea caracteristicilor calitative si a avantajelor.Informatii despre: caracteristicile tehnologice, calitate,
asortiment, cantitatile anuale, ambalaj, design. Aci se vor anexa cataloage, fotografii sau schite ale
produsului.
6.
III Planul de mk contine analiza:
Distributia si vinzarea produselor care vor fi canalele de distributie: vinzarea cu ridicata, vinz.
directa, vinz. cu amanuntul
Riscuri politice
Prognoza bilantului
10.
Anexe copia certificatului de inregistrare a #, scrisori de recomandare,pliante ce descriu
produsul, rezumatul testarii prod. ,curriculum citae, bilanturile pe anii precedenti.
Aspectul juridic:
Afacerea nu poate folosi o denumire care coincide sau se aseamana cu denumirea altei
afaceri care e deja inregistrata
Pentru a folosi in denumirea afacerii numele unei personalitati istorice e necesara autorizatia
Guvernului sau acordul rudelor
In cazul utilizarii a numelor proprii, care nu coincid cu numele participantilor la constituirea
organizatiei, e necesar de avut acordul persoanei respective
Procurarea unei afacei deja existente reprezinta una din modaliattile de lansare in afaceri ca si in celelalte cazuri,
inainte de a lua decizia privind procurarea unei afaceri este necesara de analizat toate avantajele si dezavantajele.
Avantajele procurarii unei afaceri :
Durata de lansare este relativ mica, deoarece deja intreprinderea exista, care dispune de personal
calificat, utilaje necesare, relatii stabilite cu clientii si furnizorii.
Obtinerea unor venituri imediate.
Existenta unei amplasari favorabile.
Folosirea experientei si relatiilor vinzatorului, deoarece de acum intreprinderea are un nume cunoscut pe
piata, sunt stabilite relatiile cu furnizorii de materiale si materii prime.
Existenta personalului calificat.
Reducerea riscului, deoarece in comparatie cu intreprinderile noi create, are o piata de desfacere si
experienta in domeniul respectiv.
Dezavantajele :
Posibilitatea procurarii unei intreprinderi neprofitabile.
Existenta unui personal necalificat, pentru instruirea acestuia fiind necesare cheltuieli financiare si de
timp.
Personalul calificat nu accepta sa lucreze pentru noul proprietar.
Mostenirea unei reputatii indoielnice.
Existenta unor fonduri fixe necorespunzatoare, cum ar fi, echipamentul uzat moral si fizic, spatii care
necesita mari cheltuieli pentru reparatie si intretinere.
Amplasament nefavorabil.
Dificultati in efectuarea schimbarilor, ca urmare a acosturilor ridicate pentru aceasta si rezistenta din
partea personalului.
3.
diagnosticarea afacerii :
diagnoza tehnica :
echipamentul existent si tehnologia utilizata.
nivelul calitatii productiei si nivelul inovatiilor.
diagnoza resurselor umane :
calificarea personalului.
Experienta.
Stagiu.
Virsta.
Relatii din colectiv.
Marimea salariilor.
diagnoza financiar-contabila :
cheltuielile suportate de intreprindere si veniturile obtinute.
Situatia fluxurilor de numerar.
Rentabilitatea.
Lichiditatea financiara.
Capacitatea de plata.
diagnoza comerciala :
tendinte de dezvoltare a pietei.
Marimea pietei si cota pe piata.
Clientii si structura clientelei.
Concurentii.
Amplasamentul.
Produsul.
diagnoza juridica :
se analizeaza documentele referitoare la legalitatea constituirii afacerii si contractelor
incheiate, la dreptul de proprietate, fondatori, cota acestora in capitalul social al societatii.
Informatia despre terenul pe care este amplasata afacerea, caracteristicile fizice ale
cladirii,etc.
4.
1.
2.
3.
4.
Valoarea intreprinderii este o anticiare a sperantei de cistig din vinzarea ei imediata su din cumpararea ei pentru
exploatarea viitoare.
Cel mai frecvent se utilizeaza urmatoarele metode de evaluare :
metoda bazata pe comparatie presupune ca valoare intreprinderii scoase la vinzare va fi aceeasi ca la
afacerile similare vindute anterior. Aceasta metoda poate fi imposibila, deoarece exista dificultati in obtinerea
informatiei despre intreprinderea analogica, care, de regula poarta un caracter confidential.
metoda veniturilor viitoare permite intreprinzatorului sa calculeze veniturile ce le va putea obtine in
viitor, timpul necesar pentru rascumpararea cheltuielilor, precum si sa aprecieze daca investitia data este avantajoasa
sau reprezinta o pierdere.
metoda patrimoniala presupune ca valoarea intreprinderii este egala cu valoarea activului net contabil
si se calculeaza ca diferenta dintre valoarea contabila a activului intreprinderii si valoarea contabila a datoriilor :
Activul net = Total Activ ( DTL DTS)
metoda mixta reprezinta o combinare a mai multor metode. La aceasta metoda se ia in considerare atit
activele materiale cit si cele nemateriale, si anume goodwill-ul. Goodwill-ul reprezinta excedentul valorii globale a
unei intreprinderi, la o anumita data, comparative cu valoarea atribuita elementelor din activul bilantului la aceeasi
data.
Cuvintul franchise este de origine franceza, si conform unor surse semnifica eliberarea de la robie, alte surse scutirea
de taxe vamale si impozite. Cu timpul semnificatia lui sa modificat si astazi franchisingul reprezinta intelegerea intre
vinzator (franchiser) si cumparator(franchisee) privind oferirea unor drepturi (de a folosi marca comerciala, tehnologia,
etc) in schimbul unei plati pe o anumita perioada de timp.
Primele elemete ale sistemului de franchising au aparut la finele secolului XIX-inc. Sec. XX cind compania
Singer(companie de producere a masinilor de cusut) si General Motors in SUA au inceput sa realizeze produsele lor
prin intermediul dealerilor, care obtineau o licenta speciala pentru aceasta.
Sistemul de franchising sia luat avintul in SUA intre anii 50-60 ai sec. XX.
In Europa primele elementeale sistemului de franchising au aparut in anii 70 in Franta. In prezent, din tarile
europene, cel mai raspindit franchising este in Germania.
In RM aparitia franchisingului sa datorat adopatarii in 1997 a Legii cu privire la franchising. Avem inca un numar
redus de frachisee, printre care Mango , La Boucherie , Mcdonalds , Fornetti , etc.
a)
b)
c)
d)
pretul ?
La etapa evaluarii este necesar de tinut cont de avantajele si dezavantajele ce le ofera franchisingul atit
franchiserului, cit si franchiseeului :
Avantajele franchiserului :
posibilitatea relativ rapida de asi extinde propria afacere.
Obtinerea veniturilor suplimentare din taxele de franchising. Indiferent de tipul de franchising,
franchiseeul trebuie sa plateasca :
taxa initiala unica-reprezinta o suma fixa achitata pt dreptul de a practica afacerea sub marca
franchiserului, pe un anumit teritoriu, precum si o recompensa a cheltuielilor efectuate de franchiser
royalty- taxa periodica pe drepturile de marca, ce reprezinta recompensa pt dreptul de a obtine o
franchise.
Reducerea cheltuielilor legate de distributia si marketingul produselor, deoarece, acestea sunt partial
acoperite de catre franchisee prin taxa pt publicitate:
Taxa pt publicitate- se calculeaza in procente din cifra de afaceri inregistrata.
Conducerea mai eficienta si mai profitabila.
Avantajele franchiseeului :
Franciseeul are o sansa mai mare de succes
Investitii initiale mai reduse
Asistenta manageriala si de marketing
Produse si servicii de calitate standard
Cheltuieli reduse pt promovarea produselor si serviciilor.
Dezavantajele franchiserului :
Acordarea unui sprijin tehnic si uneori chiar financiar franchiseeului pe toata perioada contractului de
franchising
Dificultati in efectuarea controlului
Afectarea prestigiului franchiserului, in cazul in care franchiseea falimenteaza
Dificultati in pastrarea confidentialitatii informatiei
Dezavantajele franchiseeului
Firma nui apartine niciodata cu adevarat
Costul ridicat al franchisei si contributia la profit
Respectarea riguroasa a tuturor operatiunilor standardizate
Linie limitata de produse
Aria geografica limitata
Politica preturilor si a reclamei este dictate de franchiser.\
Principalele domenii de activitate economica cu un potential inalt de aplicare a sistemului de franchising in Moldova
sunt : comertul cu amanuntul, alimentatia publica, serviciile auto, serviciile medicale, serviciile menajere, sfera
constructiilor, educatia si cursurile de perfectionare, serviciile sociale si unele ramuri din sfera productiei. . Avem inca
un numar redus de frachisee, printre care Mango , La Boucherie , Mcdonalds , Fornetti , etc.
Reiesind din necesitatile actuale si oportunitatile identificate se propun urm directii de sprijinire a dezvoltarii
franchisingului in RM :
Impulsionarea ofertei si stimularea cererii de franchiza pe piata ;
Consolidarea si crearea cadrului legal si institutional specific franchisingului ;
Si nu in ultimul rind dezvoltarea spatiului informational al franchisingului.
Este deja proverbiala afirmatia ca exista 3 factori care conditioneaza succesul afaceii amplasamentul,
amplasamentul si inca amplasamantul . un magazin poate prospera in cazul unui amplasamant favorabil.
La alegerea amplasamentului unui amgazin este necesar de tinut cont de starea economica si demografica a zonei
unde va fi amplasata aceasta ; venitul mediu al unei familii ; capacitatea de cumparare a clientilor ; virsta
cumparatorilor ; preferintele acestora ; cererea la oficii si apartamente ; preturile la spatiile comerciale si locative si
compararea acestora cu preturile din alte sectoare .
De asemenea, la alegerea amplasamanetului unui magazin este necesar de a analiza si alti factori ca :
Numarul si structura populatiei si puterea de cumparare a acesteia.
Natura produsului si frecventa cumpararii diferitelor produse
Intensitatea traficului pietonal.
Apropierea concurentilor.
Vecinatatea cu alte afaceri
Numarul locurilor de parcari.
Costul amplasarii.
Conditiile contractului de incheiere.
Imaginea localului.
Reglementari si norme specifice.
Accesibilitatea pt clienti.
41.
Alegerea amplasamentului unei afaceri prestatoare de servicii, depinde de specificul activitatii. Pentru o afacere ce se
ocupa, de ex. cu reaparatia si deservirea copiatoarelor, amplasarea nu joaca un rol decisiv. Intreprinzatorul se
deplaseaza la client, deoarece acesta viziteaza foarte rar afacerea. In cazul dat este important nu atit amplasamentul cit
posibilitatea de a ajunge repede la client, solutionind problema aparuta. Insa, de ex. in cazul unei frizerii, un atelier de
confectii, curatatorie chimica, aceste afaceri trebuie sa fie localizate in apropierea clientilor. Amplasarea departe de
consumatori ii va determina pe unii clienti sa aleaga alta afacere amplasata in apropiere, exceptie face prestarea unor
servicii unicate.
La stabilirea amplasamentului unei afaceri prestatoare de servici este necesar de tinut cont de urm factori :
Existenta transportului public.
Existenta unui numar suficient de locuri de parcare
Posibilitatea extinderii ulterioare a afacerii.
Cit de usor si de repede pot gasi clientii afacerea.
Marimea cheltielilor suplimentare pt promovarea amplasamentului respectiv, etc.
42.
43.
44.
45.
afacerea virtuala
dezvoltarea rapida a intrenetului a contribuit la aparitia unor afaceri exclusiv virtuale, ceisi desfasoara activitatea numai
in sistemul on-line, fere a avea nevoie de un spatiu fizic. Exemple de afaceri virtuale pot servi magazinele virtuale,
mtoarele de cautare, site-urile de tranzactii etc. Aici amplasarea se reefra la amplasarea afacerii in spatiul internet si tb
de ales domenul (adresa ce identifica afacerea in reteaua internet). In RM, de regula , se practica domenul md.
46.
licentierea activitatii
obrinerea autorizatiilor necesare
O cota considerabila in cheltuielile de initiere le constituie cele atribuite pt alegerea amplasamnetului: cumpararea sau
inchiruirea spatiilor, construirea sau renovarea. Cumpararea mobilierului si echipamentului reprezinta alt domeniu de
investitii. In calcul se iau si cheltuielile suportate pt formarea stocurilor de materii prime si materiale necesare pt
desfasurea activitatii.
Alte cheltuieli ar fi:
cheltuieli legate de promovare editarea cartilor de vizita, realizarea si plasarea panourilor publicitare,
publicarea anunturilor in ziare etc
cheltuieli legate de salarizarea personalului
taxe si impozite
cheltuieli neprevazute
47.
I.
II.
48.
49.
Leasingul este o forma de finantare, deoarece se bazeaza pe 3 principii de baza: termen de scadenta, rambursabiliatte si
plata.
Procesul de leasing:
beneficiarul (locatarul) solicita firma de leasing (locatorul) pt obtinerea in leasing a
echipamentului necesar
firma de lesing incheie 2 contracte: de vanzare cumparare cu producatorul si de leasing cu
beneficiarul
firma de leasing achita intreprinderii producatoare pretul echipamentului
are loc livrarea echipamentului locatarului
locatarul achita firmei de leasing plata chirie pt folosirea echipamentului
Dupa gradul de rascumparare se deosebesc tipuri de leasing:
1.
financiar prevede ca beneficiarul pe intreaga perioada a contractului achita in rate suma care
recupereaza integral (sau aproximativ) valoarea echipamentului la momentul procurarii lui, plus o dobanda pt achitarea
mijloacelor de credit si un comision societatii de leasing
2.
operational se utilizeaza pe o perioada maimica decat termenul de amortizare a echipamentului, iar la
expirarea termenului contractului de leasing echipamentul poate fi inchiriat din nou sau returnat companiei de leasing.
50.
Avantajele leasingului:
permite s obin mijloace de producie necesar i s nceap exploatarea acestora n lipsa unor resurse
financiare suficiente,
mijloacele fixe pe ntreaga perioad a contractului se afl n bilanul companiei de leasing, beneficiarul nu
duce evidena acestora, reducndu-se astfel mrimea impozitului pe imobil,
plata pentru chirie se include n costul produciei ce micoreaz suma venitului impozabil al beneficiarului,
peste 2-3 ani are posibilitatea s procure echipamentul la valoarea lui rezidual sau s ncheie un nou
contract de leasing la un pre mai redus,
plata pentru chirie se efectueaz dup instalarea echipamentului, astfel beneficiarul are posibilitatea de a
efectua plile din mijloacele obinute de la realizarea produciei fabricate pe echipamentul dat,
Dezavantajele leasing ului:
lesorul nu este proprietarul mijloacelor fixe i nu le poate pune n gaj,
suport riscul uzurii morale a echipamentului.
51.
Factoringul este eficient pentru productorii i vnztorii cu ridicata, la care termenul de plat a facturilor este de 13 luni.
Avantajele factoringului:
ntreprinderea are posibilitatea de a transforma datoria viitoare n bani n numerar la momentul necesar,
se reduce riscul insolvabilitii, deoarece firma factor asigur ncasarea contravalorii facturilor
Dezavantajele factoringului:
costul ridicat, deoarece aderentul trebuie s achite att comisionul, ct i o dobnd pentru plile fcute
anticipat,
transfernd toate creanele sale firmei de factoring, aderentul poate pierde o parte din clieni, deoarece firma
factor este foarte exigent cu debitorii, acceptnd numai acei care sunt n stare s respecte la timp scadenele.
52.
I.
II.
III.
IV.
pentru care viitorul se vede foarte bine.Afacerile online sunt si vor fi intotdeauna profitabile.Dar, cum
fiecare domeniu de afaceri are o oaie neagra, asa si domeniul afacerilor online are o oaie neagra; sau mai
bine zis sute de turme de oi negre.Daca nu stii la ce ma refer, vreau sa iti spun ca exista "afaceristi" care iti
promit marea cu sarea si care iti promit ca dupa o luna vei fi extrem de bogat, iti vei permite o vila luxoasa,
ultimul tip de masina, etc ... Daca vrei sa te imbogatesti cu acest tip de afaceri online atunci acceseza siteurile web care iti ofera "averea ta de milioane de dolari la o distanta de un click".NU te informa despre
aceste afaceri online pe care ti-le ofer, decat daca te-ai saturat de restul prostiilor pe care le-ai citit sau le-ai
vazut pana acum..Daca acum compania are afaceri profitabile, asta inseamna ca s-au straduit extrem de
mult ca sa ajunga acolo, si nu au ajuns intr-o luna asa cum iti promit cei cu "afaceri online" de bilioane de
dolarii, si sa-o cumperi chiar acum, ca prietenii lui i-au zis ca e nebun ca da pachetul sau ghidul lui de
afaceri online profitabile asa de ieftin si etc ... stiti voi.Bun si sa va mai intreb un lucru important - Cat
costa sa inchiriezi cel mai mic, ieftin, intunecat spatiu comercial din orasul tau ? 200 Euro pe luna ? 300 ?
100 ? 50 ? Ei bine pe internet ai spatiu "comercial" atat cat vrei si poti sa il ai chiar si in centrul comercial
de afaceri al internetului.Si nu te costa mai mult de 3 USD pe luna
AVANTAJE
Afacerea ta va "lucra" 24 ore din 24,7 zile pe saptamana inclusiv in timpul tau liber.
Afacerea ta online va avea costuri foarte mici in comparatie cu afacerile clasice.
Afacerea ta va fi operationala in timp ce tu nu esti implicat in procesul de vanzare.
Site-ul tau va "lucra" in mod automat prezentand oferta tuturor celor care il viziteaza fara deosebire,
nu conteaza starea de spirit a celui care cumpara.
Venitul va fi generat sub forma de venit pasiv. Venitul pasiv este venitul care apare in urma vanzarii
unui produs pe care l-ai realizat o singura data si care se vinde atat timp cat exista cerere - 1 an, 2, 3,
20... fara sa te implici in vanzare!
Poti face cate site-uri doresti: 3, 10, 100..; tu hotarasti, generand profit aferent.
Procesul de vanzare este instantaneu, eliminandu-se eventualii intermediari.
Nu ai nevoie sa te ocupi de stocarea si transportul marfurilor. Tot ceea ce iti este necesar este un
spatiu web (hosting) adecvat.
Nu ai nevoie de angajati, secretara sau sefi. Cu ajutorul celor mai bune soft-uri iti vei putea
automatiza afacerea astfel incat site-ul tau va lucra pe "pilot automat".
Cel mai mare avantaj este ca site-ul tau va putea fi accesat din orice colt al lumii (de ex. din Australia
sau Peru), avand vizibilitate si adresabilitate globala, poti lucra de la biroul tau de acasa, singurul
lucru necesar fiind computerul tau conectat la Internet.
Ai drept de revanzare asupra pachetului de produse software si template-uri. Pretul il hotarasti doar
tu.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
1.
2.
3.
4.
Fondatorii anun creditorii ntreprinderii despre lichidarea acesteia cu 3 luni nainte de expirarea duratei
de activitate a ntreprinderii sau imediat dup atingerea scopurilor in care a fost nfiinat i dup publicarea in
Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lichidare.
Termenul limita de naintare a creanelor de ctre creditori trebuie sa fie nu mai mic de 2 luni din
momentul publicrii in Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului de lichidare.
Daca in procesul lichidrii ntreprinderii se stabilete ca datoriile acesteia depesc activele, din care
cauza ntreprinderea nu este in stare sa execute creanele creditorilor, fondatorii (asociaii) sunt obligai sa acioneze in
judecata cu privire la deschiderea procedurii falimentare sau sa-si anuleze hotrrea cu privire la lichidarea
ntreprinderii.
Creanele neexecutate din cauza insuficientei de bunuri ale ntreprinderii persoanei juridice (cu excepia
cooperativelor de producie) se considera stinse. Creanele fa de ntreprinderea persoana fizica se lichideaz si fata de
cooperativa de producie se executa de ctre fondatorii (asociaii) ntreprinderii in modul stabilit de Lege.
Fondatorul (proprietarul) sau instana de judecata care a adoptat hotrrea de lichidare a ntreprinderii
sau organizaiei este obligat sa instiinteze in scris despre lichidarea ntreprinderii sau organizaiei oficiului teritorial al
Camerei nregistrrii de Stat in termen de 3 zile de la data adoptrii hotrrii, care consemneaz in Registrul de Stat
nceperea procedurii de lichidare a ntreprinderii sau organizaiei si instiinteaza despre aceasta organele fiscale, vamale,
statistice.
Pentru radierea din Registrul de Stat a ntreprinderii sau organizaiei, se prezint la oficiului teritorial al
Camerei nregistrrii de Stat urmtoarele acte:
Aceste acte se prezint in termen de 3 zile de la data aprobrii bilanului de lichidare de ctre comisia de
lichidare ori lichidatorul ntreprinderii sau organizaiei la oficiul teritorial al Camerei, pentru radierea din Registrul de
Stat. Oficiul teritorial al Camerei va adopta, in termen de 3 zile de la data primirii actelor, decizia de radiere.
ntreprinderea sau organizaia se considera lichidata din momentul adoptrii deciziei de radiere din Registrul de stat si
consemnarea acestui fapt in registru.