Sunteți pe pagina 1din 19

COLEGIUL AGRICOL ,,DIMITRIE CANTEMIR HUI

SPECIALIZAREA: TEHNICIAN ANALIZE PRODUSE


ALIMENTARE

LUCRARE PENTRU SUSINEREA


EXAMENULUI DE
CERTIFICARE A CALIFICRII PROFESIONALE
TEMA:FAZELE TEHNOLOGICE I CONTROLUL DE
CALITATE LA FABRICAREA URDEI

Candidat,
Costea Cristina Elena

Profesor ndrumtor,
Fofel Mariana-Lia

2014

CUPRINS
1.Memoriu justificativ
2.Tehnologia de obtinere a produsului
a.Schema tehnologica de fabricare a urdei
b.Defectele de calitate
3.Controlul de calitate
a.Analiza organoleptica
b.Analiza fizico-chimica
c.Analiza microbiologica
4.Norme de igiena si protectia muncii
5.Bibliografie
6.Anexe

Memoriu justificativ

Urda este un produs lactat obinut prin fierberea zerului rmas dup prepararea caului.Urda e
un tip de brnz.Are o textur moale i frmicioas. Este asemntoare cu brnza italian
ricotta, avnd un coninut bogat de proteine i puine grsimi.
. Laptele de oaie este folosit mai frecvent in prepararea acestui sortiment de branza dulce din
zer de cas.
Urda are o textura moale si sfaramicioasa, cu un continut bogat in proteine si sarac in grasimi.
Se transporta si se pastreaza, dupa scurgere, sub forma de calupuri cu greutatea de 1-1,5
kilograme, invelita in materiale textile curate. Asemenea celorlalte branzeturi din familia
telemea, urda se consuma proaspata. Este frecvent recomandata in dietele de slabire, datorita
continutului bogat in calciu, vitamine, (A, B2, B12), proteine si datorita lipsei totale de sare.
Procesele traditionale de oprire a alterarii prin sarare au fost abandonate de multa vreme,
facand ca urda autentica, fara conservanti si ambalaje plastice, sa aiba, din pacate,
dezavantajul alterarii rapide. Indiferent de conditiile depozitarii, urda fara conservanti
fermenteaza dupa trei zile, pe calea putrefactiei.
Simplu, dar atent fiind un produs caruia i se adauga putine ingrediente, urda a lasat loc a fi
perceputa usoara, nu doar cu referire directa la contributia digestiva. A asimilat nejustificat
aceasta calitate si in evaluarea procesului productiv, unul nu tocmai superficial. Pentru
prepararea urdei, zerul ramas dupa pregatirea casului dulce se fierbe timp de o ora, la 80-95
de grade Celsius, interval in care are loc precipitarea restului de proteina.
Pe timpul fierberii, zerul se agita continuu, pentru a evita prinderea facila de fundul vasului si
afumarea. Bucatile de urda apar treptat la suprafata compozitiei, unde se separa, fiind apoi
asezate in sedile, pentru scurgerea zerului, operatie ce dureaza circa 10-12 ore.

In aceasta faza, urda apare ca o pasta omogena, granulata fin si de culoare alb-cenusie. Se
consuma proaspata, framantata sau sarata. Singura modalitate de prelungire a conservabilitatii
este conservarea in coaja de brad. Din circa 10-12 litri de zer rezulta aproximativ un kilogram
de urda.

Pentru diete, pentru diversitate

Cu numai 8% grasime saturata si un important stoc proteic de calitate superioara, urda este
recomandata pentru consum, de catre medici, in cazurile de obezitate sau de atrofiere a
calitatii masei musculare. Cantitatile mici de sare sau alte condimente alunga dominatia
gustului fad. Datorita densitatii nutritionale mari, urda ofera rapid senzatia de satietate, care se
mentine cateva ore dupa consum.

Cercetari ale dieteticienilor si nutritionistilor au confirmat protectia oferita ficatului, in


cazurile de stres profesional, prin intermediul aminoacizilor esentiali cu sulf, pe care ii contine
urda. 100 de grame de urda au un continut de 165 de calorii, proteine: 18 grame, glucide: 6
grame: zaharuri: 6 grame si lipide: 4 grame.
Urda se obine att din zerul rezultat la fabricarea brnzeturilor de vac ct i cel rezultat la
fabricarea brnzeturilor de oaie. Pentru obinerea de urd zerul se nclzete la o temperatur
mai mare sau egal cu 80C cu meninerea la aceast temperatur, n care caz se favorizeaz
precipitarea celei mai mari pri din proteinele serice, care antreneaz i grsimea din zer i
care se acumuleaz la suprafaa zerului nclzit sub form de aglomerate de unde se
colecteaz ntr-o sedil, din care dup scurgerea zerului, se formeaz caul de urd prin
autopresare. De regul, urda se strnge n sedil sub form de buci sferice cu masa de 2 3
kg, produsul avnd gustul plcut dulceag, consisten omogen, cremoas, culoare alb. Urda
proaspt are circa 60% ap i 50% grsime n substana uscat. Randamentul n urd este de
3 6 kg la 100 kg zer de oaie. Urda poate fi srat (3 4% NaCl) n care caz, umiditatea este
mai mic (~45%).

Tehnologia de obtinere a
produsului
Schema tehnologica de fabricare a urdei

Zer

Recepie calitativ i cantitativ a zerului

Corectarea pH-ului

Fierbere

Filtrare

Urda

Ambalare

Depozitare-Livrare

Descrierea fluxului tehnologic


Transportul. Printre mijloacele cele mai folosite la transportul zerului se pot aminti
urmtoarele:
cisterne i autocisterne
bidoane de diferite mrime;
rezervoare mobile.
Materialele din care sunt confecionate aceste mijloace de transport sunt, n cele mai multe
cazuri, aluminiu, oel inoxidabil sau fier galvanizat sau plastifiat.
Recepia cantitativ. Recepia zerului se face la fel ca la lapte realizndu-se prin utilizarea a
dou moduri diferite dar care furnizeaz date complementare. Acestea sunt msurarea
volumetric i msurarea gravimetric a cantitii de zer recepionat.
Msurarea volumetric const n determinarea volumului cantitii de zer
primite, innd cont de temperatura acestuia. Acest tip de msurare poate fi realizat prin dou
moduri: att manual, prin msurarea nivelului de zer din cisterne, ct i cu ajutorul unor
debitmetre speciale numite galactometre. Acestea permit n acelai timp golirea cisternelor i
msurarea volumului recepionat.
Msurarea gravimetric const n msurarea zerului recepionat prin cntrirea
cisternelor i a bidoanelor. Aceast tehnic este mai precis dect msurarea volumetric, dar
este mai puin folosit datorit costurilor ridicate ale dispozitivelor de folosire. Dup recepia
cantitativ i calitativ are loc o depozitare a zerului. Aici are loc o corectare de pH i este
pregtit pentru urmtoarea etap a fluxului tehnologic.
Depozitarea zerului se face n tancuri amplasate orizontal de capaciti relativ mari care sunt
confecionate din inox alimentar. Aceste tancuri de depozitare sunt n numr de 3 i asigur
materiei prime (zerului) o temperatur constant nainte de introducerea n fluxul tehnologic
de fabricare a urdei i ulterior a lactozei.
Tot n aceste tancuri are loc i corectarea ph-ului, deoarece colectarea zerului se face din
puncte diferite i astfel calitatea acestuia poate fi uor modificat. Valoare optim a ph-ului
nainte de introducerea n fluxul tehnologic este cuprins ntre 5,5-6.
Dup ce a fost fcut n prealabil o tratare a zerului acesta este trecut n treapta urmtoare a
fluxului tehnologic. Zerul ajunge n aceast zon a seciei prin intermediul unei reele de evi
care au diametre egale. Transportul acestuia se realizeaz cu ajutorul unei pompe centrifugale.
n aceast partea seciei are loc o fierbere a acestuia care se realizeaz cu abur la o
temperatur de aproximativ 125C.

Fierberea zerului se efectueaz n cazane de fierbere care sunt confecionate din oel
alimentar. Fierberea realizeaz la temperaturi de pn la 80-90C cu meninerea la aceast
temperatur, n care caz se favorizeaz precipitarea celei mai mari pri din proteinele serice
care antreneaz i grsimea din zer i care se acumuleaz la suprafaa acestuia sub form de
aglomerate de urd.

Filtrarea urdei se face cu ajutorul unor filtre din pnz alimentar. La filtrare are loc
culegerea urdei i eliminare total a zerului. Culegerea urdei se realizeaz cu o sedil. Buci
care se culeg unt sferice cu masa de 1-2 kg. Dup ce ntreaga cantitae de urd este culeas din
masa de zer este lsat la pe suporturi din inox alimentar la scurs n plase textile timp de
cteva ore. Zerul obinut n urma filtrrii, care este un zer deproteinizat n proporie de 20%,
este dirijat ctre secia de obinere a lactozei.
Urda obinut are compoziie de ap de 60 % i de 50 % grsime n substana uscat,
aceasta are un gust dulceag, consisten omogen, cremoas i o culoare alb. Randamentul n
urda este de 3-6 kg la 100 kg de zer de oaie. Aceasta poate fi consumat ca atare, n amestec
cu unt, zahr i substane aromatizante sau cu brnz de vaci.

Ambalarea urdei se face n peturi de plastic de mase diferite. Ambalarea urdei se face n
ncperi cu temperaturi sczute. Urda se ambaleaz cu ajutorul mainii automate de ambalat
cu termoformare care este construit din oel inoxidabil i aluminiu. Un astfel de utilaj fiind
prezentat i n figura 2.5.
Depozitarea urdei se face n depozite uscate i rcoroase , bine ventilate pn la o umiditate
de 36-38 %.
Livrarea este ultima i cea mai important etap din fluxul tehnologic de obinere a urdei care
nchide ciclul de producie al seciei.

Defectele de calitate
Defectele zerului sunt practic similare cu cele din plasma laptelui, la un grad de
fermentare mai nalt. Toate defectele zerului, cum ar fi cele ce rezult din procesele de
oxidare, rncezire, defecte de gust, miros, aspect, defecte de prelucrare i ambalare, de
structur sunt redate n tabelul urmator.

Tabel - Defecte posibile ale zerului

Defect

Rncezirea

Cauz
Hidroliza trigliceridelor digliceride
Monoglucide + acizi grai aldehide i cetone

Fenomen

Gust de rnced

Oxidarea
-

spontan, n
absena

Oxidarea fosfolipidelor aldehide i cetone

Gust nespecific

luminii

Oxidarea globulinelor

neplcut

sub aciunea

luminii
Defecte de gust i
miros

Cultur cu activitate slab


Prelucrarea zerului cu defecte
Condiii neigienice de lucru
Oxidare accelerat a grsimilor
Descompunerea lecitinei
Prelucrarea zerului cu aciditate ridicat
Descompunerea substanelor proteice peptide
+ aminoacizi sub aciunea bacteriilor lactice
Folosirea necorespunztoare a apei sau a
dezinfectanilor

Gust fad,
nearomat
Gust de vechi
Gust de drojdie
Gust metalic
Gust de pete
Gust de acru
Gust brnzos
Gust amar

Defecionarea ventilatoarelor de abur

Gust i miros de

supranclzire

fiert, de ars

Defecte de
prelucrare i

Ambalare i prelucrare necorespunztoare

ambalare

Controlul de calitate

Ambalaj
defectuos

1 Caracteristici organoleptice
Urda obinuta n procedeele de fabricare a brnzeturilor este caracterizat prin anumite
proprieti organoleptice, cum ar fi:
Aspectul Urda este moale i frmicioas;
Consisten fluid; nu se accept o consisten vscoas sau filant;
Culoare alba, alte culori nu sunt admise deoarece demonstreaz prezena de
microorganisme de infecie sau alte impuriti;
Miros i gust duceag, specific fermentaiei lactice.

2 Caracteristici fizico chimice


Principalele caracteristici fizico chimice ale urdei sunt redate n tabelul urmator:

Tabel - Cracteristici fizico chimice ale urdei


Caracteristici

Urda

Densitate relativ, g/cm3

1,023

Aciditate, T

100

Substan uscat, minimum

6,3

Compoziia chimic a zerului


Compoziia chimic a zerului variaz n funcie de caracteristicile laptelui din care
provine i de procesul de fabricaie a tipului respectiv de brnz. Lactoza este principala
component azerului, iar materia gras din zer const n globule mici reziduale ce nu pot fi
nglobate n masa de coagul n timpul nchegrii.
Dintre substanele din lapte, n zer trece albumina, globulina o mic parte din cazeina
rezultat din sfrmarea coagului n timpul prelucrrii acestuia, precum i o parte din srurile
minerale i vitamine. Adesea n procedeele de fabricare a brnzeturilor, n lapte se adaug o
serie de substane (CaCl2, NaCl, acizi, colorani) care se gsesc n zer.
Determinarea aciditatii
Principiul metodei

Aciditatea zerului se determina prin titrare cu solutie de hidroxid de sodiu 0,1 n n/10) in
prezenta fenolftaleinei ca indicator , exprimandu-se in grade T0 (Thorner), ca si la lapte.
Reactivi si aparatura
- NaOH 0,1 N;
- Fenolftaleina, solutie alcoolica 1%;
- Apa distilata;
- Biureta;
- Pipete gradate;
Mod de lucru
Pentru titrare se ia o proba de 10 ml zer si se dilueaza cu 20 ml apa distilata folosita pentru
spalarea pipetei cu care s-a luat proba. Se adauga 3 picaturi de fenolftaleina si se titreaza cu
NaOH 0,1 N pna la aparitia culorii roz-pal care nu dispare timp de 1 minut.

Determinarea continutului de substanta uscata la zer prin uscare in etuva


Principiul metodei
Substanta uscata reprezinta reziduul obtinut in urma uscarii produsului in anumite conditii.
Aparatura necesara:
etuva electrica
balanta analitica
exicator
fiola de cantarire cu bagheta si capac
pipeta gradata 10 25 ml
nisip calcinat

Mod de lucru
In fiola de cantarire care contine nisip si bagheta , uscata la etuva, racita in exicator si
cantarita la balanta analitica, se introduce cu ajutorul pipetei cca 1 g zer.

Se omogenizeaza zerul cu nisipul din fiola cu ajutorul baghetei si apoi se intoduce fiola in
etuva unde se mentine 30 min la 105 0C(capacul se pune alaturi de fiola in etuva).
Dupa racire in exicator , fiola se recantareste.
Exprimarea rezultatului
Diferenta dintre cantarirea inainte si dupa uscare, raportata la 100 g produs, va da continutul
procentual in substanta uscata al probei de analizat
% S.U. = (m1 m2 / m1 m)x 100
Unde:
m = masa fiolei cu nisip si bagheta, g
m1 = masa fiolei cu nisip, bagheta si produs inainte de uscare
m2 masa fiolei cu nisip, baheta si produs dupa uscare, g

3 Caracteristici microbiologice
Urda este un mediu favorabil dezvoltrii microorganismelor. n funcie de proveniena
zerului, microorganismele prezente pot fi de naturi diverse, cele mai ntlnite fiind de tip:
bacterii lactice, bacterii coliforme, bacterii butirice, drojdii, mucegaiuri.

Norme de igiena si protectia muncii

Condiiile igienice n care trebuie s se desfoare procesul de fabricare a brnzeturilor


sunt reglementate de anumite acte normative ca Legea nr. 42/1975 cu privire la producia
bunurilor alimentare
Respectarea acestor condiii de igien asigur n primul rnd obinerea unor produse de
calitate, fr rebuturi determinate de activitatea microorganismelor duntoare, de asemenea se
realizeaz prelungirea duratei de pstrare i se evit mbolnvirile prin consumul acestor
produse.
Igiena spaiilor de producie u depozitare
In tot timpul lucrului i dup terminarea procesului de fabricaie, spaiile de producie i
de depozitare vor fi ntreinute, n stare perfect de igien, efectund urmtoarele operaii:

curirea mecanic a reziduurilor;

splarea cu ap cald (45...50C ) cu adaos de detergeni;

dezinfecia cu soluii clorigene ( hipoclorit de sodiu ) sau cu bromocet 1-25%

dezinsecie i deratizare

Igiena individual
Angajaii trebuie s respecte urmtoarele cerine:
-

este obligatorie examinarea medical la angajare, apoi periodic

s pstreze zonele de prelucrare a materiilor prime i de manipulare foarte curate

s nu lase produsele s intre n contact cu suprafee ce nu au fost igienizate

s-i asigure curenia corporal i a mbrcmintei n mod permanent

s poarte halat i bonet curat pe cap pentru a evita contaminarea produselor

s pstreze mbrcmintea i obiectele personale n vestiare, departe de zona de producie

personalul care lucreaz cu materia prim nu trebuie s aib acces la spaiile n care se
manipuleaz produsele finite, pentru a preveni contaminarea ncruciat.

Igienizarea utilajelor

La fabricarea brnzeturilor, curirea i dezinfecia utilajelor, precum i a spaiilor de


producie, asigur condiiile sanitare corespunztoare n procesul de fabricaie pentru obinerea
unor produse de calitate.
Operaia de splare trebuie s asigure mai nti ndeprtarea reziduurilor de pe diferitele
suprafee, iar dezinfecia trebuie s asigure distrugerea tuturor germenilor patogeni i reducerea
numrului celor nepatogeni, pentru a prentmpina apariia unor defecte la brnzeturi.
Splarea i dezinfecia utilajelor poate fi realizat manual sau mecanic, folosind diferii
ageni fizici sau chimici. Principalul agent de splare este apa, rece sau cald, care asigur
ndeprtarea impuritilor.
O substan chimic dezinfectant trebuie s ndeplineasc anumite condiii pentru a putea fi
folosit :
- s nu fie toxic n dozele folosite i s nu confere produselor gust sau miros strin
- s nu aib aciune coroziv
- s fie solubil n ap, pentru a putea fi eliminat uor i complet prin cltire
- s aib o bun putere de ptrundere
Msuri de igienizare a tancurilor de depozitare a laptelui
Curirea se face cu pulverizatoare fixe sau mobile, jetul de ap acionnd timp de 10...15
minute pe toat suprafaa interioar a tancului.Zona de vizitare ( ua i garniturile ), vizorul,
orificiile de evacuare a aerului i recoltarea probelor, dispozitivul indicator de nuvel, agitatoarele
se spal numai manual.
Cltirea se face prin stropirea pereilor cu ap cald.Dezinfectarea se face cu soluie
clorinat, mprtiat sub forma unei ploi fine, folosind instalaia de splare, iar cltirea se face
cu ap fierbinte i rece nainte de folosire.
Protectia muncii este o parte integranta a procesului de productie si are ca scop asigurarea
conditiilor de munca, luarea tuturor masurilor pentru evitarea accidentelor si a imbolnavirilor
profesionale. Scopul masurilor generale de protectia muncii este de a evita producerea
accidentelor de munca incadrul activitatii elevilor si de a se da elevilor notiunile de baza
necesare unei desfasurari normale si corecte a lucrarilor pe care acestia le vor executa.
Masurile generale de protectia muncii vor fi completate prin masuri de protectia muncii
specifice locului de munca sau lucrarii.

inainte de inceperea lucrarilor este obligatoriu de a se controla starea utilajelor, a instalatiilor


si a dispozitivelor care vor fi manevrate in cursul lucrarilor.

Fiecare angajat este dator sa cunoasca masurile de prim ajutor in cazul accidentelor de
mecanice, electrice si chimice.
Fiecare angajat este dator sa cunoasca detinatia, amplasarea si manirea mijloacelor pentru
stingerea incendiilor. Toti angajatii sunt obligati sa se prezinte la instruirea practica cu
echipament de lucru corespunzator (salopeta incheiata, basca sau batic). Este interzisa
purtarea fularului sau a cravatei.

Utilajele nu vor fi pornite decat numai cu aparatoarele de protectie specifice montate. Aceste
aparatori nu vor fi indepartate de la locul lor in timpul functionarii utilajului.
In caz de defectiune a utilajului, orice interventie sau reparatie se face numai cu avizul si in
prezenta profesorului saumaistrului instructor si dupa oprirea utilajului si asigurarea impotriva
unei porniri accidentale, prin scoaterea lui de sub tensiune. Atat la tabloul unde se afla
sigurantele cat si la automatul de pornire, se vor pune tablite avertizoare.

Este intezis cu desavarsire a se efectua reparatii sau interventii la instalatiile electrice, ca:
intrerupatoare, prize, sigurante, automate de pornire, panouri de automatizare, tablouri de
forta, etc, deoarece aceste pot provoca accidente mortale. Orice defectiune electrica va fi
remediata de catre personalul de specialitate.
La utilajele actionate electric, inaintea folosirii lor, se va controla existenta legaturii la centura
de legare la pamant. Centura de legare la pamant va fi controlata periodic de catre personalul
de specialitate.
Pornirea si oprirea utilajelor electrice se vor face numai de pe podete izolate, in scopul evitarii
electrocutarilor.

Este interzis a se lucra cu utilaje defecte sau neetansate. Angajatii vor executa unele reparatii
(in nici un caz de natura electrica), vor fi instruiti suplimentar pentru operatia respectiva.

Nu se admit reparatii la aparatele si organele de masini in timpul functionarii acestora. Orice


reparatie va fi executata numai dupa oprirea lor. Reparatiile la inaltime mai mare de un metru
se vor executa avand centuri de siguranta. Este interzisa urcarea cu picioarele pe conducte,
armaturi, utilaje, etc. Accesul la instalatie se va face numai pe scari si platforme special

amenajate. In cazul efectuarii unor lucrari pe platforme, elevii vor controla in prealabil modul
de prindere a balustradelor si a gratarelor metalice ale platformei.

Orice lucrari de intretinere si reparatii se vor executa numai cu scule bune si verificate. Se
interzice folosirea sculelor defecte. Se interzice interventiile la conducte sau armaturi in care
se afla produse sub presiune. Este strict interzisa intrarea in interiorul diverselor recipiente
fara a se lua masurile corespunzatoare de siguranta si supraveghere. Pornirea unui utilaj scos
din reparatie se va face numai dupa ce profesorul a verificat starea tehnica a utilajului. Nu se
vor lasa dezacoperite capacele de la canalele de cabluri, canalizare, etc. Se interzice parasirea
de catre elevi a locului de munca fara aprobare din partea profesorului. Nu se lasa utilajele in
functiune nesupravegheate. Se vor pastra in stare de functionare perfecta dispozitivele si
materialele destinate stingerii incendiilor. Se interzice folosirea lor si in alte scopuri. Este
strict interzisa functionarea cu manometre defecte sau cu supape de siguranta blindate sau
blocate.

Pornirea incalzirii cu abur a instalatiilor se face prin deschiderea treptata a robinetelor cu bypassurilor oalelor de condens deschise, pentru a se evita asa-zisele 'lovituri de berbec' care pot
avea urmari grave.

Se interzice montarea in mers a curelelor de transmisie pe saibe. Se interzice stropirea cu apa


sau cu alte lichide a motoarelor electrice sau a instalatiilor electrice pentru ca exista pericol de
electrocutare. Se interzice cuplarea pompelor inainte de revizuirea traseului respectiv, atat din
punctul de vedere al etansarii imbinarilor cat si din punct de vedere al corectitudinii
montajului respectiv.

Montarea substantelor tehnice sau caustice se vor face numai dupa ce exista tot echipamentul
de protectie corespunzator lucrarii. Exploatarea si intretinerea recipientelor sub presiune se va
face conform normelor Inspectoratului de stat pentru controlul instalatiilor de ridicat. Este
interzis consumul de alimente in laborator. Gustarea poate fi servita in pauza, dupa ce
angajatii si-au spalat bine mainile si numai in locuri special amenajate. Este strict interzis
elevilor de a manevra alte butoane, robineti, utilajesau agregate, in afara celor prevazute in
lucrarea la care au fost repartizati. Este interzis cu desavarsire angajatilor de a lucra cu
aparatul de sudura autogen si electric. Cu toate acestea, atunci cand se sudeaza in laborator,
elevii sunt obligati sa respecte normele de protectia muncii, specifice lucrarilor de sudare.

La inceputul fiecarei lucrari sau la fiecare schimbare de tema sau lucrare care necesita
folosirea altor scule, utilaje, masini, etc, se va efectua u instructaj de protectia muncii specific
lucrarii respective.

BIBLIOGRAFIE

1. AZZOUZ, A. Tehnologie i utilaj n industria laptelui; Casa Editorial Demiurg,


Iai, 2000;
2. AZZOUZ, A., LEONTE, M., .a., - Elemente de strategie n design industrial, Ed.
Plumb, Bacu, 1998;
3. BANU, C. Manualul inginerului n industria alimentar, vol.I, Ed. Tehnic,
Bucureti, 1999;
4. BANU, I. Utilajul i tehnologia prelucrrii laptelui, Ed. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1995;
5. BARARIU, I. Materii prime i materiale folosite n industria alimentar, Ed.
Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1995;
6. CHINTESCU, GH. Produse lactate tradiionale, Ed. Ceres, Bucureti, 1996;
7. CHINTESCU, GH. Cartea muncitorului din industria laptelui,Ed. Tehnic,
Bucureti, 1974;
8. CHINTESCU, GH. .a. ndrumtor pentru tehnologia produselor lactate, Ed.
Tehnic, Bucureti, 1982;
9. CHINTESCU, GH. Valorificarea subproduselor lactate, Ed. Tehnic, Bucureti,
1985;
10. CHINTESCU, GH. Agend pentru industrializarea laptelui, Ed.Tehnic
Bucureti, 1988;
11. MELENGHI, E., BANU, C., - Utilajul i tehnologia prelucrrii laptelui, Ed.
Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1995;
12. BANU CONSTANTIN Biotehnologii n industria alimentar, Ed.Tehnica
Bucuresti, 2000;
13. BRATU EM. A Operaii i utilaje in industria alimentar, vol I-II,
Ed.Tehnica,Bucuresti, 1961;
14.COSTIN GHE., LUNGULESCU G. Valorificarea subproduselor alimentare
Ed.Tehnica , Bucuresti, 1982;
16. DUMITRESCU H., MILU C. Controlul fizico-chimic al alimetelor, Ed Medicala,
Bucuresti, 1997;
17. KORN R. Microbiologia laptelui si a produselor lactate, Ed.Ceres Bucuresti,
1963;
18. NICOLESCU A., ABABI V., KULCSAR G. Tehnologie chimica generala, vol.I,
Ed.Tehnica, Bucuresti,1978;

Anexe

Linie de producere urda din zer

Instalatie de fabricatie automata de Ricotta-urda