Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NTOCMIRE I UTILIZARE
1.3.1. Pregtirea instalaiilor i magaziilor pentru ncrcare/descrcare i transport. Instruirea echipajului
n acest scop (2h).
B04. PREGATIREA NAVEI SI A MAGAZIILOR PENTRU INCARCARE SI TRANSPORT
1.3.2.
In orice situatie corpul navei este expus actiunii permanente a unor sarcini
variate cu caracter static sau dinamic.Aceste sarcini sunt urmatoarele:
totalitatea greutatilor care constituie deplasamentul navei
presiunea hidrostatica si actiunea valurilor asupra bordajului
fortele de inertie care iau nastere pe timpul ruliului si tangajului
presiunea ghetii asupra osaturii si bordajului
fortele si momentele neechilibrate ale masinilor navei
Repartizarea sarcinilor care actioneaza asupra corpului navei este o
operatiune foarte dificila care depinde in principal de starea de incarcare a navei ,
de starea marii , de pozitia navei fata de actiunea factorilor meteo.
Stabilitatea transversala a navei se asigura pe timpul operatiunilor de
incarcare printr-o distributie corespunzatoare a greutatilor la bord.Se urmareste
astfel ca CG al navei incarcate sa fie astfel pozitionat incat nava sa aiba o
stabilitate convenabila.
In documentatia navei sunt date cazuri tipice de incarcare a navei analizate
complet avand trasate si diagramele de stabilitate.Aceste cazuri tipice sunt
redate in mai mmulte variante functie de rezervele existente la bord,functie de
sezonul de navigatie sau functie de pescajul navei. Desigur ca situatiile practice
vor diferi de cele prezentate in cazurile tipice dar ele constituie de multe ori baza
de plecare pentru situatiile reale.
In cazul marfurilor grele pe langa obiectivele generale se urmareste
menajarea structurii de rezistenta a navei in sensul limitarii aparitiei fortelor
taietoare si momentelor de torsionare
O metoda practica de control a stabilitatii initiale a navei pe timpul incarcarii
consta in observarea comportarii navei in momentul ridicarii cotadei de pe cheu
cu instalatia proprie. Sub greutatea cotadei nava reactioneaza diferit functie de
stabilitatea pe care o are:
inclinarea sub greutatea cotadei si revenirea lenta - stabilitate suficienta
revenirea la pozitia initiala dupa o serie de oscilatii in jurul acesteia indica
o stabilitate mica
ramanerea in bordul de lucru al bigii indica o stabilitate nula
La navele care transporta cherestea pe punte o grija deosebita trebuie
acordata balastarii si consumurilor.Este de preferat ca la aceste nave tancurile de
balast sa aiba separatii longitudinale pentru a se reduce efectul suprafetelor
libere de lichid.La aceste nave tancurile de balast se vor presa inainte de
inceperea incarcarii marfii.
La toate navele care transporta marfuri pe punte aprovizionarea cu
combustibil si apa este indicat sa se faca dupa terminarea incarcarii fapt impus
de consumurile care se vor face din tancurile de dublu fund cu repercursiuni
negative asupra stabilitatii transversale prin ridicarea CG al navei
Pe timpul incarcarii si chiar pe timpul voiajului nava se poate canarisi la un
anumit unghi 0 datorita:
repartizarii nesimetrice in plan transversal a greutatilor sau datorita
deplasarii marfurilor
stabilitatii initiale negative
unei actiuni combinate a factorilor de mai sus
Se va urmari simetria imbarcarii marfurilor la bord si a consumurilor,de aceea planul
de incarcare merge pe sectiuni complete din bord in bord.De cate ori este nevoie planul
de incarcare va fi insotit de un plan de amaraj pentru asigurarea marfurilor impotriva
deplasarii
P1
+ P2
= Dwn
f1xP1 + f2xP2 = Vn
2. Metoda grafica consta in trasarea elementelor pe un sistem de axe
rectangulare dupa care punctul de intersectie al dreptelor f1 si f2 este
proiectat pe cele doua axe si se citesc elementele cautate.Pe abscisa se
trece Dwn in tone si pe ordonata Vn in m3 sau pc
Din originea axelor de traseaza doua drepte reprezentand volumul specific al
celor doua marfuri exprimate in mc sau pc/t.
Se gaseste punctul M la intersectia dintre valorile lui Dwn si Vn. Se duce prin
acest punct o paralela la una dintre dreptele reprezentand volumul specific al
uneia dintre marfi pana ce intersecteaza celallta dreapta in punctul N.
Se proiecteaza punctul N pe cele doua axe si se citesc valorile care
reprezinta volumul specific al marfii si cantitatea de incarcat pentru marfa pe a
carei dreapa reprezentand f se afla punctul N.
Pentru cealalta marfa se repeta procedeul sau se face diferenta.
Procedeul se aplica cu succes in cazul mai multor loturi de marfa.