PROIECT DE CERCETARE :

PROFESOR COORDONATOR: SIMA

SEDENTARISMUL I
INFLUENA SA
ASUPRA
ORGANISMULUI

RELIZAT DE ELEVII:
-GODEANU FELICIA-CARMEN
-LIOIU DORINA
-POPA DIANA MARIA
-URTU FLORINA
-GRUIA GEORGETA

Motto:

Fixeaz-i n minte chiar de acum o

regul i un ideal de purtare crora s te
conformezi att n singurtate ct i
ntre oameni, cci nelepciuna e a ta
numai cnd o dai altuia, astfel ea este
numai n tine.
Nicolae Iorga

PLANUL PROIECTULUI :
INTRODUCERE :
- SEDENTARISMUL Boala erei tehnologizate
- OBEZITATEA
- BULIMIA
-

Semne i simptome. Complicaii. Diagnostic de nursing

CUPRINS :
-

SEDENTARISMUL:
Definiie
Generaliti
Sedentarismul n Romnia
Ce face Romnia?
Sedentarismul- efecte asupra sntii
Ce este stilul de via sedentar?
Cum v poate afecta viae sedentarismul?
Copiii sedentari
Sedentarismul, o boal naional

OBEZITATEA
Definiie
Cum putei ti dac suferii de obezitate?
Cauzele obezitii
Efecte adverse ale obezitii

Sfaturi importante pentru a reduce obezitatea

BULIMIA
Bulimia i obezitatea- tulburri de alimentaie i greutate
Bulimia- o obsesie letal (mrturii)
Bulimia nervoas hiperfagie
Generaliti
Cauze
Simptome
Factori de risc
Profilaxie

Cauzele obezitii la romni: alimentaia nesntoas,sedentarismul

Sedentarismul ne fur sntatea
Lenei i bolnavi
Dumanul din farfurie
Gena anti-obezitate

STUDIU DE CAZ
obezitatea cu multiple semnificaii psihologice.
- Plan de intervenie.
- Rezultate
ANALIZE STATISTICE I STUDIU DE CAZ PRIVIND OBEZITATEA
CHESTIONAR PENTRU SEDENTARI concluziile interviului
CONCLUZII
- Date din literatura de specialitate
o Caz de obezitate infantil extrem semnalat n China
o Sedentarismul copiilor a atins un nivel epidemic
o Tabel indicnd riscul asociat u obezitatea i avantajele scderii
ponderale
o Tabel cu limitele variaiei normale ale greutii corporale
o Piramida alimentar
o consecinele obezitii
o Statistici ngrijortoare
ANEXA
BIBLIOGRAFIE

SEDENTARISMUL
Sedentarismul: se admite ca lipsa activitii fizice si a miscrii contribuie la apariia
aterosclerozei, avantajele si comodittile vieii moderne (autoturisme, televiziunea,
automatizarea) au dus la o reducere marcat a efortului fizic; n prezena unor obiceiuri
curente ale modului de via contemporan, cum ar fi cafeaua, fumatul si alcoolul, lipsa de
miscare si de efort fizic favorizeaz instalarea supraponderabilitii si a aterosclerozei.
Generalitati
Daca, in trecut, aproape orice mama isi dorea copilul grasut si eventual cu gropite in obrajori,
astazi, mai mult ca oricand, suntem constienti de importanta nocivitatea excedentului ponderal
la copii, adevarata trambulina spre bolile civilizatiei.
Da, grasutii de azi sunt candidati seriosi la statutul de adult diabetic, dislipidemic sau
hipertensiv. In cadrul programului de evaluare a starii de sanatate a populatiei, depistez, alaturi
de colegii medici de familie, copii supraponderali cu un stil de viata ce include o alimentatie
predominant rafinata de tip fast-food, bogata in dulciuri concentrate, bauturi carbogazoase si in
grasimi animale, cu un excedent caloric important. De obicei, acestea se asociaza in
adolescenta cu consumul de alcool, cu fumatul activ sau pasiv, chiar si cu depresia, ce
conduce de multe ori la inactivitate, antrenand aparitia, in viitorul apropiat sau indepartat, a
multor temute afectiuni.
Sedentarismul n Romnia
n Romnia, peste 50% din populaie are probleme de sntate, din cauza supra-alimentrii i
a lipsei de activitate fizic.
Tehnologia a evoluat i am fost constrni s inem pasul. Numrul mainilor s-a nmulit,
telefoanele mobile i internetul au redus drastic drumul pn la oficiul potal, iar televizorul cu
telecomand i televiziunile PayPerView au eliminat pn i tentaia de a merge la
cinematograf. Sntatea noastr are de suferit i odat cu ea se duce i forma fizic.

Specialitii n domeniu i cercettorii afirm c trebuie s se contientizeze c exerciiile fizice,

chiar dac sunt practicate ocazional, reduc riscurile bolilor.
Cercetrile arat c n rile europene, cu excepia celor nordice, unde exist un adevrat cult
pentru micarea n aer liber, n mediul urban, n jur de 85% din persoanele adulte sunt
sedentare. i aproape jumatate din persoanele sedentare nu realizeaz faptul c au un mod
de via nesntos.
Aceast lips continu de micare duce la ngraare excesiv, apatie, cauzeaz stri de
anxietate, provoac boli de inim i depresii greu recuperabile. Acesta este i motivul pentru
care Organizaia Mondial a Sntii a declarat sedentarismul inamicul numrul unu al
umanitii.
Ce face Romnia?
Fr s in cont de recomandrile Uniunii Europene (UE), guvernanii romni s-au gndit s
reduc numrul orelor de educaie fizic din scoli.
ntr-un exces de zel, pentru a reduce numrul de ore din curricula colar, Ministerul Educaiei
a decis s taie orele de sport chiar dac Parlamentul European a declarat sportul unul dintre
punctele sensibile n curricul. UE a cerut rilor membre s-i confere acestei discipline un
caracter obligatoriu n coli i licee, astfel nct elevii s beneficieze sptmnal de cel puin
trei ore de educaie fizic.
Fie c este vorba de elevii din ciclul primar, gimnazial sau liceal, preferina pentru calculatoare
este unanim, copiii ajungnd s petreac ore n ir n faa monitorului. Abandonarea
activitilor sportive n favoarea oricror alte preocupri are cu siguran efecte negative pentru
dezvoltarea armonioas a tinerilor.
Primele efecte ale sedentarismului se fac simite de la cele mai fragede vrste. Obezitatea i
anumite deformri ale coloanei vertebrale sunt doar cteva exemple de anomalii aprute la
copiii de vrst colar.
Sntatea elevilor, n strns legtur cu activitatea fizic, este n Romnia o prioritate
naional. Cel puin aa reiese din textul Legii Educaiei Fizice i Sportului, unde se precizeaz
c: "educaia fizic i sportul sunt activiti de interes naional sprijinite de stat". Cu toate
astea, numrul orelor de sport poate fi redus.

Sedentarismul - efecte asupra sanatatii

Stim ca toti ar trebui sa facem exercitii fizice si sa urmam o dieta adecvata pentru a ne mentine
sanatosi. Cu toate acestea, rareori facem aceste lucruri. Preferam stilul de viata sedentar
deoarece nu ne obliga sa facem prea multe lucruri. Este mai placut sa petrecem timpul in fata
televizorului sau a computerului si, de parca nu era suficient, rontaim si servim fel si fel de
gustari, care numai sanatoase nu sunt.

Tehnologia moderna ne-a usurat viata: nu trebuie sa ne deplasam prea mult ca sa discutam cu
o persoana, trebuie doar sa o contactam, nu trebuie sa muncim prea mult, pentru ca utilajele
sau computerele o fac in locul nostru. Nici macar nu trebuie sa obtinem mancarea prin
modalitati naturale, pentru ca putem comanda sau putem consuma hrana deja procesata.
Aceasta este o problema a societatii moderne, intalnita nu doar la adulti ci si la copii.
Ce este stilul de viata sedentar?
Stilul de viata sedentar este un mod de viata in care o persoana nu se angajeaza in suficiente
activitati fizice care ar face parte dintr-un stil de viata sanatos. Acesta este caracterizat de
perioade prelungite de repaus, indiferent ca este vorba despre vizionarea unor emisiuni, tv,
computer sau orice altceva. Oamenii care au un stil de viata sedentar, nu acorda aproape
deloc importanta activitatii fizice. Potrivit unui studiu recent, stilul de viata sedentar este mult
mai periculos pentru sanatate chiar decat fumatul.
Cum va poate afecta viata sedentarismul?
De-a lungul timpului s-au finalizat mai multe cercetari cu privire la stilul de viata sedentar al
unei persoane.
Concluziile acestor cercetari ar fi urmatoarele:
obezitatea - este principalul efect al unui stil de viata sedentar. Pentru ca se consuma multe
calorii care nu se ard, acestea sunt depozitate in organism sub forma grasimii in exces. Iar
acesta este doar inceputul problemelor.
risc crescut de boli de inima - inima dvs. trebuie sa fie irigata corespunzator de fazele
sanguine (arterele coronare), pentru ca aceasta sa functioneze normal. Un stil de viata
sedentar incetineste circulatia sangelui si vasele de sange devin rigide si se pot bloca. In
cazurile grave, acest lucru conduce la ateroscleroza si stop cardiac. Potrivit unui studiu, lipsa
de activitate fizica la varsta de mijloc creste riscul decesului de boli cardiovasculare cu 52% la
barbati si 28% la femei.
risc crescut de diabet zaharat- exercitiile fizice regulate contribuie la reglarea nivelului de
glucoza din sange. Conform cercetarilor, exercitiile fizice intensive pot imbunatati semnificativ
capacitatea organismului de a controla cantitatea de zahar din sange. Lipsa activitatii fizice,
duce la cresterea volumului de glucoza, functia pancreasului (care secreta insulina) fiind
suprasolicitata. Aceste lucruri cresc sansele de instalare a diabetului de tip 2.

 risc crescut de cancer - lipsa activitatii fizice creste riscul dezvoltarii anumitor tipuri de cancer:
cancerul de san, cancerul de colon, dar si alte tumori maligne. Riscul de a deceda de cancer,
este in acest caz de 45% la barbati si 28% la femei.
risc crescut de osteoporoza - inactivitatea prelungita poate duce la scaderea densitatii
osoase. Membrele vor avea dificultati in a sustine si sprijini structura corpului. Artrita si
osteoporoza, caracterizate prin fragilitatea oaselor sunt favorizate de un stil de viata sedentar.
scaderea tonusului muscular - muschii dvs. sunt precum bateriile auto. Ei au nevoie de
actiune regulata pentru a functiona in mod normal. Daca aveti un mod de viata sedentar,
muschii dvs. nu vor fi prea dezvoltati. Greutatea va avea un efect negativ asupra posturii dvs.
si a coloanei vertebrale. Statul pe scaun rigidizeaza si slabeste muschii care sustin coloana
vertebrala si are efecte negative asupra soldurilor si genunchilor.
tulburari de somn - stilul de viata sedentar nu tensioneaza in nici un fel organismul, iar acesta
nu va simti prea des nevoia de odihna. Astfel vor aparea insomniile, in cazurile grave.
dureri de cap - cercetatorii au constatat ca persoanele care nu au facut exercitii fizice sunt
predispuse cu pana la 14% la dezvoltarea durerilor de cap, de tipul migrenei, fata de cele care
fac exercitii fizice in mod constant.
accelerarea procesului de imbatranire - telomerii sunt secvente repetate de ADN, situate la
capetele cromozomilor, care au rol de a-i proteja de degradare. Pe masura ce imbatranim,
telomerii sunt mai scurti si deteriorarea lor este asociata cu semnele fizice care apar la varsta
mijlocie sau la cea inaintata. La persoanele inactive, telomerii se scurteaza mai repede decat
la persoanele active, in concluzie, procesul imbatranirii se accelereaza, iar rata mortalitatii
creste. Cercetatorii au descoperit ca stresul influenteaza lungimea telomerilor, iar activitatea
fizica reduce nivelul de stres.
Desigur, daca pana acum ati urmat un stil de viata sedentar, poate parea destul de
descurajant sa incepeti brusc sa faceti activitati fizice. Totusi, prin repetarea gradata a
exercitiilor fizice de mica intensitate (ca spalatul rufelor, calcat, mers pe jos, etc.) iar apoi
continuati cu alergare, ciclism, etc. adaptarea va fi mult mai usoara si veti avea un stil de viata
sanatos.

O treime din copiii din intreaga lume sunt sedentari

Copiii sunt, de obicei, extrem de activi. Se joaca, alearga, sar, danseaza si, de multe ori, ni se
pare ca nu se opresc niciodata din miscare. Lucrurile nu stau insa chiar asa. Un studiu
efectuat de Organizatia Mondiala a Sanatatii arata ca, la nivel global, copiii petrec mai
mult de trei ore in fata televizorului sau calculatorului, relateaza Reuters. La cercetare au
participat peste 70.000 de copii, din 34 de state ale lumii.
Coordonatorul studiului, Regina Guthold, a aratat ca, in general, copiii nu fac suficienta
miscare, indiferent daca locuiesc in state dezvoltate sau nu. In ceea ce priveste
activitatea fizica, nu am gasit diferente semnificative intre statele bogate si cele sarace, a
declarat Regina Guthold. Copilaria intr-o tara saraca nu inseamna neaparat ca micutii au
mai multa activitate fizica.
La cercetare au participat 72.845 de copii din Europa, Asia, America de Nord, America de Sud
si Orientul Mijlociu, monitorizati in perioada 20032007. Realizatorii studiului considera
adecvat ca tinerii de aceasta varsta sa faca cel putin o ora de exercitii fizice pe zi, cinci zile
pe saptamana. Copiii care petrec trei sau mai multe ore pe zi uitandu-se la televizor sau stand
in fata calculatorului, in afara orelor de scoala sau a perioadei dedicate temelor, au fost
considerati sedentari.
Daca ne iubim copiii, sa le formam un stil de viata rational, bazat pe o alimentatie echilibrata,
in care sa predomine consumul de cereale integrale, seminte, fructe si legume proaspete,
impreuna cu practicarea exercitiilor fizice in aer curat, pentru a preveni aceste boli aducatoare
de suferinta si chiar de moarte.
Atentie, parinti, si la consumul de grasimi, patiserii, bauturi carbogazoase si dulciuri rafinate in
perioada sarbatorilor de iarna!
Sedentarismul, o boal naional
Pe locul 3 n Europa
Conform unor studii, Romnia este pe locul al treilea n Europa n privina obezitii la femei i
pe locul al patrulea la brbai.
Obezitatea este cauzat, n principal, de comportamentul alimentar. Tendina de a sri peste
micul dejun i sedentarismul sunt ali doi dintre factorii favorizani pentru problemele de
greutate.
Persoanele obeze sunt mai predispuse la riscuri pentru sntate, cum ar fi diabetul zaharat,
bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterial i creterea colesterolului n snge. Iat cteva
riscuri la care se expun persoanele sedentare:

- Sedentarismul accelereaz mbtrnirea

Specialitii spun c, dup o anumit vrst, lipsa micrii produce fracturi osoase care pot
evolua rapid spre osteoporoz. Pentru prevenirea acestor boli, medicii ne recomand ca
mcar de dou ori pe sptmn s mergem pe jos, ntr-un ritm alert, timp de 30 de minute.
Cercettorii sunt de prere c exerciiile fizice uoare, de cinci ori pe sptmna, pot contribui
la meninerea sntii organismului i pot prevenii mbtrnirea.
- Sedentarismul face peste apte milioane de victime anual
Cercettorii spun c o alimentaie necorespunztoare i lipsa de micare au dus la creterea
cazurilor de boli de inim: peste apte milioane de oameni mor n fiecare an din cauza
sedentarismului.
- Sedentarismul tmpete
Medicii specialiti avertizeaz c persoanele sedentare i pot periclita activitatea creierului.
Specialitii au atenionat, de-a lungul timpului, c lipsa activitii fizice are efecte distructive
majore asupra sntii noastre, ns medicii sunt de prere c oamenii nu sunt contieni de
acest lucru. Mai mult, spun ei, sedentarismul poate declana anumite boli i le poate chiar
agrava.

Stresul si sedentarismul ridica tensiunea romanilor

Potrivit unui studiu inceput in 2005 la nivel national, peste 40% dintre romani
sufera de hipertensiune arteriala. Boala este una extrem de serioasa, avand in
vedere faptul ca aceasta poate conduce la accidente vascular-cerebrale si la
infarcturi.
Specialistii in cardiologie au semnalat ca patru din 10 romani sunt hipertensivi.
Grav este insa faptul ca doar 51,6% dintre acestia stiu ca sufera de o asemenea
maladie si numai 7% dintre ei isi urmeaza corect tratamentul. Vinovati pentru
incorectitudinea sau chiar intreruperea tratamentului se fac atat medicii de
familie, cat si bolnavii. Circa 14% dintre doctori nu sunt convinsi de dezastrele pe
care le produce hipertensiunea si ca tratamentul trebuie urmat toata viata, fara
intrerupere. Totodata, tratamentul medical trebuie asociat cu renuntarea la
sedentarism, la fumat, la excesul de sare din alimente, precum si la consumul de
alcool, a afirmat prof.dr. Eduard Apetrei. Medicii au avertizat asupra pericolului
pe care il reprezinta aceasta boala, mai ales ca ea a inceput sa faca victime si
printre tineri cu varste de peste 25 de ani si chiar si sub 25 de ani.
Parlamentarii traiesc bine
Vom avea o populatie din ce in ce mai bolnava, din cauza stresului, a greutatii
corporale excesive, dar si a fumatului. O tensiune normala este cea de 140 cu 90
milimetri coloana de mercur, insa in cazul diabeticilor aceasta trebuie sa fie 130
cu 50. O mare greseala este practicarea automedicatiei. Bolnavii trebuie sa
mearga la doctor pentru a li se prescrie un tratament adecvat, a declarat prof.dr.
Maria Dorobantu.

OBEZITATEA
Obezitatea este definita ca o crestere a greutatii corporale cu peste 20%
peste greutatea ideala.
La unii oameni, obezitatea este genetic determinata. Acesti indivizi, in mod tipic, devin
progresiv supraponderali si ulterior obezi, chiar inainte de varsta adolescentei, si au o istorie
familiala de obezitate extrema. Patofiziologia in cazul acestor pacienti si rolul factorilor genetici
in formele comune si moderate de obezitate care se dezvolta mai tarziu in timpul vietii, sunt in
continuare putin intelesi.
Atunci cand ambii parinti sunt obezi, sansa copilului de a fi supraponderal la randul lui este de
90%. In cazul in care unul dintre parinti este obez, sansa este de 40%. Exista cateva
sindroame de hiperfagie (mancat excesiv) hipotalamica congenitala, cum ar fi de exemplu
sindromul Prader Willi, in care copilul dezvolta obezitate severa, hipogonadism si anumite
grade de retardare mentala.
De cele mai multe ori, obezitatea usoasa pana la moderata apare tarziu in timpul vietii. In plus
fata de predispozitia genetica, formele comune de obezitate se datoreaza in principal "traiului
bun", excesului de calorii, asociate cu sedentarism si o proasta managerizare a stresului.
Obezitatea a cunoscut una dintre cele mai spectaculoase evolutii suprapunandu-se in buna
masura evolutiei civilizatiei moderne.
Pe langa aceste probleme, obezitatea afecteaza dramatic calitatea vietii. Persoanele obeze
sunt deseori stigmatizate si discriminate. Ele au in majoritate o perceptie negativa a propriei
imagini care este augmentata de persoanele din jur. Procuratul imbracamintei devine o
problema, locurile in mijloacele de transport sint prea mici, cabinele telefonice sint prea strimte
etc. Pe de alta parte productivitatea, randamentul psihosocial la locul de munca si mobilitatea
sunt in multe cazuri mai mici, ceea ce duce la probleme de adaptare, depresie si dezvoltarea
de complexe. In plus se creaza un cerc vicios, depresia ducind la hiperfagie care accentueaza
obezitatea ceea ce agraveaza depresia.

Obezitatea poate fi descris ca fiind cea mai ntlnit dereglare de nutriie. Obezitatea
este o condiie n care se acumuleaz excesiv grsime n organism, fie din cauza consumului
de alimente mai mare dect nevoile fiziologice, fie din cauza unor dereglri metabolice. Astfel,
un exces de 50 de calorii zilnic poate crete greutatea cu 25 Kg ntr-o perioad de 10 ani.
Obezitatea poate fi clasificat n trei tipuri n funcie de surplusul n greutate:
Obezitate uoar
+10-15%
Obezitate moderat
+10-20%
Obezitate grav
+20% i mai mult.
Obezitatea este n general cauzat de doi factori:
Exogen
- alimentaie n exces.
Endogen
- dereglri de metabolism:

Obezitatea hipofizar (boala lui Cushing)

Obezitatea tiroidian

Obezitatea Zondek (numit de ap i sare).

Cum putei ti dac suferii de obezitate?
Obezitatea nu ar trebui tratat cu uurin. Obezitatea nseamn c avei un exces de
kilograme de 20% sau mai mult fa de cea recomandat pentru vrsta, sexul, nlimea i
constituia D-voastr. O metod simpl de calcul, difereniat numai n funcie de sex, este
metoda lui Lorentz:
Pentru brbai: greutatea ideal = (nlimea - 100) - (nlimea - 150)/4
Pentru femei: greutatea ideal = (nlimea - 100) - (nlimea - 140)/4
Cauzele obezitii:
Obezitatea poate fi ntlnit att la brbai ct i la femei, la orice vrst. n orice caz este mai
frecvent ntlnit la femei.
Unii dintre urmtorii factori pot contribui la dezvoltarea obezitii:
Este frecvent ntlnit la persoane care mnnc n exces i fac puin munc fizic sau
puine exerciii fizice.
Obiceiurile alimentare greite sunt un alt factor.
Obezitatea este rar ntlnit la persoanele active i este frecvent ntlnit la persoanele cu
obiceiuri sedentare.
Efectele adverse ale obezitii:
Obezitatea reduce durata de via.
Obezitatea poate conduce la urmtoarele afeciuni:
Hernie abdominal.
Varice.
Picior plat.
Bronite.
Osteoartrite ale genunchilor, oldurilor i coloanei lombare.

Poate duce la diminuarea reflexelor motorii, rspunztoare fiind de cderile pe ghea sau pe
suprafee alunecoase.
Hipertensiune arterial.
Obezitatea conduce la o mare uzur i distrugere a ntregului sistem vascular i n consecin
dubleaz riscul de atac de cord sau de accident vascular cerebral. De asemenea cauzeaz
daune rinichilor.
Produce boli metabolice, cum ar fi:
Guta.
Hipercolesterolemie (nivel crescut de colesterol n snge)
Litiaz biliar (pietre la vezica biliar).
Diabet.
Este nevoie s spunem c obezitatea este n legtur cu un risc crescut de boli de inim i de
aceea crete i mai mult riscul de moarte prematur la persoanele suferinde de diabet sau boli
de inim.
Sfaturi importante pentru a reduce obezitatea
Alimente interzise celor care doresc s slbeasc:

unc, carne gras, sosuri

Bere, lichior, vin
Unt, margarin
Prjituri, checuri, fursecuri, biscuii, gogoi, plcinte,produse de patiserie
Bomboane, ciocolata, nuci
Creme, budinc, brnz
Cartofi prjii, cipsuri
Pizza, popcorn, snecsuri
Deserturi cu gelatin, pudinguri
Prjeli, sosuri
Miere, gem, jeleuri, zahr, sirop
ngheat, erbet
Lapte integral
Msline
Sucuri ndulcite
Iaurt cu arome fructate

Bulimia si obezitatea - tulburari de alimentatie si greutate

Comportamentele alimentare anormale sunt cauzate de obicei de o combinatie de factori,
care includ:
- norme sociale care favorizeaza caractere delicate;
- personalitatea vulnerabila;
- distorisiuni ale perceptiei;
- supraevaluarea beneficiilor cresterii sau scaderii in greutate sau modificarii formei;
- regimul alimentar, in special la varste critice.
Acesti factori laolalta pot duce la tulburari de dezvoltare semnificative si la tulburari de
alimentatie sustinute de insusi bolnavul, in principal anorexia nervoasa si bulimia nervoasa.
Tulburarile de alimentatie, care incep ca un raspuns la restrictia calorica stricta, se transforma
treptat in probleme de autoapreciere, in relatiile interpersonale si de dispozitie. Aceste
comportamente alimentare sunt sustinute de preocuparile bolnavului in legatura cu greutatea
si de o teama irationala de a deveni supraponderal, precum si de distorsionarea imaginii
propriului organism.

Bulimia - O obsesie letal

Ajung s-i piard smalul dinilor, s le cad prul, s nu mai aib nici un pic de stim de sine
i chiar s se sinucid. Cel mai adesea, puterea de a spune ce au pe suflet i-o gsesc doar in
faa unui calculator.
Se ascund in spatele bolii, fr s dea nici cel mai mic semn c viaa lor a devenit un chin.
Doar cnd se tiu in siguran, nevzui i netiui de nimeni, ii vr degetele pe gt i las s
se vad faa hidoas a viciului care a pus stpnire pe viaa lor: bulimia. Puine sunt cazurile in
care bolnavii se hotrsc s dea ochii cu un specialist. Unii dintre ei mor, mcinai de boli
provocate de vrsturi.
"Voiam s fiu perfect, s fiu uoar, s scap de griji, s fiu iubit. i aveam micul meu secret,
al crui nume nu l-am aflat dect cnd era prea trziu. De fiecare dat cnd aveam vreo
dezamgire, mncam. Umpleam golul acela imens cu mncare. i cnd simeam c plesnesc,
m aplecam asupra scaunului de la wc. Mi se intmpla s vomit de cinci-ase ori pe zi i
nimeni nu bnuia nimic. Cnd nu eram bulimic, o ddeam in anorexie. Am incercat toate
pastilele de slbit posibile i am ajuns s fiu dependent de amfetamine. Am incercat i
laxative i diuretice. Nu mncam uneori cu zilele i apoi reveneam la obiceiurile de bulimic.
Nu mai tiu ce inseamn s mnnci normal." Semnat: Ema. Un nume care tinuiete de ani
de zile, un om care a incercat s se elibereze de povara pe care o poart povestind pe un
forum. Singurul loc, poate, unde a reuit s-i spun durerea.
TRAI HAOTIC. Conform Asociaiei Medicale Europene (MEA), in Europa, 6 din 10.000 de
femei au anorexie, 8,5 din 10.000 au bulimie i aproape 50% dintre persoanele cu anorexie
nervoas au episoade de bulimie. Aceastea sunt mai frecvent intlnite la tinerele cu vrste
cuprinse intre 12 i 20 de ani. Conform spuselor psihologului Stncescu Raluca, "una din 10
persoane care sufer de bulimie este un brbat, iar trei din 100 sunt femei. Bulimia este o
tulburare emoional. Iar primul pas in terapie este identificarea problemelor afective pe care

pacientul le are, dup care normalizarea mncatului. Persoana cu bulimie oscileaz intre crize
in care simte c nu mai deine controlul asupra cantitii de alimente consumate i

comportamente de compensare, precum vrsturi autoprovocate, diete drastice, folosirea

laxativelor, a diureticelor, sau practicarea in exces a sportului".
DISTRUGEREA ORGANISMULUI. In mintea tinerei de 21 de ani, un gnd insuportabil incolise: "Dac o
s fac cancer esofagian sau cancer de plmni, cum citise ea pe internet? Antonescu-Botezat Ileana, medic
primar psihiatru la Spitalul Titan Gordos, spune c bulimia netratat poate duce la moarte prin "apariia unor
tulburri hidro-electrolitice, deshidratare care provoac disfuncionaliti, in special la nivel cardiac - aritmii severe,
schimbri de PH, dureri abdominale, osteoporoz. De asemenea, in urma deshidratrii pot aprea insuficiene
hepatice, renale". Se consider c 10% din persoanele care sufer de bulimie vor deceda din diverse cauze
corelate acestei afeciuni: inaniie, atac de cord sau alte complicaii medicale, suicid.
MRTURISIRE TIMORAT. Pe Ioana trebuia s o intlnesc in faa Teatrului Naional. Nu a venit. Mi-a
trimis ins un mail prin care ii povestea temerile: "tiu c am fost la c nu am venit. Ins, chiar nu sunt i nu
voi fi niciodat pregtit s vorbesc cu cineva despre asta. Totul se datoreaz depresiei continue pe care o am de
ase ani aproape. De vin sunt problemele din familie i stresul permanent pe care il am la gndul c nu voi
ajunge s-mi ating elurile in carier. Mncarea este singurul lucru in care m refugiez cnd sunt stul de
mizeria uman din ara asta. Dac mcar s-ar fi intrevzut o speran in reabilitarea situaiei mele, poate c a fi
venit. Nu voi avea niciodat tria de caracter de a m arta lumii aa cum sunt."
FRICA DE EEC. Irina, Ema, Ioana. Tinere care i-au petrecut unii dintre cei mai frumoi ani fcnd drumuri
disperate intre frigider i toalet. Cum ar putea s-i arate chipul sau s spun lumii, deschis, prin ce trec?
Ruine, team, vinovie, toate se adun in sufletul lor i le impidic s apeleze la ajutor specializat, iar la final
spun, aa cum mi-a mrturisit Irina: "Nu-i aa c este att de degradant ce am fcut?". Nu le putem identifica pe
strad. Au greutate normal, iar pe dinafar par sntoase tun. In realitate, suferina le face s se interiorizeze i
s cad in depresii. Din cnd in cnd se elibereaz, scriind anonimilor pe forumuri, aa cum a fcut i Ema: "Imi
doream s fiu frumoas, dar m-am urit. Am tenul palid, sunt deshidratat. Cel mai grav este c mi-am pierdut
stima de sine. Nu pot avea o relaie de iubire, pentru c de fiecare dat am impresia c nu merit s fiu iubit. Imi e
dor de mine. tiu c imi fac ru. Vreau s m schimb, dar imi este team. Imi este groaz de eec i tremur de
fiecare dat cnd am ansa de a demonstra ceva. Visez s fiu perfect, dar tiu c nu voi fi niciodat. M inchid
in mine, m ascund intr-un univers al meu, unde nu trebuie s demonstrez nimic nimnui, nici mcar mie".

"Doar o reducere a tensiunilor..."

Cercettorii consider c bulimia se asociaz cu sentimente de insatisfacie legate de propria persoan, corelate
cu o preocupare exagerat pentru greutatea corporal. "In spatele acestor tulburri stau emoii foarte puternice.
Bulimia nu este o tulburare care se vindec prin voin. Este lupta zilnic cu emoii precum team, vinovie,
ruine, tristee, sentimentul de a fi inadecvat, emoii a cror intensitate pare de nesuportat. ndopndu-se cu
mncare, persoana respectiv ii distrage atenia de la adevratele probleme din viaa social", este de prere
psihologul Stncescu Raluca.n timpul unei "edine de infulecat" se pot consuma intre 1.000 i 20.000 de calorii,
ceea ce va crea o senzaie de disconfort. De-ndat ce plcerea de a mnca a fost satisfcut, apare un puternic
sentiment de vinovie. Elimin prin vrsturi tot ce au in stomac, creznd c in acest fel slbesc. Psihologul
Stncescu este de prere c "vrsturile nu duc la scderi in greutate, ci la reducerea intensitii emoiilor".
Terapia cognitiv-comportamental realizat in cabinete de specialitate este de scurt durat. De-ndat ce aceasta
se incheie, terapeutul are sarcina de a urmri evoluia ulterioar a pecientului prin intlniri o dat la trei sau ase
luni.

Bulimia nervoasa - hiperfagie

Generalitati
Bulimia este tulburare de alimentatie, caracterizata de un consum alimentar excesiv. O
persoana cu bulimie mananca o cantitate mare de alimente intr-o perioada scurta de timp,
pentru ca apoi sa-si provoace varsaturi, sa se supuna unui exercitiu fizic exagerat, sa
consume laxative, diuretice sau alte medicamente in scopul unei eliminari fortate a alimentelor.
Persoanele afectate de bulimie sunt obsedate de propriul aspect fizic si nu au respect de sine.
Persoana afectata de bulimie pierde controlul alimentar in timpul unui astfel de episod de
infulecare; apoi este cuprins de rusine, vinovatie si frica intensa de ingrasare si reia
comportamentul excesiv, realizand un cerc vicios. Nediagnosticata si netratata, boala conduce
la probleme serioase de sanatate.
Etiologia bulimiei este neclara, dar se pare ca apare ca rezultat al asocierii unui istoric familial
(genetic) cu anumite influentele sociale precum admirarea unei siluete longiline, dar si a unui
tip de personalitate care tinde la perfectionism. Evenimentele stresante ale vietii de zi cu zi pot
declansa bulimia in cazul persoanele predispuse sa dezvolte boala.
Bulimia debuteaza cel mai frecvent in adolescenta tarzie sau la adultul tanar, in special
la femei de rasa alba, baieti adolescenti, insa poate aparea chiar si la adulti. Deoarece
este o boala cronica, aceasta persista si pe parcursul vietii adulte. La fiecare 10 femei cu
bulimie, un barbat dezvolta aceasta boala.
Sportivii, in general sau persoane cu anumite profesii care necesita o constitutie fizica cu
greutate mica, precum balerine, manechine, gimnasti, au un risc crescut de a dezvolta bulimie.
Anumite tipuri de personalitate cu control inadecvat al impulsivitatii sau acceselor maniacale
(comportament obsesiv compulsiv) au de asemenea, un risc crescut de a dezvolta boala.
Majoritatea persoanelor cu bulimie apartin unui statut socio-economic mediu sau superior, cu
toate ca boala nu are legatura cu statutul socio economic, rasa sau originea etnica.

Cauze
Etiologia bulimiei nu este cunoscuta dar pare sa aiba legatura cu istoricul familial, influentele
sociale (idealul unei siluete perfecte), precum si cu anumite tipuri de personalitate (care tind la
perfectionism).
Un risc crescut de aparitie a bolii o constituie existenta unui parinte, sora sau frate care are
bulimie, insa, aceasta poate fi doar una din cauze.
Evenimente stresante precum divortul, schimbarea domiciliului, decesul unei persoane
apropiate, pot declansa boala la persoanele predispuse.
Simptome
-

episoade recurente de apetit exagerat si consumul unor cantitati mari de alimente intr-o
perioada scurta de timp (mai putin de 2 ore);
- pierderea controlului alimentar si a cantitatii de alimente consumata;
- sentimentul de vinovatie dupa episodul de infulecare si frica intensa de ingrasare;
- autoinducerea varsaturilor, efort fizic excesiv, folosirea de laxative, diuretice, sirop de
Ipeca (provoaca varsatura dupa ingestia orala) sau a emeticelor. Folosirea inadecvata a
acestor medicamente poate duce la complicatii severe, chiar la deces.
- episoade recurente de mancat in exces, urmate de eliminarea alimentelor consumate
care apar cel putin de 2 ori pe saptamana, timp de cel putin 3 luni
- autoevaluarea bazata pe greutatea proprie si aspectul fizic general.
Bulimia poate fi greu de diagnosticat datorita secretismului fata de episoadele de
infulecare si eliminare, precum si a negarii simptomatologiei. De multe ori anturajul
remarca primul semnele bolii.
Simptome care se asociaza frecvent cu bulimia nervoasa, precum depresia, abuzul de
substante sau tulburarile de personalitate, pot face mai dificil tratametul bolii.
Recuperarea poate dura un timp indelungat si recaderile sunt comune. Daca pacientul
se simte foarte descurajat sau are tendinte de suicid, are nevoie imediata de ajutor de
specialitate (este important ca familia sa observe aceste probleme si sa apeleze la
ajutor specializat).
Bulimia este diferita de anorexia nervoasa. Persoanele cu anorexie cantaresc
aproximativ 85% sau chiar mai putin decat greutatea lor ideala. Majoritatea persoanelor
cu bulimie au o greutate normala. O parte din cei care sufera de anorexie nervoasa isi
provoaca varsaturi, totusi aceasta boala este o entitate clinica aparte.

Factori de risc
Riscul aparitiei bulimiei nervoase este crescut in randul persoanelor care prezinta:
- parinti, frati, surori, cu o tulburare de alimentatie sau care sunt supraponderali sau obezi;
- istoric familial de tulburari psihice precum depresia;
- istoric familial caracterizat prin abuz de substante medicamentoase;
- exces ponderal dupa inceperea unei diete alimentare restrictive;
- un anumit gen de caracter/personalitate cu tendinta la perfectionism;
- un ideal al conformatiei fizice cu greutate mica, gasindu-se intr-o lupta continua cu valorile
socio-culturale.

Profilaxie
Nu exista nici o metoda cunoscuta de a preveni bulimia nervoasa. Tratamentul precoce este
considerat metoda cea mai buna de a incetini si de a stopa evolutia bolii. Recunoscand
semnele bolii si apelarea la ajutor specializat pot preveni complicatiile bolii.

Cauzele obezitatii la romani: alimentatia nesanatoasa, sedentarismul

Conform unui studiu recent, in Romania exista 4 milioane de persoane care
sufera de obezitate. Rezultatul studiului este cu atat mai ingrijorator cu cat
se pare ca acesta cifra este in continua crestere. Cauzele obezitatii ?
Obiceiurile alimentare nesanatoase, consumul excesiv de produse de tip
fast-food, sedentarismul. Exista numerosi alti factori - genetici, de mediu,
psihologici si comportamentali implicati in aparitia acestui dezechilibru
intre caloriile consumate si cele utilizate.
Sedentarismul ne fur sntatea
Lipsa activitii fizice ne deregleaz organismul, avertizeaz medicii, i poate pune n
dificultate chiar i activitatea creierului. La persoanele care nu obinuiesc s fac micare se
pot realiza doar anumite conexiuni n creier, i nu toate, aa cum este normal, iar cauza este
dat de lips de oxigenare pe care doar o activitate fizic o poate asigura.
Lipsa micrii predispune la boli de inim i hipertensiune arterial, ateroscleroz, accident
vascular cerebral i chiar infarct. Sedentarismul este i elementul principal n apariia
obezitii, maladie care poate predispune la numeroase afeciuni tulburri vasculare periferice
i insuficien venoas sau varice ori coxartroz.

Lenei i bolnavi
n ciuda semnalelor potrivit crora lipsa activitii fizice are efecte negative asupra sntii,
oamenii par a nu fi convini de acest lucru, chiar dac statisticile de la autoritile de sntate
public arat c numrul afeciunilor, de diferit natur, este n cretere.
n evidenele Autoritii de Sntate Public Vaslui snt 1.200 de persoane obeze. Numrul lor
a crescut de la an la an i cuprinde chiar i copii. Medicii specialiti spun c vinovai snt
pacienii, care nu au luat din timp msuri i au ajuns la greuti impresionante. "Abia m mic
de ici pn colo. Inima mi plutete n grsime. Mi-a zis medicul s slbesc cel puin 20
de kg i nu reuesc. Cred c i dac beau o can de ap m ngra. i invidiez pe cei
supli, mai ales c tiu c i eu am fost odat aa.Din pcate, nu exist tratamente
minune pentru noi", ne-a spus un vasluian cu 110 kg, cruia i recomandm noi un
tratament: voin, diet i sport.
Lipsa de micare este unul dintre motivele pentru care evidenele hipertensivilor adun 32.260
de vasluieni.
Dumanul din farfurie
Nutriionitii spun c sntem singurii vinovai pentru kilogramele acumulate: nu ne hrnim
sntos i nu facem micare. "Nu e mare lucru s mnnci sntos, trebuie doar s ai
voin i s respeci anumite reguli. Apoi, e foarte important e s faci micare. Multe
doamne cred c dac iau nite pastile la care fac tia reclam, slbeti rapid. Greit!",
ne-a spus Ioan Iacob, nutriionist.
La Botoani, numai anul trecut 200 de persoane s-au prezentat la medic pentru a primi ajutor
n privina kilogramelor n plus. Majoritatea au declarat c stau mai mult pe acas i nu fac
suficient micare. Pe lng ei, o statistic ntocmit separat arat c 35 de copii au fost
ndrumai s respecte o diet hipocaloric. n acest caz se evideniaz biatul de 7 ani de la
Tudora, care cntrea 100 de kilograme. Copilul tia un singur fel de mncare, jumri cu
mmlig, iar de fotbal sau alte jocuri care implic micare nici nu venea vorba. "Micarea
este salvarea. Cum s nu te faci de 200 de kilograme, dac stai i te mai i ndopi cu
prostii?", a spus dr Corneliu Saradan, de la ASP Botoani.
Asupra sedentarismului atrag atenia i specialitii n medicin sportiv. "Sedentarismul este un
pericol permanent n ziua de astzi, deoarece provoac afeciuni cardio-vasculare, i nu
doar persoanelor n vrst, ci i copiilor i adolescenilor. nmulirea posesorilor de
maini a redus considerabil numrul celor care merg pe jos, eliminnd plimbrile n aer
liber, de fapt cea mai la ndemn practic pentru eliminarea acestei boli. Sigur, nu ne
referim la plimbri de doar 10 minute pe zi, ci cam de o or, nsumnd patru-cinci
kilometri. Persoanelor cardiace le recomandm n anotimpul rece s practice ciclismul,
s mearg la sniu ori la patinaj, iar vara s mearg la slile de for, care, comparativ
cu anii 90, snt mult mai multe i care snt destinate unei categorii mult mai largi", ne-a
declarat dna dr Georgeta Deac, medic primar la Policlinica Sportiv din Iai

STUDIU DE CAZ
Obezitatea cu multiple semnificaii psihologice
1.Date personale
Nume,prenume- B.N.
Vrsta- 12
Ocupaia- elev
2.Prezentarea problematicii prezente
Pacientul este adus la psihoterapeut de mama sa deoarece avea o greutate corporal prea
mare pentru vrsta de 12 ani i dup opinia mamei nu avea destul perseveren n a ine un
regim alimentar prescris de medic. Mama pacientului este medic, divorat de trei ani i n
prezent nu are nici o alt relaie cu un brbat. Copilul a nceput s ia n greutate dup divorul
prinilor si i continu s se ngrae. Pacientul nu crede c ar avea o problem care s
necesite psihoterapie, exprimnd acest lucru nc din primele momente ale ntlnirii. Mama sa
ns este ngrijorat din cauza greutii prea mari a copilului.
3.Dignostic psihiatric
Nu putem s emitem un diagnostic psihiatric, obezitatea copilului nefiind nsoit de alte
manifestri.
4.Descrierea problemei biopsihosocial
Exist multe teorii cu privire la obezitate i cauzele sale psihologice. Dac am trece n revist
aceste cauze psihologice observm c n cazul pacientului acestea se regsesc i explic
situaia copilului. Una din explicaiile psihologice ale obezitii se refer la nlocuirea unei
nevoi, a unei plceri cu plcerea mncatului. ndeosebi cauze de ordin afectiv, fac persoana
s nlocuiasc dragostea cu un substitut care poate fi a mnca. Pacientul ncepe s se ngrae
dup divorul prinilor si, cnd pierde relaia cu tatl su i tot contextul de siguran al
familiei se destram.
Mama copilului nu dorete s menin nici o relaie cu fostul so i limiteaz ntlnirile copilului

cu tatl su pe motiv c biatul este prea ocupat cu temele de la coal pentru a avea timp de
ntlniri cu tatl su i pentru c acesta ar avea o influen negativ asupra biatului. Acest
lucru ne poate duce la simbolistica de nglobare a tatlului prin creterea n greutate a
copilului.

Un alt motiv al obezitii care se poate regsi i n cazul prezent este cel al creterii n greutate
datorit rolurilor la care copilul simte c nu face fa. Greutatea crescut este o manier de a
se simi mai mare i mai puternic. Dup divor mama biatului i-a acordat acestuia un rol
parental sau de partener, astfel nct copilul a putut simi nevoia de a fi mai puternic pentru a
face fa noilor roluri. Totodat este posibil ca biatul s se protejeze mpotriva unei apropieri
prea mari de mam, mrind simbolic distana.
O alt cauz este loialitatea fa de familie. Mama biatului, dar i bunica sa au o greutate
corporal mai mare, fr ns a fi obezitate, iar copilul putea s simt nevoia de a fi loial
familiei mamei i a arta n acest mod apartenena. De asemenea, mncatul era un
comportament valorizat n familia mamei i de ctre aceasta, modelul de persoan corpolent
fiind unul pozitiv. Totodat acest comportament al copilului putea s aib i beneficiul de a
petrece ct mai mult timp cu mama. Fiind respins de colegii de joac, copilul era nevoit s
aleag aciuni de timp liber mpreun cu mama sa confirmnd poziia de partener al mamei,
poziie incontient cerut de mam.
Observm c situaia copilului este complex i c doar implicarea mamei n terapie poate
modifica lucrurile. Din acest motiv mama a fost invitat mpreun cu biatul la psihoterapeut.
5. Obiectivele terapiei
Terapia a avut mai multe obiective:
a. S restabileasc rolurile copilului n raport cu mama sa;
b.S restabileasc relaia fireasc a biatului cu tatl su;
c.S determine un comportament de control alimentar i de greutate a corpului din partea
copilului.
6.Planul de intervenie
Psihoterapia a vizat att coplilul ct i mama copilului, uneori mpreun, dar i separate, pe
parcursul a peste 30 de edine sintetizate astfel:
1. Anamnez.Stabilirea obiectivelor ( edin mpreun)
2.Identificarea cauzelor. ( edin mpreun)
3. Realizarea unei genograme pentru a contientiza mama rolurile din familia sa. Schimbarea
rolului copilului. (edin cu mama).
4. Schimbarea rolului copilului. Continuarea obiectivelor edinei anterioare. (edin cu
mama).
5. Stabilirea unui sistem de recompense pentru respectarea regimului alimentar. ( edin
mpreun)

6.Exerciii de sugestibilitate. ( edin cu biatul i mama)

7. Trans hipnotic. Metafor terapeutic. ( edin cu biatul)
8. Trans hipnotic. Control corporal. ( edine cu biatul)

9.Trans hipnotic. Linitirea copilului din interior ( edin cu biatul)

10. edin cu mama biatului pentru contientizarea importanei tatlui pentru copil. Tehnica
scaunul gol pentru separare i iertare. Travaliu de separare de mama proprie, Travaliu de
separare emoional de tatl su i Travaliu de separare de fostul so. (edine cu mama).
11. Discutarea rolurilor de so i tat i delimitarea lor. (edin cu mama).
12. Trans hipnotic. Ancorarea n resurse. ( edin cu biatul)
13. Trans hipnotic. Control corporal. Recadrarea n 6 pai ( edine cu biatul)
14. Trans hipnotic. Progresie de timp. ( edin cu biatul)
15. Finalizarea terapiei. ( edin mpreun)
7. Momente semnificative n timpul psihoterapiei
Pe parcursul psihoterapiei att copilul ct i mama au fost receptivi i dispui s colaboreze
autentic. Copilul a neles repede legtura dintre terapie i problemele lui, reacionnd foarte
bine la exerciiile de sugestibilitate. De altfel, vrsta pe care o are este foarte potrivit pentru o
astfel de abordare terapeutic, fiind o vrst n care sugestibilitatea este nc mai mare dect
la adult, dar i posibilitatea de a nelege este suficient.
n ce privete edinele cu biatul acesta a luat terapia ca pe un joc, dorindu-i de fiecare dat
s experimenteze noi lucruri. Pacientul are o imaginaie crescut i lucrul cu propriul corp a
fost foarte bine primit. Copilul i-a imaginat un obiect de pe alt planet, nedescoperit n
realitate, care arde grasimea. Cu acest obiect a lucrat n toate edinele care aveau acest
scop. n scenariul de ancorare n resurse, a indentificat ca resurs puterea. A descoperit cnd
a avut aceast calitate i ancore pentru ea. Puterea a simit-o cel mai intens cnd se juca pe
computer i a nvins.
Progresia de timp l-a determinat pe pacient s identifice ca moment cnd va avea o greutate
normal, nceputul unui nou an colar. S-a vzut uimind colegii cu noua greutate i aspect
fizic.
Mama pacientului a integrat repede un nou sistem stabilit de recompense i i-a lucrat propriile
temeri i relaii nefinalizate afectiv. A acceptat c biatul are nevoie de relaia cu tatl su. A
difereniat rolul de tat de cel de so. I-a acordat biatului rolul de copil n familie i nu de
partener.
Un aspect semnificativ al anamnezei a fost pus n eviden prin genogram. Strbunica
biatului a murit dup rzboi cnd hrana se gsea greu i a mncat fin cu praf de sticl.
Acest lucru este extrem de important n semnificaia pe care familia o acord hranei. Hrana

reprezint pentru familie sigurana existenei. i totodat bunstare. De altfel, accesul la hran
este nelimitat pentru copil i valorizat mult de ctre bunic. Este un aspect al unei familii
nstrite. Mama a neles acest semnificaie a hranei pentru familie i a reuit n acest fel s
privesc altfel comportamentul de a mnca i s acorde altor activiti semnificaia de
bunstare i siguran afectiv. Considerm c a fost cheia reuitei acestui caz. De o mare
importan este relaia de dependen a mamei biatului cu propria mam( de unde i diabetul
doamnei) i relaia neterminat cu tatl ei.

8. Rezultate
La sfritul psihoterapiei pacientul i respecta regimul alimentar i ncepea s scad n
greutate conform ateptrilor medicului dietetician.( aproximativ 6 kg)
Rolurile copilului s-au restabilit, ocupnd acum locul de copil n raport cu prinii si. Relaia cu
tatl a fost reluat, biatul petrecnd cu tatl su ct timp dorea. Mama a neles cauzele
obezitii copilului i a reuit s fac schimbrile necesare.

CONCLUZII
Pentru a evita instalarea obezitatii, nu este nevoie numai de modificarea dietei si de exercitii
fizice regulate, este nevoie de o modificare a mentalitatii si a stilului de viata.
Sa avem deci mai multa grija la ceea ce mancam, sa ne impunem un mod de viata sanatos, cu
mai multa miscare si mai putine calorii !
Dup cum s-a vzut, lipsa de micare ne reduce i din activitatea cerebral, ce poate avea
grave urmri n carier. Sportul este recomandat inclusiv de psihologi, care atrag atenia c
depresia are una dintre cauze i lipsa de micare. "De ce este bine s facem micare?
Pentru a obine o stare de bine i tonusul necesar continurii oricrei activiti. Prin
micare, sngele oxigeneaz creierul, iar endorfinele, hormonul fericirii dup cum mai
este cunoscut, se excret n cantitate mai mare, ceea ce ne aduce starea de bine, foarte
important n obinerea unei atitudini pozitive. Trebuie s avem mereu ncredere n
sport, c ne ajut s avem o siluet de invidiat. Dac nu ai ncredere, nu obii nimic. S
tii c eu recomand mcar un sfert de or de plimbri n aer liber persoanelor cu
depresii, copiilor cu comportamente deviante i cu agresivitate crescut. Este bine s
ne formm o obinuin din a face micare", ne-a sftuit psihologul Mihaela Gheran.

ANALIZE STATISTICE I
STUDIU DE CERCETARE PRIVIND
OBEZITATEA
1. IPOTEZA DE LUCRU

2. MATERIAL SI METODA
3. REZULTATELE STUDIULUI
4. DISCUTIA REZULTATULUI
2. Material si metoda
In cadrul studiului au fost evaluati 220 de pacienti cu supaponderabiliatete de gradul I
si II aflati in evidenta Spiatalului Institutul de nutritie si boli metabolice N. Paulescu in cursul
anului 2007(ianuarie-noiembrie) cu varsta cuprinsa intre 40 si 79. Doar 50 dintre acestia
sufereau de obezitate.
2.1 Scopul lucrarii:
Scopul lucrarii a fost acela de a urmarii influenta factorilor psihologigici asupra
comportamentului alimentar pe un lot de pacienti supraponderali si obezi.
Avand in vedere ca obezitatea a devenit o pandemie si ca riscul complicatiilor a crescut
simtitor ar trebui insistat pe cauzele care au dus la constituirea excesului ponderal , pe
instituirea unei alimentatii sanatoase inca din copilarie si a unui program de exercitii fizice
regulat cat si pe determinarea cauzelor care duc la esecul dietelor si revenirea pacientilor
obezi la obiceiurile anterioare.
Dieta ar trebui implementata ca facand parte din viata de zi cu zi si nu vazuta ca un
regim de slabit pe termen limitat,iar rolul psihologului in echipa medic-pacient ar trebui sa fie
bine definit.Ar trebui incercat sa se identifice si sa se elimine factorii predispozanti care au
dus la excesele alimentare.
2.2 Caracterizarea grupului
Grupul pacientului luat in studiu este alcatuit din 220 de persoane aflate in evidenta
IBNSBMN.Paulescupe perioada ianuarie noiembrie 2007. Pentru caracterizarea starii de
nutritie a grupului sau folosit urmatorii indicatori: greutatea ideala(GI) si abatere de la
greutatea ideala. Pentru fiecare persoana in parte s-a calculat greutatea ideala cu ajutorul
formulei:
GI=50+0.75(I-150)+(V-20)/4 -formula Asigurarilor Metropolitane din New York
Unde GI=greutate ideala
I= inaltime in centrimetri
V= varsta in ani
Formula este preferata intrucat ia in calcul varsta si sexul.
In lucrarea de fata mi-am propus sa investighez asocierea obiceiurilor alimentare cu
supraponderalitatea si obeziatatea unui grup de 220 de persoane aflat in evidenta Institutului
Nicolae Paulescu.
Motivele pentru care m-am orientat spre acest grup populational sunt urmatoarele:
1. Prevalenta crescuta a suprapoderalitatii si obezitatii in populatia adulta in Romania

2. Etoregenitatea grupului, alcatuit din persoane ce provin din diverse medii sociale si
profesionale
3. Reprezinta un grup populational ce doresc sa scada in greuate si au probleme datorita
surplusului in greutate
4. In marea lor majoritate problemele cu greutatea sun cauzate de catre aportul alimentar
crescut si inadecvat nutritional
5. Grupul este format din persoane supraponderala grad I si II si obezitate grad I, II si III
Metodele trebuie sa fie simplu de aplicat, sa aiba costuri reduse si sa determine obtinerea
de rezultate reproductibile.
La baza stau obiceiurile alimentare care pot fi clasificate dupa cum urmeaza:
-

Pentru estimari la nivel familial: metoda listei de alimente, metoda inventarului, si

cercetare venitului familial

Pentru estimari la nivel individual avem evaluare dietei pe 24 de ore, istoricul

dietetic, chestionarele de frecventa alimentara si metoda prin cantarire.
Studiul realizat pentru aceasta lucrare incearca sa arate ca obiceiurle alimentare au o
importanta crescuta in aparitia excesului ponderal si a obezitatii, chiar daca aceste nu
sunt singurele responsabile de constituirea obezitatii. Factorii principali raman insa cei
socio-economici, psihologici, culturali si religiosi. Dintre factorii alimentari
prediospozanti: cresterea semnificativa a consumului de grasimi si zahar fata de
nivelurile normale, cresterea consumului de produse rafinate cu o inalta densiatate
calorica, crestera consumului de alimente cu grad ridicat de prelucrare tehnologica
ceea ce provoaca pierderi in nutrienti esentiali, reducrea consumului de glucide
complexe si a cerealelor integrale, glbalizarea culturii fast-food.
Indiferent de metoda aplicata, se uramreste evaluare consumului mediu zilnic al
unui individ pe grupe de alimente si pe grupe de nutrienti. In prima parte a anchetei se
evalueaza consumul pe grupe alimentare, consum care este ulterior transformat in
nutrienti cu ajutorul tabelelor de compozitie a alimentelor.
Rezultatele obtinute se compara cu recomandarile pentru o buna nutritie.
Gradul de precizie al anchetelor alimentare este extrem de diferit, datele sunt de
regula orientative si au o doza variabila de subiectivitate.
In cazul studiului nostru am folosit ca metoda chestionarul cu raspunsuri libere si
preformate pentru cercetarea frecventei obiceiurilor alimentare. Persoanele incluse in
acest studiu au fost rugate sa raspiunda la intrebarile acestui chestionar, care
investigheaza obiceiurile alimentare ale persoanei, existenta obezitatii in familia nativa
si in familia proprie. Completarea chestionarului s-a facut individual, fara a se
mentiona numele sau adresa ceea ce ne facem sa credem ca raspunsurile, desi
subiective, oglindesc destul de veridic aspectele investigate. Analiza si prelucrarea
staistica a datelor cu ajutorul unei baze de date( date adunate cu ajutorul
chestionarelor), realizate in programul Microsoft XL.

Anexa chestionar
Pacientilor li s-a aplicat urmatorul chestionar:
1. Nume si prenume
2. Vasta

a) 19-40 ani
b) 45-50 ani
c) 50-60 ani
d) 60-70 ani
e) >70 de ani

3. Sex

F/B

4 .Greutate actuala :
5. Variatii ale greutatii in ultimul an :
6 .Inaltime:

IMC=

7. Ocupatie:
8. Mediu de provenienta

9. Nivel de educatie

Urban / Rural

a) scoala generala
b) Liceu
c) Studii superioare

12. Consumati alcool

13.Fumati

Da / Nu

Da / Nu / Fost fumator

14. Cand ati constatat ca ati inceput sa cresteti in greutate?

15. Sotia/sotul, copii au greutate normala?

Da / NU

16. Considerati ca mancati mai mult decat restul comesenilor?

17. De cate ori luati masa pe zi?
- 2-3 mese/zi
- 3-5 mese/zi

Da / NU

- mai mult de 5 mese pe zi

18. Sunteti continuu preocupati de gasirea si achizitionarea alimentolor?

Da/

Nu

19. Daca timpul va permite, pregatiti cu placere gustari sau mancaruri gatite pentru
dumneavoastra/ restul familiei?
Da / Nu
20. Sunteti permanent preocupati de mancare, ati manca tot timpul?

Da/ Nu

21. Ati practicat in mod regulat un sport( chiar sport de performanta)?

Da/ Nu

22. Frecventati Sali de sport? De cate ori pe saptamana?

-

Niciodata

1-2 ori/saptamana

3-5 ori/saptaman

Mai mult de 5 ori

23. Sarbatoriti cu placere evenimente in familie in jurul unei mese bogate? Da / Nu

24. Nu plecati in concediu decat daca stiti ca veti avea in locul de vacanta alimente suficiente,
masa asigurata, etc.? Da / Nu
25. La masa cereti frecvent portii in plus?

Da/ Nu

26. Va sculati de la masa numai cand va simtiti satui? Da / Nu

27. Va plac dulciurile, produsele de patiserie, nu refuzati chai cand sunteti satui? Da / Nu
28. Va place carnea mai grasa, maionezele, prajelile?

Da / Nu

29. Ce ati alege: cartofi prajiti sau cartofi fierti?

30. Cand mancati cu alte perasoane terminati primii chiar daca ati servit o portie mai mare?
Da / Nu
31. Ati apelat la vreun consult de specialitate?

Da / Nu

32. La consulturi medicale de rutina vi s-a spus ca aveti o greutate prea mare care poate fi un
risc pentru sanatatea dumneavoastra? Da / Nu
33. Vi s-a spus ca ati fi prea grasi din cauza unor tulburari endocrine?
34. Ati tinut cure de slabire?

Da/ Nu

35. Va supara sporul de greuatate?

Da/ Nu

36. Serviti micul dejun in fiecare zi?

Da / Nu

37. Consumati produse de fast-food? Cat de des?

- zilnic

Da / Nu

- saptamnal
- ocazional
38. Consumati bauturi racoritaoare?

Da / Nu

39. Numar de mese pe zi :

40. Mancati regulat

Da/ Nu

41. Consum preponderant:

a) preparate de casa
b) preparate comert

42. Consumati carne si preparate din carne(mezeluri) :

A. zilnic
B. de 2-3 ori/sapt
C. o data pe sapt
D. ocazional
E. nu consum

43. Numar de portii in ziua in care consumati carne:

-o portie reprezinta (exemple) :50-80 g carne macra gatita,pasare sau peste;80 g reprezinta
aproximativ o jumate de piept de pui de marime medie
44. Consum preponderent

a) carne rosie (porc,vita,oaie)

b) carne alba (peste,pui,curcan)

45. Consum preponderent

a) carne afumata
b) carne neafumata

46. Modul frecvent de preparare a carnii

A. prajire
B. fierbere
C. la cuptor
D. gratar

47. Consumati grasimi de origine animala (unt,untura,slanina)

A. zilnic
B. de 2-3 ori/sapt
C. o data pe sapt
D. ocazional
E. nu consum

Figura nr. 1 Distributia pe sexe a pacientilor

Sexul pacientilor
Numarul pacientilor

Feminin
154

Masculin
66

Procentaj

70%

30%

Tabel nr. 1 - Distributia pe sexe a pacientilor

Grupul nostru este alcatuit din 30 % subiecti de sex masculin, iar marea majoritate de
70% fiind reprezentata se subiecti apatinand sexului feminin.
70-79 ani
60-69ani

Grafic nr. 2 Distributia pacientilor in functie de varsta

Varsta (ani)
Numarul
pacientilor
Procentajul

40-49
17

50-59
100

60-69
83

70-79
20

8%

45%

38%

9%

Tabel nr. 2 - Distributia pacientilor in functie de varsta

Cea mai mare pondere o gasim la grupa de varsta 50-59 de ani , care reprezinta 45%
din grupul de studiu . Destul de reprezentativi sunt cei care fac parte din grupa de varsta 6069 de ani,ei reprezentand 38% din total.Sunt apoi urmati de cei din categoria de varsta 70-79
ani,acestia reprezentand 9%.Restul de 8% apartin grupei de varsta cuprinse intre 40-49 de
ani.

Grafic nr. 3 Distributia pacientilor in functie de activitatea fizica desfasurata

Activitatea fizica
desfasurata
Numarul
pacientilor
Procantaj

Minima

Medie

Maxima

100

105

15

45%

48%

7%

Tabel nr. 3 - Distributia pacientilor in functie de activitatea fizica desfasurata

Procentaj

Figura nr. 4 - Circumstante de aparitie a cresterii in greutate

Circumstante
Procent

Copilarie
32%

Stres
26%

Casatorie
38%

Nu stiu
4%

Tabel nr. 4 - Circumstante de aparitie a cresterii in greutate

Figura nr. 5 Familii de obezi in grupul de lucru

Tipul de familie
Procent

Obeza
57%

Normala
43%

Tabel nr. 5 - Familii de obezi in grupul de lucru

Istoria familiala din punct de vedere al problemelor cu greutatea a reprezentat un punct
de interes al acestei lucrari ,astfel antecedentele de obezitate la rudele de gradul I evidentiate
la 57% dintre pacienti ar putea sugera o componenta genetica .
Genetica obezitatii recunoaste interactiunea a multiple gene( gene de susceptibilitate )
care interactionand cu alte gene si diversi factori de mediu se pot exprima clinic.

Numar de persoane din lotul de lucru

Tipuri de
crestere
ingreutate

Grafic nr. 6 Tipuri de crestere in greutate in lotul de lucru

Tipuri de crestere
in greutate
Numarul
pacientilor
Procentaj

Supraponderali

Supraponderali

Obezitate

grad I
14

grad II
18

50

6%

8%

22%

Tabel nr. 6 - Tipuri de crestere in greutate in lotul de lucru

Procent pacienti
Numar de mese pe zi

Figura nr. 7 Grafic cu distributia nr de mese pe zi

Nr mese
2 mese
3 mese
Mai multe mese

Lot martor
13 %
76 %
14 %

Lot lucru
61 %
25 %
15 %

Tabel nr .7 Tabel cu distributia nr de mese pe zi

Frecventa saptamanala a consumului diferitelor grupe de alimente ,structura ratiei
alimentare ,analiza aportului nutritional ca si diferitele obiceiuri asociate cu maqsa reprezinta
puncte de interes al acestei lucrari.
76%ditre subiectii din lotul martor afirma consumul a 3-5 mese pe zi ,13% consuma 23 mese /zi si doar 14%consuma intre 5-7 mese /zi.
Desi predomina numarul celor care consuma mai putin in decursul unei zile ,s-a
constatat ca un numar crescut dintre acestia obisnuiesc sa manance mai multe portii la o
masa.Se stie ca un numar mic de mese pe zi , dar la care se consuma o cantitate mai mare
de alimente reprezinta un factor de risc in constituirea sporului ponderal.

Grad de saietate
Procentul pacieniilor

Grafic nr. 8 Distributia in functie de momentul in care pacientii celor 2 loturi opresc
ingestia de alimente
Gradul satietatii
Lot de lucru
Lot martor
Satietate mare
212 pacienti
215 pacienti
Satietate relativa
8 pacienti
5 pacienti
Tabel nr. 8 - Distributia in functie de momentul in care pacientii celor 2 loturi opresc
ingestia de alimente

Lot martor
Grafic nr. 9 Distributia in functie de consumul de dulciuri si produse de patiserie

Consumul de dulciuri si
produse de patiserie
Crescut
Moderat sau scazut

Lot de lucru

Lot martor

91%
9%

40%
60%

Tabel nr. 9 Distributia in functie de consumul de dulciuri si produse de patiserie

Lot de lucru

Grafic nr. 10 Distributia pacientilor in functie de consumul de alimente grase

Consum de alimente
grase
Crescut
Moderat sau scazut

Lot de lucru

Lot martor

87%
13%

55%
45%

Tabel nr. 10 Distributia pacientilor in functie de consumul de alimente grase

Procent de pacienti care prezinta tahifagie

1 Lot de lucru
2 Lot martor

Grafic nr. 11 Distributia pacientilor in functie de prezenta tahifagiei la cele

doua loturi de studiu
Un vechi obicei al alimentatiei romanesti indeamna ridicarea de la masa cu burta plina.
Medicina moderna este contrara ideii de satietate absoluta la sfarsitul mesei. Din grupul
nostru de studiu doar un numar mic de persoane nu se ridica de la masa decat in momentul
in care se simt foarte satuli(le plezneste burta), lucru care le ofera si o satisfactie deosebita.
Acest lucru considera ei ca este un aspect poztitv.
Nici la intrebarea din chestionar, cu privire la faptul daca subiectii obisnuiesc sa se
trezeasca noapte din somn pentru a manca nu s-a raspuns afirmativ decat intrun procent
foarte redus.
Tahifagie
Prezenta
Absenta

Lot de lucru
98%
2%

Lot martor
48%
52%

Tabel nr. 11 Distributia pacientilor in functie de prezenta tahifagiei la cele doua loturi de
studiu

Grafic nr. 12 Distributia persoanelor in functie de cura de slabire urmata

Persoane care au urmat

cura de slabire
Numar de persoane
Procent persoane

Da
171
78%

Nu
49
22%

Tabel nr. 12 Distributia persoanelor in functie de cura de slabire urmata

Grafic nr. 13 Disributia pacientilor in functie de impactul psihic al

supraponderabilitatii in cadrul membrilor grupului de lucru
Impactul psihic
asupra persoanelor
supraponderale
Procent de persoane

Impact negativ

Absenta impactului
negativ

81%

19%

Tabel nr. 13 Disributia pacientilor in functie de impactul psihic al supraponderabilitatii in

cadrul membrilor grupului de lucru

Grafic nr 14-Distributia pacientilor in functie de frecventarea fast-food-urilor

In grupa alimentelor intens calorigene , care se pare ca sunt o cauza majora a
supraponderalitatii si obezitatii persoanelor incluse in acest grup populational intra si
produsele de patiserie , mancarurile grase,sosuri , maioneze , prec um si produse care pot fi
achizitionate din fast food-uri.
Astfel,91 %dintre subiecti afirma consumul produselor de patiserie cu o frecventa de 3 -5 ori
pe saptamana .Mancarurile grase , sosurile , maionezele sunt preferate de 87% dintre acestia
iar restul de 13 % nu recunosc vreo preferinta pentru aceste sortimente alimentare. La fel de
important este de remarcat ca 80 % prefera carnea rosie spre deosebire de restul de 20%
care prefera carnea slaba.
O atentie deosebita acordam celor care frecventeaza fast- food-urile si care reprezinta un
procent destul de ridicat 40%.
Activitate
profesion
ala

Sedentara

Usor active

Moderat activa

Activa

Nr
%

121
55

77
35

11
5

11
5

Tabel nr 15 - Distributia subiectilor in functie de cheltuiala energetica in activitatea

profesionala

Grafic nr 15 Distributia subiectilor in functie de cheltuiala energetica in activitatea

profesionala
Se observa ca 55 % din pacienti au o activitate sedentara la locul de munca , ceea ce ne
demonstreaza rolul sau in aparitia excesului ponderal , avand in vedere ca activitatea
profesionala ocupa o mare parte din timpul unei zile. 35 % din subiecti afirma ca au o
activitate usor activa in timp ce doar 5 % sunt activi la locul de munca.
Frecventa in sala de
sport
1-2 ori/saptamana
3-5 ori/saptamana
5-7 ori/saptamana
niciodata

Nr.
154
22
11
33

%
70
10
5
15

Tabel nr 16- Distributia subiectilor in functie de frecventa in sala de sportt

grafic

1.

Grafic nr 16- Distributia subiectilor in functie de frecventa in sala de sportt

2.
3.

Marea majoritate a persoanelor incluse in acest grup de studiu frecventeaza sala de

sport pentru a pierde in greutate si numai un procent mic vin pentru mentinerea greutatii
actuale.Indreptarea acestor persoane catre o locatie specializata in efectuarea exercitiilor
fizice ne demonstreaza constientizarea problemelor individuale legate de surplusul de

greutate.Totusi prezenta in cadrul unei saptamani in sala de sport este foarte scazuta,astfel
cei mai multi indivizi -70% au o frecventa de doar 1-2 ori pe saptamana.Se constata procente
foarte scazute ale persoanelor care au o frecventa crescuta:10% vin de 3-5 ori / saptamana si
doar 5 % / 5-7 ori pe saptamana. sport
Consult medical de
specialitate
Nr.
%

Da
77
35%

NU
143
65%

Tabel nr 17- Distributia subiectilor in functie de apelarea la un consult de specialitate

1.

Grafic nr 17- Distributia subiectilor in functie de apelarea la un consult de

specialitate

Procentul scazut al frecventei in sala de sport precum si procentul crescut al celor care
au o activitate profesionala sedentara ar putea explica intr-o oarecare masura problemele
pacientilor cu surplus de greutate.
Foarte important de studiat ni s-a parut si adresabilitatea persoanelor catre un medic
specializat in ceea ce priveste surplusul de greutate ,astfel la intrebarea respectiva din
chestionar doar 35% dintre subiecti au apelat la un consult de specialitate,restul de 65 %
nu.Totusi ,la consultatiile medicale efectuate pentru alte cauze ,li s-a spus ca nu au suferinte
endocrine.

Grafic nr 18- Distributia subiectilor in functie de aparitia complicatiilor datorita

obezitatii

Obezitatea se asociaza cu numeroase complicatii, multe serioase din punct de vedere

medical ,care altereaza calitatea vietii si conduc la imbolnaviri si moarte
prematura.Principalele complicatii sunt metabolice (diabet zaharat , dislipidemie) ;cardiovascculare(hipertensiune arteriala,boala coronariana,accident vasvular
cerebal,tromboflebite), respiratorii (hipoventilatie , apnee in somn) ,
osteoarticulare(guta,leziuni articulare- in special ale celor care sustin greutatea :sold ,coloana
lombara).
Astfel, din grupul nostru de studiu 40% au fost diagnosticati ci dislipidemie ,20%cu diabet
zaharat,15 % cu hipertensiune arteriala, iar 25% prezinta boli asociate(boli cauzate de
excesul ponderal).

Grafic nr 20-Distributia pacientilor in functie ponderea afectiunilor asociate celor doua

sexe in lotul studiat
Tip dieta
%

Dieta recomandata de
medic
22%

Dieta din diverse surse

77%

Tabel nr 21 Distributia subiectilor in functie de tipul dietei abordate

Grafic nr 21 Distributia subiectilor in functie de tipul dietei abordate

Mai multe portii la o masa

Nr.
%

DA
141
64.09

NU
79
35.81

Tabel nr 22 Distributia subiectilor in functie de numarul mese pe zi

Grafic nr 23 Distributia subiectilor in functie de numarul de portii la o masa

La aceasta intrebare privind marimea portiilor de mancare:64,09%afirma ca aleg portii
de marime mare si doar 35,81% pe cele de marime mica.Marimea portiilor alimentare este o
problema comuna majoritatii persoanelor supraponderale si obeze.82% dintre ei obisnuiesc

sa manance seara tarziu iar restul de 18% afirma ca nu au acest obicei.Mancatul foarte tarziu
seara este tot un factor predispozant.

Consumul de alimente seara

tarziu
Nr.
%

DA
181
82

NU
39
18

Tabel nr 24 Distributia subiectilor in functie de consumul de alimente seara tarziu

Grafic nr 24 - Distributia subiectilor in functie de consumul de alimente seara tarziu

Portiile
consumate

Mici

Medii

Mari

20%

30%

50%

Tabel nr 25 Distributia subiectilor in functie de marimea portiilor consumate

Grafic nr 25 Distributia subiectilor in functie de marimea portiilor consumate

Tabel nr 26 Repartitie in functie de sex si IMC

Sex
F
B

IMC<25
8
33

IMC=25-29,9
101
33

IMC>30
45
33

Grafic nr 26 Repartitie in functie de sex si IMC

Grafic nr 27 Distributia subiectilor in functie de servirea micului dejun in fiecare zi

Mic dejun

DA

NU

Nr.
%

176
81%

44
19%

Tabel nr 27 Distributia subiectilor in functie de servirea micului dejun

Grafic nr 28 Distributia pacientilor in functie de consumul desertului dupa masa

Grafic nr 29 Repartitia pacientilor in functie de consumul de bauturi racoritoare

Se observa tendinta crescuta a subiectilor de a consuma bauturi racoritoare.Studiile din

ultimea vreme le include si pe acestea ca facand parte dintre elementele cauzatoare ale
supraponderabilitatii si obezitatii. Un studiu amplu despre efectele bauturilor racoritoare (chiar
si dietetice) asupra greutatii corporale indica cresterea riscului de ingrasare in 41% la
personale care consuma cel putin o doza de bautua racoritoare pe zi. Asadar din grupul
studiat de noi in aceasta lucrare 76% dintre persoane afirma consuul frecvent al bauturilor
racoritoare(fie ele dietetice sau nu) si doar 24% neaga consumul frecvent.
Categorie
Emotional-eaters
Non Emotionlaeaters

Lot martor

Lot studiu
120

40

50

10

Tabel nr 30-Distributia pacientilor analizati in functie de comportamentul alimentar

Comportamentul alimentar analizat cu ajutorul chestionarului permite incadrarea pacientilor
in doua mari categorii:
-fara predispozitie la mancatul emotional
-cei care mananca din cauze emotionale

A fost urmarit comportamentul alimentar la pacientii obezi versus non-obezi din cele doua
loturi ale acestui studiu.
Majoritatea persoanelor obeze fac parte din categoria emotional-eaters indiferent de
prezenta sau nu a diabetului zaharat care pare sa nu influenteze atitudinea pacientului fata de
alimentatie.Predispozitie pentru mancatul emotionalau avut si pacientii supraponderali din
lotul de studiu ,dar mai ales pacientii obezi din lotul martor.

Grafic nr 30-Distributia pacientilor analizati in functie de comportamentul alimentar

Categorie
Femei
Barbati

Emotional-eaters
120
40

Non Emotional-eaters
34
26

Tabel nr 31 Repartitia pacientilor in functie de sex si de comportamentul alimentar

Grafic nr 31 Repartitia pacientilor in functie de sex si de comportamentul alimentar

CHESTIONAR PENTRU SEDENTARI

1.

Nume i prenume, vrsta, ocupaia, nlimea, greutatea :

2.

Practicai vreun sport sau facei plimbari zilnice? Ce sport, sau ce

distan apreciai c parcurgei zilnic n aer liber?

3.

Cte mese alimentare utilizai pe zi i n ce cantitate(puin, mult,

exagerat de mult)? Ce tipuri de alimente preferai s
consumai(legume i fructe, carne, mezeluri, fast-food etc.)?

4.

Greutatea v afecteaza viaa cotidian?

5.

Ai discutat cu un medic vis--vis de kilogramele n plus? Ce

recomandri ai primit?

CONCLUZII :
Din studiul rspunsurilor date de persoanele intervievate rezult c :

..

Caz de obezitate infantil extrem semnalat n China (FOTO)

Xiao Hao are numai trei ani si totusi cantareste de 5 ori mai mult decat un copil de
varsta lui. Daca, in medie, un copil de aceeasi varsta are nu mai mult de 12 -13 kilograme,
Hiao cantareste peste 60 de kilograme si deja a fost exclus de la mai multe gradinite pentru a
nu deveni un exemplu negativ pentru ceilalti copii. Medicii cae l-au investigat sustin ca este
vorba de o dereglare hormonala care duce la obezitate. Scepticii sustin, insa, ca este vorba
doar de sindromului micului imparat, un sindrom social tot mai des intalnit la parintii chinezi
care isi rasfata copilul fara rezerve, si asta dupa ce prin lege li s-a interzis familiilor sa aiba mai
mult de un copil.
Sursa: Izismile

Sedentarismul copiilor a atins un nivel epidemic

4 iun 2007.
Sedentarismul n rndul copiilor a atins un nivel epidemic, e concluzia unui studiu
tiinific. Copiii albi i cei asiatici sunt inactivi, cu toate c n familiile lor exist cazuri de diabet
i boli cardiace. Cercettorii de la Universitatea din Leicester au ajuns la aceste concluzii dup
ce au efectuat un studiu pe 3.500 de elevi din clasele 5-8. Numai jumtate dintre copii merg pe
jos la coal. De asemenea, jumtate dintre elevi petrec mai multe ore pe zi jucndu-se la
computer sau uitndu-se la televizor. Cercettorul Kamlesh Khunti spune c acest studiu arat
nevoia de a implementa o strategie de prevenie a obezitii pediatrice. ( ziarul GANDUL)

BMI - Indexul masei corporale

SUBPONDERAL

SUPRAPONDERA

NORMAL [<25]

[<18,5]

L [<30]

OBEZ [>30]

Clasificarea obezitii de ctre Organizaia Mondial a Sntii :

S TA TU TU L
P OND E R A L

B MI K G/M 2

Subponderal

< 25

Ideal

25 - 26

Supraponderal

27 - 29,9

Obezitate

gr. I

30 - 34,9

Obezitate

gr. II

35 - 39,9

Obezitate

gr. III

> 40

O prezentare mai detaliata a tipurilor de obezitate apare in urmatorul tabel:

P R OC E N T D IN GR E U TA TE A

TIP D E OB E ZITA TE

BMI

Blanda

= 20 < 30

= 120% < 140%

Moderata

= 30 < 35

= 140% < 160%

Severa

= 35 < 40

= 160% < 200%

Morbida

= 40 < 50

= 200% < 225%

Super sau maligna

= 50+

= 225%+

C OR P OR A LA ID E A LA

Limitele variatiei normale ale greutatii corporale

Inaltime masurata
fara
(cm)
147

Greutate masurata fara haine

Barbati
Femei
incaltaminte Dorita (kg)
Obezitate
Dorita (kg)
Obezitate
(kg)
(kg)
48-61
65
42-55
59

150

49-62

67

43-56

60

152

50-64

69

45-58

63

155

52-66

71

46-59

64

157

53-68

73

47-61

66

160

55-70

76

49-63

68

162

57-72

78

50-65

69

165

59-74

80

52-66

71

167

60-76

82

54-68

73

170

62-78

84

55-70

76

172

64-80

86

57-72

78

175

66-83

90

59-75

81

178

68-85

92

61-77

83

180

70-87

94

183

71-90

97

185
188
190

Tabel indicnd riscul asociat cu obezitatea

Risc mare
(>> 3)

Moderat
risc (2-3)

Mic
(1-2)

Diabet
Boli
Hipertensiunea
Osteoartrita
Tulburari
respiratoriiHiperuricamia
Tulburari ale somnului

CoronarieneCancer
Anomalii
Ovar Polichistic

(Organizatia Mondiala a Sanatatii 1997)

Avantajele scaderii ponderale

Avantajele ale scaderii ponderale (10 % fata de greutatea initiala)
Mortalitate
20 25% scadere in mortalitate
30 40% scadere a cazurilor de deces provocat de diabet
40 50% scadere a cazurilor de deces in urma cancerului
(obezitatea fiind un factor de risc)
Presinea Arteriala
scadere cu 10mm Hg a presiunii sistolice
scadere cu 20mm Hg a presiunii diastolice
Angina
simptome reduse cu 90%
33% crestere a tolerantei la efort
Diabetul
reducrea riscului de diabet cu mai mult de 50%
scadere cu 30 50% a glicemiei a'jeun
scadere cu 15% a HBAI

hrmonale

Piramida alimentara

Consecinele obezitii

Statistici ngrijortoare:
Romnia are din ce n ce mai muli
copii obezi

Statisticile privind obezitatea la romani sunt din ce in ce mai ingrijoratoare.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii(OMS), un roman din patru este obez,
iar fiecare al doilea roman are probleme cu greutatea.
O contributie majora la aceasta situatie o au stilul de viata sedentar si
alimentatia defectuoasa: tot mai multi romani consuma alimente de tip fast-food
si nu fac deloc miscare. Potrivit statisticilor, 25% dintre romani sunt de-a dreptul
obezi, iar 50% au probleme cu kilogramele in plus.
Unul dintre cele mai ingrijoratoare aspecte este insa obezitatea la copii,
Romania clasandu-se pe locul al treilea in Europa din punct de vedere al
numarului de copii obezi.
Sedentarismul, alimentatia deficitara, bazata pe mancarea fast-food, dar si
statul mult in fata televizorului sau calculatorului sunt principalele cauze ale
obezitatii infantile.
Printre bolile provocate de obezitate se numara hipertensiunea arteriala,
diabetul. De asemenea, exista un risc crescut de infarct si pot aparea probleme
ale aparatului locomotor sau dureri de spate.

Dou treimi dintre pmnteni sunt

sedentari

Jacques Rogge spune ca populatia lumii este subjugata de placerile "statice" oferite de
televizor si de calculator.
Aflat la Havana la reuniunea internationala "Sportul pentru Toti", in prezenta a peste
1.000 de participanti, presedintele Comitetului Olimpic International, Jacques Rogge, a tras un
semnal de alarma in ceea ce priveste viitorul sportului si al impactului acestuia asupra
persoanelor. Alarmat de concluziile studiului publicat de Organizatia Mondiala a Sanatatii,
conform caruia doar o treime din populatia globului desfasoara o activitate sportiva in mod
constant, Rogge a cerut cu insistenta gasirea unor metode prin care tinerii sa regaseasca
drumul spre sport, dupa ce au parasit terenurile si stadioanele subjugati de inovatiile
tehnologice.
"Tinerii au devenit sclavii "tiraniei ecranului", cu video, DVD, Internet, televiziune si telefoane
mobile, care duce aproape in toate cazurile la obezitate", a declarat seful CIO, dupa o intilnire
de o ora cu presedintele cubanez Fidel Castro.

Oamenii sedentari au animale asemenea

Potrivit lui Gunnar Peterson, o alta antrenoare care crede in exercitiile facute de stapani si
patrupede impreuna, ea antrenandu-le si pe Jennifer Lopez sau Cameron Diaz, "oamenii sedentari
au animale sedentare".
"Si asta pentru ca animalele adopta comportamentul alimentar al stapanilor", dupa cum explica
Dr. Robert Kushner, expert in obezitate si profesor la Northwestern University Feinberg School of
Medicine, dar si autor al unei culegeri de exercitii fizice pentru stapan si animalul de companie.
Animale supraalimentate din vina stapanilor
"Daca proprietarul unui animal sta si se uita la TV, cu siguranta nu are cand sa-si scoata
cainele afara. Daca mananca snacks-uri toata ziua, isi va hrani cainele in mod similar, intreaga
zi", a mai spus el. Potrivit lui Kushner, oamenii isi hranesc animalele peste masura deoarece
se simt vinovati fata de acestea.
"Oamenii care nu petrec indeajuns de mult timp cu animalele lor de suflet tind sa le dea
acestora prea multa hrana, pentru a compensa lipsa de atentie", a mai spus el.
In plus, a exersa in compania cainelui sau a pisicii este motivant. Nici nu simti cand trece
timpul. Fie ca ii arunci o jucarie, fie ca alergi cu el prin parc sau faci abdomene cu pisica pe
tine e amuzant si benefic atat pentru tine, cat si pentru el.

SFATURI PENTRU COMBATEREA SEDENTARISMULUI

Majoritatea oamenilor sunt sedentari. La birou stau toata ziua pe scaun,
ridicandu-se foarte rar, iar dupa ce vin acasa se aseaza, din nou, dar de data
aceasta in fata televizorului. Aceasta indeletnicire este periculoasa, si duce cu
timpul la tulburari ale circulatiei sangelui, dureri de coloana, constipatie, tinuta
incorecta.
Puteti sa inlaturati aceste inconveniente sau sa le preveniti daca apelati la
cateva miscari usoare, menite sa combata sedentarismul :
Nu stati niciodata incaltati in casa sau pentru o perioada de timp in care nu
va miscati foarte mult. Scoateti-va pantofii si ciorapii care sunt prea stramti pe
picior. Este preferabil sa-i inlocuiti cu sosete din lana si papuci.
Incercati, pe cat posibil, sa nu stati ore in sir cu picioarele indoite deoarece
apoi veti avea o senzatie de disconfort. Este foarte bine sa le tineti intinse, pe
ceva mai inalt decat canapeaua pe care stati (sau fotoliu): scaun, masuta.
Aceasta este denumit si stilul american.
Pentru a va relaxa coloana vertebrala, ridicati genunchii la piept si sprijinitiva cu talpile de canapeaua sau fotoliul pe care stati.
Cel putin din ora in ora, ridicati-va si faceti 2-3 genuflexiuni, apoi aplecativa in fata, cu mainile intinse catre podea.

Motivarea tinerilor sedentari

Sedentarismul in randul tinerilor este o problema indelung dezbatuta,

iar doctorii precizeaza ca femeile cu peste 25-30% de grasime in corp si
barbatii cu mai mult de 20-25% sunt obezi.
Obezitatea apare cand aportul de calorii depaseste consumul
acestora, iar doua din aspectele cele mai importante pentru prevenirea
obezitatii in randul copiilor sunt alimentatia si activitatea fizica.
Pentru a introduce treptat un stil de viata sanatos in viata copilului dvs.,
iata cateva sfaturi:
- descoperiti-i pasiunile si incurajati-l sa se implice in mai multe
activitati fizice
- implicati-l in gatirea cinei; astfel, il veti educa asupra alimentelor si
beneficiile acestora
- daca merge la o scoala in apropiere, incurajati-l sa mearga la scoala
pe jos sau cu bicicleta
- inscrieti-l intr-un program after-school, pentru a evita sedentarismul
in orele de dupa scoala
- pentru copiii pasionati de jocurile pe calculator, luati in considerare
jocurile Wii, care implica miscare fizica

Jocurile pe computer
pot preveni obezitatea
Cu toate ca din cauza prejudecatilor computerele sunt privite ca un inamic
virtual pentru sanatatea copiilor, studii recente arata ca acestea pot deveni un
aliat in lupta contra obezitatii.
Astfel, tinerii sunt incurajati sa folosesca jocuri pe calculator active precum
Nintendo Wii in care se mimeaza manevrele sportive.
Cercetatorii arata ca efortul fizic pe care il implica Nintendo Wii si alte sporturi
virtuale similare consuma de patru ori mai multe calorii decat versiunile pe care le
joci stand pe scaun.
Ultima generatie de jocuri au dispozitive care detecteaza miscarile rachetelor,
croselor si altor instrumente pe care le folosesti.
Fanii Wii pot dansa si alerga. Din acest motiv, cercetatorii japonezi, care au
realizat un studiu pe un grup de copii cu varste intre 6 si 12 ani, sustin ca
pasiunea pentru jocurilr electronice poate fi exploatata astfel incat sa fie redusa
obezitatea.
O runda de joc de 35 de minute zilnic arde 150 de calorii, si astfel nu mai au loc
depuneri.
"Inlocuirea divertismentului sedentar cu jocuri electronice active este o varianta
atractiva", sustine Russell Pate, specialist in exercitii pentru copii.

Slujba anului: se cauta sedentari, care sa se

indoape cu junk food

Pentru unii, pare slujba de vis: sa stai toata ziua degeaba, sa mananci
dulciuri, pizza si prajeli pe saturate si sa fii platit pentru asta.
Slujba- care va fi remunerata cu un salariu de aproximativ 26.000 euro pe an este oferita de compania britanica Proactol Ltd., care vrea sa testeze efectele
unui produs destinat slabirii.
Candidatul ideal trebuie sa fie dispus sa ingurgiteze 400 de calorii in plus, pe zi,
sub forma de alimente bogate in grasime, precum pizza sau chipsuri si apoi sa
adauge in dieta zilnica si Proactol, anunta telegraph.co.uk.
Cercetatorii care au creat produsul sustin ca acesta e capabil sa absoarba pana
la 30% din grasimea consumata.
Desi britanicii sustin ca produsul a fost deja testat in laborator, isi doresc sa-i
verifice eficacitatea si printr-un test "pe viu". Starea de sanatate a "angajatului" va fi
supravegheata de medici pe toata durata job-ului.

Ai intrat la facultate? Ai grija sa nu devii sedentar!

Kilogramele in plus apar cel mai des dupa intrarea in facultate, arata
un studiu recent. Se pare ca, imediat dupa admitere, studentii incep sa
devina sedentari si sa nu manance cum trebuie.
Orele lungi petrecute invatand sau, din contra, petrecand in oras, inseamna
mai putin timp alocat activitatilor fizice. Daca in liceu avem cel putin doua ore de
sport pe saptamana, in facultate studentii renunta de cele mai multe ori de tot la
activitatea fizica.
Un studiul realizat la universitatea din Indiana de fiziologul Jeanne Johnston
arata ca indicele de masa corporala creste semnificativ odata cu admiterea in
facultate, arata Physorg. Asta pentru ca, dupa ce intra la facultate, studentii nu mai
fac sport aproape deloc. Iau autobuzul pentru a ajunge la cursuri, nu mai
participa la sporturi de echipa si nici macar nu se mai plimba.
Autorii subliniaza faptul ca, odata intrati la facultate, studentii au
rezsponsabilitatea de a mentine un stil de viata sanatosi si de a evita
sedentarismul, insa acest lucru se intampla rar, avand in vedere ca incurajarea
din partea universitatilor pentru activitatile sportive este de asemenea slaba.

RADU ANTON ROMAN

- GURMAND SEDENTAR
Profesie
jurnalist
Data si locul nasterii
19 August 1948 - Fagaras
Data decesului: 29 Aug 2005
(la varsta de 57 de ani)
Radu Anton Roman a fost un jurnalist, scriitor si realizator TV, cunoscut
mai ales pentru emisiunile pe teme culinare.
In varsta de 57 de ani, Radu Anton Roman, gazetar, scriitor, realizator
TV, vanator si pescar sportiv, a publicat poezii, insemnari de calatorie,
romane si eseuri, fiind implicat in mai multe proiecte de televiziune si
publicatii, dedicandu-se din anul 1997 si domeniului gastronomic.
In 1998, Radu Anton Roman a publicat una dintre cele mai importante lucrari ale
gastronomiei romanesti Bucate, vinuri si obiceiuri romanesti (Editura Paideia).
Intre 2001 si 2005 a realizat pentru Pro TV emisiunea cu profil culinar Bucataria lui Radu,
extrem de apreciata de public.
In 1991 a fost ghidul lui Jacques Yves Cousteau in Delta Dunarii, in 2001 publica jurnalul "In
Delta cu Jacques-Yves Cousteau" (Editura Paideia).
Romanul "Zile de pescuit" (reeditat in 2002 de Editura Paideia), pentru care i-a fost decernat
Premiul Luceafarul in 1985, a fost publicat in Franta cu titlul "Des poissons sur le sable"
(editura Noir sur Blanc). In 2004, datorita lui Radu Anton Roman si a lucrarii sale
Savoureuse Roumanie", ce include 358 de retete culinare si istoria lor, Franta a fost cucerita
de bucataria romaneasca.
In afara de aceasta, Radu Anton Roman a fost un cunoscut si competent cronicar teatral,
prezent in publicatii ca Romania literara si Luceafarul, prin anii '70-'80
Este inmormantat in cimitirul Bellu catolic.
Opere:
-Ohaba, Tara asta, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1972 (poeme).
-Tarile de sus ale merilor, Editura Eminescu, Bucuresti, 1974.
-Bucate, vinuri si obiceiuri romanesti, Editura Paideia, 1998.
-In Delta cu Jacques-Yves Cousteau, Editura Paideia, 2001.
-Zile de pescuit, 1984?, (ed. a II-a, Editura Paideia, 2002) (roman).
-Des poissons sur le sable, ditions Noir sur Blanc, 2002? (traducerea in franceza a
romanului Zile de pescuit).
-Savoureuse Roumanie, 2004.

Obezitatea l-a dobort pe poetul Adrian

Punescu
Grsimea n exces este unul dintre motivele care l-au mbolnvit pe Adrian
Punescu de diabet, curmndu-i viaa la doar 67 de ani. Odat declanat,
diabetul a afectat toate organele - inima, ficatul rinichii - i vasele de snge.
Boala s-a agravat n ultima perioad, cnd poetul nu se mai putea mica.

Poetul Adrian Punescu a murit la vrsta de 67 de ani / Foto: timpulmd.ro

Obezitatea poate fi cauza iniial a diabetului pe care l-a avut, crede prof.
Constantin Dumitrache, de la Institutul de Endocrinologie C. I. Parhon. "Diabetul
e ca o furtun: ia n colimator toate organele, de la inim se duce la ficat, apoi la
rinichi, apoi la artere, se pare c el a fcut tot ce se putea ntmpla ntr-un
diabet", a spus prof. Dumitrache.
Specialistul spune c, n cazul diabetului, bolnavii trebuie s dubleze tratamentul
cu o diet strict, care s menin glicemia n parametrii normali. Sunt interzise
glucidele i lipidele, trebuie stat departe de grsimi i de sertarul cu dulciuri i cu
finoase", a spus prof. Dumitrache. Medicul erban Brditeanu a declarat
pentru "Adevrul" c poetul a murit din cauz c i-a cedat inima.
Diagnosticul final a fost insuficien cardiac. Specialistul care a stat n ultimele
zile lng poet susine c diabetul de care suferea Adrian Punescu de aprox. 12
ani i-a mbolnvit treptat inima, iar poetul a ajuns s aib cardiomiopatie dilatat.
Cardiomiopatia i inima au mbolnvit apoi rinichii, iar pacientul a ajuns s rein
toat apa n organism. Avea peste 50 de litri de lichid. Dup afirmaiile lui i ale
soiei, boala s-a agravat n ultima perioad, cnd Adrian Punescu nu se mai
putea mica. Sttea tot timpul ntr-un fotoliu, unde i dormea", a spus doctorul
Brditeanu.

BIBLIOGRAFIA
1. Dragan Ioan

- ,,Pledoarie pentru sanatate''

Editura Albatros , Bucuresti
1983

2. Dumitru Mircea

-,, Batranete activa ''

Editura medicala , Bucuresti
1984

3. Ionescu Adrian

- ,, Cultura fizica pentru cei

varstnici

4. I.M.Sarchizov - Serazini

- ,, Pastrati-va sanatatea ''

Editura Uniunii de cultura
Fizica si sport.
-Sedentarismul n viaa femeii
Editura Sport- Turism

5. Elena Barnea
6. Studii personale

7. Date statistice ale Institutului de statistic i documentaii personale

8. Internet
9. Reviste de specialitate