Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ngheata cu fructe, cu adaos de fructe proaspete, fructe congelate sau fructe conservate;
ngheata cu smburi, cu adaosuri de nuci, alune, fistic;
ngheata de ciocolata, cu aroma de cacao sau ciocolata;
ngheata cu biscuii, cu adaosuri de picoturi sau alte produse de patiserie;
budinci cu coninut ridicat de fructe, smburi, stafide, cu sau fara siropuri, arome si oua;
ngheata marmorata, este ngheata de vanilie combinata cu sirop de ciocolata, astfel nct
sa se produc efectul de "marmorare" in ngheata
tare;
ngheata curcubeu, este ngheata care conine sase sau
mai multe tipuri de ngheate, diferit colorate, care se
amesteca la ieirea din aparatul de congelare,
mentinndu - se continuitatea fiecrui strat;
ngheata modelata la forme, brichete cu unul sau mai
multe straturi, checuri, plcinte, cupe de pepene, rulade,
in vafe, etc; noveltiuri,
ngheata porionata, prezentata in ambalaje speciale si
ieftine.
Principalele sortimente sunt:
Pentru a produce 1 tona de ngheata sunt necesare,in medie,: 450 Kg lapte integral, 350 Kg
smntna, 18 Kg lapte concentrat degresat, ceea ce reprezint in total 4 t. lapte integral. De aici
rezulta importanta produselor de ngheata si ca mijloc de valorificare superioara a laptelui, in
special vara cnd laptele poate fi valorificat in condiii optime prin utilizarea lui la fabricarea
ngheatei.
Toate acestea au fcut ca ngheata sa ajung, in alte tari, la un consum care variaz intre 2.0 si
20.0 Kg pe an pe cap de locuitor.
2. Schema tehnologica
2.1. Definiia schemei tehnologice
Schema tehnologic prezint n succesiune, operaiile tehnologice care se desfoar, ncepnd
cu recepia materiei prime, pn la livrarea produsului finit.
Recepia materiilor prime
Depozitarea materiilor prime si auxiliare
Pregtirea materiilor prime
Prepararea amestecului
Pasteurizare
Omogenizare
Rcire
(t = 4C)
Maturare
(t = 4C)
(Durata = 2-4 h)
Freezerarea
(la -5.-6C)
Clire in forme
(t = -30-35C)
(Durata = 3-12 h)
Brichetare
Clire
t = -30-35C)
(Durata = 2-4 h)
Glazurare
Ambalare
Rcire
(t = -18-20C)
(Durata = 1 min.)
Brichetare, ambalare
Depozitare
(t = -23C)
(Durata = 2-8 sapt.)
Felul ngheatei
Grsime(%)
Zahar(%)
Substana
uscata(%)
3,5
15
29
Omogenizarea amestecului de baza are drept scop dispersarea fina a globulelor de grsime,
pentru ca ngheata sa capete o structura mai buna si sa poat include mai mult aer la frezerare. Prin
omogenizare se evita separarea grsimii sub forma de aglomerri de unt in timpul congelrii
amestecului si se mrete vscozitatea acestuia. Prin aceasta se evita posibilitatea formarii unor
cristale de gheata de dimensiuni mari sau separarea cristalelor de gheata in timpul frezerarii.
Majoritatea globulelor de grsime din amestec au nainte de omogenizare un diametru mediu de
4-6, unele ajungnd pana la 18. Printr-o omogenizare corespunztoare, dimensiunea lor este
redusa pana la 2 (maxim 4). Daca o proporie nsemnata din globulele de grsime au diametrul
mai mare de 2, amestecul nu incorporeaz bine aer la frezerare, iar structura ngheatei nu este fina.
Globulele mari sau aglomerrile de grsime exercita o presiune mrita asupra pereilor celulei de aer,
provocnd uneori ruperea acesteia.
Imbunatatirea structurii, respectiv reducerea dimensiunilor cristalelor de gheata datorita
omogenizrii, se explica prin modificarea distribuiei apei in amestec.
Orice factor care mrete suprafaa particulelor din masa de ngheata imbunatateste
structura, deoarece cu cat aceasta suprafata este mai mare, cu att este necesara mai multa apa pentru
a o umezi. Cum apa adsorbita superficial nu ingheata la temperatura- temperaturile obinuite de
congelare, iar apa rmasa libera se gsete in soluii mai concentrate, mrimea cristalelor de gheata
va fi mai redusa.
Un alt scop al omogenizrii este stabilizarea emulsiei de grsime in amestecul de baza.
Omogenizarea amestecului de ngheata trebuie realizata in cel puin doua trepte. La
amestecurile de baza cu coninut ridicat de grsime, trecute prin omogenizatoare cu o singura
treapta, exista tendina aglomerrii particulelor de grsime. Treapta a doua a omogenizrii are rolul
de a sparge aceste aglomerri.
Regimul de presiuni este funcie de compoziia amestecului de baza; cu cat coninutul de
grsime este mai ridicat, presiunile de omogenizare vor fi mai reduse, pentru a preveni aglomerrile
ulterioare. Pentru amestecurile de ngheata cu cacao este necesara o presiune de omogenizare mai
redusa cu 20-30 kgf/cm2 fata de cea folosita la amestecul de baza cu acelai coninut de grsime dar
fara cacao. Aceasta se explica prin mrirea aciditii, ca urmare a adaosului de cacao, nesupusa
tratamentului alcalin. Cu cat aciditatea amestecului este mai ridicata, presiunea de omogenizare
trebuie se fie mai redusa.
In urma cercetrilor efectuate pentru prepararea ngheatei la noi in tara, omogenizarea trebuie sa
se efectueze la presiuni cuprinse intre 210 kgf/ cm 2 pentru un amestec cu 5% grsime si 150 kgf/ cm 2
pentru amestecul cu 10% grsime si adaos de cacao.
A doua treapta de omogenizare a fost meninuta constant la 35 kgf/ cm2 .
5,64 S n 6 Z
A
in care:
S n - coninutul de substana negresa din amestec, in %;
Z - coninutul de zaharoza din amestec, in %;
A - coninutul de apa din amestec, in %.
Sporul de volum al ngheatei, S V , rezultat prin nglobarea de aer, se exprima in procente si se
poate determina din relaia:
Sv
G1 G 2
100
G1
in care:
G 1 - greutatea unui volum determinat de amestec nainte de freezerare;
G 2 - greutatea aceluiai volum de ngheata./
Rolul nglobrii de aer este de a atenua senzaia de rece in timpul consumrii, de a reduce
dimensiunile cristalelor de gheata si de a conferi ngheatei o structura fina. Pe msura ce creste
cantitatea de aer nglobat in amestec, suprafaa celulelor de aer se mrete, iar rezistenta lor scade
datorita subierii nveliului. In acest fel se ajunge la o limita maxima de reinere a aerului, peste care
ritmul de incorporare a aerului este egal cu ritmul de pierdere. De multe ori nu se nglobeaz
cantitatea maxima de aer, deoarece in timpul depozitarii ngheata se poate destabiliza.
Gradul optim de nglobare a aerului este funcie de compoziia amestecului, precum si de gradul
de dispersare a grsimilor si proteinelor.
Pentru ngheata din tara noastr, sporul de volum optim este intre 100% si 110%.
Freezerarea se termina dup ce amestecul atinge temperatura de -4C.-5C pentru ngheata
ambalata in bidoane, 6,5-7C pentru ngheata care urmeaz sa fie porionata si ambalata nainte
de clire, precum si ceilali indici de batere.
Diversitatea utilajelor pentru freezare este destul de mare, deosebindu-se dup elementele
constructive si principiul de funcionare :
Dup modul de admisie a aerului freezere cu : compresiune de aer, aspiraie de aer ;
Dup numrul de cilindri freezere : simple cu un cilindru de congelare, multiple cu 2-3
cilindri ;
Dup modul de asigurare a agentului de rcire freezere : autonome - de mica capacitate,
industriale - cu agent de la uzina centrala de frig.
2.2.10. Clirea
Dup ieirea din freezer, ngheata are o consistenta slaba si trebuie supusa operaiei de clire,
care consta in continuarea procesului de congelare.
Congelarea apei din ngheata, in ntregime este practic imposibila deoarece pe msura ce
apa se transforma in cristale de gheata are loc o concentrare a substanelor solubile in apa
necongelata si deci o coborre progresiva a punctului de nghe al soluiei.
Clirea se poate face cu saramura rcita la -14C si dureaz 8-10 ore ; cantitatea totala de apa
ngheata se ridica , in acest caz la 75-80%.
In cazul clirii cu aer sunt necesare temperaturi cuprinse intre 25-35C. In funcie de
mrimea ambalajului, clirea dureaz intre 30 minute si 8 ore. Temperatura la care ngheata trebuie
scoasa din spaiul de clire trebuie sa fie cat mai aproape de cea de depozitare. Foarte comode sunt
rcitoarele tip tunel, clirea este realizata prin circularea ambalajelor cu ngheata cu ajutorul unui
transportor intr-un curent de aer rece (-35C).
Intre compoziia ngheatei si durata de clire s-a stabilit urmtoarea corelaie : cu cat ngheata
conine mai putina substana uscata, cu att clirea se realizeaz mai rapid. Astfel, pentru un coninut
de substana uscata de 35%, durata clirii este de 9 ore, iar pentru 25% substana uscata sunt
suficiente 2,5 ore. Prin clirea rapida se formeaz mai multe cristale mrunte si se obine o ngheata
cu o structura mai buna.
Pana la livrarea in reeaua comerciala, ngheata trebuie pstrata la temperaturi sczute (-1825C).
Mainile dozatoare pot realiza simultan si clirea, precum si glazurarea cu ciocolata sau cu
fondant. La noi in tara se utilizeaz pentru dozare si clire mainile Rollo 20 de fabricaie daneza si
OLS de fabricaie sovietica.
2.2.11. Brichetarea
2.2.12. Glazurarea
Prin glazurare se imbunatatesc isusirile gustative ale ngheatei, iar glazurarea ii mrete
rezistenta la topire.
Glazura este formata din ciocolata, praf de cacao, zahar, o substana grasa (unt de cacao, unt de
lapte, uleiuri hidrogenate). Acestea din urma asigurnd glazurii fluiditatea necesara.
2.2.13. Ambalarea
Dup congelarea pariala, ngheata are o structura plastica care permite ambalarea intr-o gama
larga de ambalaje, in funcie de destinaie si de timpul pana la consumul propriu-zis. Ambalarea in
vrac se realizeaz in bidoane de aluminiu de capacitai variabile 10-25 l si in cutii de carton sau
pungi de polietilena, pentru consumul in magazine si cofetarii specializate.
Pentru consumul la domiciliu sau pe loc, ambalarea se face in:
Caserole material plastic (0,500-1 kg);
Pahare material plastic (0,050-0,200 kg);
Brichete nvelite in hrtie caerata cu polietilena, folie de aluminiu termosudabila (0,0500,100 kg);
Ambalaje comestibile vafe sub forma de pahare, blaturi, etc.;
Forme de prezentare pentru torturi glazurate, ornate.AMBALAJUL este conceput astfel nct
s rspund funciei de condiionare a produsului, respectiv s-i asigure protecie mpotriva
agenilor din mediul ambiant, s-i asigure pstrarea integritii coninutului pe timpul
transportului i s permit o mnuire ct mai bun.
2.2.13.1.Eticheta Aditivi
-
Apa
Zahar
Lapte praf integral
Grasime vegetala
Agent de afanare (E 551)
Antiaglomerant
- Stabilizator (340)
- Guma de guar si carruba (412,410)
- Emulsifiant (E 471)
mono si digliceridele
acizilor grasi
- Agar Agar (E406)
-Brun chocolat (Ht E 155)
- Glicirizina - se extrage din radacina plantei Glycyrrhiya glabra (lemn dulce) si
are putere de indulcire aproximativ 50 %, gustul este parazitat de o componenta reziduuala
persistenta; Imbunatatirea gustului se poate realiza prin combinatii cu lactoza sau sorbitolul.
Glicirizina se comporta bine in produse precum caramelele, ciocolata, inghetata, guma de
mestecat si in diverse siropuri.
- Taumatina (e 957)
- E 132 (indigotina)
Funciile ambalajului:
ngheata obinuita se folosesc pana la 6% nuci, pentru cea de ciocolata si alte specialitati pana la
10%.
Freezere:
cltire cu ap cald;
splare cu soluie de splare;
cltire cu ap cald;
dezinfecie cu soluie dezinfectant;
cltire din abunden cu ap rece.
4.3. Igienizarea spaiilor de producie i de depozitare
Se face prin ndeprtarea mecanic a resturilor solide cu ajutorul mturilor i ncrcarea lor n
recipiente pentru reziduuri care, zilnic, se spal cu ap cald i soluie de dezinfectare;
splarea pardoselilor cu ap cald i detergeni prin frecare cu perii cu coad,
cltire cu ap rece;
dezinfecie cu soluie dezinfectant.
Pardoselile se igienizeaz zilnic la nceputul i la sfritul fabricaiei. Pereii faianai se
igienizeaz periodic. Uile i ferestrele se vor terge de praf i se spal sptmnal, iar scrile,
balustradele, platformele se spal zilnic. Canalizarea se inspecteaz permanent i se dezinfecteaz cu
soluie dezinfectant. Vruirea, vopsirea, repararea pardoselilor se face cel puin de dou ori pe an.
Se vor lua, de asemenea, msuri de dezinsecie i deratizare. Dezinsecia se realizeaz prin
pulverizarea substanelor respective la locurile de depozitare a gunoaielor, WC, vestiare, perei
exteriori. n spaiile tehnologice nu se stropete cu soluii de dezinsecie. Deratizarea se face periodic
i atunci cnd este necesar. Se execut de personal specializat i numai sub supravegherea unui
specialist.
4. Studii de piata
17 martie 2008
Inghetata, un produs de calitate sau doar apa colorata?
Dupa 1990, romanii au prins gustul ... In loc sa fie un deliciu, unele sortimente sunt preparate
doar pe baza de apa si substante chimice nocive, menite sa le asigure un gust irezistibil.
Vara a trecut, dar inghetata are inca mare cautare, pentru efectul racoritor si aromele ei caracteristice
care "Incanta" papilele gustative ale oricarei persoane, indiferent de varsta. Totusi, un sortiment de
Inghetata are propriile-i insusiri care trebuie cunoscute, nu ascunse de ochiul cumparatorului.
In Romania sunt peste 20 de producatori de inghetata, care ofera o gama variata de
aproximativ 200 de produse. Fabricantii autohtoni Incearca sa prezinte Inghetata drept cel mai
indicat desert, argumentand ca acest produs este mai ieftin si mai putin caloric decat dulciurile
traditionale.
Statisticile arata ca, anual, un roman consuma, In medie, cam un kg de inghetata - un consum
mic fata de polonezi care mananca, anual, patru kg, iar italienii circa 17 kg. Cu toate acestea,
statisticile arata ca, fata de anul 1990, In Romania, consumul de inghetata s-a dublat, iar in urmatorii
ani se estimeaza o crestere a consumului de inghetata ca urmare, in principal, a puterii de cumparare
si a modificarii comportamentale a consumatorilor.
Grasimea laptelui n-are rival
Expertii Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC Romania) au studiat
mai multe sortimente de inghetata si vin cu lamuriri menite sa diferentieze sortimentele din aceasta
categorie. Inghetata buna este cremoasa, frageda, si chiar daca este rece, dintii nu ingheata cand se
musca din ea. Aceasta este o inghetata in care nu este incorporata apa si care a fost fabricata cu mult
lapte sau smanatana.
Laptele este unul din ingredientele de baza ale inghetatei, iar componentele sale, precum
proteinele, grasimea si lactoza, au cel mai important rol in prepararea unui astfel de produs cremos si
hranitor. Zaharul, cacaua si alte arome ii potenteaza aceste trasaturi, pentru a satisface gusturile
consumatorilor. O inghetata buna este produsa din grasime animala.
Adica din lapte, smantana, unt sau lapte praf. Si nu intamplator. Grasimea din lapte da un
gust fin si influenteaza in bine consistenta si structura acestui produs, facandu-l mai cremos. Dintre
doua inghetate care au aproximativ acelasi pret, dar una are in componenta grasime exclusiv din
produse lactate, iar cealalta grasimi si uleiuri vegetale, este indicata a fi consumata cea care pe lista
ingredientelor se afla laptele, smantana sau untul, ca sursa de grasime.
Aceasta contribuie la marirea rezistentei la topire a acestui produs.
"Grasimea este cea care da gustul fin si aspectul cremos. Inghetata cu prea putina grasime, sub cinci
procente, isi pierde caracteristicile de baza, anume de a fi frageda si cremoasa. In schimb, la cea cu
mult prea multa grasime, peste 20%, se pierde efectul racoritor. Majoritatea Inghetatelor de pe piata
romaneasca au in jur de 5%-8% grasime, ceea ce este, totusi, destul de putin", ne-a declarat PR
managerul APC Romania, Laura Pascu.
Dintre inghetatele care se gasesc pe piata romaneasca, studiate de expertii APC Romania,
cele mai multe sunt fabricate din produse lactate si contin grasimi din lapte. Acest lucru este
important, deoarece grasimea din lapte (smantana) este un component care nu trebuie inlocuit cu
altceva la fabricarea inghetatei.
Apa anuleaza valoarea
Pentru a cumpara o inghetata cat mai cremoasa, trebuie consultata eticheta produsului,
fiindca doar aceasta poate indica procentul de grasime si provenienta acesteia. Exista si inghetata
fara grasime, fara componenti ai laptelui printre ingredientele lor, si care sunt preparate doar pe baza
de apa. Acestea sunt inghetate tari, din care se musca greu si care nu sunt altceva decat apa colorata
aromata cu substante, adesea... artificiale.
Acest tip de inghetata reprezinta o varianta accesibila in cazul in care nu se doreste un produs
cu valoare nutritiva. O inghetata racoritoare, cu gust de fructe si cu o aroma pronuntata, are mai
putina grasime, dar nu sub 5%. Un astfel de produs, pentru a pastra o aroma pronuntata a fructelor,
are nevoie de un procent mai mic de grasime, iar valoarea nutritiva a acesteia este scazuta.
Nu este niciun prejudiciu daca se foloseste lapte praf in loc de lapte obisnuit, primul fiind
mai usor de manipulat si depozitat, dar la fel de bogat in principii nutritive. Totusi, praful de lapte
obtinut din lapte integral (nesmantanit) prezinta anumite dezavantaje tehnologice ce obliga
producatorii sa foloseasca laptele praf degresat.
"Tinand cont de faptul ca rolul laptelui este si de a forma substanta uscata negrasa a
inghetatei, adesea, chiar si in cazul folosirii laptelui obisnuit se recurge la folosirea laptelui smantanit
peste care se adauga apoi separat grasimea sub forma de smantana, frisca, lapte integral, unt sau
chiar grasime vegetala, fiind astfel mai usor de crescut ponderea substantei uscate fara a mari prea
mult cantitatea de grasime.
Adesea se foloseste si zerul sau zara, dar nici acest lucru nu reduce valoarea nutritiva a
Inghetatei. Pentru a efectua cea mai buna alegere, trebuie urmarit insa ca inghetata sa fie pe baza de
lapte, si nu pe baza de apa, sa contina grasimi din lapte, nu grasimi vegetale, iar intre diversele
produse grase pe baza de lapte, trebuie stiut ca mai valoroase sunt smantana, frisca si laptele
nesmantanit fata de unt", apreciaza Laura Pascu.
Ingrasa, dar nu hraneste
Unele sortimente de inghetata contin insa grasime vegetala, iar in alte cazuri nu se specifica
continutul total de grasime, ceea ce este in defavoarea consumatorului, care, intr-o astfel de situatie,
va face o alegere in necunostinta de cauza.
Studiile expertilor APC Romania releva faptul ca, in unele cazuri, se foloseste apa ca
ingredient. Inghetatele Napolact Fiesta si Napoca de Lux cu aromele lor variate, Cam cu diferitele ei
sortimente de la Mercur Trading si Inghetata Manhattan de la Nestle contin o cantitate de grasime
suficienta pentru a da o consistenta fina. "Grasimea din compozitia cremei Inghetatelor Napolact
provine exclusiv din lapte si frisca, in timp ce in cazul Inghetatei Nestle, ea provine exclusiv din
surse vegetale, ceea ce scade costurile de productie, iar in cazul Inghetatei Cam grasimea provine
atat din plante, cat si din lapte.
Grasime exclusiva din lapte are si Inghetata Best de la Delta, dar, ca si in cazul celorlalte
Inghetate Delta, nu se cunoaste procentul total de grasime si prin urmare nu se poate face o apreciere
corecta", a mai spus PR managerul APC Romania.
Printre sortimentele in a caror compozitie intra apa este Inghetata Delicia de la Alpin 57 Lux.
Apa contine si Inghetata de la Nelson Prod, produse la care nu se cunoaste originea grasimii folosite
la fabricare si nu sunt specificati colorantii.
O compozitie pe baza de apa, dar si pe baza de lapte are Inghetata Lux, ceea ce determina o
scadere a valorii nutritive. Si Inghetata Manhattan are in compozitie apa, insa in cantitate mai mica.
Nutritionistii avertizeaza ca inghetata consumata in exces duce la cresterea in greutate si
favorizeaza aparitia cariilor, din cauza cantitatii insemnate de zahar care se gaseste in aceste
"bunatati". Exista si o parte buna a inghetatei, aceea ca ingredientele din produs precum oul, laptele
si smantana sunt o sursa de calciu, atat de necesar pentru dinti si oase.
Cu toate acestea, inghetata este considerata o sursa de "calorii goale", care ingrasa si nu prea
aduce beneficii nutritive.
Pentru a efectua cea mai buna alegere, trebuie urmarit insa ca inghetata sa fie pe baza de lapte, si nu
pe baza de apa, sa contina grasimi din lapte, nu grasimi vegetale
Laura Pascu PR managerul APC Romania
Inghetata neambalata trebuie pastrata ... Desertul, sub lupa
Potrivit unui raport intocmit de dr. Veta Negrut, de la serviciul de Inspectia Sanitara de Stat
Bucuresti, numai in perioada 1-25 iulie 2007, in cadrul unei actiuni tematice de verificare a
conditiilor igienico-sanitare de preparare, depozitare si comercializare a inghetatei, in 60 de unitati
de profil din Bucuresti s-au constatat neconformitati la normele de igiena Intr-un numar de 21 unitati
(35%), dintre care: noua unitati de preparare, cinci unitati de comercializare si sapte unitati de
alimentatie publica.
"Au fost prelevate un numar de 120 teste de salubritate, care
au evidentiat urmatoarele neconformitati cu ordinul MS
nr.975/1998: germenii predominant identificati au fost
coliformii totali, ceea ce indica atat o lipsa de igiena a
personalului care prepara si/sau manipuleaza, cat si o
deficienta in igienizarea si dezinfectia spatiilor, utilajelor si
ustensilelor de lucru. In trei dintre cele noua unitati s-a
identificat si Klebsiella (un gen bacterian constituit din bacili
gram negativi din familia enterobacteriaceelor.
Se izoleaza de obicei in materiile fecale ale omului si
animalelor), iar intr-o unitate si stafilococ fecal. De asemenea au fost prelevate un numar de 30 de
probe de inghetata, atat de la producatori, cat si de la comercianti. In sase din cele 60 de unitati
(10%), 11 produse analizate nu au corespuns calitativ, constatandu-se la trei probe o aciditate peste
limita, iar opt probe aveau coliformi totali peste limita", ne-a declarat dr. Veta Negrut. Consumatorii
sunt sfatuiti sa nu cumpere produse decongelate si recongelate si sa fie foarte atenti la ambalaje, mai
ales daca acestea sunt murdare sau desfacute.
Prima cafenea din Paris In care si-a facut debutul ... La Inceput a fost o crema rece
In jurul anului 1775, anumite serbeturi au devenit mai fine ca si savoare si mai consistente,
datorita adaugarii oului, cremei si laptelui, care impreuna au facut ca formele produsului sa fie mai
atractive. Aceasta "crema inghetata" a fost, se presupune, inventata in anul 1650 de catre un bucatar
francez al Regelui Charles al II-lea al Anglei, insa aceasta legenda nu a fost confirmata prin dovezi
clare. In orice caz, crema inghetata a fost extrem de populara in secolul XVIII, in Paris, unde aceasta
delicatesa a facut furori, devenind in scurt timp un "fenomen". Prima cafenea din Paris care servea
crema inghetata pentru publicul larg si mai putin pentru aristocrati a fost deschisa de italianul
Francesco Procopio si a facut senzatie. Lumea venea sa guste interesantul desert Inghetat, servit in
pahare de cristal, in timp ce discutau despre literatura, presa. In zilele noastre, cafeneaua Pricope
inca mai exista pe strada "L`Ancienne Comedie" din Paris.
Sursa: Adevarul - 17.03.2008
Fabrica de ngheat "Betty Ice" se face vinovat de
poluarea ''prului cheia.''
n urma unei sesizri primite telefonic potrivit creia n pru snt peti mori, o echip
format din comisari de poliie i de mediu, dar i din specialiti de la APM (Agentia pentru protecia
Mediului) i SGA (Sistemul de gospodrire al apelor ), s-a deplasat la confluena dintre prul cheia
i rul Suceava, n amonte de podul Icani. Dup ce au
constatat c poluarea nu provenea din amonte,
membrii echipei au verificat agenii economici din
zona prului cheia.
Aa s-a descoperit c poluare a fost fcut de
"Betty Ice", societate amplasat la 300 de metri n
amonte de confluena dintre rul Suceava i prul
cheia, pe malul drept al acestuia. "S-a constatat c
exista un miros persistent de amoniac la gura de
evacuare a apelor pluviale din incinta agentului
economic ctre prul cheia. Pestele otravit din acest
ru afost consumat de catre unii localnici, fapt care a
cauzat o intoxicatie severa la unnumar de 22 de
persoane, ntre care si 9 copii, ce a necesitat
spitalizarea acestora.
Patronul i eful staiei de frig au explicat c e vorba de o operaiune de purjare, adic
deschiderea robinetului i ieirea aerului din instalaia de frig, operaiune determinat de punerea n
funciune prin cuplare a circuitului de amoniac a uneia dintre instalaiile de frig".
El a mai explicat c purjarea se realizeaz ntr-un rezervor din beton n care se strnge ap cu
amoniac, dar pentru c a plouat abundent, rezervorul s-a umplut, iar apa contaminat cu amoniac a
ajuns n apa pluvial i de acolo n prul cheia.
Aadar, poluarea nu a avut un caracter intenionat i a fost de scurt durat, adic de
aproximativ dou ore, dar pentru c debitul prului era mic, cnd s-a deversat n rul Suceava,
amoniacul s-a diluat. "Betty Ice" a mai fost n atenia comisarilor de mediu n luna mai, cnd a fost
amendat cu 50 de milioane de lei pentru c, n lipsa unui contract cu o firm specializat, deeurile
rezultate din activitatea de producie erau arse n incinta unitii.
Implica-te si tu!
GNDEsTE NAINTE DE A
ARUNCA
LUCRURILE CARE
NU-I MAI TREBUIE !
Unii dintre noi cred ca este normal sa arunce pe jos sticle de plastic, ambalaje de ciocolata
sau nghetata, pungi de snacks-uri sau doze de aluminiu dupa ce au consumat produsele, nsa aceasta
nu dovedeste dect lipsa de preocupare fata de mediul n care traim.
1. Nu arunca nimic la ntmplare: pe trotuare si strazi, n parcuri si gradini, n ape si pe
marginea apelor, pe marginea soselelor, si oriunde te recreezi n natura!
2. nvata sistemul de marcare si identificare a ambalajelor pentru a putea recunoaste usor
materialele din care snt confectionate ambalajele care se pot recicla.
3. Ajuta-ti familia sa sorteze pe categorii gunoiul pe care l produceti. Foloseste saci menajeri
de culori diferite sau cutii de carton marcate astfel nct familia ta sa stie unde sa puna deseurile de
hrtie si carton, sticlele de plastic, dozele de aluminiu, sticla obisnuita si resturile organice.
4. Respecta indicatiile de pe containerele de colectare selectiva si nu amesteca materialele
ntre ele.
Msuri
de
prevenire
combatere a polurii:
(REMAT).
Sunt autorizate sa colecteze si sa transporte reziduuri urbane urmatoarele unitati:
S.C.
Cuprins:
TEHNOLOGIA DE FABRICARE A INGHEATEI
1. Introducere
1.1. Generaliti
1.2. Clasificarea sortimentelor de inghetat
2. Schema tehnologica
2.1. Definiia schemei tehnologice
2.2. Procesul tehnologic de fabricare a ngheatei pe baza de lapte
2.2.1. Recepia materiilor prime
2.2.2. Depozitarea materiilor prime
2.2.3.Pregatirea materiilor prime si auxiliare
2.2.4. Prepararea amestecului
2.2.5. Pasteurizarea
2.2.6. Omogenizarea
2.2.7. Rcirea
2.2.8. Maturarea
2.2.9. Freezerarea ( congelarea amestecului)
2.2.10. Clirea
2.2.11. Brichetarea
2.2.12. Glazurarea
2.2.13. Ambalarea
2.12.13.1.Eticheta Aditivi
2.2.14. Depozitarea
3. Materii prime si auxiliare
3.1.Grasimea
3.2. Zaharul
3.3. Substanta uscata negrasa
3.4. Substantele emulgatoare
3.5. Substantele stabilizatoare
Bibliografie
1. C. Banu,Totul despre inghetata, Editura Tehnica
Bucureti,1993
2. Ognean, Teodor, Programe comunitare pentru
protectia mediului, Editura HGA,Bucuresti, 2002.
3. C. Banu, Manualul Inginerului de industrie
alimentara. Vol. I ..Edit.Tehnica Bucuresti, 1998.
4. Hura Carmen, Aditivi alimentari, Editura Cermi,
Iasi, 2004
5. Oranescu Elena, Aditivi alimentari, necesitate si
risc, Editura Agir, Bucuresti, 2008
6. http: //www. ertrag.ro; http://www.progel.ro
7. http//www.yuppy.ro
8.Gazdaru, Adrian, Nota privind deseurile menajere
urbane, Revista Salubritatea, nr.1/2002.
9.Mirescu, Florina, Magdalena Chiriac, Aspecte
privind
impactul
depozitelor de deseurimenajere si
de
mediu,
Revista
Mediul