Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi Iai

Facultatea de Construcii de Maini i Management Industrial

Specializarea Tehnologia Construciilor de Maini

PROIECTAREA DISPOZITIVELOR
~ PROIECT ~

STUDENT:
GRUPA: 4401 - B
2009-2010
[1]

Tema proiectului
S se proiecteze un dispozitiv special in faza de documentaie de executie, pentru prinderea
semifabricatului din figura de mai jos, la prelucrarea prin strunjire a suprafeelor marcate, in condiiile in
care prelucrarea se face pe un strung SNA-450, programul anual de fabricaie fiind de 50.000 bucai pe
an.

Scara 1:1
Tolerante generale ISO 2768-mk
Material OLC 45 STAS 880-88

[2]

E1. ANALIZA TEMEI DE PRIECTARE. INFORMAREA INIIAL.

STABILIREA DATELOR INIIALE
F1.1. Analiza temei de proiectare
Se cere proiectarea unui component al sistemului tehnologic care sa permita orientareapozitionarea si fixarea piesei la o operaie de prelucrare prin strunjire exterioara.
La acest proiect trebuie elaborat atat desenul de ansamblu cat si desenele reperelor principale. Dat
fiind programul anual de producie, de 50.000 bucati pe an, se poate aprecia, conform indicaiilor din
literatura de specialitate, c producia are un caracter de serie mijlocie si prin urmare, dispozitivele de
proiectat pot avea o complexitate medie.
Piesa ce trebuie prelucrata este de complexitate medie, facand parte din categoria pieselor de
revolutie, fiind vorba de o strunjire de degrosare.

F1.2. Informarea iniial

Nr.
Crt
.

Denumirea
soluiei

Mecanism de
centrare
i
strngere
cu
canal
n
spriral
Arhimede i
flci
radiale
glisante

Schia soluiei constructiv-funcionale

Sursa

[2]
Pag. 35, Fig. 7.13

[3]

Mecanism de
centrare
i
strngere
cu
prghii, pan
multipl i 2
flci
de
prindere

[2]
Pag. 54, Fig. 7.24

Bucsa elastica
bilaterala

[1]
Pag. 281, Fig. 4.18,c

Mecanism de
centrare i
stngere cu
role

[1]
Pag. 262, Fig. 4.6

[4]

Dorn cu pene,
cuprindere pe
flansa

[3]
Pag. 786

Dorn
autocentrant
cu
buc
elastic
pentru
piese
scurte.

[1]
Pag. 281, Fig. 4.18,a

Orientare, pozitionare si fixare in universal

Lista bibliografica:
1. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.
2. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1 2, Inst. Politehn. Iai, 1981.
3. GHERGHEL N Construcia i exploatarea dispozitivelor tehnologice Inst. Politehn. Iai 2006

[5]

F1.3. Stabilirea datelor iniiale

Datele iniiale necesare proectrii dispozitivelor
Nr.
Crt.

Datele initiale

Scheme (schite, desene), valori

etc.

Sursa:
Denumirea, fig.,
tab. rel. pag.

1. Date legate de pies:

1.1.
1.2.

Rolul functional in
ansamblul din care face
parte
Forma si complexitatea

1.3.

Grupa (familia) tehnologica

1.4.

Materialul:
- Marca:
- Standardul:
- Starea:
- Compozitia chimica:

1.5.

1.6.

Bucsa

[2], tab. 1.5., pag.

51

forma cilindrica, in trepte,

complexitate medie
2
OLC 45
STAS 880-88
Bruta
C 0,42 %
Mn 0,50 %
Si 0,17 %
P 0,04%
S 0,045 %

Proprietatile fizicomecanice principale

- Limita de curgere
- Rezistenta la rupere Rp0,2 = 410 [N/mm2]
- Alungirea la rupere Rm = 700 - 840[N/mm2]
- Tratamentele:
A = 14 [%]
N., C.R.
Dimensiunile
(marimea,
gabaritul):
- Coordonatele centrului
de masa (greutate):
- Masa:
- Momentul de inertie
masic in raport cu axa
de rotatie a piesei:
Caracteristicile geometrice
ale suprafetei de prelucrat,
dupa prelucrare:
- Forma si precizia de cilindrica
forma:
- Dimensiunile
si
55 x 10 mm
precizia dimensionala:
- Pozitia
relativa
(orientarea,
pozitia,
[6]

[2], tab. 1.5., pag.

51
[2], tab. 1.6., pag.
55

bataia) si precizia
pozitiei relative:
Ondulatia:
Rugozitatea:
3,2 m

1.7.

Caracteristicile geometrice
ale suprafetei de prelucrat,
dupa prelucrare

1.8.

Suprafetele care vor suferi

prelucrari ulterioare
Suprafetele (bazele) de
orientare-pozitionare
indicate de catre tehnolog

1.9.

2. Date legate de scul:

2.1. Tipul

2.2.

Notarea

2.3.

Dimensiunile partii active

2.4.

Forma si dimensiunile partii

de prindere si de ghidare a
sculei
Parametrii geometrici
Materialul
Durabilitatea
Modalitatea de ghidare

2.5.
2.6.
2.7.
2.8.

cutit de strung pentru degrosat

tipul placutei de CMS este

TNMG
unghiul de atac principal k = 90
grade, lungimea muchiei active
este de 12 mm

3. Date legate de maina-unealt:

3.1. Tipul
SNA-450
3.2.

Gabarit maxim al pieselor 3050; 1350; 1375 [mm]

prelucrate
3.3. Firma producatoare
3.4. Cursele
diferitelor
subansambluri mobile
- Cursa maxima a saniei 170 [mm]
port-cutit
- Cursa maxima a saniei 305 [mm]
transversale
[7]

[2], tab. 1.17., pag.

75
[2], tab. 1.17., pag.
77
[2], tab. 1.17., pag.
77

Cursa maxima a saniei

longitudinale
- Cursa
saniei
longitudinale la o rotatie
completa a rotii de mana
3.5. Distantele
minime
si
maxime
intre
diferite
subansambluri
- Distanta intre varfuri
- Distanta pe verticala de
la linia varfurilor pana la
baza de asezare a
cutitului
3.6. Gama de turatii

3.7.
3.8.

Gama de viteze
Gama de avansuri

3.9.
3.1
0.
3.1
1.

Tipul actionarii
Puterea instalata

3.1
2.
3.1
3.
3.1
4.
3.1
5.
3.1
6.

900 [mm]
27 [mm]
[2], tab. 1.17., pag.
75
1000 [mm]
38 [mm]

16; 20; 25; 31,5; 40; 50; 63; 80;

100; 125; 160; 200; 250; 315;
400; 500; 630; 800; 1000; 1250;
1600 [rot/min]

[2], tab. 1.17., pag.

75

0,028; 0,040; 0,045; 0,050; 0,056;

0,063; 0,071; 0,080; 0,090; 0,100;
0,112; 0,125; 0,140; 0,160; 0,180;
0,200; 0,224; 0,250; 0,280; 0,315;
0,355; 0,400; 0,450; 0,500; 0,560;
0,630; 0,710; 0,800; 0,900; 1,000;
1,120; 1,250; 1,800 [mm/rot]

[2], tab. 1.17., pag.

75

7,5 [kW]

[2], tab. 1.17., pag.

77

Fortele
si
momentele
admise de mecanismele de
avans
Forma
si
dimensiunile
caracteristice ale capatului
din fata si din spate al
arborelui principal
Forma
si
dimensiunile
caracteristice ale mesei
Numarul,
forma,
dimensiunile si pozitia
canalelor mesei
Forma si dimensiunile partii
de prindere a sculei sau a
dispozitivului de prindere a
acesteia
Parametrii instalatiei de 0,15 kW; 220/380 V; 50 Hz; 3000
3
racire-ungere
rot/min; debit cca. 1 m /h la
[8]

[2], tab. 1.17., pag.

77

4,5 m col. apa

3.1
7.
3.1
8. -

Pozitia
elementelor
de
comanda
Precizia
La mers in gol
0,3 [mm]
In sarcina la operatii de 0,1 [mm]
finisare
0,3 [mm]
- In sarcina la operatii de
degrosare
3.1 Arhitectura generala
9.
3.2 Amplasamentul
in
0.
sectie/atelier
3.2 Coeficientul de incarcare al
1.
masinii-unelte

[2], tab. 1.17., pag.

77

4. Date legate de verificatoare (mijloace/ echipamente de control)

4.1. Tipul
subler
micrometru
rugozimetru
echipament de control al
abaterilor alcatuit din: placa de
control, comparator cu cadran
4.2. Notarea
4.3. Dimensiunile de gabarit
Micrometru de exterior L = 150
[mm]
ubler de exterior L = 25 [mm]
4.4. Intervalul de masurare
4.5. Precizia de masurare
Micrometru de exterior 0.05
[mm]
ubler de exterior 0.1 [mm]
5. Date legate de accesorii
5.1. Denumirea
[2], tab. 1.18., tab.
- Arborele principal
1.19, pag. 78-79

Capul arborelui principal

cu con de centrare si
saiba baioneta

Partea din spate

arborelui principal

[9]

5.2.

Caracteristicile
principale

tehnice Capul arborelui principal cu con

de centrare si saiba baioneta

Partea din spate a arborelui

principal

Date legate de instalaiile de ridicat i transportat

6.
6.1.

Denumire

6.2.

Caracteristici
principale

7.

piesa fiind de dimensiuni reduse

nu este necesar prezenta unei
instalaii de ridicat si transportat
tehnice piesa fiind de dimensiuni reduse
nu este necesar prezenta unei
instalaii de ridicat si transportat

Date legate de regimul de lucru

7.1.

Adaosul de prelucrare

7.2.
7.3.

Numarul de treceri
Adancimea de aschiere

7.4.
7.5.
7.6.

Avansul
Viteza de avans
Viteza de aschiere

7.7.

Turatia

7.8.

- strunjire 55: 0,7 [mm]

- strunjire laterala: 1,1 [mm]
o trecere pt fiecare operatie
- strunjire 55: t = 1,52 [mm]
- strunjire laterala: t = 1 [mm]
0,355 [mm/rot]
0,355 [mm/rot]
- strunjire 55: 60,97 [m/min]
- strunjire laterala: 65,85
[m/min]
- strunjire 55: 315 [rot/min]
- strunjire laterala: 315
[rot/min]

Conditiile de racire-ungere:
Modul de aducere a
mediului/lichidului
de
racire-ungere
- Compozitia chimica a
mediului/lichidului
de
racire-ungere
- Debitul
-

[10]

[2], tab. 1.18., tab.

1.19, pag. 79

7.9.

8.

Forma aschiilor

Date legate de solicitarile de prelucrare, control, asamblare, etc.

8.1.

8.2.
8.3.

8.4.
8.5.
8.6.

Schema
fortelor
si
momentelor ce solicita piesa
in regimuri tranzitorii si in
regtim stabil de prelucrare
Marimea greutatii piesei
Marimea
fortelor
si
momentelor de inertie si a
fortelor centrifugale de
inertie
Marimea
fortelor
si
momentelor de aschiere
Caracterul
fortelor
si
momentelor de aschiere
Puterea necesara aschierii

Date legate de norma de timp

9.
9.1.

Norma de timp pe operatie

NT

9.2.

Timpul de baza

tb

= 0,15

9.3.

Timpul de baza

9.4.

postului cu faza cea mai

lunga
Timpul ajutator

9.5.
9.6.
9.7.
9.8.
9.9.
9.1
0.

tb

[3]

al 0,15

[3]

ta

= 11,25

[3]

Timpul de odihna si
necesitati firesti
Timpul de deservire tehnica

t on

= 0,53

[3]

t dt

= 1,42

[3]

Timpul
de
deservire
organizatorica
Timpul
de
pregatireincheiere
Ritmul liniei tehnologice
Categoria lucrarii

t do

= 0,119

[3]

t pi

= 10

[3]

10.Date legate de volumul productiei

10.
1.
10.
2.
10.
3.
10.
4.

Volumul total de productie

Volumul anual de productie
Tipul productiei
Numarul de piese din lot
[11]

10.
5.

Numarul de schimburi in
care lucreaza sectia pentru
care
se
proiecteaza
dispozitivul

11.Date legate de particularitatile constructiv-functionale si de

exploatare ale unor dispozitive similare
12.Date legate de disponibilitatile intreprinderii
12.
1.
12.
2.
12.
3.

Disponibilitatile
de
materiale
Disponibilitatile de energie
de actionare
Disponibilitatile tehnologice

13.Timpul disponibil pentru proiectarea dispozitivului

Lista bibliografica:
2. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., Indrumar de Proiectare a dispozitivelor, Vol. 1.
Analiza temelor de proiectare. Informarea initiala. Stabilirea datelor initiale. Stabilirea solutiilor de
ansamblu ale dispozitivelor. Inst. Politehn. Iai, 1983.
3. Indrumar de Proiectare TCM

[12]

E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.E).

STABILIREA SOLUIEI DE PRINCIPIU (ANASAMBLU) A
DISPOZITIVULUI
F2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.), ce va
sta la baza proiectrii dispozitivului
Schema optim de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezint acea schem tehnic
posibil, care asigur obinerea condiiilor de precizie dimensional/geometric impuse prin tem i
conduce la costul minim al operaiei.
Aceast faz presupune parcurgerea urmtoarelor activiti:

A2.1.1. Stabilirea schemelor de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.)

tehnic posibile
Nr.
crt.
0

Schema de proiectare tehnic posibila (SP-TP)

Denumirea
1

Schita
2

[13]

Avantaje

Dezavantaje

1.

Prelucrarea cu
o singura scula
a piesei din
aceeasi
prindere

strangere
uniforma a
piesei;
nu necesita
dispozitiv de
prindere
multiplu a
sculelor(fiind
utilizata o scula)
timpi
ajutatori de
orientarestrangere
scazuti;
costul scazut
al sculei;
nu necesita
dispozitiv de
prindere a piesei
complex

necesita
dispozitiv de
prindere a
piesei;
grad scazut de
utilizare a puteri
masinii unealta;
scade
durabilitatea
sculei;
productivitate
scazuta;

2.

Prelucrarea
succesiva cu o
singura scula a
doua sau mai
multe piese din
aceeasi
prindere

strangere
uniforma a
pieselor;
grad ridicat de
utilizare a puteri
masinii unealte;
costul scazut
al sculelor;
productivitate
ridicata;

necesita
dispozitiv de
prindere a
piesei;
scade
durabilitatea
sculei
timp de
prelucrare mare
timpi ajutatori
de orientarepozitionare si
strangere
ridicati;

[14]

3.

Prelucrarea cu
mai multe scule
a doua sau mai
multe piese din
aceeasi prindere

strangere
uniforma a
pieselor;
grad ridicat de
utilizare a puteri
masinii unealte;
costul scazut
al sculelor;
productivitate
ridicata;

necesita
dispozitiv de
prindere a
piesei;
necesita
dispozitiv de
prindere
multiplu a
sculelor;
costul ridicat
al sculelor;
timpi
ajutatori de
orientarepozitionare si
strangere
ridicati;

4.

Prelucrarea cu
doua scule a
piesei
dintr-o
prindere; piesa
este orientata si
fixata
pe
dispozitivul de
proiectat

strangere
uniforma a
pieselor;
costul scazut
al sculelor;
strangere
uniforma a
pieselor;
timpi ajutatori
de orientarepozitionare si
strangere scazut;

necesita
dispozitiv de
prindere a
piesei;
scade
durabilitatea
sculei;
productivitate
scazuta;

A2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare

Nr.
Crt

Criteriul

Unitati partiale pentru SP-TP

numarul:
[15]

.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Precizia suprafetelor prelucrate

Gradul de uniformitate a strangerii pieselor
Gradul de utilizare a puter disponibile a MU
Timpi ajutatori de OP si S
Necesitatea dispozitivului de prindere multiplu a sculelor
Durabilitatea sculei
Necesitatea folosirii dispozitivului de prindere multipla a
pieselor
Costul sculelor

10
10
7
10
0
7
7

10
10
7
10
0
7
10

10
10
7
6
5
10
5

10
10
7
8
0
10
7

10
61

8
62

4
57

10
62

Adoptam ca si schema optima de prelucrare varianta numarul 4:

Prelucrarea cu doua scule a piesei dintr-o prindere; piesa este orientata si
fixata pe dispozitivul de proiectat acesta fiind fixat intre varfuri sau direct pe arbore
al masinii

F2.4. Stabilirea dispozitivului existent sau care poate fi achiziionat n timpul

disponibil i poate fi folosit
[16]

2.
3.
4.
5.
6.

diispozitivuluiSchema optima de prelucrare ce sta la baza proiectari

1.

Pozitia piesei

Orizontala

Modul de prelucrare al
suprafetelor de acelasi tip sau de
tip diferit
Numarul
Cu o scula
pieselor
Cu mai multe
prelucrate
scule
simultan
Numarul
Pe un rand
pieselor
Pe mai multe
prelucrate din
randuri
aceeasi prindere
Numarul posturilor de lucru

Mod de manipulare a pieselor la introducerea si

scoaterea in/ din dispozitiv
Calificarea operatorului ce va deservi dispozitivul
Gradul de dezvoltare a documentatiei ce urmeaza
a fi elaborate
Elemente componente ale dispozitivului ce trebuie
executate cu o precizie ridicata
Numarul de dispozitive necesare

[17]

Cu o mana, de catre muncitor

Categoria a-3-a
Documentatia de executie
Elemente de orientare
Elemente de strangere
1

_
2
1

Conditii
suplimentare

Conditii de precizie
determinate (CD)

Conditii (C)

Asigurarea inchideri fortelor de

aschiere, centrifugale, de inertie si
de strangere prin elementele de
orientare sau de orientare si
strangere
Limitarea zonei de lucru a
sculelelor aschietoare (a cursei
avansurilor), pentru cresterea
productivitatii prelucrarii

Total conditii
Tipul schemei de orientare necesara

Gradele de libertate ale piesei

Translatii
Rotatii
Tx
Ty
Tz
Rx
Ry

Rz

Orientare cu motivatie tehnico-economica,

incompleta

[18]

A3.1.5. Alegerea suprafeelor de orientare-poziionare ale pieselor

Numarul, tipul, forma,
pozitia, si marimea
elementelor geometrice
ale piesei ce ar putea
servi ca suprafete de
orientare
O suprafata cilindrica
interioara

Notarea
conform
schitei
operatiei
sau fazei

Daca este sau

nu suprafata
de
determinare
a bazelor de
cotare

Daca se
alege sau
nu ca
suprafata
de
orientare

Justificare

DA

DA

O suprafata plana
inelara
O suprafata cilindrica
exterioara

DA

DA

DA

DA

O suprafata plana
inelara

DA

DA

Este suprafata determinanta

a bazelor de cotare
Asigura stabilitatea piesei pe
suprafetele de orientare
Este suprafata determinanta
a bazelor de cotare
Este suprafata determinanta
a bazelor de cotare
Asigura stabilitatea piesei pe
suprafetele de orientare
Este suprafata determinanta
a bazelor de cotare

[19]

A3.1.6. Evidenierea elementelor de orientare-poziionare sau de orientarepoziionare i strngere ale dispozitivului (reazemelor) ce pot fi utilizate pentru
materializarea orientrii-poziionrii pe suprafeele de orientare-poziionare alese
ale pieselor, precum i a simbolurilor acestora

1 dorn (bolt) rigid lung tesit (frezat) fix;

2 dorn (bolt) rigid lung fix;
3 mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de dorn (bolt) cu: parghii, falci,
plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc.;
4 mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de mandrina: parghii, falci,
plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc.;
5 mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de mandrina: parghii, falci,
plunjere, pene, role, bucse elastice crestate, bucse elastice, etc.;
6 reazem plan;

[20]

Utiliti pariale pentru schemele de orientare tehnic acceptabile (S.O. T.A.)

2
3
4
uik
ujk
uik
ujk
uik

Nr. crt.

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16

uik
Criteriul

ujk

Grad de normalizare a
reazemelor
Complexitate constructiv
a reazemelor
Uurina asamblrii
Tehnologicitatea
Rezistena la uzur
Uurina accesului sculei la
supraf. de prelucr.
Uurina evacurii
achiilor
Uurina curirii
dispozitivelor
Manevrabilitate
Grad de securitate a muncii
Grad de adaptabilitate la
schimbarea prod.
Uurina exploatrii
Uurina ntreinerii i
reparrii
Timpii de introducere i de
scoatere a pieselor de pe
reazem
Timpul necesar proiectrii
r
Timpul necesar execuiei r
Utiliti totale (globale)

14

15

11

40

45

21

6
9
5

6
12
5

6
4
7

18
25
17

8
9
6

8
7
3

5
6
9

21
22
18

3
5
8

4
2
3

7
7
11

5
4
4

8
8
6

6
9
6

16

19

10

13

19

18

15

14

13

6
8

7
3

4
4

18
15

5
7

8
6

6
7

19
19

3
9

7
9

10
18

8
8

7
5

4
4

18

17

14

21

21

12

20

19

10

17

17

16

20

21

8
96

5
133

4
90

17
319

7
105

6
98

7
104

19
307

9
101

9
94

18
195

8
92

5
101

4
89

[21]

A3.1.7. Stabilirea schemelor de orientare-poziionare tehnic posibile (SOP-TP)

Selectarea SOP-TP se face pe baza unor criterii de natura tehnica dintre care mentionam:
posibilitatea introducerii si scoaterii usoare de pe reazem a tuturor pieselor din lot;
fiecare combinatie sa duca la inlaturarea gradelor de libertate cerute;

Nr.
crt
.

Schema de orientare tehnic posibila

SOP-TP

[22]

Gradele de libertate
inlaturate piesei prin
orientare
Translatii
Rotatii
T Ty T R Ry R
x
z
x
z

1.

2.

3.

[23]

4.

5.

F3.2. Stabilirea schemelor de orientare-poziionare tehnic acceptabile SOP-TA

A3.2.1. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare admisibile Aopa
Conditia de precizie

Toleranta
[24]

Relatia de calcul a

Eroarea maxima de

determinanta(CD)

in
conditia

oa(CD)

orientare la conditia

1
oa TCD
2

0.050

0.02

1
oa TCD
2

0.010

0.01

1
oa TCD
2

0.005

TCD

CD0.1

CD

oa [mm]

Bibliografie:
Tolerante STAS 6265-82
Ajustaje STAS 2300-88

A3.2.2. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare Aop

A3.2.3. Compararea abaterilor (erorilor) de orientare-poziionare Aop cu
abaterile (erorile) de orientare-poziionare admisibile Aopa i stabilirea schemelor de
orientare-poziionare tehnic acceptabile SOP-TA
[25]

Nr
.
crt
.

Schema de orientare tehnic posibila

(SO-TP)

Conditia de precizie
determinanta (C.D)

1.

Relatia Valoa Valoare Daca

de
rea lui
a lui
SOP
calcul a or(C oa(C
-TP
erorii de
D)
D)
este
orientare [mm]
[mm] SOP
reale
-TA
or(CD)
(DA,
NU)
oR 0

0.05

oR 0

0.01

0.16
7

0.005

oR 0

0.05

oR 0

0.01

0.16
7

0.005

oR 0

0.05

oR 0

0.01

oR 0

0.005

oR

2.

oR

3.

Jf max
2

Jf max
2

NU

NU

NU

[26]

4.

oR 0

0.05

oR 0

0.01

oR 0

0.005
NU

5.

oR 0

0.05

oR 0

0.01

oR 0

0.005

F3.3. Stabilirea schemei optime de orientare-poziionare SOP-O

[27]

DA

[28]

F3.4. Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei optime

de orientare-poziionare

A3.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de reazeme ce pot fi utilizate

reazemul plan mbrac urmtoarele soluii principale:
1.1. cepuri;
1.2. plcue (plci);
1.3. inele de orientare-poziionare;
1.4. guler dorn (corp dispozitiv);
mecanismul de centrare-strngere extensibil de tip dorn mbrac urmtoarele soluii de baz :
2.1. cu elemente de centrare-strngere rigide:
2.1.1. cu pene (lamele);
2.1.2. cu prghii (bride);
2.1.3. cu plunjire (tije);
2.1.4. cu flci (bacuri);
2.2. cu elemente de centrare-strngere elastice:
2.2.1 cu memrbrane elastice (diafragme) cu flci;
2.2.2.cu buce elastice cu netede (cu perei subiri);
2.2.3. cu buce elastice secionate (crestate; cu lamele; cu flci);
2.2.4. cu buce elastice cu nervuri (nervurate; ondulate; gofrate; burduf);
mecanismul de centrare tip varf [9]
3.1 varf automobil;
3.2. varf mobil;

Nr.
crt.
1

Denumirea solutiei si reprezentarea grafica

Placute (placi)

Reazeme plane
Cepuri

[29]

Inel
3

Corp dispozitiv

5.

Mecanism de centrare-strangere tip dorn

- Cu elemente de centrare-strangere rigide
- Cu pene

6.

Cu parghii

7.

Cu plunjere

8.

Cu falci

Surse:
[30]

Pentru reazeme plane: [5] tab 3.54. pag159-258

Pentru mecanism de centrare-strangere tip dorn: [5] tab. 3.55 pag. 293-296; tab. 3.59 pag. 323

A3.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de reazeme

Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor cat si la
prezentarea dezavantajelor acestora.
Varianta aleasa de reazem plan este inel

Subvarianta aleasa este corpul dispozitivului

Avantaje:
precizie ridicata;
suprafata mare de contact;
usurinta rectificarii suprafetei active;
protejarea corpului dispozitivului;
complexitate scazuta;
intretinere usoara;

Dezavantaje:
strangerea semifabricatului se face cu forte reletiv mari;
suprafata activa se uzeaza usor;

Pentru reazem tip dorn vom folosi cu elemente de centrare-strangere rigide cu falci

[31]

[32]

A3.4.3. Alegerea materialelor i a tratamentelor reazemelor

Material: OSC 10 STAS 1700-90
Tratament termic: calit, revenit la 55-60 HRC
Muchiile ascutite se vor tesi
Bucsa elastica 07132-42120 30-028
Sursa [6], pag. 59-61

A3.4.4. Dimensionarea reazemelor

D = 125 mm
D1= 95 mm
D2 = 108 mm
D3 = 70.6 mm
D4 = 92 mm
D5 = 53.9 mm
L = 75 mm
L1 = 115 mm
B = 28 mm
d = M12
d1 = M8
d2 = 11 mm
d4 = M18
l = 4 mm
l3 = 167 mm
n=3
n1= 3
cursa falcilor 6 mm
[33]

3.4.5. Alegerea ajustajelor, toleranelor (abaterilor limit) i a rugozitilor

H7

Diametrul suprafeei cilindrice exterioare

active
Unghiul suprafeei conice
Coaxialitatea suprafeei cilindrice active fa
de suprafaa conic i fa de suprafaa
cilindric de asamblare
Coaxialitatea suprafeei conice fa de
suprafaa cilindric activ
Coaxialitatea suprafeei cilindrice de asamblare
fa de suprafaa cilindric activ
Btaia radial a suprafeelor cilindrice active
fa de suprafaa conic

Rugoziti:
[34]

0 , 018
0

STAS ul din care

sau extras abaterile
limit i toleranele

Diametrul suprafeei cilindrice intrioare active

limitValoarea abaterii

Condiii de precizie

Cmpuri de tolerane

Buc elastic secionat pentru mandrine

strngereElement de orientare-

reazemelor

STAS 8100/2 88

h6

STAS 8100/2 88

12

0,01

0,01

0,01

0,005

 Suprafaa conica activ interioar, Ra = 0.8 m;

Suprafaa cilindrica activ exterioar, Ra = 0,8 m;
Suprafaa cilindric exterioar de capt, Ra = 0.8 m;
Suprafee frontale, Ra = 1,6 m;

3.4.6. Alegerea celorlalte condiii tehnice ale reazemelor

Indicaii referitoare la starea suprafeelor:
piesele trebuie sa aib suprafeele netede i curate;
pe suprafeele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgrieturi, urme de
rugin, fisuri, lovituri;

3.4.7. Definitivarea schielor de amplasare a reazemelor

[35]

Bibliografie
Proiectarea dispozitivelor

1. GHERGHEL N Construcia i exploatarea dispozitivelor tehnologice Inst. Politehn. Iai 2006

2. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.
3. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1 2, Inst. Politehn. Iai, 1981.
4. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza temelor
de proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea soluiilor de ansamblu ale
dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
5 GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice.
Iai: Tehnopress, 2006.
6. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de
orientare n dispozitive. Inst. Politehn. Iai, 1992.
7. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de orientare
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
8. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai:
Tehnopress, 2002.

[36]

E4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE STRNGERE

(SS-O/ SF-O) I PROIECTAREA ELEMENTELOR I
MECANISMELOR DE STRNGERE SAU DE ORIENTAREPOZIIONARE (CENTRARE)-STRNGERE

Schemele de strngere (fixare) (SF) sunt reprezentri grafice ce conin schemele optime de
orientare (SO-O) la care se adaug elementele specifice strngerii:

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor i momentelor ce solicit piesele n

regimuri tranzitorii i n regim stabil de prelucrare, msurare (control), asamblare (montare);

fore i momente masice;

fore i momente de prelucrare (achiere), msurare (control), asamblare (montare);

fore i momente cu caracter secundar (frecri cu mediul, cu lichidele de achiere, cu reazemele);

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de strngere:

principale s;
prealabile (iniiale, de prestrngere, de reglare, orientare) Sp;
suplimentare Ss;

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de frecare:

dintre pies i reazeme;
dintre pies i elementele de strngere sau orientare-strngere;

cursele de strngere (slbire) Cs;

[37]

elementele geometrice necesare n calcului forelor, curselor i erorilor de strngere.

4.1. Elaborarea schemelor de strngere tehnic posibile (S.S. T.P.)

Schemele de strangere tehnic posibile reprezint totalitatea variantelor de amplasare a forelor
de reglare SR, a reazemelor suplimentare si a forelor de strngere S (principale, secundare, suplimentare)
care fac posibila realizarea de orientare optime i conservarea ei in timpul procesului de prelucrare.
Tab.21.
Nr. Scheme de strngere tehnic posibile (SS-TP)
crt

Fore de strngere

[38]

a) Piesa s nu se deplaseaz pe direcia

axial datorit forei P
S

K P 2,8
389.55

1571[daN ]
z a
3 0, 2

Verificarea condiiei la rezisten la

strivire a suprafeelor de orientare i
strngere
Si
S
1817.9

0, 64[daN / mm 2 ]
2
A0i d
302
1, 28daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2

Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia la

rezistena la strivire.
Mecanism de centrare strngere tip
mandrin

a 0, 2
t 0, 2
z 3
k coeficient de siguran
k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6
k 1,5 1.2 1,
2 11 1,3 1
k 2,8
P 389,55
M e 548,1

b) Piesa nerezemat frontal sa nu se

roteasc datorit momentului Me
S

K M e
2,8 548,1

85.24[daN ]
z t D 3 0, 2 30

Verificarea condiiei la rezistena la

strivire
Si
S
85.24

0, 032 daN / mm 2
2
2
A0i D
30
0, 032daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP 2 ndeplinete condiia
la rezisten

S adoptat = 1571 daN/mm

4.1. Stabilirea schemelor de strngere tehnic acceptabile (S.S. T.A.)
Se consider acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de strngere tehnic posibile (SSTP) care satisfac n principal criteriul tehnic al preciziei de strngere exprimat analitic prin:

sr (c ) sa (c )

[39]

 eroarea de strngere real (caracteristic) la condiia de precizie c (determinant cs sau

de form)

sa (c)
eroarea de strngere admisibil la condiia de precizie c.

sa
Determinarea erorilor de strngere admisibile

sa
Erorile de strngere admisibile

reprezint fraciunile din toleranele condiiilor de precizie c

(determinante cs i de form) afectate de erorile de strngere.

1
sa (c) Tc
3

Suprafaa/elementul
definitoriu al suprafeei
de prelucrat

Tc tolerana la condiia c
Condiia

.1.1.

sr (c)

Tipul
condiiei

Condiia de precizie

Tolerana
la
condiia
[mm]

sa

C1

Suprafaa E

Explicit

0,2

0,03

C2

Suprafaa E

Explicit

0,02

0,007

C3

Suprafaa C

Explicit

0,01

0,003

4.2.2 Determinarea erorilor de strngere reale (caracteristice)

[40]

sr

Erorile de strngere reale sunt acele erori provocate de strngerea pieselor n dispozitive. Acestea
apar n timpul strngerii pieselor, deci naintea procesului de prelucrare, msurare, asamblare.
Erorile de strngere reale se determin pentru fiecare schem de strngere tehnic posibil.
Erorile de strngere n care piesa este considerat rigid vor fi:

s
1 1817.9
s ( c ) f max cos f min cos cos
cos
90 0
j0
5000

=90

S=constant folosindu-se sistem de actionare hidraulic

4.2.3 Compararea

sr

cu

sa

i stabilirea ST-TA

Se vor considera acceptabile din punct de vedere tehnic SS-TP care satisfac criteriul tehnic de

sr ( c ) sa( c )
precizie exprimat prin relaia:
Nr.
SS
TP

SS-TP

Condiia de precizie

[41]

Relaia de calcul a
erorii de strngere
reale

Valoarea

Valoarea

sr

s
cos
j0

0,03

Este
SSTA
[DA
sau
NU
]
DA

lui

lui

[mm]

[mm]

sr

s
cos
j0

0,007

DA

sr

s
cos
j0

0,003

DA

sr

sa

F4.3 Stabilirea schemei optime de strngere

Nr.
crt
1

Scheme de strngere tehnic posibile (SSTP)

Fore de strngere
a) Piesa s nu se deplaseaz pe direcia axial datorit
forei P2
S

K P 2,8
389.55

1571[daN ]
z a
3
0, 2

Verificarea condiiei la rezisten la strivire a

suprafeelor de orientare i strngere
Si
S
1817.9

0, 64[ daN / mm 2 ]
2
A0i d
302
1, 28daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2

Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia la rezistena

la strivire.
Mecanism de centrare strngere tip
mandrin
a 0, 2

t 0, 2
z 3
k coeficient de siguran
k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6
k 1,5 1.2 1,
2 11 1,3 1
k 2,8
P 389,55
M e 548,1

b) Piesa nerezemat frontal sa nu se roteasc datorit

momentului Me
S

K M e
2,8 548,1

85.24[ daN ]
z t D 3 0, 2 30

Verificarea condiiei la rezistena la strivire

Si
S
85.24

0, 032 daN / mm 2
2
2
A0i D
30
0, 032daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP 2 ndeplinete condiia la rezisten

[42]

1 piesa
Blocarea mecanismului se realizeaza la deplasarea spre stanga a tijei 4 care actioneaza parghia 3 care va
deplasa falca mobila 2 si care strange piesa pe exterior. 5 - scula
Sursa Proiectarea dispozitivelor vol 1 N. Gojinetchi si N. Gherghel 1983 pag 269

[43]

F.4.4. Proiectarea elementelor i mecanismelor de strngere sau de centrarestrngere pentru materializarea schemei optime de strngere (SS-O)
A4.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de mecanisme de strngere ce pot fi utilizate

1. Cu motor hidraulic rotativ

2. Cu motor pneumatic rotativ

[44]

A4.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de mecanisme de strngere

Nr.
crt

Criterii

1
2
3
4

Nr. forelor de strngere principale

Mrimea forelor de strngere
Gradul de descompunere a forelor de strngere
Dac forele de strngere se descompun dup direcie perpendicular fa de
suprafaa de orientare sau nu
Dac forele de strngere sunt paralele sau nu cu suprafaa de prelucrare
Dac suprafaa pe care se aplic forele de strngere sunt prelucrare sau nu
Dac exist sau nu tendina de rsturnare, deplasare sau rotire a piesei fa de
reazeme sub aciunea forelor de strngere
Dac exist sau nu tendina de modificare a ST-O sub aciunea forelor de strngere
Dac exist sau nu posibilitatea apariiei deformrii de ncovoiere sub aciunea
forelor de strngere
Gradul de deformare al pieselor sub aciunea forelor de strngere
Presiunea de contact reazem-pies
Dac sunt necesare sau nu reazeme auxiliare
Dac se aplic sau nu condiia de rezisten la strivire a suprafeelor de orientare
TOTAL

5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

Utiliti
1
5
9
8
5

2
7
9
9
6

9
9
3

9
9
3

0
0

0
0

7
5
0
10
74

8
6
0
10
81

A4.4.3. Alegerea materialelor i tratamentelor mecanismelor de strngere

Se alege OLC 65A, STAS 795-87

tratament termic de mbuntire;

duritate 37,5-58 HRC.

Pentru a face posibile mrimile de instalare i extracie ale piesei este necesar ca elementele de

strngere simbolizate prin fora s s execute o anumit curs de strngere c s i eventual o deplasare de
degajare (d) pentru eliberarea spaiului necesar manipulrilor de instalare i extracie.
Cs T( D ) jmin d 0.2 2 2.2mm

T(D) tolerana la cot care leag suprafaa de strngere cu suprafaa de orientare corespunztoare
aflat pe direcia forelor de strngere sau a diametrului de strngere
Jmin jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv; J min = 0,51,5mm
P dimensiunea maxim a proeminenelor piesei care trebuie extras sau instalat;
[45]

d cursa de degajare a elementului de strngere.

A4.4.4. Dimensionarea mecanismelor de strngere

D = 125 mm
D1= 95 mm
D2 = 108 mm
D3 = 70.6 mm
D4 = 92 mm
D5 = 53.9 mm
L = 75 mm
L1 = 115 mm
B = 28 mm
d = M12
d1 = M8
d2 = 11 mm
d4 = M18
l = 4 mm
l3 = 167 mm
n=3
n1= 3

A4.4.8. Determinarea cursei de acionare necesare ca a mecanismelor de strngere

A4.4.9. Determinarea forei de acionare necesare Q a mecanismelor de strngere
S
S
Q ( Rb )tg ( 1 ) ( Rb )tg ( 1 ) 2 S 1571.5daN / mm S
2
2
Ca Cs 15 mm
[46]

E5. ELABORAREA SCHEMEI DE ACIONARE I PROIECTAREA

ELEMENTELOR I MECANISMELOR COMPONENTE
F5.1. Elaborarea schemei de acionare
A5.1.1. Alegerea modului de acionare
n funcie de modul cum este aplicat fora de acionare a mecanismului de fixare sau de centrare i
fixare dispozitivele pot fi:

cu acionare manual;

cu acionare mecanizat.
Sistemul care se preteaz cel mai bine tipului de mecanism de centrare-strngere ales este

acionarea mecanizat.
5.1.2 Alegerea tipului de acionare mecanizat
Acionarea mecanizat i utilizeaz n cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de strngere, cnd
forele de strngere sunt mari, cnd se cer precizii ridicate ale suprafeelor prelucrate i cnd se cere
creterea productivitii prelucrrii.
Acionarea mecanizat este specific produciei de serie mare i de mas.
n funcie de natura energiei utilizate, acionarea mecanizat poate fi:

pneumatic;

hidraulic;

pneumo-hidraulic;

mecano-hidraulic;

mecanic;

electromecanic;

cu vacuum;

magnetic;

electromagnetic.
[47]

Construciile utilizate n acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme (instalaii) de
acionare, iar mecanismele ce constituie componentul de baz al acestora, sunt cunoscute sub denumirea
de mecanisme (motoare) de acionare.

Acionarea pneumatic
Acionarea pneumatic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea c fora
de acionare este realizat de aerul comprimat ce apas asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare
cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.
Avantaje:

creterea productivitii prelucrrii prin reducerea timpilor auxiliari de strngere-slbire a

semifabricatelor;

reducerea efortului fizic depus de muncitor n timpul procesului strngerii-slbirii semifabricatelor;

realizarea de fore constante de strngere a cror valoare poate fi uor controlat n timpul
prelucrrii, ceea ce duce la eliminarea erorilor de strngere;

determinarea cu precizie mare a mrimii forelor de strngere i meninerea constant a acestora;

motoarele i aparatele ce intr n structura instalaiilor de acionare pneumatic sunt, n cea mai
mare parte normalizate;

la temperaturi sczute ale mediului nconjurtor aerul comprimat nu nghea n conducte.

Dezavantaje:

crete costul dispozitivelor acionate pneumatic;

randament sczut n cazul utilizrii unor conducte lungi cu multe coturi.

Acionarea hidraulica
Acionarea hidraulic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea c fora

de acionare este realizat de ulei ce apas asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare cunoscute
sub denumirea de motoare hidraulice.
Avantaje:

forte mari;

spatiu disponibil mic;

asigura autofranarea;

durata de exploatare mai mare decat la cel pneomatic;

[48]

uzura redusa;
Dezavantaje:

complexitate constructiva;

cursa limitata;

cost ridicat;

5.1.3 Alegerea variante de acionare

Acionarea pneumatic reprezint varianta optim de acionare a mecanismului de centrarestrngere ales din urmtoarele considerente:

datorit forelor de fixare mari;

greutate relativ sczut;

suport supranclziri fr pericol de avarii;

alimentare comod cu energie;

posibiliti mari de reglare a vitezei i forei dezvoltate.

Scheme tipice de utilizare a acionrii pneumatice cu dubla actiune

Exemplu de utilizare a acionrii pneumatice n cazul n care ansamblul dispozitiv-semifabricat
este orientat i fixat pe arborele mainii-unelte cu micri de rotatie.

Aceasta va pleca de la schema optim de strngere la care se va aduga mecanismul de strngere

sau centrare-strngere precum i elementele i mecanismele componente ale acionrii
[49]

3 filtre separatoare

4 regulator de presiune 5 manometru

9 distribuitor

11 motor pneomatic

6 ungator

12 mansoane de alimentare 13 conducte

Sursa [3] GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983]

[50]

F5.2. Proiectarea componentelor schemei de acionare

5.2.1 Stabilirea variantelor de componente ce pot fi utilizate
Motoare pneumatice normalizate ce pot fi montate separat de corpul dispozitivului sau ataate pe
corpul dispozitivului.
Motor pneumatic cu piston cu dublu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu piston cu simplu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte

[51]

Motor pneumatic fara flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte

Supapa de siguranta

Regulator de presiune

[52]

Ungtor

Filtru de aer

[53]

A.5.2.2 Alegerea variantei optime

Pentru motorul pneumatic, s-a ales varianta: Motor cu piston cu dubl aciune

[54]

A.5.2.3 Dimensionarea componentelor

Motor cu piston cu dubl aciune
D = 200 mm diametrul pistonului

D1 = 240 mm
[55]

l = 25 mm

d2 = 25 mm

d1 = 300 mm

l1 = 5 mm

d = M16

B = 100 mm

h1 = 130 mm

C = 300 mm

H = 110 mm

H1 = 60 mm

B = 12 mm

l2 = 12 mm

L = 167

L1 = 25 mm

L2 = 72 mm

L3 =122 mm

L4= 141 mm

L5= 91 mm

D2 = 232 mm

D4=165 mm

D3 = 30 mm

H1=16 mm

D6 = 188 mm

D7=155 mm

D8 =100 mm

H2 = 22 mm

Fora Q la presiunea de 4daN/cm2 este:

Q = 1250 [daN]
Ca = 8mm

A.5.2.4 Alegerea ajustajelor, toleranelor i rugozitilor

Ajustaje

piston-cilindru: H8/l8
Tij-capac: H7/f8

Rugoziti cilindru i tije: Ra = 0.2-0.4 m

Rugoziti:
Ra 125m

suprafee active plane:

nainte de rectificare
Ra 0,2 6.3m

dup rectificare:
Ra 0,4 1.6 m

cilindrice:
Ra 25m

suprafeele guri uruburi de fixare:

[56]

[57]

[58]

[59]

E6. PROIECTAREA CELORLALTE

DISPOZITIVULUI

ELEMENTE

MECANISME COMPONENTE

ALE

n cazul general, n structura unui dispozitiv tehnologic, pot s intre, parial, n afara de:
elementele, mecanismele, subansamblurile de orientare-poziionare (reazemele simple/ obinuite);
elementele, mecanismele, subansamblurile, subsisteme de strngere (fixare);
elementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele de orientare-poziionare (centrare) i strngere
(reazemele autocentrante), i
elementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele, blocurile de acionare,
i alte elemente, mecanisme, subansambluri, subsisteme tipice, listate n tabelul 6.1 [16. GHERGHEL N. i
SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai: Tehnopress, 2006, p. 77
84].
IN urmatorul tabel am enumerat celelalte elemente si mecanisme componente ale dispozitivului
Tabelul 6.1 Structura general a dispozitivelor tehnologice.

Elemente comune
1 Elemente i mecanisme pentru fixarea dispozitivului
2
3

Elemente specifice/ speciale

Capete multiax (subansambluri pentru diversificarea micrii, subansambluri pentru instalarea
4
multipl)
5

Elemente i mecanisme pentru fixarea dispozitivului sunt suruburile (8 bucati)

STAS 5144/82
d1 = 28 mm
d = 24 mm
k = 10 mm
b = 20 mm
l = 40 mm
[60]

E7. ELABORAREA DESENULUI DE ANSAMBLU AL

DISPOZITIVULUI
Desenul de ansamblu se va face pe o plansa de format A1, avand urmatoarele
componete: Schema instalatiei pneumatice, desenul motorului, desenul dispozitivului de
orientare-pozitionare si stringere, desenul piesei la scara 1:1

[61]

E8. VERIFICAREA REZISTENTEI SI RIGIDITATII

DISPOZITIVULUI
Nr.
crt
1

Scheme de strngere tehnic posibile (SSTP)

Fore de strngere
a) Piesa s nu se deplaseze pe direcia axial datorit
forei P2
S

K P 2,8
389.55

1571[daN ]
z a
3
0, 2

Verificarea condiiei la rezisten la strivire a

suprafeelor de orientare i strngere
Si
S
1817.9

0, 64[ daN / mm 2 ]
2
2
A0i d
30
1, 28daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2

Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia la rezistena

la strivire.
Mecanism de centrare strngere tip
mandrin
a 0, 2

t 0, 2
z 3
k coeficient de siguran
k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6
k 1,5 1.2 1,
2 11 1,3 1
k 2,8
P 389,55
M e 548,1

b) Piesa nerezemat frontal sa nu se roteasc datorit

momentului Me
S

K M e
2,8 548,1

85.24[ daN ]
z t D 3 0, 2 30

Verificarea condiiei la rezistena la strivire

Si
S
85.24

0, 032 daN / mm 2
2
2
A0i D
30
0, 032daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP 1 ndeplinete condiia la rezisten

[62]

E9. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA LA LUCRUL CU

DISPOZITIVUL PROIECTAT
9.1 Analiza tehnica
Analiza tehnica
Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea dispozitivului proiectat, prin
compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul proiectat, cu precizia cruta la operatia respectiva
de prelucrare, cintrol, asamblare, etc. La determinarea preciziei probabile se au in vedere toate abaterile specifice
operatiei respective, pentr u fiecare conditie de precizie.
Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii abaterilor erorilor
introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie, in vederea asigurarii preciziei de
prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva. Abaterile deorientare pozitionare si de stringere au fost
deja, determinate, iar celelalte abateri, daca, nu au fost stabilite in E4 vor fi stabilite acum.
Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv si se cauta
solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid asigurata in cazul nostru se poate
trece la analiza economica.
- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;
- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata (0.03) ;
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;

9.2 Analiza economica

Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau asamblarii cu
dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori si sau indici economici.
In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca urmare a echiparii

pm
cu dispozitive

pm

N T 0 NT 1
100%
NT 1

NT 0
In care

este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele din dotarea masini-

NT 0
unelte si
=9 min iar
este egala cu 5 min

NT 1
este norma de timp necesara realizarii operatiiei cu ajutorul dispozitivului proiectat si

pm

95
100% 80%
5

NT 0 NT 1
O conditie este ca
>
Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:
- Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare

[63]

Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de prelucrat, in raport
cu masina-unealta si cu scula unealta
Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor
Reducerea timpilor de baza

E10. ELABORAREA DESENELOR DE REPERE

E11. ELABORAREA INSTRUCTIUNILOR DE EXPLOATARE SI A
NORMELOR DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
1.Denumirea dispozitivului: DISPOZITIV DE ORIENTARE POZITIONARE SI
STRINGERE CU MECANISM TIP MANDRINA ELASTICA
2.Dispozitivul are ca destinatie prelucrarea unei piese cilindrice pe un strung tip
SNA-450, programul anual de fabricaie fiind de 50000 bucai pe an.
3.Date tehnice :
- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;
- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata ;
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;
4. Descrierea constructiei si functionarii dispozitivului :

[64]

1 piesa
Blocarea mecanismului se realizeaza la deplasarea spre stanga a tijei 4 care actioneaza parghia 3 care va
deplasa falca mobila 2 si care strange piesa pe exterior. 5 - scula

5. Instructiuni de transport.
Mecanismul se va transporta fiind amplasat intr-o cutie special construita pentru
acesta si va fi legat cu balot. Partile active vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala
sau prin invelirea lor cu o hirtie impregnata cu diverse grasimi
6.Instructiuni de conservare :
Dispozitivul trebuie ferit de lovituri, deteriorari, oxidari prin invelirea partlor active
vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu o hirtie impregnata
cu diverse grasimi.
7. Instructiuni de depozitare.
Este necesar un spatiu lipsit de umezeala, de admofera nociva , de praf . Depozitarea
trebuie sase fac ape rafturi, in sertare, rafturi sau cutii speciale.
8. Instructiuni de intalare.
Mecanismul va fi amplasat pe masina de frezat FUI, fiind prins cu suruburi de
canalele in T ale masinii.
9. Instructiuni de reglare.
Pentru reglare se vor folosi piese-model sau etalon.
10. Lista pieselor care sunt supu se uzurii intense si termenile de inlocuire.
Tija care actioneaza mecanismul trebuie verificata frecvent pentru a nu avea fisuri
sau lovituri care pot duce la accidente si distrugerea dispozitivului. Aceasta se va verifica o
data la 30 zile lucratoare.
Placutile atasate prin suruburi de falcile dispozitivului se vor verifiva o data la 30 de
zile si se vor repara, reconditiona sau inlocui sau in cazul in care pe partea activa a acestor
placute sunt lovituri sau orce alte distrugeri.
Suruburile cu care sunt prinse placutele de falcile mecanisului se vor schimba o data
la 60 de zile lucratoare.
11. Norme de tehnica securitatii muncii la lucrul cu dispozitivul
- Piesele de prelucrat si cele prelucrate sa fie depozitate corect pe stelaje, mese, in dulapuri,
lazi
- Sa se verifice prinderea (orintarea-pozitionarea si stringerea) corecta a piesei in dispozitiv.
- Sa se controleze periodic presiunea subsistemelor, subansablurilor de actionare pneomatica
[65]

- Sa se verifice functionarea aparatelor de siguranta ale subsistemelor/subansamblurilor de

actionare de mai sus pentru evitarea aceidentelor in cazul intreruperi alimentari cu aer
comprimat.
- La actionarea pneumatica cind se utilizeaza aerul comprimat pentru curatirea
dispozitivului, aceasta trebuie facuta cu masina-unealta oprita
- Nu se vor folosi dispozitive ce au depasit gradul de uzura prescris, constatat, la rparatiile
periodice. Aceste dispozitive trebuie introduse in reparatii sau casare.
- Sa se utilizeze ecrane de protectie impotriva lichidului de ungere precum si a aschiilor care
pot sari de la procesul de prelucrare.
- Sa nu se actioneze in apropierea partilor in miscare ale mecanismelor dispozitivului si ale
masinii-unelte
- Sa se curate bine dispozitivul de aschii
- Sa nu se porneasca dispozitivul daca nu este cunoscut.
- Muncitorul nu trebuie sa aiba sub picioare ulei, lichid de racire ungere, aschii, bucati de
maerial. Sa se supravegheze starea imbracamintei deoarece salopetele si halatele descheiate
si parul lung despletit rezinta pericol de acidentare
- Locul de munca sa fie corect iluminat
- Avariile de orce natura, in timpul lucrului, trebuie aduse la cunostinta maistrului sefului de
sectie pentru a se lua masuri urgente
- Sa se cunoasca regulele de baza pentru a da un prim ajutor accidentatului. Accidentatul va
fi transportat imediat la punctul sanitar sau dispensar.
- Muncitorii sa fie instruiti in probleme de tehnica securitatii muncii
- Maistrul trebuie sa faca muncitorilor instructajul individual referitor la utilajul la care se va
lucra
- Instructajul de protectie a munci se va repeta la intervalele indicate de instructiuni,
completindu-se, de fiecare data, fisa de instructaj
- Sa fie afisate la locuri vizibile, dispozitiile legale si instruciunile de tehnica securitatii
muncii

Bibliografie de baz pentru proiectul de an/ semestru la disciplina

Proiectarea dispozitivelor

1. GHERGHEL N Construcia i exploatarea dispozitivelor tehnologice Inst. Politehn. Iai 2006

2. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.
3. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1 2, Inst. Politehn. Iai, 1981.
[66]

4. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza temelor

de proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea soluiilor de ansamblu ale
dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
5 GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice.
Iai: Tehnopress, 2006.
6. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de
orientare n dispozitive. Inst. Politehn. Iai, 1992.
7. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de orientare
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
8. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai:
Tehnopress, 2002.
9. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr. de Ma.,
Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2006-2007.
10. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr. de Ma.,
Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2007-2008.
11. VASII-ROCULE Sanda, GOJINECHI N., ANDRONIC C., ELARIU Mircea, GHERGHEL N.,
Proiectarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
12. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRGARU Aurel, GOJINECHI N., GHERGHEL N., MARINESCU
I., UTEU Virgil, DRUU Silvia, Construcia i exploatarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag.,
1982.
13. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Bucureti: Ed.
tehn., 1969.
14. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Bucureti: Ed.
tehn., 1979.
15. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru maini-unelte.
Bucureti: Ed. tehn., 1985.
16. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maini-unelte. Bucureti: Ed.
tehn., 1995.
17. BRGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria i practica proiectrii schemelor de orientare i
fixare. Bucureti: Ed. tehn., 1998.
18. TACHE Voicu i BRGARU Aurel, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectarea schemelor de orientare i
fixare a semifabricatelor. Bucureti: Ed. tehn., 1976.
19. BRGARU A., PNU V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem i metod. Vol. 1.
Teoria i practica proiectrii dispozitivelor pentru prelucrri pe maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1982.
20. STURZU Aurel, Bazele proiectrii dispozitivelor de control al formei i poziiei relative a suprafeelor n
construcia de maini. Bucureti: Ed. tehn., 1977.

[67]