un electrocardiograf

un cablu pentru pacient cu 6

electrozi precordiali (V1 V6) si 4
electrozi membre
un pacient

Electrozii precordiali
V

1 spatiul intercostal IV parasternal

drept
V2 - spatiul intercostal IV parasternal
stang
V3 - la mijlocul distantei dintre V4 si V2
V4 - la apexul cordului
V5 intre V4 si V6

Electrozii precordiali

Electrozii membrelor
ROSU membrul superior drept
GALBEN membrul superior
stang
VERDE membrul inferior stang
NEGRU membrul inferior drept

6 derivatii orizontale (precordiale, V1 V6)

3 derivatii unipolare ale membrelor (aVL, aVR,
aVF)
3 derivatii bipolare sau standard (DI,DII, DIII)

unda P = depolarizare atriala

complex QRS = depolarizare
ventriculara
SI
Prima unda negativa a QRS este Q
Prima unda pozitiva a QRS este R
Prima unda negativa dupa R este S
unda T = repolarizare ventriculara

Cu ce viteza este realizata ECG? 10/25/50

mm/sec
Cel mai frecvent se foloseste viteza de 25
mm/sec cand 1mm = 0.04 sec
Este prezenta etalonarea de 1mV/10 mm?
Sunt prezente toate derivatiile?
Stabiliti exact momentul in care a fost
executata ECG!

Ritmul este regulat sau neregulat? Metoda

cartonasului!
ATENTIE !: nu uitati de aritmia respiratorie (diferente RR < 0.16 secunde sunt fiziologice!)
Daca ritmul este regulat calculati frecventa cardiaca:
60/nr patratele mici dintre 2 unde R X 0.04.
NORMAL : frecventa cardiaca este intre 60 100 bpm
< 60 bpm = BRADICARDIE
> 100 bpm = TAHICARDIE

Pentru a stabili tipul de ritm cardiac

trebuie sa raspundem la 4 intrebari:
Complexele QRS apar in mod regulat
sau neregulat?
Sunt prezente undele P?
Care este relatia dintre undele P si
complexul QRS?
Complexele QRS sunt inguste sau
largi?

Cauze: BRS, HVS, HAS, persoane scunde

Cauze : BRD, HVD, HPS, persoane inalte

aspect bifid, durata crescuta (> 0.12

secunde)
se intalneste in situatiile in care AS
este marit de volum (ex SM)

unda P are amplitudine crescuta si durata

normala
se intalneste in situatiile in care AD este
marit de volum

TAHICARDIA SINUSALA

EXTRASISTOLELE ATRIALE

TAHICARDIA PAROXISTICA
SUPRAVENTRICULARA (TPSV)

FIBRILATIA ATRIALA

FLUTTER UL ATRIAL

frecventa cardiaca : 100 160 bpm

unda P identica cu cea a ritmului sinusal

apar mai devreme decat RS, sunt precedate de unda

P(difera ca morfologie de cea a RS)
Complexul QRS este ingust

AV= 160 220 bpm

complexe QRS inguste precedate de unda P (de multe ori
se observa greu, fiind ascunsa in unda T a QRS precedent)

ritm neregulat, nu se observa unda P

este prezenta o oscilatie neregulata a
liniei
izoelectrice
complexele QRS sunt inguste

 se observa undele de flutter cu aspect de dinti de fierastrau

se asociaza cu un BAV grd II 2:1 sau 3:1 . Uneori BAV este de

grad variabil
cand BAV este cu transmitere 2:1 , flutter-ul de diferentiaza
greu de o TPSV

BLOCURILE

Atrio Ventriculare se datoreaza unei

intarzieri/blocari a conducerii la nivelul nodului AV

 se produce ca urmare a incetinirii transmiterii

impulsului la nivelul nAV. DAR toate impulsurile trec

la nivel ventricular
Intervalul PR are o durata > 0.21 sec

prelungire gradata a conducerii AV(intervalului PR)

pana cand o unda P nu mai este urmata de complex
QRS

o parte din impusurile sinusale nu ajung la

ventricul , fiind blocate la nivel AV
pot fi sistematizate : 2:1, 3:1

 intrerupere completa a conducerii AV

ventriculii sunt activati de un focar ventricular

pe ECG nu exista nici o legatura intre activarea atriala
(unda P) si cea ventriculara (QRS)

BLOCURILE DE RAM

Apar ca urmare a intreruperii conducerii

pe unul din ramurile fascicolului Hiss
Pot fi blocuri de ram drept sau stang
Elementul definitor al BR este alungirea
complexului QRS > 0.12 sec
Sediul blocului este indicat de aspectul
complexului QRS aspect de litera M in
V1,2 pentru BRD si aspect de litera M in
V5,6 pentru BRS
Se insotesc de tulburari de faza terminala
(segment ST si unda T) NU se mai poate
face exact diagnosticul CI!

BLOCUL DE RAM DREPT

BLOCUL DE RAM DREPT

BLOCUL DE RAM DREPT

BLOCUL DE RAM DREPT

BLOCUL DE RAM DREPT

BLOCUL DE RAM STANG

BLOCUL DE RAM STANG

BLOCUL DE RAM STANG

BLOCUL DE RAM STANG

HEMIBLOCURILE

Se datoreaza blocarii conducerii la

nivelul unuia din cele doua ramuri
anterior si posterior ale ramului stang
Hemiblocul anterior stang(HAS) deviaza
axa electrica la stanga, fara alte
modificari ECG.
Hemiblocul posterior stang (HPS)
deviaza axa electrica la dreapta , fara
alte modificari ECG

HAS

BLOCURILE BIFASCICULARE

Reprezinta blocarea conducerii pe 2 din

cele 3 ramuri ce transmit in final
impulsul la miocard:
- Ramul Drept
- Ramul anterior al RS
- Ramul posterior al RS

Cea mai frecventa asociere este BRD cu

HAS datorita faptului ca cele doua
ramuri sunt vascularizate de aceeasi
artera

BLOC BIFASCICULAR

BLOC BIFASCICULAR

BLOC BIFASCICULAR

CARDIOPATIA ISCHEMICA
Cea mai des intalnita modificare ECG care
insoteste CI este subdenivelarea
segmentului ST. Pentru a avea semnificatie
patologica subdenivelarea trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
- trebuie sa fie orizontala sau
descendenta
- trebuie sa fie de cel putin 2 mm in
derivatiile precordiale si de 1 mm in cele
standard

CIC

INFARCTUL DE MIOCARD
Modificarile ECG din infarctul de miocard trec prin
urmatoarele faze(in imagine directa):
- stadiul I(1 ora) unda T inalta si ascutita
- stadiul II(1 zi) ST supradenivelat, apare
unda Q patologica
- stadiul III(1 saptamana) - ST revine spre normal,
se mentine unda Q patologica
- stadiul IV (>1 saptamana) unda Q patologica se
mentine, ST izoelectric, T pozitiv/izoelectric/negativ

INFARCTUL DE MIOCARD

1.
2.
3.
4.
4.
5.
6.

Localizare IMA(in functie de derivatiile in

care apare imaginea directa de IMA):
IMA
IMA
IMA
IMA
IMA
IMA
IMA

Anterior imagine directa V1,V2,V3,V4

Antero Septal V1,V2,V3
Apical V3,V4
Anterior Extins V1 in V5/V6
Inferior DII, DIII, aVF
Antero Lateral V1,V2,V3, aVL, DI
Lateral DI, aVL si V6

IMA anterior std II

IMA antero septal std III

IMA antero septal std III

IMA Anterior extins si

Lateral

IMA inferior

IMA inferior std IV

IMA infero - posterior

Extrasistolele Ventriculare

Reprezinta batai premature cu origine

ventriculara
Nu sunt precedate de unda P
Complexul QRS al extrasistolei este larg
> 0.12 sec
ExV cu origine in VS au aspect de BRD
ExV cu origine in VD au aspect de BRS

Extrasistole Ventriculare

Extrasistole Ventriculare

Extrasistole Ventriculare

Extrasistole Ventriculare

Extrasistole Ventriculare

Extrasistole Ventriculare

Extrasistole Ventriculare

HIPERTROFIILE
VENTRICULARE

Criterii hipertrofie VS(HVS):

- cel mai mare S din V12 + cel mai mare R
din V56 > 35 mm(indice Sokolow Lyon)
- unda R in V56 > 27 mm
- unda R in aVL > 11 mm
HVS se insoteste de tulburari de faza
terminala(modificari ale ST si T)
acestea vor fi intotdeauna de sens
contrar undei celei mai ample a
complexului QRS

HVS

HVS

HVS

HVS

HVS

HVS

Hipertrofiile Ventriculare
Hipertrofia Ventriculara Dreapta este
sugerata de catre

- voltajul undei R > voltajul undei S in V1

- complex QRS de aspect qR in V1
- unde S mari in V5,6

HVD

HVD

PACE MAKER VENTRICULAR

PACE MAKER ATRIO

VENTRICULAR

PACEMAKER
ATRIOVENTRICULAR

PACEMAKER DEMAND

Cea mai mare parte din traseele EKG

prezentate au fost reproduse cu
permisiunea
Prof Univ Frank G Yanowitz
Universitatea de Medicina a Statului UTAH
SUA
caruia ii multumesc foarte mult!