Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Stadiile Integrării Economice
Stadiile Integrării Economice
schimburile intra comunitare n vederea fuziunii pietelor nationale ntr-o piata unica realiznd
conditii ct se poate de apropiate de cele ale unei veritabile piete interioare.
4. Uniunea Economica si Monetara
Sistem Monetar European (S.M.E.) a fost creat n 1979 la initiativa presedintelui Valery Giscard
DEstaing si a cancelarului german Helmuth Schmidt.
Tratatul de la Maastricht prevede instaurarea unei U.E.M. cu crearea unei monede unice gerata de o
B.C.E., cel mai trziu la 1 ianuarie 1999. Dupa o perioada tranzitorie n care moneda unica circula
oarecum n paralel cu monedele statelor membre, Euro va nlatura definitiv monedele nationale n
2002.
U.E.M. este constituita astfel nct sa asigure avantaje U.E.:
- ea permite reducerea riscurilor datorate multiplicitatii devizelor si limiteaza dependenta Europei
fata de dolar;
- trebuie sa permita eliminarea costurilor legate de gestionarea riscului de schimb, sa simplifice
gestiunea ntreprinderilor, sa favorizeze circulatia libera a cetatenilor n U.E. (acestia putnd utiliza
o moneda unica pe ntregul teritoriu al U.E.);
- va permite cresterea performantelor economice ale U.E. gratie unei convergente a politicilor
economice a membrilor sai.
5. Uniunea politica (ultimul grad al integrarii)
Primele patru faze ale integrarii europene privesc n mod esential domeniul economic. Ultimul
stadiu al integrarii este Uniunea politica, aceasta putnd lua mai ales forma unei federatii (cu un
guvern federal, cu o Camera a statelor, cu o Camera a popoarelor si o Curte Suprema dupa modelul
german).
Din 1969 statele membre ale Comunitatilor Europene au mers mai departe n tentativa lor de a crea
o Uniune politica, pentru ca au dat unui Comitet prezidat de Christian Fouchet misiunea de a
elabora un proiect de statut n acest sens. Acest Comitet a prezentat pe 2 noiembrie 1961 un statut
al Uniunii politice.
Dupa toate aceste ncercari, Tratatul de la Maastricht (1992) va crea o Uniune Europeana care este
n acelasi timp o U.E.M. si o Uniune politica. Aceasta Uniune politica se fundamenteaza astazi pe
trei elemente principale:
- cetatenia europeana
- politica externa si de securitate comuna (P.E.S.C.)
- justitia si afacerile interne (J.A.I.)
ETAPELE INTEGRRII ECONOMICE:
I ETAP n Europa Occidental prima organ. economic interna. cu caracter integriionist a
fost CECO 1951 (Comunitatea Economic a Crbunelui i Oelului) propus de ministrul francez
R. Schuman. Tratat semant la Paris de ctre Frana, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg.
Tratatul a intrat n viguarea n 1952. rile i propuneau unirea eforturilor pentru scoaterea din
criz a industriei crbonifere i siderurgice i crearea unei piee comune pentru ramuri respective.
n Europa Rsritean n 1949 a fost nfiinat Cosiliul de Ajutor Economic Reciproc stabil.
ea s fie o organiz. cu caracter guvernamental avnd ca scop contribuirea la unirea i coordonarea
eforturilor membrilor si n vederea accelerrii progresului economiei i tehnic ridicarea nivelului
de industrializare a rilor puin dezvoltate i o cretere nentrerupt a productivitii muncii.
II ETAP
A nceput prin semnarea la Roma 1975 a 2 trate. Unul cu privire la comunitatea european a
energiei atomice (CEEA / EUROATOM) i al II cu privire la nfiinarea comunitii economice
euruopene (CEE) la ele participnd aceleai 6 ri din cadrul CECO.
Prin crearea EUROATOM se urmrea unirea eforturilor pt promovarea cercetrilor tiinifice
comune ndeosebi ceea ce privete utilizarea panic a energiei nucleare precum i constituirea
unei piee comune pt materialele i echipamentele nucleare. n timp ce CEEA i CECO se refer la
sectoare destul de importante dar limitate, CEE vizeaz ansamblul economiei i politicilor statelor
membre.
CEE a intrat n vigoare n 1958 i a devenit cea mai reprez. grupare pt integrarea economic.
Pt. aceast etap mai e caracteristic semnarea conveniei de la Stockholm 1960 prin care se
nfiineaz Asociaia European a Liberului Schimb (AELS).
1960 print-un tratat ncheiat n Montevideo s-a nfiinat asociaia Latino-American a
comerului liber (ALACL).
2
III ETAP- S-a nceput prin semnarea n 1965 a tratatului de fuziune sau unificarea (n
vigoare 1967) prin care a avut loc fuziunea celor 3 comuniti: CECO, CEEA, CEE avnt aceleai
organe de conducere i un buget comun. Noul ansamblu integriionist a luat denumirea oficial de
Comunitile Europene avnd un sistem instituional similar.
IV ETAP- E marcat de schimbrile pe tot continentul european. La 01.I.1993 prin intrarea
n viguarea tratatului de la Maastricht s-a conferit noi dimensiuni polititce i economice acestei
mari comuniti i n primul rnd prin intenia de a promova o politic extern Unic i n al II-lea
rnd prin introducerea unei monede unice nainte de anul 2000. Ca o reacie la extinderea i
consolidarea economic UE pe continentul Americii de Nord a intrat n vigoare n ianuarie 1994
acordul liberului schimb Nord-American.
4.Conferina de la Messina
1955: Conferina de la Messina = Propunerile statelor Benelux au fost enunate cu ocazia
Conferinei de la Messina, la mijlocul anului 1955, de ctre minitrii de externe ai statelor membre
ale CECO, fiind extrem de bine primite. n cele ce au urmat, a fost stabilit un comitet alctuit din
reprezentani guvernamentali sub conducerea ministrului belgian de externe Paul-Henri Spaak, care
urma s elaboreze un raport, invitnd i Marea Britanie s ia parte la dezbateri. Marea Britanie s-a
retras ns n noiembrie 1955, pentru c nu credea c planurile sale privind crearea unei zone de
liber schimb, pe ct de liber i-o dorea aceast ar, puteau fi realizate.
Conferina de la Messina este o relansare in for a iniativei europene a avut loc in anul
1955, in cadrul conferinei de la Messina, la care minitrii afacerilor externe ai CECO au czut de
acord asupra infiinrii unei uniuni economice bazat pe o pia comun i asupra crerii unei
organizaii pentru energia atomic. O comisie de experi condus de PaulHenry Spaak, ministrul
belgian al afacerilor externe, a elaborat dou proiecte ce au condus la semnarea, in 1957, a celor
3
dou Tratate de la Roma cel prin care se infiina Comunitatea Economic European (CEE) i
tratatul Comunitii Europene pentru Energie Atomic (EURATOM).
Dup prima experien sectorial a CECO, CEE constituie un exemplu unic de organizaie
supranaional adic o oranizaie creat prin transferul de suveranitate de la SM la Comunitate.
In acest context, transferul de suveranitate inseamn o delegare - de la membrii fondatori ai
Comunitii ctre anumite instituii comune a puterii de decizie asupra unor aspecte comune,
conform principiilor democraiei i statului de drept. In acest scop au fost create mecanisme de
decizie i un cadru instituional complex, capabile s asigure reprezentarea intereselor guvernelor
SM, a interesului general al Comunitii, precum i a intereselor cetenilor europeni.
capitalului) i stabilirea unor politici comune in domenii strategice (agricultur, comer, transport i
concuren) pentru crearea unor condiii omogene in vederea creterii performanei activitilor
economice.
Astfel, in 1968, CEE avea deja incheiat uniunea vamal i avea o pia agricol comun.
Incepand cu 1950, gradul de integrare european a crescut progresiv, atat din punct de vedere
geografic prin aderri succesive - cat i din punctul de vedere al dezvoltrii de politici i structuri
instituionale comune. Astfel, pornind de la o comunitate economic cu ase membri, in momentul
de fa s-a ajuns la o uniune politic a 25 de ri6 (cu negocieri in plin desfurare pentru
admiterea de noi membri) i care va avea in curand o nou Constituie.
Obiectivul principal al Tratatului era crearea treptat a unei piee comune, prin instituirea, n
primul rnd, a unei uniuni vamale (anularea barierelor vamale n calea circulaiei bunurilor i
crearea unui tarif vamal extern comun). n al doilea rnd, piaa comun presupunea i liberalizarea
altor sectoare (cum ar fi libera circulaie a persoanelor, capitalului i serviciilor) i stabilirea unor
politici comune n domenii strategice (agricultur, comer, transport i concuren) ce ar permite o
intensificare a activitii economice a statelor membre. Ca urmare, n 1968, CEE avea deja
ncheiat uniunea vamal i avea o pia agricol comun.
STANDARDUL DE CALITATE
=> au devenit una din barierele cela mai importante pt produsele exportate n rile
dezvoltate. Ele se refer la caracteristica tehnic a produsului, adic calitatea acestuia, asigur.
securitii i proteciei, snt. consumat., protecia mediului, etc.
Libera circulaie a capitalului.
Deosebim cteva forme ale mesc. capitalului:
* investiii directe (construcii...)
* plasamente de portofoliu (investiii n hrtii de valoare)
* depozite bancare n strintate
Libera circulaie a prestrii de servicii:
Prestarea de servicii n relaiile dintre ri se realizeaz n funcie de natura acestora.
* servicii pure prestate de ctre o ar unei alte ri (comunicai potale, telefonice etc.)
* servicii oferite consumatorilor indiferent de originea acestora pe terit. unui anumit stat.
* servicii oferite de ctre o societate comercial provenind dintr-o anumit ar ns aflat pe
teritoriul altei ri (comercial. mrfuri, asigurare etc.)
* servicii prestate de ctre persoane provenind dintr-o ar dar pe teritoriul altei ri.
AVANTAJE:
* varietate mare de servicii oferite pe piaa internaional
* mic. internaional a consumatorilor sau a furnizorilor de servicii.
Libera circulaie a persoanelor.
AVANTAJE:
* pot cltori n orice ar a UE ca-n propria ar.
* pot opta pentru a-i stabili rezidena sau pt a munci n orice ar din UE.
* n cazul cnd se afl n strintate interesele lor sunt aprate de ambasada oricrii ri UE.
* orice cetean european are dreptul de a adresa plngere ombudsmanului european dac
acesta consider c nu a fost tratat corespunztor de autorit. naionale sau comunitare.
Libertatea de micare a persoanelor n calitate de for de munc se refer la:
- libera micare a lucrtorilor.
- o anumit politic a ocuprii forei de munc.
- calificarea profesional.
- protecia sntii i a securitii la locul de munc.
- protecia social.
- etc.
Politic comercial
Uniunea Economic i Monetar
Cetenia european
Educaie i Cultur
Cercetare i Mediul nconjurtor
Reele transeuropene
Sntate
Protecia consumatorului
Politic social
Politica comun de imigraie
Politica n domeniul azilului
Protecia frontierelor
AL DOILEA PILON:Politica Extern i de Securitate Comun (PESC)
Politica extern:
Cooperare
Meninerea pcii
Observatorii electorali i Trupele comune de intervenie
Drepturile omului
Democraie
Asistena acordat statelor tere
Politica de securitate:
Politica european de securitate i aprare
Dezarmarea
Aspectele economice ale dezarmrii
Sistemul european de securitate
AL TREILEA PILON:Cooperarea in domeniul Justiiei i Afacerilor Interne11 (JAI)
Trafic de droguri i Trafic de arme
Trafic de carne vie
Terorismul
Infraciuni mpotriva minorilor
Crim organizat
Corupie, coruptibilitate i nelciune
Coninutul tratatului
Uniunea monetar i economic
Principalul obiectiv al tratatului este crearea Uniunii Economice i Monetare n trei etape.
Conform tratatului moneda unic european urmeaz s fie introdus cel mai devreme la 1 ianuarie
1997 i cel mai trziu la 1 ianuarie 1999. Pentru ca o ar s participe la Uniunea monetar trebuie
s ndeplineasc anumite criterii economice (criteriile de convergen), prin care trebuie asigurat
stabilitatea monezii unice. Criteriile de convergen sunt urmtoarele: politica financiar, nivelul
preurilor, al dobnzilor i al cursului de schimb. n timp ce criteriul de politic financiar (deficit
bugetar < 3% i gradul de ndatorare < 60% din PIB) este un criteriu permanent, celelalte dou au
fost valabile numai pentru anul de referin 1997.
8
Odat cu semnarea tratatului s-a pus n micare un automatism, conform cruia rile care
ndeplinesc criteriile de convergen n urma constatrilor fcute de Consiliul de Minitri pot
participa i la uniunea monetar. Numai Marea Britanie i Danemarca i-au rezervat dreptul de a
decide singure dac vor introduce moneda unic european.
Politica extern i de securitate comun
Vechea Politic European de Colaborare a fost nlocuit prin Tratatul de la Maastricht de
Politica Extern i de Securitate Comun (PESC). Cu toate c PESC este un pilon al UE, deciziile
sunt luate n cele din urm de statele membre. Pentru cele mai multe din hotrri este nevoie de
aceea de un vot n unanimitate.
Cetenia european
Nu nlocuiete cetenia naional, ci o completeaz. Cetenia european o deine orice
persoan care are cetenia unuia din statele membre ale UE. Aceasta acord printre altele dreptul
de edere pe ntreg teritoriul UE, dreptul de vot pasiv i activ la alegerile locale precum i dreptul
de a alege deputaii din Parlamentul European, indiferent de domiciliul avut pe teritoriul UE.
Procesul de democratizare
O alt noutate a tratatului a fost introducerea procedeului codecizional. n felul acesta
Parlamentul European are n anumite domenii aceleai drepturi ca i Consiliul de Minitri. n afar
de aceasta s-a hotrt constituirea Comitetului Regiunilor, cu rolul de a asigura reprezentarea
adecvat a intereselor tuturor regiunilor europene.
Colaborarea n domeniul politicii interne i juridice
n tratat s-a hotrt mbuntirea colaborrii n domeniul juridic i al afacerilor interne.
Pentru o mai bun coordonare a colaborrii poliieneti a fost nfiinat Oficiul European de Poliie
Europol, cu sediul la Haga.
14.Parlamentul European
Parlamentul European a fost infiinat prin Tratatul de la Roma (1957) pentru a reprezenta
popoarele statelor reunite in cadrul Uniunii Europene"21, fiind singura instituie a crei
componen este stabilit prin alegeri libere, la nivel european i ale crei edine i deliberri sunt
publice. Iniial, PE a fost organizat ca un ansamblu deliberativ, cu funcie consultativ i constituit
din membri ai parlamentelor naionale. Tratatele de la Maastricht i de la Amsterdam au adus
schimbri majore ale rolului PE, acesta devenind un organ cu funcii politice i cu puteri legislative
i bugetare.
12
Primele alegeri parlamentare au avut loc in 1979, din acel moment desfurandu-se sistematic
o dat la fiecare 5 ani. Membrii PE sunt alei prin vot universal direct i prin sistemul reprezentrii
proporionale, fiind grupai in funcie de partidele politice pe care le reprezint i nu de
naionalitile lor (exist ins i membri independeni). Alegerile parlamentare se desfoar la
nivel de SM, pe baz de sisteme diferite, astfel:
la nivel regional : Marea Britanie, Italia i Belgia;
la nivel naional: Frana, Spania, Danemarca;
sistem mixt: Germania.
In Belgia, Grecia i Luxemburg, votul este obligatoriu. Numrul de locuri ce ii revine fiecrui
SM in PE este stabilit in funcie de populaia SM respectiv,pe baza unui sistem de proporionalitate
ce permite reprezentarea convenabil a statelor cu o populaie mai mic22.
Din punct de vedere al organizrii, PE are urmtoarele structuri:
*Preedinte reprezint Parlamentul la evenimentele cu caracter oficial i in relaiile
internaionale, prezideaz sesiunile plenare ale Parlamentului i sedinele interne;
*Birou parlamentar - organul de reglementare responsabil cu bugetul Parlamentului, cu
problemele administrative, organizatorice i de personal;
*Conferina preedinilor organ politic al Parlamentului, constituit din Preedintele
Parlamentului i preedinii gruprilor politice, responsabil cu stabilirea ordinii de zi a edinelor
plenare, fixarea calendarului activitilor desfurate de organismele parlamentare i stabilirea
competenei comisiilor si delegatiilor parlamentare, precum i a numrul membrilor acestora;
*Comitete organizeaz activitatea PE pe domenii de activitate i sunt imprite in comitete
permanente (17), comitete temporare (6) vezi Anexa 2 - i comitete parlamentare mixte ce
menin relaiile cu parlamentele rilor candidate;
*Secretariat 3 500 de funcionari ce lucreaz in serviciul PE.
Rolul Parlamentului in cadrul Uniunii Europene are in vedere:
*examinarea i adoptarea legislaiei comunitare, alturi de Consiliul UE (Consiliul de
Minitri), prin procedura de co-decizie;
*aprobarea (i monitorizarea) bugetului UE;
*exercitarea funciei de control asupra altor instituii UE, cu posibilitatea de a infiina comisii
de anchet;
*aprobarea acordurilor internaionale majore, cum ar fi acordurile privind aderarea de noi SM
i acordurile comerciale sau de asociere intre UE i alte ri. De asemenea, PE numete
Ombusdmanul European pe o perioad de cinci ani (echivalent mandatului parlamentar),
meninand astfel legtura cu cetenii UE.
Sediul Parlamentului European este la Strasbourg, unde se in edine in fiecare lun, timp de
o sptman.Unele edine se in la Bruxelles,iar Secretariatul General se afl la Luxemburg.
Procedurile de decizie aplicabile la nivelul Parlamentului sunt:
* procedura de co-decizie Parlamentul imparte puterea legislativ cu Consiliul;
* procedura de aviz conform23 acordul Parlamentului este obligatoriu pentru adoptarea unor
anumite acte legislative;
* procedura de cooperare Parlamentul poate influena deciziile Consiliului prin dreptul de a
aduce amendamente propunerilor acestuia aceast procedur a fost limitat, in urma Tratatului de
la Amsterdam, la cateva situaii ce privesc uniunea economic i monetar;
* procedura de consultare Parlamentului ii este cerut o opinie, ce este fundamentat de
unul din comitetele sale;
Conform Tratatului UE, Consiliul Uniunii Europene reprezint interesele Statelor Membre
(spre deosebire de Parlament, care reprezint interesele populaiei SM) i este compus din
reprezentani ai guvernelor SM (motiv pentru care i se spune i Consiliul de Minitri), avand atat
putere legislativ cat i executiv. Numrul membrilor Consiliului este egal cu numrul SM,
fiecare guvern avand un singur reprezentant. Consiliul este principala instituie de decizie a UE.
Din punct de vedere organizatoric, Consiliul are in componena sa mai multe consilii
specifice, grupate pe sectoare de activitate. De asemenea, Consiliul mai are un secretariat
permanent (Secretariatul General al Consiliului UE), care pregtete i asigur buna desfurare
a lucrrilor acestuia la toate nivelurile (i al crui Secretar General are un mandat de cinci ani),
precum i un Comitet al Reprezentanilor Permaneni COREPER24. In urma Tratatului de la
Amsterdam, Secretarul General are i rolul de Inalt Reprezentant al Politicii Comune de
Securitate i Aprare.
Preedinia Consiliului este deinut, prin rotaie, de fiecare SM (schimbarea acesteia avand
loc o dat la ase luni). Ordinea rotaiei preediniei a fost stabilit pan in anul 2006, dup cum
urmeaz:
*2003 : Grecia i Italia
*2004: Irlanda i Olanda
*2005: Luxemburg i Marea Britanie
*2006: Austria i Finlanda.
Dac principalul avantaj (i motiv) al unei preediniei prin rotaie este intrirea imaginii i
accentuarea importanei rolului Uniunii in SM, dezavantajul creat de acest sistem este reprezentat
de discontinuitatea programelor i iniiativelor Consiliului cu atat mai evident dup aderarea
celor zece noi SM in 2004, cand fiecrei ri ii va veni randul la Preedinie o dat la 12 ani.
Rolul Consiliul European const in faptul c are principala responsabilitate pentru pilonii 2 i
3 ai UE, adic pentru cooperarea interguvernamental in domeniile politicii externe i de securitate
comune i al justiiei i afacerilor interne. Alturi de acestea, Consiliul imparte responsabilitatea cu
Parlamentul in cadrul primului pilon (dimensiunea comunitar), acoperind astfel domeniile pieei
unice i majoritatea politicilor comune, i asigurand libera circulaie a bunurilor, persoanelor,
serviciilor i capitalului. Procedura de vot in cadrul Consiliului este cea a unanimitii, alturi de
procedura majoritii calificate.
Consiliul este implicat in procedura de co-decizie, alturi de PE, avizeaz anumite decizii ale
Comisiei Europene i poate amenda altele.
Tratatul de la Nisa a modificat modul de funcionare a Consiliului prin extinderea procedurii
de vot a majoritii calificate la alte domenii de decizie (cum ar fi cel al politicii comerciale
comune).
Reforma instituional propus de Constituia european are in vedere:
*inlocuirea preediniei prin rotaie cu alegerea unui preedinte pe o perioad de cinci ani
(eventual prin dou mandate de 2,5 ani);
*preedenia consiliilor specifice (cu excepia celui pentru afaceri externe) va fi acordat
SM, prin rotaie, pe o perioad de un an.
*numirea Ministrului european al Afacerilor Externe.
17. Curtea European de Justiie CEJ a fost nfiinat n 1952 i are rolul de a
asigura uniformitatea interpretrii i aplicrii drepturilor comunitar i are competena de a soluiona
litigii ce implic SM insituii comunitare precum i companii sau persoane fizice din spaiul UE.
CEJ are sediul la Luxemburg i este compus din 27 de judectori i 8 avocai generali cu
mandat de 6 ani.
ncepnd cu anul 1989 CEJ este asistat n activitatea sa de ctre Tribunalul Primei Instane,
compus la fel din 27 de judectori care au rolul de a soluiona divergenele dintre comisia
european i persoanele fizice sau juridice, precum i pe cele dintre instituiile comunitare i
funcionarii si. Din 2004 a fost nfiinat tribunalul funcionarilor publici ai UE cu scopul de a
soluiona problemele acestor funcionari.
Tratatul de la Nisa a adus o reform major in cadrul CEJ, cele mai importante aspecte:
*flexibilitate crescut in privina adoptrii statutului CEJ, care poate fi acum amendat de
Consiliu pe baz de unanimitate i la cererea Curii insi sau a Comisiei;
*aprobarea regulilor de procedur ale Curii de ctre Consiliu se face acum prin majorit. calif.;
*prin decizia unanim a Consiliului i in urma ratificrii parlamentelor naionale, soluionarea
disputelor referitoare la drepturile de proprietate industrial intr sub jurisdiciea CEJ;
Curtea desfoar acest tip de control anual i elaboreaz un raport pe care il inainteaz
Parlamentului European (i care servete la descrcarea bugetar a Comisiei). Curtea de Conturi
este independent in raport cu celelalte instituii comunitare i are deplin libertate in privina
organizrii i planificrii activitii sale de audit i de raportare.
Curtea este constituit din 15 membri (independeni i cu experien in auditul finanelor
publice), provenind din cele 15 SM, cu un mandat de ase ani; la randul lor, membrii Curii ii aleg
un Preedinte, cu un mandat de trei ani. Membrii Curii sunt asistai in activitatea lor de 550 de
profesioniti in domeniu, dintre care 250 sunt auditori.
Curtea de Conturi nu poate acorda sanciuni in cazul descoperirii de nereguli, ci doar
informeaz organismele comunitare competente.
20.Mediatorul European.
Ombudsmanul European (sau Mediatorul European) este echivalentul unui Avocat al
Poporului la nivel comunitar, i este numit de Parlament pe o durat de cinci ani. Instituia
Ombudsmanului exist din 1992 iar rolul su este de a primi reclamaii referitoare la acte de
administrare deficient27 in activitatea instituiilor sau organismelor comunitare, din partea
cetenilor europeni sau a oricrei persoane fizice sau juridice cu sediul in unul din SM.
Ombudsmanul soluioneaz o astfel de reclamaie prin efectuarea de investigaii, informarea
instituiei in cauz, cutarea unei soluii amiabile i emiterea de recomandri ctre instituia
respectiv la care aceasta trebuie s rspund printr-un raport detaliat, in termen de trei luni.
Ombudsmanul European trimite un raport de activitate Parlamentului, la sfaritul fiecrui an.
importante grupuri de interese din domeniile economic i social. CES este constituit din 222 de
membri - de la reprezentani ai sindicatelor, la consumatori i ecologiti.
Rolul CES este:
de a oferi consultan Parlamentului, Consiliului i Comisiei in procesul de luare a
deciziei;
de a asigura o mai mare implicare a societii civile in iniiativa european i de a
promova dialogul social;
de a intri rolul organizaiilor i asociaiilor societii civile in rile ne- membre ale UE.
Prin componena i domeniile sale de activitate, CES acioneaz ca un forum european de
reflecie pentru organizaiile i asociaiile societii civile, constituind, in acelai timp, o punte de
legtur intre acestea i UE.
Domeniile in care este consultat CES sunt reprezentate de: piaa intern, educaie, protecia
consumatorului, mediu, dezvoltare regional i afaceri sociale ultima pe probleme specifice,
precum politica de ocupare a forei de munc, sntatea public, egalitatea de anse, etc. De
asemenea, CES poate emite opinii i din proprie iniiativ.
Tratatul de la Nisa nu a schimbat numrul i distribuia locurilor SM in cadrul CES, dar a
clarificat criteriile de eligibilitate pentru calitatea de membru.
19
20
Iulie 2002: Comisia analizeaz stadiul PAC i propune noi direcii de reform (mid-term
review)
Ianuarie 2003: Comisia propune un pachet de noi msuri de reform
Iunie 2003: Consiliul ajunge la un compromis privind noua reform a PAC
2005-2007: Noua reform a PAC va intra in vigoare
I.2. Situaia actual
Politica agricol comun este construit in jurul a doi piloni. Primul, cel al organizaiilor
comune de pia, cuprinde msurile comune de reglementare a funcionrii pieelor integrate ale
produselor agricole. Al doilea, cel al dezvoltrii rurale, cuprinde msuri structurale, care intesc
dezvoltarea armonioas a zonelor rurale, sub cateva aspecte: social, al diversitii activitilor, al
calitii produselor, al protejrii mediului.
Prin reformele din 1992 (McSharry) i 1999, preul de intervenie a fost adus spre nivelul de
pe piaa mondial, in special pentru produsele generatoare de surplusuri (culture arabile, carne de
vit, lapte i produse lactate), concomitent cu acordarea, ctre fermieri, de ajutoare financiare (pli
compensatorii), care s compenseze pierderile suferite.
Preul prag este preul sub care importurile de produse agricole nu pot ptrunde in Uniunea
European. Raiunea este aceea ca, dup adugarea cheltuielilor specifice de transport i
comercializare pe parcurs comunitar, preul la consumator al produselor importate s fie mai mare
decat preurile produselor interne. Nivelul preului prag se obine prin aplicarea taxelor vamale la
nivelul preului mondial. Iniial, taxele (prelevrile) vamale erau variabile, in funcie de variaiile
preului mondial. Acordul pentru agricultur, negociat in 1995 in cadrul rundei Uruguay a
Organizaiei Mondiale a Comerului, a prevzut transformarea tuturor barierelor netarifare
(inclusiv a prelevrilor variabile) in taxe vamale.
23
26
aceasta interfereaz cu viaa profesional. Direciile de aciune adoptate pentru adresarea acestei
nevoi sunt:
modernizarea i imbuntirea proteciei sociale, astfel incat s asigure indivizilor un venit
sigur, s se realizeze securizarea pensiilor i crearea unor sisteme de pensii durabile, s duc la
dezvoltarea unui sistem de sntate performant;
promovarea incluziunii sociale - ce are ca obiectiv prevenirea i eradicarea srciei, precum
i promovarea participrii tuturor in viaa economic i social;
promovarea egalitii de gen, prin promovarea participrii femeilor la viaa economic,
tiinific, social, politic i civic;
intrirea drepturilor fundamentale i combaterea discriminrii, prin asigurarea dezvoltrii
i respectrii drepturilor sociale fundamentale.
Promovarea calitii in relaiile industriale este poate domeniul prioritar cu cel mai ridicat
caracter de noutate i are in vedere intrirea dialogului social, promovarea competitivitii i a
solidaritii la acest nivel.
Acestor direcii de aciune ce corespund unor prioriti specifice se adaug alte dou linii de
dezvoltare a politicii sociale, ce corespund dimensiunii extra-comunitare a acesteia: pregtirea in
vederea extinderii UE i promovarea cooperrii internaionale.
__aplicarea, in raport cu anumii parteneri comerciali, a unor condiii inegale, pentru prestaii
echivalente.
__Condiionarea incheierii unui contract, de ctre acceptarea unor prestaii suplimentare, fr
legtur cu obiectul contractului.
Art. 82 (fost art. 86) prevede c orice abuz din partea unuia sau mai multor ageni
economiciflai intr-o poziie dominant in piaa comun sau intr-un segment important al acesteia
estenterzis, atata vreme cat poate afecta comerul dintre rile membre 12.
Un abuz poate consta din:
a) impunerea, in mod direct sau indirect, a preurilor de vanzare sau de cumprare sau a altor
condiii comerciale inechitabile;
b) limitarea produciei, distribuiei sau a dezvoltrii tehnologice in dezavantajul
consumatorilor;
c) aplicarea, in privina partenerilor comerciali, a unor condiii inegale la tranzacii
echivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj in poziia concurenial;
d) condiionarea incheierii unor contracte de acceptarea, de ctre parteneri, a unor clauze
stipuland prestaii suplimentare care, nici prin natura lor i nici conform uzanelor comerciale, nu
au legtur cu obiectul acestor contracte.
Art. 82 se constituie intr-un instrument de control al exercitrii puterii de monopol pe o pia
sau alta. El implic analizarea a dou elemente:
__existena unui agent economic aflat in poziie dominant;
__comportamentul respectivului agent economic, care are drept efect afectarea concurenei pe
piaa respectiv.
Subliniem faptul c Art. 82 (fost art. 86) interzice numai abuzul de poziie dominant, nu
doar simpla sa existen.
Acest articol se preteaz la numeroase controverse. Dac formularea inclus aici este destul de
clar in ceea ce privete combaterea abuzului de poziie dominant, ea este mai puin clar in ceea
ce privete puterea de care dispune Comisia in domeniul controlului concentrrilor.
Cu alte cuvinte, in aplicarea Art.86 apar dou aspecte: pe de o parte, controlul
comportamentului abuziv pe pia datorit restrangerii libertii de alegere a consumatorilor
determinat de faptul c o firm dominant pe pia, practic elimin concurena i, pe de alt parte,
modul in care CEE d Comisiei nu numai puterea de a interzice inelegerile i abuzul de poziie
dominant, ci i posibilitatea de a exercita un control prealabil asupra concentrrilor economice.
Poziia dominant reprezint situaia in care, puterea economic deinut de o firm, ii
permite acesteia s obstrucioneze concurena de pe piaa in cauz. Cu alte cuvinte, poziia
dominant pe pia permite unei firme s influeneze in mod covaritor condiiile in care se
manifest concurena.
Reglementarea 17, care are deja o vechime de 40 de ani, a suferit mai multe modificri prin
adoptarea Regulamentului 1/200317, respectiv:
a) pentru prima dat in istoria UE, sunt imputernicite autoritile naionale, inclusive
tribunalele naionale, s aplice exceptrile conforme cu Art.81(3) impreun cu interdiciile
prevzute de Art.81(1) i 82. Acordarea exceptrilor a reprezentat intotdeauna o prerogativ a
Comisiei.
b) Pentru prima oar, autoritile naionale au obligaia s aplice legislaia comunitar in locul
celei naionale ori de cate ori comerul frontalier este afectat;
c) Pentru prima dat, autoritile naionale au obligaia s consulte Comisia inainte de a lua
orice decizie;
d) Pentru prima dat, tribunalele naionale trebuie s inainteze Comisiei copii dup decizii;
e) Comisia va avea dreptul s apar in faa tribunalelor naionale;
f) Cei 40 de ani de notificri prealabile vor lua sfarit. Acest lucru va asigura:
a. pe de o parte, descentralizarea sistemului, prin inlocuirea principiului autorizrii
prealabile a inelegerilor, cu cel al exceptrilor legale, in cazul in care acestea sunt conforme cu
reglementrile Tratatului (Art.81), ceea ce va da dreptul autoritilor din domeniul concurenei din
rile membre s decid in cazul exceptrilor (Art.81/3);
b. pe de alt parte, va asigura o aplicare uniform a reglementrilor comunitare, deoarece
Comisia ii va conserva puteri de decizie importante, precum exceptrile pe categorii, deciziile
individuale, formularea de linii directoare, vor fi intrite capacitile acesteia de inspectare i se va
urmri realizarea unei cooperri sistematice dintre autoritile naionale i Comisie.
Reforma Regulamentului privind concentrrile
Obiectivul modificrilor propuse in legtur cu acest nou Regulament vizeaz creterea
transparenei procesului de decizie. In acest scop, reforma propus in vara anului 2000 intrun
raport al Consiliului i apoi, lansat oficial prin publicarea Crii Verzi, in decembrie 2001, prevede
un ansamblu de msuri, printre care, se detaeaz prin importan:
vor fi ameliorate criteriile de apreciere a operaiunilor de concentrare, prin ameliorarea
testului dominanei. Noul test va permite mai buna analiz a efectelor concentrrilor, efecte care
scpaser testului anterior. Astfel, efectele create de o concentrare vor putea fi considerate de o
manier favorabil atunci cand efectele pozitive vor depi consecinele potenial negative ale
operaiei. Urmare a analizelor tot mai complexe pe care le vor solicita testrile respective, Comisia
va intri de o manier semnificativ expertiza economic, completand structura personalului cu un
economist ef al concurenei la cel mai inalt nivel, care, susinut de o echip de economiti
industriali, va intreprinde anchetele respective.
Sunt propuse unele msuri pentru a oferi prilor notificante garania c argumentele i
angajamentele lor, prezentate pentru a rspunde obieciilor Comisiei, vor fi luate in considerare.
Astfel, in plan intern, sistemul checks and balances va fi considerabil intrit, atat datorit unei
expertize economice superioare cat i datorit unui sistem de passage sur le grill pentru toate
anchetele in faza a II-a. Redistribuirea competenelor intre Comisie i statele membre va trebui
clarificat, astfel incat s se realizeze in cel mai precoce stadiu al operaiunii, in strans colaborare
cu prile.
Asigurarea unui control jurisdicional mai eficace i mai rapid, care s se sprijine pe intrirea
resurselor Tribunalului de Prim Instan i Curii de Justiie. In decembrie 2002, Comisia a
adoptat un pachet de reforme menite s contribuie la procesul de reform a legislaiei in domeniul
concentrrilor. Reforma va aduce in prim planul ateniei analiza economic a fenomenului, va
intri sistemul de verificare i control, precum i dreptul prilor implicate in concentrare de a fi
ascultate pe parcursul investigaiilor18. De asemenea, reforma propune adoptarea unui nou
32
regulament, conform cruia va exista obligaia de a fi consultat atat Consiliul de Minitri cat i
Parlamentul European. Consiliul va discuta noul regulament pe parcursul anului 2003, noile
reglementri procedurale urmand a intra in vigoare la 1 mai 2004.
Date generale
Avnd n vedere faptul c tranzaciile comerciale intracomunitare reprezint 60% din totalul
tranzaciilor comerciale desfurate de UE, Uniunea Economic i Monetar este o necesitate
economic i reprezint complementul firesc al pieei unice. Aceasta din urm poate funciona mai
eficient i cu beneficii mai mari n condiiile eliminrii costurilor nalte ale tranzaciilor legate de
conversiile valutare, precum i al incertitudinilor legate de instabilitatea ratei de schimb, lucru
realizat prin intermediul introducerii monedei unice. O pia unic mai eficient permite
impulsionarea creterii economice i a ocuprii forei de munc, n timp ce moneda unic ntarete
stabilitatea monetar internaional. Comparabilitatea preurilor n Euro face companiile mai
competitive, ele trebuind s ofere produse i servicii la preuri stabile i uneori chiar mai sczute
dect nainte de introducerea Euro. La modul general, moneda unic ntrete unitatea europeana i
constituie un factor de stabilitate, pace i prosperitate. Regulile de funcionare, instituiile adecvate
i obiectivele UEM sunt stabilite prin Tratatul de la Maastricht.
Uniunea Economic i Monetar se bazeaz pe dou concepte:
-coordonarea politicilor economice naionale i
-existena unei instituii monetare independente, i anume Sistemul European al Bncilor
Centrale (SEBC).
Uniunea politic nu este o condiie neaprat necesar a realizrii Uniunii Economice i
Monetare. Dei muli susin faptul c prin crearea unei uniuni monetare se va mri integrarea
politic, este clar faptul c UEM poate funciona efectiv fr o uniune politic. n acelai timp, o
politic monetar comun prin intermediul Bncii Centrale Europene va necesita o mai mare
coordonare din partea statelor membre a politicilor i din alte sectoare
OBIECTIVE:
1. Obiectivele majore ale uniunii monetare sunt:
- finalizarea constructiei pietei unice prin eliminarea sentimentului de nesiguranta si a
costurilor inerente operatiunilor de schimb valutar, dar si a costurilor protectiei impotriva riscurilor
fluctuatiilor valutare, precum si prin asigurarea comparabilitatii totale a costurilor si a preturilor in
cadrul Uniunii. Prin facilitarea derularii afacerilor si venind in sprijnul cetatenilor, aceasta trebuia
sa stimuleze comertul intra-comunitar;
- cresterea activitatii economice, din aceleasi motive;
- consolidarea stabilitatii monetare a Europei si sporirea puterii sale financiare prin:
a) eliminarea, prin definitie, a oricarei posibilitati de speculatie implicind monedele
comunitare,
b) asigurarea, prin dimensiunea economica si financiara a uniunii monetare astfel formate, a
unei anumite invulnerabilitati a noii monede la speculatiile de pe plan international,
c) crearea posibilitatii pentru moneda euro de a deveni o moneda principala de rezerva si o
moneda de plata.
2. Stadiile crearii UEM au fost menite sa asigure tranzitia la moneda unica, astfel incat aceasta
sa aiba o baza solida, datorita in special realizarii in prealabil a unei convergente complete a
politicilor economice si monetare.
Evoluie
Crearea Uniunii Economice i Monetare (UEM) i introducerea monedei unice pn la data de
1.01.1999 sunt stipulate n Tratatul de la Maastricht, semnat n februarie 1992 i ratificat ulterior de
toate statele membre, tratat ce a intrat n vigoare n noiembrie 1993. Dup acest moment, alte date
importante au fost:
decembrie 1995: Consiliul European (reuniunea efilor de state i guverne din Uniunea
Europeana) de la Madrid hotarate moneda unic se va numi Euro i fixeaz datele de 1.01.1999
34
pentru introducerea lui n tranzaciile valutare i 1.01.2002 cel trziu pentru introducerea monezilor
si bancnotelor;
iunie 1997: Consiliul European de la Amsterdam aprob termenii Pactului de Stabilitate i
Cretere, crearea unui nou mecanism al ratei de schimb pentru monedele neparticipante la zona
Euro i reglementrile stabilind cadrul legal al Euro;
decembrie 1997: Consiliul European de la Luxemburg aprob procedurile de ntrire a
coordonrii politicilor economice naionale, precum i cele privitoare la orientarea politicii ratei de
schimb pentru Euro;
25.03.1998: Comisia European i Institutul Monetar European raporteaz n ceea ce privete
atingerea convergenei economice de ctre statele membre UE, potrivit criteriilor stabilite n Tratat.
Comisia recomand 11 ri care s participe la zona Euro;
2.05.1998: Consiliul European de la Bruxelles hotrte ca zona Euro s fie format din cele
11 state propuse de Comisie, i anume: Belgia, Germania, Spania, Frana, Irlanda, Italia,
Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia si Finlanda;
1.01.1999: Consiliul Uniunii Europene stabilete n mod irevocabil ratele fixe de conversie n
Euro ale monedelor naionale din statele participante la zona Euro.
Istoric
Crearea Uniunii Economice i Monetare a fost un proiect al Uniunii Europene nc de la sfritul
anilor 60. n 1969, Summitul European de la Haga transform UEM ntr-un obiectiv oficial.
Raportul Werner, din 1970, prezenta un plan pentru atingerea obiectivului Uniunii Economice si
Monetare, plan ce urma s se desfoare ntr-un interval de 10 ani. ns, datorita crizelor petroliere,
divergenelor de politica economic i slabiciunii dolarului, aciunile de articulare a monedelor
naionale ntr-un soi de sarpe monetar au fost limitate la un aranjament n acest sens ntre
Germania, Danemarca i rile Benelux. n 1979, procesul a fost relansat prin crearea Sistemului
Monetar European (SME), ce reprezenta un exemplu nemaintlnit de cooperare n domeniul
monetar. Sistemul era construit pe principiul unor rate de schimb stabile dar ajustabile, bazate pe
existena unei serii de rate centrale determinate prin comparaie cu ECU, acesta din urma
reprezentnd o nou valoare calculat ca medie a monedelor participante. Pn n momentul
negocierii Tratatului de la Maastricht (1990 1991), SME era privit ca un succes att de ctre
economiti, ct i de ctre politicieni. Volatilitatea ratelor de schimb ntre monedele europene
fusese redus substanial: ntre 1979 si 1985 ea ajunsese la jumtatea valorii din perioada 1975
1979, i a continuat s se njumteasca n perioada 1986 1989. Scderea i, n acelai timp,
convergena dintre rata inflaiei i rata dobnzii pe termen lung au contribuit i ele la succesul
SME.
Succesul SME a reprezentat un cadru deosebit de favorabil pentru discuiile privitoare la
Uniunea Economic i Monetar, ce au fost reluate dupa 1985, cu UEM aprnd din ce n ce mai
mult n ipostaza unei etape necesare pentru finalizarea pieei unice. n 1988, Consiliul European de
la Hanovra a nfiinat un comitet condus de Jacques Delors, preedintele de atunci al Comisiei
Europene, care s propuna etape concrete ce vor jalona drumul ctre Uniunea Economic i
Monetar
41. Trecerea de la Sistemul Monetar European la Uniunea Economic monetar
Trecerea de la uniunea economic la uniunea economic i monetar prin crearea unei monede
europene unice (euro), crearea unei noi instituii financiare (Banca Central European),
responsabil cu politica monetar comun i, in special, cu controlul stabilitii preurilor, domeniu
in care are autoritate deplin
35
tranzactiilor sunt mai ridicate n cazul statelor mici, deschise, ale caror monede sunt putin sau deloc
utilizate. Asemenea monede nregistreaza si diferente mari (spread) ntre cursul de vnzare si cel de
cumparare, tocmai datorita folosirii lor putin frecvente.
Eliminarea riscului valutar poate stimula activitatea economica, inclusiv investitiile,
favoriznd astfel procesul de alocare a resurselor, de creare de locuri de munca si de crestere
economica. n aceeasi directie actioneaza si avantajul exprimarii preturilor n aceeasi moneda ceea
ce le face usor comparabile preturilor pentru aceleasi bunuri pe diverse piete.
Toate aceste avantaje arata ca un curs stabil este superior unuia flotant, fluctuant, pentru ca
decurge din conditii economice care genereaza stabilitate.
Importante beneficii ale uniunii monetare pot sa existe la nivel macroeconomic:(mai mare
stabilitate a preturilor si o sporire a credibilitatii autoritatilor monetare - conditie esentiala a bunei
functionari a politicii monetare). Faptul ca Banca Centrala a Uniunii Monetare este independenta,
este de natura a mari aceasta credibilitate. De asemenea, piata financiara liberalizata, asa cum
aceasta exista n cadrul unei uniuni monetare, va contribui la o mai buna alocare a resurselor.
PAC reprezentau n continuare 60,7% din buget. Pn n 2013, proporia cheltuielilor tradiionale
pentru PAC (cu excepia dezvoltrii rurale) va fi sczut la jumtate (32%), n urma unei reduceri n
termeni reali survenit n cursul perioadei actuale de finanare.
Numai 6% din bugetul comunitar era cheltuit pentru politica de coeziune n 1965, o cot-parte
care nu a cunoscut dect o cretere uoar pn n anii 1980 (10,8% n 1985). Actul Unic European
a pus un accent deosebit pe coeziunea economic i social i a fost urmat de o majorare
semnificativ a cheltuielilor pentru coeziune. Suma consacrat aciunilor structurale crescuse deja
pn la 17,2% n 1988 i va reprezenta 35,7% din bugetul UE n 2013, cu cel puin dou treimi
destinate competitivitii, creterii i locurilor de munc.
Finanarea pentru alte politici (n special, competitivitate, aciuni externe i dezvoltare rural)
a fost iniial deosebit de limitat. n primul cadru financiar, numai 7,3% din buget a fost rezervat
acestor domenii. Cu toate acestea, noua importan acordat dezvoltrii i competitivitii va
conduce la majorarea cotei-parte a acestor politici pn la 26% n 2013, dintre care 10,2% pentru
competitivitate, 6,3% pentru aciuni externe i 7,3% pentru dezvoltare rural.
Politicile de cheltuieli pentru perioada 2007-2013 au acordat o nou prioritate obiectivelor de
cretere i ocupare a forei de munc, precum i noilor orientri politice precum libertatea,
securitatea i justiia. n acelai timp, decizia de a efectua o revizuire a confirmat necesitatea unei
evaluri mai fundamentale, care s ofere un context pe termen lung n vederea definirii de
propuneri pentru urmtorul cadru financiar i n viitorul mai ndeprtat. Provocarea const n
elaborarea unui buget pentru viitor, care s anticipeze problemele viitoare ntr-o lume care se
confrunt cu schimbri rapide.
Dup cum bugetul evolueaz de la un cadru financiar la altul, fiecare dintre aceste cadre este
caracterizat, de asemenea, de a o anumit flexibilitate. n timp ce unele programe de cheltuieli
beneficiaz de continuitate, schimbrile survenite n situaia politic pot testa, de asemenea,
capacitatea bugetului UE de a se adapta pentru a produce rezultate optime i pentru a spori
capacitatea de reacie politic.
Astfel, pentru acele state membre care sunt exportator net modifi carea preului mondial al
unui produs va avea efecte opuse celor inregistrate de statele care se situeaz pe poziia de
importator net.
In mod similar, consumatorii din unele state member se imprumut mai mult, alii mai puin i
ca atare vor percepe in mod diferit fl uctuaiile ratelor dobanzilor de pe piaa internaional.
ocurile asimetrice pot genera disfuncionaliti i din perspectiva incompatibilitii ciclurilor de
afaceri, in sensul c unele state membre se pot afl a in faza de cretere, altele in cea de declin sau
stagnare, astfel incat o politic monetar unic, proprie zonelor monetare optime, nu ar putea
rezolva problemele tuturor statelor implicate.
Particularizand pentru zona Euro, care nu reprezint nici in acest moment o zon monetar
optim, statele membre ale acesteia nu mai au posibilitatea de a-i stabili propria rat a dobanzii
sau de a utiliza cursul de schimb ca instrument al politicii economice. Mai mult, nici unul din
mecanismele alternative de ajustare, cum ar fi migraia, nivelul salariilor, micrile de capital,
politica fi scal, transferurile fi scale sau ajutoarele directe nu funcioneaz la parametri optimi in
spaiul Euro.
In acelai timp, exist bariere culturale i lingvistice legate de mobilitatea forei de munc,
ceea ce determin variaii legate de nivelul salariilor i de rata omajului.
Din aceste considerente, Uniunea European reprezint i in prezent o zon monetar
suboptim, fapt ce constituie un impediment in aceast etap a integrrii.
Argumentele impotriva formarii unei uniuni monetare in spa.iul Uniunii Europene:
- pierderea controlului i a puterii de decizie cu privire la problemele monetare;
- pierderea de fl exibilitate, in sensul c guvernele naionale nu vor putea s ia decizii de
politic monetar care s permit protejarea economiilor lor de ocurile externe, in detrimentul
altor ri;
- diferene relativ mari in ciclurile de afaceri i standarde de via intre statele membre;
- pericolul de a diviza Uniunea European in state din interiorul i din afara Uniunii
economice i monetare;
- costurile materiale pe care le incumb inlocuirea monedelor naionale cu moneda unic,
crearea instituional i modifi crile de natur legislativ cerute de acest demers.
functionari a politicii monetare). Faptul ca Banca Centrala a Uniunii Monetare este independenta,
este de natura a mari aceasta credibilitate. De asemenea, piata financiara liberalizata, asa cum
aceasta exista n cadrul unei uniuni monetare, va contribui la o mai buna alocare a resurselor.
Uniunea Economic i Monetar (UEM) aduce stabilitate, protejeaz valoarea veniturilor
populaiei i incurajeaz crearea de noi locuri de munc. Socialitii Europeni militeaz pentru ca
Uniunea European s se concentreze mai mult pe promovarea creterii economice i pe lupta
impotriva omajului.
Beneficiile monedei euro sunt diverse i sunt resimite la niveluri diferite, ncepnd cu
persoane fizice i ntreprinderi i ajungnd pn la economii ntregi. Printre acestea se numr:
-Ofert mai variat i preuri stabile pentru consumatori i ceteni
-Securitate mai mare i mai multe oportuniti pentru ntreprinderi i piee
-Stabilitate i cretere economic
-Piee financiare mai integrate
-O prezen mai puternic a UE n economia global
-Prezena unui semn tangibil al identitii europene
Moneda unic aduce o nou for i ofer noi oportuniti care deriv din integrarea i dimensiunile
economiei zonei euro, piaa unic devenind, astfel, mai eficient.
naintea monedei euro, nevoia de a realiza operaiuni de schimbvalutar atrgea costuri
suplimentare, implica riscuri, iar tranzaciile transfrontaliere erau lipsite de transparen. Odat cu
introducerea monedei unice, afacerile au devenit mai rentabile i mai puin riscante n zona euro.
n acelai timp, posibilitatea de a compara uor preurile ncurajeaz comerul transfrontalier i
investiiile de orice tip, de la consumatorii individuali aflai n cutarea celui mai ieftin produs,
pn la ntreprinderile care achiziioneaz servicii de cea mai bun calitate i la marii investitori
instituionali care pot investi mai eficient n zona euro, unde nu exist o fluctuaie a ratelor de
schimb. n cadrul zonei euro, exist n prezent o singur mare pia integrat care utilizeaz aceeai
moned.
Beneficiile la nivel mondial
Moneda unic i zona euro nseamn i noi oportuniti n cadrul economiei mondiale.
Moneda unic transform zona euro ntr-o zon de afaceri atractiv pentru rile tere, promovnd,
astfel, comerul i investiiile. Prudena n gestionarea sa economic, face din euro o moned de
rezerv atractiv pentru rile tere i asigur zonei euro o poziie mai puternic n cadrul
economiei mondiale.
De asemenea, dimensiunea i gestionarea prudent confer stabilitate economic zonei euro,
care rezist, astfel, mai bine la aa-zisele ocuri economice externe, adic la schimbrile
economice brute care pot aprea n afara zonei euro i afecta economiile naionale, precum
creterea preului petrolului sau apariia unor turbulene pe pieele valutare internaionale. Datorit
dimensiunii i forei sale, zona euro poate absorbi mai bine asemenea ocuri externe fr pierderea
de locuri de munc i fr diminuarea creterii economice.
Realizarea beneficiilor
Moneda euro nu poate garanta, singur, stabilitatea i creterea economic . Acestea se
realizeaz, n primul rnd, prin buna gestionare a economiei zonei euro conform prevederilor
tratatului i ale Pactului de stabilitate i cretere (PSC), un element vital pentru Uniunea economic
i monetar (UEM). n al doilea rnd, ca instrument fundamental pentru potenarea beneficiilor
42
pieei unice, ale politicii comerciale i ale cooperrii politice, moneda euro face parte integrant din
structurile economice, sociale i politice ale Uniunii Europene de astzi.
industriale ale cror produse sau servicii au desfacere pe pia. n acest context, dezvoltarea
sectorului privat, ca element de susinere a dezvoltrii industriale, s-a produs n multe sectoare i
subsectoare din industrie ntr-un ritm mai susinut dect n alte ramuri ale economiei naionale.
Principalele instrumente avute in vedere pe termen scurt si mediu pentru realizarea cresterii
competitivitatii industriale sunt urmatoarele:
Dezvoltarea unui mediu de afaceri viabil si deschis prin consolidarea unui sistem legislativ
stabil, simplu, transparent si coerent, sustinut de un cadru institutional adecvat, ambele armonizate
cu cele din UE.
Accelerarea restructurarii intreprinderilor pe principiul rentabilizarii activitatii economice a
acestora, inclusiv prin inchiderea capacitatilor de productie neviabile. Viabilitatea economica si
financiara constituie tinta principala a procesului care vizeaza imbunatatirea competitivitatii
intreprinderilor. De asemenea, in cazul restrangerii activitatii sau lichidarii unor intreprinderi se are
in vedere influenta in amonte si aval din circuitul economic, pentru a fi preintampinate posibilele
efecte negative asupra procesului de productie al altor operatori economici .
Stimularea procesului de privatizare, prin diversificarea metodelor de privatizare care sa
permita accelerarea acestui proces, realizarea unor privatizari eficiente si asigurarea transparentei
corespunzatoare, in conformitate cu practica internationala in materie.
Dezvoltarea pietei concurentiale si stimularea activitatii operatorilor economici pe piata prin
continuarea procesului de armonizare legislative si de aplicare efectiva a politicii in domeniul
concurentei
Dezvoltarea utilizarii tehnologiilor informatice in sectoarele industriale prin aplicarea
Strategiei de dezvoltare a domeniului tehnologiei informatiei si comunicatiilor.
Promovarea investitiilor directe prin dezvoltarea si perfectionarea cadrului legislativ si
institutional specific, in vederea asigurarii transferului de tehnologie, cresterii performantelor
manageriale si imbunatatirea competitivitatii si accesului produselor romanesti pe pietele
internationale.
Promovarea investitiilor intangibile , respectiv in domeniul resurselor umane, in domeniul
cercetarii-dezvoltarii si inovarii, privind asigurarea calitatii si evaluarea conformitatii produselor,
precum si in domeniul standardizarii.
Dezvoltarea cooperarii industriale, prin identificarea si aplicarea unor masuri specifice de
sustinere a initiativelor industriale in acest scop, conducand totodata la asigurarea unei mai mari
stabilitati a relatiilor economice.
Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor prin facilitarea accesului la surse de finantare si servicii de
asistenta, consultanta, si informare.
Dezvoltarea unei piete nationale functionale a produselor industriale prin stimularea
competitivitatii acesteia si a cresterii cererii interne de produse industriale. Aceasta va facilita
economiile de scara, oferind oportunitati pentru adancirea specializarii productiei si aparitia de noi
producatori, mentinand astfel caracterul concurential al pietei.
Asigurarea compatibilitatii tehnologiilor si produselor industriale cu exigentele de protectie a
mediului inconjurator. In aceasta privinta, Guvernul este preocupat de respectarea reglementarilor
in domeniul protectiei mediului inconjurator si promovarea pe scara larga a tehnologiilor si
produselor curate, in conditiile mentinerii unui raport eficient intre costuri si beneficii si ale
crearii de noi modele de productie si consum.
Promovarea coeziunii sociale prin permanetizarea procedurilor de consultare cu toti actorii
din domeniul industrial, pentru extinderea participarii largi la luarea deciziilor majore si prin
obtinerea sprijinului partenerilor sociali in realizarea ajustarilor structurale.
47
51. Piaa Uniunii Europene i piaa mondial. Principalele realizri ale UE.
Piaa Comun protejeaz Comunitatea pe piaa mondial ca fiind o singur unitate de
negociere, cu propriile bariere tarifare vamale cuprinse in Tariful Vamal Comun precum i in
Politica Comercial Comun.
Concret, Piaa Comun se bazeaz pe patru liberti fundamentale:
libertatea de micare a bunurilor;
libertatea de micare a persoanelor;
libertatea de micare a serviciilor;
libertatea de micare a capitalurilor.
Adiional celor patru liberti fundamentale, Piaa Comun se sprijin pe dou politici
principiale:
Politica Comun in Agricultur;
Politica Concurenei.
48
Piaa Comun
Fundamentele legislaiei economice Europene sunt stabilite de ctre Tratatul de Fundamentare
al Uniunii Europene, Tratat prin care prile contractante, respectiv Statele Membre, stabilesc
Uniunea European (art.1). Inc de la inceputul Tratatului sunt definite prcis obiectivele Uniunii
Europene. Astfel, art. 2 din cadrul Tratatului prevede ca sarcini specifice de indeplinit pentru
Comunitate stabilirea i crearea unei Piee Comune precum i a unei uniuni economice i monetare.
Totodat, prin implementarea politicilor comune, aa cum sunt acestea definite in art. 3 i art. 4 ale
Tratatului, promovarea, la nivelul Comunitii, a unei dezvoltri armonioase, echilibrat i
susinut a activitilor economice, un nivel ridicat al angajrii i al proteciei sociale, egalitatea
dintre brbai i femei i dintre toi cetenii din cadrul Comunitii, fr discriminare, cretere
economic echilibrat, susinut i cu un coeficient sczut al inflaiei, un grad ridicat de
competitivitate in domeniile economice, un grad ridicat de protecie i de imbuntire a mediului,
creterea standardelor de via precum i a calitii vieii in general, coeziune economic i social
i solidaritate intre Statele Membre.
Incepand cu 20 de ani in urma, decalajul economic dintre Uniunea Europeana si Statele Unite
nu a incetat sa creasca. Intre 1980 si 2000, cresterea economica a SUA a depasit-o pe cea din zona
euro cu un procentaj mediu anual de 0,9%, pentru ca in perioada 1992-2005, acest decalaj sa atinga
nivelul de 1,4%, scrie cotidianul francez Le Figaro.
Pentru Vechiul Continent, aceasta diferenta a determinat costuri echivalente Produsului Intern
Brut al Frantei si Italiei. Acest lucru se justifica prin rata ridicata a somajului din aceasta regiune.
Kepler Equities, vorbeste chiar de posibilitatea modificarii ordinii economice mondiale. El
mentioneaza ca, pana in 2035, PIB al Chinei il va depasi pe cel european, conform statisticilor.
Aceasta problema se amplifica cu atat mai mult cu cat principala cauza a scaderii importantei
economice a zonei euro consta in lipsa productivitatii investitiilor acumulate de Europa in ultimii
15 ani. Mai mult, masurile luate de oficialii Uniunii Europene pentru a eradica problema respectiva
nu au avut cele mai bune rezultate.
Foarte dinamic in jurul anilor ''70, datorita castigurilor superioare celor din Statele Unite,
Vechiul Continent nu a beneficiat de un inceput pozitiv procesului mondializarii. La inceputul
anilor ''90, reunificarea Germaniei i-a costat scump pe toti locuitorii regiunii. La aceasta s-au
adaugat moneda unica foarte puternica si ratele foarte ridicate ale dobanzii, care au determinat, in
primul rand, criza imobiliara din Franta. Investitiile au scazut si mai mult in momentul izbucnirii
revolutiei tehnologiilor informatiei, dincolo de Oceanul Atlantic. Acest sector s-a dezvoltat si in
Europa, insa abia incepand cu anul 1998. In ceea ce priveste Internetul, investitiile din Europa sunt
aproape invizibile in comparatie cu cele de pe teritoriul Statelor Unite.
Donay avertizeaza ca "Europa ar putea rata un nou ciclu de investitii care a luat amploare in
Statele Unite", o data cu dezvoltarea biotehnologiei, nanotehnologiei si sectorului energetic.
Americanii au inceput sa faca investitii semni-ficative in acest domeniu incepand cu aproximativ
doi ani in urma. In acelasi timp, in Germania volumul investitiilor din acest sector abia a atins
nivelul inregistrat de SUA in 1995.
Oficialii europeni realizeaza, totusi, ca dinamismul economic intr-o economie matura este
influentat mai mult de oferta decat de cerere. Iar acest lucru se vede mai ales pe piata de telefonie
mobila sau in cazul Internetului. Inovatia a devenit un lucru esential pentru cresterea economica.
In acest sens, cele 15 tari membre ale Uniunii Europene, reunite in cadrul summitului de la
Lisabona, din 2000, si-au fixat drept obiectiv ca Europa sa devina cea mai competitiva si mai
dinamica economie, pana in 2010. Insa obiectivul respectiv a ramas doar consemnat pe hartie,
avand in vedere putinele eforturi si investitii care s-au facut in domeniul cercetarii si dezvoltarii.
49
In 2003, Europa a consacrat cheltuielilor de cercetare si dezvoltare doar 1,9% din Produsul
Interrn Brut, comparativ cu cele 2,7% alocate de Statele Unite acestui sector, 3,2% ale Japoniei si
cele 1,31% ale Chinei. Asadar, pentru a atinge targetul de 3% pana in 2010, Europa mai are un
foarte lung drum de parcurs. Cu atat mai mult cu cat statisticile arata ca, in 2005, cheltuielile pentru
cercetare si dezvoltare au stagnat, practic. Conform estimarilor analistilor, chinezii vor aloca 2,2%
din PIB acestui sector, mai mult decat nivelul actual al Europei.
Noua dintre cei mai mari editori de software din lume sunt americani. Uniunea Europeana
afiseaza, de asemenea, un deficit comercial semnificativ in domeniul produselor de inalta
tehnologie.
Acest deficit s-a ridicat la 23 de miliarde de euro in 2000, in timp ce Japonia a inregistrat un
excedent de 39 de miliarde de euro in acest domeniu.
Insa, care sunt motivele pentru care Uniunea Europeana a inregistrat o asemenea intarziere?
Se pare ca Vechiul Continent a avut alte prioritati, precum politica agricola comuna sau politica
regionala destinata tarilor mai putin dezvoltate. Cele doua domenii acapareaza 80% din bugetul
european. Asa ca nu mai raman decat 5% pentru cercetare si dezvoltare.
Constienta insa de aceasta problema, Comisia Europeana a propus, in urma cu cateva luni, ca
acest procent sa fie dublat in vederea bugetului specific perioadei 2007-2013, care consta in jur de
70 de miliarde de euro. Acest lucru a dat nastere unor numeroase polemici in privinta structurii
viitorulului buget.
"Ma nelinisteste starea de spirit care domina in acest moment printre statele membre in ceea
ce priveste solutiile preferate de acestea", a declarat Janek Potocnik, comisarul european al
cercetarii, facand referire la prevederile celui de-al saptelea program de referinta pentru cercetare si
dezvoltare.
Se pune insa problema gestionarii celor 5 procente destinate sectorului de R&D. "Impartirea
acestui buget intre cele 25 de state membre ale Uniunii Europene este inutila. Mult mai eficienta
este promovarea muncii in retea", subliniaza Lionel Fontagne, directorul Centrului de Studiu si
Cercetare a Economiei Internationale din Franta (CEPII). El ofera drept exemplu Statele Unite, in
cazul carora universitatile si intreprinderile depun un efort comun in ceea ce priveste sectorul de
cercetare si dezvoltare.
Insa, toti observatorii au recunoscut necesitatea stabilirii unor standarde europene comune.
Cele 25 de state membre ale Uniunii Europene ar avea, de altfel, de castigat din cumularea
cheltuielilor la nivelul intregii Europe. "Din totalul investitiilor realizate in Europa, doar 10% au
fost puse in comun.", a subliniat Pascal Lamy, conducatorul Organizatiei Mondiale a Comertului.
Contradictiile dintre competitivitatea de pe piata europeana si lipsa unei fiscalitati comune
demonstreaza faptul ca statele membre nu sunt foarte interesate de investitiile in viitorul lor si al
intregii Uniuni Europene. "Concurenta fiscala determina statele Uniunii Europene sa reduca o mare
parte din cheltuieli, si in special pe cele pentru cercetare si dezvoltare", adauga Pascal Lamy.
Cat timp zona euro nu va exploata suficient inovatia, productivitatea si potentialul sau de
crestere vor ramane la acelasi nivel scazut. Ea are nevoie de investitii puternice, capabile sa sustina
proiectele pe termen lung ale Bruxelles-ului.
Economiile europenilor sunt destul de ridicate, insa ele sunt utilizate cel mai adesea in scopul
acoperirii cheltuielilor curente ale statelor membre.
Cat despre intreprinderi, acestea profita de nivelul scazut al ratelor dobanzilor, beneficiind,
astfel, de o situtie financiara foarte buna. Cu toate acestea, nivelul scazut al consumului european
le determina sa caute proiecte de investitii mai rentabile, in strainatate.
Un lucru este sigur insa. Europa nu este mai putin capabila decat Statele Unite sa creeze noi
locuri de munca si, implicit, cerere.
50
nevoia unei baze legale solide n lupta mpotriva terorismului i nevoia proteciei
datelor
In primul raport privind Muntenegru, se arata ca cel mai nou stat european a inregistrat unele
progrese in lupta impotriva coruptiei. Insa CE isi doreste ca aceasta problema sa fie abordata in
intregul sistem legislativ si institutional care inca mai contine goluri legislative ce permit
extinderea coruptiei si limiteaza capacitatea statului de a preveni si combate eficient coruptia.
Constatarile Comisiei cu privire la Bosnia si Hertegovina sunt dezamagitoare. Potrivit raportului,
progresul inregistrat de acest stat in indeplinirea criteriilor politice a continuat intr-un ritm mai
scazut, iar prioritatile politice prevazute in Parteneriatul European au fost abordate doar in parte.
Situatia delicata a teritoriului Kosovo este o provocare deosebita pentru CE care precizeaza ca
stabilirea unui statut al provinciei trebuie sa se faca in mod clar, atat din punct de vedere politic, cat
si legal.
In timp ce raportul de acest an prezinta o imagine obiectiva a tranzitiei din Balcani, CE recunoaste
ca strategia sa de extindere, care spune stop pentru moment potentialilor membri este, de
asemenea, un raspuns la reticenta cetatenilor UE vis a vis de o eventuala extindere a blocului ce va
fi format in curand din 27 de natiuni.
Pentru cele din Europa de Est si din regiunea caucaziana, insa, situatia este mai putin optimista,
raportul continand doar vagi referiri la viitor.
54. Relaiile RM cu rile UE
EVOLUIA RELAIILOR REPUBLICII MOLDOVA
CU UNIUNEA EUROPEAN
Republica Moldova a nceput relaiile sale cu UE dup 27 august 1991 n calitate de
succesor al URSS, ca i alte foste republici sovietice.
La 20 iulie 1992 Comisia propune semnarea acordurilor de parteneriat i cooperare cu noile
state independente, aprute n urma destrmarii URSS. Negocierile n acest scop au nceput cu mai
multe ri ale CSI, dar nu i cu Moldova. La 1 noiembrie 1993, i repetat la 28 ianuarie 2004
Preedintele Republicii Moldova dl Mircea Snegur adreseaz preedinilor Consiliului European i
Comisiei Europene scrisori, n care constat cu regret c Moldova este unica ar din spaiul
Europei centrale i de est, cu care UE nc nu i-a definit relaiile.
Insistena autoritilor moldoveneti de atunci a fcut pn la urm ca APC s fie negociat i
semnat ntr-un termen destul de scurt la 28 noiembrie 1994, la numai 10 luni de la ultimul mesaj
al preedintelui Snegur. Dat fiind c procesul de intrare n vigoare a acordului era de lung durat,
la 2 octombrie 1995 a fost semnat i la 1 mai 1996 a intrat n vigoare Acordul interimar privind
comerul ntre Republica Moldova i Uniunea European, fapt care a permis o dinamizare a
schimburilor comerciale.
Sfritul anului 1994 i prima jumtate a anului 1995 este perioada cnd Moldova apare ntro lumin favorabil pe arena internaional, ajungnd chiar s fie un exemplu al reformelor
democratice. Anume n aceast perioad, mai concret la 13 iulie 1995 Moldova devine prima ar
din CSI, care este admis n Consiliul Europei, pas important pe calea apropierii rii noastre de
UE.
Dup intrarea n vigoare a APC la1 iulie 1998, relaiile Republicii Moldova cu UE au fost
plasate ntr-un cadru legislativ oficial, care a pus i baza juridic a aplicrii programului TACIS de
asisten n Moldova.
53
Opiunea de integrare european a Republicii Moldova are la baz urmtoarele argumente polit
economice:
Istoria UE este un bun exemplu de cooperare regional drept mijloc sigur de aprare a
intereselor naionale. Actuala faz a proceselor de integrare politic i economic a Europei este
orientat spre constituirea unui sistem politic paneuropean i face necesar antrenarea tuturor
rilor continentului, indiferent de statutul lor vizavi de UE: membru, candidat, asociat sau candidat
ntr-o perspectiv mai ndeprtat. Aceast necesitate este dictat i de contextul actual al
sistemului internaional, inclusiv, globalizarea economiei i a relaiilor interstatale, consecinelor
crora RM va trebui s le fac fa, mai devreme sau mai trziu. Doar fcnd parte dintr-o
comunitate politic i economic puternic, precum este UE, RM va fi n msur s nfrunte
aceast problem;
Dezvoltarea dialectic a civilizaiilor vorbete despre faptul c, mai devreme sau mai
trziu, toate rile situate pe continentul european, fr excepie, vor fi antrenate n procesul
integrrii. RM nu poate s rmn izolat i nici s se opun acestui proces.
Orientarea clar european a RM va atrage investiiile strine care rmn o
component decisiv n creterea economic a rii. Acest lucru va determina i competitivitatea
mrfurilor sale pe piaa extern;
Concomitent s-a majorat exportul altor grupe de mrfuri (articole textile i din piele, grsimi i
uleiuri, metale, maini)
Astfel, atragerea ISD in Moldova a contribuit la dezvoltarea noilor ramuri i renovarea celor
tradiionale, a modificat structura atat a exporturilor, cat i a importurilor, in structura importurilor
crescand ponderea utilajului i a echipamentului. Sporirea fluxului de investiii strine in ramurile
orientate ctre export contribuie la diversificarea structurii economiei naionale, saturarea pieei de
consum interne i lichidarea soldului negativ al comerului exterior.
Investiiile UE directe au devenit, deja, o parte component a economiei moldoveneti. Dar, cu
toate c dinamica fluxului de investiii strine este relativ pozitiv, momentan, ele nu influeneaz
in mod real dezvoltarea rii. Capitalul strin inc nu stimuleaz creterea produciei industriale i
nu contribuie la efectuarea unor transferuri structurale profunde in economia rii, la ameliorarea
situaiei pe piaa muncii, la creterea potenialului de export al rii.
n Republica Moldova investesc ntreprinztorii din 42 de ri, cele mai eseniale investiii
fiind din rile Uniunii Europene.
Nivelul investiiilor strine din rile membre ale Uniunii Europene in rile candidate
reprezint adevratul barometru al integrrii.
Dincolo de aceste considerente legate strict de aderarea la Uniunea European, analiza
situaiei actuale i a tendinelor in perspectiva termenului mediu a fluxurilor mondiale de investiii
strine directe ne-au condus la concluzia unui grad tot mai mare de interdependen intre evoluiile
din domeniu din diferite zone ale globului. Drept urmare, evoluia fluxurilor de investiii strine
directe din Moldova va fi influenat de evoluiile din Europa dar i de cele din Asia. In acest
context apreciem c o politic activ de atragere a investiiilor strine directe trebuie s aib in
vedere nu doar aspectele specifice pieei interne din Moldova, ci i evaluarea implicaiilor
evoluiilor unor piee situate la mare distan.
Evaluarea trsturilor produciei i investiiilor strine directe ne conduc la concluzia c
extinderea Uniunii Europene duce la intensificarea concurenei pentru atragerea ISD. Noile state
membre nu vor reui s ating aceleai rate de cretere a ISD ca in perioada de preaderare iar
vechile state membre ale UE au nevoie din ce in ce mai mare de ISD pentru a contrabalansa
creterea economic sczut. In ceea ce privete scenariul convergenei specializrii pe termen lung
vechile i noile state membre ale Uniunii Europene vor concura pentru atragerea aceluiai tip de
investiii strine directe, noile state membre pierzand avantajul costului mai redus de producie,
acesta fiind preluat de rile din Sud-Estul Europei i Comunitii Statelor Independente.
Mrimea, atractivitatea i claritatea prezentrii ofertei de proiecte de investiii au un rol major
in determinarea volumului intrrilor de investiii. Totodat am constatat c utilizarea stimulentelor
financiare sau fiscale nu este un substituent al unui cadrul legal stimulativ ci in unele cazuri poate
fi considerat un supliment al unui cadru investiional deja atractiv sau o compensaie pentru
imperfeciunile pieei care nu pot fi remediate altfel.
Statele care acord stimulente trebuie s analizeze relevana acestora, relaia beneficii
economice-constrangeri bugetare inclusiv impactul pe termen lung asupra eficienei interne i
angajamentele asumate pe plan internaional.
58.POLITICA EUROPEAN DE VECINTATE
Politica European de Vecintate (PEV) reprezint o nou abordare in cadrul relaiilor
dintre Uniunea European i vecinii si, abordare ce o depete pe cea tradiional bazat pe
cooperare.
57
obiectivelor i aciunilor incluse n Planul de Aciuni va crea condiii pentru avansarea la un alt
grad al relaiilor cu UE.
Scopul:
Planul de Aciuni RM-UE stabilete un set comprehensiv de prioriti n domenii ce in de sau
depesc aria Acordului de Parteneriat i Cooperare dintre UE i Moldova.
Prioritile menionate n Planul de Aciuni drept necesitnd o atenie special
1. Conflictul transnistrean
2. Democraia i supremaia legii
3. Libertatea Mass-media
4. Reforma administrativ i reforma justiiei
5. Cooperarea cu Instituiile Financiare Internaionale, stabilitatea macroeconomic i
reducerea srciei
6. mbuntirea climatului investiional
7. Vama i Managementul Frontierei (inclusiv sectorul transnistrean)
8. Promovarea comerului reciproc, inclusiv Preferinele Comerciale Autonome
9. Lupta mpotriva crimei organizate
10. Managementul eficient al fluxurilor migraionale
Suplimentar la aciunile menionate mai sus care reflect aciunile prioritare identificate de UE
i Moldova n Planul de Aciuni, urmtoarele aciuni adiionale vor fi necesare de implementat in
domeniul de:
Statistica
Energetica
Transport
Mediul nconjurtor
Societate Informaional
Contacte inter-umane
60