Rolul asistentei medicale

n ngrijirea pacienilor
cu
cancer de col uterin

Scurt istoric al cancerului de col uterin

Cap.I Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin
I.1 ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ
Aparatul genital feminine este format dintr-o parte externa vulva- i un
grup de organe interne localizate in pelvis :vaginul , uterul , trompele
Faloppe i ovarele.
Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa
interdependenta cu starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de
dezvoltare.
VULVA reprezinta deschiderea in afara organelor genitale .
Este constituita din: - muntele lui Venus
- labiile mari
- labiile mici
- clitorisul
- himenul
- glandele Bertholin
- glandele Skene
- bulbii vestibulari
- glandele anexe regionale
- perineul
La nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu
glandele Skene.
Organele genitale externe :
- vaginul
- uterul - corp
- istm
- col (cervixul)
- trompe - portiunea interstitionala
- portiunea istmica
- portiune ampulara
- ovarele
Organele genitale interne :
- Vaginul: Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit in sensul
antero-posterior. Vaginul are rol in copulatie (depunerea spermatozoizilor)
siserveste drept canal trecerea fatului si anexele sale in timpul nasterii.

Datorita elasticitatii are posibilitatea de a se deschide in special in

cursul nasterii, cand peretii sai pot veni in contact cu peretii bazinului,
pentru ca dupa aceea sa revina la dimensiunile obisnuite.
La femeile in varsta inaintata vaginul isi pierde supletea
transformandu-se intr-un conduct foarte rigid. Vaginul are o directie oblica
de sus in jos si dinapoi, inainte avand o lungime aproximativ de 12 cm si
diametrul de 2 cm.
In drumul sau oblic, strabate o serie de planuri musculare care inchid
bazinul in partea de jos a trunchiului. Muschii din aceasta regiune denumita
perineu sunt sustinatorii vaginului si in buna parte a tuturor organelor
bazinului.
Pe fata interna a vaginului se afla mucoasa vaginala alcatuita din mai
multe straturi de celule suprapuse. Suprafata mucoasei este neregulata, cu
cute transversale, care pornesc de o parte si de alta a unor formatiuni mai
ingrosate. Aceste cute au un rol important in marirea suprafetei de contact in
timpul actului sexual si in mentinerea lichidului spermatic depus in vagin.
Mucoasa vaginala se modifica in raport cu secretiile de hormoni sexuali din
organism, in special cu secretia de estrogeni.
Vaginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de jos se
deschide in vulva. In partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte
dinainte in raport cu vezica si uretra.
UTERUL
Este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care
produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in regiunea
pelviana, pe linia mediana si reprezinta raporturi anatomice:
anterior cu vezica urinara
posterior cu rectul
inferior se continua cu vaginul
superior cu organele intestinale si colonul
- lateral cu ligamentele largi
Uterul este un organ cavitar, care masoara la nulipare 6,5 cm lungime, iar
la multipare 7,8 cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la baza si 3
cm in portiunea medie a colului si un diametru antero-posterior de 2,5 3
cm.
Este format din trei portiuni: corpul, istmul si colul.
Corpul uterin are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se
descriu doua fete si doua margini.
- Fata anterioara usor convexa este acoperita de peritoneu pana la istm,
unde acesta se reflecta pe vezica formand fundul de sac vezico-uterin.

- Fata posterioara mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de

peritoneu care coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal
posterior, apoi se reflecta pe rect formand fundul de sac vagino-rectal
(Douglas). Este in raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin.
Marginile laterale sunt rotunjite si in raport cu ligamentele largi. Pe
marginile uterului se gasesc vasele uterine si se pot afla vistigii ale canalului
Wolff cum este canalul Malpighi Gartner.
- Marginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotunjita,
concava sau rectilinie la fetite si net convexa la multipare. Prin intermediul
peritonelui este in contact cu ansele intestinale si colonul pelvian. Unghiurile
laterale denumite coarne uterine se continua cu istmul tubar si sunt sediul de
insertie al ligamentelor rotunde si utero-tubare.
ISTMUL - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a
acestuia.
COLUL UTERIN - este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul
si are forma unui butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si
rotunjite. Vaginul se insera pe col dupa o linie oblica ce urca posterior,
insertia sa divizand colul in portiune supra si subvaginala.
- Portiunea supravaginala vine anterior in contact cu peretele posteroinferior al vezicii prin intermediul unui tesut celular putin dens, care
decoleaza usor pe linia mediana. Fata posterioara, acoperita de peritoneu
corespunde fundului de sac Douglas. Marginile laterale sunt in raport cu
baza ligamentelor largi si spatiul pelvio-rectal superior.
- Portiunea vaginala a colului este delimitata de suprafata de insertie a
vaginului ce se face pe o inaltime de 0,5 cm si este la nivelul unirii treimei
superioare cu doua treimi inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu
treimea inferioara.
- Portiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu varful rotunjit si
centrat de orificiul extern care la nulipare este circular sau in fanta
transversala ingusta, fanta care la multipare se lungeste pana la
- 1,5 cm. Buza anterioara mai proeminenta si rotunjita, cea posterioara
mai lunga creeaza asemanarea cu botul de linx cu care este comparat. Colul
este separat de peretii vaginului prin cele patru funduri de sac.
Mijloace de fixare si sustinere.
Mijoacele de fixare si sustinere al organelor genitale feminine sunt
reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:
- ligamente largi
- ligamente rotunde
- ligamente utero-sacrate

Ligamentele largi se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la

marginile laterale ale uterului la peretii excavatiei pelviene.
Fata anterioara este ridicata de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15
cm, care de la corpul uterin se indreapta antero-posterior determinand
formarea aripioarei anterioare a ligamentului larg, apoise angajeaza in
canalul inghinal, terminandu-se prin numeroase fascicule fibroase in tesutul
celulo-grasos al muntelui lui Venus si al labiilor mari.
Fata posterioara a ligamentului este ridicata inj portiunea mijlocie de
catre ovar si ligamentele utero si tubo-ovariene formand aripioara
posterioara .
Marginea superioara a ligamentului larg este locul unde cele doua foite se
continua una pe alta, fiind strabatute de trompa careia ii formeaza
mezosalpingele sau aripioara superioara. Baza ligamentului larg cu o
grosime de 2.5 cm in plan sagital reprezinta hilul principal prin care
penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului.
Tesutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste
parametrele.
Ligamente utero-sacrate
Sunt doua fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la fata posterioara
a regiunii cervico-istmice indreptandu-se postero-superior la sacru pana la
nivelul celei de a doua sau a primei gauri sacrate. Sunt alcatuite din fibre
musculare netede (muschiul recto-uterin), tesut conjunctiv condensat si fibre
conjunctive elastice proprii. Dar adevarata sustinere a uterului o realizeaza
perineul prin intermediul peretilor vaginali.
I.2.FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
Menstruatia : consecinta coloratiilor neuro-hormonale la femeie, este
reprezentata de o hemoragie asociata cu necroza superficiala a mucoasei
uterine, care se produce ciclic, incepand cu pubertatea si sfarsind cu
menopauza, constituind expresia activitatii genitale feminine.
In realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza
reciproc: ciclul hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin si
endocrin, ciclul uterin (endometrial), ciclul vaginal, ciclul mamar si ciclul
genital.
Ciclul endometrial:
Modificari ciclice ale endometrului. Mucoasa uterina este divizata in
doua straturi cu caracteristici anatomice si evolutive diferite:
startul profund sau bazal, ce nu sufera nici o modificare
de-a lungul ciclului menstrual, este format din partea profunda a tubilor
glandulari si a corionului.

Stratul superficial, numit si functional, care prezinta

importante modificari in cursul ciclului menstrual.
Ciclul menstrual se poate imparti in 3 faze: proliferativa, secretorie si
menstruala.
Faza proliferativa
Spre a 10-a zi a ciclului, glandele care au fost ingustate rectilinii, devin
treptat hipotrofice, iar lumenul lor se largeste. In celule nu se mai gasesc nici
mucus, nici glicogen. Spre ziua 13 14, glandele sunt mai mari, epiteliul lor
este mai ondulat, sub influenta mucoasei F.S.H.-ului se secreta estrogeni cu
actiune proliferativa asupra mucoasei.
Faza secretorie (progesteronica sau pregravidica)
In cea de-a 15 17-a zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen,
glandele devin dantelete, glicogenul de deplaseaza spre partea apicala a
celulei, pentru a excreta catre ziua a 25-a. In acest moment partea spicala a
celulei se incarca cu mucus. Arterele spiralate se diferentiaza in zilele 25
27, tot acum stroma se micsoreaza in grosime prin resorbtia edemului.
Determinismul fazei secretorie este: L.H. progesteron faza secretorie.
Faza menstruala
Dureaza in medie 4 zile. Stratul superficial masoara 8 10 cm in grosime
si se elimina. Menstruatia apare ca un clivajhemoragic al mucoasei uterine,
realizat prin jocul modificarilor vasculare.
Ciclul vaginului
In mod normal mucoasa vaginala, la femei in plina activitate sexuala are
patru zone de celule care se modifica in cursul ciclului menstrual.
Acestea sunt:

- zona superficiala
- zona intermediara
- zona parabazala
- zona bazala
In timpul fazei estrigenice, epiteliul marginal creste si atinge maximum
de dezvoltare inainte de evolutie. Celulele zonei parabazale devin cilindrice,
de asemenea si cele din zona intermediara, care se stratifica si cresc in
volum. Aceasta crestere rezulta din dezvoltarea celulelor si proliferarea lor.
Continutul celular in glicogen creste in aceasta faza. Spre sfarsitul fazei
estrogenice (avansata), straturile zonei superficiala se multiplica (conificare).
Ovulatia se caracterizeaza prin debutul modificarilor regresive care se
manifesta prin oprirea dezvoltarii epiteliului vaginal. Celulele se turtesc si

sunt eliminate in placarde. Pe masura ce faz estrogenica avanseaza,

activitatea epiteliului inceteaza iar descuamarea lui se continua.
Faza estrogenica se caracterizeaza printr-o proliferare a celulelor si o
crestere a acidofilei si aindicelui picnotic.
Faza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care se
plicaturizeaza si se elimina in cantitate foarte mare.
Ciclul mamar
In cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc
modificari morfofiziologice sub actiunea celor 2 hormoni ovarieni:
foliculina si progesteronul. Foliculina, in prima faza a ciclului ovarian
determina hiperplazia tesutului conjunctiv si a canalelor galacto-fore. In faza
a doua sub actiunea progesteronului are loc dezvoltarea tesutului lobuloalveolar.
In timpul sarcinii, sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si
sunt dureroase. La examinarea mamelonului chiar in primele luni, va aparea
colostrul. Mamelonul si areola se pigmenteaza mai intens. De asemenea,
circulatia devine mai intensa, venele superficiale se dilata si devin foarte
evidente prin transpiratia pielii, constituind reteaua Haller.
Dupa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua a 3-a a 4-a datorita
inceperii secretiei de proladina, precum si datorita excitarii mamelonului
prin actul suptului, intervenind si o cale neuroflexa.
Cap.II Cancer col uterin
II.1. Definitie cancer col uterin
Cancerul de col uterin este o boal cronic grav, de mare importan
medico-social, cu evoluie foarte sever atunci cnd estedepistat n stadii
avansate. Boala canceroas, reprezint una dintrecele mai complexe i
dificile probleme ale patologiei umane
II.2. Etiologie
Printre factorii de risc se afla infectiile genitale, mai ales cele cu virus
herpetic si cu papilloma virus, care sunt boli cu transmisie sexuala;
multiplicitatea partenerilor sexuali; precocitatea vietii sexuale; faptul de a fi
avut mai mult de un copil.
II.3.Simptomatologie
Cancerul d ecol este precedat de leziuni preneoplazice(displazii), leziuni ce
pot fi tratate.Evolutia bolii este silentioasa, iar simptomele apar cand boala
este dj intr-un stadiu avansat:
- sangerare sau scurgeri anaormale
- dureri pelvine

- alte simptome in formele avansate functie de extensia locala sau

generala
II.4. Tratament
Tratamentul cancerului de col uterin:
Profilactic.
Radiologic.
Chirurgical.
Citostatic.
Se vizeaz:
Combaterea bolii.
Combaterea complicaiilor.

Tratament radiologic
Aplicat sub forma rentgenterapie, telecobaltoterapie ,acioneaz fie direct
prin castrare care ca i menopauza duce la oprireahemoragiilor i diminuarea
n volum a tumorii, fie direct endocavitar.Are ca obiectiv sterilizarea tumorii
primare i a extinderilor eiregionale:
Dezavantaje:
Metod de tratament mutilant.
Este periculoas n caz de erori de diagnostic.
Este greu de suportat de pacient.
Contraindicaii :
Vrsta sub 45 ani.
Hemoragie abundent.
Diagnostic incert.n aceste condiii, indicaiile sunt foarte limitate:Ca
terapie adjuvant de hemostaz temporar pentru refacerea pacientei i
pregtirea pentru operaie.

Tratamentul chirurgical
Cnd starea general a pacientei nu permite o intervenie chirurgical.
n stadiul 0 tratamenul este exclusiv chirurgical.
n stadiul I i II tratamentul este att chirurgical, ct iradiologic.
Intervenia chirurgical se va face ct mia precoce nminim 4 sptmni dup
a radioterapie. Postoperator se recomandcobaltoterapie.
Folosirea laparotomiei de control la 6-12 luni postoperator a crescut
procentul vindecrilor 11,4%.Stadiile III i IV beneficiaz doar de tratament
radiologic. nstadiul III unele cancere tratate cu radium pot deveni operabile.
nstadiul IV se recomand curieterapie intracavitar, precum ichimioterapie

i imunoterapie.n tratamentul neoplasmului de col uterin se execut toat

gamade histerectomii totale, mai mult sau mai puin largi.Metoda de
tratament va fi aleas n funcie de:
Aspectul i localizarea tumorii, volumul i complicaiileexistente.
Vrsta femeii i relaiile cu perioada de fertilitate, activitatesexual
meninut i menopauza

Tratament cu citostatice i chimioterapice

n ultimele dou decenii ai ptruns din ce n ce mai mult nterapeutic
citostaticele ca adjuvant al terapeuticii chirurgicale sau casingur tratament al
cazurilor care nu pot beneficia de terapeuticachirurgical. n ara noastr se
utilizeaz
Citosulfan, Girostan, I.O.N., Levofalan, Methotrecat, Sarcolysine
.n cazuri avansate, incurabile, sau cele care recidiveaz oridezvolt
metastaze i n care terapeutica nu poate face deci nimic,asistenta poate juca
starea n care este. n aceste cazuri apar deseori idureri extrem de violente.
Utilizarea sedativelor, uneori i a morfineise impune; administrarea lor
trebuie fcut n dozele necesare i ori decte ori este nevoie.Chimioterapia
singur nu poate duce la vindecare. Ea poate mri procentul vindecrii
atunci cnd urmeaz actul chirurgical radical.n cura repetat constituie un
tratament paleativ n formeleavansate de cancer.
Dintre achilante, par a fi mai eficiente Ciclofosfamida, ThioTepa,
Levofalan, IOB-82.
Dintre antimetabolii amintim Metothrexat, 5 Fluorourocil.
Dintre antimitotice amintim Vincristina, Vinblastina.De obicei se va face
polichimioterapia care d rezultate cu multmai bune dect
monochimioterapia

Cap.III Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu

cancer de col uterin
III.1.Rolul delegate:
administrare mdicamente :refen, dexametazona, azotol,
etamsilat, adrenostazin, novocalmin, diazepam, fitomenadion,
paracetamol,
III.2. Rolul propriu
-asiguram temperatura camerei, mediul ambient, cutatenia din
salon

-efectuam toaleta pacientului, monotorizam pacientul, la nevoie

pune comprese pacientului.
III.3. Descrierea unei tehnici
Punctia venoasa
Scop: recoltarea sangelui pentru examen de laborator-biochimie,
hematologice, serologice,si bacteriologice.
Materiale necesare:
-de protectie,perna elastica, pentru sprijinul bratului, musama,aleza
-pentru dezinfectia tegumentului
-instrumentar si materiale sterile, ace de 25-30mm, diametrul 6/10,
7/10, 10/10mm in functie de scop, seringi de capacitate
-pense, manusi chirurgicale, tampoane
-alte materiale: garou sau banda Esmarch, epubete uscate si
etichetate, cilindru gradat.
Pacientul:
-pregatirea psihica-se informeaza asupra scopului punctiei
-pregatirea fizic-pentru punctia la venele bratului , antebratului:
-se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si
pentru persoana care executa punctia (decubit dorsal)
-se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele
sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului.
-se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie
maxima.
-se dezinfecteaza tegumentele
-se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului
punctiei, strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa
fara a comprima artera.
-se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind
astfel turgescente.
Executia punctiei
-asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza vis-a-vis de bolnav.

-se fixeaza vena cu policele mainii stangi la 4-5cm sub locul

punctiei, exercitand o usoara compresiune si tranctiune in jos
asupra tesuturilo vecine
-se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul cu bizoul in sus, in
mana dreapta, intre police si restul degetelor
-se patrunde cu acul traversand , in ordine , tegumentul-in directia
oblica (unghi de 30 grade) , apoi peretele venos-invingandu-se o
rezistenta elastica , pana cand acul inainteaza in gol
-se schimba directia acului 1-2cm in lumenul venei
-se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratia cu seringa
-se continua tehnica de recoltare a sangelui
-in caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub de
polietilena care se introduce in vasul colector , garoul ramane legat
de brat
-se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnici prin
desfacerea garoului si a pumnului
-se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectata la locul de
patrundere a acului si s eretrage brusc acul
-se comprima locul punctiei 1-3minute, bratul fiind in pozitie
verticala.
Ingrijirea ulterioara a pacientului
- se face toaleta locala a tegumentului
- se schimba lenjeria daca este murdara
- se asigura o pozitie comoda in pat
- se supravegheaza pacientul
Se face pregatirea sangelui pentru trimiterea la laborator.
Accidente
Interventiile asistentei
Hematom
Strapungerea venei
Ameteli, paloare, lipotimie

-se retrage acul si se comprima

locul punctiei 1-3minute
-se retrage acul in lumenul venei
-se intrerupe punctia, pacientul
se aseaza in decubit dorsal fara
perna , se anunta medicul

IV. Studiu de caz

IV.1 Culegerea de date
Numele i prenumele:Georgeta B.
Vrsta: 58 ani.
Starea civil: cstorit.
Numr copii: 3.
Naionalitate: romn.
Limba vorvit: romna.
Religia: ortodox.
Profesia: nespecificat
Domiciliul: com. Ferestrau-Oituz , Bacau.
Data internrii: 23.02.2012.
Diagnosticul: Neoplasm de col uterin.
Motivele internrii: Astenie, adinamie, dureri hipogastrice i lombare,
tahicardie.Sngerare la contact sexual.Sedinte RTG.
Istoric: -Pacienta declar prezentarea la medicul specialist pentru dureri n
etajul inferior abdominal i sngerare la contact sexual.

-Pacienta cu diagnosticul mentinonat mai sus se interneaza

pe sectia Radioterapie in vederea efectuarii sedintelor de
telecobaltoterapie.
HP: Carcinom epidermoid nekerotinizat de col uterin
Comportarea fa de mediu: orientat temporo-spaial.
Obinuine de via:
Alcool consum ocazional.
Cafea 1-2 cafele pe zi.
Tutun fumeaz 5 igri pe zi.
Drog neag consumul.
Diet / regim alimentar diet obinuit, fr restricii, srac nlichide. 3-4
mese pe zi.
Alergii cunoscute nu se cunosc.
Examen clinic general:

Greutatea: 63 kg.
nlimea:160cm.
Tegumente i mucoase: normal colorate.
esut subcutanat: normal inserat.
Sistem limfo-ganglionar: ganglioni limfatici nepalpabili.
Sistem osteoarticular: aparent integru.
Sistem musculat: normomotor, normokinetic.
Aparat respirator: murmur vezicular fiziologic.
Aparat cardio-vascular: oc apexian spaiul V intercostal stg.TA 130/70
mmHg, puls 86 bti pe minut
Aparat digestiv: tranzit intestinal fiziologic.
Aparat renal: loje renale libere, miciuni fiziologice.
Explorri:
Grup sanguin A II, Rh pozitiv.
TA 110/70 mmHg.
Puls 100 bti pe minut.
GA 4500 / mmc.
GR 1.200.000 / mmc.
VSH 40 mm /1h.45
Hematocrit 43%.
Hemoglobin 14,5 g%.
TS 3 minute.
TC 5 minute.
Sumar de urin frecvente leucocite i rare epitelii plate
Externarea:
Bolnava se externeaz cu o evoluie bun tinznd spre ovindecare complet.
Recomandri: evitarea eforturilor fizice mari, a frigului i aumezelii,
evitarea alcoolului i a tutunului, repaus sexual 40 de zile.

Cele 14 nevoi fundamentale dupa

V.Henderson
Nevoia
fundamental
a
1.Nevoia de
arespira ide
a aveao
buncircula
ie

Manifestri de independen

Manifestri Sursa de
dedependen dificultate

Frecvenrespiratorie de
16r/minutRespiraie ritmicTorace Uoar polipn
normalconformatSonoritate pulmo ee
nar prezentMurmur
vezicular fiziologicMucoasarespira
torie umedTA 130/80
mmHgPulsul 68/minutZgomote
cardiacerimice
2.Nevoia de -apetit pastrat
-inapetenta
a bea si de a -alimentatie echilibrata
manca
-hidratarea suficienta cca.2 l pe zi

Dureri
difuze
abdominale

3. Nevoia
-culoarea urinei este galne inchis ,
de a elimina cu aspect normal
-mictiuni fiziologice nedureroase
-scaun 1 pe zi, de aspect normal
-diureza 1500ml/24 ore
4. Nevoia
-mobilizare activa
de a se
misca si a
avea o buna
postura
5.Nevoia de -somn fiziologic 6-7 ore zi
a dormi si a odihnitor
se odihni
-vise agreabile

-metroragie

-cancer
col uterin

-dificultate
in miscare

-dureri
-slabiciuni
-oboseala

-trezirea
frecventa
-somn de 67 ore
-necesita
vestminte
adaptate
starii
fiziologice
prezente

-durere
-neliniste

6.Nevoia de -nevoia poate fi satisfacuta fara

a se imbraca dificultate
si dezbraca

-anxietate
-stare
depresiva

spitalizare
a

7.Nevoia de
a mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
8.Nevoia de
a fi curat,
ingrijit, de
a-si proteja
tegumentele
si
mucoasele
9.Nevoia de
a evita
pericole

-temperatura corpului este de

36,8C

10.Nevoia
de a
comunica

-organe de simt integre

-bolnava este interesata de boala sa comunicare
-comunica cu cei din jur
a este
perturbata
de durere
-bolnava este ortodoxa
-nu poate
-nu prezinta sentimente de
participa la
culpabilitate sau fustrare
manifestari
religioase

-durerea
abdominal
a indicatia
chirugical
a
-starea
actuala
spitalizare
a actuala

-bolnava este realizata profesional

-se poate autoevalua si poate lua
singura decizii

-cancerul
de col
uterin

11.Nevoia
de a actiona
conform
propriilor
convingeri
si valori si
de a practica
religia
12.Nevoia
de a fi
preocupat in
vederea
realizarii
13.Nevoia
de a se
recrea

-tegumentele calde , catifelate

-nevoia poate fi satisfacuta fara

dificultate
-tegumentele si mucoasele sunt
bine ingrijite

-necesitatea unei toalete hemoragia

genitale
genitala
frecvente

-pacienta se poate orienta fara

dificultate si fara risc de accidente

-stare de
agitatie
-stare de
anxietate

-participa la actiuni recreative in

perioade de acalmie

-in prezent
nu o
preocupa
decat starea
de sanatate
-pacienta se
afla intr-o
stare de

-starea
actuala
-indicatia
chirurgica
la

-anxietate
- stres
psihic

14.Nevoia
de a invata
cum sa-ti
pastrezi
sanatatea

-este interesara sa invete tot ce-i

poate fi de folos in ingrijirea nou
nascutului

incordare
datorita
durerii
-pacienta nu -nivel
are
mediu de
experienta
cunostinte
necesara
adaptata
starii si
situatiei
actuale

Plan de ingrijire

Epicriza
Pacient in varsta de 58 de ani se interneaza in sectia noastra pt
dureri epigastrice abdomen destins de volum meteorizat greturi
inapententa subfebrilitate scadere ponderala. Examenul clinic
endoscopic pune in evidenta diagnosticul de mai sus. In data
de 23.01.2012 sub anestezie generala se decide si se practica
colectomie segmentara cu coloctanastomoza T-T. Evolutie
postoperatorie favorabila. Se externeaza cu recomandarile de
rigoare.

Blibliografie
1. Balt Georgeta Tehnici generale de ngrijire a
bolnavului , Editura Didactic i Pedagogic, 1988,
2 . D o r o b a n u I Educaie pentru sntate, Editura
Medical,bucureti, 1985,.
3.M o z e s C . Tehnica ngrijirii bolnavului , Editura
Medical, Bucureti, 1997 ,
4 . N e g r u T. M . G . e r b a n Fiziopatologie, manual pentru
coli sanitare postliceale, Ed. D. P., Bucureti, 1994.
5.Carte Tehnici de evaluare si ingrijire acordate de asistentii medicali,
Editura VIATA MEDICALA ROMANEASCA , Redacia Lucreia Titirc.