Bazele Contabilitatii

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007
ANDA GHEORGHIU
BAZELE CONTABILITATII
CAPITOLUL I INTRODUCERE
Contabilitatea este, practic, limbajul codificat al afacerilor, la baza caruia sta
etalonul monetar, care cuantifica orice activitate, de asa maniera nct ea sa poata fi
nregistrata si standardizata ntr-o forma concentrata.
In anul 1494, calugarul franciscan venetian Luca Paciolo a publicat un tratat de
matematica Summa de Arithmetica, Geometria, Proportione et Proportionalita, care
reprezinta practic prima descriere a contabilitatii in partida dubla. Contabilitatea era tot
ceea ce dupa parerea negustorului ii apartine pe lume, precum si toate afacerile mari si
marunte, in ordinea in care au avut loc.
Dupa Luca Paciolo, parintele contabilitatii ca stiinta, numeroase alte lucrari au
nceput sa apara, dezvoltnd-o conceptual si practic .
El caracteriza contabilitatea drept ansamblul de calcule efectuate cu respectarea unor
reguli orientate spre cunoasterea averii comerciantului si a afacerilor mari si marunte in
ordinea in care au avut loc [] fiecare miscare sau tranzitie intervenita in masa averii si
implicit, a capitalului, este reprezentata ca un raport intre primire si dare, respectiv intre
debitor, cel care primeste, si creditor, cel care avanseaza.
Obiectul contabilitatii il reprezinta evidenta, calculatia si controlul, in
expresie valorica, pornind de la nivelul economiei nationale, a starii si miscarii
patrimoniului, cu indicarea destinatiei si sursei lor de provenienta, a mijloacelor
economice, a proceselor economice, precum si a rezultatelor financiare.
Contabilitatea presupune nregistrarea, evaluarea, gestiunea si controlul activelor,
capitalurilor proprii si al datoriilor, precum si al rezultatelor obtinute.
Ea se clasifica in:
-contabilitatea curenta, care cuprinde lucrarile ce se efectueaza zi de zi, pe parcursul
perioadei de gestiune.
-contabilitatea periodica, care se realizeaza la sfrsitul perioadelor de gestiune.
Printre procedeele metodei contabilitatii se numara:

1) Procedee specifice metodei contabilitatii
-contul;
-bilantul;
-balanta de verificare;
2) Procedee comune cu alte discipline, cum ar fi:
-documentele;
evaluarea;
calculatia;
inventarierea.
De altfel, contabilitatea are legaturi cu multe stiinte care studiaza patrimoniul din
diferite unghiuri. Astfel, ea se nrudeste cu economia, analiza economico- financiara,
finantele, dreptul, matematica, informatica si managementul.
Trasaturile principale ale metodei contabilitatii sunt urmatoarele:
-dubla reprezentare , care stabileste un echilibru intre cele doua fete ale aceluiasi
patrimoniu;
dubla nregistrare , care presupune ca, in cadrul circuitului economic, fiecare
operatiune se nregistreaza simultan si cu aceeasi valoare n doua conturi distincte;
nregistrarea n etalon banesc;
nregistrarea proceselor economice care pot fi dovedite prin acte scrise.
n activitatea practica, contabilitatea ndeplineste o seama de functii importante,

cum sunt:
-functia de nregistrare a proceselor si fenomenelor economice care se pot exprima
valoric;
-functia de informare a utilizatorilor datelor contabile, cum ar fi conducerea, organele de
control sau publicul;
-functia de control gestionar, prin verificarea modului de pastrare si utilizare a valorilor
materiale si banesti, de ncasare a creantelor, achitare a datoriilor, de realizare a
indicatorilor, de respectare a disciplinei financiare. Datele nscrise in documentele
contabile se constituie in proba in justitie;
-functia previzionala, prin faptul ca ofera baza de date necesara ntocmirii Bugetului de
Venituri si Cheltuieli si progno zelor pentru perioadele viitoare.
Contabilitatea studiaza legitatile interne proprii de existenta si miscare a
patrimoniului ntreprinderii, parte a patrimoniului national, ca atare ea se nrudeste cu
alte ramuri ale stiintei, ca de exemplu: economia ge nerala, managementul, finantele,
analiza economico-financiara, statistica economica, informatica, dreptul, matematica.
De-a lungul timpului, stiinta contabilitatii a evoluat, dezvoltndu-si in permanenta

metodele si tehnicile, in scopul servirii cat mai bune a necesitatilor utilizatorilor ei.
Principalele sisteme adoptate in practica sunt cele in partida simpla si in partida dubla.
Contabilitatea n partida simpla presupune nregistrarea unei operatii
economice intr-un singura cont. De exemplu, intrarea unei sume de bani in contul bancar
se nregistreaza la partida Banca.
Contabilitatea n partida dubla presupune reflectarea unei operatii economice
prin nregistrarea in doua partide, concomitent, una indicnd originea si cealalta
destinatia.
In exemplul initial, daca suma de bani a fost varsata in contul bancar din casieria
agentului economic, se vor folosi doua partide: Banca (indicnd destinatia sumei) si
Casa (indicnd originea sumei).
Dupa modul de organizare a conturilor, exista sisteme de contabilitate cu un
singur circuit si cu doua circuite.
Sistemul de contabilitate cu un singur circuit (monist) organizeaza conturile intr-un
flux unic al operatiilor economice, fara sa faca distinctie intre operatiile care fac obiectul
contabilitatii financiare si cele care privesc gestiunea interna. Sistemul monist, integrat,
este aplicat mai ales in tarile anglo -saxone.
Sistemul de contabilitate cu dublu circuit (dualist) organizeaza conturile intr-un flux
dublu, delimitnd operatiile cu tertii, precum si rezultatele financiare (financial
accounting), de circuitul gestiunii interne (managerial accounting) privind costurile,
productia si rentabilitatea. Sistemul dualist este practicat in special in tarile Uniunii
Europene.
In Romania, la ora actuala, contabilitatea este organizata in sistem dualist,
informatia fiind clasificata astfel:
-Informatie contabila financiara (publica sau generala), destinata utilizatorilor externi
(actionari, investitori, salariati, creditori, administratia financiara, publicul larg).
Contabilitatea financiara sau generala are caracter obligatoriu pentru toate unitatile
patrimoniale.
-Informatie contabila de gestiune destinata utilizatorilor interni (conducerea
ntreprinderii). Contabilitatea interna de gestiune se organizeaza de fiecare unitate
patrimoniala in functie de specificul activitatii ei si de necesitatile proprii.
Informatia contabila financiara este cuprinsa in situatiile financiare de sinteza:
bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarilor capit alului propriu, situatia
fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative. Ea are ca obiect de studiu
descrierea circuitului patrimonial al ntreprinderii luat in totalitatea sa, prezentnd
informatii considerate publice, necesare utilizatorilor externi atunci cnd iau decizii
legate de activitatea ntreprinderii.
Informatia contabila de gestiune este nestandardizata, uneori nemonetara, si
cuprinde informatii despre costul unitar al produselor, profitul pe produs sau tendintele pe
care le au costurile in functie de volumul activitatii, avnd ca scop determinarea
rezultatelor analitice.
Aceste informatii sunt cuprinse in niste rapoarte ntocmite periodic de catre anumite
subdiviziuni ale ntreprinderii denumite centre de responsabilitate sau de profit (sectii,
ateliere, etc). Ele servesc si la ntocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli pe feluri de
activitati. Modul in care se organizeaza contabilitatea de gestiune este la latitudinea
fiecarei ntreprinderi, constituind fata interna a ntreprinderii, informatiile fiind
confidentiale.
Principalii utilizatori ai informatiei contabile sunt:

-Conducerea ntreprinderii care utilizeaza datele contabile in mod operativ pentru luarea
unor decizii juste si pentru ntocmirea de planuri, prognoze si bugete;
-Investitorii care sunt interesati de nivelul dividendelor care pot fi obtinute sau de
pierderile probabile;
-Salariatii sau candidatii potentiali sunt interesati de dinamica locurilor de munca sau de
oportunitati de promovare in viitor;
-Clientii urmaresc continuarea relatiilor comerciale cu respectiva companie;
-Creditorii comerciali, respectiv furnizorii de bunuri si servicii sunt preocupati de
lichiditatea pe termen scurt a ntreprinderii, deoarece doresc sa isi recupereze creantele
cat mai rapid;
-Creditorii financiari (bancile), sunt interesati de capacitatea ntreprinderii de a
rambursa creditele si dobnzile;
-Auditorii, chemati sa si exprime o opinie independenta si obiectiva asupra fidelitatii
datelor cuprinse n situatiile financiare. Tipurile de opinie favorabila aferente auditului
financiar se exprima printr- una din formulele : situatiile financiare dau o imagine
fidela sau situatiile financiare prezinta n mod sincer n toate aspectele lor
semnificative .
-Ministerul de Finante ntocmeste prognoze referitoare la veniturile statului, pe baza
informatiilor din contabilitatea financiara furnizate de unitatile patrimoniale;
-Comisia Nationala de Statistica centralizeaza raportarile statistice ale ntreprinderilor
avnd ca scop calcularea indicatorilor macroeconomici si elaborarea conturilor nationale;
-Publicul este interesat sa obtina informatii privitoare la impactul activitatii
ntreprinderilor asupra mediului de afaceri, asupra mediului nconjurator ori asupra
comunitatilor locale.
Autoritatea de reglementare a contabilitatii in tara noastra este Ministerul
Finantelor Publice prin intermediul Directiei Generale de Legislatie Contabila.
Sistemul contabil existent in Romnia a fost reformat prin Legea contabilitatii
nr.82/1991 care l-a facut compatibil cu Directiva a IV-a a CEE privind situatiile
financiare anuale ale societatilor comerciale.
Au mai fost elaborate:
-Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii;
-Planul de Conturi General;
-Normele metodologice pentru utilizarea conturilor;
-Modelele registrelor contabile si ale situatiilor de sinteza
-Formularele comune privind activitatea financiar-contabila si normele de
ntocmire si utilizare a acestora.
In 1997 a debutat Programul de Dezvoltare a Contabilitatii din Romnia, al carui

scop declarat este armonizarea cu Directivele Europene si realizarea compatibilitatii cu
Standardele Internationale de Contabilitate emise de I.A.S.C. (International
Accounting Standard Committee). Legea contabilitatii nr.82/1991 a fost modificata si
completata, n vederea adoptarii unor situatii financiare fidele, transparente, acceptate pe
pietele de capital nationale si internationale.
La ora actuala, prin aprobarea Directivelor Europene a IV-a si a VII-a de catre
O.M.F.P. 1752/2005, se folosesc doua sisteme de contabilitate financiara, dupa cum
urmeaza.
a) Persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre
urmatoarele 3 criterii, denumite n continuare criterii de marime:
- total active: 3.650.000 euro;
- cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro;
-numar mediu de salariati n cursul exercitiului financiar: 50
aplica Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice
Europene si ntocmesc situatii financiare anuale care cuprind:
- bilant;
- cont de profit si pierdere;
- situatia modificarilor capitalului propriu;
- situatia fluxurilor de trezorerie;
- note explicative la situatiile financiare anuale.
b) Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre
criteriile de marime prevazute mai sus aplica Reglementarile contabile conforme cu
Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene si ntocmesc situatii financiare
anuale simplificate care cuprind:
- bilant prescurtat;
- cont de profit si pierdere;
-note explicative la situatiile financiare anuale simplificate. Optional, ele pot ntocmi
situatia modificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de trezorerie.
De asemenea, societatile comerciale ale caror valori mobiliare, la data bilantului,
sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata si care ntocmesc situatii financiare
anuale consolidate aplica Standardele Internationale de Raportare Financiara la
ntocmirea acestora, potrivit prevederilor Ordinului ministrului finantelor publice nr.
1121/2006 privind aplicarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara. Se
respecta, astfel, cerintele Regulamentului nr. 1606/2002 al Parlamentului European si al
Consiliului referitoare la aplicarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara.
Desi marea majoritate a unitatilor patrimoniale din Romnia organizeaza
contabilitatea in partida dubla, sunt situatii in care legea permite tinerea ei in partida
simpla. Astfel, consiliile locale comunale, unitatile de cult, asociatiile de proprietari,
asociatiile si persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati independente pot tine
contabilitatea in partida simpla.
Contabilii si pot exercita profesia in calitate de salariati ai unei ntreprinderi sau

ca experti independenti.
Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine
administratorului. Totodata, directorul financiar-contabil, respectiv contabilul-sef,
mpreuna cu personalul din subordine, raspund deopotriva de tinerea contabilitatii
conform legii. Directorul financiar-contabil trebuie sa aiba studii economice superioare.
In cazul in care contabilitatea nu se tine de persoane autorizate, raspunderea revine
administratorului sau altei persoane care are obligatia gestionarii patrimoniului.
Societatile comerciale pe actiuni si anumite societati cu raspundere limitata
trebuie sa aib a cenzori. Acestia ntocmesc periodic rapoarte care cuprind informatii
referitoare la concordanta dintre bilantul contabil si registrele de contabilitate, modul de
tinere a registrelor de contabilitate, respectarea regulilor privind evaluarea patrimoniului,
precum si a celorlalte norme si principii contabile.
Expertii contabili si contabilii autorizati (persoane fizice sau juridice) pot tine
contabilitatea unei ntreprinderi, pe baza unui contract de prestari de servicii, fiind
responsabili pentru tinerea contabilitatii in conformitate cu prevederile legii.
Ei nu se pot implica direct in activitatea ei sau in deciziile operative care se iau zilnic, ci
numai post-factum. Calitatea de expert independent-expert contabil sau contabil
autorizat-se dobndeste in urma sustinerii unui examen organizat de C.E.C.C.A.R.
(Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia), urmat de o perioada
de stagiu pe langa un expert contabil sau intr-o societate comerciala care presteaza
servicii de contabilitate nscrisa in Tabloul C.E.C.C.A.R.
Expertul contabil se angajeaza sa respecte codul privind conduita etica si profesionala a
membrilor C.E.C.C.A.R. din Romnia, al carui obiectiv este protectia fiecarui
profesionist si protectia tertilor.
Exercitarea calitatii de expert contabil sau contabil autorizat este incompatibila cu aceea
de salariat cu contract de munca in sectorul public sau privat.
Datorita progresului tehnologic si informational, economia mondiala se afla astazi
intr-o faza fara precedent in istorie, in care barierele comerciale, lingvistice, de timp sau
spatiu
intre
diversele
entitati
economice
cad
una
dupa
alta.
n acest context, necesitatea de informare a diversilor investitori de pe pietele
internationale a devenit stringenta, impunndu-se adoptarea unor principii contabile
general recunoscute.
Putem spune ca stiinta contabilitatii se afla n pragul unei revolutii, al unei provocari
pe scara globala.
Pe plan international, exista, astfel, la ora actuala, doi poli de reglementare a
contabilitatii- F.A.S.B (referentialul american) si I.A.S.B (International Accounting
Standards Board).
Cadrul juridic al contabilitatii are ca prima autoritate tratatele sau acordurile
internationale (reglementari, directive).
Ele se afla pe un nivel ie rarhic superior legilor diverselor tari, cu conditia ca fiecare tratat
sau acord sa fie aplicat si de celelalte parti.
Reglementarile sunt obligatorii prin toate elementele componente si direct aplicabile in

oricare dintre statele membre, in timp ce directivele lasa la latitudinea autoritatilor
nationale competenta in materie forma si de mijloacele de aplicare specifice.
CAPITOLUL II: OBIECTUL SI METODA CONTABILITATII

Obiectul de studiu al contabilitatii este PATRIMONIUL, format din totalitatea
drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinnd unei persoane fizice sau
juridice, precum si bunurile la care se refera.
Exista doua conceptii in a defini patrimoniul ca obiect al contabilitatii:
1. In conceptia juridica, patrimoniul reprezinta toate drepturile si obligatiile cu caracter
economic ale unui subiect de drept.
2. In conceptia economica, patrimoniul este perceput ca totalitatea tuturor bunurilor
economice, exprimate in bani, inclusiv rezultatele folosirii lor, ce apartin unei
persoane fizice sau juridice.
Pentru existenta patrimoniului sunt necesare doua conditii:
-existenta unor persoane fizice sau juridice ca subiecte de drepturi si obligatii
-existenta bunurilor economice ca obiecte de drepturi si obligatii.
Ecuatia patrimoniului poate fi definita deci, astfel:
Bunuri economice = Drepturi
evaluabile in bani
evaluabile in bani
+ Obligatii
evaluabile in bani
PATRIMONIU
AVEREA
PATRIMONIU PROPRIU
Bunurile economice Drepturi evaluabile in bani
evaluabile in bani
PATRIMONIU STRAIN
Obligatii evaluabile in bani
Patrimoniul mai poate fi vazut si sub un alt unghi, ca mod de utilizare a resurselor, astfel:
PATRIMONIU
(A) UTILIZARI-ALOCARI
1.Utilizari permanente
(IMOBILIZARI)
2.Utilizari temporare
(ACTIVE CIRCULANTE)
(B) RESURSE-FINANTARI
1. Resurse permanente
(CAPITALURI PERMANENTE)
2.Resurse temporare
(DATORII PE TERMEN SCURT)
Din acest punct de vedere, ecuatia patrimoniului devine:

Alocarea fondurilor = Finantare a fondurilor
sau
Resurse permanente-Utilizari permanente=Utilizari temporare Resurse temporare
Daca resursele permanente sunt mai mari decat utilizarile permanente, se poate spune ca
situatia financiara este pozitiva, ntreprinderea avand capacitatea de a-si finanta
activitatea.
In vederea aducerii la un numitor comun a interpretarilor de mai sus, cea mai utilizata
formula este cea a ecuatiei generale a patrimoniului, vazuta ca echilibru intre Activ si
Pasiv.
ACTIV = PASIV
Activul este definit prin prisma structurii de bunuri economice sau mijloace, iar pasivul
prin aceea de surse de finantare.
In sfera de interes a contabilitatii intra si calculul rezultatelor, a profiturilor sau

pierderilor, rezultate din diferenta dintre venituri si cheltuieli.
Concluzionand, se poate spune ca obiectul contabilitatii ntreprinderii consta
in evidenta, calculul, analiza si controlul raporturilor de schimb dintre alocarea si
finantare a, destinatia si provenienta, utilizarea si reproductia valorilor economice
separate patrimonial, cu dezvaluirea situatiei nete si financiare a patrimoniului,
precum si a rezultatelor obtinute.
Principiile contabile au fost formulate de-a lungul timpului, in functie de necesitatile

practice ale momentului. Literatura de specialitate abunda in multiple scheme privind
principiile si conventiile contabile.
Vom enumera in continuare cateva principii ale contabilitatii.
(A) Exista sase principii care sunt explicit redactate in Regulamentul pentru aplicarea
Legii contabilitatii in Romania, si anume:
1) Principiul prudentei, care presupune ca evaluarea pasivelor, activelor, cheltuielilor si
veniturilor trebuie sa tina cont de deprecierile, riscurile, pierderile posibile generate de
desfasurarea activitatii in exercitiul curent sau anterior. Activele si veniturile nu
trebuiesc supraevaluate, in timp ce pasivele si cheltuielile nu trebuiesc subevaluate.
La data inchiderii exercitiului financiar sunt nregistrate numai rezultatele realizate
efectiv.
2) Principiul permanentei metodelor contabile (principiul coerentei) se refera la

necesitatea aplicarii in mod unitar a metodelor privind evaluarea si nregistrarea activelor
si pasivelor, cheltuielilor si veniturilor in scopul asigurarii comparabilitatii in timp a
informatiilor contabile.
3) Principiul continuitatii activitatii, insemnand ca unitatea patrimoniala isi continua in

mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in starea de lipsa de
lichiditate sau de reducere sensibila a activitatii.
4) Principiul independentei exercitiului (principiul specializarii exercitiilor, al
contabilitatii de angajamente sau delimitarii perioadelor), presupune ca fiecarui
exercitiu financiar sa i se atribuie numai acele cheltuieli si venituri care se coreleaza ca
efort si efect cu rezultatul obtinut. Acest mod de abordare a contabilitatii duce la
considerarea fiecarui exercitiu ca un tot independent, separate de exercitiile anterioare sau
viitoare.
Prin urmare se practica contabilitatea de angajamente care presupune delimitarea si
nregistrarea veniturilor sub aspect real, ca miscare de bunuri si servicii, si nu sub aspect
monetar (miscarea banilor).
Contabilitatea de angajamente (accrual basis accounting) recunoaste efectul
financiar al unei activitati n strnsa legatura cu momentul in care aceasta se desfasoara,
fara
a
o
lega
de
termenele
la
care
se
transfera
numerarul.
Momentul recunoasterii (alocarii intr-un anumit exercitiu) este vital. Daca, de exemplu,
la data de 31 decembrie 2008 firma A vinde firmei B un produs pe credit, contabilitatea
de angajament va nregistra operatia in 2008, cnd a fost semnat contractul si B si-a luat
angajamentul de plata, si nu in 2009, cnd s-a efectuat plata.
Exista si un sistem de contabilitate mai simplist, care foloseste criteriul monetar.
Afacerile mici pot folosi numai Registrul jurnal de ncasari si plati si respectiv
contabilitatea de operatii (cash basis accounting). Aceasta este metoda care
informeaza numai care au fost fluxurile de numerar, dar nu face legatura dintre costurile
desfasurarii
unei
afaceri
cu
veniturile
generate.
In aceasta situatie, daca o gogoserie isi achita chiria pe doi ani in 2008, ntregul cost al
chiriei va fi nregistrat ca apartinnd anului 2008, nu ntregii perioade de doi ani.
5) Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere al unui exercitiu, care trebuie sa
corespunda cu bilantul de nchidere al exercitiului precedent.
6) Principiul necompensarii se refera la faptul ca nu este admisa compensarea intre
posturile de activ si pasiv al bilantului, precum si intre cheltuielile si veniturile conturilor
de rezultate. Astfel se asigura transparenta informatiei.
(B) In afara de cele sase principii explicite, mai putem aminti si alte principii contabile,
implicit aplica te, si anume:
7) Principiul autonomiei ntreprinderii (principiul entitatii) se bazeaza pe ideea ca
ntreprinderea este o entitate patrimoniala separata si distincta de proprietarii sai si de toti
cei care i-au furnizat fondurile.
8) Principiul cuantificarii monetare presupune obligativitatea ca informatiile financiare
sa se exprime valoric, prin intermediul etalonului monetar. Moneda este folosita ca
unitate de cont si se foloseste ca unitate de masurare si nregistrare a existentei miscarii
elementelor patrimoniale. Astfel, date eterogene, referitoare la capital, mijloace fixe,
creante, datorii, lichiditati, etc, sunt transformate intr-o forma omogena, care permite
compararea si cuantificarea lor.
9) Principiul costului istoric statueaza faptul ca activele si pasivele se evalueaza in
contabilitate la costul istoric (de intrare, de origine), de la data intrarii in patrimoniu si
pana la iesire. De exemplu, un echipament poate fi cumparat cu o anumita suma de bani,
nscrisa in activul bilantului, dar care nu reflecta valoarea de piata actuala. Corectarea
costului istoric se face cu ajutorul amortismentelor, provizioanelor si reevaluarilor.
Amortizarea nu reflecta neaparat uzura fizica a utilajelor, nici scaderea valorii de piata a
acestora, ci este o alocare conventionala, matematica. Principiul costului istoric aduce
acuratete in informatia contabila, datorita faptului ca datele pot fi verificate cu usurinta in
documentele justificative de achizitie.
In cazul bunurilor produse in interiorul
ntreprinderii este necesara calcularea costurilor de productie.
Evident, desi informatia contabila este corecta si obiectiva, anumite corectii sunt necesare
in vederea luarii unor decizii corecte, pentru evitarea distorsiunilor generate de folosirea
costului istoric.
10) Principiul dublei reprezentari reflecta o viziune din doua unghiuri diferite ale
patrimoniului si anume: activul (bunurile) si pasivul (drepturile si obligatiile titularului de
patrimoniu).
Din punct de vedere juridic, resursele economice ale entitatii contabile se numesc
ACTIVE, iar drepturile tertilor asupra acestor active se numesc PASIVE.
Pasivele se refera atat la drepturile proprietarilor (capitaluri proprii) cat si la drepturile
tertilor (datoriile).
Ecuatia fundamentala a contabilitatii este Active=Capitaluri Proprii + Datorii.
11) Principiul prevalentei economicului asupra juridicului presupune ca informatiile

prezentate in situatiile financiare sa reflecte nu numai forma juridica a evenimentelor si
tranzactiilor, ci si realitatea lor economica.
12) Principiul pragului de semnificatie (principiul importantei relative) prevede ca
orice element care are o valoare semnificativa sa fie prezentat distinct. Elementele avnd
valori nesemnificative sau de aceeasi natura pot fi nsumate, dar cele cu adevarat
semnificative trebuiesc consemnate separat. Conform acestui principiu se impune ca
10
situatiile financiare sa includa toate informatiile de natura sa afecteze evaluarile si

deciziile.
Contabilitatea are un obiect propriu de cercetare, ca orice disciplina stiintifica, si
bineinteles, o metoda specifica de lucru.
Metoda contabilitatii se bazeaza pe niste legi fundamentale:
-dubla reprezentare a patrimoniului;
-dubla nregistrare a operatiilor economice si financiare;
-principiul calculelor periodice de sinteza (balante de verificare, bilant, cont de profit si
pierdere, etc).
Procedeele metodei contabilitatii se clasifica in:
-procedee comune tuturor stiintelor;
-procedee specifice metodei contabilitatii;
-procedee ale metodei contabilitatii, utilizate si de alte discipline economice.
a) Procedee comune tuturor stiintelor:
Observatia este prima etapa in cercetare in orice stiinta. In contabilitate ea serveste la
extragerea din documentele justificative a fenomenelor si proceselor economice care au
avut loc in timp.
Rationamentul foloseste judecatile logice pentru a ajunge la anumite concluzii, pornind
de la operatiile economice reflectate in contabilitate.
Comparatia consta in alaturarea a doua sau mai multe elemente nregistrate in
contabilitate si sesizarea asemanarilor sau deosebirilor dintre ele, servind astfel la
stabilirea unor concluzii si decizii pentru viitor.
Clasificarea este operat ia de sortare si repartizare pe clase sau intr-o anumita ordine, a
operatiilor economice si financiare.
Analiza presupune cercetarea in adncime a unui fenomen, cu studierea sistematica a
fiecarui element component in parte.
Sinteza este procedeul prin care se realizeaza trecerea de la particular la general, de la
simplu la complex. Sinteza foloseste la centralizarea datelor contabile in vederea
obtinerii unor concluzii corecte.
b) Procedee specifice metodei contabilitatii:
Bilantul este cel mai reprezentativ procedeu al metodei contabilitatii, servind la
centralizarea datelor din contabilitatea curenta si reflectand in expresie valorica
patrimoniul, sub dublu aspect (activ/pasiv) la un anumit moment dat, conform
principiului dublei reprezentari.
In forma completa, bilantul este documentul de sinteza care ofera o imagine de ansamblu
a activitatii ntreprinderii,incluznd informatii privitoare la rezultate (profit/pierdere),
cifra de afaceri, capitalul propriu, fluxurile de trezorerie, relatiile cu alti agenti economici,
cu Bugetul de Stat, cu bancile, etc.
Contul este acel procedeu care serveste la reflectarea fiecarui element patrimonial in
parte, in mod analitic, si miscarile pe care le nregistreaza intr-o perioada determinata de
timp. Datorita principiului dublei nregistrari, sistemul de conturi realizeaza in
11
permanenta un perfect echilibru, prin care se poate verifica exactitatea datelor nregistrate
in conturi.
Balanta de verificare este un alt procedeu specific metodei contabilitatii, care realizeaza
legatura intre informatiile nregistrate in conturi si bilant.
Informatiile cuprinse in balanta de verificare se refera la volumul modificarilor care au
avut loc in structura patrimoniului, att in perioada curenta si cumulat.
c) Procedee ale metodei contabilitatii, utilizate si de alte discipline economice:
Documentatia presupune folosirea pentru fiecare operatie economica si financiara, a
unui document justificativ, care face dovada nfaptuirii lor, si prin care se poate verifica
justetea lor si respectarea disciplinei financiare si contractuale.
Evaluarea presupune transformarea fenomenelor si proceselor economice, cuantificabile
in etalon natural in date cuantificabile in unitati monetare. Prin aducerea lor la un numitor
comun, se pot efectua analize financiare de cea mai mare importanta pentru manageri.
Calculatia consta in efectuarea de operatii aritmetice in documentele primare, in calculul
rulajelor, a totalului sumelor si a soldurilor finale. Calculatia se foloseste si la
inventarierea patrimoniului, la reflectarea cheltuielilor, veniturilor, a rezultatelor finale,
etc.
Inventarierea patrimoniului reprezinta un ansamblu de operatii prin care se constata
existenta elementelor de activ si pasiv, cantitativ si valoric, sau numai valoric, aflate in
patrimoniul ntreprinderii la un moment dat.
Pe parcursul perioadei de gestiune, intre datele scriptice nregistrate in contabilitate, si
cele faptice, pot aparea neconcordante, fie datorita actiunii factorilor naturali, care pot
degrada activele, fie datorita nregistrarilor eronate, sustragerilor, etc
In baza situat iei faptice se poate stabili situatia reala a patrimoniului , o imagine fidela,
clara si completa a acestuia, si se poate asigura corelatia dintre evidentele scriptice cu
cele faptice, constatate in teren.
CAPITOLUL III
12
BILANTUL CONTABIL, CA EXPRESIE A DUBLEI

REPREZENTARI
Dupa cum am precizat anterior, agentii economici trebuie sa ntocmeasca periodic

un set complet de situatii financiare de sinteza care sa duca la o cunoastere in detaliu a
patrimoniului. Referentialul contabil international care reglementeaza aceste documente
este IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare. Unul din elementele principale ale acestor
situatii este bilantul contabil.
Bilantul este un instrument specific metodei contabilitatii, care evidenteaza la
un anumit moment in timp, pe baza principiului dublei reprezentari, in expresie
valorica, echilibrul dintre mijloacele economice si sursele lor de finantare (grupate
in, precum si rezultatele obtinute ca urmare a investirii, consumarii si reproductiei
capitalului.
Bilantul contabil arata pozitia financiara a unei entitati contabile la un moment
dat, asemenea unei fotografii. El poate fi reprezentat ca un tabel cu doua coloane: activ
si pasiv, ambele in perfecta egalitate deoarece ambele reflecta din punct de vedere valoric
acelasi lucru-patrimoniul.
Activul reflecta mijloacele economice sub forma lor fizica, concreta precum si
drepturile de creanta. Pasivul, in schimb, vede patrimoniul sub prisma relatiilor in care
se afla subiectul patrimoniului cu valorile care fac parte din activ, respectiv sursele
acestuia (proprii si straine).
Principalele elemente ale bilantului sunt activele, capitalul propriu si datoriile,
primul regasindu-se n activul bilantului, iar ultimele doua n pasivul bilantului.
Un activ reprezinta o resursa controlata de ntreprindere ca rezultat al unor
evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare
pentru ntreprindere. Beneficiile economice se refera la capacitatea activelor de a se
transforma n numerar sau n echivalente ale numerarului (de exemplu, prin vnzare) sau
de a reduce iesirile de numerar (de exemplu o noua tehnologie de productie care
micsoreaza costurile).
O datorie reprezinta o obligatie actuala a ntreprinderii, ce decurge din
evenimente trecute si prin decontarea c areia se asteapta sa rezulte o ie sire de resurse, care
ncorporeaza beneficii economice. Iesirea beneficiilor economice pentru decontarea unei
datorii presupune plata n numerar, transferul altor active, prestarea de servicii sau
nlocuirea respectivei datorii cu o alta.
Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al proprietarilor n activele unei
ntreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale.
Pentru a fi recunoscute (ncorporate) n bilant, elementele care corespund definitiei unei
structuri bilantiere trebuie sa ndeplineasca simultan doua conditii:
13
a) sa existe probabilitatea intrarii n ntreprindere (n cazul activelor), respectiv iesirii din

ntreprindere (n cazul datoriilor) a beneficiilor economice viitoare aferente;
b) costul sau valoarea elementelor respective sa poata fi evaluat(a) n mod credibil.
Patrimoniul poate fi privit din cel putin trei unghiuri diferite (juridic, financiar,
economic).
Ca atare, si bilantul contabil poate fi structurat in trei modalitati diferite:
a) Bilant contabil structurat din punct de vedere juridic;

Sub aspect juridic, bilant ul reflecta, conform schemei simplificate de mai jos:
-in
activ,
drepturile
de
proprietate
si
creanta;
-in pasiv, obligatiile ntreprinderii-datorii fata de terti si fata de aportorii de capitaluri
proprii (asociatii, actionarii sau intreprinzatorul individual).
ACTIV
(utilizari)
PASIV
(resurse)
DREPTURI REALE
-imobilizari
-stocuri
-numerar, etc
DREPTURI DE CREANTA
-clienti
-debitori diversi
-personal, etc
CAPITALURI PROPRII
-datorii fata de aportorii de capital
(actionar i, asociati sau intreprinzatorul
individual)
DATORII FATA DE TERTI
-furnizori
-creditori diversi, banci
-buget de stat, etc
b) Bilant contabil structurat din punct de vedere financiar;

Sub aspect financiar, bilantul reflecta, conform schemei simplificate de mai jos:
-in
activ,
bunurile
economice
ordonate
dupa
principiul
lichiditatii;
-in pasiv, modul de finantare al bunurilor economice, ordonate dupa principiul
exigibilitatii.
ACTIV
(utilizari)
PASIV
(resurse)
14
IMOBILIZARI
(cele mai putin lichide active)
STOCURI
CAPITALURI PERMANENTE
-capitaluri proprii (cu termen de exigibilitate
nedefinit, de obicei la terminarea activitatii)
-imprumuturi pe termen lung
DATORII
FURNIZORI
IMPOZITE SI CONTRIBUTII DATORATE
CREDITE PE TERMEN SCURT
(cu termen de exigibilitate mai mic de un an)
CREANTE
DISPONIBILTATI BANESTI
(cele mai lichide active)
c) Bilant contabil structurat din punct de vedere economic (functional);

Sub aspect economic, bilantul reflecta, conform schemei simplificate de mai jos:
-in activ, mijloacele economice grupate dupa destinatiile lor, respectiv dupa functiile
ntreprind erii (de investire, de exploatare, de gestiune a trezoreriei);
-in
pasiv,
sursele
de
finantare,
respectiv
provenienta
activelor.
Functia
de investire
Functia
de exploatare
ACTIV
(utilizari)
PASIV
(resurse)
Active imobilizate
Capitaluri proprii
Stocuri
(+) Creante
(-) Datorii
furnizori
Functia
fata
de
de
finantare
Gestiunea
trezoreriei
Titluri de plasament
(+) Disponibilitati
Datorii financiare
Activul,
15
-din punct de vedere juridic-reprezinta totalitatea bunurilor reale si creantelor (drepturi

asupra altor persoane sau entitati economice);
din punct de vedere economic, activul se imparte in active de investitie si active de
exploatare;
din punct de vedere financiar, valorile se grupeaza in functie de lichiditatea lor
(termenul de transformare a bunurilor in bani) in active durabile, stocuri, active
realizabile si active disponibile (lichiditati).
Activele sunt resurse controlate de ntreprindere care provin din evenimente

trecute si de la care se asteapta sa genereze avantaje economice viitoare (beneficii,
fluxuri de trezorerie).
Ordinea de dispunere a pozitiilor in cadrul activului bilantier este, in Romania,
cea a lichidatii crescande a activelor, de la cele mai putin lichide (de exemplu mijloace
fixe) la cele foarte lichide (bani in cont bancar sau casierie).
In contabilitatea anglo -saxona, activele sunt de obicei trecute in bilant in ordinea
descrescatoare a lichiditatii lor.
Activul cuprinde: totalitatea bunurilor economice de care dispune entitatea economica,
clasificate in active imobilizate si active circulante. De asemenea activul inglobeaza si
cheltuielile in avans.
I) Activele imobilizate cuprind acele valori economice de investitie, de folosinta
durabila, cu perioada de utilizare si lichiditate mai mare de un an.
Ele se clasifica in imobilizari necorporale, corporale si financiare.
A) Imobilizarile necorporale (active intangibile sau active nemateriale) cuprind acele
valori care nu au forma materiala concreta, si anume:
-Cheltuieli de constituire (cheltuieli cu nfiintarea sau fuziunea, cum ar fi taxe, cheltuieli
de nregistrare, inmatriculare, emitere de actiuni, prospectare a pietei, publicitate).
Cheltuieli de cercetare-dezvoltare cuprind resursele economice alocate pentru investitii,
tehnologii noi, dezvoltarea de noi produse ori largirii gamei sortimentale.
Concesiuni, brevete, licente, marci se refera la cheltuielile efectuate pentru
achizitionarea drepturilor de exploatare a unui bun, serviciu, in cazul concesiunilor, a
unui brevet, know- how, a unei licente, a unei marci si a altor drepturi similare de
proprietate industriala si intelectuala. Alte imobilizari necorporale includ active cum ar fi
programele informatice create de ntreprindere sau achizitionate de la terti in scopul
utilizarii pentru nevoile proprii.
Fondul comercial cuprinde cheltuielile efectuate pentru mentinerea sau dezvoltarea
potentialului de activitate al ntreprinderii: clientela, vadul comercial, firma, segmentul de
piata, emblema. Fondul comercial este recunoscut n contabilitate ca activ necorporal
atunci cand rezulta din achizitia unei alte ntreprinderi al carei cost de achizitie este
16
superior valorii de piata a activelor nete dobandite (activele cumparate minus datoriile
preluate).
Cauza existentei fondului comercial este existenta acestor elemente necorporale generate
de ntreprindere care nu sunt recunoscute distinct in contabilitate, cum ar fi reputatia,
clientela, vadul comercial, etc).
Avansurile si imobilizarile necorporale in curs de executie sunt active imobilizate care
nu au fost terminate la sfarsitul exercitiului financiar, inclusiv sumele de bani achitate in
contul activelor necorporale.
B) Imobilizarile corporale (active fixe sau tangibile) cuprind totalitatea bunurilor
materiale de folosinta indelungata in activitatea unei firme, cu ar fi terenuri si mijloace
fixe (cladiri, constructii speciale, masini, utilaje, instalatii de lucru, aparate si instalatii de
masurare, control, reglare, mijloace de transport, animale, plantatii, unelte, mobilier,
aparatura birotica, etc). Un mijloc fix are o valoare mai mare decat limita stabilita de
lege
si
o
durata
normala
de
utilizare
mai
mare
de
un
an.
Daca bunurile materiale achizitionate sau produse de ntreprindere nu sunt finalizate, se
numesc investitii in curs.
Activele imobilizate corporale isi pierd in timp din valoare ca urmare a uzurii determinata
de utilizarea lor (uzura fizica) si de progresul tehnic (uzura morala). Constatarea
contabila a pierderii de valoare suferita de imobilizarile corporale (cu exceptia
terenurilor) si includerea lor pe costuri, se numeste amortizare. Terenurile sunt
considerate ca avnd o durata de utilizare nelimitata, fiind singurele elemente ale
imobilizarilor corporale care nu se supun amortizarii.
C) Imobilizarile financiare (investitii financiare sau de portofoliu) cuprind valorile
financiare investite de ntreprindere in patrimoniul altor societati comerciale, cum ar fi
titluri
de
participare,
creantele
atasate
participatiilor,
imprumuturi,etc.
Titlurile de participare sunt titluri de valoare sub forma de actiuni, parti sociale, si alte
valori similare investite in patrimoniul altor ntreprind eri. Detinerea acestor titluri de
valoare permite exercitarea unui control in gestiunea unitatii care a emis respectivele
titluri, si in cazul in care ea nregistreaza profit, se pot obtine dividende.
Alte titluri imobilizate includ titlurile de valoare altele decat categoriile mentionate, pe
care ntreprinderea le detine si nu are intentia sau posibilitatea sa le revanda.
-Creantele atasate participatiilor reprezinta drepturile conferite de operatia de acordare de
imprumuturi pe termen lung sau mediu firmelor la care ntreprinderea are o relatie de
participare. Alte creante imobilizate sunt garantiile si cautiunile depuse de ntreprindere
la terti in vederea garantarii bunei executii a unor obligatii.
II) Activele circula nte (active curente)
cuprind toate valorile economice sub forma stocurilor si productiei in curs de executie,
creantelor, valorilor mobiliare de plasament si disponibilitatilor banesti.
Aceste active isi schimba in mod continuu, in cadrul ciclului economic, forma materiala
si utilitatea.
17
In faza de aprovizionare, activele circulante sub forma de bani se transforma in

stocuri de materii prime si materiale, in faza de productie, stocurile se consuma,
transformandu-se in stocuri de productie in curs de executie, care, dupa ultima operatie
de prelucrare, devin produse finite, iar in faza de desfacere sunt vandute clientilor, contra
echivalentului lor n numerar. Perioada lor de rotatie este mai mica de un an.
Activele circulante se clasifica in stocuri si productie in curs de executie, creante,
plasamente si disponibilitati banesti.
A) Stocurile si productia in curs de executie. Stocurile reprezinta ansamblul bunurilor
detinute pentru a fi vandute in aceeasi stare ori dupa prelucrarea lor in procesul de
productie, sau pentru a fi consumate la prima lor utilizare. Ele sunt concretizate in
materii prime si materiale consumabile, productia in curs de executie, semifabricate,
produse finite, ambalaje, etc.
Materiile prime sunt destinate utilizarii lor in procesul de productie, participa
direct la generarea produselor, regasindu-se in produsul finit integral sau partial, fie in
starea lor initiala, fie transformata.
Materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de
schimb, seminte, materiale de plantat, furaje) sunt destinate utilizarii lor in procesul de
productie si participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi,
de regula, in produsul finit.
Stocurile aflate la terti reprezinta diverse bunuri care se afla in proprietatea
ntreprind erii, dar care, fizic, se gasesc in custodie, prelucrare, consignatie la terti.
La capitolul stocuri se includ si obiectele de inventar, adica acele bunuri care au o
valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe,
indiferent de durata lor de serviciu sau cu durata mai mica de un an, indiferent de
valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protectie,
echipamentul de lucru, imbracamintea speciala, instrumentele, verificatoarele,etc). De
asemenea tot in categoria stocuri intra si baracamentele si amenajarile provizorii (baraci,
podete) din care prin demontare si demolare se recupereaza materiale.
Productia in curs de executie reprezinta productia care nu a parcurs toate fazele de
prelucrare prevazute in procesul tehnologic, produsele care nu au fost inca supuse
probelor
si
receptiei
tehnice
sau
necompletate
in
intregime.
Semifabricatele sunt produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o
faza de fabricatie si care urmeaza sa treaca la alte faze de fabricatie sau sa se livreze
tertilor ca atare.
Produsele finite sunt produsele care au parcurs toate fazele de fabricatie prevazute
in procesul tehnologic, fiind depozitate in vederea vanzarii catre terti.
Produsele reziduale sunt produsele rezultate din procesul de fabricatie, cum ar fi
rebuturi, materiale recuperabile, deseuri.
Animalele includ animalele si pasarile crescute si folosite pentru reproductie,
animale si pasari la ingrasat pentru a fi valorificate, colonii de albine, si animale pentru
productia de lna, oua, carne, lapte si blana.
Marfurile sunt acele bunuri care au fost cumparate de ntreprind ere in vederea
revanzarii.
18
B) Creantele sau valorile in curs de decontare se refera la sumele de bani, lucrari sau
servicii, bunuri avansate temporar altor persoane fizice sau juridice si pentru care se
asteapta sa se primeasca un echivalent sub forma unei sume de bani sau a unui serviciu.
Acestea pot fi stocuri vandute clientilor, avansuri in bani acordate salariatilor care se
deplaseaza in interes de serviciu. Persoanele care datoreaza sume de bani unitatii
economice se numesc debitori.
Creantele comerciale cele mai semnificative sunt compuse din creantele fata de
clienti si efectele de primit. Debitorii legati de creantele comerciale referitoare la
vanzarea pe credit de bunuri, lucrari sau servicii proprii ciclului de exploatare al
ntreprind erii, se numesc clienti.
Efectele de primit sunt titlurile negociabile sub forma de cambie, bilet la ordin,
etc, care atesta existenta unei creante in cadrul relatiilor comerciale ce va fi ncasata pe
termen
scurt,
de
obicei
pana
la
90
de
zile.
Creantele in cadrul grupului apar in relatiile de decontare intre societatea-mama si
filialele ei.
Creantele privind capitalul subscris si ne varsat sunt creantele pe care
ntreprind erea le are asupra actionarilor sai, referitioare la subscrierile de capital social
efectuate si nedepuse.
Alte creante sunt generate in relatiile ntreprinderii cu personalul, bugetul statului,
asigurarile sociale, protectia sociala, debitori diversi, etc.
C) Titluri de plasament si disponibilitatile banesti cuprind toate valorile economice care
imbraca forma de bani sau care indeplinesc aceasta functie.
Ele se refera la titluri de plasament, disponibilitati banesti si alte valori financiare sau de
trezorerie.
-Titlurile de plasament se refera la actiuni si obligatiuni pe termen scurt, si, spre
deosebire de titlurile de participare, a caror posesie depaseste un an, de regula, perioada
de rotatie a titlurilor de plasament este mai mica de un an, in general.
-Disponibilitatile banesti in lei si devize se refera la numerarul din casierie, depozitele
aflate in conturi bancare sau alte valori care pot fi convertite imediat in bani.
Tot din categoria disponibilitatilor banesti fac parte si carnetele de cecuri cu sau fara
limita
de
suma,
acreditivele
si
avansurile
de
trezorerie.
Carnetele de cecuri cu limita de suma cuprind valori banesti inscrise in documentevaloare utilizate pentru efectuarea de plati; acestea se rezerva la banca intr- un cont
separat.
Acreditivul este o forma de decontare care confera furnizorilor singuranta incasarii
creantelor. Lichiditatile se mentin intr-un cont distinct, la dispozitia furnizorului, din care
urmeaza a se efectua platile catre acesta pe masura livrarii marfurilor, executarii
lucrarilor sau prestarii de servicii.
Avansurile de trezorerie reprezinta disponibilitatile banesti repartizate angajatilor in
vederea achizitionarii unor bunuri sau servicii si care urmeaza a fi decontate ulterior.
In categoria altor valori financiare sau de trezorerie se cuprind timbrele postale sau
fiscale, tichetele sau biletele de calatorie, tratament si odihna.
III) Cheltuielile in avans sunt sume achitate in cursul exercitiului curent, dar care se
refera la servicii ce vor fi primite de abia in exercitiul urmator, cand vor fi recunoscute
drept cheltuieli (abonamente sau chirii platite in avans).
19
Pasivul
-din punct de vedere juridic-pasivul cuprinde capitalul propriu si datoriile.
din punct de vedere economic, clasificarea se face in capitaluri si datorii (financiare si
de exploatare).
din punct de vedere financiar valorile se grupeaza in functie de exigibilitatea(termenul
de plata) al lor in capitaluri permanente , pe termen lung si datorii pe termen scurt.
Ordinea de dispunere a pozitiilor in cadrul pasivului bilantier este, in Romnia, cea a

exigibilitatii crescnde a surselor de finantare, ncepnd cu elementele capitalului propriu,
si terminand cu datoriile pe termen scurt.
In contabilitatea anglo-saxona, pasivele sunt trecute in bilant in ordinea
descrescatoare a exigibilitatii lor.
Sursele de finantare se clasifica in functie de modul de constituire (finantare
proprie, finantare straina) si exigibilitatea lor.
Finantarea proprie a activului se refera la contributia directa a titularului de
patrimoniu prin aportul la capital, fie ca este capital individual (in cazul micilor
comercianti sau a unitatilor cu asociat unic), ori capital social (in cazul societatilor
comerciale) sau auto finantare (capitalizare profitului).
Finantarea straina a activului este asigurata de credite bancare, cumparari de
obligatiuni, creditele comerciale).
Ca atare pasivul se divide in capitaluri proprii, rezerve si datorii. La aceasta se
adauga provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, veniturile in avans.
I) Capitalurile proprii denumite si fonduri proprii precum si rezervele se clasifica in
capital individual sau social, prime de capital, diferentele sau plusvalorile din reevaluare,
rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului, provizioanele reglementate si
fondurile proprii cu scop determinat.
-Capital individual sau social se constituie la nfiintarea ntreprinderii, prin aportul
personal al proprietarului (in cazul ntreprinderilor individuale) sau prin aportul in
numerar sau/si in natura al asociatilor/actionar ilor (in cazul societatilor comerciale).
Capitalul social se divide in capital subscris nevarsat si respectiv varsat..
Capitalul subscris dar ne varsat este capitalul pe care subscriptorii s-au angajat sa il
depuna la dispozitia unitatii patrimoniale cu ocazia nfiintarii acesteia.
Capitalul subscris varsat este partea din capitalul social care a fost, fizic, depusa de
proprietari la dispozitia unitatii patrimoniale.
Capitalul se poate majora prin emiterea de actiuni noi, aporturi in bani sau in natura,
20
incorporarea de rezerve, capitalizarea profitului exercitiului precedent, transformarea de

obligatiuni in actiuni.
Reducerea capitalului se poate face prin rambursarea catre actionari sau asociati a unei
parti din acesta sau pe calea acoperirii pierderilor suferite in exercitiile financiare
anterioare.
-Primele de capital se refera la capitalul aditional creat prin primele de emisiune, fuziune
si aport in natura, care sunt determinate de operatiile de crestere a capitalului prin
aporturi noi sau prin fuziune.
In situatia aporturilor noi, primele de emisiune si cele privind aportul in natura se
creeaza ca diferenta intre pretul de emisiune al noilor actiuni (mai mare) si valoarea
nominala a actiunilor (mai mica).
Primele de fuziune reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a actiunilor si
valoarea nominala.
-Diferentele sau plusvalorile din reevaluare deriva din acele plusuri create prin
reeva luarea imobilizarilor corporale si a celor financiare. Cu ocazia reevaluarii, valoarea
acestor active va creste fata de valoarea contabila anterioara, cresterea fiind considerata
sigura si durabila.
Rezervele reprezinta partea din profitul capitalizat de
ntreprindere.
Ele se divid in rezerve legale, rezerve statutare si alte rezerve.
Rezervele legale se constituie anual intr-o anumita proportie din profitul brut sau din
primele legate de capital, fiind destinate protejarii capitalului, in cazul nregistrarii de
pierderi.
Rezervele statutare sunt acele fonduri a caror constituire din profitul net este stipulata in
actul constitutiv al societatii sau prin clauze contractuale.
Alte rezerve sunt acele rezerve a caror creare este decisa prin hotararea adunarii generale
a asociatilor/actionarilor din profitul net. Ele sunt destinate finantarii investitiilor noi sub
forma imobilizarilor corporale ori pentru rascumpararea propriilor actiuni de catre
societate in vederea reducerii de capital.
-Rezultatul reportat se refera la rezultatele pozitive (profiturile) reportate din anii
precedenti a caror repartizare a fost amanata de adunarea generala a asociatilor, precum si
profitul net al exercitiului financiar incheiat. Rezultatele negative (pierderile) se iau in
calcul cu semnul minus, diminuand capitalul propriu.
-Provizioanele reglementate sunt fonduri create temporar, pe seama cheltuielilor, pentru
acoperirea unor riscuri legate de fluctuatia ratei dobanzii, a cursului valutar, a preturilor,
etc). Ele sunt create prin includerea unor cote parti in cheltuielile unitatii, si influenteaza,
prin reducere, rezultatul obtinut. Astfel, temporar, se creaza un avantaj pentru
ntreprind ere prin calculul unor impozite mai mici. Ulterior, pe masura revenirii asupra
provizionului, cand rata dobanzii, preturile si cursurile valutare sunt favorabile, profitul
creste, urmand a fi impozitat.
21
II) Datoriile se refera la credite bancare, imprumuturi din emisiunea de obligatiuni,

datoriile comerciale fata de furnizori, datorii fiscale, salariale, sociale, datorii catre
asociati din operatii de capital, dividende,etc.
In general, persoanele fizice sau juridice fata de care ntreprinderea are datorii se numesc
creditori.
Sa le analizam.
-Creditele bancare se refera atat la finantarile pe termen lung si mijlociu cat si la creditele
pe termen scurt, de trezorerie, acordate de banci. Acestea sunt purtatoare de dobanda si
sunt garantate cu activele ntreprinderii.
-Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni reprezinta fondurile pe termen lung atrase prin
vanzarea de titluri de credit negociabile. Societatea care emite aceste titluri are obligatia
de a plati ratele scadente plus dobanzile sub forma cupoanelor atasate titlurilor de credit.
-Datoriile comerciale fata de furnizori apar in relatia cu diverse unitati patrimoniale de la
care ntreprind erea se aprovizioneaza cu materii prime, materiale, lucrari si servicii.
-Datorii fiscale, salariale, sociale cuprind obligatiile de a plati taxe si impozite, salarii si
alte drepturi similare datorate angajatilor, obligatiile privind contributia la asigurarile
sociale, fondul de somaj, contributia la asigurarile sociale de sanatate.
-Datorii catre asociati din operatii de capital, dividende, etc reprezinta obligatiile fata de
actionari pentru capitalul de rambursat, dividende de plata, precum si datoriile in cadrul
grupului.
-Alte tipuri de datorii, cum ar fi datoriile fata de clientii care au platit n avans bunurile
sau serviciile pe care firma urmeaza sa la livreze sau presteze (asa numitii clienticreditori).
III) Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt datorii cu exigibilitate sau valoare
incerta ale ntreprind erii, si care se constituie, in general, la sfarsitul exercitiului.
Recunoasterea
provizioanelor
se
face
numai
in
momentul
in
care:
a) o ntreprindere are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior
b) este probabil ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie
necesara
pentru
a
stinge
obligatia
respectiva
c) nu poate fi realizata o estimare clara a valorii obligatiei.
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt fonduri constituite la inchiderea exercitiului
pe seama cheltuielilor, pentru acele elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata
creaza pentru situatii cum ar fi: litigii, amenzi, penalitati, despagubiri, daune, cheltuieli
legate de activitatea de service in perioada de garantie, cheltuieli cu reparatiile capitale
esalonate pe ma i multe perioade, etc.
Principala diferenta intre provizioanele pentru riscuri si cheltuieli si celelalte tipuri de
22
datorii ale ntreprinderii consta in incertitudinea care le afecteaza pe primele in ceea ce

priveste marimea sau scadenta.
IV) Veniturile in avans sunt acele valori care asigura alocarea pentru fiecare exercitiu
financiar numai a veniturilor care i sunt proprii. Ele se refera la subventiile pentru
investitii
si
veniturile
nregistrate
in
avans.
-Subventiile pentru investitii sau subsidiile de capital sunt obtinute de la buget sau din
alte surse nerambursabile, fiind destinate achizitionarii sau crearii activelor imobilizate
(subventii pentru achizitionarea de echipamente) sau finantarii unor activitati pe termen
lung (de exemplu, prime de dezvoltare pentru ntreprinderile care creaza noi locuri de
munca).
Veniturile nregistrate in avans sunt sumele ncasate in cursul exercitiului, in contul unor
servicii care vor fi prestate in cursul exercitiului urmator, cand vor fi recunoscute ca
venituri, cum ar fi chirii sau abonamente ncasate in avans.
***
Activitatea desfasurata de orice ntreprindere duce la modificari in activul si pasivul
patrimonial. Fiecare operatie produce o schimbare in echilibrul static dintre mijloacele
economice si sursele lor de finantare reflectate cu ajutorul bilant ului.
Respectivele modificari pot fi cresteri sau micsorari, dar in permanenta se va mentine
egalitatea bilantiera.
Exista patru tipuri principale de modificari bilantiere:
-Operatii economice si financiare care produc modificari numai in structura activului, in
sensul cresterii unui element si concomitent si cu aceeasi suma se micsoreaza alt element,
fara ca totalul activului sa se modifice.
-Operatii economice si financiare care produc modificari numai in structura pasivului, in
sensul cresterii unui element si concomitent si cu aceeasi suma se micsoreaza alt element,
fara ca totalul pasivului sa se modifice.
- Operatii economice si financiare care produc modificari concomitent si cu aceeasi suma
atat in structura cat si in volumul activului si pasivului in sensul cresterii unui element de
activ si a unui element de pasiv, totalul bilantului modificandu-se si el in acelasi sens, dar
mentinandu-se egalitatea bilantiera;
-Operatii economice si financiare care produc modificari concomitent si cu aceeasi suma
atat in structura cat si in volumul activului si pasivului in sensul scaderii unui element de
activ si a unui element de pasiv, totalul bilantului modificandu-se si el in acelasi sens, dar
mentinandu-se egalitatea bilantiera.
Exemplu:
In scopul exemplificarii tipuri de modificari bilantiere se porneste de la un bilant initial
simplificat, cu un numar redus de posturi (sumele sunt exprimate n lei):
23
BILANT CONTABIL INITIAL (B0 ).

ACTIV
Solduri initiale
Mijloace fixe 20,000
Marfuri
4,000
Clienti
5,000
Conturi
la 10,000
banci
Casa
5,000
TOTAL
44,000
PASIV
Capital social
Rezerve
Credite bancare
Furnizori
Solduri initiale
25,000
3,000
6,000
5,000
Asigurari sociale 5,000

TOTAL
44,000
Din motive didactice, pentru vizualizarea modificarilor bilantiere vom ntocmi

dupa fiecare tranzactie cate un bilant. In practica, bilantul se intocmeste obligatoriu
anual, nu dupa fiecare operatie. De asemenea, pentru a usura explicatiile, vom prezenta
in continuare doar exemple care determina modificari la doua elemente (unul de activ si
altul
de
pasiv,
ori
doua
de
activ
respectiv
doua
de
pasiv).
In realitate, evenimentele economice practice sunt foarte diverse, putand sa duca
la modificari la mai mult de doua elemente, fie numai in activ, fie numai in pasiv, fie
simultan in activ si pasiv. Si in aceste situatii, elementul modificat sau suma elementelor
modificate din activ trebuie sa fie egala cu elementul modificat sau cu suma elementelor
modificate din pasiv, toate avand la baza ecuatia dublei reprezentari.
Tranzactia 1:
Se
depune
numerar
din
casa
in
valoare
de
4.000
lei
in
cont
bancar.
Analiza:
Aceasta operatiune duce la cresterea disponibilului in cont bancar (care creste cu 4.000
lei) si la scaderea numerarului din casierie (scade cu aceeasi suma). Ambele elemente
sunt de activ, unul crescand (Conturi la banci) si celalalt scazand (Casa). Pasivul ramane
neschimbat.
Tipul de modificare bilantiera este A + x x = P
Daca in ecuatia dublei reprezentari a patrimoniului se introduce modificarea determinate
de tranzactia 1, pe care o notam cu x, se constata ca egalitatea bilant iera se mentine,
conform ecuatiei:
44.000 (A 0 ) + x (4.000) x (4.000) = 44.000(P 0)
ntocmim Bilantul 1, pornind de la bilantul initial (B0).
BILANT nr.1 (B 1 )
ACTIV
Solduri initiale
Modificari Solduri finale

24
Mijloace fixe
Marfuri
Clienti
Conturi la banci
Casa
TOTAL
20,000
4,000
5,000
14,000
1,000
44,000
20,000
4,000
5,000
18,000
-3,000
44,000
4,000
-4,000
0
PASIV
Capital social
Rezerve
Credite bancare
Furnizori
Asigurari sociale
TOTAL
Solduri initiale
25,000
3,000
6,000
5,000
5,000
44,000

25,000
3,000
6,000
5,000
5,000
0
44,000
Soldurile finale din bilantul 1 (B1 ) devin solduri initiale pentru bilantul 2. In general,
soldurile finale din bilantul precedent devin solduri initiale pentru bilantul curent.
Tranzactia 2:
In baza hotararii AGA (Adunarii Generale a Asociatilor) o parte din rezervele constituite,
in valoare de 1.000 lei, se utilizeaza pentru marirea capitalului social.
Analiza:
Aceasta operatiune duce la marirea capitalului social (creste cu suma de 1.000 lei) si a
rezervelor (scad cu suma de 1.000 lei).Modificarile de structura se produc numai in pasiv.
Activul ramane neschimbat.
Tipul de modificare bilantiera este A = P+ x x
44.000 (A 1 ) = P1 (44.000) + x (4.000) x (4.000) = 44.000.(P 1)
ntocmim Bilantul 2, pornind de la Bilantul 1.
BILANT nr.2 (B2 )

ACTIV
Mijloace fixe
Marfuri
Solduri initiale
20,000
4,000
Modificari
Solduri finale
20,000
4,000
25
Clienti
Conturi la banci
Casa
TOTAL
5,000
14,000
1,000
44,000
5,000
14,000
1,000
44,000
PASIV
Capital social
Rezerve
Credite bancare
Furnizori
Asigurari
sociale
TOTAL
Solduri initiale
25,000
3,000
6,000
5,000
5,000
Modificari
1,000
-1,000
Solduri finale
26,000
2,000
6,000
5,000
5,000
44,000
44,000
Tranzactia 3:
ntreprind erea achizitioneaza marfa de la un furnizor in valoare de 3.000.000 lei.
Analiza:
Elementul Marfuri este de activ, iar Furnizori este de pasiv. Ca atare, vor aparea
modificari atat in structura activului si a pasivului, cat si in volumul activului si pasivului.
Tipul de modificare bilantiera este A + x = P+ x
A2 (44.000) + x (3.000)= P2 (44.000) + x (3.000) = 47.000
BILANT nr.3 (B 3)
ACTIV
Mijloace fixe
Marfuri
Solduri initiale
20,000
4,000

20,000
3,000
7,000
26
Clienti
Conturi la banci
Casa
TOTAL
5,000
14,000
1,000
44,000
5,000
14,000
1,000
47,000
3,000
PASIV
Capital social
Rezerve
Credite bancare
Furnizori
Asigurari sociale
TOTAL
Solduri initiale
26,000
2,000
6,000
5,000
5,000
44,000

26,000
2,000
6,000
3,000
8,000
5,000
3,000
47,000
Tranzactia 4:
ntreprind erea restituie creditul bancar in valoare de 6.000 lei din contul de la banca.
Analiza:
Aceasta tranzactie determina modificari in contul bancar (care scade cu 6.000 lei) si in
datoria ntreprinderii fata de banca (scade si ea cu 6.000 lei). Elementul Conturi la banci
este de activ, iar elementul Credite bancare este de pasiv. Prin urmare, vor aparea
modificari atat in structura activului si a pasivului, cat si in volumul activului si pasivului.
Tipul de modificare bilantiera este A - x = P - x
A3 (47.000) - x (6.000)= P3 (47.000) - x (6.000) = 41.000
BILANT nr.4 (B 4)
ACTIV
Mijloace fixe
Marfuri
Clienti
Conturi la banci
Solduri initiale
20,000
7,000
5,000
14,000
Modificari
-6,000
Solduri finale
20,000
7,000
5,000
8,000
27
Casa
TOTAL
1,000
47,000
PASIV
Capital social
Rezerve
Credite bancare
Furnizori
Asigurari sociale
TOTAL
Solduri initiale
25,000
3,000
6,000
8,000
5,000
47,000
-6,000
Modificari
-6,000
-6,000
1,000
41,000
Solduri finale
25,000
3,000
0
8,000
5,000
41,000
Din punctul de vedere al modului in care cele patru tipuri de modificari pot
influenta posturile si totalul bilant ului, cele patru tipuri de modificari se pot grupa astfel:
-modificari de structura: operatii economice care produc modificari numai in structura
activului sau numai a pasivului fara a influenta volumul (totalul) bilantului. In acesasta
situatie se incadreaza primele doua tipuri de modificari, si anume: A + x x = P ,precum
si A = P+ x x .
-modificari de volum: operatii economice care produc modificari atat in structura
activului
si
a
pasivului,
cat
si
in
volumul
(totalul)
bilantului.
In acesasta situatie se incadreaza ultimele doua tipuri de modificari, si anume:
A + x = P+ x, precum si A - x = P x.
CAPITOLUL IV
CONTUL SI DUBLA NREGISTRARE
Elementele structurii contului sunt urmatoarele:
-denumirea sau titlul contului;
28
-debitul si creditul, cele doua parti ale contului;

-miscarea (rulajul) contului;
-explicatia operatiilor nregistrate;
-soldul contului.
a) Denumirea sau titlul contului indica numele elementului patrimonial a carui evidenta
se tine cu ajutorul respectivului cont (de exemplu: Capital social, Profit si pierdere,
Marfuri, Furizori, Debitori diversi, etc).
n Romnia, fiecarui titlu de cont i este asociat cte un simbol cifric, stabilit prin planul
general de conturi elaborat de Ministerul de Finante si nsotit de instructiuni de aplicare
ce specifica modul de functionare al fiecarui cont si principalele corespondente pentru
operatiile economice si financiare pe care le reflecta.
b) Debitul si creditul, cele doua parti opuse ale contului reflecta separarea celor doua
tipuri de modificari (cresteri sau micsorari) pe care le determina operatiile economice sau
financiare care se nregistreaza cu ajutorul conturilor. n mod conventional s-a stabilit ca
partea stnga a contului poarta denumirea de debit, iar partea dreapta de credit.
nregistrarea unei sume n debitul contului este denumita debitarea lui, iar suma
nregistrata se numeste suma debitoare; n mod similar, nregistrarea unei sume n
creditul contului este denumita creditarea lui, iar suma nregistrata se numeste suma
creditoare.
c) Miscarea (rulajul) contului reprezinta totalul sumelor care se nregistreaza ntr-o
perioada de gestiune n debitul sau creditul unui cont n urma maririlor sau micsorarilor
determinate de operatiile economice sau financiare care se produc n volumul si structura
elementului patrimonial pentru care s-a deschis respectivul cont. Astfel, distingem
miscare (rulaj) debitor si miscare (rulaj) creditor.
O alta notiune care trebuie retinuta este aceea de total al sumelor. Prin
adunarea tuturor sumelor nregistrate n debitul contului ntr-o anumita perioada de
gestiune, se obtine totalul sumelor debitoare, iar prin adunarea tuturor sumelor
nregistrate n creditul contului ntr-o anumita perioada de gestiune, se obtine totalul
sumelor creditoare. Trebuie sa tinem cont ca totalul sumelor include si existentul la
nceputul perioadei de gestiune, acesta nefiind inclus nsa n rulajul contului.
Prin urmare, totalul sumelor este mai mare dect rulajul de pe partea contului n care se
nregistreaza existentul si majorarile si e egal cu rulajul de pe partea contului n care se
nregistreaza micsorarile.
d) Explicatia operatiilor nregistrate faciliteaza ntelegerea sensului si continutului lor.
Ea poate fi descriptiva sau contabila.
Explicatia descriptiva consta n prezentarea pe scurt a continutului operatiei
economice sau financiare, mentionndu-se data si documentul justificativ n care s-a
consemnat efectuarea ei.
Explicatia contabila consta n indicarea denumirii celuilalt cont corespondent n
care face nregistrarea, conform principiului dublei nregistrari.
29
e) Soldul contului reprezinta existentul la un moment dat al elementului patrimonial

pentru care s-a deschis respectivul cont. Soldul se stabileste ca diferenta ntre totalul
sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare, prelund semnul totalului mai mare.
Astfel, daca totalul sumelor debitoare (Tsd) este mai mare dect totalul sumelor
creditoare (Tsc), contul prezinta sold debitor (Sd); n situatia inversa, cnd totalul
sumelor creditoare e mai mare dect totalul sumelor debitoare, contul prezinta sold
creditor (Sc).
Daca totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare, soldul contului
este nul (cu alte cuvinte contul este soldat sau balansat).
Algebric, soldul contului se stabileste pe baza uneia dintre relatiile:
1) Tsd - Tsc = Sd, unde Tsd >Tsc
2) Tsc Tsd = Sc, unde Tsc >Tsd
3) Tsd Tsc = 0, cont soldat sau balansat.
Soldul stabilit la sfrsitul lunii se numeste sold final si apare ca sold initial la
nceputul lunii urmatoare.
Cea mai simpla forma de cont, denumit a n limbajul informal al contabililor T
(teu) pentru ca seamana cu litera T, arata ca n figura de mai jos. El are pe mijloc o linie
verticala, reprezentnd piciorul T-ului, si o linie orizontala trasata de partea de sus a
paginii.
O conditie esentiala pentru a nregistra corect n contabilitate operatiile economice
sau financiare este aceea de a cunoaste foarte bine regulile de functionare a conturilor,
care stabilesc n care parte a conturilor se nregistreaza soldul initial, precum si cresterile
ori micsorarile elementului patrimonial pentru care s-a deschis contul.
Pentru a retine n mod logic aceste reguli, este fundamental sa se cunoasca bine
elementele bilantului si locul lor n cadrul acestuia.
1. Prima regula de functionare a conturilor este aceea ca toate conturile de activ ncep sa
functioneze prin a se debita (partea stnga a contului) si se debiteaza cu soldul initial al
conturilor de activ; conturile de pasiv ncep sa functioneze prin a se credita (partea
dreapta a contului) si se crediteaza cu soldul initial al conturilor de pasiv.
2. A doua regula importanta este aceea ca toate conturile de activ nregistreaza n debit
cresterile (intrarile) elementelor de activ, iar toateconturile de pasiv nregistreaza n
credit cresterile (intrarile) elementelor de pasiv.
3. A treia regula care trebuie tinuta minte este aceea ca toate conturile de activ
nregistreaza n credit (partea dreapta a contului) micsorarile elementelor de activ, iar
conturile de pasiv nregistreaza n debit (partea stnga a contului) micsorarile (iesirile)
elementelor de pasiv.
4. A patra regula de functionare a conturilor este aceea ca toate conturile de activ au
totdeauna sold final debitor sau sunt soldate (echilibrate, balansate), iar toate conturile
de pasiv au totdeauna sold final creditor sau sunt soldate (echilibrate, balansate).
Sintetiznd cele patru reguli putem conclude urmatoarele:
Conturile de activ ncep sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu existentul si
cresterile de activ, creditndu-se cu micsorarile de activ, iar la sfrsitul exercitiului
financiar au ntotdeauna sold final debitor, sau sunt soldate.
30
Conturile de pasiv ncep sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu existentul si

cresterile de pasiv, debitndu-se cu micsorarile de pasiv, iar la sfrsitul exercitiului
financiar au ntotdeauna sold final creditor, sau sunt soldate.
Schema regulilor de functionare a conturilor sunt prezentate sintetic n figurile de mai jos.
___Debit___________
Soldul initial
Conturile de activ _______________
__Credit___
Micsorarile de activ
Majorarile de activ
Soldul final
___Debit___________
Conturile de pasiv____________
________Credit___
Soldul initial
Micsorarile de pasiv
Majorarile de pasiv
Soldul final
Mai plastic, regulile de functionare a conturilor pot fi prezentate astfel:
Marea majoritate a conturilor functioneaza dupa regulile enuntate mai sus. Ele
sunt conturi monofunctionale, care la sfrsitul perioadei de gestiune prezinta un singur
fel de sold, debitor sau creditor. Ele sunt totdeauna numai conturi de activ sau numai
conturi de pasiv.
Totusi exista si conturi care au un comportament variabil n ceea ce prive ste
soldul final. Acestea sunt conturile bifunctionale care, la un moment dat, pot avea fie
sold debitor (se ncadreaza n categoria conturilor de activ), fie sold creditor (se
ncadreaza n categoria conturilor de pasiv).
Legatura reciproca ntre debitul unui cont si creditul altui cont stabilita cu ocazia
nregistrarii operatiilor economice si financiare n contabilitatea curenta pe baza dublei
31
nregistrari poarta denumirea de corespondenta conturilor, iar conturile ntre care se

stabileste o astfel de legatura se numesc conturi corespondente.
Evident, stabilirea n mod corect a conturilor corespondente este esentiala, pentru
respectiva corespondenta reflecta continutul economic al fiecarei operatii nregistrate.
Asa cum am mai spus, n Romnia, corespondenta dintre conturi este stabilita n mod
unitar prin instructiunile de aplicare a planului de conturi.
n functie de modificarile pe care le produc operatiile economice sau financiare n
bilant, corespondenta conturilor se poate stabili:
-fie numai ntre conturi de activ, cnd modificarile se produc doar activul bilantului;
-fie numai ntre conturi de pasiv, cnd modificarile se produc doar pasivul bilantului;
-fie ntre conturi din ambele parti ale bilantului, atunci cnd operatia economica sau
financiara produce modificari concomitent si cu aceeasi suma n ambele parti ale
bilantului.
Majoritatea conturilor sunt conturi permanente, numite si conturi bilantiere, care
reprezinta eleme ntele bilantului (active, capitaluri proprii si datorii). Mai exista un tip de
conturi, asa-numitele conturi temporare, denumite si conturi de procese, care sunt
conturile de cheltuieli (clasa 6) si venituri (clasa 7) care sunt reflectate n contul de
rezultate 121 Profit si pierdere.
La sfrsitul perioadelor de gestiune(luna, an), conturile permanente sunt nchise, li
se stabilesc soldurile finale, iar conturile temporare de venituri si cheltuieli sunt nchise
prin contul 121 Profit si pierdere. Contur ile temporare de venituri si cheltuieli nu
prezinta niciodata un sold initial la nceputul perioadelor de gestiune.
Prin urmare, spre deosebire de conturile de active si capitaluri (conturile din
bilant) care au n general solduri initiale si finale (sumele fiind reportate de la un exercitiu
la altul), conturile de cheltuieli (clasa 6 ) si venituri (clasa 7) nu au solduri initiale sau
finale, pentru ca ele sunt soldate la sfrsitul perioadelor de gestiune.
Analiza contabila reprezinta o metoda stiintifica de cercetare a unui ntreg, a
unui fenomen, care se bazeaza pe examinarea sistematica a fiecarui element n parte.
Pentru a nregistra n mod corect operatiile economice sau financiare n conturi,
este fundamental sa se stabileasca care sunt conturile corespondente implicate si n ce
parte a conturilor (debit sau credit) urmeaza sa se efectueze nregistrarea, lucru judecat n
functie de continutul economic al operatiunii. Acest proces logic poarta numele de
analiza contabila, adica cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei operatii economice
si financiare n parte, prin descompunerea ei n elementele componente, pentru a se putea
stabili conturile corespondente si a partii acestora (debit ori credit) n care urmeaza sa se
nregistreze respectiva operatiune.
Etapele analizei contabile pot fi sintetizate astfel:

a) stabilirea naturii si continutului fiecarei operatii economice si financiare n parte,
adica definirea ei ca ncasare, plata, aprovizionare sau consum de materii prime,
obtinere de produse fin ite, creante sau datorii fata de bugetul de stat ori salariati,
prestare de servicii, nregistrarea amortizarii mijloacelor fixe, constituirea de
provizioane, etc;
32
b) determinarea tipului modificarilor pe care le produce operatia economica si

financiara n bilant, respectiv care sunt elementele de activ si de pasiv care se
modifica, precum si care este sensul modificarilor (cresteri ori micsorari de activ
sau pasiv);
c) stabilirea conturilor corespondente, n functie de elementele de bilant modificate;
d) aplicarea regulilor de functionare a conturilor, pentru a se stabili partea conturilor
corespondente (debit sau credit) n care urmeaza sa se nregistreze operatia
analizata (stabilirea asa numitei formule contabile).
Exemplu:
ntreprinderea achita unui furnizor suma de 2.500 lei.
a) natura operatiei: plata unei obligatii fata de furnizori;
b) conturile corespondente: Furnizori, Conturi la banci n lei;
c) modificarile nregistrate:
- scaderea datoriei fata de furnizori;
- scaderea disponibilitatilor din conturile curente;
d) partea contului n care se nregistreaza operatiile:
- pentru contul Furnizori n debit;
- pentru contul Conturi la banci n lei.
Sintetic, nregistrarea operatiunii se prezinta astfel:
401 Furnizori
P
D
5121 Conturi la banci n lei
A
C
2.500 lei
2.500 lei
Asa cum am amintit anterior, analiza contabila presupune si aplicarea regulilor de

functionare a conturilor, pentru a se stabili partea conturilor corespondente (debit sau
credit) n care urmeaza sa se nregistreze operatia analizata, prin stabilirea asa numitei
formule contabile.
Formula contabila este modalitatea de reprezentare grafica a fiecarei operatii
economice si financiare n conturi corespondente, pe baza dublei nregistrari, sub forma
de egalitate valorica.
Formula contabila e compusa din:
-denumirea contului corespondent debitor, repectiv creditor n care se face nregistrarea;
-semnul egal (=) pus ntre conturile corespondente
-marimea valorica a sumelor nregistrate n conturi
-semnul egalitatii ntre debit si credit.
n functie de numarul de elemente patrimoniale folosite in urma operatiilor

economico- financiare, formula contabila poate fi:
a) simpla, care se compune dintr-un cont debitor si un singur cont creditor.
Exemplu:
33
Se depune numerar din casierie n contul bancar, n suma de 4.000 lei.

5311 Casa
A
A
+
-
D
C
4.000 lei
4.000 lei
b) compusa, care cuprinde un singur cont debitor si mai multe conturi creditoare sau
invers.
Exemplu:
ntreprinderea achizitioneaza cherestea n va loare de 9.000 lei si salopete n valoare
de 600 lei.
301
401
303
301
303
Materii prime
Furnizori
Materiale de natura
obiectelor de inventar
A
P
A
+
+
+
%
Materii prime
Materiale de natura
401
D
C
D
9.000 lei
9.600 lei
600 lei
9.600 lei
9.000 lei
600 lei
Desigur, formula contabila nu exprima dect partea de logica (cea mai importanta
de altfel). Pentru a se oglindi corect si complet operatia concreta, este necesara
adaugarea la elementele formulei contabile a explicatiei descriptive a operatiei care se
nregistreaza (prin precizarea datei si felului, numarului si datei documentului
justificativ). Introducem astfel notiunea de articol contabil.
n functie de scopul pentru care se ntocmesc, deosebim:
1. formula contabila curenta, care se ntocmeste n scopul nregistrarii unor
operatii economico- financiare n conturi;
2. formula contabila de stornare , care se ntocmeste cu scopul de a corecta sau
anula formulele contabile curente ntocmite eronat.
La rndul sau, formula contabila de stornare poate fi:
a) n rosu
b) n negru
a) Stornarea n rosu (n chenar) consta n repetarea formulei contabile nregistrate
eronat, sumele scriindu-se n rosu sau n chenar, ceea ce nseamna ca ele se scad.
Apoi se ntocmeste formula contabila corectata.
Exemplu:
34
ntreprinderea achizitioneaza un calculator cu valoarea de intrare de 2.500 lei.

Initial, se nregistreaza n mod eronat, formula contabila:
303
Materiale de natura
401
Furnizori
2.500 lei
Ulterior, contabilul si da seama ca a facut o greseala, ntruct calculatorul este o

imobilizare corporala si nu un obiect de inventar, motiv pentru care face stornarea n
rosu, astfel:
303
Materiale de natura
401
Furnizori
2.500 lei
404
Furnizori
de imobilizari
2.500 lei
Apoi, se face nregistrarea corecta:

214
Aparatura birotica
b) Stornarea n negru se realizeaza prin inversarea pozitiei conturilor din formula

contabila supusa corectarii.
n exemplul precedent, stornarea se face inversnd conturile n formula contabila de
stornare, astfel:
401
=
303
2.500 lei
Furnizori
Materiale de natura
Restul nregistrarilor sunt identice.

De retinut este faptul ca cel mai bine este sa se foloseasca stornarea n rosu,
deoarece stornarea n negru mareste artificial rulajele conturilor, ceea ce altereaza
semnificatia lor si ngreunnd calculele.
Conturile sintetice reflecta mijloacele, sursele si procesele economice, n expresie
valorica, pe grupe sau categorii omogene sub aspectul continutului lor.
De exemplu, contul Furnizori sintetizeaza datoriile fata de diversii agenti economici de
la care se cumpara materiale, materii prime, piese de schimb, servicii, mijloace fixe, etc.
Cu ajutorul conturilor sintetice este posibila cunoasterea situatiei generale, de ansamblu,
a unei anumite grupe de mijloace, surse si procese economice.
Totusi, conturile sintetice nu ofera suficiente elemente pentru conducerea si
controlul activitatii unei ntreprinderi, fiind extrem de necesara utilizarea conturilor
35
analitice. Nu este suficient sa se cunoasca totalitatea firmelor catre care avem obligatii, ci
este necesar sa stim n detaliu care sunt acestea si ce sume datoram fiecareia.
Conturile analitice dezvolta conturile sintetice, oglindind partile componente ale
mijloacelor, surselor sau proceselor economice. Contul Furnizori va avea conturi
analitice cu denumirea fiecarui furnizor n parte (Romtelecom, Carrefour, Marmosin,
Petrom, Ikea, etc).
Conturile analitice, spre deosebire de cele sintetice, n care se nregistreaza numai
n expresie valorica, se tin fie numai n expresie valorica, fie n expresie baneasca si
cantitativa, n functie de natura elementelor nregistrate (cum ar fi conturile de stocuri si
de imobilizari corporale).
Prin conturile analitice se asigura integritatea proprietatii asupra mijloacelor de
productie, exercitarea controlului gestio nar al lor, n sensul ca permit stabilirea cantitativa
a intrarilor si iesirilor de materiale pe sectii de productie, precum si a stocului la un
moment dat.
Contabilitatea tinuta cu ajutorul conturilor analitice se numeste contabilitate analitica.
ntruct conturile analitice le dezvolta pe cele sintetice, toate regulile de functionare a
conturilor sintetice se aplica si la cele analitice. nregistrarile se fac simultan att n
contul sintetic, ct si n cel analitic, astfel nct sa se asigure concorda nta ntre ele, n
privinta soldurilor si rulajelor.
n Romnia, planul de conturi general este un tablou sinoptic al ntregului sistem
de conturi, n cadrul caruia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si simbol cifric
fiind ncadrat ntr-o clasa si grupa. n acest mod, se asigur a un limbaj comun ntre
specialisti, uniformitate si unitate de continut, functie, denumire si simbolizare a
conturilor.
Simbolizarea cifrica a conturilor are la baza sistemul zecimal (0-9) n care:
-prima cifra reprezinta clasa;
-a doua cifra reprezinta grupa;
-a treia cifra reprezinta contul sintetic de grad I;
-a patra cifra reprezinta contul sintetic de grad II.
Modul de simbolizare este prezentat n figura de mai jos
FORMATUL GENERAL
36
Exemplu
n planul de conturi general exista 9 clase de conturi:

?
?
?
?
?
?
?
?
?
? lasa 1 C
?Clasa 2 ?Clasa 3 ?Clasa 4 ?Clasa 5 ?Clasa 6 ?Clasa 7 ?Clasa 8 ?Clasa 9 -
Conturi de capitaluri
Conturi de imobilizari
Conturi de stocuri si produc tie n curs de executie
Conturi de terti
Conturi de trezorerie
Conturi de cheltuieli
Conturi de venituri
Conturi speciale
Conturi de gestiune
37
Primele 8 clase de conturi sunt utilizate de contabilitatea financiara, iar ultima

clasa, a 9-a, este utilizata de manageri n cadrul asa-numitei contabilitati de gestiune.
Data fiind complexitatea planului contabil, se pot face mai multe clasificari ale
conturilor, n functie de mai multe criterii, astfel:
-din punct de vedere al continutului economico - financiar, conturile se pot grupa n:
conturi de bunuri economice, conturi de surse, conturi de cheltuieli, conturi de venituri.
-din punct de vedere al functiei contabile a conturilor, acestea pot fi grupate n conturi de
activ, conturi de pasiv si conturi bifunctionale.
-din punct de vedere al sferei de cuprindere, conturile pot fi grupate n conturi
sintetice si conturi analitice.
Corelatia ntre aceste tipuri de conturi este aceea ca:
a) conturile de bunuri economice si de cheltuieli sunt conturi de activ;
b) conturile de surse si conturile de venituri sunt conturi de pasiv.
Pentru a avea o viziune generala asupra planului de conturi, trebuie sa retinem ca,
desi exista si exceptii pe care le vom analiza pe parcursul acestui manual, n linii mari
exista anumite puncte de sprijin pentru a retine mai usor ce functie contabila au diversele
clase de conturi. Astfel:
? Clasa 1 - Conturi de capitaluri
n general, sunt conturi cu functia contabila de pasiv (de exemplu, 101
Capital social).
? Clasa 2 - Conturi de imobilizari
n general, sunt conturi cu functia contabila de activ (de exemplu, 201
Cheltuieli de constituire).
? Clasa 3 - Conturi de stocuri si productie n curs de executie
n general, sunt conturi cu functia contabila de activ (de exemplu, 300
Materii prime).
? Clasa 4 Conturi de terti (creante sau datorii)
Conturile de datorii sunt conturi cu functia contabila de pasiv (de exemplu,
401 Furnizori ).
Conturile de creante sunt conturi cu func tia contabila de activ (de exemplu,
411 Clienti).
? Clasa 5 - Conturi de trezorerie
n general, conturile au functia contabila de activ (de exemplu, 531 Casa).
? Clasa 6 Conturi de cheltuieli
Deoarece cheltuielile micsoreaza capitalurile proprii, cheltuielile sunt asimilate conturilor
de activ (de exemplu, 601 Cheltuieli cu materiile prime).
? Clasa 7 Conturi de venituri
Deoarece veniturile majoreaza capitalurile proprii, veniturile sunt asimilate conturilor de
pasiv (de exemplu, 701 Venituri din vnzarea produselor finite).
? Amortizarile si provizioanele sunt elemente rectificative care corecteaza
celorlalte structuri bilantiere, fiind asimilate conturilor de pasiv.
n categoria proceelor specifice metodei contabilitatii se cuprinde si balanta de
verificare. Ea asigura respectarea n contabilitate a echilibrului permanent impus de
dubla nregistrare a elementelor patrimoniale, att cu ocazia nregistrarii operatiilor cu
38
respectivele elemente n ordine cronologica si sistematica, ct si cu ocazia calculelor

aritmetice n formulele contabile compuse sau n conturi pentru stabilirea rulajelor,
sumelor totale si a soldului, oferind astfel garantia exactitatii nregistrarilor efectuate n
contabilitatea curenta si a ntocmirii unor bilanturi contabile reale si complete.
Fiecarei sume debitoare din Cartea Mare i corespunde o suma creditoare identica.
Astfel, totalurile sumelor debitoare si creditoare din Cartea Mare trebuie sa fie egale.
Pentru a verifica aceasta egalitate, contabilul ntocmeste periodic o balanta de
verificare.
Balanta de verificare este, practic, un tablou enumerativ al tuturor conturilor din
Cartea-Mare, care furnizeaza informatii n legatura soldurile initiale si finale, rulajele,
totalul sumelor, la data ntocmirii ei. Ea este un instrument de sinteza a informa tiilor
reflectate n conturi la un anumit moment (luna, trimestru, semestru, an).
Scopul sau este, pe de o parte, constatarea mentinerii egalitatii dintre debit si
credit, iar pe de alta parte, furnizarea unei viziuni generale asupra conturilor, utila n
etapa urmatoare si anume de ntocmire a situatiilor financiare (Bilantul, Contul de
profit si pierdere, Situatia modificarilor capitalului propriu, Situa tia fluxurilor
de trezorerie, Politici contabile si note explicative).
Continutul si forma de prezentare a balantelor de verificare poate fi diferit n
func tie de:
a) tipul conturilor pentru care se ntocmesc, care pot fi:
-balante de verificare ale conturilor sintetice si
-balante de verificare ale conturilor analitice;
b)complexitatea informatiilor pe care le contin, adica:
-balante de verificare cu o singura egalitate;
-balante de verificare cu doua egalitati;
-balante de verificare cu trei egalitati;
-balante de verificare cu patru egalitati.
Fiecare din aceste tipuri de balante contine doua coloane perechi, o coloana pentru
informatii debitoare si o coloana pentru informatii creditoare;
c) prezentarea grafica: forma tabelara si forma matriciala sau balanta de
verificare-sah.
39
Modelul balantei de verificare cu o serie de egalitati prezinta cele doua

coloane perechi, totalul sumelor debitoare (TSD) si totalul sumelor creditoare
(TSC). Egalitatea este de forma: TSD ? TSC
n balanta de sume, prezentat a mai sus, n coloane de total sume, pot fi nlocuite de doua
coloane perechi de solduri finale: solduri finale debitoare (SFD) si solduri finale
creditoare (SFC), denumita balanta de verificare a soldurilor. Egalitatea este: SFD ?SFC.
Balanta de verificare cu doua serii de egalitati are patru coloane, adica doua
coloane perechi pentru total sume (TSD si TSC) si doua coloane perechi pentru solduri
finale (SFD si SFC). Aceasta balanta de verificare rezulta din combinarea balantei de
verificare a sumelor cu balanta de verificare a soldurilor. Cele doua egalita ti sunt:
1. TSD ? TSC
2. SFD ?SFC.
Balanta de verificare cu trei serii de egalitatii prezin ta sase coloane si anume
doua coloane perechi pentru solduri initiale (SID si SIC), doua coloane perechi pentru
rulaje (RD si RC), doua coloane perechi pentru solduri finale (SFD si SFC). Acestui tip
de balanta i corespund trei egalitati:
1. SID
??
SIC
2. RD
??
RC
3. SFD
?
SFC.
Din punct de vedere grafic, balanta de verificare cu trei serii de egalitati, se poate
prezenta att sub forma tabelara, ct si sub forma matriceala (balanta de verificare-sah).
Balanta de verificare cu patru serii de egalitati are opt coloane,
respectiv, doua coloane perechi pentru total sume precedente sau solduri
initiale (TSPD si TSPC sau SID si SIC), doua coloane perechi pentru rulaje
(RD si RC), doua coloane perechi pentru totalul sumelor (TSD si TSC) si
doua coloane perechi pentru solduri finale (SFD si SFC).
40
Cele patru egalitati sunt:

1. TSPD
??
SPC
2. RD
?
RC
3. TSD
?
TSC
4. SFD
?
SFC
Balanta de verificare este un instrument extrem de util pentru contabil, deoarece
cu ajutorul ei poate identifica diverse tipuri de greseli, cum sunt:
-erori de nregistrare n conturi determinate de: nerespectarea principiului dublei
nregistrari, nerespectarea egalitatii sumelor debitoare si creditoare n cadrul
formulelor contabile compuse, calculul gresit privind elementele structurale ale contului
si altele.
-erori de ntocmire a balantelor de verificare determinate de: preluarea gre sita a
informatiilor din Cartea-Mare, adunarea eronata ale coloanelor din balanta etc. Pentru a
corecta acest tip de erori, se face verificarea egalitatilor specifice balantelor de verificare,
operatii de punctare, prin repetarea calculelor etc.
n pofida faptului ca balanta de verificare arata ca Total debit = Total credit si
indica n felul acesta respectarea unui principiu fundamental al contabilitatii, acesta nu
garanteaza automat faptul ca nu s-au facut greseli. Este posibil sa fi fost omise nregistrari
de tranzactii sau sa se nregistreze o operatiune n alte conturi dect cele corecte.
Totodata, este posibil sa fi avut loc compensari sau erori la nchiderea conturilor.
Singurul lucru pe care l poate face balanta de verificare este acela de a confirma
faptul ca sumele debitoare si creditoare din conturi sunt n echilibru.
n conditiile n care, la ora actuala, se foloseste pe scara larga tehnica de calcul
moderna si a softurilor specializate de contabilitate, balantele de verificare sunt generate
automat, fiind exclusa omiterea unor nregistrari din conturi sau nsumarea gresita a
coloanelor balantelor.
41
CAPITOLUL V
DOCUMENTELE DE EVIDENTA CONTABILA
Unul dintre procedeele metodei contabilitatii este acela al documentatiei , care
presupune ca toate operatiunile economico-financiare care afecteaza patrimoniul trebuie
fundamentate si justificate prin acte scrise (documente justificative) nainte de
nregistrarea in conturi. Nu intamplator, una din regulile de aur ale contabilitatii este
considerata aceea de a nu nregistra o operatiune atta timp cat nu s-a primit un document
care sa o justifice.
Registrele contabile, bilantul si documentele justificative constituie documente
contabile oficiale pentru executarea controlului asupra operatiilor patrimoniale efectuate,
fiind admise ca proba in justitie . Ele nu numai ca fac dovada efectuarii operatiunilor
respective, dar in baza lor se poate stabili raspunderea materiala si uneori penala a celor
care administreaza mijloacele economice ale unitatilor patrimoniale.
ntocmirea documentelor se poate face fie manual, pe documente tipizate
(utilizndu-se cerneala, pix, creion chimic sau masina de scris), fie cu ajutorul tehnicii de
calcul.
Prima varianta implica insa un volum foarte mare de munca, cu un grad mare de risc de
erori. Folosirea mijloacelor tehnice de ntocmire si prelucrare a documentelor aduce un
plus de acuratete, rapiditate si standardizare a informatiei contabile.
Structura documentelor de evidenta este particularizata in functie de tipul
operatiunii in cauza, dar exista cteva elemente obligatorii, si anume:
a) denumirea documentului (exemple: factura, extras de cont, nota de intrarereceptie, stat de plata a salariilor, bon de consum, etc);
b) antetul care cuprinde denumirea si adresa agentului economic care a emis
documentul;
c) denumirea partilor care au contribuit la efectuarea operatiilor consemnate;
d) numarul si data documentului;
e) descrierea operatiilor economico-financiare , uneori cu specificarea bazei
actului normativ care a stat la baza nregistrarii;
f) semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiilor economice, si ale
celor cu functii de control financiar preventiv;
g) alte elemente care asigura o consemnare completa a operatiilor in documente.
Conditiile necesare pentru ca un document contabil sa fie considerat valabil sunt
urmatoarele:
-sa fie scris clar si citet, eliminandu-se orice controversa sau posibilitate de
interpretare;
-sa nu contina stersaturi sau corecturi;
-sa aiba anulate rndurile libere;
-sa fie ntocmit in termenul legal;
-sa contina date exacte si reale;
42
-sumele pentru valori banesti sa fie scrisa in cifre si litere.

In cazul in care s-a strecurat o eroare la ntocmirea documentelor, corectarea
greselii se face in toate exemplarele, prin taierea cu o linie a textului sau sumei
eronate, astfel incat sa se poate distinge ceea ce era scris initial, scriindu-se deasupra
textul sau suma corectata.
Rectificarea este confirmata prin semnaturile persoanelor care au semnat initial
documentul, precum si a celor care au efectuat corectia. Obligatoriu trebuie se
consemneze data la care se face rectificarea.
In docume ntele de trezorerie (cecuri, ordine de plata, extrase de cont, chitante,
dispozitii de plata sau de incasare, etc) nu se admit corecturi. Ele se anuleaza, dar
raman in carnetul respectiv, fara sa se detaseze, pentru a exista continuitate in serie si
numere.
In vederea uniformizarii si eliminarii de inadvertente legate de utilizarea si
completarea documentelor contabile, Ministerul Finantelor a elaborat Nomenclatorul
privind modelele registrelor si formularelor contabile tipizate, comune pe
economie, care nu au regim special, pentru activitatea financiara si contabila.
Legea contabilitatii stipuleaza faptul ca orice operatie patrimoniala se
consemneaza in momentul efectuarii ei intr- un inscris care sta la baza nregistrarilor in
contabilitate, dobandind,astfel, calitatea de document justificativ.
Documentele justificative contin diverse elemente, care pot fi clasificate in
elemente comune si specifice.
Registrele contabile, altele decat cele obligatorii prevazute de art.21 din Legea
contabilitatii nr.82/1991, editate cu ajutorul tehnicii de calcul, vor fi numerotate, snuruite,
parafate si nregistrate in evidenta unitatii.
Gestionarea documentelor urmareste:
-utilizarea lor, care se face pe destinatiile pentru care au fost tiparite, in sensul ca
intrebuintarea lor in alte scopuri este interzisa;
-evidenta lor operativa si contabila, care se tine corespunzator cerintelor metodologiei de
organizare a evidentei valorilor materiale. Pentru fiecare formular cu regim special se
completeaza fisa de magazie a formularelor cu regim special care cuprinde date
referitoare la primirea, eliberarea, anularea si restituirea formularelor completate eronat
sau neutilizate.
Arhivarea documentelor este obligatorie, conform normelor legale in vigoare.
Acestea prevad insa termene diferite de pastrare a documentelor in arhiva. Astfel,
registrele de contabilitate si documentele justificative trebuie pastrate timp de 10 ani, cu
exceptia statelor de plata a salariilor si a situatiilor financiare anuale care se pastreaza
timp de 50 de ani.
Gruparea documentelor in dosare se face cronologic si sistematic, dupa care dosarele sunt
snuruite, parafate s i nregistrate in Registrul Special de Arhiva.
Este important sa se acorde o atentie sporita impotriva distrugerii, sustragerii sau
degradarii, iar in cazul in care unul dintre aceste evenimente au loc trebuie luate masuri
de reconstituire a documentelor afectate.
43
Legea contabilitatii si Regulamentul privind aplicarea Legii contabilitatii prevede

ca principalele registre care se folosesc sunt: Registrul -jurnal, Registru-inventar si
Cartea Mare. Asociatiile familiale si persoanele fizice autorizate sa desfasoare
activitati independente pot sa nregistreze operatiile patrimoniale numai prin
folosirea Registrului-jurnal de incasari si plati.
Forma de contabilitate reprezinta un sistem de formulare corelate intre ele, care servesc la
nregistrarea si prelucrarea, dupa anumite reguli, a starii si miscarii elementelor
patrimoniale.
Succesiunea formularelor in contabilitate poate fi reprezentata astfel:
Documente
justificative
Registru
jurnal
Cartea
Mare
Balanta
Situatii
financiare
Formele de contabilitate practicate in prezent sunt urmatoarele:

-forma clasica sau jurnal unic;
-forma pe jurnale;
-forma maestru-sah sau pe conturi corespondente;
-forma de contabilitate informatica.
Ele se disting prin structura registrelor si modul de prelucrare a documentelor, dar se
aseamana prin faptul ca toate formele de contabilitate utilizeaza aceleasi genuri de
registre, care sunt obligatorii: Registrul jurnal, Registrul- inventar si Cartea Mare.
Documentele tipizate comune privind activitatea financiar-contabila si modelele

registrelor utilizate in contabilitate de catre toate unitatile patrimoniale sunt prevazute in
nomenclatorul prevazut n O.M.F.P. nr. 1850 din 14 decembrie 2004 privind registrele si
formularele financiar-contabile.
44
NOMENCLATORUL
registrelor si formularelor financiar-contabile, comune pe economie
Nr.
crt.
0
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
Denumirea formularului
Cod
baza
2
1
I. REGISTRELE DE CONTABILITATE
Registrul-jurnal
14-1-1
Registrul- inventar
14-1-2
Registrul Cartea mare
14-1-3
- Registrul Cartea mare (sah)
II. MIJLOACE FIXE
Registrul numerelor de inventar
14-2-1
Fisa mijlocului fix
14-2-2
Bon de miscare a mijlo acelor fixe
14-2-3 A
- Proces-verbal de scoatere din functiune a mijloacelor
fixe/de declasare a unor bunuri materiale
Proces-verbal de receptie
14-2-5
- Proces-verbal de receptie provizorie
- Proces-verbal de punere n functiune
III. BUNURI DE NATURA STOCURILOR
Nota de receptie si constatare de diferente
14-3-1A
- Nota de receptie si constatare de diferente (pentru unitatile
cu amanuntul)
Bon de primire n consignatie
14-3-2
Bon de predare, transfer, restituire
14-3-3A
Bon de consum
14-3-4A
- Bon de consum (colectiv)
- Fisa limita de consum
- Lista zilnica de alimente
Dispozitie de livrare
14-3-5A
Borderou de predare a documentelor
14-3-7
Fisa de magazie
14-3-8
- Fisa de magazie (cu doua unitati de masura)
Fisa de evidenta a materialelor de natura obiectelor de 14-3-9
inventar n folosinta
Registrul stocurilor
14-3-11
- Registrul stocurilor
Lista de inventariere
14-3-12
- Lista de inventariere (pentru gestiuni global- valorice)
IV. MIJLOACE BANESTI SI DECONTARI
varianta
3
14-1-3/a
14-2-3/aA
14-2-5/a
14-2-5/b
14-3-1/aA
14-3-4/aA
14-3-4/bA
14-3-4/dA
14-3-8/a
14-3-11/a
14-3-12/b
14-3-12/a
45
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
Chitanta pentru operatiuni n valuta

Proces-verbal de plati
Dispozitie de plata- ncasare catre casierie
- Dispozitie de plata- ncasare catre casierie (colectiva)
Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare
Registru de casa
- Registru de casa
- Registru de casa (n valuta)
- Registru de casa (n valuta)
Borderou de achizitie
- Borderou de achizitie (alimentatie publica)
- Borderou de achizitie (de la producatori individuali)
Decont pentru operatiuni n participatie
V. SALARII SI ALTE DREPTURI DE PERSONAL
- Stat de salarii
- Stat de salarii (fara elementele componente ale salariului
total)
- Stat de salarii (fara elementele componente ale salariului
total)
- Stat de salarii
- Lista de avans chenzinal
Ordin de deplasare (delegatie)
- Ordin de deplasare (delegatie) n strainatate (transporturi
internationale)
Decont de cheltuieli (pentru deplasari externe)
- Decont de cheltuieli valutare (transporturi internationale)
VI. CONTABILITATEA GENERALA
Nota de debitare-creditare
Nota de contabilitate
Extras de cont
Jurnal privind operatiunile de casa si banca
Jurnal privind decontarile cu furnizorii
Situatia ncasarii- achitarii facturilor
Jurnal privind consumurile si alte iesiri de stocuri
Jurnal privind salariile, contributia pentru asigurari sociale,
protectia sociala a somerilor si asigurari sociale de sanatate
Borderou de primire a obiectelor n consignatie
Borderou de iesire a obiectelor din consignatie
Jurnal privind operatiuni diverse (pentru conturi sintetice)
Fisa de cont analitic pentru cheltuieli efective de productie
14-4-1/a
14-4-3A
14-4-4
14-4-4/a
14-4-6
14-4-7 A
14-4-7/bA
14-4-7/aA
14-4-7/cA
14-4-13
14-4-13/a
14-4-13/b
14-4-14
14-5-1/a
14-5-1/b
14-5-1/c
14-5-1/k
14-5-1/d
14-5-4
14-5-4/a
14-5-5
14-5-5/a
14-6-1A
14-6-2A
14-6-3
14-6-5
14-6-6
14-6-7
14-6-8
14-6-10
14-6-14
14-6-15
14-6-17
14-6-21
46
40.
41.
42.
43.
44.
- Fisa de cont analitic pentru cheltuieli

Fisa de cont pentru operatiuni diverse
- Fisa de cont pentru operatiuni diverse (n valuta si n lei)
Fisa pentru operatiuni bugetare
Document cumulativ
- Document cumulativ
Balanta de verificare (cu patru egalitati)
- Balanta de verificare (cu patru egalitati)
- Balanta de verificare (cu cinci egalitati)
- Balanta de verificare (cu sase egalitati)
- Balanta analitica a stocurilor
VII. ALTE SUBACTIVITATI
Decizie de imputare
- Angajament de plata
14-6-21/a
14-6-22
14-6-22/a
14-6-23
14-6-24
14-6-24/b
14-6-30
14-6-30/A
14-6-30/a
14-6-30/b
14-6-30/c
14-8-2
14-8-2/a
47
CAPITOLUL VI
CONTABILITATEA CAPITALURILOR
Indiferent de tipul sau forma juridica, nfiintarea unei unitati patrimoniale necesita
existenta unei anumite sume initiale, numita capital , cu ajutorul caruia acesta si ncepe
activitatea. Acesta reprezinta o sursa stabila si permanenta de formare si finantare a
activului, care exprima obligatia unitatii patrimoniale fata de cei care participa la
constituirea capitalului, indiferent ca sunt persoane fizice sau juridice.
Deoarece aceste obligatii nu au un termen exigibil, ele sunt permanente pe
ntreaga durata de existenta si functionare a unitatii patrimoniale.
Pe parcursul desfasurarii activitatii, la aceste surse se mai adauga o parte din profitul
obtinut la sfrsitul ciclului de exploatare.
Prin urmare, capitalurile se constituie la nfiintarea unitatii patrimoniale, se
modifica sub forma de cresteri sau micsorari pe parcursul desfasurarii activitatii si se
lichideaza cnd se desfiinteaza unitatea patrimoniala.
n functie de sursa de formare si de apartenenta, capitalul poate fi:
-capital individual in cazul ntreprinderilor individuale, fiind integral proprietatea
ntreprinzatorului;
-capital social specific societatilor comerciale, reprezentat de valoarea nominala a
actiunilor sau partilor sociale detinute de actionari sau asociati.
n functie de criteriul de provenienta, capitalurile ntreprinderii se pot structura astfel:
a) Capitaluri proprii
Reprezinta echivalentul aporturilor de capital aduse de ntreprinzatorul individual,
asociati sau actionari, la constituirea ntreprinderii, si apartine de drept acestora.
In structura capitalului propriu se includ urmatoarele elemente:
-capital social subscris, varsat si nevarsat;
-prime legate de capital;
-rezerve (legale, statutare sau contractuale, alte rezerve);
-rezultatul exercitiului;
-rezultatul reportat din exercitiile financiare precedente;
Capitalul propriu se formeaza initial din aporturi in bani si in natura, sub forma diferitelor
categorii de active imobilizate sau de active circulante aduse de catre asociati sau
actionari.
b) Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Reprezinta rezerve constituite la sfrsitul fiecarui exercitiu, pe seama cheltuielilor,
cu scopul acoperirii unor cheltuieli generate de riscuri si pierderi posibile si reversibile
care s-ar putea produce in exercitiul urmator.
48
c) Capitaluri atrase
Reprezinta partea din capitalul mprumutate care provine de la terte persoane in
raport cu ntreprinderea si care este rambursabil la un anumit termen (lung-peste un an
sau scurt-sub un an) si pentru care, de regula, se platesc dobnzi.
In
structura
capitalului
strain
se
cuprind
urmatoarele
elemente:
-mprumuturi din emisiunea de obligatiuni;
-credite bancare pe termen lung;
-datorii legate de imobilizarile financiare;
-alte mprumuturi si datorii;
-dobnzi aferente mprumuturilor si datoriilor asimilate.
Capitalul propriu mpreuna cu capitalul atras pe termen lung formeaza capitalul
permanent.
Capitalul social este fractionat n parti egale, numite actiuni n cazul societatilor de
capitaluri
si
parti
sociale
n
cazul
societatilor
de
persoane.
Marimea actiunilor si partilor sociale se stabileste de la nfiintarea societatilor prin actul
constitutiv al acestora si poarta denumirea de valoare nominala.
Aceasta reprezinta o fractiune din capitalul unei societati, stabilita n marimi egale si care
serveste la calcularea capitalului social, conform relatiilor:
Capital
social
Numar
de
actiuni x Valoarea nominala a actiunilor;

sau
Capital social = Numar de parti sociale x Valoarea nominala a partilor sociale.
Actiunile sunt hrtii sau acte de valoare , n forma materiala sau electronica, ce
dau dreptul posesorilor acestora (persoane fizice sau juridice) sa participe la formarea
capitalului unei societati comerciale.
Persoanele care cumpara actiuni se numesc actionari, iar cei care cumpara parti
sociale se numesc asociati.
Acestia primesc anual, n cazul n care firma nregistreaza beneficii, o cota parte din
profit, numita dividend, pentru capitalul investit n cadrul unitatii.
Valoarea dividendelor se stabileste la finele exercitiului financiar, n functie de marimea
profitului si de politica firmei (cointeresare a actionarilor/asociatilor sau reinvestire a
profitului).
Capitalul social minim n cazul societatilor cu raspundere limitata este de 200 lei,
iar in cazul societatilor pe actiuni, acesta este de 25.000 euro n echivalent lei, calculat la
cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romniei la data subscrierii.
Pentru evidentierea analitica a capitalului social, se foloseste Registrul
actionarilor, care cuprinde date referitoare la numarul actionarilor, valoarea no minala a
unei actiuni, etc.
La nfiintarea unei societati comerciale au loc urmatoarele operatii economicofinanciare:
-efectuarea cheltuielilor de constituire de catre initiatorii societatii comerciale
(fondatori). Acestea cuprind: cheltuieli de nmatriculare a societatii la Registrul
Comertului, cheltuieli cu editarea actiunilor, cheltuieli de publicitate, etc;
49
-subscrierea capitalului este acea operatie prin care subscriptorul declara si semneaza
pentru suma de bani si valoarea bunurilor cu care se angajeaza sa participe la constituirea
unei societati comerciale.
-aportul n natura trebuie depus integral la societate n momentul constituirii, iar aportul
n bani, o parte din acesta se poate depune la data constituirii societatii, iar cealalta parte
poate fi depusa ulterior, ntr-un interval de timp care sa nu depaseasca un an;
Varsarea capitalului este operatiunea de depunere la societate a aporturilor n bani si n
natura subscrise.
Conturile utilizate pentru evidenta capitalurilor evidentiaza resursele de finantare stabile,
fiind la dispozitia ntreprinderii pe o perioada mai mare de un an.
n
functie
de
modul
n
care
se
constituie,
deosebim:
-contabilitatea capitalului si rezervelor;
-contabilitatea rezultatului reportat;
-contabilitatea rezultatului exercitiului;
-contabilitatea subventiilor pentru investitii;
-contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli;
-contabilitatea mprumuturilor si datoriilor asimilate.
Pentru evidentierea actiunilor subscrise si a aportului n bani si in natura, precum

si a altor operatii economice legate de formarea capitalului se utilizeaza conturile:
101 Capital, 456 Decontari cu actionari/asociati privind capitalul si alte conturi de
mijloace materiale si banesti.
Contul 101 Capital cont sintetic de gradul I, care se desfasoara pe conturi de
gradul II astfel:
1011 Capital subscris nevarsat
1012 Capital subscris varsat
1015 Patrimoniul regiei
1016 Patrimoniul public.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta capitalului social subscris si varsat n
natura si/sau numerar de actionarii sau asociatii societatii, precum si maririi sau reducerii
capitalului social potrivit legii. Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe
actionari sau asociati cuprinznd numarul si valoarea nominala a actiunilor sau partilor
sociale subscrise sau varsate. Contul 101 este un cont de pasiv, de surse proprii.
Contul 1011 Capital subscris nevarsat reflecta procesul de subscriere a
capitalului. Dupa continutul economic este un cont de capitaluri proprii, iar dupa functia
contabila este un cont de pasiv.
Se crediteaza cu valoarea capitalului subscris, conform declaratiei de subscriere si a
actului constitutiv
Se debiteaza pe masura efectuarii aporturilor in bani sau in natura de catre actionari sau
asociati
Soldul creditor reflecta capitalul subscris, dar nevarsat.
Contul 1012 Capital subscris varsat reflecta procesul de depunere a unor
50
aporturi
n
numerar
sau/si
n
natura
de
catre
actionari/asociati.
Dupa continutul economic este un cont de capitaluri proprii, iar dupa functia contabila,
un cont de pasiv.
Se crediteaza n momentul constituirii sau majorarii capitalului social.
Se debiteaza cu capitalul retras de actionari si asociati n corespondenta cu
creditul contului 456 Decontari cu asociatii privind capitalul.
Soldul creditor reprezinta capitalul subscris varsat.
Contul 456 Decontari cu asociatii privind capitalul reflecta relatiile unitatii
patrimoniale cu proprietarii, nregistrnd si controlnd aporturile subscrise de asociati si
actionari pentru constituirea si cresterea capitalului social sau relatiile generate de
retragerea unor aporturi.
Dupa continutul economic este un cont de active circulante n decontare (creante), iar
dupa functia contabila, cont bifunctional.
Se debiteaza cu capitalul subscris de asociati sau actionari, pe baza declaratiei de
subscriere sau a contractului de societate.
Se crediteaza odata cu efectuarea aporturilor n bani sau n natura , n
corespondenta cu conturile de trezorerie, imobilizari sau stocuri, dupa caz.
Soldul debitor reprezinta dreptul de creanta fata de actionari/asociati, pentru
capitalul subscris, dar nevarsat.
In cazul retragerii de actionari/asociati, cnd acestia solicita rambursarea valorilor
cu care au participat la capitalul social, atunci contul 456 Decontari cu asociatii privind
capitalul devine cont de pasiv, pana in momentul in care societatea va rambursa sumele
datorate.
Se crediteaza cu cresterea obligatiei unitatii fata de actionari/asociati, in situatia
retragerii acestora.
Se debiteaza cu sumele platite.
Soldul creditor reflecta obligatia neplatita.
Unitatea patrimoniala poate decide majorarea capitalului social, lucru care se
poate realiza pe mai multe cai:
a) prin aporturi la capitalul social, in natura sau in numerar;
b) prin incorporarea rezervelor, a primelor legate de capital sau a unei parti din profit;
c) prin transformarea (conversia) obligatiunilor in actiuni.
Primele legate de capital reprezinta diferenta dintre valoarea reala si valoarea
nominala a actiunilor/partilor sociale. Ele se constituie cu ocazia
emisiunii de noi actiuni, fuziunii, depunerii aportului in cadrul societatii, conversiei
obligatiunilor in actiuni.
Contabilitatea lor se tine cu ajutorul contului 104 Prime legate de capital.

Dupa continutul economic, este un cont de surse proprii, iar dupa functia contabila, cont
de pasiv.
51
Se crediteaza cu primele de emisiune, de fuziune, de aport sau de conversie aferente

majorarii capitalului social.
Se debiteaza cu primele legate de capital incorporate in capitalul social.
Soldul
creditor
reprezinta
primele
de
capital
constituite
si
neutilizate.
Contul 104 Prime de capital" sunt este cont sintetic de gradul I, care se desfasoara pe
conturi de gradul II astfel:
1041 1042 1043 1044 -
Prime de emisiune.
Prime de fuziune.
Prime de aport.
Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni.
Diminuarea
capitalului
social
se
poate
realiza
a) Reducerea valorii nominale sau a numarului de actiuni sau parti sociale;
b) Rascumpararea actiunilor proprii si anularea acestora.
prin:
Rezervele din reevaluare se constituie cu ocazia reevaluarilor activelor imobilizate.

Valoarea acestora se determina ca diferenta intre valoarea de evaluare (valoarea justa) si
valoarea contabila neta a bunurilor reevaluate.
Pentru evidenta lor se foloseste contul 105 Rezervele din reevaluare.
Dupa continutul economic, este un cont de capitaluri proprii, iar dupa functia contabila,
este un cont de pasiv.
Se crediteaza cu diferentele de reevaluare po zitive, constatate cu ocazia reevaluarii
imobilizarilor
corporale
prin
debitul
conturilor
de
imobilizari;
Se debiteaza cu:
- descresterile fata de valorile contabile nete, rezultate din reevaluarea imobilizarilor
corporale;
- diferentele din reevaluare incorporate in aporturile la capitalul social sau la rezerve sau
rezerva din reevaluarea trecuta la rezerve;
- rezervele realizate la nchiderea exercitiului financiar curent.
Soldul creditor al contului reprezinta diferentele din reevaluare care urmeaza sa fie
repartizate pe destinatiile prevazute de lege (rezerva din reevaluarea imobilizarilor
corporale).
Conturile de gradul II pentru "Contul 105 - Rezerve din reevaluare" sunt:
1051 - Rezerve din reevaluare aferente bilantului de deschidere al primului an de aplicare
a ajustarii la inflatie.
1058 - Rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative.
Rezervele sunt surse proprii, create prin autofinantare in cadrul ntreprinderii in scopul
conservarii si majorarii capitalului, care se formeaza din profitul brut, din prime legate de
capital, din rezerve din reevaluare.
Rezervele sunt de mai multe feluri:
52
-Rezerve legale , care se constituie anual prin aplicarea unui procent de 5% asupra
profitului brut, pana cnd ajung la nivelul de 20% din capitalul social. Ele se utilizeaza
pentru acoperirea unor potentiale pierderi;
-Rezerve statutare sau contractuale , care se constituie anual din profitul net, in
limitele clauzelor prevazute in actul constitutiv al societatii, pentru situatii cum ar fi:
finantarea investitiilor, majorarea capitalului social sau acoperirii eventualelor pierderi;
-Rezerve pentru actiuni proprii se constituie din profitul net, daca o societate pe actiuni
isi rascumpara propriile actiuni;
-Alte rezerve (facultative) se pot constitui conform adunarii generale a asociatilor.
Evidenta
rezervelor
se
tine
cu
ajutorul
contului 106 Rezerve.
Dupa continutul economic este un cont de capitaluri proprii, iar dupa functia contabila
Se crediteaza cu rezervele constituite astfel:
- diferenta dintre valoarea titlurilor primite si valoarea neamortizata a mijloacelor fixe,
respectiv a terenurilor, care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al altei
persoane juridice;
- diferentele din reevaluare incorporate la rezerve;
- profitul net realizat in exercitiile precedente, virat la rezerve;
- rezervele constituite din profitul realizat in exercitiile precedente, operate la nchiderea
exercitiului financiar, potrivit normelor legale;
- primele de emisiune/ capital transferate la rezerve.
Se debiteaza pe masura utilizarii rezervelor, astfel:
- cu diferenta dintre valoarea titlurilor de participare retrase sau cedate si valoarea
neamortizata a mijloacelor fixe, respectiv a terenurilor care au constituit obiectul
participarii in natura la capitalul social al altei persoane juridice.
- cu rezervele destinate maririi capitalului social, potrivit legii;
- cu rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor realizate in exercitiile precedente sau
la nchiderea exercitiului financiar curent.
Soldul creditor reprezinta rezervele existente si neutilizate.
Conturile de gradul II pentru "Contul 106 - Rezerve" sunt:
1061. Rezerve legale
1062. Rezerve pentru actiuni proprii
1063. Rezerve statutare sau contractuale
1068. Alte rezerve
Contabilitatea rezultatului reportat tine evidenta rezultatului sau partii din rezultatul
exercitiului precedent a carei repartizare a fost amnata de adunarea generala a
actionarilor sau asociatilor.
Dupa continutul economic contul 117 Rezultatul reportat este un cont de repartizare
a rezultatelor, iar dupa functia contabila este un cont bifunctional.
Se crediteaza cu:
-pierderile contabile ale exercitiilor precedente acoperite din profitul exercitiului curent;
53
- pierderile contabile ale exercitiilor precedente acoperite din rezerve;

- pierderile realizate in exercitiile precedente, care reduc capitalul social;
- profitul net realizat in exercitiul precedent si nerepartizat.
Se debiteaza cu:
-pierderile contabile realizate in exercitiul precedent;
-profitul net realizat in exercitiile precedente repartizat pentru rezerve sau dividende.
Soldul debitor reprezinta pierderea neacoperita.
Soldul creditor reprezinta profitul nerepartizat.
Contabilitatea rezultatului este tinuta cu ajutorul a doua conturi: 121 Profit si pierdere
si 129 Repartizarea profitului.
Contul 121 Profit si pierdere tine evidenta profitului sau pierderii realizate in cursul
exercitiului.
Dupa continutul economic contul este un cont de rezultate, iar dupa functia contabila este
un cont bifunctional.
In credit se nregistreaza:
- la sfrsitul perioadei, in vederea nchiderii de conturi si a stabilirii rezultatelor, soldurile
creditoare
ale
conturilor
de
venituri
din
clasa
7;
- pierderea contabila reportata.
In debit se nregistreaza:
- la sfrsitul perioadei, in vederea nchiderii de conturi si a stabilirii rezultatelor,
soldurile debitoare ale conturilor de cheltuieli din clasa 6;
- profitul net realizat in exercitiul precedent si nerepartizat;
- profitul net realizat in exercitiul precedent, care a fost repartizat pe destinatii.
Soldul creditor reprezinta profitul realizat, daca veniturile depasesc cheltuielile, iar
soldul debitor, pierderea realizata, daca cheltuielile depasesc veniturile.
Contul 129 Repartizarea profitului tine evidenta repartizarii profitului realizat in
exercitiul curent.
Dupa continutul economic contul este un cont de repartizare a rezultatelor, iar dupa
functia contabila este un cont de activ.
In debit se nregistreaza
-rezervele constituite din profitul realizat in exercitiul curent;
-acoperirea pierderilor contabile realizate in exercitiile precedente din profitul realizat in
exercitiul curent;
-sumele repartizate pentru dividende, surse proprii de finantare, etc;
- profitul net realizat in exercitiul precedent , care a fost repartizat pe destinatii legale;
Soldul debitor reprezinta profitul repartizat aferent anului in curs.
Exemplu:
Se repartizeaza profitul realizat in exercitiul curent in suma de 10.000 lei cu destinatia
rezerve legale.
Aceasta operatiune determina:
54
-Repartizarea profitului exercitiului curent;

-Majorarea rezervelor.
(+A) 129
=
Repartizarea profitului
106
(+P) 10.000 lei
Rezerve
Subventiile pentru investitii sunt sume nerambursabile primite de la bugetul de stat pentru
finantarea unor investitii si crearea de noi locuri de munca.
Contabilitatea subventiilor pentru investitii se tine cu ajutorul contului 131 Subventii
pentru investitii.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta sumelor alocate de la bugetul de stat pentru
finantarea investitiilor, precum si a imobilizarilor primite cu titlu gratuit. Se asimileaza
subventiilor imobilizarile constatate n plus la inventariere.
Dupa continutul economic este un cont de surse de finantare, iar dupa functia contabila
- valoarea subventiilor pentru investitii de primit sau primite;
- brevetele, alte drepturi si valori similare primite cu titlu gratuit;
- valoarea terenurilor si mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit.
In debit se nregistreaza:
- cota parte a subventiilor pentru investitii trecute la venituri corespunzator amortizarii
calculate;
- partea din subventia pentru investitii restituita sau de restituit.
Soldul creditor reprezinta subventiile pentru investitii, nevirate la rezultatul exercitiului.
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli au ca obiect acoperirea pierderilor sau
cheltuielilor viitoare care la data nchiderii exercitiului sunt probabile sau sigure, dar
nedeterminate. Provizioanele se constituie pentru litigii, amenzi, penalitati, despagubiri,
daune, cheltuieli legate de service n perioada de garantie, etc.
Un provizion pentru riscuri si cheltuieli va fi nregistrat n contabilitate daca sunt
ndeplinite cumulativ doua conditii:
a) exista o obligatie curenta generata de un eveniment anterior;
b) este probabila efectuarea unor plati pentru onorarea obligatiei respective si suma
nu poate fi estimata.
Evidenta lor se tine cu ajutorul contului 151 Provizioane pentru riscuri si

cheltuieli.
Dupa continutul economic este un cont de provizioane, iar dupa functia contabila
In credit se nregistreaza valoarea provizioanelor constituite pentru riscuri si cheltuieli;
In debit se nregistreaza sumele reprezentnd diminuarea sau anularea provizioanelor
pentru riscuri si cheltuieli.
Soldul creditor reprezinta provizioanele pentru riscuri si cheltuieli constituite.
55
Conturile de gradul II pentru "Contul 151 - Provizioane pentru riscuri si

cheltuieli" sunt:
1511. Provizioane pentru litigii
1512. Provizioane pentru garantii acordate clientilor
1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate
de acestea
1514. Provizioane pentru restructurare
1515 Provizioane pentru pensii si obligatii similare
1516 Provizioane pentru impozite
1518. Alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli.
Evidenta mprumuturilor din emisiunea de obligatiuni se tine cu ajutorul contului 161
mprumuturi
din
emisiunea
de
obligatiuni.
Dupa continutul economic este un cont de surse mprumutate, iar dupa functia
contabila este un cont de pasiv.
Se crediteaza cu suma mprumuturilor obtinute din emisiunea de obligatiuni.
Se de biteaza cu valoarea obligatiunilor rambursate sau rascumparate.
Soldul creditor reprezinta mprumuturilor din emisiunea de obligatiuni nerambursate.
Evidenta creditelor bancare pe termen lung se tine cu ajutorul contului 162 Credite
bancare pe termen lung. Dupa continutul economic este un cont de surse mprumutate,
iar
dupa
functia
contabila
este
un
cont
de
pasiv.
Se
crediteaza
cu
creditele
pe
termen
lung
primite.
Se debiteaza cu creditele rambursate.
Soldul creditor reprezinta creditele pe termen lung nerambursate.
56
CAPITOLUL VII
CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE
Functionarea si dezvoltarea unei unitati patrimoniale presupune, printre altele,
consumuri importante de mijloace banesti concretizate n active imobilizate, bunuri si
valori des tinate sa serveasca o perioada ndelungata pentru asigurarea de beneficii si care
sunt rezultatul unor activitati anterioare.
Activele imobilizate sunt bunurile si valorile mobile si imobile, materiale sau
nemateriale de folosita ndelungata caracterizate prin urmatoarele nsusiri:
perioada lor de utilizare este, de regula, mai mare de un an;
nu se consuma si nu se nlocuiesc la prima utilizare, ele participnd la mai multe cicluri
de exploatare;
nu-si schimba forma pe parcursul utilizarii acestora;
si transmit valoarea treptat asupra bunurilor realizate;
nu sunt destinate comercializarii;
au o valoare de intrare mai mare dect limita stabilita de lege (n prezent aceasta este de
1.800 lei , n conformitate cu H.G nr. 105 din 31 ianuarie 2007 privind stabilirea valorii
de intrare a mijloacelor fixe).
Activele imobilizate au o lichiditate minima n comparatie cu celelalte elemente de
activ, fiind achizitionate cu scopul utilizarii pe o perioada ndelungata de timp.
n functie de natura lor, activele imobilizate 1 pot fi mpartite n: imobilizari
necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare, precum si imobilizari n curs
pentru primele doua categorii.
a)
Imobilizarile necorporale sunt definite ca fiind active nemonetare identificabile

distinct, fara suport material, aflate durabil n ntreprindere, detinute si controlate n
scopul utilizarii n productie, aprovizionarea cu bunuri, furnizarea de servicii,
administratie sau nchiriere.
Imobilizarile necorporale cuprind urmatoarele categorii carora le sunt atasate si
conturi specifice pentru evidenta, calculul si controlul lor: cheltuieli de constituire,
cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si
valori similare, fond comercial, alte imobilizari necorporale.
b)
Imobilizarile corporale sunt active nemonetare cu substanta materiala identificabile

distinct, aflate durabil n ntreprindere, participante la mai multe procese si perioade de
activitate, detinute si controlate pentru productia de bunuri, prestarea de servicii, activitati
administrative sau nchiriere la terti.
Imobilizarile corporale sunt, de asemenea, structurate pe categorii n raport cu
scopul si caracteristicile lor, categorii carora le sunt atasate conturi specifice pentru
evidenta, calculul si controlul lor. Structurile de imobilizari corporale sunt: terenuri,
constructii, instalatii termice, mijloace de transport, animale si plantatii, mobilier,
Reglementari contabile prevazute de Directivele Europene a IV-a si a VII-a aprobate de OMFP nr.
1752/2005
57
aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active

corporale.
c)
Imobilizarile financiare reprezinta titluri de valoare financiara investite de o

ntreprindere n patrimoniul altei societati cu intentia de a le detine durabil (mai mult de un
an) sau cele pe care nu le poate nstraina pe parcursul unui an, ct si creantele fata de alte
ntreprinderi cu durata mai mare de un an.
d)
Imobilizarile n curs de executie reprezinta valorile cu sau fara substanta materiala

care la finele unei perioade de gestiune nu sunt terminate fizic, nu au fost supuse
proceselor de control, verificare, receptie, probe etc. sau pentru care nu s-a ntocmit
documentatia legala necesara pentru a fi considerate si ncadrate n categoriile de
imobilizari corporale sau necorporale. Tot aici se cuprind si avansurile acordate
furnizorilor pentru imobilizari corporale si necorporale.
Activele imobilizate trebuie recunoscute n bilant daca se considera ca vor genera
beneficii economice si costul activelor poate fi evaluat n mod credibil.
2) Evaluarea si reevaluarea imobilizarilor
Evaluarea este o operatiune complexa care consta n exprimarea n unitati
monetare a fiecarei structuri bilantiere n vederea nregistrarii n contabilitate.
Tinnd cont de momentul n care se efectueaza evaluarea, ntlnim:
a) Evaluare la intrarea n ntreprindere (sau la prima nregistrare) activele
imobilizate se evalueaza si se nregistreaza n contabilitate la valoarea de intrare,
denumita valoare contabila si care n raport cu modalitatea de intrare poate fi:
valoare de aport - pentru bunurile intrate ca aport n natura la constituirea sau
majorarea capitalului social din partea asociatilor sau actionarilor.
valoarea justa - pentru bunurile intrate cu titlu gratuit (prin donare, sponsorizare,
subventie, plusuri la inventar etc).
Valoarea justa reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de
bunavoie ntre doua parti aflate n cunostinta de cauza, n cadrul unei tranzactii, la un pret
determinat obiectiv.
costul de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros, respectiv cumparate,
cost care cuprinde pretul de cumparare platit vnzatorului, impozitele si taxele
nerecuperabile, cheltuielile accesorii (de transport, manipulare, montare, punere n
functiune, probe etc), necesare pentru intrarea n gestiune si punerea n stare de utilizare
a activului.
costul de productie - pentru activele, deci si imobilizarile obtinute din productia si
activitatea proprie, cost care cuprinde costul de achizitie al materiilor prime consumate,
celelalte cheltuieli directe de productie, precum si o cota din cheltuielile indirecte de
productie alocate n mod rational daca au avut legatura cu fabricarea bunului.
Cheltuielile administrative si cele de desfacere nu intra n costul de productie al
activului, ele fiind cheltuieli curente ale perioadei.
b)
Evaluarea cu ocazia inventarierii elementele de activ se evalueaza la valoarea
actuala stabilita n functie de utilitatea bunului, starea sa si pretul pietei. Aceasta valoare
poarta denumirea valoare de inventar". Aceasta evaluare presupune exprimarea n
58
etalon natural (bucati, hectare, metri cubi, metri lineari, capete, etc), precum si n etalon
valoric (lei sau valute: euro, dolar S.U.A., etc) tinnd cont de utilitatea bunului, starea
acestuia, pretul pietei etc.
Daca activul imobilizat este partial amortizat, se calculeaza valoarea neta, prin scaderea
din valoarea de intrare a valorii amortizate calculate pna la data inventarului.
c)
Evaluarea la ncheierea exercitiului (n momentul ntocmirii bilantului contabil)
presupune faptul ca elementele de activ se evalueaza si reflecta n situatiile financiare
anuale la valoarea de intrare, respectiv valoarea contabila neta pusa de acord cu
rezultatele inventarierii. n acest scop valoarea de intrare sau contabila neta (adica dupa
ce s-au scazut amortizarile si provizioanele pentru depreciere cumulate) se compara cu
valoarea de inventar, fiind posibila una din cele doua situatii:
valoarea de inventar este mai mare dect valoarea contabila neta, caz n care se
obtine un plus de valoare. Diferentele n plus nu se nregistreaza sau determina o
diminuare sau anulare a provizioanelor pentru depreciere existente.
valoarea de inventar este mai mica dect valoarea contabila neta, caz n care se
obtine un minus de valoare. Diferentele n minus se nregistreaza sub forma unei
amortizari sup limentare daca deprecierea este ireversibila (fiind rezultatul uzurii fizice
sau morale) sau se constituie, respectiv se majoreaza provizioane pentru deprecieri daca
deprecierea este reversibila.
n bilant apare n acest fel valoarea contabila neta pusa de acord cu rezultatul
inventarierii.
d)
Evaluarea la iesirea din ntreprindere sau gestiune are la baza respectarea
principiului costului istoric, nsemnnd ca activele imobilizate se evalueaza la iesire la
valoarea lor de intrare. Aceasta valoare este necesara la iesirea imobilizarilor corporale si
necorporale prin scoaterea din folosinta sau casare. n cazul unei imobilizari integral
amortizate, valoarea acesteia a fost recuperata n totalitate pe seama cheltuielilor, dar n
cazul n care activul imobilizat este partial amortizat, atunci valoarea ramasa va fi
suportata pe seama cheltuielilor, astfel nct amortizarea nregistrata, plus cheltuiala sa fie
egale cu valoarea contabila care reprezinta valoarea de iesire.
Reevaluarea reprezinta nlocuirea valo rii contabile nete cu valoarea justa, care se
determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de catre evaluatori autorizati
(membri ai unor corpuri profesionale cum sunt ANEVAR-Asociatia Nationala a
Evaluatorilor din Romnia sau CECCAR-Corpul Expertilor Contabili si Contabililor
Autorizati din Romnia, sectiunea evaluatori).
Trebuie mentionat totusi faptul ca, n conformitate cu legea si hotarrii adunarii
generale a asociatilor sau actionarilor (AGA), imobilizarile corporale pot fi supuse unor
reevaluari periodice. n acest caz ele sunt prezentate n bilant nu la cost istoric, ci la
valoarea stabilita prin reevaluare.
Modalitatea de reevaluare este stabilita prin lege sau daca nu, ea are loc de catre
evaluatori specializati si autoritati care determina valoarea justa a imobilizarilor. Aceasta
noua valoare se va atribui activului n locul celei stabilite anterior la intrarea lui si n
functie de aceasta se vor determina amortizarile, provizioanele pentru depreciere, etc.
Daca unul sau mai multe active imobilizate sunt supuse unei reevaluari ntreaga grupa de
imobilizari corporale va fi supusa reevaluarii. Reevaluarile de acest fel trebuie facute cu
59
regularitate n conditiile evolutiei preturilor la nivelul ntregii economii nationale,

asigurnd o apropiere ntre valoarea justa si cea neta contabila a bunurilor.
n urma reevaluarii, rezulta diferente din reevaluare nscrise n pasivul bilantului
n categoria capitalurilor proprii.
3) Amortizarea imobilizarilor
n timp, pe parcursul existentei si utilizarii lor, imobilizarile corporale si
necorporale si pierd treptat din valoarea lor ca urmare a folosirii lor n procesul de
productie, a actiunii agentilor naturali, a progresului tehnic.
Aceasta depreciere poarta numele de uzura si n functie de cauzele care o produc
poate fi:
- uzura fizica generata de functionarea tehnica si mecanica, precum si de influenta
factorilor naturali;
- uzura morala cauzata de evolutia rapida a tehnicii, de aparitia unor imobilizari mai
performante.
Expresia baneasca (valorica) a uzurii se numeste amortizare, ea se calculeaza
si se include n mod esalonat n cheltuieli. Amortizarea reflecta procesul de recuperare a
valorii consumate, pe seama includerii acesteia n valoarea unor produse, lucrari,
servicii. Prin amortizare se constituie sursele de autofinantare a ntreprinderii, pe seama
carora se vor achizitiona noi imobilizari.
Amortizarea este, de altfel, o modalitate prin care costul activelor imobilizate este
desfasurat pe parcursul duratei de viata utila a acestora.
n contabilitate, toate elementele veniturilor si cheltuielilor legate de o anumita
perioada sunt recunoscute pentru determinarea profitului sau pierderii acelei perioade.
Cheltuiala cu amortizarea reprezinta, n fapt, fractiunea din costul activelor imobilizate
folosita n cursul unei perioade contabile.
Chiar daca, paralel cu nregistrarea amortizarii, ntreprinderea ar pune deoparte
numerar pentru nlocuirea activelor imobilizate, suma acumulata la sfrsitul vie tii utile a
unui activ poate fi insuficienta pentru nlocuirea lui; inflatia sau progresul tehnologic pot
sa conduca la cresterea costului de nlocuire.
Totodata, amortizarea este un element de determinare a valorii ramase a activelor
imobilizate, valoare care se nscrie n bilant. Amortizarea reprezinta constatarea si
consemnarea pierderii definitive a beneficiilor economice asociate activelor imobilizate.
Exista si deprecieri temporare ale activelor imobilizate, pentru care se constituie
provizioane (reduceri) privind deprecierea, conform principiului prudentei prezentat ntrun capitol anterior.
n contabilitate, amortizarea reprezinta o cheltuiala care afecteaza rezultatul
exercitiului, dar si un element rectificativ al valorii contabile, prin care se determina
valoarea contabila neta a imobilizarilor amortizabile, care se nscrie n bilant.
Amortizarea imobilizarilor se calculeaza si se include n planul anual de
amortizare, ncepnd cu luna urmatoare receptionarii si pna la recuperarea integrala a
valorii de intrare.
Sunt supuse amortizarii imobilizarile necorporale si corporale cu exceptia
terenurilor, lacurilor, baltilor si iazurilor, pe care nu s-au facut investitii pentru
amenajare.
60
Valoarea amortizarii se calculeaza n functie de trei elemente: valoarea contabila

(de intrare), durata normala de utilizare (durata de viata utila) si metoda de amortizare
aleasa.
Durata de viata utila consta n perioada pe parcursul careia se estimeaza ca
ntreprinderea va utiliza activul supus amortizarii, precum si numarul unitatilor de
produse sau al unor unitati similare estimate a fi obtinute prin folosirea activului
respectiv.
Durata normala de utilizare este de regula mai redusa dect durata de viata fizica
a activului respectiv. n Romnia aceste durate sunt stabilite prin Hotarre de Guvern si
sunt revizuite periodic, ele aflndu-se n Catalogul privind duratele normale de
functionare si clasificarea mijloacelor fixe.
Exista trei metode de amortizare a imobilizarilor: liniara, degresiva si accelerata.
a) Amortizarea liniara (contabila) presupune repartizarea uniforma n parti
egale a valorii de intrare a imobilizarilor asupra cheltuielilor de exploatare, pe toata
durata normala de utilizare.
Valoarea amortizarii liniare se stabileste prin aplicarea cotei anuale de amortizare
la valoarea de intrare a imobilizii.
Cota procentuala anuala (cota liniara de amortizare) se stabileste proportional,
tinnd cont de numarul de ani de functionare a activului imobilizat.
Amortizarea liniara reprezinta modalitatea clasica, fiind cea mai simpla de folosit,
nsa nu tine cont de influenta uzurii morale, care duce la nlocuirea activelor ntr-un
interval de timp mai scurt.
Relatiile de calcul sunt urmatoarele:
Rata anuala a amortizarii =
1
Durata normal de functionar e
100 %
(cota de amortizare)
Anuitatea amortizarii = Rata amortizari i x Valoarea contabila de intrare
Amortizarea anuala =
Valoarea contabil de intrare

Durata normal de functionar e
b) Amortizarea degresiva (fiscala) presupune repartizarea neuniforma a coteparti din valoarea de intrare a imobilizarilor, asupra cheltuielilor de exploatare pe durata
normala de utilizare. Aceasta metoda consta n stabilirea unei valori a amortizarii anuale
mai mare n primii ani, considernd ca randamentul imobilizarilor este mai mare n
aceasta perioada.
Utilizarea acestei metode presupune calcularea cotei de amortizare degresive prin
multiplicarea cotei de amortizare liniara cu unul din urmatorii coeficienti:
- 1,5 daca durata normala de utilizare este ntre 2 si 5 ani (inclusiv 5)
- 2 daca durata normala de utilizare este cuprinsa ntre 5 si 10 ani (inclusiv 10)
- 2,5 daca durata normala de utilizare este mai mare de 10 ani.
Acesti coeficienti pot fi modificati numai prin hotarrea Guvernului, la
propunerea Ministerului Finantelor Publice.
61
Cota degresiva se aplica de fiecare data la valoarea ramasa neamortizata, avnd

astfel amortizari anuale descrescatoare. n primul an se aplica cota degresiva la valoarea
de intrare a imobilizarilor, rezultnd amortizarea pentru primul an. Pentru urmatorii ani
se aplica cota degresiva la valoarea ramasa pna n anul cnd suma astfel obtinuta este
egala cu sau mai mica dect suma obtinuta prin mpartirea valorii ramase la numarul de
ani ramasi. Din acel an si pna la ultimul se va nregistra amortizarea calculata liniar.
c) Amortizarea accelerata consta n includerea n primul an de functionare, n
cheltuielile de exploatare, pna la 50% din valoarea de intrare a activului imobilizat.
Amortizarile anuale pentru exercitiile urmatoare se calculeaza dupa regimul liniar prin
mpartirea valorii ramase la numarul de ani de utilizare ramasi.
Pentru reflectarea n contabilitate a existentei, miscarii si amortizarii imobilizarilor
necorporale se folosesc urmatoarele conturi, grupate astfel:
Grupa 20 Imobilizari necorporale
Din aceasta grupa fac parte urmatoarele conturi sintetice de gradul I:
201 Cheltuieli de constituire
203 Cheltuieli de dezvoltare
205 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si alte active similare
207 Fond comercial
208 Alte imobilizari necorporale
Grupa 28 Amortizari privind imobilizarile
280 Amortizari privind imobilizarile necorporale
Acest cont sintetic de gradul I, se dezvolta pe urmatoarele conturi de gradul II:
2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire
2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale,
drepturilor si activelor similare
2807 Amortizarea fondului comercial
2808 Amortizarea altor imobilizari necorporale
Grupa 23 Imobilizari n curs si avansuri pentru imobilizari
233 Imobilizari necorporale n curs de executie
234 Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale
Conturile din grupa 20 Imobilizari necorporale sunt, dupa continutul economic

conturi de imobilizari necorporale, iar dupa functia contabila, sunt conturi de activ.
Se debiteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale intrate prin cumparare,
realizate din productie proprie, primite cu titlu gratuit (prin donatie), primite drept
concesiuni preluate, constatate plus la inventar.
Se crediteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale iesite prin vnzare (cedare),
amortizare integrala, aportate si retrase, restituite.
Soldul debitor reflecta valoarea imobilizarilor necorporale existente.
Exceptie face contul 207 Fond comercial care este un cont bifunctional.
62
Contul 280 Amortizari privind imobilizarile necorporale este , dupa

continutul economic, un cont rectificativ al valorii imobilizarilor, iar dupa functia
contabila, este un cont de pasiv.
Se crediteaza cu valoarea amortizarii imobilizarilor necorporale suportata pe
seama cheltuielilor de exploatare.
Se debiteaza cu valoarea amortizarii imobilizarilor necorporale iesite din
patrimoniu.
Soldul creditor reprezinta amortizarea imobilizarilor necorporale existente n
patrimoniu.
Conturile din grupa 23 Imobilizari n curs de executie sunt, dupa continutul
economic conturi de imobilizari necorporale, iar dupa functia contabila, conturi de activ.
Se debiteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale n curs de executie, realizate
pe cont propriu, facturate de furnizori sau primite ca aport la capitalul social, precum si
cu valorarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizari necorporale.
Se crediteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale n curs de executie
receptionate, vndute (cedate), aportate si retrase, distruse de calamitati, precum si cu
valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizari necorporale decontate
(regularizate).
Soldul debitor reprezinta valoarea imobilizarilor necorporale n curs de executie
existente, respectiv avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale,
nedecontate.
Alte conturi specifice, utilizate pentru nregistrarea imobilizarilor necorporale:
6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
7583 Venituri din vnzarea activelor si alte operatii de capital
Pentru reflectarea n contabilitate a existentei, miscarii si amortizarii
imobilizarilor corporale se folosesc urmatoarele conturi, grupate astfel:
Grupa 21 Imobilizari corporale
Din aceasta grupa fac parte urmatoarele conturi sintetice de gradul I, care de dezvolta
pe conturi de gradul II, astfel:
211 Terenuri si amenajari de terenuri
2111 Terenuri
2112 Amenajari de terenuri
212 Constructii
213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)
2132 Aparate si instalatii de masurare, control si reglare
2133 Mijloace de transport
2134 Animale si plantatii
214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale
si alte active corporale
Grupa 28 Amortizari privind imobilizarile
281Amortizari privind imobilizarile corporale
63

2811 Amortizarea amenajarilor de terenuri
2812 Amortizarea constructiilor
2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor
2814 Amortizarea altor imobilizari corporale
Grupa 23 Imobilizari n curs si avansuri pentru imobilizari
231 Imobilizari corporale n curs de executie
232 Avansuri acordate pentru imobilizari corporale
Conturile din grupa 21 Imobilizari corporale sunt, dupa continutul economic
conturi de imobilizari corporale, iar dupa functia contabila, sunt conturi de activ.
Se debiteaza cu valoarea imobilizarilor corporale intrate prin cumparare, realizate
din productie proprie, primite cu titlu gratuit (prin donatie), primite n regim de leasing
financ iar, constatate plus la inventariere, primite de la asociati sau actionari.
Se crediteaza cu valoarea imobilizarilor corporale iesite prin casare, vnzare
(cedare), distruse de calamitati naturale, aportate si retrase de asociati/actionari,
constatate minus la inventariere, cedate n regim de leasing financiar.
Soldul debitor reflecta valoarea imobilizarilor corporale existente.
Contul 281 Amortizari privind imobilizarile corporale este , dupa continutul
economic, un cont rectificativ al valorii imobilizarilor, iar dupa functia contabila, este un
cont de pasiv.
Se crediteaza cu valoarea amortizarii imobilizarilor corporale suportata pe seama
cheltuielilor de exploatare.
Se debiteaza cu valoarea amortizarii imobilizarilor corporale scoase din folosinta,
vndute sau iesite pe alte cai.
Soldul creditor reprezinta amortizarea imobilizarilor corporale existente n
patrimoniu.
Conturile din grupa 23 Imobilizari n curs de executie sunt, dupa continutul
economic conturi de imobiliza corporale, iar dupa functia contabila, conturi de activ.
Se debiteaza cu valoarea imobilizarilor corporale n curs de executie, realizate pe
cont propriu, facturate de furnizori sau primite ca aport la capitalul social, precum si cu
valorarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizari corporale.
Se crediteaza cu valoarea imobilizarilor corporale n curs de executie vndute
(cedate), aportate si retrase, distruse de calamitati, precum si cu valoarea avansurilor
acordate furnizorilor de imobilizari corporale decontate (regularizate).
Soldul debitor reprezinta valoarea imobilizarilor corporale n curs de executie
(neterminate sau nereceptionate), respectiv avansurile acordate furnizorilor de imobilizari
corporale, nedecontate.
Alte conturi specifice, utilizate pentru nregistrarea imobilizarilor corporale:
6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
7583 Venituri din vnzarea activelor si alte operatii de capital.
Pentru reflectarea n contabilitate a existentei si miscarii imobilizarilor financiare
se folosesc urmatoarele conturi:
64
109 Actiuni proprii

1091 Actiuni proprii detinute pe termen scurt (acest cont intra n categoria
investitiilor financiare pe termen scurt si va fi analizat n capitolul Contabilitatea
Trezoreriei - Investitii financiare pe termen scurt)
1092 Actiuni proprii detinute pe termen lung
261 Actiuni detinute la entitatile afiliate
263 Interese de participare
264 Titluri puse n echivalenta
265 Alte titluri imobilizate
267 Creante imobilizate
2671 Sume datorate de entittile afiliate
2672 Dobnda aferent sumelor datorate de entitsile afiliate
2673 Creanse legate de interesele de participare
2674 Dobnda aferent creanselor legate de interesele de participare
2675 mprumuturi acordate pe termen lung
2676 Dobnda aferent mprumuturilor acordate pe termen lung
2678 Alte creanse imobilizate
2679 Dobnzi aferente altor creanse imobilizate
269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare
2691 Vrsminte de efectuat privind acsiunile desinute la entitsile afiliate
2692 Vrsminte de efectuat privind interesele de participare
2693 Vrsminte de efectuat pentru alte imobilizri financiare
Imobilizarile financiare cuprind valorile patrimoniale sub forma de participatie n
capitalul social al altor societati, precum si titlurile de credit pe termen lung n scopul
realizarii de influente, control, precum si de obtinere de profit, dobnzi sau alte avantaje
economice.
Contur ile 1091, 261, 263, 264, 265 sunt, dupa continutul economic, conturi de
imobilizari financiare, iar dupa functia contabila, conturi de activ.
Se debiteaza cu valoarea titlurilor imobilizate intrate n patrimoniu.
Se crediteaza cu valoarea titlurilor imobilizate iesite din activul unitatii
patrimoniale.
Soldul debitor al conturilor reprezinta valoarea titlurilor imobilizate existente n
portofoliul unitatii patrimoniale.
Contul 267 Creante imobilizate si conturile de gradul II aferente acestuia sunt,
dupa continutul economic, conturi de imobilizari financiare, iar dupa functia contabila,
conturi de activ.
Se debiteaza cu creantele imobilizate intrate n patrimoniu.
Se crediteaza cu creantele imobilizate scoase din activul unitatii.
Soldul debitor al conturilor reprezinta valoarea creantelor imobilizate existente.
Contul 269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare si conturile
de gradul II aferente acestuia sunt, dupa continutul economic conturi rectificative de
imobilizari financiare, iar dupa functia contabila, conturi de pasiv.
Se crediteaza cu datoriile aferente achizitionarii titlurilor imobilizate.
65
Se debiteaza cu ocazia achitarii acestor datorii.

Soldul creditor reprezinta sumele datorate pentru imobilizari financiare.
Alte conturi specifice, utilizate pentru nregistrarea imobilizarilor necorporale:
663 Pierderi din creante legate de participatii
6641 Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate
7611 Venituri din actiuni detinute la entitatile afiliate
7613 Venitur i din interese de participare
763 Venituri din creante imobilizate
7641 Venituri din imobilizari financiare cedate .
Contabilitatea ajustarilor se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 29 Ajustari

pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor, grupate astfel:
290 Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor necorporale
291 Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor corporale
293 Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor n curs de executie
296 Ajustri pentru pierderea de valoare a imobilizrilor financiare
Conturile din grupa 29 Ajustri pentru deprecierea sau pierderea de valoare
a imobilizrilor, sunt dupa continutul economic, conturi rectificative ale valorii de
nregistrare a imobilizarilor, iar dupa functia contabila, sunt conturi de pasiv.
Se crediteaza cu sumele reprezentnd constituirea sau suplimentarea ajustarilor
pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor.
Se debiteaza cu sumele reprezentnd anularea sau diminuarea ajustarilor pentru
deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor.
Soldul creditor al conturilor reprezinta valoarea ajustarilor pentru deprecierea
sau pierderea de valoare a imobilizarilor existente n patrimoniu.
66
CAPITOLUL VIII
CONTABILITATEA STOCURILOR
1) Structura stocurilor
Stocurile sunt bunurile si serviciile din cadrul unitatilor patrimoniale, destinate:

fie a fi consumate la prima utilizare, fie a fi vndute n aceeasi stare sau dupa prelucrarea
lor n procesul de productie.
ntr-o ntreprindere productiva (industriala sau agricola), ciclul de exploatare
ncepe cu faza de aprovizionare, continua cu faza de productie si se ncheie cu faza de
desfacere a produselor obtinute catre clienti.
ntr-o ntreprindere de comercializare, ciclul de exploatare ncepe cu
aprovizionarea si se ncheie cu desfacerea marfurilor catre clienti.
Stocurile se clasifica astfel:
dupa apartenenta la patrimoniu:
stocuri ce apartin unitatii patrimoniale si care se gasesc fie n incinta unitatii, fie se
afla temporar la terti (n custodie, n consignatie, pentru prelucrare sau reparare)
stocuri ce nu apartin unitatii patrimoniale, dar care se gasesc n depozitele acesteia,
aduse de terti pentru vnzare n consignatie, prelucrare sau reparare.
dupa provenienta:
stocuri cumparate provenite din achizitii de la terti
stocuri fabricate provenite din productie proprie
Stocurile cuprind:
v materii prime reprezinta substanta principala a produselor ce urmeaza a fi
obtinute, ele participa direct la fabricarea produselor si se regasesc n produsul
finit integral sau partial, fie n starea lor initiala, fie transformata (stofa, lemn,
faina, carbuni, petrol etc);
v materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru
ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte
materiale consumabile) sunt bunurile care participa sau ajuta la procesul de
fabricatie sau de exploatare si care nu se regasesc, de regula, n produsele
realizate;
v materiale de natura obiectelor de inventar sunt bunurile care nu ndeplinesc
simultan cele doua conditii ale imobilizarilor corporale: sa aiba o valoare mai
mare dect limita legala (stabilita n prezent la 1500 lei), respectiv sa aiba o
durata de folosinta mai mare de 1 an (scule, dispozitive, verificatoare SDV,
echipamente de protectie si de lucru, aparate de masura si control AMC);
v produse sunt bunurile realizate n productie proprie sub forma de produse
finite (au parcurs toate fazele procesului de productie si nu mai au nevoie de
prelucrari ulterioare, putnd fi depozitate n vederea vnzarii catre clienti),
semifabricate (au parcurs fazele procesului de productie ntr-o sectie si care trec
n continuare n procesul tehnologic al altei sectii sau se livreaza tertilor) si
rebuturile (sunt materialele recuperabile si deseurile, ele sunt produse
necorespunzatoare din punct de vedere calitativ);
67
productia n curs de executie acea parte a productiei care nu a parcurs toate

fazele procesului tehnologic (productia neterminata), precum si produsele
nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate n ntregime;
v animale si pasarile sunt specifice unitatilor agricole si includ animalele tinere,
la ngrasat, de productie (lna, lapte, blana, oua), coloniile de albine, obtinute
din productie proprie sau cumparate;
v marfurile sunt bunurile cumparate n vederea revnzarii n aceeasi stare sau
produsele predate spre vnzare magazinelor proprii;
v ambalajele sunt stocurile utilizate pentru pastrarea si transportul n bune
conditii a bunurilor, includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate,
destinate produselor vndute (saci, butoaie, sticle, navete etc).
2) Evaluarea stocurilor
Evaluarea stocurilor reprezinta exprimarea acestora n etalon valoric (banesc) cu

scopul nregistrarii lor n contabilitate.
Reglementarile legale n vigoare (OMFP nr.1752/2005) desemneaza patru
momente de evaluare a stocurilor, si anume: evaluarea la intrarea n patrimoniu, la iesirea
din patrimoniu, la inventariere si la ntocmirea bilantului.
a) Evaluarea la intrarea n patrimoniu
Bunurile intrate n patrimoniu sunt evaluate si nregistrate n contabilitate n
functie de modul de dobndire, astfel:
- bunurile procurate cu titlu oneros (contra plata) se evalueaza la costul de achizitie,
- bunurile obtinute din productie proprie se evalueaza la costul de productie,
- bunurile obtinute cu titlu gratuit se evalueaza la valoarea justa (de utilitate),
- bunurile aduse ca aport n natura la capitalul social se evalueaza la valoarea de
aport, stabilita n urma evaluarii.
b) Evaluarea la iesirea din patrimoniu
La iesirea din patrimoniu prin vnzare, consum, donatii, distrugere etc stocurile se
evalueaza prin aplicarea uneia dintre urmatoarele metode:
Metoda identificarii individuale consta n evaluarea bunurilor la costul istoric
(de intrare) si se poate folosi n cazul produselor de folosinta ndelungata, care se pot
identifica prin serie, data de intrare, cost de achizitie sau de productie.
Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calcularea unui cost
mediu dupa fiecare intrare (receptie) sau la sfrsitul lunii, avnd n vedere cantitatile
existente si cele intrate, precum si preturile corespunzatoare acestora, pe baza
urmatoarelor formule:
CMP =
Vsi + Vi
,
Qsi + Qi
(la sfrsitul lunii)
unde:
Vsi Valoarea stocului initial
Vi Valoarea intrarii
Qsi Cantitati stoc initial
CMP
Vsp + Vi
,
Qsp + Qi
(dupa fiecare intrare)
Vsp Valoarea stoc precedent

Qsp Cantitate stoc precedent
68
Qi Cantitate intrata
Metoda prima intrare -prima iesire (FIFO first in first out) are baza
premisa ca primele loturi de bunuri cumparate sunt primele care se dau n consum sau
sunt vndute. Pentru scaderea din gestiune a stocurilor se foloseste costul de achizitie
sau de productie al primului lot, pna la epuizarea acestuia. n continuare, se va folosi
costul lotului urmator, pna la epuizarea acestuia, s.a.m.d.
Metoda ultima intrareprima iesire (LIFO last in first out) presupune
ca ultimele loturi intrate sunt vndute sau date spre consum primele. Pentru scaderea
din gestiune a stocurilor se foloseste costul de achizitie sau de productie al ultimului
lot pna la epuizarea acestuia. n continuare, se va folosi costul lotului anterior, pna
la epuizarea acestuia, s.a.m.d.
c) Evaluarea la inventariere si la nchiderea exercitiului
La inventarierea patrimoniului de la sfrsitul exercitiului, stocurile se evalueaza la
valoarea actuala sau de utilitate, denumita si valoare de inventar. Cu acest prilej se
stabilesc:
- diferentele cantitative n plus sau n minus dintre situatia faptica stabilita la
inventariere si situatia din contabilitate, se regularizeaza avnd la baza listele de
inventar, care consemneaza situatia faptica
- diferentele valorice n plus sau n minus dintre valoarea contabila (de intrare) si
valoarea actuala. Diferentele favorabile de valoare nu se nregistreaza n
contabilitate, conform principiului prudentei, dar daca, dimpotriva, se constata
diferente nefavorabile, pentru acestea se efectueaza ajustari pentru deprecierea
stocurilor.
d) Alte metode de evaluare a stocurilor
n functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de
asemenea, metoda costului standard, n activitatea de productie sau metoda pretului cu
amanuntul, n comertul cu amanuntul.
Metoda costului standard
ia n considerare nivelurile normale ale

consumurilor materiale si de manopera, de eficienta si de utilizare a capacitatilor de
productie. Aceste costuri trebuie actualizate periodic, n functie de conditiile existente
la un moment dat. Diferentele dintre costul standard si costul efectiv (de achizitie sau
de productie) se nregistreaza distinct n contabilitate, incluzndu-se n costuri pe
masura consumului productiv sau vnzarii bunurilor respective. Diferentele de pret se
repartizeaza asupra valorii bunurilor iesite cu ajutorul unui coeficient (k) care se
calculeaza astfel:
K=
Sold initial al diferentelor de pret + Diferente de pret aferente intrarilor in cursul anului
Sold initial al stocurilor la pret standard + Valoarea cumulata la pret standard a stocurilor intrate
Acest coeficient se pondereaza cu valoarea bunurilor iesite la cost standard,

obtin ndu-se diferentele de pret aferente bunurilor iesite, care se repartizeaza asupra
costurilor.
69
Metoda pretului cu amanuntul este folosita n comertul cu amanuntul pentru a
determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au ma rje

de adaos comercial similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta
metoda. Costul stocurilor vndute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute
din pretul de vnzare al stocurilor
3) Metode de organizare a contabilitatii stocurilor
Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin

folosirea:
- inventarului permanent sau
- inventarului intermitent.
n conditiile folosirii inventarului permanent, n contabilitate se nregistreaza
toate operatiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea n orice
moment a stocurilor, att cantitativ, ct si valoric.
Metoda inventarului permanent de organizare a contabilitatii stocurilor, consta
n faptul ca, n cursul perioadei de gestiune, miscarile de stocuri se contabilizeaza prin
debitarea si creditarea conturilor de stocuri, stabilindu-se de fiecare data stocul nou,
avnd astfel n permanenta informatia privitoare la existenta stocului. Din sondaje sau
inventarieri periodice se descopera diferentele sub forma de plusuri sau minusuri,
corectndu-se stocul si respectiv soldul contabil, oferindu-se astfel si un control
permanent al stocurilor.
Valoare Stoc Final = Valoare Stoc Initial + Valoare Intrari - Valoare Iesiri
Aceasta metoda este folosita n majoritatea unitatilor patrimoniale si este

obligatorie n unitatile mari, ea asigurnd un control strict asupra gestiunii stocurilor.
Inventarul intermitent consta n stabilirea iesilor si nregistrarea lor n
contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfrsitul perioadei. n acest caz, iesirile se
determina ca diferenta ntre valoarea stocului initial plus valoarea intrarilor si valoarea
stocului final determinat pe baza inventarierii.
Metoda inventarului intermitent de organizare a contabilitatii stocurilor, consta
n faptul ca, n cursul perioadei de gestiune, miscarile de stoc (intrari iesiri) nu se
nregistreaza prin conturile de stoc, ci prin conturile de cheltuieli. La sfrsitul perioadei
de gestiune, pe baza inventarului faptic, se compara si se regularizeaza stocul din inventar
cu cel contabil (scriptic).
Valoare Iesiri = Valoare Stoc Initial + Valoare Intrari - Valoare Stoc Final
Aceasta metoda poate fi folosita numai n unitatile mici si mijlocii n mod

optional, ea nu asigura un control riguros asupra gestiunii, lucru care poate duce la
descoperirea de nereguli.
4) Documente privind evidenta operativa a stocurilor
Activele circulante materiale din cadrul unei ntreprinderi ocazioneaza numeroase
operatiuni, cum ar fi: aprovizionarea, pastrarea, eliberarea din depozite, prelucrarea n
procesul de productie, vnzarea, inventarierea etc. Stocur ile care circula n cadrul unei
ntreprinderi, precum si n afara acesteia sunt evidentiate n documente primare.
70
i. Pentru intrarile de stocuri se folosesc urmatoarele documente:

- Avizul de nsotire a marfii document justificativ cu regim special care se
ntocmeste de furnizor si se foloseste ca document de nsotire a marfurilor pe timpul
transportului, ca document pentru ntocmirea facturii, ca document de transfer al
bunurilor materiale de la o gestiune la alta, n cadrul aceleiasi unitati, dar si ca document
de intrare a stocurilor n gestiunea cumparatorului. Se ntocmeste manual sau cu ajutorul
tehnicii de calcul, n trei exemplare, la livrarea produselor, de catre compartimentul de
desfacere
- Factura (factura fiscala) document justificativ cu regim special care se
ntocmeste n trei exemplare, n momentul livrarii stocurilor de catre compartimentul de
desfacere, pe baza dispozitiei de livrare, cu sau fara aviz de nsotire a marfii sau alte
documente similare. Factura confirma trecerea marfurilor din proprietatea vnzatorului n
prorpietatea cumparatorului. Factura reprezinta, de asemenea, si actul justificativ necesar
n vederea decontarii livrarilor. Factura fiscala se ntocmeste de catre unitatile platitoare
de TVA, iar Factura, de catre unitatile neplatitoare de TVA;
- Nota de intrare receptie (NIR) document justificativ care se ntocmeste de
catre cumparator pe baza avizului de nsotire sau a facturii vnzatorului;
- Nota de constatate de diferente - se ntocmeste de catre cumparator atunci cnd
se constata diferente cantitative, calitative sau valorice;
- Procesul verbal de custodie temporara se ntocmeste de catre cumparator
pentru stocurile respinse;
- Fisa de magazie se ntocmeste pentru fiecare fel de stoc de catre gestionarul
magaziei sau depozitului pe baza Notei de intrare receptie. Fisele de magazie se tin la
fiecarte loc de depozitare a bunurilor comerciale, pe feluri de materiale, ordonate pe
conturi, grupe sau n ordine alfabetica;
- Bonul de predare transfer restituire se ntocmeste pentru evidenta intrarii n
gestiune a produselor obtinute din productie proprie, pentru transferul stocurilor ntre
magazii sau pentru restituirea lor la locurile de depozitare initiale.
ii.Pentru iesirile de stocuri se folosesc urmatoarele documente:
- Bonul de consum sau fisa limita de consum se ntocmeste pentru materiile prime
si materialele avansate n procesul de productie care au o frecventa mai redusa respectiv
mai mare la eliberarea din magazie;
- Avizul de nsotire a marfii si factura (factura fiscala) se ntocmesc pentru livrarea
marfurilor si a produselor;
- Bonul de casa (de vnzare) se ntocmeste de catre unitatile comerciale cu
amanuntul, acesta fiind remis cumparatorului.
iii. Pentru nregistrarea n evidenta operativa a magaziei sau depozitului a existentului
intrarilor si iesilor, se foloseste fisa de magazie, care se ntocmeste separat pentru fiecare
sortiment de stocuri. Fisa de magazie este documentul de evidenta cantitativa,
cronologica a operatiilor de intrare si iesire si de control operativ a concordantei dintre
existentul de stocuri faptic si scriptic.
n vederea desfasurarii procesului de productie n bune conditii este necesara
aprovizionarea cu stocuri reprezentate de materii prime, materiale consumabile, materiale
de natura obiectelor de inventar.
Evidenta n contabilitate a existentei si miscarii acestor stocuri se tine folosind
urmatoarele grupe de conturi:
Grupa 30 Stocuri de materii si materiale
71

301 Materii prime
302 Materiale consumabile
3021 Materiale auxiliare
3022 Combustibili
3023 Materiale pentru ambalat
3024 Piese de schimb
3025 Seminte si materiale de plantat
3026 Furaje
3028 Alte materiale consumabile
303 Materiale de natura obiectelor de inventar
308 Diferente de pret la materii prime si materiale
Conturile 301 Materii prime, 302 Materiale consumabile si 303 Materiale
de natura obiectelor de inventar sunt, dupa continutul economic, conturi de active
circulante materiale, iar dupa functia contabila, sunt conturi de activ.
Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a materiilor prime si
materialelor intrate.
Se crediteaza cu valoarea la pret de nregistrare a materiilor prime si
materialelor iesite din activul unitatii.
Soldul debitor al conturilor reprezinta valoarea materiilor prime si
materialelor existente n stoc.
Contul 308 Diferente de pret la materii prime si materiale tine
evidenta diferentelor (n plus sau n minus) dintre pretul de nregistrare standard
(prestabilit) si costul de achizitie, aferente materiilor prime si materialelor. Dupa
continutul economic, este un cont rectificativ al valorii de nregistrare a materiilor prime
s materialelor, iar dupa functia contabila, este un cont bifunctional.
Se debiteaza cu diferentele de pret n plus (costul de achizitie mai mare
dect pretul standard) aferente materiilor prime si materialelor intrate si cu diferentele de
pret n minus (costul de achizitie mai mic dect pretul standard) aferente materiilor prime
si materialelor iesite din gestiune.
Se crediteaza cu diferentele de pret n minus aferente materiilor prime si
materialelor intrate si cu diferentele de pret n plus aferente materiilor prime si
materialelor iesite din gestiune.
Soldul debitor al contului reprezinta diferentele n plus (nefavorabile)
aferente materiilor prime si materialelor existente n stoc.
Soldul creditor al contului reprezinta diferentele n minus (favorabile)
aferente materiilor prime si materialelor existente n stoc.
La aceste conturi se asociaza pentru consumuri, plusuri etc. urmatoarele
conturi de cheltuieli:
601 C heltuieli cu materiile prime
602 C heltuieli cu materialele consumabile
603 C heltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
608 C heltuieli privind ambalajele.
72
Contabilitatea produselor se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 34 Produse

341 Semifabricate
345 Produse finite
346 Produse reziduale
348 Diferente de pret la produse
Conturile 341 Semifabricate, 345 Produse finite si 346 Produse reziduale
sunt, dupa continutul economic, conturi de active circulante materiale, iar dupa functia
contabila, sunt conturi de activ.
Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a produselor intrate.
Se crediteaza cu valoarea la pret de nregistrare a produselor iesite din
activul unitatii.
Soldul debitor al conturilor reprezinta valoarea la pret de nregistrare a
produselor existente n stoc.
Contul 348 Diferente de pret la produse tine evidenta diferentelor (n plus sau
n minus) dintre pretul de nregistrare standard (prestabilit) si costul de achizitie, aferente
produselor. Dupa continutul economic, este un cont rectificativ al valorii de nregistrare a
produselor, iar dupa functia contabila, este un cont bifunctional.
Se debiteaza cu diferentele de pret n plus (costul de productie mai mare
dect pretul standard) aferente produselor obtinute si cu diferentele de pret n minus
(costul de productie mai mic dect pretul standard) aferente produselor iesite din
gestiune.
Se crediteaza cu diferentele de pret n minus aferente produselor intrate si
cu diferentele de pret n plus aferente produselor iesite din gestiune.
aferente produselor existente n stoc.
aferente produselor existente n stoc.
Contabilitatea productiei n curs de executie se realizeaza cu ajutorul grupei 33
de conturi.
Grupa 33 Productia n curs de executie
331 Produse n curs de executie
332 Lucrari si servicii n curs de executie
Conturile din grupa 33 sunt dupa continutul economic, conturi de
active circulante materiale, iar dupa functia contabila, conturi de activ.
Se debiteaza cu ocazia scoaterii din gestiune a productiei n curs de
executie stabilita la sfrsitul perioadei.
Se crediteaza cu ocazia scoaterii din gestiune a productiei n curs de
executie la nceputul perioadei urmatoare.
Soldul debitor al conturilor reprezinta valoarea la cost de productie a
productiei n curs de executie la sfrsitul perioadei.
73
La aceste conturi se asociaza n legatura cu intrarile si iesirile n si din gestiune

contul bifunctional 711 Variatia stocurilor. Acest cont tine evidenta costului de
productie al productiei stocate, precum s variatia acesteia.
Se crediteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor
si productiei neterminate iesite din gestiune si cu diferentele de pret aferente.
Se debiteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor si
productiei neterminate obtinute si cu diferentele de pret aferente
Soldul creditor al contului reprezinta variatia n plus (cresterea) a stocului
de produse fata de nceputul lunii.
Soldul debitor reprezinta variatia n minus (diminuarea) stocului de
produse fata de nceputul lunii.
Alte conturi specifice, utilizate pentru nregistrarea operatiilor privind
produsele: 701 Venituri din vnzarea produselor finite;
702 Venituri din vnzarea semifabricatelor;
703 Venituri din v nzarea produselor reziduale.
Contabilitatea stocurilor aflate temporar la terti se realizeaza cu ajutorul
conturilor din grupa 35 Stocuri aflate la terti.
351 Materii si materiale aflate la terti
354 Produse aflate la terti
356 Animale aflate la terti
357 Marfuri aflate la terti
358 Ambalaje aflate la teti
Conturile 351 Materii si materiale aflate la terti, 354 Produse aflate la terti, 356
Animale aflate la terti, 357 Marfuri aflate la terti, 358 Ambalaje aflate la teti sunt,
dupa continutul economic, conturi de active circulante materiale, iar dupa functia
contabila, sunt conturi de activ.
Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a stocurilor aflate la terti.
Se crediteaza cu valoarea la pret de nregistrare a stocurilor reintrate n
gestiune sau a celor n curs de aprovizionare, sosite n unitate.
Soldul debitor al conturilor reprezinta valoarea la pret de nregistrare a
stocurilor aflate la terti s au n curs de aprovizionare.
Contabilitatea stocurilor de animale se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 36
Animale.
361 Animale si pasari
368 Diferente de pret la animale si pasari
Contul 361 Animale si pasarieste, dupa continutul economic, un cont de active
circulante materiale, iar dupa functia contabila, un cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a animalelor intrate n
gestiune.
Se crediteaza cu valoarea la pret de nregistrare a animalelor iesite din
gestiune.
74
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea la pret de nregistrare a

animalelor existente n patrimoniu.
Contul 368 Diferente de pret la animale si pasari este, dupa continutul
economic, un cont rectificativ al activelor circulante materiale, iar dupa functia contabila,
este un cont bifunctional.
Se debiteaza cu diferentele de pret n plus (costul de productie sau
achizitie mai mare dect pretul standard) aferente animale lor intrate si cu diferentele de
pret n minus (costul de productie sau achizitie mai mic dect pretul standard) aferente
animalelor iesite din gestiune.
Se crediteaza cu diferentele de pret n minus aferente animalelor intrate si
cu diferentele de pret n plus aferente animalelor iesite din gestiune.
aferente animalelor existente n stoc.
aferente animalelor existente n stoc.
Alt cont specific, utilizat pentru nregistrarea operatiilor privind animalele este 606
Cheltuieli privind animalele si pasarile.
Marfurile parcurg doua stadii pe drumul de la producator la consumator:
- circulatia cu ridicata a marfurilor care consta n achizitionarea de marfuri n
cantitati mari de la producatori sau de la alti furnizori n scopul revnzarii lor catre alte
unitati comerciale, n special celor de vnzare cu amanuntul.
- circulatia cu amanuntul a marfurilor care co nsta n vnzarea marfurilor
consumatorilor individuali, precum si unor unitati pentru consumul propriu.
Marfurile se evalueaza n functie de tipul de vnzare:
- n cadrul depozitelor (vnzarea cu ridicata):
evaluarea la cost de achizitie
evaluarea la pret de vnzare cu ridicata

- n cadrul magazinelor (vnzarea cu amanuntul)
evaluarea la pret de vnzare cu amanuntul

Cost de achizitie = Pret din factura + ( Cheltuieli de transport, manipulare si
furnizorului
aprovizionare, Taxe de import si alte taxe)
Pret de vnzare cu ridicata = Cost de achizitie + Adaos comercial al depozitului
(% x cost de achizitie)
Pret de vnzare = Cost
+ Adaos comercial +
TVA neexigibila
cu amanuntul de achizitie
al magazinului
(19% x suma costului de achizitie
(% x cost de achizitie)
si a adaosului comercial)
Contabilitatea marfurilor se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 37 Marfuri.
371 Marfuri
378 Diferente de pret la marfuri
Contul 371 Marfuri este, dupa continutul economic, un cont de active circulante
materiale, iar dupa functia contabila, un cont de activ.
75
Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a marfurilor intrate n

gestiune.
Se crediteaza cu valoarea la pret de nregistrare a marfurilor iesite din
gestiune.
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea marfurilor existente n
patrimoniu.
n cazul utilizarii inventarului intermitent, contul 371 Marfuri se debiteaza la sfrsitul
lunii cu valoarea la pret de nregistrare a marfurilor existente n stoc si se crediteaza la
nceputul lunii cu valoarea la pret de nregistrare a marfurilor existente n stoc.
Contul 378 Diferente de pret la marfuri este, dupa continutul economic, un
cont rectificativ al valorii de nregistrare a marfurilor, iar dupa functia contabila, este un
cont de pasiv.
Se crediteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate n
gestiune
Se debiteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din gestiune.
Soldul creditor al contului reprezinta valoarea adaosului comercial
aferent marfurilor existente n stoc la sfrsitul perioadei.
Alte conturi specifice, utilizate pentru nregistrarea operatiilor privind marfurile
sunt 607 Cheltuieli privind marfurile si 707 Venituri din vnzarea marfurilor.
Contabilitatea ambalajelor se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 38

Ambalaje.
381 Ambalaje
388 Diferente de pret la ambalaje
Contul 381 Ambalajeeste, dupa continutul economic, un cont de active circulante

materiale, iar dupa functia contabila, un cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a ambalajelor intrate n
gestiune.
Se crediteaza cu valoarea la pret de nregistrare a ambalajelor iesite din
gestiune.
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea ambalajelor existente n
patrimoniu.
Contul 388 Diferente de pret la ambalaje este, dupa continutul economic, un
cont rectificativ al activelor circulante materiale, iar dupa functia contabila, este un cont
bifunctional.
Se debiteaza cu diferentele de pret n plus (costul de achizitie mai mare
dect pretul standa rd) aferente ambalajelor intrate si cu diferentele de pret n minus
(costul de achizitie mai mic dect pretul standard) aferente ambalajelor iesite din
gestiune.
Se crediteaza cu diferentele de pret n minus aferente ambalajelor intrate
si cu diferentele de pret n plus aferente ambalajelor iesite din gestiune.
76

aferente ambalajelor existente n stoc.
aferente ambalajelor existente n stoc.
Alt cont specific, utilizat pentru nregistrarea operatii lor privind ambalajele este 608
Cheltuieli privind ambalajele.
Contabilitatea provizioanelor se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 39
Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei n curs de executie.
391 Ajustari pentru deprecierea materiilor prime
392 Ajustari pentru deprecierea materialelor
393 Ajustari pentru deprecierea productiei n curs de executie
394 Ajustari pentru deprecierea produselor
395 Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la terti
396 Ajustari pentru deprecierea animalelor
397 Ajustari pentru deprecierea marfurilor
398 Ajustari pentru deprecierea ambalajelor
Conturile din grupa 39 Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei n
curs de executiesunt, dupa continutul economic, conturi rectificative ale stocurilor, iar
dupa functia contabila, conturi de pasiv.
Prin conturile din aceasta grupa se evidentiaza: constituirea, de regula la
sfrsitul exercitiului financiar, a ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si a productiei n
curs de executie, precum si a suplimentarii, diminuarii sau anularii lor.
Se crediteaza cu ocazia crearii si suplimentarii ajustarilor pentru derpecierea stocurilor.
Se debiteaza cu ocazia reducerii sau anularii acestor ajustari, trecndu-se la venituri.
Soldul creditor reprezinta valoarea ajustarilor existente la sfrsitul perioadei.
La aceste conturi se asociaza conturile de cheltuieli si venituri corespunzatoare
ajustarilor la stocuri:
6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante
7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante.
77
CAPITOLUL IX
CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII
Pentru realizarea obiectului lor de activitate, fiecare unitate patrimoniala intra n
relatii economice cu tertii (persoane fizice si juridice), fie n calitate de vnzator de
bunuri si servicii, fie n calitate de cumparator de materii prime, materiale, servicii etc.
iv. Atunci cnd unitatea patrimoniala apare n calitate de vnzator, iau nastere
drepturi de creanta fata de clienti, debitori etc, care dupa ncasare se sting.
Creantele reprezinta dreptul unor persoane (creditori) de a pretinde altor persoane
(debitori), plata bunurilor sau serviciilor cumparate pe credit comercial. Creantele sunt
reflectate n contabilitate din momentul crearii dreptului fata de terti pna n momentul
stingerii (ncasarii) lor.
Debitorul este persoana care a primit o valoare economica si urmeaza sa dea un
echivalent valoric sau o contraprestatie.
v. Cnd unitatea patrimoniala apare n calitate de cumparator de bunuri sau servicii
necesare procesului de productie, iau nastere datorii (obligatii) pe termen scurt, care
urmeaza sa fie achitate ulterior.
Datoriile reprezinta surse externe (straine) de finantare, puse la dispozitia unitatii
de catre creditori. Datoriile sunt reflectate n contabilitate din momentul crearii
angajamentelor pna n momentul stingerii (platii) lor.
Creditorul este persoana care a avansat o valoare economica si urmeaza sa
primeasca un echivalent valoric sau o contraprestatie.
De asemenea, ntreprinderea intra n relatii cu bugetul statului, cu alte organisme
publice, cu salariatii, cu bancile etc, care genereaza drepturi de creanta si obligatii.
Creantele si datoriile se pot grupa astfel:

creante si datorii comerciale apar n relatiile cu clientii si furnizorii;
creante si datorii salariale apar n relatiile cu salariatii;
creante si datorii sociale apar n relatiile cu bugetul asigurarilor sociale;
creante si datorii fiscale apar n relatiile cu bugetul statului;
creante si datorii diverse apar n relatiile cu diversi debitori, respectiv creditori.
n legatura cu datoriile si creantele cuprinse n bilant, trebuie precizat ca, acestea se

recunosc doar atunci cnd unitatea patrimoniala devine parte a unui contract, avnd astfel
dreptul legal de a primi numerar sau obligatia reala de a plati.
Datoriile si creantele persoanei juridice se nregistreaza n contabilitate la valoarea
lor nominala. Ele pot fi n lei sau devize. Datoriile si creantele n devize se nregistreaza
att n lei, la cursul de schimb n vigoare la data efectuarii operatiunilor, ct si n devize.
Contabilitatea tertilor sigura evidenta datoriilor si creantelor unitatii patrimoniale n
relatiile acesteia cu furnizorii, clientii, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului,
unitatile afiliate din cadrul grupului, asociatii, actionarii, diversi debitori s creditori si alte
persoane fizice sau juridice .
78
Contabilitatea creantelor si datoriilor se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi,

grupate astfel:
Grupa 40 Furnizori si contur i asimilate
401 Furnizori
403 Efecte de platit
404 Furnizori de imobilizari
405 Efecte de platit pentru imobilizari
408 Furnizori facturi nesosite
409 Furnizori debitori
Grupa 41 Clienti si conturi asimilate
411 Clienti
4111 Clienti
4118 Clienti incerti sau n litigiu
413 Efecte de primit de la clienti
418 Clienti facturi de ntocmit
419 Clienti creditori
Alte conturi specifice, utilizate pentru nregistrarea operatiilor privind creantele:
4282 Alte creante n legatura cu personalul
461 Debitori diversi
Conturile din grupa 40 Furnizori si conturi asimilate sunt, dupa continutul
economic, conturi de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila sunt conturi de
pasiv (cu exceptia contului 409 Furnizori debitori, care este de activ).
Se crediteaza cu cresterea obligatiilor unitatii n momentul cumpararii de stocuri,
lucrari, imobilizari, precum si cu valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit
pentru achizitii de stocuri, servicii, lucrari, imobilizari.
Se debiteaza n momentul achitarii obligatiilor fata de furnizori, furnizori de
imobilizari, precum si n momentul efectuarii platilor, la scadenta, pe baza efectelor
comerciale.
Soldul creditor reprezinta sumele datorate furnizorilor, furnizorilor de imobilizari,
respectiv valoarea efectelor comerciale de platit.
Conturile din grupa 41 Clienti si conturi asimilate sunt, dupa continutul
economic, conturi de creante comerciale, iar dupa functia contabila sunt conturi de activ
(cu exceptia contului 419 Clienti creditori, care este de pasiv).
Se debiteaza cu cresterea dreptului de creanta al unitatii patrimoniale n
momentul vnzarii de bunuri, lucrari si servicii care constituie sau nu obiectul de
activitate al unitatii, cu sumele de primit de la clienti, reprezentnd valoarea efectelor
comerciale acceptate, precum si cu valoarea bunurilor constatate lipsa sau deteriorate,
imputate salariatilor sau tertilor.
Se crediteaza n momentul ncasarii creantelor fata de clienti, debitori, personal,
precum si n momentul ncasarii creantelor la scadenta pe baza efectelor comerciale.
Soldul debitor reprezinta creantelede ncasat de la clienti, debitori, personal,
precum si efectele comerciale de primit.
79
n cadrul procesului de productie, alaturi de resursele materiale, forta de munca

reprezinta un factor important n producerea de bunuri si prestarea de servicii. n
schimbul muncii depuse, personalul angajat primeste un salariu, care se stabileste prin
negocieri ntre angajator si salariati.
n Romnia, reglementarile legale prevad acordarea salariului, de regula, n doua
transe chenzinale, astfel:
- chenzina I, care se acorda sub forma de avans n procent de 40% din salariul
tarifar de ncadrare
- chenzina a II-a se acorda sub forma de lichidare, valoarea acesteia calculnduse prin scaderea din cstigul brut a retinerilor.
n cadrul unitatilor patrimoniale se calculeaza fondul de salarii format din totalitatea
salariilor brute ale angajatilor.
Fondul de salarii reprezinta totalitatea salariilor brute suportate de angajator.
Salariul brut cuprinde urmatoarele elemente:
a) Salariul de ncadrare care se stabileste prin negocieri colective sau individuale
ntre angajator si salariati;
b) Sporurile si adaosurile se acorda pentru
- vechime n munca
- conditii de munca grele, periculoase, nocive, penibile, lucru n timpul noptii
- folosirea limbilor straine n timpul seviciului
- exercitarea de functii suplimentare
- plata pentru munca suplimentara
- cota-parte din profit care se repartizeaza salariatilor
- indemnizatiile pentru conducere
c) Indexarile reprezinta suma rezultata din aplicarea unor procente la salariul de
baza, ca urmare a cresterii preturilor
d) Indemnizatia pentru concediile de odihna
Pentru un an de munca se acorda concediul de odihna astfel: pna la 5ani vechime
(18 zile lucratoare); ntre 5 si 15ani vechime (21 zile lucratoare); peste 15 ani vechime
(25 zile lucratoare). Indemnizatia se calculeaza prin nmultirea numarului de zile
lucratoare din concediu cu salariu mediu zilnic.
Salariul mediu zilnic se calculeaza astfel: (salariul de baza + sporul de vechime +
indemnizatia de conducere) : numarul de zile lucratoare din luna respectiva.
e) Indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca platite din fondul de
salarii
f) Avantajele n natura constituie o parte a salariului stabilita sub forma de
bunuri sau servicii
Din salariul brut cuvenit fiecarui angajat, se scad urmatoarele :
- contributia individuala la asigurarile sociale
- contributia personalului la fondul de somaj
- contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate
- impozitul pe salarii
- alte retineri datorate tertilor (chirii, rate, popriri,etc)
Pentru a nregistra n contabilitate sumele datorate angajatilor se utilizeaza
urmatoarele conturi:
Grupa 42 Personal si conturi asimilate
421 Personal salarii datorate
423 Personal ajutoare materiale datorate
80
424 Prime reprezentnd participarea personalului la profit

425 Avansuri acordate personalului
426 Drepturi de personal neridicate
427 Retineri din salarii datorate tertilor
428 Alte datorii si creante n legatura cu personalul
4281 Alte datorii n legatura cu personalul
4282 Alte creante n legatura cu personalul
Conturile din grupa 42 Personal si conturi asimilate sunt dupa continutul economic,
conturi de datorii pe termen scurt fata de personal, iar dupa functia contabila sunt conturi
de pasiv (n afara de conturile 425 Avansuri acordate personalului si 4282 Alte
creante n legatura cu personalul, care sunt de activ)
Se crediteaza cu sumele datorate personalului pentru munca prestata, ajutoare
materiale, prime reprezentnd participarea la profit etc.
Se debiteaza cu retinerile din salarii, cu salariile neridicate precum si cu salariile
nete (chenzina a II-a) achitate angajatilor.
Soldul creditor al conturilor reprezinta drepturile salariale, ajutoarele materiale,
prime reprezentnd participarea la profit etc, datorate angajatilor.
Unitatile patrimoniale trebuie sa calculeze o data cu salariile cuvenite angajatilor
si contributii ale acesteia pe de o parte si ale salariatilor pe de alta parte, ca datorii
sociale, suportate de unitate pe seama cheltuielilor, iar de catre salariati prin retinerea
sume lor din drepturile banesti corespunzatoare muncii prestate.
Contributiile unitatii patrimoniale se prezinta astfel:
1. Contributia unitatii la asigurarile sociale (CAS)2
Cotele de contributie de asigurari sociale datorate de angajator, n functie de
conditiile de munca, sunt:
o pentru conditii de munca normale: 30% - 9.5% - 0.75% = 19.75 %
o pentru conditii de munca deosebite: 35 % - 9.5% - 0.75% = 24.75%
o pentru conditii de munca speciale: 40 % - 9.5% - 0.75% = 29.75%
2. Contributia la fondul de soma j (CFS)3 se calculeaza prin aplicarea unei cote de
2,5% asupra fondului brut de salarii;
3. Contributia la fondul de asigurari sociale de sanatate (CASS)4 se calculeaza prin
aplicarea unei cote de 7% asupra fondului brut de salarii;
4. Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale 5 se calculeaza n
functie de clasa de risc prin aplicarea unui procent minim de 0,5% pna la un procent
maxim de 4% aplicat asupra fondului brut de salarii;
5. Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Munca 6 se calculeaza
diferentiat astfel:
Temei legal: Legea 380/2005 (art.19-21), OUG 158/2005 (art.4)

Temei legal: OUG 144/2005 (art.l pct.5), Legea 38O/2005 (art.22)
4
Temei legal: OUG 158/2005 (art.4, alin 2)
5
Temei legal: Legea 346/2002 (art. 101 (3))
6
Temei legal: Legea 130/1999 (art.120)
3
81
o 0,75% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le pastreaza si le

completeaza carnetele de munca;
o 0,25% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le presteaza serviciile
prevazute la art. 10, constnd n verificarea si certificarea legalitatii nregistrarilor
efectuate de catre acestia.
Contributiile sociale ale salariatilor7 se prezinta astfel:
1. Contributia la asigurarile sociale (CAS) se calculeaza prin aplicarea unei cote
de 9,5% asupra salariului brut;
2. Contributia la fondul de somaj (CFS) se calculeaza prin aplicarea unei cote de
1% asupra salariului de ncadrare (salariul negociat si nscris n contractul de munca);
3. Contributia la fondul de asigurari sociale de sanatate (CASS) se calculeaza prin
aplicarea unei cote de 6,5% asupra salariului brut.
Pentru a nregistra n contabilitate contributiile unitatii patrimoniale si ale
angajatilor se utilizeaza urmatoarele conturi:
Grupa 43 Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate
431 Asigurari sociale
4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale
4312 Contributia personalului la asigurarile sociale
4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate
437 Ajutor de somaj
4371 Contributia unitatii la fondul de somaj
4372 Contributia personalului la fondul de somaj
438 Alte datorii si creante sociale
4381 Alte datorii sociale
4382 Alte creante sociale
Conturile din grupa 43 Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate
sunt dupa continutul economic, conturi de datorii pe termen scurt, iar dupa functia
contabila sunt conturi de pasiv.
Se crediteaza cu sumele datorate bugetului asigurarilor sociale, suportate de
unitatea patrimoniala sau angajati.
Se debiteaza cu sumele virate de unitate pe destinatiile respective.
Soldul creditor reprezinta sumele datorate bugetului asigurarilor sociale.
Alte conturi specifice, utilizate pentru nregistrarea operatiilor privind creantele si
datoriile sociale:
645 Cheltuielile privind asigurari si protectia sociala
6451 Contributia unitatii la asigurarile sociale
6452 Contributia unitatii la fondul de somaj
6453 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
7
Contributiile salariatilor au acelasi temei legal ca si contributiile angajatorilor
82
6458 Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

Desfasurarea activitatii economice a unitatilor patrimoniale genereaza datorii si
creante fata de bugetul de stat si fata de alte organisme publice.
Creantele fiscale reprezinta sumele de ncasat de la bugetul de stat, care apar n
diferite situatii cnd statul trebuie sa restituie anumite valori agentilor economici (ex: taxa
pe valoarea adaugata deductibila este mai mare dect taxa pe valoarea adaugata colectata;
cnd unitatea patrimoniala a virat la bugetul de stat impozite sau taxe n suma mai mare
fata de valoarea reala a acestora).
Datoriile fiscale rerpe zinta sume datorate de unitatea patrimoniala bugetului de
stat si fata de alte organisme publice.
Datoriile fiscale concretizate n impozite, taxe si contributii se pot clasifica dupa modul
de percepere si de plata, astfel:
1. Impozite directe, suportate direct de unitatea patrimoniala platitoare:
- impozit pe profit;
- impozit pe venit (pentru microntreprinderi);
- impozit pe venituri de natura salariilor;
- impozit pe dividende;
- impozite si taxe locale (pe cladiri, terenuri etc);
- fonduri speciale (fondul special al drumurilor publice, fondul de sanatate etc).
2. Impozite indirecte, cuprinse n preturile bunurilor si serviciilor si platite de
consumatorul final:
- taxa pe valoare adaugata;
- accize;
- taxe vamale;
- taxe pentru jocuri de noroc;
- taxe pentru eliberare de licente, autorizatii de functionare etc.
Pentru a reflecta n contabilitate datoria fata de bugetul de stat sub forma de impozit
pe profit/venit, se utilizeaza contul 441 Impozitul pe profit/venit, care se dezvolta pe
urmatoarele conturi de gradul II:
4411 Impozitul pe profit
4418 Impozitul pe venit(pentru microntreprinderi)
Contul 441 Impozitul pe profit/venit este dupa continutul economic un cont de
datorii fiscale, iar dupa functia contabila, este un cont bifunctional.
Se crediteaza cu sumele datorate bugetului de stat sau bugetelor locale drept
impozit pe profit/venit.
Se debiteaza cu sumele virate de unitate catre bugetul de stat sau bugetele locale,
respectiv cu datoriile anulate.
Soldul creditor reprezinta sumele datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.
Soldul debitor reprezinta sumele varsate n plus la bugetul de stat sau bugetele
locale. (Daca suma platita depaseste suma datorata, atunci surplusul se va recunoaste
drept creanta fata de buget).
Cota de impozitare este n prezent de 16%.
Alte conturi specifice, folosite pentru nregistrarea impozitului pe profit/venit sunt:
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
698 Cheltuieli cu impozitul pe venit
83
Conform reglementarilor legale n vigoare, ncepnd din 1993, agentii economici

trebuie sa plateasca taxa pe valoarea adaugata.
TVA este un impozit indirect, calculat pe valoarea adaugata realizata de agentii
economici si suportat de consumatori. Valoarea adaugata reprezinta diferenta dintre
vnzarile si cumpararile aferente aceluiasi stadiu al circuitului economic.
Se cuprind n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata activitatile economice
privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate contra plata sau operatiunile
asimilate acestora.
TVA se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite prin lege asupra valorii adaugate.
n prezent exista operatiuni taxabile cu 19%, cu 9% sau scutite de TVA.
Principalele operatiuni taxabile sunt:
- livrarile de bunuri
- prestile de servicii
- schimburile de bunuri si servicii
- donatii si sponsorizari
- importuri de bunuri si servicii
Principalele operatiuni scutite de TVA sunt:
- cu drept de deducere (exportul de bunuri si servicii, activitati desfasurate n zona
libera)
- fara drept de deducere (activitatile administrative, de aparare si ordine publica, de
siguranta statului, sociale, educative, de vatamnt, stiintifice, culturale, politice,
sindicale; activitatile de ngrijire medicala, operatiunile de asigurare si reasigurare etc
- alte operatiuni scutite: importul de bunuri destinate comercializarii n regim dutyfree; importul de bunuri primite cu titlu gratuit, destinate unor scopuri cu caracter
nelucrativ.
Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de
impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea
adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata.
Cota redusa a taxei pe valoarea adaugata este de 9% si se aplica asupra bazei de
impozitare pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri: dreptul de
intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura
si arheologice, gradini zoologice si botanice, trguri, expozitii; livrarea de manuale
scolare si carti, exclusiv activitatile de publicitate efectuate prin intermediul acestora;
livrarile de proteze de orice fel si accesoriile ale acestora, cu exceptia protezelor dentare;
livrarile de produse ortopedice; medicamente de uz uman si veterinar; cazarea n cadrul
sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv nchirierea terenurilor
amenajate pentru camping.
La sfrsitul fiecarei luni, prin nchiderea conturilor de TVA, rezulta daca agentul
economic are de ncasat sau de platit. Daca are de platit, plata se efectueaza lunar sau
trimestrial pna la data de 25 a lunii urmatoare, data dupa care se percep penalitati de
ntrziere.
Contabilitatea sintetica a taxei pe valoarea adaugata se realizeaza cu ajutorul
contului 442 Taxa pe valoarea adaugata, care se detalieaza pe urmatoarele conturi de
gradul II:
4423 TVA de plata
4424 TVA de recuperat
84
4426 TVA deductibila

4427 TVA colectata
4428 TVA neexigibila
Contul 4423 TVA de plata este dupa continutul economic, un cont de datorii
fiscale, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv.
Se crediteaza cu diferenta dintre TVA colectata mai mare si TVA deductibila mai
mica, la sfrsitul lunii.
Se debiteaza cu ocazia achitarii sau compensarii cu TVA de recuperat.
Soldul creditor reprezinta TVA de plata, datorata bugetului statului.
Contul 4424 TVA de recuperat este dupa continutul economic, un cont de creante
fiscale, iar dupa functia contabila, un cont de activ.
Se debiteaza cu diferenta dintre TVA deductibila mai mare si TVA colectata mai
mica, la sfrsitul lu nii.
Se crediteaza cu ocazia compensarii cu TVA de plata sau a rambursarii TVA de
recuperat, prin ncasarea sumei de la bugetul statului.
Soldul debitor reprezinta TVA de recuperat de la bugetul statului.
Contul 4426 TVA deductibila este dupa continutul economic, un cont de creante
fiscale, iar dupa functia contabila, un cont de activ.
Se debiteaza n cursul lunii cu TVA din documentele furnizorilor privind
cumpararile de bunuri si servicii, centralizate n Jurnalul pentru cumparari.
Se crediteaza la sfrsitul lunii cu sumele compensate din TVA colectata si cu
diferenta dintre TVA deductibila mai mare si TVA colectata mai mica.
La sfrsitul lunii, contul nu prezinta sold.
Contul 4427 TVA colectata este dupa continutul economic, un cont de datorii
fiscale, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv.
Se crediteaza n cursul lunii cu TVA aferenta vnzarilor de bunuri si prestarilor de
servicii nscrisa n facturile emise si centralizate n Jurnalul pentru vnzari.
Se debiteaza la sfrsitul lunii cu sumele compensate din TVA deductibila si cu
diferenta dintre TVA colectata mai mare si TVA deductibila mai mica.
La sfrsitul lunii, contul nu prezinta sold.
Contul 4428 TVA neexigibila este dupa functia contabila, un cont bifunctional.
Se crediteaza cu TVA aferenta livrarilor de bunuri si servicii cu plata n rate,
pentru care nu s-au ntocmit facturi si pentru TVA aferenta marfurilor intrate n gestiune
si evaluate la pretul de vnzare cu amanuntul.
Se debiteaza cu TVA aferenta cumpararilor de bunuri si servicii cu plata n rate,
pentru care nu s-au primit facturi si pentru TVA aferenta marfurilor iesite din gestiune si
evaluate la pretul de vnzare cu amanuntul.
Soldul creditor reprezinta TVA neexigibila aferenta livrarilor cu plata n rate,
pentru care nu s-au primit facturi si pentru marfurile aflate n gestiune.
Soldul debitor reprezinta TVA neexigibila aferenta cumpararilor cu plata n rate si
pentru care nu s-au primit facturi.
ntre societatile comerciale si actionarii sau asociatii acestora pot exista relatii de
decontare generate de operatiuni, precum:
1. sume personale lasate temporar de catre asociati la dispozitia unitatii
2. aporturi subscrise n vederea constituirii sau cresterii capitalului social
3. aporturi sociale retrase de catre asociati/actionari
4. dividende de plata etc.
85
Pentru valorile lasate la dispozitia unitatii patrimoniale, asociatii si actionarii beneficiaza

de cstiguri banesti, sub forma de dividende si/sau dobnzi.
Contabilitatea sintetica a decontarilor cu actionarii/asociatii se realizeaza cu
ajutorul urmatoarelor conturi din grupa 45 Grup si actionari/asociati:
455 Sume datorate actionarilor/asociatilor
4551 Actionari/Asociati conturi curente
4558 Actionari/Asociati dobnzi la conturi curente
456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul
457 Dividende de plata
Contul 455 Sume datorate actionarilor/asociatilor este, dupa continutul economic,
un cont de datorii fata de actionari/asociati, iar dupa functia contabila un cont de pasiv.
Se crediteaza cu sumele depuse de actionari/asociati n cadrul unitatii patrimoniale,
precum si cu dobnzile eferente acestora.
Se debiteaza cu sumele restituite actionarilor/asociatilor, respectiv dobnzile platite
actionarilor/asociatilor de catre ntreprindere.
Soldul creditor reprezinta sumele datorate actionarilor/asociatilor, precum si
dobnzile datorate acestora de unitate.
Contul 456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul este, dupa
continutul economic un cont de creante fata de actionari/asociati, iar dupa functia
contabila, cont bifunctional.
Se debiteaza cu valoarea capitalului subscris de asociati/actionari, pe baza
declaratiei de subscriere sau a contractului de societate si cu sumele achitate actionarilor/
asociatilor sau cu valoarea bunurilor acordate acestora cu ocazia retragerii capitalului
social.
Se crediteaza odata cu efectuarea aporturilor n bani sau n natura si cu valoarea
capitalului ret ras de catre actionari/asociati.
Soldul debitor reprezinta dreptul de creanta fata de actionari/asociati.
Soldul creditor reflecta obligatia neplatita catre actionari/asociati.
Contul 457 Dividende de plata este, dupa continutul economic, un cont de datorii
fata de actionari/asociati, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv.
Se crediteaza cu dividendele datorate actionarilor/asociatilor din profitul realizat.
Se debiteaza cu sumele platite actionarilor/asociatilor, precum si cu impozitul pe
dividende.
Soldul creditor reflecta dividendele datorate de unitate actionarilor/asociatilor.
n practica economica a ntreprinderilor pot aparea creante si datorii foarte diverse,
care nu se pot ncadra n categoriile pentru care exista grupe de conturi distincte. De
regula, aceste creante si datorii intervin fortuit n viata economica a unei ntreprinderi,
neavnd legatura cu obiectul de baza al activitatii acesteia.
Unitatile patrimoniale nregistreaza creante si n urmatoarele situatii:
- la vnzarea (cedarea) unor active imobilizate, care nu mai sunt necesare
unitatii;
- cnd terte persoane au produs ntreprinderii pagube care trebuie recuperate;
- la vnzarea (cedarea) titlurilor de plasament cu ncasare ulterioara.
n activitatea unitatii patrimoniale pot sa apara datorii n situatii precum:
- ncasarea unor sume necuvenite;
- nregistrarea unor despagubiri si penalitati datorate tertilor;
- cumpararea titlurilor de plasament, cu achitare ulterioara.
86
Contabilitatea debitorilor si creditorilor diversi se realizeaza cu ajutorul grupei de

conturi 46 Debitori si creditori diversi care cuprinde urmatoarele conturi:
461 Debitori diversi
462 Creditori diversi
Contul 461 Debitori diversi este, dupa continutul economic un cont de creante pe
termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de activ.
Se debiteaza cu cresterea creantelor generate de vnzarea unor active, imputarea
unor bunuri tertilor, vnzarea (cedarea) titlurilor de plasament.
Se crediteaza cu valoarea creantelor ncasate sau scazute din evidenta.
Soldul debitor reprezinta creantele nencasate de la diversi debitori.
Contul 462 Creditori diversi este, dupa continutul economic, un cont de datorii pe
termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv.
Se crediteaza cu cresterea datoriilor unitatii reprezentnd sume ncasate si
necuvenite, despagubiri si penalitati datorate tertilor, valori de platit rezultate din
achizitionarea titlurilor de plasament.
Se debiteaza cu valoarea datoriilor platite, prescrise sau anulate.
Soldul creditor reprezinta datoriile neplatite fata de diversi creditori.
87
CAPITOLUL X
CONTABILITATEA TREZORERIEI
Unitatile patrimoniale efectueaza operatii de ncasari si plati n vederea ncasarii
creantelor unitatii, respectiv pentru stingerea datoriilor scadente. n vederea efectuarii
acestor operatii, sunt utilizate activele de trezorerie.
Notiunea de trezorerie cuprinde ansamblul lichiditatilor monetare si a
echivalentelor de numerar de care dispune o unitate pentru a face fata platilor scadente.
Lichiditatile monetare reprezinta mijloacele banesti efective pe care le detine un agent
economic si sunt formate din:
5.
activele circulante banesti aflate n conturi la banci;
6.
activele circulante banesti aflate n casierie;
7.
avansurile de trezorerie.
Echivalentele de numerar sunt formate din:
8.
investitii financiare pe termen scurt, reprezentate de actiuni, obligatiuni etc;
9.
valori de ncasat, reprezentate de cecuri de ncasatm efecte de ncasat, efecte
remise spre scontare;
10.
alte valori reprezentate de timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna,
tichete si bilete de calatorie etc.
Conform reglementarilor n vigoare, n structura trezoreriei se regasesc:
11.
investitiile financiare pe termen scurt;
12.
conturi la banci;
13.
numerar si alte valori de trezorerie;
14.
viramente interne.
1) Documente privind evidenta mijloacelor banesti
Structura documentelor privind operatiile de ncasari si plati difera n functie de
modalitatea de decontare a obligatiilor banesti dintre agentii economici, care se poate
face cu numerar sau fara numerar.
Documentul folosit pentru nregistrarea ncasarilor si platilor n numerar prin
casieria unitatii este registrul de casa. nregistrarea operatiilor n registrul de casa se face
pe baza documentelor justificative: dispozitie de plata- ncasare catre casierie, chitanta,
monetar, bon de comanda-chitanta, bon de vzare, cec de numerar, borderou de achizitie.
n cazul ncasarii/platii fara numerar exista un decalaj ntre momentul initierii si cel
al finalizarii decontarii, care se face, de regula, pr in intermediul bancilor.
Platile fara numerar folosesc instrumente si mijloace de plata emise pe suport de hrtie,
magnetic sau electronic.
ncasarile si platile fara numerar se nregistreaza n extrase de cont, pe baza
documentelor care reflecta operatiile efectuate prin conturile bancare. Extrasul de cont
este emis de catre banca si cuprinde: data emiterii, numarul documentelor justificative,
soldul precedent, ncasarile, platile, soldul final.
Principalele instrumente de plata fara numerar sunt: cecul, ordinul de plata, biletul
la ordin si cambia.
88
Investitiile financiare pe termen scurt sunt titluri de plasament concretizate n hrtii

de valoare reprezentate de actiuni, obligatiuni, care au ca scop realizarea unui cstig n
urma vnzarii acestora la un pret mai mare dect cel de cumparare. Investitiile financiare
reprezinta sumele temporar disponibile, plasate pe termen scurt (pna la un an) n hrtii
de valoare n vederea obtinerii de cstig, prin vnzarea lor ntr-un moment prielnic.
Titlurile de plasament se deosebesc de titlurile imobilizate pentru ca acestea sunt
achizitionate pentru a fi pastrate pe o perioada lunga, iar titlurile de plasament pentru o
perioada scurta.
Daca titlurile de plasament achizitionate au fost emise de catre alte societati,
operatia poarta numele de cumparare, iar daca ele sunt redobndite de catre societatea
emitenta pentru a fi anulate sau revndute, operatia poarta numele de rascumparare.
La intrarea n gestiune, titlurile de plasament se evalueaza la costul de achizitie
(pretul de cumparare sau valoarea stabilita conform contractelor). Cheltuielile accesorii
de cumparare a titlurilor de plasament (comisioanele si alte cheltuieli similare) se
nregistreaza direct n cheltuielile exercitiului.
Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt se realizeaza cu ajutorul
urmatoarelor conturi:
109 Actiuni proprii
1091 Actiuni proprii detinute pe termen scurt
1092 Actiuni proprii detinute pe termen lung (acest cont intra n categoria
activelor imobilizate si a fost analizat la capitolul Active imobilizate Imobilizari
financiare)
Grupa 50 Investitii pe termen scurt
501 Actiuni detinute la entitatile afiliate
505 Obligatiuni emise si rascumparate
506 Obligatiuni
508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate
5081 Alte titluri de plasament
5088 Dobnzi la obligatiuni si titluri de plasament
509 Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt
5091 Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la entitatile afiliate
5098 Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt
Aceste conturi (cu exceptia contului 509 Varsaminte de efectuat pentru investitiile
pe termen scurt, care este de pasiv) sunt, dupa continutul economic, conturi de investitii
financiare pe termen scurt, iar dupa functia contabila, conturi de activ.
Se debiteaza cu valoarea la cost de achizitie a actiunilor si obligatiunilor
cumparate, precum si a actiunilor si obligatiunilor proprii rascumparate.
Se crediteaza cu valoarea actiunilor si obligatiunilor cedate, precum si a actiunilor
si obligatiunilor proprii (rascumparate) anulate.
Soldul debitor reprezinta valoarea actiunilor, obligatiunilor existente n
patrimoniul unitatii.
89
Contul 509 Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt este, dupa
continutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un
cont de pasiv.
Se crediteaza cu valoarea datorata pentru investitiile financiare cumparate.
Se debiteaza cu valoarea platita pentru investitiile financiare pe termen scurt
cumparate.
Soldul creditor reprezinta valoarea datorata pentru investitiile financiare pe termen
scurt cumparate.
Contabilitatea decontarilor fara numerar se realizeaza cu ajutorul conturilor din
grupa 51 Conturi la banci.
511 Valori de ncasat
512 Conturi curente la banci
518 Dobnzi
519 Credite bancare pe termen scurt
Valorile de nca sat sunt instrumente de plata la termen aflate n posesia
beneficiarului pentru a fi ncasate n termen scurt. n aceasta categorie sunt incluse: cecul,
biletul la ordin, cambia etc. Aceste valori se grupeaza n contabilitate astfel:
- Cecuri de ncasat sunt instrumente de plata la termen primite de la clienti si depuse la
banca pentru ncasare;
- Efecte de ncasat sunt bilete la ordin sau cambii depuse la banca pentru ncasarea
acestora la scadenta;
- Efecte remise spre scontare sunt instrumente de plata la termen depuse la banci n
vederea ncasarii acestora nainte de scadenta, operatie numita scontare; banca percepe o
dobnda (taxa de scont) calculata n raport cu numarul de zile ramase pna la scadenta.
Contabilitatea valorilor de ncasat se realizeaza cu ajutorul contului 511 Valori de
ncasat,care se dezvolta pe urmatoarele conturi de gradul II:
5112 Cecuri de ncasat
5113 Efecte de ncasat
5114 Efecte remise spre scontare
Aceste conturi sunt, dupa continutul economic, conturi de active circulante
banesti, iar dupa functia contabila, conturi de activ.
Se debiteaza cu valoarea cecurilor si efectelor comerciale primite de la clienti si
depuse la banca pentru a fi ncasate sau pentru scontare.
Se crediteaza cu valoarea cecurilor si efectelor comerciale ncasate la scadenta
sau remise spre scontare, precum si cu valoarea efectelor comerciale ncasate nainte de
scadenta.
Soldul debitor reprezinta valoarea cecurilor si efectelor comerciale depuse la
banci si nencasate, precum si cele depuse la banci pentru scontare si nencasate.
Cea mai mare parte a disponibilitatilor banesti ale unui agent economic se
pastreaza n conturi deschise la banci prin intermediul carora se efectueaza ncasari si
plati prin virament.
90
Disponibilitatile n lei sau n valuta aflate n conturi bancare, precum si sumele n

decontare, se nregistreaza n contabilitate cu ajutorul contului bifunctional 512 Conturi
curente la banci, care se dezvolta pe urmatoarele conturi de gradul II:
5124 Conturi la banci n valuta
5125 Sume n curs de decontare
De regula, contul 512 Conturi curente la banci functioneaza ca un cont de activ.
Se debiteaza cu sumele ncasate n lei sau n valuta efectuate prin banca.
Se crediteaza cu platile n lei sau n valuta efectuate prin banca.
Soldul debitor reflecta disponibilitatile n lei sau n valuta aflate n conturi la
banci.
n situatia8 n care sumele aflate n conturi sunt insuficiente pentru efectuarea
platilor, agentul economic poate solicita bancii efectuarea de plati din disponibilitatile
existente din creditele pe termen scurt (credite de trezorerie), n limita unui plafon maxim
de creditare, stabilit mpreuna cu banca. n acesta situatie, contul 512 Conturi curente la
banci functioneaza ca un cont de pasiv, de sume mprumutate.
Se crediteaza cu sumele acordate de banci pentru efectuarea de plati.
Se debiteaza cu sumele rambursate din ncasarile efectuate prin banca.
Soldul creditor reprezinta creditele pe termen scurt datorate bancii.
Pentru sumele pastrate n conturi la banci (soldul debitor al contului 512 Conturi
curente la banci), agentul economic primeste dobnzi care reprezinta venituri financiare.
Pentru sumele primite drept credite de trezorerie (soldul creditor al contului 512
Conturi curente la banci), agentul economic plateste dobnzi care reprezinta cheltuieli
financiare.
n contabilitate aceste dobnzi sunt evidentiate cu ajutorul contului 518
Dobnzi, care se dezvolta pe urmatoarele conturi de gradul II:
5186 Dobnzi de platit
5187 Dobnzi de ncasat
Contul 5186 Dobnzi de platit este, dupa continutul economic, un cont de
obligatii pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv.
Se crediteaza cu dobnzile de platit catre banci pentru creditele de trezorerie
primite, suportate pe seama cheltuielilor.
Se debiteaza cu plata dobnzilor.
Soldul creditor reprezinta dobnzilor de platit catre banci.
Contul 5187 Dobnzi de ncasat este, dupa continutul economic, un cont de
creante pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de activ.
Se debiteaza cu cresterea creantelor pentru dobnzile de ncasat aferente
disponibilitatilor pastrate n conturi la banci.
Se crediteaza cu scaderea creantelor pe masura ncasarii acestora.
Soldul debitor reprezinta dobnzile de ncasat de la banci.
Agentii economici care nu au resurse financiare suficiente pot apela la credite
bancare pe termen scurt acordate prin conturi distincte. Cnd creditele sunt acordate n
valuta, pot aparea, la rambursare, diferente favorabile sau nefavorabile de curs valutar, in
functie de evolutia cursului valutar.
8
Alexandru Salceanu Bazele contabilitatii, Editura Economica, pg. 261
91
n vederea nregistrarii n contabilitate a creditelor pe termen scurt primite de un

agent economic de la banci, se foloseste contul 519 Credite bancare pe termen scurt,
care se dezvolta pe urmatoarele conturi de gradul II:
5191 Credite bancare pe termen scurt
5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta
5193 Credite externe guvernamentale
5194 Credite externe garantate de stat
5195 Credite externe garantate de banci
5196 Credite de la trezoreria statului
5197 Credite interne garantate de stat
5198 Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
Aceste conturi sunt, dupa continutul economic, conturi de datorii pe termen scurt,
iar dupa functia contabila, conturi de pasiv.
Conturile 5191 Credite bancare pe termen scurt, 5193 Credite externe
guvernamentale, 5194 Credite externe garantate de stat, 5195 Credite externe
garantate de banci, 5196 Credite de la trezoreria statului, 5197 Credite interne
garantate de stat, functioneaza astfel:
Se crediteaza cu creditele bancare pe termen scurt acordate de catre banci.
Se debiteaza cu creditele bancare pe termen scurt rambursate sau transferate la
credite restante.
Soldul creditor reprezinta creditele bancare pe termen scurt nerambursate.
Contul 5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta,
functioneaza astfel:
Se crediteaza cu valoarea creditelor bancare pe termen scurt nerambursate la
scadenta.
Se debiteaza cu creditele bancare rambursate.
Soldul creditor reprezinta valoarea creditelor restante datorate bancii.
Contul 5198 Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen scurt, functioneaza
astfel:
Se crediteaza cu valoarea dobnzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt
datorate bancilor, suportate pe seama cheltuielilor.
Se debiteaza cu dobnzile platite.
Soldul creditor reprezinta valoarea dobzilor datorate bancilor.
Agentii economici pot efectua o serie de decontari n numerar, fie n lei, fie n
valuta. Atunci cnd se foloseste numerarul, plata se face individual, imediat si fara
intermediere. ncasarile si platile n numerar se fac prin casieria unitatii, cu respectarea
reglementarilor privind decontarile n numerar.
Persoanele juridice pot efectua plati n numerar n urmatoarele cazuri:
a)
plata salariilor si a altor drepturi de personal;
b) alte operatiuni de plati ale persoanelor juridice catre persoane fizice;
c)
plati catre persoane juridice, n limita plafonului zilnic.
Fluxurile contabile ale decontarilor n numerar se pot prezenta astfel:
- ncasari: stingeri de creante monetare, ncasari de venituri si cstiguri;
- plati: stingeri de datorii monetare, achitarea cheltuielilor si pierderilor;
- transferuri banesti (viramente interne) dinspre casierie spre celelalte conturi de
trezorerie sau invers
92
Cele mai frecvente decontari cu numerar se refera la plata salariilor, a ajutoarelor

materiale, a concediilor medicale, a avansurilor spre decontare. Banii obtinuti din ncasari
sunt depusi n cel mai scurt timp la banca.
n casieria unitatii patrimoniale se pot pastra valori, precum: timbre postale si
fiscale, bilete de tratament si odihna, tichete de calatorie, tichete de masa, bonuri de
combustibil etc.
Contabilitatea decontarilor n numerar se realizeaza cu ajutorul contului 531
Casa care se dezvolta pe urmatoarele conturi de gradul II:
5311 Casa n lei
5314 Casa n valuta
banesti, iar dupa functia contabila, sunt conturi de activ.
Se debiteaza cu sumele n lei sau n valuta ncasate prin casieria unitatii, cu
sumele ridicate de la banci, precum si cu diferentele favorabile de curs valutar aferente
disponibilitatilor n valuta existente n casierie la nchiderea exercitiului financiar.
Se crediteaza cu sumele n lei sau n valuta achitate prin casierie, cu depunerile
de numerar la banci, cu avansurile de trezorerie acordate, precum si cu diferentele
nefavorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor n valuta existente n casierie la
nchiderea exercitiului financiar.
Soldul debitor exprima numerarul existent n casierie n lei sau n valuta.
Alte valori din casieria unitatii patrimoniale, precum si operatiile de intrari si
iesiri se reflecta n contabilitate cu ajutorul contului 532 Alte valori, care se dezvolta pe
urmatoarele conturi de gradul II:
5321 Timbre fiscale si postale
5322 Bilete de tratament si odihna
5323 Tichete si bilete de calatorie
5328 Alte valori
Aceste conturi sunt, dupa continutul economic, conturi de active circulante banesti,
iar dupa functia contabila, conturi de activ.
Se debiteaza cu valoarea timbrelor postale si fiscale, biletelor de tratament si
odihna, tichetelor de calatorie, tichetelor de masa, bonurilor de combustibil etc,
achizitionate.
Se crediteaza cu valoarea bonurilor, timbrelor etc, iesite din casieria unitatii.
Soldul debitor exprima alte valori existente n casieria unitatii patrimoniale.
Acreditivele reprezinta disponibilitatile banesti ale unei unitati patrimoniale, virate

ntr- un cont distinct si destinate achitarii obligatiilor fata de furnizori la prezentarea
documentelor de livrare de catre banca furnizorului bancii clientului. Acreditivul este o
modalitate de decontare, de regula, impusa de catre furnizor, n operatiile internationale,
ca o masura de siguranta pentru ncasarea creantelor. Acreditivele pot fi deschise n lei
sau n valuta.
Decontarile pe baza de acreditive se desfasoara pe parcursul urmatoarelor etape:
93
- se ncheie un contract comercial prin care partenerii convin decontarea pe baza de

acreditiv;
- se deschide acreditivul n lei sau n valuta pe baza ordinului dat de catre client bancii;
- se livreaza bunurile, concomitent cu ntocmirea documentelor aferente;
- se utilizeaza acreditivul;
- se receptioneaza bunurile pe baza documentelor prezentate de catre client.
Contabilitatea acreditivelor se realizeaza cu ajutorul contului 541 Acreditive, care
se dezvolta pe urmatoarele conturi de gradul II:
5411 Acreditive n lei
5412 Acreditive n valuta
banesti, iar dupa functia contabila, conturi de activ.
Se debiteaza cu valoarea acreditivelor n lei si n valuta deschise la dispozitia
tertilor.
Se crediteaza cu sumele platite tertilor din acreditive si cu valoarea acreditivelor
expirate virate n conturile de disponibilitati.
Soldul debitor reflecta valoarea acreditivelor existente la banci.
n activitatea unitatii patrimoniale exista anumite operatii care reprezinta transferuri
de mijloace banesti dintr-un cont n altul de trezorerie si anume: ntre conturile bancare
deschise la aceeasi banca sau la banci diferite; sau ntre conturile bancare si casierie.
Viramentele interne reprezinta reflectarea ntr-un cont distinct a lichiditatilor
banesti, n intervalul de timp dintre momentul depunerii la banca, pe baza de borderou, a
documentelor justificative si momentul consemnarii lor n extrasul de cont.
Pentru a evita riscul nregistrarilor duble sau omiterea nregistrarii anumitor
operatii, se foloseste contul 581 Viramente interne, ca un cont de tranzit, care da
posibilitatea ca dintr-o singura formula contabila sa se construiasca doua formule
contabile prin intercalarea acestui cont.
n vederea evidentierii transferurilor de mijloace banesti dintr-un cont de trezorerie
n alt cont de trezorerie, n contabilitate se foloseste contul 581 Viramente interne.
Acest cont dupa continutul economic este un cont de tranzit a mijloacelor banesti dintr-un
cont de trezorerie n altul, iar dupa functia contabila, este un cont de activ.
Se debiteaza cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie n acest cont .
Se crediteaza cu sumele virate din acest cont ntr- un alt cont de trezorerie.
Nu prezinta sold la sfrsitul perioadei
Acest cont intra n relatii cu urmatoarele conturi: 5121 Conturi la banci n lei,
5124 Conturi la banci n valuta, 5311 Casa n lei, 5314 Casa n valuta, 5411
Acreditive nlei, 5414 Acreditive n valuta, 542 Avansuri de trezorerie.
Ajustarile se efectueaza n cazul n care, la inventarierea de la sfrsitul
exercitiului, se constata ca valoarea de piata a investitiilor financiare pe termen scurt este
inferioara valorii de cumparare a acestora. Pentru aceasta diferenta nefavorabila,
considerata ca fiind o depreciere reversibila, adica o pierdere de valoare, se efectueaza o
ajustare pe seama cheltuielilor financiare. n cazul n care titlurile de plasament se vnd
sau cnd valoarea acestora creste pna la nivelul valo rii de cumparare, ajustarile se
anuleaza, pe seama veniturilor financiare.
94
Contabilitatea ajustarilor se realizeaza cu ajutorul grupei 59 Ajustari pentru

priederea de valoare a conturilor de trezorerie care se dezvolta pe urmatoarele conturi
sintetice de gradul I:
591 Ajustari pentru priederea de valoare a actiunilor detinute la entitatile afiliate
595 Ajustari pentru priederea de valoare a obligatiunilor emise si rascumparate
596 Ajustari pentru priederea de valoare a obligatiunilor
598 Ajustari pentru priederea de valoare a altor investitii pe termen scurt si creante
asimilate
Aceste conturi sunt, dupa continutul economic, conturi rectificative a valorii
investitiilor financiare pe termen scurt, iar dupa functia contabila, sunt conturi de pasiv.
Se crediteaza cu valoarea pentru care se constituie si se majoreaza ajustarile, pe
seama cheltuielilor.
Se debiteaza cu valoarea cu care se reduc sau se anuleaza ajustarile, trecndu-se
la venituri.
Soldul creditor reprezinta valoarea ajustarilor constituite pentru pierderile de
valoare constatate, existente la sfrsitul perioadei
Acestor conturi li se asociaza urmatoarele conturi de venituri si cheltuieli:
6864 Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a activelor
circulante
7864 Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a activelor circulante.
95
CAPITOLUL XI
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR
Unitatile patrimoniale efectueaza operatii economice care angajeaza cheltuieli si
gene reaza venituri.
Cheltuielile reprezinta valorile platite sau de platit pentru: consumuri de stocuri,
lucrari executate si servicii prestate de care beneficiaza unitatea, cheltuieli cu personalul,
executarea unor obligatii legale sau contractuale, cheltuieli cu impozite si taxe, cheltuieli
cu amortizari, provizioane si ajustari etc.
Cheltuielile reprezinta fie diminuari ale unor elemente de activ, ale beneficiilor
economice, nregistrate pe parcursul exercitiului contabil, fie majorari ale unor elemente
de pasiv, care genereaza o diminuare a beneficiilor economice ale unitatii.
Pierderile reprezinta asadar, reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau
nu ca urmare a desfasurarii activitatii curente a persoanei juridice.
Cheltuielile se recunosc n contul de rezultate (contul de profit si pierdere), atunci
cnd a avut loc o scadere a beneficiilor economice viitoare, corespunzatoare diminuarii
unui activ sau cresterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluata n mod credibil.
Veniturile reprezinta sumele sau valorile ncasate sau de ncasat n nume propriu
din activitati curente, precum si cstigurile din orice alte surse.
Veniturile sunt fluxuri de beneficii economice primite de la agentii economici n
cursul activitatilor desfasurate de societate
Cstigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca
rezultat din activitatea curenta, dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate.
Veniturile sunt recunoscute n contul de rezultate (contul de profit si pierdere),
atunci cnd a avut loc o crestere a beneficiilor economice viitoare, corespunzatoare
majorarii unui activ sau diminuarii unei datorii, modificare ce poate fi evaluata n mod
credibil.
Prin compararea cheltuielilor cu veniturile, se obtin rezultatele financiare care
caracterizeaza eficienta cu care ntreprinderea si- a desfasurat activitatea.
n situatia n care veniturile sunt mai mari dect cheltuielile, rezultatul este o
marime valorica pozitiva, denumita profit, iar n situatia n care cheltuielile sunt mai mari
dect veniturile, se obtine o marime valorica negativa, denumita pierdere.
n contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste lunar, trimestrial si anual
cumulat de la nceputul anului. Conturile de cheltuieli si cele de venituri se nchid
provizoriu, prin rezultatul exercitiului. Rezultatul definitiv se stabileste anual si reprezinta
soldul final al contului de profit si pierdere.
nregistrarea cheltuielilor si veniturilor n contul de profit si pierdere se bazeaza pe
ideea conectarii costurilor la venituri, ceea ce implica recunoasterea simultana sau
combinata a veniturilor si cheltuielilor care rezulta direct si concomitent n aceeasi
tranzactie.
Procesul de formare a rezultatelor, att pe feluri de activitati, ct si pe total, este
prezentat, asadar, n contul de profit si pierdere (contul de rezultate) conform urmatorului
tabel.
96
CONTUL DE PROFIT Si PIERDERE

ncheiat la data de ..............
Denumirea indicatorilor
1. Cifra de afaceri neta
2. Variatia stocurilor
3. Productia imobilizata
4. Alte venituri din exploatare
A. VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL (1+2+3+4)
5.a. Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile
b. Alte cheltuieli externe (cu energie si apa)
c. Cheltuieli privind marfurile
6. Cheltuieli cu personalul
a. Salarii si indemnizatii
b. Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala
7.a. Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si
necorporale
b. Ajustari de valo are privind activele circulante
8. Alte cheltuieli de exploatare
B. CHELTUIELI DE EXPLOATARE TOTAL (5+6+7+8)
C. REZULTATUL DIN EXPLOATARE PROFIT SAU
PIERDERE (A-B) SAU (B -A)
9. Venituri din interese de participare
10. Venituri din alte investitii si mprumuturi care fac parte din
activele imobilizate
11. Venituri din dobnzi si alte venituri financiare
D. VENITURI FINANCIARE TOTAL (9+10+11)
12. Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si
investitiile detinute ca active circulante
13. Cheltuieli privind dobnzile si alte cheltuieli financiare
E. CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL (12+13)
F. REZULTATUL FINANCIAR PROFIT SAU PIERDERE
(D-E) SAU (E-D)
14. REZULTATUL CURENT PROFIT SAU PIERDERE(C+F)
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17. REZULTATUL DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARa
PROFIT SAU PIERDERE
(15-16) SAU (16-15)
G. VENITURI TOTALE (A+D+15)
H. CHELTUIELI TOTALE (B+E+16)
I. REZULTATUL BRUT PROFIT SAU PIERDERE
(G-H) SAU (H-G)
18. Impozit pe profit
19. Alte impozite neprezentate la elememtele de mai sus
20. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR
PROFIT SAU PIERDERE (I-18-19)
Exercitiul financiar
Precedent
Curent
Numerele au fost atribuite indicatorilor respectnd numerotarea prevazuta n OMFP

nr.1752/2005, cu scopul facilitarii obtinerii unor informatii suplimentare referitoare la
continutul indicatorilor. Indicatorilor fara numar, li s-au atribuit litere n scopul
excplicarii corelatiilor dintre acestia
n vederea determinarii rezultatelor financiare este necesara precizarea momentului
n care cheltuielile se considera consumate, iar veniturile, realizate.
97
ntruct Romnia a optat pentru o contabilitate de angajamente, nregistrarea n

contabilitate a cheltuielilor se face n momentul consumului resurselor sau angajarii
cheltuielilor indiferent de momentul efectuarii platii.
Principalele obiective ale organizarii contabilitatii cheltuielilor si veniturilor sunt:
15. fundamentarea cheltuielilor si veniturilor n bugetul de venituri si cheltuieli pe baza
informatiilor din exercitiul financiar precedent si a obiectivelor din perioada urmatoare;
16. delimitarea riguroasa a cheltuielilor si veniturilor n timp, pentru a le separa strict pe
cele care apartin exercitiului curent;
17. gruparea cheltuielilor si veniturilor dupa natura lor economica n vederea stabilirii
rezultatului din exploatare, financiar si extraordinar.
Cheltuielile presupun parcurgerea a patru momente:
- angajarea intervine n momentul cumpararii de bunuri stocabile si nestocabile,
lucrari, servicii destinate productiei, cnd apare obligatia de plata catre furnizori;
- consumul reprezinta utilizarea efectiva a resurselor n scopul satisfacerii nevoilor
productive sau neproductive, adica n vederea realizarii de produse, lucrari sau servicii;
- platile nseamna achitarea unei sume de bani ca echivalent al bunurilor si serviciilor
primite de la furnizori, sau fara echivalent ca urmare a aplicarii dispozitiilor legale (plata
impozitelor, taxelor, amenzilor etc);
- imputarea consta n decontarea cheltuielilor, adica acestea sunt suportate din
veniturile realizate, obtinndu-se astfel rezultatul exercitiului.
Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel:
a. cheltuieli de exploatare, care cuprind: cheltuieli cu materii prime si materiale
consumabile; costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate; contravaloarea
energiei si apei consumate; valoarea animalelor si pasarilor; costul marfii vndute si al
ambalajelor; cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti; chirii; prime de
asigurare; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori); comisioane si
onorarii; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; transport de bunuri si personal;
deplasari, detasari; cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii; servicii bancare;
cheltuieli cu personalul; alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creante, despagubiri,
amenzi, penalitati; donatii; cheltuieli privind activele cedate etc).
b. cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creante legate de participatii;
pierderi din investitii financiare cedate; diferente nefavorabile de curs valutar; dobnzi
privind exercitiul n curs; sconturi acordate clientilor si altele.
c. cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente extraordinare)
d. cheltuieli cu amortizari, provizioane si ajustari, precum si cheltuieli cu
impozitul pe profit/venit si alte impozite.
n contabilitate, evidenta cheltuielilor se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 6
Conturi de cheltuielicare, prin functia lor contabila, sunt asimilate conturilor de activ.
Aceste conturi se debiteaza cu valoarea cheltuielilor efectuate n corespondenta cu
diminuarile de activ sau cresterile de datorii si se crediteaza prin repartizarea acestora
asupra contului de profit si pierdere. n felul acesta, la sfrsitul perioadei, conturile de
cheltuieli nu prezinta sold.
Clasa 6 Conturi de cheltuieli se desfasoara pe grupe astfel:
60 Cheltuieli privind stocurile
601 Cheltuieli cu materiile prime
98
602 Cheltuieli cu materialele consumabile

603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604 Cheltuieli privind materialele nestocate
605 Cheltuieli privind energia si apa
606 Cheltuieli privind animalele si pasarile
607 Cheltuieli privind marfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele
61 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti
611 Cheltuieli cu ntretinerea si reparatiile
612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile
613 Cheltuieli cu primele de asigurare
614 Cheltuieli cu studiile si cercetarile
62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terti
621 Cheltuieli cu colaboratorii
622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal
625 Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari
626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
64 Cheltuieli cu personalul
641 Cheltuieli cu salariile personalului
642 Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor
645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
65 Alte cheltuieli de exploatare
654 Pierderi din creante si debitori diversi
658 Alte cheltuieli de exploatare
66 Cheltuieli financiare
663 Pierderi din creante legate de participatii
664 Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
665 Cheltuieli din diferente de curs valutar
666 Cheltuieli privind dobnzile
667 Cheltuieli privind sconturile acordate
668 Alte cheltuieli financiare
67 Cheltuieli extraordinare
671 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare
68 Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere
de valoare
99
681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru

depreciere
686 Cheltuieli financiare privind amortizarile si ajustarile pentru pierdere de
valoare
69 Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
698 Cheltuieli cu impozitul pe venit si cu alte impozite care nu apar n elementele
de mai sus
O parte din aceste conturi se desfasoara n conturi sintetice de gradul II.
nregistrarea n contabilitate a veniturilor se face n momentul vnzarii bunurilor,
lucrarilor, serviciilor pe baza de factura sau alte documente, indiferent de momentul
ncasarii contravalorii acestora.
Veniturile presupun parcurgerea a patru momente:
18. productia intervine n momentul obtinerii de bunuri, lucrari si servicii n cadrul
obiectului principal de activitate al unei ntreprinderi;
19. facturarea (vnzarea pe credit comercial) reprezinta transferul dreptului de
proprietate de la vnzator (furnizor) la cumparator (client);
20. ncasarea nseamna primirea unei sume de bani ca echivalent al bunurilor si
serviciilor vndute catre clienti;
21. ncorporarea consta n decontarea veniturilor, adica acestea sunt ncorporate n
rezultate pentru absorbirea cheltuielilor corespondente .
Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, astfel:
a. venituri din exploatare, care cuprind: venituri din vnzarea produselor,
marfurilor, lucrarilor executate si serviciilor prestate; venituri din variatia stocurilor;
venituri din productia stocata; venituri din productia de imobilizari; venituri din subventii
de exploatare; alte venituri din exploatarea curenta (venituri din creante recuperate)
b. cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creante legate de participatii;
pierderi din investitii financiare cedate; diferente nefavorabile de curs valutar; dobnzi
privind exercitiul n curs; sconturi acordate clientilor si altele.
c. cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente extraordinare)
d. cheltuieli cu amortizari, provizioane si ajustari, precum si cheltuieli cu
impozitul pe profit/venit si alte impozite.
Veniturile obtinute genereaza cresterea situatiei nete a unitatii patrimoniale, fiind
evidentiate cu ajutorul conturilor din clasa 7 Conturi de venituri care prin functia lor
contabila sunt asimilate conturilor de pasiv, cu exceptia contului 711 Venituri din
productia stocata care este un cont bifunctional. Aceste conturi se crediteaza cu valoarea
veniturilor obtinute si se debiteaza prin repartizarea acestora asupra contului de profit si
pierdere. n felul acesta, la sfrsitul perioade i, conturile de venituri nu prezinta sold.
Clasa 7 Conturi de venituri se desfasoara pe grupe astfel:
70 Cifra de afaceri neta
701 Venituri din vnzarea produselor finite
702 Venituri din vnzarea semifabricatelor
703 Venituri din vnzarea produselor reziduale
704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate
100
705 Venituri din studii si cercetari

706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii
707 Venituri din vnzarea marfurilor
708 Venituri din activitati diverse
71 Variatia stocurilor
711 Variatia stocurilor
72 Venituri din productia de imobilizari
721 Venituri din productia de imobilizari necorporale
722 Venituri din productia de imobilizari corporale
74 Venituri din subventii de exploatare
741 Venituri din subventii de exploatare
75 Alte venituri din exploatare
754 Venituri din creante reactivate si debitori diversi
758 Alte venituri din exploatare
76 Venituri financiare
761 Venituri din imobilizari financiare
762 Venituri din investitii financiare pe termen scurt
763 Venituri din creante imobilizate
764 Venituri din investitii financiare cedate
765 Venituri din diferente de curs valutar
766 Venituri din dobnzi
767 Venituri din sconturi obtinute
768 Alte venituri financiare
77 Venituri extraordinare
771 Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare
78 Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare
781 Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de
exploatare
786 Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare
Conturile de cheltuieli si venituri se nchid la sfrsitul lunii prin transferarea
acestora asupra rezultatului exercitiului. Astfel, veniturile se preiau n creditul contului
121 Profit si pierdere, iar cheltuielile, n debitul contului 121 Profit si pierdere.
ntruct conturile de cheltuieli si venituri se soldeaza la sfrsitul lunii, acestea nu
apar n bilant, dar influenteaza indirect structura si marimea acestuia prin intermediul
soldului contului 121 Profit si pierdere. Astfel, soldul creditor al contului 121
reprezinta profitul, iar soldul debitor, pierderea.
n felul acesta, contul de rezultate 121 Profit si pierdere realizeaza legatura dintre
conturile de venituri si cheltuieli pe de o parte si conturile bilantiere, pe de alta parte.
101
CAPITOLUL XII
INVENTARIEREA PATRIMONIULUI
Inventarierea elementelor de activ si de pasiv reprezinta ansamblul operatiunilor
prin care se constata existenta tuturor elementelor respective, cantitativ- valoric sau numai
valoric, dupa caz, la data la care aceasta se efectueaza. Actul normativ care
reglementeaza efectuarea operatiunilor de inventariere este O.M.F.P. nr. 1753/2004
pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de
activ si de pasiv.
Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a tuturor elementelor
de activ si de pasiv ale fiecarei unitati, precum si a bunurilor si valorilor detinute cu orice
titlu, apartinnd altor persoane juridice sau fizice, n vederea ntocmirii situatiilor
financiare anuale care trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare si a
performantei unitatii pentru respectivul exercitiu financiar.
n temeiul prevederilor Legii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, unitatile au obligatia sa efectueze inventarierea generala a
elementelor de activ si de pasiv detinute la nceputul activitatii, cel putin o data pe an pe
parcursul functionarii lor, n cazul fuziunii sau ncetarii activitatii, precum si n
urmatoarele situatii:
a)la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului, sau a altor organe
prevazute de lege;
b)ori de cte ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri n gestiune, care nu pot fi
stabilite cert dect prin inventariere;
c)ori de cte ori intervine o predare-primire de gestiune;
d)cu prilejul reorganizarii gestiunilor;
e)ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora;
f)n alte cazuri prevazute de lege.
La nceputul activitatii unitatii, inventarierea are ca scop principal stabilirea si
evaluarea elementelor de activ ce constituie aport la capitalul unitatii. Elementele de activ
care constituie aport la capitalul social al agentilor economici, la patrimoniul initial al
persoanelor juridice fara scop patrimonial si la patrimoniul institutiilor publice se nscriu
n registrul- inventar grupate pe conturi.
Inventarierea anuala a elementelor de activ si de pasiv se face, de regula, cu
ocazia ncheierii exercitiului financiar, av ndu-se n vedere si specificul activitatii
fiecarei unitati.
n cadrul agentilor economici cu activitate complexa, bunurile pot fi inventariate
si naintea datei de ncheiere a exercitiului financiar, cu conditia asigurarii valorificarii si
cuprinderii rezultatelor inventarierii n situatiile financiare ntocmite pentru exercitiul
financiar respectiv.
n situatia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului, n registrul- inventar se
va cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate si nscrise n listele de inventariere
actualizate cu intrarile si iesirile de bunuri din perioada cuprinsa ntre data inventarierii si
data ncheierii exercitiului financiar.
Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere revine
administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii
elementelor de activ si de pasiv si care elaboreaza si transmite comisiilor de inventariere
proceduri scrise adaptate la specificul unitatii.
102
Inventarierea elementelor de activ si de pasiv se efectueaza de catre comisii de

inventariere, formate din cel putin doua persoane, numite prin decizie scrisa. n decizia
de numire se mentioneaza n mod obligatoriu componenta comisiei, numele
responsabilului comisiei, modul de efectuare a inventarierii, gestiunea supusa
inventarierii, data de ncepere si de terminare a operatiunilor. Pentru desfasurarea n
bune conditii a operatiunilor de inventariere, n comisii sunt numite persoane cu
pregatire corespunzatoare economica si tehnica, care sa asigure efectuarea corecta si la
timp a inventarierii elementelor de activ si de pasiv, inclusiv evaluarea lor conform
reglementarilor contabile aplicabile.
Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv se pot efectua att cu
salariatii proprii, ct si pe baza de contracte de prestari de servicii ncheiate cu persoane
juridice sau fizice cu pregatire corespunzatoare.
Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse
inventarierii si nici contabilii care tin evidenta gestiunii respective.
Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi nlocuiti dect n cazuri bine justificate si
numai prin decizie scrisa, emisa de catre cei care i-au numit.
Principalele masuri organizatorice care trebuie luate de catre comisia de
inventariere sunt urmatoarele:
a)nainte de nceperea operatiunii de inventariere sa ia de la gestionarul raspunzator de
gestiunea bunurilor o declaratie scrisa din care sa rezulte daca:
- gestioneaza bunuri si n alte locuri de depozitare;
- n afara bunurilor unitatii respective, are n gestiune si alte bunuri apartinnd tertilor,
primite cu sau fara documente;
- are plusuri sau lipsuri n gestiune, despre a caror cantitate sau valoare are cunostinta;
- are bunuri nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au ntocmit
documentele aferente;
- a primit sau a eliberat bunuri fara documente legale;
- detine numerar sau alte hrtii de valoare rezultate din vnzarea bunurilor aflate n
gestiunea sa;
- are documente de primire-eliberare care nu au fost operate n evidenta gestiunii sau care
nu au fost predate la contabilitate.
De asemenea, gestionarul va mentiona n declaratia scrisa felul, numarul si data ultimului
document de intrare/iesire a bunurilor n/din gestiune.
Declaratia se dateaza si se semneaza de catre gestionarul raspunzator de gestiunea
bunurilor si de catre comisia de inventariere, care atesta ca a fost data n prezenta sa;
b)sa identifice toate locurile (ncaperile) n care exista bunuri ce urmeaza a fi
inventariate;
c)sa asigure nchiderea si sigilarea spatiilor de depozitare, n prezenta gestionarului, ori
de cte ori se ntrerup operatiunile de inventariere si se paraseste gestiunea.
Daca bunurile supuse inventarierii, gestionate de catre o singura persoana, sunt depozitate
n locuri diferite sau cnd gestiunea are mai multe cai de acces, membrii comisiei care
efectueaza inventarierea trebuie sa sigileze toate aceste locuri si caile lor de acces, cu
exceptia locului n care a nceput inventarierea, care se sigileaza numai n cazul cnd
inventarierea nu se termina ntr-o singura zi. La reluarea lucrarilor se verifica daca sigiliul
este intact; n caz contrar, acest fapt se va consemna ntr-un proces-verbal de constatare,
103
care se semneaza de catre comisia de inventariere si de catre gestionar, lundu-se

masurile corespunzatoare.
Documentele ntocmite de comisia de inventariere ramn n cadrul gestiunii inventariate,
n locuri special amenajate (fisete, casete, dulapuri etc.), ncuiate si sigilate. Sigiliul se
pastreaza, pe durata inventarierii, de catre responsabilul comisiei de inventariere;
d)sa bareze si sa semneze, la ultima operatiune, fisele de magazie, mentionnd data la
care s-au inventariat bunurile, sa vizeze documentele care privesc intrari sau iesiri de
bunuri, existente n gestiune, dar nenregistrate, sa dispuna nregistrarea acestora n fisele
de magazie si predarea lor la contabilitate, astfel nct situatia scriptica a gestiunii sa
reflecte realitatea.
La unitatile de desfacere cu amanuntul, care folosesc metoda global- valorica, gestionarul
trebuie sa ntocmeasca si sa depuna la contabilitate, nainte de nceperea inventarierii,
raportul de gestiune n care sa se nscrie toate documentele de intrare si de iesire a
marfurilo r, precum si cele privind numerarul depus la casierie, ntocmit pna n
momentul nceperii inventarierii;
e)sa verifice numerarul din casa si sa stabileasca suma ncasarilor din ziua curenta,
solicitnd ntocmirea monetarului (la gestiunile cu vnzare cu amanuntul) si depunerea
numerarului la casieria unitatii;
f)sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura sau de cntarire au fost
verificate si daca sunt n buna stare de functionare.
n cazul n care gestionarul lipseste, comisia de inventariere aplica sigiliul si
comunica aceasta conducerii unitatii respective. Conducerea unitatii are obligatia sa l
ncunostinteze imediat, n scris, pe gestionar despre inventarierea ce trebuie sa se
efectueze, indicnd locul, ziua si ora fixate pentru nceperea lucrarilor.
Daca gestionarul sau reprezentantul sau legal nu se prezinta la locul, data si ora fixate,
inventarierea se efectueaza de catre comisia de inventariere n prezenta altei persoane,
numita prin decizie scrisa, care sa l reprezinte pe gestionar.
Pentru desfasurarea corespunzatoare a inventarierii este indicat, daca este posibil,
sa se sisteze operatiunile de intrare-iesire a bunurilor supuse inventarierii, lundu-se
din timp masurile corespunzatoare pentru a nu se stnjeni procesul normal de livrare sau
de primire a bunurilor.
Daca operatiunile de aprovizionare- livrare a bunurilor nu pot fi suspendate, se
prevede crearea unei zone tampon n care sa se depoziteze bunurile primite n timpul
inventarierii sau sa se permita expedieri la clienti, iar operatiunile respective se vor
efectua numai n prezenta comisiei de inventariere, care va mentiona pe documentele
respective "primit n timpul inventarierii" sau "eliberat n timpul inventarierii", dupa caz,
n scopul evitarii inventarierii duble sau a omisiunilor.
Pe toata durata inventarierii, programul si perioada inventarierii sunt afisate la loc
vizibil.
Inventarierea imobilizarilor necorporale se efectueaza prin constatarea
existentei si apartenentei acestora la unitatile detinatoare, iar n cazul brevetelor,
licentelor, al know- how si al marcilor de fabrica este necesara dovedirea existentei
acestora pe baza titlurilor de proprietate.
Inventarierea terenurilor se efectueaza pe baza documentelor care atesta
proprietatea acestora si a schitelor de amplasare.
Cladirile se inventariaza prin identificarea lor pe baza titlurilor de proprietate si a
dosarului tehnic al acestora.
104
Constructiile si echipamentele speciale cum sunt: retelele de energie electrica,

termica, gaze, apa, canal, telecomunicatii, caile ferate si altele similare se inventariaza
potrivit regulilor stabilite de detinatorii acestora.
Imobilizarile corporale care n perioada inventarierii se afla n afara unitatii
(vapoare, locomotive, vagoane, avioane, autovehicule etc), plecate n cursa de lunga
durata, masinile de forta si utilajele energetice, masinile, utilajele si instalatiile de lucru,
aparatele si instalatiile de masurare, control si reglare si mijloacele de transport date
pentru reparatii n afara unitatii se inventariaza naintea iesirii lor temporare din unitate
sau prin confirmare scrisa primita de la unitatea unde acestea se gasesc.
n listele de inventariere a imobilizarilor necorporale si corporale aflate n curs de
executie se mentioneaza pentru fiecare obiect n parte, pe baza constatarii la fata locului:
denumirea obiectului, descrierea amanuntita a stadiului n care se afla acesta, pe baza
valorii din documentatia existenta (devize), precum si n functie de volumul lucrarilor
realizate la data inventarierii. Materialele si utilajele primite de la beneficiari pentru
montaj si nencorporate n lucrari se inventariaza separat.
Investitiile puse n functiune total sau partial, carora nu li s-au ntocmit formele de
nregistrare ca imobilizari corporale, se nscriu n liste de inventariere separate. De
asemenea, lucrarile de investitii care nu se mai executa, fiind sistate sau abandonate, se
nscriu n liste de inventariere separate, aratndu-se cauzele sistarii sau abandonarii,
aprobarea de sistare sau abandonare si masurile ce se propun n legatura cu aceste lucrari.
Stabilirea stocurilor faptice se face prin numarare, cntarire, masurare sau
cubare, dupa caz. Bunurile aflate n ambalaje originale intacte nu se desfac dect prin
sondaj, acest lucru urmnd a fi mentionat si n listele de inventariere respective.
La lichidele a caror cantitate efectiva nu se poate stabili prin transvazare si masurare,
continutul vaselor - stabilit n functie de volum, densitate, compozitie etc. - se verifica
prin scoaterea de probe din aceste vase, tinndu-se seama de densitate, compozitie si de
alte caracteristici ale lichidelor, care se constata fie organoleptic, fie prin masurare sau
probe de laborator, dupa caz.
Materialele de masa ca: ciment, otel beton, produse de cariera si balastiera, produse
agricole si alte materiale similare, ale caror cntarire si masurare ar necesita cheltuieli
importante sau ar conduce la degradarea bunurilor respective, se pot inventaria pe baza de
calcule tehnice.
Bunurile aflate asupra angajatilor la data inventarierii (echipament,
cazarmament, scule, unelte etc.) se inventariaza si se trec n liste separate, specificndu-se
persoanele care raspund de pastrarea lor. n cadrul evidentierii acestora pe formatii si
locuri de munca, bunurile vor fi centralizate si comparate cu datele din evidenta tehnicooperativa, precum si cu cele din evidenta contabila.
Bunurile cu un grad mare de perisabilitate se inventariaza cu prioritate fara a
se stnjeni desfacerea imediata a acestora. Comisia de inventariere are obligatia sa
controleze toate locurile n care pot exista bunuri supuse inventarierii.
Toate bunurile ce se inventariaza se nscriu n listele de inventariere , care trebuie
sa se ntocmeasca pe locuri de depozitare, pe gestiuni si pe categorii de bunuri.
Bunurile apartinnd altor unitati (nchiriate, n leasing, n custodie, cu vnzare
n consignatie, spre prelucrare etc.) se inventariaza si se nscriu n liste separate. Listele
de inventariere pentru aceste bunuri vor contine informatii cu privire la numarul si data
actului de predare-primire si ale documentului de livrare, precum si alte informatii utile.
Listele de inventariere cuprinznd bunurile apartinnd tertilor se trimit si persoanei fizice
sau juridice, romne ori straine, dupa caz, careia i apartin bunurile respective, n termen
105
de cel mult 15 zile de la terminarea inventarierii, urmnd ca proprietarul bunurilor sa

comunice eventualele nepotriviri n termen de 5 zile de la primirea listelor de
inventariere. Neconfirmarea n acest termen presupune recunoasterea exactitatii datelor
nscrise n listele de inventariere.
n caz de nepotriviri, unitatea detinatoare este obligata sa clarifice situatia diferentelor
respective si sa comunice constatarile sale persoanei fizice sau juridice careia i apartin
bunurile respective, n termen de 5 zile de la primirea sesizarii.
Pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fara miscare ori greu
vandabile, comenzi n curs, abandonate sau sistate, precum si pentru creantele si
obligatiile incerte ori n litigiu se ntocmesc liste de inventariere separate sau situatii
analitice separate, dupa caz.
Determinarea stocurilor faptice se face astfel nct sa se evite omiterea ori
inventarierea de doua sau de mai multe ori a acelorasi bunuri.
Bunurile aflate n expeditie se inventariaza de catre unitatile furnizoare, iar
bunurile achizitionate aflate n curs de aprovizionare se inventariaza de unitatea
cumparatoare si se nscriu n liste de inventariere separate.
nainte de nceperea inventarierii productiei n curs de executie si a
semifabricatelor din productia proprie, este necesar:
- sa se predea la magazii si la depozite, pe baza documentelor, toate piesele, ansamblurile
si agregatele a caror prelucrare a fost terminata;
- sa se colecteze din sectii sau ateliere toate produsele reziduale si deseurile, ntocminduse documentele de constatare;
- sa se ntocmeasca documentele de constatare si sa se clarifice situatia semifabricatelor a
caror utilizare este ndoielnica.
n cazul productiei n curs de executie se inventariaza att produsele care nu au
trecut prin toate fazele (stadiile) prelucrarii impuse de procesul tehnologic de productie,
ct si produsele care, desi au fost terminate, nu au trecut toate probele de receptionare
tehnica sau nu au fost completate cu toate piesele si accesoriile lor.
n cadrul productiei n curs de executie se cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile n
curs de executie sau neterminate.
Materiile prime, materialele, prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele etc., aflate
la locurile de munca si nesupuse prelucrarii, nu se considera productie n curs de
executie. Acestea se inventariaza separat si se repun n contur ile din care provin,
diminundu-se cheltuielile, iar dupa terminarea inventarierii acestora se vor evidentia n
conturile initiale de cheltuieli.
Inventarierea productiei n curs de executie din cadrul sectiilor auxiliare se face prin
stabilirea gradului de executare a lucrarilor (reparatii, lucrari pentru terti etc.).
La unitatile de constructii-montaj, n listele de inventariere a productiei
neterminate se includ:
- categoriile de lucrari si parti de elemente de constructii la care n-a fost executat ntregul
volum de lucrari prevazute n normele de deviz;
- lucrarile executate (terminate), dar nereceptionate de catre beneficiar.
Inventarierea lucrarilor de modernizare nefinalizate sau de reparatii ale cladirilor,
instalatiilor, masinilor, utilajelor, mijloacelor de transport si ale altor bunuri se face prin
verificarea la fata locului a stadiului fizic al lucrarilor. Astfel de lucrari se consemneaza
ntr-o lista de inventariere separata, n care se indica denumirea obiectului supus
106
modernizarii sau reparatiei, gradul de executare a lucrarii, costul de deviz si cel efectiv al
lucrarilor executate.
Creantele si obligatiile fata de terti sunt supuse verificarii si confirmarii pe baza
extraselor soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor de creante si datorii care detin
ponderea valorica n totalul soldurilor acestor conturi, potrivit "Extrasului de cont" (cod
14-6-3), sau punctajelor reciproce, n functie de necesitati. n situatia unitatilor care
efectueaza decontarea creantelor si obligatiilor pe baza de conturi sau deconturi externe
periodice confirmate de catre partenerii externi, aceste documente tin locul extraselor de
cont confirmate.
Disponibilitatile banesti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de
garantie, acreditivele, ipotecile, precum si alte valori aflate n casieria unitatilor se
inventariaza n conformitate cu prevederile legale.
Disponibilitatile aflate n conturi la banci sau la unitatile Trezoreriei Statului se
inventariaza prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele
din contabilitatea unitatii.
n acest scop, extrasele de cont din ziua de 31 decembrie sau din ultima zi lucratoare a
anului, puse la dispozitie de unitatile bancare si unitatile Trezoreriei Statului, vor purta
stampila oficiala a acestora.
Disponibilitatile n lei si n valuta din casieria unitatii se inventariaza n ultima zi
lucratoare a exercitiului financiar, dupa nregistrarea tuturor operatiunilor de ncasari si
plati privind exercitiul respectiv, confruntndu-se soldurile din registrul de casa cu
monetarul si cu cele din contabilitate.
nscrierea n listele de inventariere a marcilor postale, a timbrelor fiscale, tichetelor de
calatorie, bonurilor cantitati fixe, a biletelor de spectacole, de intrare n muzee, expozitii
si altele asemenea se face la valoarea lor nominala, cu exceptia timbrelor cu valoare
filatelica.
Pentru toate celelalte elemente de activ si de pasiv, cu ocazia inventarierii, se
verifica realitatea soldurilor conturilor respective, iar pentru cele aflate la terti se fac
cereri de confirmare, care se vor atasa la listele respective dupa primirea confirmarii.
Pe ultima fila a listei de inventariere, gestionarul trebuie sa mentioneze daca toate
bunurile si valorile banesti din gestiune au fost inventariate si consemnate n listele de
inventariere n prezenta sa. De asemenea, acesta mentioneaza daca are obiectii cu privire
la modul de efectuare a inventarierii. n acest caz, comisia de inventariere este obligata sa
analizeze obiectiile, iar concluziile la care a ajuns se vor mentiona la sfrsitul listelor de
inventariere.
Listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre membrii comisiei
de inventariere si de catre gestionar. n cazul gestiunilor colective (cu mai multi
gestionari), listele de inventariere se semneaza de catre toti gestionarii, iar n cazul
predarii-primirii gestiunii, acestea se semneaza att de catre gestionarul predator, ct si de
catre cel primitor.
Inventarierea elementelor de activ ale unitatii se materializeaza prin nscrierea
acestora, fara spatii libere si fara stersaturi, n formularul "Lista de inventariere" (cod
14-3-12). Acest formular serveste ca document pentru stabilirea lipsurilor si a plusurilor
de bunuri si valori, constatate cu ocazia inventarierii, precum si pentru constatarea
deprecierilor.
107
n cazul imobilizarilor corporale, precum si al celorlalte elemente de activ pentru

care au fost constituite provizioane pentru deprecieri, n listele de inventariere (cod 14-312) se va nscrie valoarea contabila neta a acestora (col. 9), care se va compara cu
valoarea lor actuala, stabilita cu ocazia inventarierii (col. 12).
Pentru inventarierea elementelor de activ si de pasiv ce nu reprezinta bunuri este
suficienta prezentarea lor n situatii analitice distincte care sa fie totalizate si sa justifice
soldul conturilor sintetice respective n care acestea sunt cuprinse si care se preiau n
Registrul- inventar (cod 14-1-2).
Lista de inventariere (pentru gestiuni global- valorice - cod 14-3-12/a), se
utilizeaza pentru acele gestiuni la care evidenta analitica a bunurilor se tine dupa metoda
global-valorica. n functie de necesitati, unitatile pot utiliza si formularul Lista de
inventariere (cod 14-3-12/b).
Registrul-inventar (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu n care se
nscriu rezultatele inventarierii elementelor de activ si de pasiv, grupate dupa natura lor,
conform posturilor din bilant.
Elementele de activ si de pasiv nscrise n registrul- inventar au la baza listele de
inventariere, procesele- verbale de inventariere si situatiile analitice, dupa caz, care
justifica continutul fiecarui post din bilant.
n cazul n care inventarierea are loc pe parcursul anului, datele rezultate din
operatiunea de inventariere se actua lizeaza cu intrarile sau iesirile din perioada cuprinsa
ntre data inventarierii si data ncheierii exercitiului financiar, datele actualizate fiind apoi
cuprinse n registrul-inventar. Operatiunea de actualizare a datelor rezultate din
inventariere se va efectua astfel nct la sfrsitul exercitiului financiar sa fie reflectata
situatia reala a elementelor de activ si de pasiv.
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate
faptic si nscrise n listele de inventariere cu cele din evidenta tehnico-operativa
(fisele de magazie) si din contabilitate.
nainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la o analiza a tuturor
stocurilor nscrise n fisele de magazie si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile
inventariate. Erorile descoperite cu aceasta ocazie trebuie corectate operativ, dupa care se
procedeaza la stabilirea rezultatelor inventarierii, prin confruntarea cantitatilor
consemnate n listele de inventariere, cu evidenta tehnico-operativa pentru fiecare pozitie
n parte.
Evaluarea elementelor de activ si de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit
prevederilor reglementarilor contabile aplicabile. Evaluarea se va efectua cu respectarea
principiului permanentei metodelor, potrivit caruia modelele si regulile de evaluare
trebuie mentinute, asigurnd comparabilitatea n timp a informatiilor contabile.
Evaluarea activelor imobilizate si a stocurilor, cu ocazia inventarierii, se face la
valoarea actuala a fiecarui element, denumita valoare de inventar, stabilita n functie de
utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei.
La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudentei,
potrivit caruia se va tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor. n
cazul n care se constata ca valoarea de inventar, stabilita n functie de utilitatea bunului
pentru unitate si pretul pietei, este mai mare dect valoarea cu care acesta este evidentiat
n contabilitate, n listele de inventariere se vor nscrie valorile din contabilitate.
n cazul n care valoarea de inventar a bunurilor este mai mica dect valoarea din
contabilitate, n listele de inventariere se nscrie valoarea de inventar.
108
Imobilizarile necorporale si corporale constatate ca fiind depreciate se vor evalua

la valoarea actuala a fiecareia, stabilita n functie de utilitatea sa si pretul pietei.
Corectarea valorii contabile a imobilizarilor necorporale si corporale si aducerea lor la
nivelul valorii de inventar se efectueaza, n functie de tipul de depreciere existenta, fie
prin nregistrarea unei amortizari suplimentare, n cazul n care se constata o depreciere
ireversibila, fie prin constituirea sau suplimentarea unor provizioane pentru depreciere, n
cazul n care se constata o depreciere reversibila a acestora.
Evaluarea imobilizarilor corporale la data bilantului se efectueaza la cost, mai
putin amortizarea si provizioanele cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluata,
aceasta fiind valoarea justa la data reevaluarii, mai putin orice amortizare si orice pierdere
din depreciere cumulata, n conformitate cu reglementarile contabile aplicabile.
Activele de natura stocurilor se evalueaza la valoarea contabila, mai putin
deprecierile constatate. n cazul n care valoarea contabila a stocurilor este mai mare
dect valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminueaza pna la valoarea realizabila
neta, prin constituirea unui provizion pentru depreciere.
Provizioanele pentru deprecieri sau amortizarea suplimentara se
nregistreaza n contabilitate indiferent de situatia economica a unitatii, inclusiv n cazul
n care aceasta nregistreaza pierdere contabila.
Evaluarea titlurilor de valoare (titluri de participare, titluri de plasament, alte
titluri) se efectueaza, n cazul ce lor cotate pe piete reglementate si supravegheate de
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, pe baza pretului mediu ponderat, calculat pe
ultimele 12 luni calendaristice, pentru titlurile tranzactionate n respectivul interval de
timp, iar n cazul titlurilor netranzactionate pe pietele reglementate si supravegheate, n
functie de valoarea activului net pe actiune.
Tratamentul plusurilor de valoare rezultate din evaluarea titlurilor de valoare este cel
prevazut de reglementarile contabile aplicabile.
Evaluarea creantelor si a datoriilor se face la valoarea lor probabila de ncasare
sau de plata, n conformitate cu reglementarile contabile aplicabile. Diferentele constatate
n minus ntre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea contabila neta a
creantelor se nregistreaza n contabilitate pe seama provizioanelor pentru deprecierea
creantelor.
Evaluarea creantelor si a datoriilor exprimate n valuta se face la cursul de
schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romniei, valabil pentru data ncheierii
exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar favorabile sau nefavorabile ntre cursul
de schimb valutar la care sunt nregistrate creantele sau datoriile n valuta si cursul de
schimb va lutar de la data ncheierii exercitiului se nregistreaza potrivit reglementarilor
contabile aplicabile.
Scaderea din evidenta a creantelor si datoriilor ale caror termene de ncasare sau
de plata sunt prescrise se efectueaza numai dupa ce au fost ntreprinse toate demersurile
juridice, potrivit legii, pentru decontarea acestora.
Rezultatele inventarierii se nscriu de catre comisia de inventariere ntr-un procesverbal. Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie sa contina, n
principal, urmatoarele elemente: data ntocmirii; numele si prenumele membrilor
comisiei de inventariere; numarul si data deciziei de numire a comisiei de inventariere;
gestiunea inventariata; data nceperii si terminarii operatiunii de inventariere; rezultatele
inventarierii; concluziile si propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor si ale
lipsurilor constatate si la persoanele vinovate, precum si propuneri de masuri n legatura
cu acestea; volumul stocurilor depreciate, fara miscare, cu miscare lenta, greu vandabile,
109
fara desfacere asigurata si propuneri de masuri n vederea reintegrarii lor n circuitul

economic; propuneri de scoatere din uz a obiectelor de inventar si declasare sau casare a
unor stocuri; constatari privind pastrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integritatii
bunurilor din gestiune, precum si alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.
Pentru elementele de activ la care s-au constatat deprecieri, pe baza listelor de
inventariere ntocmite distinct, comisia de inventariere face propuneri privind constituirea
provizioanelor pentru depreciere sau de nregistrare a unor amortizari suplimentare
(pentru deprecierile ireversibile ale imobilizarilor), acolo unde este cazul, aratnd
totodata cauzele care au determinat aceste deprecieri.
Pentru toate plusurile, lipsurile si deprecierile constatate la bunuri, precum si
pentru pagubele determinate de expirarea termenelor de prescriptie a creantelor sau din
alte cauze, comisia de inventariere trebuie sa primeasca explicatii scrise de la persoanele
care au raspunderea gestionarii, respectiv a urmaririi decontarii creantelor.
Pe baza explicatiilor primite si a documentelor cercetate, comisia de inventariere
stabileste caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor si deprecierilor constatate, precum si
caracterul plusurilor, propunnd, n conformitate cu dispozitiile legale, modul de
regularizare a diferentelor dintre datele din contabilitate si cele faptice, rezultate n urma
inventarierii.
n situatia constatarii unor plusuri n gestiune , bunurile respective se vor evalua la
valoarea justa. n cazul constatarii unor lipsuri n gestiune, imputabile, administratorii vor
lua masura imputarii acestora la valoarea lor de nlocuire.
Prin valoare de nlocuire, se ntelege costul de achizitie al unui bun cu
caracteristici si grad de uzura similare celui lipsa n gestiune la data constatarii pagubei,
care va cuprinde pretul de cumparare practicat pe piata, la care se adauga taxele
nerecuperabile, inclusiv T.V.A., cheltuielile de transport, aprovizionare si alte cheltuieli
accesorii necesare pentru punerea n stare de utilitate sau pentru intrarea n gestiune a
bunului respectiv. n cazul bunurilor constatate lipsa, ce urmeaza a fi imputate, care nu
pot fi cumparate de pe piata, valoarea de imputare se stabileste de catre o comisie formata
din specialisti n domeniul respectiv.
La stabilirea valorii debitului, n cazurile n care lipsurile n gestiune nu sunt considerate
infractiuni, se va avea n vedere posibilitatea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri
constatate, daca sunt ndeplinite urmatoarele conditii:
- sa existe riscul de confuzie ntre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii n
ceea ce priveste aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte
elemente;
- diferentele constatate n plus sau n minus sa priveasca aceeasi perioada de gestiune si
aceeasi gestiune.
Nu se admite compensarea n cazurile n care s-a facut dovada ca lipsurile
constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective
datorate vinovatiei persoanelor care raspund de gestionarea acestor bunuri.
Listele cu sorturile de produse, marfuri, ambalaje si alte valori materiale care ntrunesc
conditiile de compensare datorita riscului de confuzie se aproba anual de catre
administratori, respectiv de catre ordonatorii de credite, si servesc pentru uz intern n
cadrul unitatilor respective.
Compensarea se face pentru cantitati egale ntre plusurile si lipsurile constatate.
n cazul n care cantitatile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat plusuri,
sunt mai mari dect cantitatile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat
110
lipsuri, se va proceda la stabilirea egalitatii cantitative prin eliminarea din calcul a

diferentei n plus. Aceasta eliminare se face ncepnd cu sorturile care au preturile unitare
cele mai scazute, n ordine crescatoare.
n cazul n care cantitatile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat
lipsuri, sunt mai mari dect cantitatile sorturilor admise la compensare, la care s-au
constatat plusuri, se va proceda, de asemenea, la stabilirea egalitatii cantitative prin
eliminarea din calcul a cantitatii care depaseste totalul cantitativ al plusurilor. Eliminarea
se face ncepnd cu sorturile care au preturile unitare cele mai scazute, n ordine
crescatoare.
Pentru bunurile la care sunt acceptate scazaminte, n cazul compensarii lipsurilor
cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se calculeaza numai n situatia n care
cantitatile lipsa sunt mai mari dect cantitatile constatate n plus. n aceasta situatie,
cotele de scazaminte se aplica n primul rnd la bunurile la care s-au constatat lipsurile.
Daca n urma aplicarii scazamintelor respective mai ramn diferente cantitative n
minus, cotele de scazaminte se pot aplica si asupra celorlalte bunuri admise n
compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferente.
Diferenta stabilita n minus n urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de
scazaminte, reprezentnd prejudiciu pentru unitate, se recupereaza de la persoanele
vinovate, n conformitate cu dispozitiile legale.
Normele privind limitele admisibile la perisab ilitate sau cele stabilite intern nu se
aplica anticipat, ci numai dupa constatarea existentei efective a lipsurilor si numai n
limita acestora.
De asemenea, normele de scazaminte nu se aplica automat, aceste norme fiind
considerate limite maxime. Pentru pagubele constatate n gestiune raspund persoanele
vinovate de producerea lor. Imputarea acestora se va face la valoarea de nlocuire.
Propunerile cuprinse n procesul- verbal al comisiei de inventariere se prezinta, n
termen de 3 zile de la data ncheierii operatiunilor de inventariere, administratorului
unitatii. Acesta, cu avizul conducatorului compartimentului financiar-contabil si al
conducatorului compartimentului juridic, decide, n termen de cel mult 5 zile de la
primirea procesului- verbal, asupra solutionarii propunerilor facute, cu respectarea
dispozitiilor legale.
Rezultatele inventarierii trebuie nregistrate n evidenta tehnico-operativa n
termen de cel mult 3 zile de la data aprobarii procesului-verbal de inventariere de
catre administrator sau ordonatorul de credite.
Rezultatul inventarierii se nregistreaza n contabilitate potrivit prevederilor Legii
nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si n conformitate cu
reglementarile contabile aplicabile.
Pe baza registrului-inventar si a balantei de verificare ntocmite la 31
decembrie se ntocmeste bilantul care face parte din situatiile financiare anuale, ale
carui posturi, n conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, si ale reglementarilor contabile aplicabile, trebuie
sa corespunda cu datele nregistrate n contabilitate, puse de acord cu situatia reala a
elementelor de activ si de pasiv stabilita pe baza inventarului.
111
ANEXA 1: MONOGRAFIE CONTABILA
Exemplu:
La data de 1 aprilie 2008 se constituie o societate comerciala pe actiuni cu un
capital social de 1.500.000 lei, divizat in 2.000 de actiuni cu valoare nominala de 50 lei,
pentru care au subscris un numar de 15 persoane. Din cele 2.000 de actiuni, jumatate
sunt actiuni pentru aport in natura, constituit dintr-o cladire in valoare de 200.000 lei, un
teren in valoare de 250.000 lei si echipamente in valoare de 300.000 lei sub forma de
masini, utilaje si instalatii de lucru. Aportul in numerar trebuie varsat in termen de 60 de
zile de la subscriere.
nregistrarile care au loc sunt urmatoarele:
a)
Subscrierea
capitalului
de
catre
actionari
la
data
de
aprilie
2008.
Aceasta reprezinta practic:

-nregistrarea dreptului de creanta pentru aportul promis, conform contractului de
societate;
-cresterea capitalului social subscris, dar nevarsat:
Capital social = 2.000 actiuni x 50.000 lei x 15 persoane =1.500.000 lei
(+A) 456
Decontari cu asociatii
privind capitalul
b)
Efectuarea
primului
=
Capital
varsamnt,
in
1011 (+P)
subscris
nevarsat
natura,
la
data
de
1.500.000 lei
aprilie
2008.

-majorarea valorii activelor imobilizate;
-o diminuare a dreptului de creanta asupra subscriptorilor.
%
456
750.000 lei
(+A) 2111
Terenuri
250.000 lei
(+A) 212
200.000 lei
Constructii
(+A) 2131
300.000 lei
112
Echipamente tehnologice
c) Efectuarea celui de-al doilea varsamnt, in numerar, la data de 30 mai 2008.
Aceasta operatiune conduce la:
-o crestere a valorii disponibilitatilor in lei la banca;
-o diminuare a dreptului de creanta asupra subscriptorilor.
(+A) 5121
Conturi la banci in lei
456
(-A)
750.000 lei
Decontari cu asociatii
privind capitalul
d) Concomitent, se nregistreaza trecerea de la capitalul subscris nevarsat la capitalul

subscris varsat, operatiune care determina:
-micsorarea capitalului subscris nevarsat;
-majorarea capitalul subscris varsat.
(-P) 1011
Capitalul subscris
nevarsat
1012 (+P)
1.500.000 lei
Capitalul subscris
varsat
Exemplu:
Adunarea Generala a Actionarilor a decis ca pierderile contabile ale exercitiilor
precedente in suma de 4.000 lei sa fie acoperite in proportie de 50% din rezerve, iar
diferenta sa fie acoperita prin diminuarea capitalului social.
-Acoperirea pierderilor contabile ale exercitiilor precedente;
-Diminuarea rezervelor si a capitalului social;
%
(-P) 106
Rezerve
(-P) 1012
Capital subscris varsat
117 (-A)
Rezultatul reportat
4.000 lei
2.000 lei
2.000 lei
113
Exemplu:
Se ncheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit. Valoarea
facturata de prestator este de 1.000.000 lei, TVA 19%. Achitarea datoriei se face cu ordin
de plata. Dupa terminarea lucrarii are loc darea n exploatare a depozitului. Durata de
utilizare a depozitului este de 25 ani. Dupa 10 ani depozitul se vinde cu pretul 800.000
lei, TVA 19%, factura ncasndu-se cu ordin de plata. Dupa vnzare depozitul se scoate
din evidenta incomplet amortizat.
a) nregistrarea imobili zarilor corporale n curs de executie:
Aceasta operatie presupune:
- cresterea elementului Imobilizari corporale n curs
- cresterea obligatiei de plata (a datoriei) fata de furnizorii de imobilizari
- cresterea dreptului de creanta fata de bugetul statului pentru TVA deductibila
%
(+A) 231
404
(+P)
Furnizori
imobilizari
Imobilizari corporale n
curs
(+A) 4426
TVA deductibila
de
1.190.000 lei
1.000.000 lei
190.000 lei
b) Darea n exploatare a depozitului construit:

- cresterea valorii elementului patrimonial Constructii
- scaderea valorii imobilizarilor n curs de executie
(+A) 212
Constructii
231 (-A)
Imobilizari corporale
n curs de executie
1.000.000 lei
c) Achitarea datoriei catre antreprenor

- stingerea obligatiei de plata fata de antreprenor
- scaderea disponibilitatilor aflate la banca
(-P) 404
Furnizori de
imobilizari
5121 (-A)
Conturi la banci n
lei
1.190.000 lei
d) Amortizarea anuala pentru depozit:

Aceasta operatie determina:
- cresterea cheltuielilor cu amortizarea
- cresterea valorii amortizarii imobilizarilor
Amortizarea lunara se calculeaza prin mpartirea amortizarii anuale la 12 luni.
Amortizarea anuala = 1.000.000 / 25 ani = 40.000 lei/an.
An 1 ... An 10:
114
(+A) 6811
Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
2812 (+P)
Amortizarea
constructiilor
40.000 lei
e) Vnzarea depozitului:
- cresterea creantei fata de debitorii diversi
- cresterea veniturilor obtinute n urma vnzarii depozitului
- cresterea datoriei fata de bugetul statului, drept TVA colectata
(+A) 461
Debitori
diversi
%
7583 (+P)
952.000 lei
800.000 lei
Venituri din cedarea

activelor si alte operatii de
capital
4427 (+P)
TVA colectata
152.000 lei
f) Scoaterea din evidenta a depozitului incomplet amortizat:

Pentru realizarea acestei nregistrari trebuie calculata valoarea ramasa
neamortizata din cei 1.000.000 lei, valo are de intrare.
Valoare de intrare: 1.000.000 lei
Valoare amortizare anuala: 40.000 lei
Numarul de ani n care depozitul a fost utilizat de unitate: 10 ani
Valoare amortizare n cei 10 ani: 40.000 x 10 ani = 400.000 lei
Valoare ramasa neamortizata = 1.000.000 400.000 = 600.000 lei
- scaderea valorii imobilizariilor corporale
- scaderea amortizarii, aferenta bunului iesit din gestiune prin vnzare
- cresterea cheltuielilor cu valoarea ramasa neamortizata
%
(-P) 2812
212 (-A)
Constructii
1.000.000 lei
400.000 lei
Amortizarea constructiilor
(+A) 6583
Cheltuieli privind cedarea
activelor si alte operatii de
capital
600.000 lei
g) ncasarea creantei prin cont bancar.

- scaderea creante i fata de debitorii diversi
- cresterea disponibilitatilor din cont bancar
(+A)
5121
Conturi la banci n lei
461
(-A)
Debitori
divesi
952.000 lei
115
Exemplu:
O fabrica de confectii achizitioneaza 10.000 metri pnza n valoare totala de 100.000 lei,
TVA 19%, cu factura, pe baza careia se ntocmeste NIR. Datoria se achita cu ordin de
plata. n procesul de productie se consuma 8.000 metri pnza n valoare 80.000 lei.
a) Achizitionarea de pnza de la furnizori:
- cresterea stocului de materii prime
- cresterea obligatiei de plata fata de furnizori
%
= 401
(+P)
(+A) 301
Furnizori
Materii prime
(+A) 4426
TVA deductibila
119.000
100.000
19.000
b) Achitarea datoriei fata de furnizori:

- stingerea obligatiei de plata fata de furnizori
- scaderea disponibilitatilo r aflate la banca
(-P) 401 =
Furnizori
5121 (-A)
Conturi la banci n
lei
119.000
c) Consumul de materii prime:

- cresterea cheltuielilor cu materiile prime
- scaderea stocului de materii prime
(+A) 601
Cheltuieli cu materiile
prime
301 (-A)
Materii
prime
80.000
Exemplu:
O societate comerciala efectueaza n decursul unei luni urmatoarele operatiuni:
- achizitioneaza cu factura fiscala materii prime la cost de achizitie de 500.000 lei,
TVA 19%. Datoria fata de furnizori este platita cu ordin de plata.
116
- vinde cu factura fiscala produse finite la pret de vnzare de 800.000 lei, TVA
19%. Creanta este ncasata prin cont bancar.
La sfrsitul lunii se efectueaza regularizarea TVA.
a) Receptia materiilor prime:
- cresterea stocului de materii prime
%
= 401
(+P)
(+A) 301
Furnizori
Materii prime
(+A) 4426
TVA deductibila
595.000
500.000
95.000
b) Achitarea datoriei catre furnizori:

- stingerea obligatiei de plata fata de furnizori
- scaderea disponibilitatilor aflate la banca
(-P) 401 =
Furnizori
5121 (-A)
Conturi la banci n
lei
595.000
c) Vnzarea produselor finite catre clinti:

- cresterea creantei fata de clienti
- cresterea veniturilor societatii
- cresterea datoriei fata de bugetul statului, drept TVA colectata
(+A) 4111
Clienti
%
701 (+P)
Venituri din
vnzarea produselor
finite
4427 (+P)
TVA colectata
952.000
800.000
152.000
d) ncasarea creantei de la clienti:

- cresterea disponibilitatilor aflate la banca
- stingerea creantei fata de clienti
(+A) 5121
Conturi la banci n
lei
4111 (-A)
Clienti
952.000
e) Se efectueaza regularizarea TVA la sfrsitul lunii:

Se compara valoarea TVA deductibila si valoarea TVA colectata.
TVA colectata (4427) = 152.000
TVA deductibila (4426) = 95.000
117
Se constata ca valoarea TVA colectata este mai mare, asadar diferenta va fi nregistrata
pe seama TVA de plata (4423)
- compensarea valorii TVA colectata cu TVA deductibila
- compensarea valorii TVA deductibila cu TVA colectata
- cresterea obligatiei de plata a TVA la bugetul statului pentru diferenta
(-P) 4427
TVA
colectata
%
4426 (-A)
152.000
95.000
TVA
deductibila
4423 (+P)
TVA de plata
57.000
Exemplu:
O societate comerciala plateste angajatilor, avansul (chenzina I) pe baza listei de
avans chenzinal n valoarea de 80.000 lei. La sfrsitul lunii, societatea nregistreaza pe
baza statului de plata, salariile aferente angajatilor, n suma de 200.000 lei. Dupa
efectuarea retinerilor personalului se plateste lichidarea (chenzina a II-a):
a) Plata chenzinei I:
- cresterea dreptului de creanta al unitatii patrimoniale fata de angajati
- scaderea numerarului din casierie
(+A) 425
Avansuri acordate
personalului
5311 (-A)
Casa
n
lei
80.000
b) nregistrarea salariilor cuvenite angajatilor:

- cresterea datoriei unitatii patrimoniale fata de angajati
- cresterea cheltuielilor cu salariile personalului.
(+A) 641
=
421 (+P)
Cheltuieli cu salariile
Personal salarii
personalului
datorate
200.000
c) nregistrarea retinerilor din salarii cuvenite angajatilor:

Se vor nregistra urmatoarele retineri:
contributia individuala la asigurarile sociale (9,5%)
19.000
contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate 13.000
(6,5%)
2.000
contributia personalului la fondul de somaj (1%)
26.560
impozit pe salarii
80.000
avansuri acordate
1.200
alte retineri (chirii, rate etc)
118

- scaderea datoriilor unitatii patrimoniale fata de angajati
- cresterea contributiei personalului la bugetul asigurarilor sociale
- cresterea contributiei personalului la bugetul asigurarilor sociale de sanatate
- cresterea contributiei personalului la fondul de somaj
- cresterea datoriei pentru impozitul pe salarii
- scaderea creantei privind avansul datorat
- cresterea datoriei fata de terti.
(-P) 421
=
%
141.760
Personal salarii
4312 (+P)
19.000
datorate
Contributia personalului la asigurarile
sociale
4314 (+P)
13.000
Contributia angajatilor pentru
asigurarile sociale de sanatate
4372 (+P)
2.000
Contributia personalului la fondul de
somaj
444 (+P)
26.560
Impozit pe venituri de natura salariilor
425 (-A)
80.000
Avansuri acordate personalului
427 (+P)
1.200
Retineri din salarii datorate tertilor
d) nregistrarea platii chenzinei a II-a (200.000 lei 141.760 lei = 58.240 lei)
- scaderea obligatiei de plata fata de angajti
- scaderea numerarului din casierie
(-P) 421
Personal salarii
datorate
5311 (-A)
Casa
n
lei
58.240
Exemplu:
O societate comerciala deschide un acreditiv n valuta, n suma de 2.000$, la un curs de
2,70 lei/$. n cursul lunii societatea achizitioneaza marfuri n valoare de 1.500$, TVA
19%, la un curs de 2,80lei/$. Datoria fata de furnizor se plateste la un curs de 2,80lei/$,
din acreditivul deschis. La sfrsitul exercitiului cursul valutar scade la 2,65lei/$
a) Deschiderea acreditivului:
1. Aceasta reprezinta practic:
- scaderea disponibilitatilor din cont bancar
- cresterea disponibilitatilor din contul 581
(+A) 581
5124 (-A)
5.400 (2.000$ x 2,7lei/$)
119
Viramente
interne
Conturi la banci n
valuta
2. Aceasta reprezinta practic:

- scaderea disponibilitatilor din contul 581
- cresterea disponibilitatilor din cont 5412
(+A) 5412
Acreditive n
valuta
581 (-A)
Viramente
interne
5.400
b) Achizitionarea marfurilor
- cresterea cantitativa si valorica a marfurilor
- cresterea dreptului de creanta fata de bugetul statului de a ncasa TVA
%
(+A) 371
Marfuri
(+A) 4426
TVA
deductibila
401 (+P) 4.998 (1.785$ x 2,8lei/$)

Furnizori 4.200 (1.500$ x 2,8lei/$)
798
(285$ x 2,8lei/$)
c) Achitarea datoriei fata de furnizori din acreditivul deschis

Aceasta presupune practic:
- scaderea obligatiei de plata fata de furnizor
- cresterea cheltuielilor unitatii pentru diferente de curs
(-P) 401 =
Furnizori
5412 (-A)
Acreditive n
valuta
4.998 (1.785$ x 2,8lei/$)
d) nregistrarea diferentelor favorabile de curs aferente acreditivului utilizat

- cresterea disponibilitatilor din contul 5412 cu (1.785$ x (2,8 2,7)lei/$)
- cresterea veniturilor din diferente de curs
(+A) 5412
Acreditive n
valuta
765 (-A)
Venituri din diferente de curs
valutar
178,5
e) nregistrarea diferentelor nefavorabile de curs aferente acreditivului neutilizat

Acreditiv neutilizat: 2.000 1.785 = 215 $ x 2,7 lei/$ = 580,5 lei (5.400 4.998 + 178,5)
- cresterea cheltuielilor unitatii 215$ x (2,7 2,65) lei/$ = 10,75 lei
(+A) 665
Cheltuieli cu diferente de curs
valutar
5412 (-A)
Acreditive n
valuta
10,75
120
ANEXA 2: PLANUL GENERAL DE CONTURI

CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI
10. CAPITAL SI REZERVE
101. Capital3
1011. Capital subscris nevarsat (P)
1012. Capital subscris varsat (P)
1015. Patrimoniul regiei (P)
1016. Patrimoniul public (P)
104. Prime de capital
1041. Prime de emisiune (P)
1042. Prime de fuziune/divizare (P)
1043. Prime de aport (P)
1044. Prime de conversie a obligatiunilor n actiuni (P)
105. Rezerve din reevaluare (P)
106. Rezerve
1061. Rezerve legale (P)
1063. Rezerve statutare sau contractuale (P)
1064. Rezerve de valoare justa4 (P)
1065. Rezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P)
1068. Alte rezerve (P)
107. Rezerve din conversie 4 (A/P)
108. Interese minoritare 5
1081. Interese minoritare - rezultatul exercitiului financiar (A/P)
1082. Interese minoritare - alte capitaluri proprii (A/P)
109. Actiuni proprii
1091. Actiuni proprii detinute pe termen scurt (A)
1092. Actiuni proprii detinute pe termen lung (A)
11. REZULTATUL REPORTAT
117. Rezultatul reportat
1171. Rezultatul reportat reprezentnd profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita (A/P)
1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 296 (A/P)
1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (A/P)
1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementarilor contabile conforme cu
Directiva a patra a Comunitatilor Economice Europene (A/P)
12. REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR
121. Profit sau pierdere (A/P)
129. Repartizarea profitului (A)
13. SUBVENTII PENTRU INVESTITII
131. Subventii guvernamentale pentru investitii (P)
132. mprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii (P)
133. Donatii pentru investitii (P)
134. Plusuri de inventar de natura imobilizarilor (P)
121
138. Alte sume primite cu caracter de subventii pentru investitii (P)

15. PROVIZIOANE
151. Provizioane
1511. Provizioane pentru litigii (P)
1512. Provizioane pentru garantii acordate clientilor (P)
1513. Provizioane pt. dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea7
(P)
1514. Provizioane pentru restructurare (P)
1515. Provizioane pentru pensii si obligatii similare (P)
1516. Provizioane pentru impozite (P)
1518. Alte provizioane (P)
16. MPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE
161. mprumuturi din emisiuni de obligatiuni
1614. mprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de stat (P)
1615. mprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de banci (P)
1617. mprumuturi interne din emisiuni de obligatiuni garantate de stat (P)
1618. Alte mprumuturi din emisiuni de obligatiuni (P)
162. Credite bancare pe termen lung
1621. Credite bancare pe termen lung (P)
1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta (P)
1623. Credite externe guvernamentale (P)
1624. Credite bancare externe garantate de stat (P)
1625. Credite bancare externe garantate de banci (P)
1626. Credite de la trezoreria statului (P)
1627. Credite bancare interne garantate de stat (P)
166. Datorii care privesc imobilizarile financiare
1661. Datorii fata de entitatile afiliate (P)
1663. Datorii fata de entitatile de care compania este legata prin interese de participare (P)
167. Alte mprumuturi si datorii asimilate (P)
168. Dobnzi aferente mprumuturilor si datoriilor asimilate
1681. Dobnzi aferente mprumuturilor din emisiuni de obligatiuni (P)
1682. Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P)
1685. Dobnzi aferente datoriilor fata de entitatile afiliate (P)
1686. Dobnzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania este legata prin interese de
participare (P)
1687. Dobnzi aferente altor mprumuturi si datorii asimilate (P)
169. Prime privind rambursarea obligatiunilor (A)
CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI
20. IMOBILIZARI NECORPORALE
201. Cheltuieli de constituire (A)
203. Cheltuieli de dezvoltare (A)
205. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare (A)
207. Fond comercial
122
2071. Fond comercial pozitiv8 (A)

2075. Fond comercial negativ9 (P)
208. Alte imobilizari necorporale (A)
21. IMOBILIZARI CORPORALE
211. Terenuri si amenajari de terenuri (A)
2111. Terenuri
2112. Amenajari de terenuri
212. Constructii (A)
213. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
2131. Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) (A)
2132. Aparate si instalatii de masurare, control si reglare (A)
2133. Mijloace de transport (A)
2134. Animale si plantatii (A)
214. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte
active corporale (A)
23. IMOBILIZARI N CURS SI AVANSURI PENTRU IMOBILIZARI
231. Imobilizari corporale n curs de executie (A)
232. Avansuri acordate pentru imobilizari corporale (A)
233. Imobilizari necorporale n curs de executie (A)
234. Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale (A)
26. IMOBILIZARI FINANCIARE
261. Actiuni detinute la entitatile afiliate (A)
263. Interese de participare (A)
264. Titluri puse n echivalenta10 (A)
265. Alte titluri imobilizate (A)
267. Creante imobilizate
2671. Sume datorate de entitatile afiliate (A)
2672. Dobnda aferenta sumelor datorate de entitatile afiliate (A)
2673. Creante legate de interesele de participare (A)
2674. Dobnda aferenta creantelor legate de interesele de participare (A)
2675. mprumuturi acordate pe termen lung (A)
2676. Dobnda aferenta mprumuturilor acordate pe termen lung (A)
2678. Alte creante imobilizate (A)
2679. Dobnzi aferente altor creante imobilizate (A)
269. Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare
2691. Varsaminte de efectuat privind actiunile detinute la entitatile afiliate (P)
2692. Varsaminte de efectuat privind interesele de participare (P)
2693. Varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare (P)
28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE
280. Amortizari privind imobilizarile necorporale
2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)
2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si
activelor similare (P)
123
2807. Amortizarea fondului comercial11 (P)

2808. Amortizarea altor imobilizari necorporale (P)
281. Amortizari privind imobilizarile corporale
2811. Amortizarea amenajarilor de terenuri (P)
2812. Amortizarea constructiilor (P)
2813. Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor (P)
2814. Amortizarea altor imobilizari corporale (P)
29. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A
IMOBILIZARILOR
290. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale
2903. Ajustari pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2905. Ajustari pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale,
drepturilor si activelor similare (P)
2907. Ajustari pentru deprecierea fondului comercial12 (P)
2908. Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari necorporale (P)
291. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale
2911. Ajustari pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de terenuri (P)
2912. Ajustari pentru deprecierea constructiilor (P)
2913. Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor
(P)
2914. Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari corporale (P)
293. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor n curs de executie
2931. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale n curs de executie (P)
2933. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale n curs de executie (P)
296. Ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare (P)
2961. Ajustari pentru pierderea de valoare a actiunilor detinute la entitat afiliate (P)
2962 Ajustari pentru pierderea de valoare a intereselor de participare (P)
2963. Ajustari pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P)
2964. Ajustari pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de entitatile afiliate (P)
2965. Ajustari pentru pierderea de valoare a creantelor legate de interesele de participare (P)
2966. Ajustari pentru pierderea de valoare a mprumuturilor acordate pe termen lung (P)
2968. Ajustari pentru pierderea de valoare a altor creante imobilizate (P)
CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE

N CURS DE EXECUTIE
30. STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE
301. Materii prime (A)
302. Materiale consumabile
3021. Materiale auxiliare (A)
3022. Combustibili (A)
3023. Materiale pentru ambalat (A)
3024. Piese de schimb (A)
3025. Seminte si materiale de plantat (A)
3026. Furaje (A)
124
3028. Alte materiale consumabile (A)

303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
308. Diferente de pret la materii p rime si materiale (A/P)
33. PRODUCTIA N CURS DE EXECUTIE
331. Produse n curs de executie (A)
332. Lucrari si servicii n curs de executie (A)
34. PRODUSE
341. Semifabricate (A)
345. Produse finite (A)
346. Produse reziduale (A)
348. Diferente de pret la produse (A/P)
35. STOCURI AFLATE LA TERTI
351. Materii si materiale aflate la terti (A)
354. Produse aflate la terti (A)
356. Animale aflate la terti (A)
357. Marfuri aflate la terti (A)
358. Ambalaje aflate la terti (A)
36. ANIMALE
361. Animale si pasari (A)
368. Diferente de pret la animale si pasari (A/P)
37. MARFURI
371. Marfuri (A)
378. Diferente de pret la marfuri (A/P)
38. AMBALAJE
381. Ambalaje (A)
388. Diferente de pret la ambalaje (A/P)
39. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI N CURS DE
EXECUTIE
391. Ajustari pentru deprecierea materiilor prime (P)
392. Ajustari pentru deprecierea materialelor
3921. Ajustari pentru deprecierea materialelor consumabile (P)
3922. Ajustari pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar (P)
393. Ajustari pentru deprecierea productiei n curs de executie (P)
394. Ajustari pentru deprecierea produselor
3941. Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor (P)
3945. Ajustari pentru deprecierea produselor finite (P)
3946. Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale (P)
395. Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la terti
3951. Ajustari pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate la terti (P)
3952. Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti (P)
3953. Ajustari pentru deprecierea produselor finite aflate la terti (P)
3954. Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti (P)
3956. Ajustari pentru deprecierea animalelor aflate la terti (P)
3957. Ajustari pentru deprecierea marfurilor aflate la terti (P)
125
3958. Ajustari pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti (P)

396. Ajustari pentru deprecierea animalelor (P)
397. Ajustari pentru deprecierea marfurilor (P)
398. Ajustari pentru deprecierea ambalajelor (P)
CLASA 4 - CONTURI DE TERTI

40. FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE
401. Furnizori (P)
403. Efecte de platit (P)
404. Furnizori de imobilizari (P)
405. Efecte de platit pentru imobilizari (P)
408. Furnizori - facturi nesosite (P)
409. Furnizori - debitori
4091. Furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor (A)
4092. Furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari (A)
41. CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE
411. Clienti
4111. Clienti (A)
4118. Clienti incerti sau n litigiu (A)
413. Efecte de primit de la clienti (A)
418. Clienti - facturi de ntocmit (A)
419. Clienti - creditori (P)
42. PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE
421. Personal - salarii datorate (P)
423. Personal - ajutoare materiale datorate (P)
424. Prime reprezentnd participarea personalului la profit 13 (P)
425. Avansuri acordate personalului (A)
426. Drepturi de personal neridicate (P)
427. Retineri din salarii datorate tertilor (P)
428. Alte datorii si creante n legatura cu personalul
4281. Alte datorii n legatura cu personalul (P)
4282. Alte creante n legatura cu personalul (A)
43. ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE
431. Asigurari sociale
4311. Contributia unitatii la asigurarile sociale (P)
4312. Contributia personalului la asigurarile sociale (P)
4313. Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate (P)
4314. Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate (P)
437. Ajutor de somaj
4371. Contributia unitatii la fondul de somaj (P)
4372. Contributia personalului la fondul de somaj (P)
438. Alte datorii si creante sociale
4381. Alte datorii sociale (P)
126
4382. Alte creante sociale (A)

44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE
441. Impozitul pe profit/venit
4411. Impozitul pe profit (P)
4418. Impozitul pe venit14 (P)
442. Taxa pe valoarea adaugata
4423. TVA de plata (P)
4424. TVA de recuperat (A)
4426. TVA deductibila (A)
4427. TVA colectata (P)
4428. TVA neexigibila (A/P)
444. Impozitul pe venituri de natura salariilor (P)
445. Subventii
4451. Subventii guvernamentale (A)
4452. mprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii (A)
4458. Alte sume primite cu caracter de subventii (A)
446. Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (P)
447. Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate (P)
448. Alte datorii si creante cu bugetul statului
4481. Alte datorii fata de bugetul statului (P)
4482. Alte creante privind bugetul statului (A)
45. GRUP SI ACTIONARI/ASOCIATI
451. Decontari ntre entitatile afiliate
4511. Decontari ntre entitatile afiliate (A/P)
4518. Dobnzi aferente decontarilor ntre entitatile afiliate (A/P)
453. Decontari privind interesele de participare
4531. Decontari privind interesele de participare (A/P)
4538. Dobnzi aferente decontarilor privind interesele de participare (A/P)
455. Sume datorate actionarilor/asociatilor
4551. Actionari/asociati - conturi curente (P)
4558. Actionari/asociati - dobnzi la conturi curente (P)
456. Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul (A/P)
457. Dividende de plata (P)
458. Decontari din operatii n participatie
4581. Decontari din operatii n participatie-pasiv (P)
4582. Decontari din operatii n participatie-activ (A)
46. DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI
461. Debitori diversi (A)
462. Creditori diversi (P)
47. CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE
471. Cheltuieli nregistrate n avans (A)
472. Venituri nregistrate n avans (P)
473. Decontari din operatii n curs de clarificare (A/P)
48. DECONTARI N CADRUL UNITATII
127
481. Decontari ntre unitate si subunitati (A/P)

482. Decontari ntre subunitati (A/P)
49. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR
491. Ajustari pentru deprecierea creantelor - clienti (P)
495. Ajustari pentru deprecierea creantelor - deco ntari n cadrul grupului si cu actionarii/asociatii
(P)
496. Ajustari pentru deprecierea creantelor - debitori diversi (P)
CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE

50. INVESTITII PE TERMEN SCURT
501. Actiuni detinute la entitatile afiliate (A)
505. Obligatiuni emise si rascumparate (A)
506. Obligatiuni (A)
508. Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate
5081. Alte titluri de plasament (A)
5088. Dobnzi la obligatiuni si titluri de plasament (A)
509. Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt
5091. Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la entitatile afiliate (P)
5092. Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt (P)
51. CONTURI LA BANCI
511. Valori de ncasat
5112. Cecuri de ncasat (A)
5113. Efecte de ncasat (A)
5114. Efecte remise spre scontare (A)
512. Conturi curente la banci
5121. Conturi la banci n lei (A)
5124. Conturi la banci n valuta (A)
5125. Sume n curs de decontare (A)
518. Dobnzi
5186. Dobnzi de platit (P)
5187. Dobnzi de ncasat (A)
519. Credite bancare pe termen scurt
5191. Credite bancare pe termen scurt (P)
5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta (P)
5193. Credite externe guvernamentale (P)
5194. Credite externe garantate de stat (P)
5195. Credite externe garantate de banci (P)
5196. Credite de la trezoreria statului (P)
5197. Credite interne garantate de stat (P)
5198. Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P)
53. CASA
531. Casa
128
5311. Casa n lei (A)

5314. Casa n va luta (A)
532. Alte valori
5321. Timbre fiscale si postale (A)
5322. Bilete de tratament si odihna (A)
5323. Tichete si bilete de calatorie (A)
5328. Alte valori (A)
54. ACREDITIVE
541. Acreditive
5411. Acreditive n lei (A)
5412. Acreditive n valuta (A)
542. Avansuri de trezorerie 15 (A)
58. VIRAMENTE INTERNE
581. Viramente interne (A/P)
59. AJUSTARI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE TREZORERIE
591. Ajustari pentru pierderea de valoare a actiunilor detinute la entitatile afiliate (P)
595. Ajustari pentru pierderea de valoare a obligatiunilor emise si rascumparate (P)
596. Ajustari pentru pierderea de valoare a obligatiunilor (P)
598. Ajustari pentru pierderea de valoare a altor investitii pe termen scurt si creante asimilate (P)
CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI

60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022. Cheltuieli privind combustibilul
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat
6026. Cheltuieli privind furajele
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603. Cheltuieli privind mater ialele de natura obiectelor de inventar
604. Cheltuieli privind materialele nestocate
605. Cheltuieli privind energia si apa
606. Cheltuieli privind animalele si pasarile
607. Cheltuieli privind marfurile
608. Cheltuieli privind ambalajele
61. CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI
611. Cheltuieli cu ntretinerea si reparatiile
612. Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile
613. Cheltuieli cu primele de asigurare
614. Cheltuieli cu studiile si cercetarile
62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI
129
621. Cheltuieli cu colaboratorii

622. Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
623. Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
624. Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal
625. Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari
626. Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
627. Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE
635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
64. CHELTUIELI CU PERSONALUL
641. Cheltuieli cu salariile personalului
642. Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor
645. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
6451. Contributia unitatii la asigurarile sociale
6452. Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj
6453. Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
6458. Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
654. Pierderi din creante si debitori diversi
6581. Despagubiri, amenzi si penalitati
6582. Donatii si subventii acordate
6583. Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital
66. CHELTUIELI FINANCIARE
663. Pierderi din creante legate de participatii
664. Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
6641. Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate
6642. Pierderi din investitiile pe termen scurt cedate
665. Cheltuieli din diferente de curs valutar
666. Cheltuieli privind dobnzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli financiare
67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671. Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare
68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE SI AJUSTARILE PENTRU
DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere
6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor
6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante
686. Cheltuieli financiare privind amortizarile si ajustarile pentru pierdere de valoare
130
6863. Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a imobilizarilor

financiare
6864. Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a activelor circulante
6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor
69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE
691. Cheltuieli cu impozitul pe profit
698. Cheltuieli cu impozitul pe venit si cu alte impozite care nu apar n elementele de mai sus
CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI

70. CIFRA DE AFACERI NETA
701. Venituri din vnzarea produselor finite
702. Venituri din vnzarea semifabricatelor
703. Venituri din vnzarea produselor reziduale
704. Venituri din lucrari executate si servicii prestate
705. Venituri din studii si cercetari
706. Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii
707. Venituri din vnzarea marfurilor
708. Venituri din activitati diverse
71. VARIATIA STOCURILOR
711. Variatia stocurilor
72. VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI
721. Venituri din productia de imobilizari necorporale
722. Venituri din productia de imobilizari corporale
74. VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE
741. Venituri din subventii de exploatare
7411. Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri17
7412. Venituri din subventii de exploatare pentru materii prime si materiale consumabile
7413. Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli externe
7414. Venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului
7415. Venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si protectie sociala
7416. Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
7417. Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri
7418. Venituri din subventii de exploatare pentru dobnda datorata
75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
754. Venituri din creante reactivate si debitori diversi
7581. Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati
7582. Venituri din donatii si subventii primite
7583. Venituri din vnzarea activelor si alte operatii de capital
7584. Venituri din subventii pentru investitii
76. VENITURI FINANCIARE
761. Venituri din imobilizari financiare
131
7611. Venituri din actiuni detinute la entitatile afiliate

762. Venituri din investitii financiare pe termen scurt
763. Venituri din creante imobilizate
764. Venituri din investitii financiare cedate
7641. Venituri din imobilizari financiare cedate
7642. Cstiguri din investitii pe termen scurt cedate
765. Venituri din diferente de curs valutar
766. Venituri din dobnzi
767. Venituri din sconturi obtinute
768. Alte venituri financiare
77. VENITURI EXTRAORDINARE
771. Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare
78. VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTARI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE
DE VALOARE
781. Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare
7812. Venituri din provizioane
7813. Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor
7814. Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante
7815. Venituri din fondul comercial negativ 18
786. Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare
7863. Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare
7864. Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a activelor circulante
CLASA 8 - CONTURI SPECIALE

80. CONTURI N AFARA BILANTULUI
801. Angajamente acordate
8011. Giruri si garantii acordate
8018. Alte angajamente acordate
802. Angajamente primite
8021. Giruri si garantii primite
8028. Alte angajamente primite
803. Alte conturi n afara bilantului
8031. Imobilizari corporale luate cu chirie
8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033. Valori materiale primite n pastrare sau custodie
8034. Debitori scosi din activ, urmariti n continuare
8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date n folosinta
8036. Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate
8037. Efecte scontate neajunse la scadenta
8038. Alte valori n afara bilantului
804. Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
8045. Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
132
805. Dobnzi aferente contractelor de leasing si altor contracte asimilate, neajunse la scadenta
8051. Dobnzi de platit
8052. Dobnzi de ncasat
89. BILANT
891. Bilant de deschidere
892. Bilant de nchidere
CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE
90. DECONTARI INTERNE
901. Decontari interne privind cheltuielile
902. Decontari interne privind productia obtinuta
903. Decontari interne privind diferentele de pret
92. CONTURI DE CALCULATIE
921. Cheltuielile activitatii de baza
922. Cheltuielile activitatilor auxiliare
923. Cheltuieli indirecte de productie
924. Cheltuieli generale de administratie
925. Cheltuieli de desfacere
93. COSTUL PRODUCTIEI
931. Costul productiei obtinute
933. Costul productiei n curs de executie
133
ANEXA 3: STRUCTURA SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE
Structura bilantului este urmatoarea:

Judetul ................................|_|_|
Entitate................................
Adresa: localitatea ................................,
sectorul ........, str. ................, nr.
................,
bl. ................, sc. ................, ap
................,
Telefon ................, fax ................,
Numar din registrul comertului ................
BILANT la data de ...............
- lei -
Forma de
proprietate................................|_|_|
Activitatea preponderenta
(denumire clasa CAEN)
................................
Cod clasa CAEN
...............................|_|_|_|_|
Cod unic de nregistrare
...............................|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
Denumirea elementului
A
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire
(ct. 201 - 2801)
2. Cheltuieli de dezvoltare
(ct. 203 - 2803 - 2903)
3. Concesiuni, brevete, licente, marci
comerciale, drepturi si active similare si alte
imobilizari necorporale
(ct. 205 + 208 - 2805 - 2808 - 2905 - 2908)
4. Fond comercial
(ct. 2071 - 2807 - 2907)
5. Avansuri si imobilizari necorporale n curs
de executie (ct. 233 + 234 - 2933)
TOTAL (rd. 01 la 05)
II. IMOBILIZARI CORPORALE
1. Terenuri si constructii
Sold la:
Nr. nceputul Sfrsitul
rd. exercitiului exercitiului
financiar financiar
B
1
2
01
02
03
04
05
06
07
134
(ct. 211 + 212-2811 - 2812 - 2911 - 2912)

2. Instalatii tehnice si masini
(ct. 213 - 2813 - 2913)
3. Alte instalatii, utilaje si mobilier
(ct. 214 - 2814 - 2914)
4. Avansuri si imobilizari corporale n curs de
executie
(ct. 231 + 232 - 2931)
III. IMOBILIZARI FINANCIARE
1. Actiuni detinute la entitatile afiliate
(ct. 261 - 2961)
2. mprumuturi acordate entitatilor afiliate
(ct. 2671 + 2672 - 2964)
3. Interese de participare
(ct. 263 - 2962)
4. mprumuturi acordate entitatilor de care
compania este legata n virtutea intereselor de
participare
(ct. 2673 + 2674 - 2965)
5. Investitii detinute ca imobilizari
(ct. 265 - 2963)
6. Alte mprumuturi
(ct. 2675* + 2676* + 2678* + 2679* - 2966* 2968*)
B. ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL
(rd. 06 + 11 + 18)
ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime si materiale consumabile
(ct. 301 + 302 + 303 +/ - 308 + 351 + 358 +
381 +/ - 388 - 391 - 392 - 3951 - 3958 - 398)
2. Productia n curs de executie
(ct. 331 + 332 + 341 +/ - 348*- 393 - 3941 3952)
3. Produse finite si marfuri
(ct. 345 + 346 +/ - 348* + 354 + 356 + 357 +
361 +/ -368 + 371 +/ - 378 - 3945 - 3946 3953 - 3954 - 3956 - 3957 - 396 - 397 - 4428)
4. Avansuri pentru cumparari de stocuri
(ct. 4091)
08
09
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
135
II. CREANTE
(Sumele care urmeaza sa fie ncasate dupa o
perioada mai mare de un an trebuie prezentate
separat pentru fiecare element.)
1. Creante comerciale26
(ct. 2675* + 2676*+2678*+2679* -2966* 2968* + 4092 + 411 +413 + 418-491)
2. Sume de ncasat de la entitatile afiliate
(ct. 451** - 495*)
3. Sume de ncasat de la entitatile de care
compania este legata n virtutea intereselor de
participare
(ct. 453 - 495*)
4. Alte creante
(ct. 425 + 4282 + 431** + 437** + 4382 +
441** + 4424 + 4428** + 444** + 445 +
446** + 447** + 4482 + 4582 + 461 +473**496+ 5187)
5. Capital subscris si nevarsat
(ct. 456 - 495*)
III. INVESTITII PE TERMEN SCURT
1. Actiuni detinute la entitatile afiliate
(ct. 501 -591)
2. Alte investitii pe termen scurt
(ct. 505 + 506 + 508 - 595 - 596 - 598 + 5113
+ 5114)
TOTAL (rd. 31 + 32)
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI
(ct. 5112 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542)
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL
(rd. 24 + 30 + 33 + 34)
C. CHELTUIELI N AVANS
(ct. 471)
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE
PLATITE NTR-O PERIOADA DE PNA
LA UN AN
1. mprumuturi din emisiunea de obligatiuni,
prezentndu-se separat mprumuturile din
emisiunea de obligatiuni convertibile
(ct. 161 + 1681 -169)
2. Sume datorate institutiilor de credit
(ct. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 + 1682
+ 5191 + 5192 + 5198)
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
136
3. Avansuri ncasate n contul comenzilor

(ct. 419)
4. Datorii comerciale - furnizori
(ct. 401 + 404 + 408)
5. Efecte de comert de platit
(ct. 403 + 405)
6. Sume datorate entitatilor afiliate
(ct. 1661 + 1685 + 2691 + 451***)
7. Sume datorate entitatilor de care compania
este legata n virtutea intereselor de participare
(ct. 1663 + 1686 + 2692 + 453***)
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si
datoriile privind asigurarile sociale
(ct. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 421 +
423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** +
437*** + 4381 + 441*** + 4423 + 4428*** +
444*** + 446*** + 447*** + 4481 + 455 +
456*** + 457 + 4581 + 462 + 473*** + 509 +
5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197)
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII
CURENTE NETE
(rd. 35 + 36 - 45 - 62)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
CURENTE
(rd. 19 + 46-61)
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE
PLATITE NTR-O PERIOADA MAI MARE
DE UN AN
1. mprumuturi din emisiunea de obligatiuni,
prezentndu-se separat mprumuturile din
emisiunea de obligatiuni convertibile
(ct. 161 +1681 -169)
2. Sume datorate institutiilor de credit
(ct. 1621 + 1622 + 1624+ 1625 + 1627 + 1682
+ 5191 + 5192 + 5198)
3. Avansuri ncasate n contul comenzilor
(ct. 419)
4. Datorii comerciale-furnizori
(ct. 401 + 404 +408)
5. Efecte de comert de platit
(ct. 403 + 405)
6. Sume datorate entitatilor afiliate
(ct. 1661 + 1685 + 2691 + 451***)
7. Sume datorate entitatilor de care compania
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
137
H.
I.
J.
este legata n virtutea intereselor de participare

(ct. 1663 + 1686 + 2692 + 453***)
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si
datoriile privind asigurarile sociale
(ct. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 421 +
423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** +
437*** + 4381 + 441*** + 4423 + 4428*** +
444*** + 446*** + 447*** + 4481 + 455 +
456*** + 457 + 4581 + 462 + 473*** + 509 +
5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197)
PROVIZIOANE
1. Provizioane pentru pensii si obligatii
similare
(ct. 1515)
2. Provizioane pentru impozite
(ct. 1516)
3. Alte provizioane
(ct. 1511 + 1512+151327 +1514+ 1518)
VENITURI N AVANS
1. Subventii pentru investitii
(ct. 131 + 132 + 133 + 134 + 138)
2. Venituri nregistrate n avans
(ct. 472)
TOTAL (rd. 61 + 62)
CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL
1. Capital subscris varsat
(ct. 1012)
2. Capital subscris nevarsat
(ct. 1011)
3. Patrimoniul regiei
(ct. 1015)
II. PRIME DE CAPITAL
(ct: 104)
III. REZERVE DIN REEVALUARE
(ct. 105)
IV. REZERVE
1. Rezerve legale
(ct. 1061)
2. Rezerve statutare sau contractuale
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
138
(ct. 1063)
3. Rezerve reprezentnd surplusul realizat din
rezerve din reevaluare
(ct. 1065)
4. Alte rezerve
(ct. 1068)
Actiuni proprii
(ct. 109)
TOTAL (rd. 70 la 73 - 74)
V. PROFITUL SAU
PIERDEREA
REPORTAT(A)
(ct. 117)
VI. PROFITUL SAU
PIERDEREA
EXERCITIULUI
FINANCIAR
(ct. 121)
73
74
75
SOLD C
SOLD D
76
77
SOLD C
SOLD D
78
79
Repartizarea profitului
(ct. 129)
CAPITALURI PROPRII - TOTAL
(rd. 67 + 68 +69 + 75 + 76 - 77 + 78 - 79 - 80)
Patrimoniul public
(ct. 1016)
CAPITALURI - TOTAL (rd. 81 + 82)
ADMINISTRATOR,
Numele si prenumele
Semnatura
Stampila unitatii
72
80
81
82
83
NTOCMIT,
Numele si prenumele
Calitatea
Semnatura
Nr. de nregistrare n organismul
profesional
139
Structura contului de profit si pierdere este urmatoarea:

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE la data de ..................
- lei Denumirea indicatorilor
Nr.
rd.
A
1. Cifra de afaceri neta (rd. 02 la 05)
Productia vnduta
(ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708)
Venituri din vnzarea marfurilor
(ct. 707)
Venituri din dobnzi nregistrate de entitatile al
caror obiect principal de activitate l constituie
leasingul
(ct. 766*)
Venituri din subventii de exploatare aferente
cifrei de afaceri nete
(ct. 7411)
B
01
02
2. Variatia stocurilor de
produse finite si a
productiei n curs de
executie
(ct. 711)
06
07
Sold C
Sold D
3. Productia realizata de entitate pentru scopurile

sale proprii si capitalizata
(ct. 721 + 722)
(ct. 758 + 7417)
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL
(rd. 01 + 06 - 07 + 08 + 09)
5. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele
consumabile
(ct. 601 +602-7412)
Alte cheltuieli materiale
(ct. 603 + 604 + 606 + 608)
b) Alte cheltuieli externe (cu energie si apa)
(ct. 605-7413)
c) Cheltuieli privind marfurile
(ct. 607)
Exercitiul
financiar
Precedent
1
Curent
2
03
04
05
08
09
10
11
12
13
14
140
6. Cheltuieli cu personalul
(rd. 15+16), din care:
a) Salarii si indemnizatii29
(ct. 641+642-7414)
b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala
(ct. 645-7415)
7. a) Ajustari de valoare privind imobilizarile
corporale si necorporale
(rd. 19 - 20)
a.1) Cheltuieli
(ct. 6811 +6813)
a.2) Venituri30
(ct. 7813)
b) Ajustari de valoare privind activele
circulante
(rd. 22 - 23)
b.1) Cheltuieli
(ct. 654 + 6814)
b.2) Venituri
(ct. 754 + 7814)
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 28)
8.1. Cheltuieli privind prestatiile externe
(ct. 611 +612 + 613 + 614 + 621 +622 + 623 +
624 + 625 + 626 + 627 + 628 - 7416)
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate
(ct. 635)
8.3. Cheltuieli cu despagubiri, donatii si
activele cedate
(ct. 658)
Cheltuieli privind dobnzile de refinantare
nregistrate de entitatile al caror obiect
principal de activitate l constituie leasingul
(ct. 666*)
Ajustari privind provizioanele (rd. 30-31)
- Cheltuieli
(ct. 6812)
- Venituri
(ct. 7812)
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL
(rd. 11 la 15 + 18 + 21 +24 + 29)
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
EXPLOATARE
- Profit
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
141
(rd. 10-32)
- Pierdere
(rd. 32-10)
(ct. 7611 +7613)
- din care, veniturile obtinute de la entitatile
afiliate
10. Venituri din alte investitii si mprumuturi care
fac parte din activele imobilizate
(ct. 763)
afiliate
11. Venituri din dobnzi
(ct. 766*)
afiliate
Alte venituri financiare
(ct. 762 + 764 + 765 + 767 + 768)
VENITURI FINANCIARE - TOTAL
(rd. 35 + 37 + 39 + 41)
12. Ajustari de valoare privind imobilizarile
financiare si investitiile detinute ca active
circulante
(rd.44-41)
- Cheltuieli
(ct. 686)
- Venituri
(ct. 786)
13. Cheltuieli privind dobnzile
(ct. 666*-7418)
- din care, cheltuielile n relatia cu entitatile
afiliate
Alte cheltuieli financiare
(ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668)
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL
(rd. 43+ 46+ 48)
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(A):
- Profit
(rd. 42- 49)
- Pierdere
(rd. 49 - 42)
14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(A):
- Profit
(rd. 10 + 42-32-49)
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
142
- Pierdere
(rd. 32 + 49 - 10 - 42)
15. Venituri extraordinare
(ct. 771)
16. Cheltuieli extraordinare
(ct. 671)
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA EXTRAORDINARA:
- Profit
(rd. 54 - 55)
- Pierdere
(rd. 55 - 54)
VENITURI TOTALE
(rd. 10 + 42 + 54)
CHELTUIELI TOTALE
(rd. 32 + 49 + 55)
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(A):
- Profit
(rd. 58-59)
- Pierdere
(rd. 59-58)
18. Impozitul pe profit31
(ct. 691)
19. Alte impozite neprezentate la elementele de
mai sus
(ct. 698)
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A)
EXERCITIULUI FINANCIAR:
- Profit
(rd. 60-62-63)
- Pierdere
(rd. 61 + 62 + 63); (rd. 62 + 63 - 60)
ADMINISTRATOR,
Numele si prenumele
Semnatura
Stampila unitatii
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
NTOCMIT,
Numele si prenumele
Calitatea
Semnatura
profesional
_____
*) Conturi de repartizat dupa natura elementelor respective.
**) Solduri debitoare ale conturilor respective.
***) Solduri creditoare ale conturilor respective.
143
Structura exemplificativa a situatiei modificarilor capitalului propriu

este urmatoarea:
SITUATIA MODIFICARILOR CAPITALULUI PROPRIU la data de ..............
- lei -
A
Capital subscris
Patrimoniul regiei
Prime de capital
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Rezerve statutare sau
contractuale
Rezerve reprezentnd
surplusul realizat din rezerve
din reevaluare
Alte rezerve
Actiuni proprii
Rezultatul reportat Sold C
reprezentnd
Sold D
profitul nerepartizat
sau pierderea
neacoperita
provenit din
Sold D
adoptarea pentru
prima data a IAS,
mai putin IAS 2932
provenit din
Sold D
corectarea erorilor
contabile
provenit din
Sold D
trecerea la aplicarea
Reglementarilor
contabile conforme
cu Directiva a patra
Sold la
Cresteri
Reduceri
Sold la
nceputul Total,
sfrsitul
Total,
Prin
Prin exercitiului
exercitiului din
din
financiar care: transfer care: transfer financiar
1
2
3
4
5
6
144
a Comunitatilor
Economice
Europene
Profitul sau
pierderea
exercitiului
financiar
Repartizarea
profitului
Total capitaluri
proprii
Sold C
Sold D
ADMINISTRATOR,
Numele si prenumele
Semnatura
Stampila unitatii
NTOCMIT,
Numele si prenumele
Calitatea
Semnatura
profesional
Nota 1:
Prezentarile cifrice, potrivit exemplului de mai sus, trebuie sa fie nsotite de informatii
referitoare la:
- natura modificarilor;
- tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul;
- natura si scopul pentru care au fost constituite rezervele;
- orice alte informatii semnificative.
Nota 2: Modificarile capitalului propriu se prezinta pentru cele doua exercitii financiare,
precedent si curent.
145
Structura exemplificativa a situatiei fluxurilor de trezorerie este

urmatoarea:
SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE la data de ..............
- lei Exercitiul financiar
Precedent
Curent
A
1
2
Fluxuri de trezorerie din activitati de exploatare:
ncasari de la clienti
Plati catre furnizori si angajati
Dobnzi platite
Impozit pe profit platit
ncasari din asigurarea mpotriva cutremurelor
Trezorerie neta din activitati de exploatare
Fluxuri de trezorerie din activitati de investitie:
Plati pentru achizitionarea de actiuni
Plati pentru achizitionarea de imobilizari corporale
ncasari din vnzarea de imobilizari corporale
Dobnzi ncasate
Dividende ncasate
Trezorerie neta din activitati de investitie
Fluxuri de trezorerie din activitati de finantare:
ncasari din emisiunea de actiuni
ncasari din mprumuturi pe termen lung
Plata datoriilor aferente leasing- ului financiar
Dividende platite
Trezorerie neta din activitati de finantare
Cresterea neta a trezoreriei si echivalentelor de trezorerie
Trezorerie si echivalente de trezorerie la nceputul
exercitiului financiar
Trezorerie si echivalente de trezorerie la sfrsitul
ADMINISTRATOR,
Numele si prenume le
Semnatura
Stampila unitatii
NTOCMIT,
Numele si prenumele
Calitatea
Semnatura
profesional
146
Modul de prezentare n notele explicative a informatiilor contabile

este stabilit de entitati, cu conditia prezentarii cel putin a informatiilor de mai jos:
Exemple de note explicative:
1. Active imobilizate
2. Provizioane
3. Repartizarea profitului
4. Analiza rezultatului din exploatare
5. Situatia creantelor si datoriilor
6. Principii, politici si metode contabile
7. Participatii si surse de finantare
8. Informatii privind salariatii si membrii organelor de administratie, conducere si
de supraveghere
9. Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari
10. Alte informatii
(1)Nota 1 - Active imobilizate
- lei Ajustari de valoare***)
(amortizari si ajustari pentru
depreciere sau pierdere de valoare)
Ajustari
Sold la
Sold la nregistra
Sold la
sfrsitul nceputul te n
Reduce sfrsitul
exercitiul exercitiul cursul
ri sau exercitiul
ui
ui
ui
exercitiul reluari
financiar financiar
ui
financiar
financiar
4 = 1+2-3
5
6
7
8 = 5+6-7
Valoarea bruta**)
Denumirea
elementulu
Sold la
i de
Cedari,
nceputul
Creste
imobilizare
transferu
exercitiul ri
*)
ri si alte
ui
****)
reduceri
financiar
0
*) Cheltuielile de constituire si cheltuielile de dezvoltare vor fi detaliate, prezentndu-se

motivele imobilizarii si perioada de amortizare, cu justificarea acesteia.
**) Modificarile valorii brute se vor prezenta plecnd de la costul de achizitie sau costul
de productie pentru fiecare element de imobilizare, n functie de tratamentele contabile
aplicate.
n cazul n care durata contractului sau durata de utilizare a elementelor de natura
cheltuielilor de dezvoltare depaseste cinc i ani, aceasta trebuie prezentata n notele
explicative, mpreuna cu motivele care au determinat-o.
n cazul fondului comercial amortizat ntr-o perioada de peste cinci ani, aceasta perioada
nu trebuie sa depaseasca durata de utilizare economica a activului si trebuie sa fie
prezentata si justificata n notele explicative.
147
***) Se vor prezenta duratele de viata sau ratele de amortizare utilizate, metodele de
amortizare si ajustarile care privesc exercitiile anterioare.
****) Se vor prezenta separat cresterile de valoare aparute din procesul de dezvoltare
interna.
(2)Nota 2 - Provizioane
- lei Denumirea
provizionului*)
0
Sold la nceputul
exercitiului
financiar
1
Transferuri**)
n cont
din cont
Sold la sfrsitul
exercitiului
financiar
4 = 1+2-3
*) Provizioanele prezentate n bilant la "Alte provizioane" trebuie descrise n notele

explicative, daca acestea sunt semnificative.
**) Cu explicarea naturii, sursei sau destinatiei acestora.
(3)Nota 3 - Repartizarea profitului
- lei Destinatia profitului
Suma
Profit net de repartizat:
- rezerva legala
- acoperirea pierderii contabile
- dividende etc.
Profit nerepartizat
*) n cazul acoperirii pierderii contabile reportate, se vor prezenta sursele de acoperire a
acesteia.
(4)Nota 4 - Analiza rezultatului din exploatare

- lei Denumirea indicatorului
0
Exercitiul financiar
Precedent
Curent
1
2
1. Cifra de afaceri neta

2. Costul bunurilor vndute si al serviciilor prestate (3 +
4 + 5)
3. Cheltuielile activitatii de baza
4. Cheltuielile activitatilor auxiliare
5. Cheltuielile indirecte de productie
148
6. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1 - 2)

7. Cheltuielile de desfacere
8. Cheltuieli generale de administratie
10. Rezultatul din exploatare (6-7-8 + 9)
(5)Nota 5 - Situatia creantelor si datoriilor
- lei Creante
0
Total, din care:
Sold la sfrsitul
1=2 + 3
Termen de lichiditate
Sub 1 an
Peste 1 an
2
3
- lei -
Datorii*)
0
Total, din care:
Sold la sfrsitul
1=2+3+4
Termen de exigibilitate
Peste 5
Sub 1 an 1-5 ani
an
2
3
4
*) Se vor mentiona urmatoarele informatii:

a)clauzele legate de achitarea datoriilor si rata dobnzii aferente mprumuturilor;
b)datoriile pentru care s-au depus garantii sau au fost efectuate ipotecari:
- valoarea datoriei;
- valoarea si natura garantiilor;
c)valoarea obligatiilor pentru care s-au constituit provizioane;
d)valoarea obligatiilor privind plata pensiilor.
(6)Nota 6 - Principii, politici si metode contabile
Se vor prezenta:
a)Reglementarile contabile aplicate la ntocmirea si prezentarea situatiilor financiare
anuale.
b)Abaterile de la principiile si politicile contabile, metodele de evaluare si de la alte
prevederi din reglementarile contabile, mentionndu-se:
- natura;
- motivele;
149
- evaluarea efectului asupra activelor si datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau

pierderii.
c)Daca valorile prezentate n situatiile financiare nu sunt comparabile, absenta
comparabilitatii trebuie prezentata n notele explicative, nsotita de comentarii relevante.
d)Valoarea reziduala pentru imobilizari stabilita n situatia n care nu se cunoaste pretul
de achizitie sau costul de productie al acesteia.
e)Suma dobnzilor incluse n costul activelor imobilizate si circulante cu ciclu lung de
fabricatie.
f)n cazul reevaluarii imobilizarilor corporale:
- elementele supuse reevaluarii, precum si metodele prin care sunt determinate valorile
rezultate n urma reevaluarii;
- valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate;
- tratamentul n scop fiscal al rezervei din reevaluare;
- modificarile rezervei din reevaluare:
valoarea rezervei din reevaluare la nceputul exercitiului financiar;
diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare n cursul exercitiului
financiar;
sumele capitalizate sau transferate ntr- un alt mod din rezerva din reevaluare n cursul
exercitiului financiar, prezentndu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea
legislatiei n vigoare;
valoarea rezervei din reevaluare la sfrsitul exercitiului financiar.
g)Daca activele fac obiectul ajustarilor exceptionale de valoare exclusiv n scop fiscal,
suma ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate n
notele explicative.
h)Daca valoarea prezentata n bilant, rezultata dupa aplicarea metodelor FIFO, CMP sau
LIFO, difera n mod semnificativ, la data bilantului, de valoarea determinata pe baza
ultimei valori de piata cunoscute nainte de data bilantului, valoarea acestei diferente
trebuie prezentata n notele explicative ca total, pe categorii de active fungibile.
(7)Nota 7 - Participatii si surse de finantare
Se vor prezenta urmatoarele informatii:
a)se mentioneaza existenta oricaror certificate de participare, valori mobiliare, obligatiuni
convertibile, cu prezentarea informatiilor cerute n Subsectiunea 8.2;
b)capital social subscris/patrimoniul entitatii;
c)numarul si valoarea totala a fiecarui tip de actiuni emise, mentionndu-se daca au fost
integral varsate si, dupa caz, numarul actiunilor pentru care s-a cerut, fara rezultat,
efectuarea varsamintelor;
d)actiuni rascumparabile:
- data cea mai apropiata si data limita de rascumparare;
- caracterul obligatoriu sau neobligatoriu al rascumpararii;
- valoarea eventualei prime de rascumparare;
e)actiuni emise n timpul exercitiului financiar:
- tipul de actiuni;
- numar de actiuni emise;
- valoarea nominala totala si valoarea ncasata la distribuire;
150
- drepturi legate de distributie:

numarul, descrierea si valoarea actiunilor corespunzatoare;
perioada de exercitare a drepturilor;
pretul platit pentru actiunile distribuite;
f)obligatiuni emise:
- tipul obligatiunilor emise;
- valoarea emisa si suma primita pentru fiecare tip de obligatiuni;
- obligatiuni emise de entitate, detinute de o persoana nominalizata sau mputernicita de
aceasta:
valoarea nominala;
valoarea nregistrata n momentul platii.
(8)Nota 8 - Informatii privind salariatii si membrii organelor de administratie,
conducere si de supraveghere
Se vor face mentiuni cu privire la:
a)indemnizatiile acordate membrilor organelor de administratie, conducere si de
supraveghere;
b)obligatiile contractuale cu privire la plata pensiilor catre fostii membri ai organelor de
administratie, conducere si supraveghere, indicndu-se valoarea totala a angajamentelor
pentru fiecare categorie.
c)valoarea avansurilor si a creditelor acordate membrilor organelor de administratie,
conducere si de supraveghere n timpul exercitiului:
- rata dobnzii;
- principalele clauze ale creditului;
- suma rambursata pna la acea data;
- obligatii viitoare de genul garantiilor asumate de entitate n numele acestora;
d)salariati:
- numar mediu, cu defalcarea pe fiecare categorie;
- salarii platite sau de platit, aferente exercitiului;
- cheltuieli cu asigurarile sociale;
- alte cheltuieli cu contributiile pentru pensii.
(9)Nota 9 - Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economicofinanciari
1.Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichiditatii curente
(Indicatorul capitalului circulant)
Active curente
Datorii curente
- valoarea recomandata acceptabila - n jurul valorii de 2;
- ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
b) Indicatorul lichiditatii imediate
(Indicatorul test acid)
Active curente - Stocuri

Datorii curente
2.Indicatori de risc:
a)Indicatorul gradului de ndatorare
151
(Capital mprumutat/Capital propriu) x sau (Capital mprumutat/Capital angajat) x

100
100
unde:
- capital mprumutat = credite peste un an;
- capital angajat = capital mprumutat + capital propriu.
b)Indicatorul privind acoperirea dobnzilor - determina de cte ori entitatea poate achita
cheltuielile cu dobnda. Cu ct valoarea indicatorului este mai mica, cu att pozitia
entitatii este considerata mai riscanta.
Profit naintea platii dobnzii si impozitului
pe profit
=
Numar de ori
Cheltuieli cu dobnda
3.Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la:
- Viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii;
- Capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza
ale entitatii;
- Viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximeaza de cte ori stocul a fost
rulat de-a lungul exercitiului financiar
Costul vnzarilor
Stoc mediu
Numar de ori
sau
Numar de zile de stocare - indica numarul de zile n care bunurile sunt stocate n unitate
Stoc mediu
x
365
Costul vnzarilor
- Viteza de rotatie a debitelor-clienti
- calculeaza eficacitatea entitatii n colectarea creantelor sale;
- exprima numarul de zile pna la data la care debitorii si achita datoriile catre entitate.
Stoc mediu clienti
x
365
Cifra de afaceri
O valoare n crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului
acordat clientilor si, n consecinta, creante mai greu de ncasat (clienti rau platnici).
- Viteza de rotatie a creditelor-furnizor - aproximeaza numarul de zile de creditare pe care
entitatea l obtine de la furnizorii sai. n mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii
comerciali.
Sold mediu furnizori
x
365
Achizitii de bunuri (fara servicii)
unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vnzarilor sau cifra de afaceri.
- Viteza de rotatie a activelor imobilizate - evalueaza eficacitatea managementului
activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita
cantitate de active imobilizate
152
Cifra de afaceri
Active imobilizate
- Viteza de rotatie a activelor totale
Cifra de afaceri
Total active
4.Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii n realizarea de profit din
resursele disponibile:
a)Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care l obtine entitatea din
banii investiti n afacere:
Profit naintea platii dobnzii si impozitului pe profit
Capital angajat
unde capitalul angajat se refera la banii investiti n entitate att de catre actionari, ct si de
creditorii pe termen lung, si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau
active totale minus datorii curente.
b)Marja bruta din vnzari
Profitul brut din vnzari
x
100
Cifra de afaceri
O scadere a procentului poate scoate n evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa si
controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vnzare optim.
(10)Nota 10 - Alte informatii
Se prezinta:
a)Informatii cu privire la prezentarea entitatii raportoare, potrivit Subsectiunii 8.2.
b)Informatii privind relatiile entitatii cu filiale, entitatile asociate sau cu alte entitati n
care se detin participatii, cerute potrivit Subsectiunii 8.2.
c)Bazele de conversie utilizate pentru exprimarea n moneda nationala a elementelor de
activ si de pasiv, a veniturilor si cheltuielilor evidentiate initial ntr-o moneda straina.
d)Informatii referitoare la impozitul pe profit:
- proportia n care impozitul pe profit afecteaza rezultatul din activitatea curenta si
rezultatul din activitatea extraordinara;
- reconcilierea dintre rezultatul exercitiului si rezultatul fiscal, asa cum este prezentat n
declaratia de impozit;
- masura n care calcularea profitului sau pierderii exercitiului financiar a fost afectata de
o evaluare a elementelor care, prin derogare de la principiile contabile generale si regulile
contabile de evaluare, a fost efectuata n exercitiul financiar curent sau ntr-un exercitiu
financiar precedent n vederea obtinerii de facilitati fiscale;
- impozitul pe profit ramas de plata.
e)Cifra de afaceri:
- prezentarea acesteia pe segmente de activitati si pe piete geografice.
f)Atunci cnd evenimentele ulterioare datei bilantului au o asemenea importanta nct
neprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizato rilor situatiilor financiare de a face
evaluari si de a lua decizii corecte, o entitate trebuie sa prezinte urmatoarele informatii
pentru fiecare categorie semnificativa de astfel de evenimente:
153
- natura evenimentului; si
- o estimare a efectului financiar sau o mentiune conform careia o astfel de estimare nu
poate sa fie facuta.
g)Explicatii despre valoarea si natura:
- veniturilor si cheltuielilor extraordinare;
- veniturilor si cheltuielilor nregistrate n avans,
n situatia n care acestea sunt semnificative.
h)Ratele achitate n cadrul unui contract de leasing.
i)n cazul unui leasing financiar, locatorul va prezenta urmatoarele informatii:
- o descriere generala a contractelor semnificative de leasing;
- dobnda de ncasat aferenta perioadelor viitoare.
n cazul unui leasing financiar, locatarul va evidentia urmatoarele:
- o descriere generala a contractelor importante de leasing, incluznd, dar fara a se limita
la, urmatoarele:
existenta si conditiile optiunilor de rennoire sau cumparare;
restrictiile impuse prin contractele de leasing, cum ar fi cele referitoare la datorii
suplimentare si alte operatiuni de leasing.
- dobnda de platit aferenta perioadelor viitoare
j)Onorariile platite auditorilor/cenzorilor si onorariile platite pentru alte servicii de
certificare, servicii de consultanta fiscala si alte servicii dect cele de audit.
k)Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta.
l)Atunci cnd suma de rambursat pentru datorii este mai mare dect suma primita,
diferenta se prezinta n notele explicative.
m)Datoriile probabile si angajamentele acordate.
n)Angajamentele sub forma garantiilor de orice fel trebuie, n cazul n care nu exista
obligatia de a le prezenta ca datorii, sa fie n mod clar prezentate n notele explicative, si
trebuie facuta distinctie ntre diferitele tipuri de garantii recunoscute de legislatia
nationa la. De asemenea, trebuie facuta o prezentare separata a oricarei garantii valorice
care a fost prevazuta. Angajamentele de acest tip care exista n relatia cu entitatile afiliate
trebuie prezentate distinct.
o)Daca un activ sau o datorie are legatura cu mai mult de un element din formatul de
bilant, relatia sa cu alte elemente trebuie prezentata n notele explicative, daca o
asemenea prezentare este esentiala pentru ntelegerea situatiilor financiare anuale.
p)Orice detaliere a elementelor din situatiile financiare anuale, atunci cnd aceste
elemente sunt semnificative si sunt relevante utilizatorii situatiilor financiare.
ADMINISTRATOR,
Numele si prenumele
Semnatura
Stampila unitatii
NTOCMIT,
Numele si prenumele
Calitatea
Semnatura
profesional
154

Bazele Contabilitatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bazele Contabilitatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

Printre procedeele metodei contabilitatii se numara:

n activitatea practica, contabilitatea ndeplineste o seama de functii importante,

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

De-a lungul timpului, stiinta contabilitatii a evoluat, dezvoltndu-si in permanenta

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

Principalii utilizatori ai informatiei contabile sunt:

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

In 1997 a debutat Programul de Dezvoltare a Contabilitatii din Romnia, al carui

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

Contabilii si pot exercita profesia in calitate de salariati ai unei ntreprinderi sau

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

Reglementarile sunt obligatorii prin toate elementele componente si direct aplicabile in

CAPITOLUL II: OBIECTUL SI METODA CONTABILITATII

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

Din acest punct de vedere, ecuatia patrimoniului devine:

In sfera de interes a contabilitatii intra si calculul rezultatelor, a profiturilor sau

Principiile contabile au fost formulate de-a lungul timpului, in functie de necesitatile

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

2) Principiul permanentei metodelor contabile (principiul coerentei) se refera la

3) Principiul continuitatii activitatii, insemnand ca unitatea patrimoniala isi continua in

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

11) Principiul prevalentei economicului asupra juridicului presupune ca informatiile

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

situatiile financiare sa includa toate informatiile de natura sa afecteze evaluarile si

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

BILANTUL CONTABIL, CA EXPRESIE A DUBLEI

Dupa cum am precizat anterior, agentii economici trebuie sa ntocmeasca periodic

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

a) sa existe probabilitatea intrarii n ntreprindere (n cazul activelor), respectiv iesirii din

a) Bilant contabil structurat din punct de vedere juridic;

b) Bilant contabil structurat din punct de vedere financiar;

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

c) Bilant contabil structurat din punct de vedere economic (functional);

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

-din punct de vedere juridic-reprezinta totalitatea bunurilor reale si creantelor (drepturi

Activele sunt resurse controlate de ntreprindere care provin din evenimente

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

In faza de aprovizionare, activele circulante sub forma de bani se transforma in

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

Ordinea de dispunere a pozitiilor in cadrul pasivului bilantier este, in Romnia, cea a

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

incorporarea de rezerve, capitalizarea profitului exercitiului precedent, transformarea de

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

II) Datoriile se refera la credite bancare, imprumuturi din emisiunea de obligatiuni,

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

datorii ale ntreprinderii consta in incertitudinea care le afecteaza pe primele in ceea ce

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

BILANT CONTABIL INITIAL (B0 ).

Asigurari sociale 5,000

Din motive didactice, pentru vizualizarea modificarilor bilantiere vom ntocmi

Modificari Solduri finale

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

Modificari Solduri finale

BILANT nr.2 (B2 )

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

Modificari Solduri finale

Anda Gheorghiu Bazele Contabilitatii - Curs digital, Editia 2007

Modificari Solduri finale