GERIATRIE

[i
GERONTOLOGIE

GERIATRIE
[i
GERONTOLOGIE

Note de Curs
pentru
~ngrijirea Persoanelor Vrstnice

I.Introducere: ~MB|TRNIREA NO}IUNI

GENERALE
I.1.No]iunile de senescen]\ [i `mb\trnire
S-ar putea afirma c\ `mb\trnirea este un proces care transform\ un adult viguros
`ntr-un individ fragil cu rezerve sc\zute la nivelul majorit\]ii aparatelor [i sistemelor
organismului. ~n acela[i timp are loc o cre[tere exponen]ial\ a vulnerabilit\]ii la majoritatea
bolilor [i chiar a riscului de instalare a decesului.

Mecanismele acestui proces sunt

deocamdat\ pu]in descifrate, la fel ca `n cazul proceselor cognitive care `nc\ r\mn greu de
explicat. O situa]ie similar\ s-a `nt`lnit p`n\ nu cu mult timp `n urm\ [i `n ceea ce prive[te
ereditatea [i dezvoltarea individual\. Influen]a `mb\trnirii asupra st\rii de s\n\tate [i a
calit\]ii vie]ii dep\[e[te cu mult efectele oric\rei afec]iuni cunoscute deoarece vrsta `n sine
reprezint\ principalul factor de risc pentru marea majoritate a bolilor grave. Din aceast\
perspectiv\ se poate afirma c\ posibilitatea de a modifica viteza de `mb\trnire la oameni, `n
manierea `n care s-a reu[it deja `n cazul [oarecilor de experien]\ [i a altor c`teva animale, ar
avea efecte mult mai bune dec`t eradicarea neoplaziilor, a afec]iunilor cardiovasculare [i a
diabetului zaharat luate `mpreun\.
De[i nu este nevoie s\ fii medic pentru a putea diferen]ia persoanele tinere de
vrstnici [i cu toate c\ anual apar sute de articole `n care se descriu efectele `mb\trnirii la
nivel celular [i chiar molecular, r\m`n `nc\ necunoscute procesele fundamentale care stau la
baza vitezei diferite de `mb\trnire la fiecare individ uman precum [i mecanismele prin care
3

`mb\trnirea conduce la apari]ia bolilor specifice vrstei a treia. Unele studii relativ recente
efectuate pe gemeni din Danemarca n\scu]i `n secolul XIX, au ar\tat c\ exist\ o important\
influen]\ a mo[tenirii genetice `n ceea ce prive[te durata de via]\ la oameni. ~n anul 2000 sa reu[it descifrarea `n `ntregime a codului genetic uman [i ulterior urmeaz\ stabilirea rolului
fiec\rei gene. Aceasta va permite, pe l`ng\ evaluarea componentei genetice a diferitelor
afec]iuni [i a rolului pe care-l are genomul uman `n exprimarea multiplilor factori de risc
prezen]i `n mediul de existen]\, stabilirea implic\rii anumitor gene `n procesul de
`mb\trnire. Acest lucru pare a fi posibil datorit\ recentei descoperiri (Yu et al., 1996) a
genei responsabile pentru apari]ia sindromului Werner.

Acest sindrom este autosomal

recesiv [i apare cu o frecven]\ redus\ de circa 10 cazuri la un milion de oameni. Pacien]ii

prezint\ prematur diferite afec]iuni care apar de obicei la vrste `naintate: ateroscleroza,
cataracta ocular\, osteoporoza, neoplazii [i diabet zaharat tip 2.

Celule recoltate de la

pacien]i cu sindrom Werner [i crescute pe medii de cultur\ arat\ un poten]ial redus de

diviziune [i o instabilitate cromozomial\ crescut\.

Exist\ dovezi c\ bolile prezente la

pacien]ii cu acest sindrom ar fi produse de afectarea prolifer\rii celulare.

~n plus, s-a

constatat c\ gena responsabil\ de sindrom are un grad ridicat de asem\nare cu helicazele

acidului dezoxiribonucleic, enzimele responsabile de desfacerea moleculei de ADN `n
vederea replic\rii, repar\rii sau a exprim\rii materialului genetic. Aceast\ descoperire este
foarte important\ deoarece ar explica rolul acumul\rii defectelor somatice `n determinarea
procesului de `mb\trnire.

Considerat\ `n sens larg, `mb\trnirea se refer\ la totalitatea evenimentelor, temporal

determinate, care se produc `n decursul existen]ei unui individ.

~n acest timp au loc

multiple transform\ri la nivelul proceselor fiziologice. Aceste transform\ri pot avea caracter
benefic, neutru, sau deteriorativ. ~n primii ani de via]\, `n perioada de cre[tere [i dezvoltare,
majoritatea transform\rilor se datoresc matur\rii proceselor fiziologice [i tind s\ reprezinte
ni[te fenomene benefice.

~n schimb, `n etapa post-maturare a vie]ii unui individ

transform\rile au caracter deteriorativ, de[i unele pot fi neutre ca de exemplu albirea

p\rului. Termenul de senescen]\ este de obicei utilizat pentru a denumi tocmai aceste
transform\ri deteriorative instalate cu trecerea timpului, `n cursul etapei de postmaturare, [i
care stau la baza vulnerabilit\]ii crescute [i a diminu\rii capacit\]ii de supravie]uire. De[i
senescen]a este doar o etap\ a procesului de `mb\trnire, `n limbajul obi[nuit se utilizeaz\
adesea termenul de `mb\trnire cu sensul de senescen]\. ~n geriatrie este `ndeob[te potrivit\
folosirea ca sinonime a no]iunilor de `mb\trnire [i senescen]\.
O caracteristic\ major\ a unui individ vrstnic este reprezentat\ de diferen]a `n ceea
ce prive[te procesele fiziologice fa]\ de adultul tn\r. Deteriorarea acestor procese odat\ cu
trecerea anilor joac\ un rol foarte important `n cre[terea ratei mortalit\]ii specifice vrstei,
fenomen constatat pe m\sur\ ce un individ avanseaz\ `n perioada de postmaturare.
Deteriorarea progresiv\ a proceselor fiziologice, care `ncepe `nc\ de la adultul tn\r,
este produs\ de multe fenomene destructive [i de agen]i de mediu pe care organismul `i
`ntlne[te `n cursul vie]ii.

Se pare c\ sistemele de reparare care ac]ioneaz\ `n etapa

postmatura]ional\ nu mai sunt capabile s\ elimine complet deterioarea ap\rut\. Ca rezultat

5

apare `n mod progresiv o func]ionare neadecvat\ a sistemelor fiziologice datorit\ acumul\rii

de alter\ri. Gradul de neadecvare a func]ion\rii [i viteza sa de instalare variaz\ de la o specie
la alta [i `n cadrul aceleea[i specii de la un individ la altul. Mai mult, aceast\ varia]ie se
`nt`lne[te la acela[i individ `ntre diversele sisteme fiziologice.

Procesele deteriorative

responsabile de alter\rile fiziologice care `nso]esc `naintarea `n vrst\ ar putea fi grupate `n

trei categorii:
I.1.1.Alter\ri produse de procesele vitale intrinseci
I.1.2.Alter\ri determinate de factori extrinseci
I.1.3.Alter\ri cauzate de afec]iuni asociate vrstei `naintate

I.1.1.Alter\ri generate de procesele vitale intrinseci

Multe dintre procesele esen]iale care stau la baza vie]ii au [i efecte destructive. De
exemplu, metabolismul aerob, care confer\ organismului capacitatea de a genera energie
metabolic\ din substan]ele nutritive ingerate, prezint\ [i aspectul negativ de a produce
compu[i puternic reactivi precum radicalii superoxid, hidroxil [i peroxid de hidrogen
rezulta]i `n urma reducerii univalente a oxigenului.
oxigen au un poten]ial destructiv ridicat.

Ace[ti a[a-numi]i radicali liberi de

Protec]ia `mpotriva lor precum [i repararea

alter\rilor se realizeaz\ prin procese care `ns\ nu sunt complet eficiente. De aceea apare o
acumulare de leziuni oxidative odat\ cu `naintarea `n vrst\. Gradul de protec]ie precum [i
capacitatea de reparare variaz\ la diferitele specii. Din acest motiv exist\ o variabilitate

interspecific\ `n ceea ce prive[te viteza de acumulare a leziunilor oxidative la nivelul

macromoleculelor.
Un alt exemplu este reprezentat de glucoz\.
combustibil la nivel celular.

Aceasta constituie un important

Dar, `n afara acestui rol pozitiv, glucoza particip\ [i la

transformarea glicooxidativ\ a proteinelor [i a acizilor nucleici, prin aceasta determin`nd

alterarea lor func]ional\. Exist\ [i `n acest caz mecanisme protectoare, `mpreun\ cu procese
care elimin\ macromoleculele alterate. Eficacitatea acestora de asemenea variaz\ de la o
specie la alta.

I.1.2.Alter\ri determinate de factori extrinseci

Exist\ un consens `n ceea ce prive[te faptul c\ factorii extrinseci au o contribu]ie la
fenotipul de vrstnic. Totu[i, mul]i autori nu sunt de acord c\ factorii extrinseci sunt parte
a procesului de `mb\trnire. Aceast\ ultim\ concep]ie are la baz\ o defini]ie mai veche a
procesului de `mb\trnire care `l considera un fenomen `n `ntregime intrinsec. Caracterul
intrinsec ar permite distingerea transform\rilor ap\rute odat\ cu vrsta de cele produse de
modific\rile generate de factori extrinseci organismului [i care se instaleaz\ odat\ cu trecerea
anilor.

Dar deoarece `mb\trnirea poate fi considerat\ o acumulare progresiv\ de

deterior\ri nereparate, nu este important dac\ acest proces are originea `n factori extrinseci
sau intrinseci.

~n plus, factorii extrinseci pot determina apari]ia de leziuni doar prin

interac]iune cu procesele sau materialele biologice. Din aceste motive orice deteriorare este
intrinsec\ fie c\ este produs\ de procese vitale fundamentale, fie de reac]ii la factori externi.
7

I.1.3.Alter\ri cauzate de afec]iuni asociate vrstei `naintate

Exist\ un consens `n ceea ce prive[te rolul important al afec]iunilor legate de vrst\ `n
producerea deterior\rilor fiziologice ale vrstnicilor.

La rndul lor, apari]ia [i evolu]ia

bolilor legate de vrst\ sunt puternic influen]ate de deterior\rile fiziologice instalate odat\
cu trecerea anilor. Totu[i, nu to]i autorii sunt de acord c\ afec]iunile legate de vrst\ sunt
parte a `mb\trnirii normale. Acest lucru este sus]inut de faptul c\ trebuie depuse eforturi
deosebite pentru a putea include `n studiul procesului de `mb\trnire doar subiec]i f\r\ boli
asociate `naint\rii `n vrst\. ~ns\ biologii evolu]ioni[ti afirm\ c\ senescen]a (`mb\trnirea)
ar apare datorit\ declinului for]ei selec]iei naturale. Datorit\ acestui fapt nu mai are loc
selec]ia negativ\ a proceselor biologice care produc deterior\ri ce se exprim\ trziu `n via]\.
Din acest motiv cresc perturb\rile fiziologice odat\ cu `naintarea `n vrst\ [i concomitent se
exprim\ din ce `n ce mai mult afec]iunile legate de `mb\trnire. Este adev\rat c\ un foarte
mic num\r de oameni `mb\trnesc f\r\ a prezenta manifest\ri evidente ale bolilor legate de
vrst\, dar acest lucru s-ar putea datora incapacit\]ii tehnice de a distinge `ntre boli asociate
`mb\trnirii [i deterior\rile specifice vrstei a treia. Un exemplu este reducerea masei osoase
odat\ cu trecerea anilor, proces de deteriorare func]ional\, [i osteoporoza o afec]iune
important\ a vrstei a treia. Diferen]iera dintre transformarea fiziologic\ [i boal\ este greu
de f\cut. Din acest motiv, deterior\rile sistemelor func]ionale secundare unor afec]iuni
legate de vrst\ pot fi considerate parte integrant\ a procesului de `mb\trnire. Totu[i, este
foarte important a se stabili cauza specific\ a alter\rii fiziologice [i, de c`te ori este posibil,

este necesar a se identifica boala asociat\ `naint\rii `n vrst\, dac\ ea reprezint\ cauza
imediat\ a perturb\rii func]ionale.

I.2. Teorii asupra mb\trnirii, clasificare

Sarcina de a realiza o sintez\ asupra teoriilor mb\trnirii este din ce n ce mai dificil\
datorit\ num\rului lor mare (peste 300), ct [i a diversit\]ii acestora. Coexisten]a at^tor
teorii este posibil\ deoarece majoritatea nu se contrazic, iar pe de alt\ parte fiecare teorie
ncearc\ s\ explice diverse aspecte [i modalit\]i de producere a mb\trnirii.
ncercarea de elaborare a unei singure teorii care s\ poat\ explica ntr-un mod unitar
mb\trnirea sau de a g\si o singur\ cauz\ a ntregului proces pare a fi nerealist\.
Prin urmare am considerat c\ o schem\ ca aceea din Figura 1 ar corespunde destul
de bine att pentru o prezentare unitar\ a cauzelor de declan[are a mb\trnirii, ct [i pentru
cuprinderea general\ a teoriilor mb\trnirii.

I.2.1. Teorii cu determinare genetic\

Majoritatea gerontologilor sunt de acord c\ longevitatea este determinat\ ini]ial de
mecanisme genetice. ~n favoarea acestei opinii exist\ o serie de date experimentale asupra
c\rora nu vom insista deoarece `n urma studiilor noastre nu de]inem date suficiente pentru a
sus]ine interven]ia produ[ilor de origine vegetal\ `n mecanismele genetice care stau la baza
procesului de `mb\trnire.
9

I. BAZATE
PE
GENOM

1. Teoria genelor modificatoare a amors\rii vrstei

A. Programate 2. Teoria genelor nespecifice ale mb\trnirii
(gene pleiotrope)
3. Teoria genelor specifice ale mb\trnirii
4. Teoria genelor de longevitate
5. Teoria redundan]ei genei
6. Teoria repar\rii genei
7. Teoria mb\trnirii morfologice, pasive, lente

B. Neprogramate 1. Teoria erorilor n sinteza proteic\

2. Teoria muta]iilor somatice
TEORII
ALE
MB|TRNIRII

A.Teorii de
organ

1. Teoria imunologic\
2. Teoria neuroendocrin\

a. de origine

II. F|R|
DETERMINARE

1.Deterior\ri
primare
bazate pe
factori:

.Teoria autointoxic\rii

metabolic\ .Teoria
acumul\rii de
produ[i reziduali
.Teoria deregl\rii
n modificarea
structurii primare
n etapa posttransla]ional\

GENETIC|
DIRECT|

B. Teorii
fiziologice

b. intrinseci ---- Teoria radicalilor

ai
liberi
reac]iilor
chimice
c. externi
2.Deterior\ri
secundare

Figura Nr.1 TEORII ALE ~MB|TRNIRII

10

Legare `ncruci[at\

I.2.2. Teorii f\r\ determinare genetic\

A[a cum am precizat, exist\ [i teorii ale mb\trnirii f\r\ determinare genetic\
direct\. n aceast\ categorie intr\ dou\ grupuri mari de teorii:
- teorii de organ;
- teorii fiziologice.
Teoriile fiziologice cuprind o serie de teorii

care consider\ c\ mb\trnirea se

produce ca urmare a unor deterior\ri cauzate de deregl\ri ap\rute n cursul unor procese
fiziologice.

I.2.2.1. Teorii de organ

Al doilea grup (teoriile de organ) se bazeaz\ pe observa]ia c\ odat\ cu mb\trnirea
se produc deregl\ri n func]ionarea unor organe, care la rndul lor se datoreaz\ n esen]\
disfunc]ionalit\]ii:
- sistemului imun (teoria imunologic\) sau a
- sistemului neuroendocrin (teoria neuroendocrin\).

I.2.2.1.1. Teoria imunologic\

Teoria imunologic\ a mb\trnirii se bazeaz\ pe dou\ constat\ri experimentale
majore: prima este c\ odat\ cu vrsta capacitatea sistemului imun de a produce anticorpi
scade at`t cantitativ ct [i calitativ, iar cea de a doua constatare se refer\ la faptul c\ atunci
cnd r\spunsul imun scade, manifest\rile autoimune scad.
11

Aceast\ teorie face apel la selec]ia clonal\ a lui Burnet ct [i la fenomenul Hayflick
aplicat precursorilor plasmocitari. Conform selec]iei clonale, organismul posed\ o toleran]\
imunologic\ pentru toate antigenele (proprii sau str\ine) care au solicitat precursorii
celulelor formatoare de anticorpi n stadiul dinaintea matur\rii imunologice a organismului.
Referin]a se face la stadiul embrionar, iar la unele animale [i imediat dup\ na[tere. Aceste
celule dau prin diviziune plasmobla[ti, iar n final unul sau cel mult dou\ tipuri de anticorpi.
Fenomenul Hayflick se refer\ la faptul c\ celulele diverselor ]esuturi au un num\r
finit de diviziuni, dup\ care mor.

Acest lucru se ntmpl\ probabil [i precursorilor

plasmocitari, ceea ce duce n final la sc\derea reac]iei imune cu vrsta.

Controlul genetic al r\spunsului imun este asigurat de c\tre Complexul Major de
Histocompatibilitate (MHC).

Se pare c\ n MHC se afl\ [i o gen\ care controleaz\

procesul de mb\trnire. n orice caz, n complex sau strns legat de el se afl\ o serie de gene
care controleaz\ procese cuplate mb\trnirii. Procesele controlate de aceste gene ar putea
fi:
1. Durata maxim\ de via]\. Popp demonstreaz\ c\ [oarecele B10F purt\tor de
haplotip H-2 n are o durat\ de via]\ de 18 luni, care este mult mai scurt\ dec^t a celorlal]i
[oareci de referin]\ B10.
2. Repararea ADN. B10F prezint\ [i alte fenomene ale mb\trnirii accelerate
cum ar fi: nc\run]irea, sc\derea r\spunsului imun [i a capacit\]ii de reparare a ADN
modificat de ultraviolete.

12

3. Apari]ia la b\trni a unor boli autoimune specifice tinerilor, ca de exemplu

lupusul eritematos sistemic sau diabetul zaharat insulino-dependent.
4. Ac]iunea agen]ilor de captare a radicalilor liberi. S-a ar\tat c\ activitatea a
dou\ enzime implicate `n `ndep\rtarea radicalilor liberi din organism: SOD-1 (o form\ de
superoxid-dismutaz\) [i catalaza, este coordonat\ genetic. Acest lucru reiese din faptul c\ sa decelat o gen\ pentru SOD-1 pe cromozomul 17 la [oarece, [i o alt\ gen\ pentru catalaz\.
5. Reglarea sistemului neuroendocrin. Exist\ dou\ locusuri n interiorul
sistemului H2 (receptor histaminic) la [oarece care influen]eaz\ num\rul [i caracteristicile
receptorilor glucocorticoizi. La om, sistemul HLA (sistem antigenic localizat pe leucocite)
influen]eaz\ r\spunsul la corticosteroizi.
6. Diferen]ierea [i dezvoltarea. n acest sens un set de gene inactive devin
active prin transformarea indus\ de virusul SV-40, iar prin activare ofer\ nemurire celulelor
ce le exprim\.

Este clar c\ sistemul imun se schimb\ cu vrsta [i c\ apar disfunc]ii

imunologice. Rolul lui de cauz\ fundamental\ a schimb\rilor legate de vrst\ este ns\
nefundamentat [tiin]ific.

I.2.2.1.2. Teoria neuroendocrin\

Baza acestei teorii const\ n faptul c\ nici o component\ a corpului uman nu poate
ac]iona izolat\ de sistemul nervos [i de cel endocrin.
Adep]ii acestei teorii sus]in rolul profund al neurohormonilor n reglarea
schimb\rilor legate de vrst\. Pierderea de neuroni monoaminergici asociat\ cu sc\deri ale
13

func]iilor motorii [i cognitive are loc n special n locus coeruleus [i substantia nigra, iar a
celor colinergici n hipocampus, nucleus caudatus, putamen [i cortexul cerebral. Pierderea de
hormoni steroizi la menopauz\ poate duce la apari]ia de condi]ii favorizante pentru
osteoporoz\. Unele dintre schimb\rile cu vrsta ale ac]iunii hormonilor pot fi datorate [i
schimb\rilor n concentra]ia receptorilor. Denklas are anumite date care ar putea sugera
existen]a unui "hormon al mor]ii".
Totu[i, avnd n vedere c\ nu toate organismele care mb\trnesc au sisteme
neuroendocrine, aceast\ teorie [i pierde universalitatea.

I.2.2.2. Teorii fiziologice

Descrierea procesului de mb\trnire se bazeaz\ la nceput, n mare m\sur\, pe
observa]ia clinic\ [i fiziologic\. Factorii care stau la baza schimb\rilor observate n timpul
mb\trnirii sunt:
- factori de origine metabolic\;
- factori intrinseci ai reac]iilor biochimice [i
- factori externi.
Ace[ti factori produc deterior\ri primare. Primele explica]ii ale acestor deterior\ri
sunt legate de existen]a unor produ[i toxici: metabolici, interni sau externi. Una dintre
primele teorii toxice a fost teoria autointoxic\rii prin produ[i de origine bacterian\ rezulta]i
mai ales din procesele de putrefac]ie din interiorul intestinului. Metchnikoft, autorul acestei

14

teorii, sus]inea chiar c\ simpla schimbare a acidit\]ii prin consumul de iaurt ar putea inhiba
producerea de toxine bacteriene.
Alte recomand\ri dietetice aveau la baz\ o balan]\ proteic\ adecvat\ pentru a reduce
produc]ia de amoniu toxic, consum redus de colesterol pentru a preveni ateroscleroza, etc.
n acela[i timp a fost luat n calcul [i declinul func]iilor de excre]ie, neutralizare [i de
detoxifiere, deoarece [i pe aceast\ cale se produce o acumulare a deterior\rilor generate de
autointoxicare.

n acest sens, preocup\rile fitochimi[tilor au n vedere valorificarea

poten]ialului plantelor medicinale n eliminarea prin mecanisme diferite a toxinelor amintite.

Aceast\ valorificare reprezint\ obiectivul principal n cadrul prezentei teze de doctorat.
Ca o m\sur\ recomandat\ mpotriva mb\trnirii s-a constituit [i somnul artificial
indus, cunoscndu-se ast\zi c\ n timpul somnului are loc o sintez\ sporit\ de albumine
care, a[a cum se [tie, contracareaz\ o parte din produ[ii toxici ce rezult\ din metabolismul
uman.

I.2.2.2.1. Teoria acumul\rii de produ[i reziduali

Acumularea de corpusculi materiali a fost observat\ n multe celule ale animalelor
b\trne, dar mai ales n neuroni, n mu[chiul scheletic [i cel cardiac. Ace[ti corpusculi sunt
agregate moleculare ale unor compu[i chimici ce rezult\ din metabolism [i care nu mai pot
fi cataboliza]i n continuare din diferite motive.
Prin acumularea lor, se produce ngreunarea func]iei celulare [i favorizarea procesului
de mb\trnire. Acest lucru are efecte dezastruoase n special n cazul neuronilor.
15

Ace[ti compu[i sunt n general colora]i (pigmen]i) [i pot fi de la galben la oranj

fluorescent. n lumina ultraviolet\ apar galben brun.
Pigmen]ii asocia]i cu procesul de mb\trnire au o structur\ chimic\ complex\ [i sunt
numi]i generic lipofuscin\. Distribu]ia lor n celul\, precum [i provenien]a [i func]ia lor
sunt deocamdat\ chestiuni controversate.
Sunt studii care arat\ prezen]a lor lng\ aparatul Golgi, acest lucru sugernd c\ ar fi
mitocondrii degenerate, ori produ[i ai lizozomilor, sau chiar ai reticulului endoplasmatic.
Lipofuscina se formeaz\ probabil ca rezultat al reac]iilor de autooxidare deoarece un
material fluorescent asem\n\tor se poate produce "in vitro" cnd aminoacizii reac]ioneaz\ cu
malondialdehida, produs al autooxid\rii lipidelor polinesaturate.

Produsul este o baz\

Schiff cu un maxim de fluorescen]\ la o lungime de und\ corespunz\toare lipofuscinei.

Pigmentul reac]ioneaz\ pozitiv cu teste pentru proteine, lipide [i carbohidra]i. El
con]ine att enzime lizozomale ct [i respiratorii care n timp [i pierd activitatea.
Accentu\m asupra acestei teorii deoarece studii recente eviden]iaz\ efectul unor
plante medicinale [i n special al unor compu[i chimici de "cur\]ire" a a[a-numitului "noroi
celular" reprezentat de produ[ii de degradare rezulta]i n urma metabolismului celular [i
neelimina]i n mod fiziologic. Ace[tia, n final, prin acumulare, conduc la blocarea activit\]ii
celulei. Din flora Romniei cit\m Crataegus species [i Hypericum perforatum, care reprezint\
obiectivele cercet\rii noastre, iar din flora altor continente Panax ginseng [i Gingko biloba,
plante cu efecte deja cunoscute.

16

I.2.2.2.2. Teoria factorilor intrinseci ai reac]iilor chimice

Printre factorii intrinseci care rezult\ `n urma reac]iilor biochimice [i produc
efecte negative asupra structurii organismului viu se num\r\ [i eliberarea
microtermal\, entropia [i radicalii liberi. Ultimul grup de factori se pare c\ este cel
mai important [i cu siguran]\ cel mai investigat. Acest lucru a stat la baza alegerii
subiectului cercet\rii noastre, coroborat cu studiile care eviden]iaz\ efectul "antiRLO" al unor compu[i din plantele medicinale. n acest sens cit\m experimentele
efectuate de Dai, Gao, Tian [i Yin n 1987 pe Crataegus pinnatifida Bunge, specie
asiatic\ ale c\rei fructe favorizeaz\ eliminarea radicalilor liberi prin stimularea
activit\]ii superoxiddismutazei.
- Teoria radicalilor liberi
Teoria privind mb\trnirea, avnd ca principal\ cauz\ existen]a radicalilor liberi [i
reac]iile lor, se bazeaz\ pe ipoteza acumul\rii de deterior\ri progresive produse de ace[ti
radicali, ceea ce duce n final la mb\trnire.
Radicalii liberi sunt grupe de atomi, nalt reactive, avnd un electron neparticipant
care poate apare ca urmare a ac]iunii radia]iilor ionizante, a reac]iilor neenzimatice ale
oxigenului [i ale unor reac]ii enzimatice - n special fotosinteza [i catena respiratorie.
Reac]iile de producere a radicalilor liberi sunt ireversibile [i cuprind trei faze:
1.

RH + O2 R + HO2

2.

R + O2

RO2

3.

R + R

R:R

- reac]ie de ini]iere;

R + ROH

RH

- reac]ie de propagare;
- reac]ie de terminare.

17

Deterior\rile produse de reac]iile radicalilor liberi cuprind: oxid\ri n molecule cu

via]\ lung\ - colagenul, elastina, n materialul cromozomial -, degrad\ri oxidative ale
mucopolizaharidelor - cu producere de materiale inerte ca de exemplu ceroidul [i pigmen]ii
de mb\trnire [i cu schimb\ri n caracteristicile unor organite ca mitocondria [i lizozomii.
Ap\rarea contra radicalilor liberi se realizeaz\ cu ajutorul mai multor sisteme chimice
antioxidante cum ar fi: tocoferolii, carotenii, peroxidazele ce con]in hem, glutation
peroxidaza ce con]ine Se, superoxiddismutaza [i acidul uric.
n favoarea teoriei asupra rolului radicalilor liberi n procesul de mb\trnire pot fi
aduse cteva argumente dup\ cum urmeaz\.
1. Via]a animalelor cu snge rece, a mamiferelor care hiberneaz\ sau a
mamiferelor homeoterme este invers propor]ional\ cu viteza de metabolizare. Explica]ia
const\ n faptul c\ la metabolism crescut viteza de producere a radicalilor liberi este mai
mare [i sistemele de ap\rare antioxidante nu fac fa]\.
2. Dac\ radicalii liberi joac\ un rol n mb\trnire ar trebui observat\
acumularea unor substan]e cum ar fi lipofuscina, ceea ce se [i constat\ de fapt.
3. Animalele crescute n condi]ii de vitez\ metabolic\ sporit\, factor care
scade durata vie]ii, au concentra]ii sporite de produ[i ai radicalilor liberi: H2O2, GSSG
(glutation oxidat), substan]e care reac]ioneaz\ cu acidul tiobarbituric [i produc lipofuscin\.
4. Procesul de producere a radicalilor liberi se accentueaz\ cu vrsta, n timp
ce capacitatea sistemului de protec]ie antioxidant\ scade.

18

5. Speciile cu speran]\ mare de via]\ au nivele de ap\rare antioxidant\ (SOD,

catalaz\, GSH) mai mari [i nivele sc\zute ale produ[ilor reac]iilor radicalice.
6. Speran]a de via]\ poate cre[te cu 20%-40% n condi]iile de restric]ie
caloric\ [i diet\ cu antioxidan]i.
Trebuie s\ subliniem ns\ c\ toate aceste ac]iuni benefice prezentate la finalul
argumentelor `n favoarea rolului radicalilor liberi `n procesul de `mb\trnire se reflect\ doar
la nivelul speran]ei de via]\ [i nu la cel al duratei maxime de via]\. Este probabil c\ numai
atunci cnd vom reu[i s\ cre[tem durata maxim\ de via]\ a membrilor unei specii s\ putem
spune c\ am f\cut progrese adev\rate n cunoa[terea procesului de mb\trnire.
Radicalii liberi ofer\ deci un suport considerabil n explicarea deterior\rilor
proceselor normale ale mb\trnirii precum [i n aprecierea speran]ei de via]\, dar rolul lor
de cauz\ fundamental\ n mb\trnire va trebui consolidat prin cercet\ri mai aprofundate.

I.2.2.2.3. Teoria factorilor externi

Ca o completare la afect\rile produse de factorii interni, unii autori ncearc\ s\
determine anumite conexiuni ale mb\trnirii cu factori deterioran]i de origine extern\ cum
ar fi: radia]iile, ionii metalelor grele, stress-ul, aminoacizii [i zaharurile izomere din hran\.
Ace[tia ar produce a[a-numite muta]ii somatice la nivel celular care ar putea determina
perturb\ri func]ionale.

Totu[i, `mb\trnirea nu se produce prin simpla ac]iune a acestor

factori deoarece, spre exemplu, radia]iile produc muta]ii somatice, dar nu exist\ dovezi c\
acestea ar determina `n mod clar accelerarea `naint\rii `n vrst\.
19

I.2.2.2.4. Teoria leg\rii ncruci[ate

Datorit\ unor factori diver[i: metabolici, intrinseci, externi [i a reac]iilor biochimice,
pot apare leg\turi chimice ncruci[ate n cadrul structurilor moleculare ale substan]elor intra[i extra-celulare.

De aceea teoria leg\rii ncruci[ate ("cross linkage") a mb\trnirii s-a

constituit ca o alt\ teorie menit\ s\ reuneasc\ aspectele comune [i secundare (efectul asupra
mb\trnirii nu este direct, ci prin intermediul compu[ilor lega]i ncruci[at) ale tuturor
factorilor primari de producere a mb\trnirii. Aceast\ teorie este din nou un argument n
favoarea alegerii subiectului tezei noastre de doctorat, deoarece s-a demonstrat c\ n plante
exist\ mul]i compu[i care previn formarea leg\turilor ncruci[ate ca de exemplu acizii
triterpenici, acizii polifenolici, flavonele.
Legarea ncruci[at\ se produce ntre dou\ sau mai multe macromolecule prin legarea
covalent\ sau prin pun]i de hidrogen. Leg\turile, de[i reversibile, se pot acumula n timp.
Se produce o agregare molecular\, o cre[tere a imobiliz\rii compu[ilor celulari [i o sc\dere a
cataboliz\rii produ[ilor cu func]ionabilitate deficitar\.
n cazul ADN-ului, ncruci[area duce la muta]ii [i moarte celular\.
Transportul intracelular scade, att ca urmare a reducerii spa]iului necesar proceselor
vitale, ct [i ca urmare a obstacolelor care apar.
Se produc de asemenea agregate care mpiedic\ eliberarea de hormoni [i de produse
celulare.
Cre[terea vscozit\]ii n compartimentul extracelular duce la sc\derea fluxului de
substan]e nutritive [i a produ[ilor de catabolizare spre exteriorul celulei.
20

Se pare c\, dup\ acest model, legarea ncruci[at\ a diverselor molecule ar constitui
unul din primele evenimente moleculare ale schimb\rilor care au loc n mb\trnire.
Datele experimentale fac referire mai ales la legarea ncruci[at\ a moleculelor de
ADN, colagen [i elastin\ n procesul de mb\trnire.
Agen]ii alchilan]i bifunc]ionali, cum ar fi azotiperita, mileranul, clorambucilul,
produc legarea ncruci[at\ a ADN dublu helicoidal [i scurteaz\ via]a animalelor ntr-o
manier\ similar\ celei produse de radia]ii.
La fel ca [i n cazul radia]iei, nu este ns\ clar dac\ scurtarea duratei vie]ii se
datoreaz\ unei acceler\ri a procesului de baz\ al mb\trnirii sau unor schimb\ri specifice,
patologice, induse de aceste radia]ii sau de "substan]e radioactive" ca agen]ii alchilan]i. Mai
multe studii au ar\tat c\ se produce o legare ncruci[at\ n colagen n cursul matur\rii [i a
mb\trnirii.
Att pentru colagen ct [i pentru elastin\, legarea ncruci[at\ n cursul matur\rii este
necesar\ pentru func]ionarea sporit\, optim\ a ]esutului din care face parte. Dac\ procesul
se produce de o manier\ excesiv\ (mb\trnire), atunci are loc o dereglare a func]ion\rii,
att a permeabilit\]ii la produ[ii metabolici, ct [i a propriet\]ilor mecanice.
Verzar a ar\tat c\ tensionarea care se dezvolt\ n timpul contrac]iei izometrice,
contrac]ie care este propor]ional\ cu gradul de ncruci[are dintre moleculele de colagen,
cre[te cu vrsta.

Unii autori au ar\tat c\ schimb\rile n ncruci[area post-maturizare a

colagenului sunt mai degrab\ legate de stabilizarea leg\turilor ncruci[ate existente, dect de
o cre[tere a num\rului lor total.
21

Exist\ o serie de compu[i care inhib\ ncruci[area colagenului [i elastinei (flavonele,

acizii triterpenici, vitamina C, vitamina A). Via]a medie a [oarecilor hr\ni]i cu astfel de
substan]e cre[te, dar nu [i durata maxim\ a vie]ii.
Apare din nou problema c\ nu avem de a face cu o cauz\ fundamental\ a
mb\trnirii, ci cu aspecte ale schimb\rilor din cursul procesului de mb\trnire, ntruct
durata maxim\ a vie]ii nu poate fi modificat\ pe aceast\ cale.
Num\rul compu[ilor naturali care pot func]iona ca agen]i de producere a leg\turilor
ncruci[ate este impresionant. Astfel putem cita: aldehide, agen]i pe baz\ de sulf, agen]i
alchilan]i [i arilan]i, chinone, radicali liberi, anticorpi, acizi polibazici [i esterii lor, acidul
citric, metale polivalente, etc. ntruct radicalii liberi pot func]iona ca agen]i de producere a
leg\turilor ncruci[ate, unii autori consider\ c\ teoria radicalilor liberi este un caz particular
al teoriei mai generale a leg\turii ncruci[ate.

I.2.3. Considera]ii generale asupra teoriilor mb\trnirii

Oamenii de [tiin]\ [i oamenii n general au fost ntotdeauna fascina]i de problemele
existen]ei, att a lor ct [i a Universului n care tr\iesc. Ei nu au putut s\ emit\ dect
anumite ipoteze de lucru nc\rcate mai mult sau mai pu]in cu amprenta timpului la care au
fost emise. Asupra apari]iei vie]ii s-au emis o serie de teorii cum ar fi evolu]ia de la materia
anorganic\ la forme organice [i apoi la ceea ce numim noi via]\. S-ar putea ns\ la fel de
bine ca att Universul ct [i alt\ form\ de via]\ s\ fi existat dintotdeauna [i s\ nu dispar\
niciodat\.
22

Asupra mor]ii este cunoscut\ afirma]ia c\ tot ceea ce este viu trebuie s\ [i moar\.
Totu[i exist\ [i alte concep]ii. Amintim liniile nemuritoare induse de virusuri ADN, dar [i
faptul c\ individul moare, dar rena[te prin progenituri, deci tr\ie[te n continuare. Moartea
este precedat\ de mb\trnire, n condi]ii normale. Este ns\ surprinz\tor c\ organisme
complexe tr\iesc a[a de mult n condi]iile unor agresiuni permanente (intrinseci sau
extrinseci) la adresa homeostaziei sistemului viu.

Cei mai mul]i autori consider\ c\

mb\trnirea are o parte programat\ [i deci cu desf\[urare previzibil\, dar [i una datorat\
erorilor produse de factori interni [i externi (vezi Figura 1). Ca urmare apare o limit\
maxim\ de via]\ ce poate fi atins\ de anumi]i indivizi. Sub aceast\ limit\ se ntinde o plaj\
destul de larg\ n care se sucomb\ diferit ca urmare a unor [ocuri diferite suferite de fiecare
individ n parte.
Pe de alt\ parte, via]a are o diversitate de forme de adaptare la mediu, dar [i n
modul de mb\trnire [i moarte. De aceea este foarte probabil s\ fie o multitudine de teorii
ale mb\trnirii, necesare toate, [i n acela[i timp s\ se ncerce alc\tuirea unei teorii compuse
care s\ cuprind\ toate aspectele descrise n celelalte teorii.
O dovad\ simpl\ care pledeaz\ n acest sens este c\ teoria mb\trnirii
morfogenetice, pasive [i lente, nu elimin\ validitatea unor evenimente stohastice cum ar fi
cele din teoria erorilor n sinteza proteic\ sau din teoria muta]iilor somatice. Acest lucru s-a
dovedit simplu prin evenimentele care previn moartea programat\ care este legat\ de
reproduc]ie (de exemplu prin castrare - la animale [i plante).

Se produce o cre[tere

substan]ial\ a duratei de via]\, dar mb\trnirea totu[i se produce, chiar dac\ mai trziu.
23

Prima teorie de acest gen (compositae theoriae) a fost formulat\ de Strehler n 195932
[i ncearc\ s\ analizeze interac]iunile dintre fenomenele de mb\trnire molecular\, genetic\
sau celular\.
Viitorul pare deci s\ confirme existen]a simultan\ a mai multor cauze ale
`mb\trnirii, reflectate `n diverse teorii, ntruct via]a are o diversitate de forme de
exprimare [i una dintre aceste forme este chiar moartea.

De aceea cercet\rile noastre

ncearc\ s\ se fundamenteze pe existen]a acestor teorii care se ntrep\trund, urm\rind acela[i

scop: prelungirea duratei maxime de via]\, ct [i cre[terea calit\]ii vie]ii n general: "s\ d\m
ani vie]ii [i via]\ anilor" (Ana Aslan).

24

II. MODIFIC|RI NORMALE LEGATE

DE VRST|
La nivelul organismului, odat\ cu `naintarea `n vrst\, apar o serie de transform\ri.
Ele pot fi interpretate `n mod diferit `n func]ie de diversele teorii care `ncearc\ s\ explice
fenomenul de `mb\trnire. Pentru o mai bun\ `n]elegere vom prezenta sub forma unui
tabel principalele modific\ri morfologice [i func]ionale care apar la nivelul diverselor aparate
[i sisteme odat\ cu dep\[irea vrstei de 60 de ani.
SISTEM
Gustul

Sim]ul Tactil
Receptorii tactili
`[i pierd o parte
din capacitatea
func]ional\

Tegumentul

MODIFIC|RI LEGATE DE
VRST|

EFECTE

CONSECIN}E

Atrofia papilelor linguale

Limba devine neted\ [i

depapilat\

F\r\

Sc\derea produc]iei de saliv\ [i a

num\rului mugurilor gustativi

Diminuarea senza]iei
gustative
(exagerat\ de fumat, uscarea
cavit\]ii bucale,calitatea
alimentelor)
Cre[terea toleran]ei la durere
Sc\derea capacit\]ii de a
recunoa[te obiecte fine sau
cu textur\ aspr\

Pierderea interesului
pentru m`ncare

Sc\derea cantit\]ii de colagen [i

]esut adipos subcutanat

Pielea devine `ncre]it\, cu

descuamare furfuracee [i d\
impresia c\ at`rn\; scade
turgorul tegumentar

Sc\derea num\rului,
dimensiunilor [i a func]iei
glandelor sudoripare

Incapacitatea de a asigura
termoraglare

Pierderea ]esutului adipos

la nivelul fe]ei [i a
membrelor; cre[terea
depozitelor adipoa-se la
niv.abdomen [i coapse

Sc\derea num\rului de capilare

Piele palid\

Pielea la nivelul palmelor [i al

altor zone glabre devine mai
pu]in sensibil\

Purpur\

Vasele sanguine de calibru mai

mare ajung la suprafa]\

25

Cre[terea probabilit\]ii de
a prezenta leziuni
traumatice cutanate

Diminuarea sudora]iei;
incapacitatea de a men]ine
temperatura corporal\;
Aspect anemic
Apar echimoze cu u[urin]\

P\rul

Unghiile

Respirator

Cardiovascular

Foliculii produc mai pu]in\

melanin\

Albirea p\rului

F\r\

Sunt produ[i androgeni

suprarelanieni care nu mai sunt
contracara]i
Diminuarea aportului vascular la
nivelul patului unghial

P\r facial grosier perinazal [i

la nivelul b\rbiei la femei
(peri testoizi)
Unghii mate, friabile,
groase, dure

F\r\

Cre[terea stria]iilor longitudinale

Infec]ii posibile

Cre[terea diametrului anteroposterior al toracelui

Suprafa]\ neregulat\ a
unghiilor
Torace `n butoi sau
emfizem senil

Sl\birea [i hipotrofierea
mu[chilor respiratori; calcificarea
cartilajelor condrocostale, iar
peretele toracic devine mai rigid;

Reducerea capacit\]ii vitale,

reducerea capacit\]ii
respiratorii maxime,
cre[terea volumului rezidual

Mai mult\ energie este

necesar\ pentru mi[c\rile
peretelui toracic [i ale
pl\m-nilor `n timpul
inspirului [i al expirului
(Diafragma va fi folosit\
pt.cre[terea for]ei
respiratorii maxime)

Atrofia epiteliului ciliar

Func]ie ciliar\ deficitar\

~ncetinirea reflexului de
tuse [i cre[terea riscului de
infec]ii

Sc\derea num\rului alveolelor;

alveolele r\mase devin mai mari,
cu fibre elastice groase;

Sc\derea nivelului
oxigenului arterial

Sc\derea progresiv\ a
acitvit\]ii normale
Dispnee

Cre[terea rezisten]ei periferice

Cre[te presiunea sanguina

pt. a compensa (cre[tere mai
mare a presiunii sistolice
dec`t a celei diastolice)

Cefalee
Edeme declive
Insuficien]\ cardiac\

Cre[terea cantit\]ii de lipofuscin\,

un pigment galben-maroniu, la
nivelul fibrelor miocardice,
producnd cordul maroniu

Sc\dere de 30% p`n\ la 40%

a debitului cardiac

Insuficien]\ cardiac\ de tip

congestiv

Valvele cardiace, mai ales mitrala

[i aortica, devin mai groase [i
rigide

Cre[terea rigidit\]ii la baza

cuspidelor valvei aortice

Suflu sistolic de ejec]ie, `n

absen]a vreunei
valvulopatii

Baroreceptorii sunt mai pu]in

sensibili

Modific\ri `n reglarea
presiunii sanguine la
schimbarea pozi]iei corpului

26

Acumularea de reziduuri
sub unghii

Hipersonoritate la percu]ie

Hipotensiune ortostatic\

Gastrointestinal
Cavitatea
Bucal\

Esofag

Stomac

Mu[chii netezi ai pere]ilor

arteriali r\spund mai pu]in la
stimularea beta-adrenergic\ [i la
al]i agen]i vasoactivi

Diminuarea r\spunsului cardiovascular la stress sau efort

fizic

Aorta [i arterele mari pierd

elasticitatea, iar rezisten]a
vascular\ sistemic\ se m\re[te

Mai mare rezisten]\ `n fa]a

ejec]iei ventriculare

Hipertrofia mu[chiului
cardiac, galop atrial (S4),
diminuarea pulsului
periferic

Scade num\rul celulelor

pacemaker la nivelul nodulului
sino-atrial, cu o pierdere a
fibrelor la nivelul fasciculului His

Alungirea intervalelor PR [i
QT; modific\ri ale
amplitudinii undelor R [i S

Posibile disritmii, ca de
exemplu sindromul
sinusului bolnav, pe EKG

Scade producerea de dentin\,

r\d\cina pulpei se reduce [i
devine fibrotic\, gingiile se
retract\, scade densitatea osoas\
la nivelul alveolei
Sc\derea tonusului mu[chilor
netezi esofagieni

Din]i fragili, uza]i, ascu]i]i

Sc\derea capacit\]ii de a
mesteca
Xerostomie
Protez\ dentar\ care nu se
potrive[te
Dificult\]i de `nghi]ire cu
pirozis postprandial
Hernie hiatal\

Atrofia mucoasei gastrice

Reducerea fluxului salivar

Mucoas\ sub]ire,
deshidratat\
Peristaltica esofagian\
diminueaz\ procesul de
`nghi]ire
Apare relaxare inadecvat\ a
esofagului inferior
Sc\derea secre]iei de acid
clorhidric, factor intrinsec [i
pepsin\

27

Sc\derea toleran]ei la efort

Alterarea absorb]iei de
fier, calciu, gr\simi,
proteine, vitamin\ B12,
acid folic

Diminuarea sintezei de
colesterol [i a activit\]ii
enzimatice

Sc\derea metaboliz\rii
medicamentelor, sc\derea
absorb]iei de gr\simi [i a
vitaminelor liposolubile

Sintez\ proteic\ la nivel

hepatic e compromis\
Diminuarea zgomotelor
intestinale

Reducerea masei [i a
greut\]ii hepatice
Constipa]ie cronic\

Sc\derea tonusului muscular al

sfincterului intern al intestinului
gros

Rectocel, alterarea senza]iei

rectale

Scad masa renal\, num\rul de

nefroni [i de glomeruli
identificabili

Sc\derea vitezei filtr\rii

glomerulare

Blocarea materiilor fecale

(fecal impaction),
p\tarea lenjeriei,
incontinen]\
Sc\derea excre]iei
medicamentelor
Sc\derea clearance-ului
creatininei, cre[terea ureei
[i a cretininei sanguine

Modific\ri sclerotice ale vaselor

sanguine renale

Sc\derea fluxului sanguin

renal

Vezica
Urinar\

}esut conjunctiv fibros

`nlocuie[te musculatura neted\ [i
]esutul elastic

Prostata

M\rirea glandei (la palpare se

simte ferm\ [i elastic\, iar m\rirea
este simetric\)

Sl\birea musculaturii vezicii

Sc\derea for]ei jetului urinar
Hiperreflexia mu[chiului
detrusor
Cistocel
Obstruc]ie uretral\

Ficat

Intestine

Genitourinar
Rinichi

Sex feminin

Sex masculin

Reducerea fluxului sanguin la

nivel hepatic

Descre[terea peristalticii [i a
fluxului sanguin colonic

Sc\derea producerii de estrogeni

Atrofia ]esutului ovarian,

uterin, cervix-ului,vaginal,
vulvar
Secre]ii vaginale diminuate
[i mai pu]in acide
Atrofia ]esutului mamar
Pigmentare alterat\

Sc\derea dimensiunilor
renale reduce viteza
filtr\rii glomerulare
Incontinen]\ urinar\
Capacitate vezical\ sc\zut\
Polachiurie [i mic]iuni
imperioase
Reten]ie de urin\
Incontinen]\
postmic]ional\
incontinen]\ prin prea
plin, reten]ie de urin\
Stenoz\vaginal\, vaginit\
atrofic\, dureri `n timpul
actului sexual
Infec]ii mai frecvente
Sni sub]iri, care atrn\
Albirea p\rului pubian

Sc\derea tonusului [i a
elasticit\]ii musculare
Sc\derea produc]iei de
testosteron

Musculatur\ pelvian\ sl\bit\,

prolaps uterin
Atrofie testicular\

Incontinen]\ urinar\

Arterele [i venele peniene devin

sclerotice

Erec]ie [i ejaculare `ncetinite

Sc\derea activit\]ii sexuale

28

Mai pu]ini spermatozoizi

viabili

Musculoscheletal

Discurile intervertebrale se
`ngusteaz\ progresiv

Exagerarea curburilor
coloanei vertebrale

Cifoz\

Scade `n\l]imea fiec\rei vertebre

Compresia coloanei
vertebrale

Sc\derea `n `n\l]ime, 5 cm
pt. femei [i 3 cm pt.
b\rba]i

Scade num\rul de fibre

musculare, apare atrofie
muscular\

Sc\derea masei musculare

Diminuarea mobilit\]ii,
for]ei, rezisten]ei

Cre[te cantitatea de ]esut gras la

nivelul mu[chilor

Cre[te ]esutul gras

subcutanat

Mers cl\tinat cu baza

`ngust\ la femei, mers cu
baza l\rgit\ la b\rba]i

Se reduc depozitele de glicogen

Pierderea elasticit\]ii
ligamentelor, tendoanelor [i
a membranei sinoviale

Rigidizarea [i u[oara flexie

a articula]iilor (coxofemurale, genunchi, coate,
radio-carpiene), a coloanei
vertebrale (mai ales
cervical)

Se deterioreaz\ cartilajul articular,

rezult`nd formarea de os nou la
niv.suprafe]elor articulare

Artroz\

Simptome locale de
durere, rigiditate;
hipertrofie articular\

Scade densitatea osoas\,

produc`nd un schelet cu aspect
poros

Osteoporoz\

C\deri, fracturi de col

femural

Mu[chii [i tendoanele devin

sclerotici

Diminuarea r\spunsurilor
reflexe

Spasticitate
Clonus

29

III. SPECIFICUL MANIFEST|RILOR CLINICE

ALE AFEC}IUNILOR MAI FRECVENT ~NT~LNITE
LA VRSTNICI
III.1.DEFINI}II
GERIATRIA = ramur\ a medicinii care are drept obiective:
-problemele medicale [i
-`ngrijirea pesoanelor v^rstnice

geras (gr.)= v^rst\ `naintat\

iatrikos (gr.)=vindecare
-sau studiul:
-disabilit\]ilor
[i al
care afecteaz\ persoanele v^rstnice
-bolilor degenerative

GERONTOLOGIA = studiul [tiin]ific al:

-procesului de `mb\tr^nire
[i al
-problemelor (altele dect cele medicale) legate de `mb\tr^nire
-Speran]a medie de via]\ la na[tere era:
-`n Anglia, la `nceputul secolului XX (c`nd a fost folosit pentru prima dat\ termenul
de medicin\ geriatric\) de circa 50 de ani, iar acum este de 75 ani
-`n Japonia `n 1992: pt. b\rba]i: 76.3 ani (cea mai mare)
pt. femei: 83.0 ani
-`n Fran]a `n 1991: pt. b\rba]i: 73.5 ani
pt. femei: 82.0 ani

30

III.2.~MB|TRNIREA, BOALA {I STAREA DE S|N|TATE

N.B. Diferen]ierea `ntre `mb\tr^nire [i boal\ ar fi mai mult de interes filozofic, dac\ nu s-ar
lua `n considerare reac]iile produse de fiecare concept att la nivel popula]ional ct [i la nivel
individual.

-La nivel popula]ional

-`mb\tr^nirea doar un proces deteriorativ care reprezint\ stadiul final al `ntregii
omeniri
-netratabil\
-nu pare a atrage nici o simpatie din partea celorla]i
-nu este considerat\ ca un obiectiv legitim al aten]iei medicale
-La nivel individual vrstnicii sunt percepu]i ca:
-persoanele cu afec]iuni: -ei adesea atrag simpatia, chiar admira]ia fa]\
de t\ria lor de caracter
-de aceea, de obicei individul vrstnic va avea pu]ine
probleme `n angajarea interesului medical

-V^rstnicii:
-adesea prezint\ multiple leziuni patologice, dar nu toate vor fi simptomatice
-acestea apar pe fondul `mb\tr^nirii biologice
N.B. ~n acest context, oricare sau chiar toate simptomele pot fi atribuite
v^rstei [i se poate considera c\ nu mai este nimic de f\cut (inclusiv de c\tre medic)
Apari]ia Geriatriei a fost o `ncercare de a contracara astfel de viziuni negative
-odat\ cu aceasta a ap\rut [i aforismul: `mb\tr^nirea nu este o boal\ [i boala nu este
`mb\tr^nire
-totu[i nu se poate stabili clar ce este boal\ [i unde `ncepe b\tr^ne]ea

31

-Defini]ia st\rii de s\n\tate (O.M.S.): bun\stare bio-psiho-social\ [i nu numai lipsa bolii sau
a disabilit\]ii.

III.3.NATURA FENOMENULUI DE ~MB|TRNIRE

~mb\tr^nirea poate fi considerat\ drept o acumulare de transform\ri persistente, care
apar `ntre perioada de concep]ie [i deces, [i care pot fi grupate `n 2 componente:
-transform\ri d\un\toare (senescen]a)
-transform\ri benefice, adaptative
-majoritatea cercet\rilor s-au concentrat asupra primei categorii

-Din punct de vedere fiziologic, cea mai important\ caracteristic\ a `mb\tr^nirii umane ([i
animale) este VARIABILITATEA
-de[i v^rsta `naintat\ este asociat\ cu o sc\dere progresiv\ a performan]elor
func]ionale, nu toate func]iile se deterioreaz\ cu aceea[i vitez\ [i nici cu aceea[i intensitate
-acest fenomen se observ\ at`t la acela[i individ, c`t [i c`nd se compar\ mai
mul]i indivizi `ntre ei
-`n plus exist\ o varia]ie considerabil\, `ntre diferi]i indivizi, `n ceea ce prive[te
manifest\rile patologiei legate de v^rst\
Declinul func]ional va avansa p`n\ la un anumit prag dup\ care va apare decompensarea la
nivelul unor sisteme relevante
-Reducerea progresiv\ a rezervei func]ionale va limita capacitatea de a r\spunde la solicit\ri
crescute
-acest fenomen este semnificativ clinic mai ales la nivel cardio-pulmonar, renal [i al
func]iilor cognitive
-totu[i, numeroase studii confirm\ faptul c\ senescen]a nu poate fi atribuit\
insuficien]ei nici unui singur sistem, organ, ]esut sau tip celular
-`n schimb, s-a sugerat c\ principala manifestare a proceselor
fundamentale de `mb\tr^nire la nivelul organismului intact este
reprezentat\ de perturbarea multor procese reglatorii care `n mod
normal realizeaz\ integrarea `ntre celule, ]esuturi [i organe
-rezult\: afectarea capacit\]ii de a coordona variatele func]ii
necesare pentru men]inerea homeostaziei
-aceasta ar putea contribui la vulnerabilitatea

32

organismului v^rstnic at`t la stress-uri interne c`t [i externe

~n concluzie:
-Senescen]a poate fi `n]eleas\ ca:
-o reducere a capacit\]ilor de rezerv\
`mpreun\ cu
-alter\ri ale mecanismelor de control care regleaz\ activit\]ile `n
interiorul [i `ntre celule, ]esuturi [i organe
[i NU doar insuficien]a unuia sau mai multor sisteme

N.B. Diversele afect\ri pot interac]iona astfel `nc`t efectul general este mai mare dec`t suma
efectelor individuale
-cu toate acestea deteriorarea `ntr-un singur sistem poate deveni factorul
critic `n anumite circumstan]e
-acest mod de interpretare este sus]inut de observa]ia potrivit c\reia, de[i este
un declin

gradat, liniar, la nivelul func]iilor individuale (al fiec\rei func]ii),

probabilitatea de deces cre[te exponen]ial cu timpul

-Toate tipurile de celule sufer\ transform\ri d\un\toare legate de `naintarea `n v^rst\

(except`nd doar celulele stem hematopoietice [i celulele germinale)
-exist\ dovezi potrivit c\rora anumite disfunc]ii la nivelul organelor sunt
rezultatul disfunc]iilor celulelor constituente
-cu alte cuvinte:
-probabil c\ organele `mb\tr^nesc datorit\ faptului c\, celulele lor
sufer\ procesul de `mb\tr^nire

33

III.4.NATURA BOLILOR
Concep]iile moderne referitoare la boal\ au `nceput cu descrierile clinice sistematice
care au fost corelate cu descoperirile efectuate la examin\rile post-mortem [i, `n cele din
urm\, cu aspectele microscopice
-de aceea, conceptul de boal\ a devenit ad`nc ancorat `n anatomia patologic\

-odat\ cu marile progrese din domeniul microbiologiei a devenit mai explicit\ no]iunea de
boal\ `n termeni de etiologie specific\
-`n aceast\ accep]iune, bolile sunt considerate a fi atribuite unei cauze singulare,
necesare [i suficiente

-`n c`teva decenii acest concept a trebuit s\ fie modificat datorit\ observa]iei potrivit c\reia
NU to]i indivizii expu[i la un anumit factor etiologic

necesar contracteaz\ boala

respectiv\
-a ap\rut conceptul de susceptibilitate diferen]iat\

-pe m\sur\ ce:

-igiena a fost `mbun\t\]it\
-programele de imunizare au cunoscut o larg\ r\sp`ndire
-medicamentele au devenit tot mai eficiente
au determinat declinul marilor afec]iuni infec]ioase
-bolile v^rstelor `naintate (multe dintre acestea fiind de tip cronic) au dob`ndit o
importan]\ semnificativ\ pentru practica medical\

34

-unele afec]iuni ale v^rstnicilor sunt specifice acestui stadiu al ontogenezei,

spre exemplu:
-polimialgia reumatic\
-arterita cu celule gigante (boala Horton)
-escarele de decubit
-artroza
-boala Paget a oaselor
-mielomul multiplu
-leucemia limfatic\ cronic\
-cancerul de prostat\
-AVC ischemic
-boala Parkinson
-hipotermia accidental\
-incontinen]a de urin\
-cataracta
-angiodisplazia colonic\
-aceste aspecte au determinat modific\ri `n conceptele privitoare la natura bolilor, `n
special o scoatere `n eviden]\ a existen]ei factorilor predispozan]i multipli
-un concept de importan]\ cresc`nd\ este acela potrivit c\ruia starea de
s\n\tate a mamei [i a copiilor `n perioada de gesta]ie poate afecta profund
susceptibilitatea descenden]ilor la anumite boli, mai t`rziu `n cursul vie]ii
-mai ales: -HTA
-cardiopatii
-afec]iuni pulmonare cronice

35

III.5.POLIPATOLOGIA {I PATOLOGIA ASOCIAT| VRSTEI ~NAINTATE

Numeroase studii au ar\tat c\ la v^rstnici coexist\ multiple probleme medicale
-ex.: `ntr-un studiu s-a ar\tat c\:
-la pacien]ii peste 65 ani:
-media de afec]iuni/pacient: 4,6
-50% - sufereau de artroz\
-34% - tulbur\ri de memorie
-33% - dureri persistente la niv. coloanei vertebrale
-32% - vedere deficitar\
-29% - indigestie
-28% - dispnee la eforturi mici
-la pacien]ii peste 75 ani:
-5,8 afec]iuni /persoan\
-10% au afirmat c\ nu prezint\ nici o problem\ fizic\

-Korenchevski (1961) nu a putut fi identificat\ nici o fiin]\ uman\ la care `mb\tr^nirea,

durata de via]\ [i decesul s\ fie normale din punct de vedere fiziologic; v^rstnicul este at`t
de mult predispus la defecte patologice `nc`t decesul ca rezultat al unui fenomen biologic
natural nu poate fi niciodat\ `nt`lnit
-modific\rile patologice fiind at`t de variate, este practic imposibil a se determina
cauza real\, unic\ a decesului (`n cazul c`nd aceast\ cauz\ unica ar exista)

-Kohn (1982) a propus ca senescen]a s\ fie considerat\ ca o boal\ [i s\ fie

acceptat\ ca o cauz\ de deces
-nu este clar dac\ autorul considera aceast\ multitudine de leziuni ca o
manifestare a procesului de `mb\tr^nire [i dac\ dac\ decesul ar apare ca un
rezultat al acumul\rii lor

36

-Loofbourrow (1969) a separat aceste cauze:

-secundare (sau patologice) ale `mb\tr^nirii
de un
-proces primar neclar definit
-deoarece cauzele considerate secundare nu au fost
reg\site la to]i indivizii

-Horan (1998) afirm\ c\ este adesea dificil sau chiar imposibil de a determina
importan]a relativ\ a proceselor fiziologice [i patologice care
contribuie la `mb\tr^nire
-cea mai bun\ metod\ de a studia `mb\tr^nirea fiziologic\
este oferit\ de coloniile de animale men]inute `ntr-un
mediu care ofer\ condi]ii c`t mai apropiate de cele ideale
N.B. Studii relativ recente (1978, 1984) au ar\tat c\ [i la roz\toarele men]inute `n condi]ii
de absen]\ a patogenilor specifici apar procese de `mb\tr^nire la fel de complicate ca acelea
ale oamenilor din ]\rile dezvoltate
-fie c\ aceste animale sunt l\sate s\ tr\iasc\ p`n\ la final sau sunt sacrificate `nainte,
se g\sesc multiple leziuni patologice

-la om exist\ o heterogenitate considerabil\ `n ceea ce prive[te natura leziunilor

patologice pe care le acumuleaz\ `n decursul vie]ii, chiar `n condi]ii aproape optime

37

-de[i procesele fundamentale ale `mb\tr^nirii pot fi universale, manifest\rile lor nu

sunt identice
-o leziune patologic\ specific\ nu trebuie neap\rat s\ fie prezent\ la fiecare
individ pentru a fi considerat\ o manifestare a `mb\tr^nirii

III.6.MANIFESTAREA ATIPIC| A BOLILOR

Cuno[tin]ele medicale tradi]ionale au derivat din manifest\rile bolilor `nt`lnite la
pacien]ii tineri sau la adul]i
-la ace[tia adesea toate manifest\rile patologice pot fi atribuite unui singur
diagnostic
-o anumit\ combina]ie de semne [i simptome este de obicei caracteristic\ unei
anumite st\ri fiziopatologice (ex. insuficien]a cardiac\) sau unei anumite boli
-pentru medicul care cunoa[te doar acest model tradi]ional, abaterile de la el pot
conduce la concluzii eronate: deoarece lipse[te combina]ia caracteristic\ de semne [i
simptome pacientul nu poate s\ prezinte boala luat\ `n discu]ie
-cel mai evident mod `n care v^rstnicii pot devia de la modelul tradi]ional este
faptul c\ la ei adesea coexist\ multiple afec]iuni astfel `nc`t semnele [i simptomele care au
fost `nregistrate pot fi atribuite mai multor boli diferite
-mai mult, nici o singur\ boal\ nu domin\ tabloul clinic
-de asemenea, pot s\ fie acuze multiple, f\r\ a fi prezent un simptom major

38

dominant
-sau poate fi prezent un simptom major care s\ nu fie atribuit `n mod direct
afec]iunii celei mai importante sau bolii care este cea mai evident\ clinic

-datorit\:
-deterior\rii rezervei func]ionale pe m\sura `naint\rii `n v^rst\ la nivelul multor
sisteme [i organe, [i
-alter\rii r\spunsurilor adaptative (diminuarea r\spunsului imun, sc\derea
r\spunsului la stimuli hipoxici sau hipercapnici, reducerea percep]iei
dureroase)
-patologiei coincidente

# o afectare (boal\) a unui organ (ex. infec]ie respiratorie) poate precipita

decompensarea la nivelul altora (insuficien]\ cardiac\, confuzie acut\, c\dere), prin aceasta
contribuind la manifest\rile atipice ale bolilor

-`n acela[i mod, natura reac]iilor adverse medicamentoase poate fi influen]at\ de

transform\rile senescente
-`n afara transform\rilor farmacocinetice legate de v^rst\, apar [i
modific\ri farmacodinamice
-ele sunt `n mod special importante la nivelul creierului

39

-multe medicamente pot produce confuzie chiar

Digoxinul care are ca loc primar de ac]iune cordul

-prezen]a a multiple boli poate de asemenea

contribui la manifestarea t`rzie [i chiar

silen]ioas\ `n cazul `n care o afec]iune la un anumit nivel poate limita simptomele unui alt
sistem (ex. AVC sau artroza limiteaz\ activitatea fizic\ astfel `nc`t nu apare dispneea dec`t `n
momentul c`nd insuficien]a cardiac\ este foarte avansat\)

III.7.MARILE SINDROAME GERIATRICE

(GIGAN}II GERIATRIEI)
Anumite moduri de manifestare a unor boli sunt specifice pentru v^rstnici (cei patru I):
-Imobilitatea
-Instabilitatea (c\derile)
-Incontinen]a
-afectarea Intelectului (confuzia)
-acestea au `n comun:
-cauze multiple
-evolu]ie cronic\
-deprivarea (lipsirea) de independen]\
-tratament complex

40

-au fost denumite Gigan]ii Geriatriei

-au importan]\ imens\ `n practica geriatric\ - deoarece:
-sunt foarte frecvent `nt`lnite
-prezint\ o dificultate aparte `n:
-evaluarea cauzelor precipitante
-identificarea factorilor agravan]i tratabili
-aproape orice boal\ se poate manifesta clinic prin aceste sindroame
-invers, orice v^rstnic prezent`nd aceste sindroame poate avea orice boal\

-una dintre calit\]ile definitorii ale unui geriatru este reprezentat\ de evaluarea [i tratarea `n
mod corect a Gigan]ilor Geriatrici

III.8.MANIFESTAREA T~RZIE A BOLILOR

Este binecunoscut\ tendin]a ca la persoanele vrstnice bolile s\ se manifeste t`rziu [i
`ntr-un stadiu avansat. Sunt mul]i factori care contribuie la nerecunoa[terea prezen]ei unor
probleme poten]ial remediabile la vrsta a treia. Ace[ti factori ]in fie de:
a).pacient;
b).medicul curant.

41

a).Factori ca ]in de pacient:

-el poate interpreta gre[it semnifica]ia unor simptome;
-poate avea standarde sc\zute `n ceea ce prive[te nivelul st\rii de s\n\tate;
-poate ascunde `n mod deliberat anumite simptome deoarece se teme de spitalizare
datorit\:
-posibilit\]ii de a-[i pierde:
-independen]a;
-auto-determinarea;
-vrstnicii au tendin]a de a consulta mai pu]in medicul multe probleme
ameliorabile sunt decelate cu ocazia unor evalu\ri screening de exemplu:
-afec]iuni locomotorii
-disfunc]ii ale colonului sau vezicii urinare
-depresia
-confuzia
sunt adesea ne`nregistrate, spre deosebire de afec]iunile:
-cardiace
-pulmonare
-ale sistemului nervos central
-unii vrstnici pot considera anumite simptome drept normale, mai ales dac\ sunt de
intensitate mic\ [i dac\ intereseaz\ aparatul vizual, auditiv sau genitourinar;

42

b).Factori care ]in de medici:

-pot interpreta gre[it unele semne [i simptome, mai ales c\ ele pot apare at`t de
frecvent `nc`t importan]a lor diagnostic\ s\ fie subestimat\ (de ex. nicturia)
-pot considera c\ eforturile diagnostice intense nu sunt justificate;
-tratamente neadecvate (utilizarea de diuretice pentru edeme gambiere, `n absen]a
cre[terii volumului circulant sau administrarea de antiparkinsoniene pentru tremor
esen]ial);
-supraestimarea gravit\]ii prognosticului unor afec]iuni diagnosticul gre[it al unei
afec]iuni terminale poate avea efecte devastatoare at`t asupra pacientului c`t [i a
familiei;
-pacien]ii se pot exprima `n termeni pe care medicul nu `i `n]elege de exemplu la
vrstnici descrierea depresiei de c\tre pacient adesea se concentreaz\ asupra
simptomelor somatice

III.9.MANIFESTAREA SILEN}IOAS| A BOLILOR

Toate bolile, indiferent de vrsta pacientului, `ncep cu o perioad\ variabil\ `n care nu
este prezent nici un semn sau simptom. Nu exist\ dovezi c\ aceast\ etap\ ar fi semnificativ
mai lung\ la vrstnici. Prin manifestarea silen]ioas\ a bolilor la vrsta a treia se `n]elege
absen]a sau atenuarea manifest\rilor tipice, ca de exemplu:
-infarctul miocardic f\r\ durere;

43

-peritonita f\r\ durere;

-perforarea indolor\ a viscerelor abdominale;
-infec]ii afebrile;
-tirotoxicoza apatic\.

III.10.EVALUAREA PACIENTULUI VRSTNIC (EVALUAREA

GERIATRIC|)
Evaluarea Geriatric\ (EG) este un termen cu `n]eles larg care se refer\ la evaluarea
st\rii de s\n\tate a pacien]ilor vrstnici
-presupune o abordare diferit\ comparativ cu evaluarea medical\ standard

-are la baz\ recunoa[terea faptului c\ starea de s\n\tate a persoanelor vrstnice depinde de

factori care dep\[esc simpla manifestare a bolilor de care sufer\
-printre ace[tia sunt factori:
-sociali
-psihologici
-care ]in de s\n\tatea mintal\
-de mediu

44

-`n plus, EG scoate `n eviden]\ statusul func]ional, at`t ca:

-dimensiune care necesit\ evaluarea
c`t [i ca
-rezultat final care trebuie fie:
-`mbun\t\]it
-men]inut

N.B. De[i `n sensul s\u cel mai strict EG este un proces diagnostic, mul]i autori folosesc
termenul pentru a include at`t:
-evaluarea
c`t [i
-abordarea terapeutic\

N.B. ~n plus, uneori termenul de EG este utilizat pentru a desemna evaluarea efectuat\ de
c\tre un singur clinician, iar alteori se face referire la procesul complex, interdisciplinar,
denumit Evaluare Geriatric\ Global\ (Comprehensiv\ - EGG)

DECI: EG poate fi conceput\ sub 2 aspecte:

-evaluarea efectuat\ de un singur clinician
-cu accent pe sistemele ambulatorii
-evaluarea cuprinz\toare(global\) geriatric\ (EGG) echipa multidisciplinar\

45

III.10.A.Evaluarea Geriatric\ efectuat\ de clinicianul individual

-heterogenitatea popula]iei vrstnice
-planul de evaluare va ]ine seama de acest lucru
-pt. pacien]ii:
-`n grupe de vrst\ mai apropiate de adul]i (youngold)
-cu stare de s\n\tate bun\
-prezent`nd pu]ine afec]iuni cronice f\r\ impact major
*accentul se va pune pe Geriatria Preventiv\:
-modificarea stilului de via]\
-chemoprofilaxie
-imuniz\ri
-screening-ul diverselor boli
-inclusiv al Sindroamelor Geriatrice
poten]iale
-pt. pacien]ii:
-peste 85 de ani
-cu probleme complexe [i multiple de:
-s\n\tate
-existen]\ social\
*se impune o evaluare mai complex\

46

Cognitiv

Medical

Mediu
`nconjur\tor

Status
Func]ional

Economic

Afectiv

Sprijin
social

Spiritualitate

Figura Nr.2 Interac]iunea dimensiunilor Evalu\rii Geriatrice (EG)

-

EG efectuat\ de c\tre clinicianul individual se extinde dincolo de evaluarea medical\

tradi]ional\ a st\rii de s\n\tate a pacientului vrstnic [i presupune evaluarea statusului
(vezi Fig.2):
-

Cognitiv

Afectiv

Func]ional

Social

Economic

De mediu de existen]\

Spiritual

Precum [i discutarea op]iunilor pacientului referitoare la indica]iile date de

c\tre medic

47

N.B. Instrumentele de evaluare trebuie utilizate doar orientativ, ]in`nd

cont de toate limit\rile lor
-rareori acestea sunt teste diagnostice!
-nu pot `nlocui cuno[tin]ele clinice [i g`ndirea clinic\, inclusiv o bun\
st\p`nire a efectu\rii anamnezei [i a examenului clinic

-mai degrab\ ele:

-indic\ necesitatea unor evalu\ri ulterioare
-orienteaz\ rapid aten]ia clinicianului spre aspecte `n mod particular
relevante la un anumit pacient
-de[i exist\ dovezi c\ anumite tehnici de evaluare pot identifica:
-unele boli (de ex. demen]a)
sau
-persoane aflate la risc `nalt pentru anumite afec]iuni (ex. riscul de a
c\dea)
*exist\ mult mai pu]ine dovezi c\ prin aceast\ identificare poate fi cu adev\rat
influen]at\ evolu]ia st\rii de s\n\tate a pacientului

Totu[i, prin abordarea sistematic\ a dimensiunilor EG, clinicianul poate asigura o evaluare
cuprinz\toare (comprehensiv\)

48

EG difer\ `n func]ie de locul unde se efectueaz\

-`n spital evaluarea ini]ial\ este de obicei orientat\ spre problema medical\
acut\ care a precipitat internarea
-pe m\sur\ ce pacientul se reface [i se ini]iaz\ planurile pentru
externare, alte componente (sprijinul social, mediul fizic de existen]\) devin
mai importante `n cadrul evalu\rii
-`n spital EG poate fi problematic\ datorit\ schimb\rii rapide a mai multor
dimensiuni importante
-de exemplu, statusul fucn]ional al unui pacient poate deveni temporar
total dependent atunci c`nd pacientul are o boal\ `n faza acut\ [i se
amelioreaz\ progresiv `nainte de externare

-deoarece pacien]ii au tendin]a de a-[i supraestima statusul func]ional

baz`ndu-se pe nivelul lor anterior de func]ionare, pot fi necesare
metode alternative, mai corecte de evaluare (de ex. cele efectuate de
c\tre asistentele medicale [i fizioterapeu]i)

-la fel, poten]ialul complet al pacientului de a participa la programul de

recuperare poate s\ nu fie cunoscut dec`t doar `n apropierea extern\rii

-`n casele de b\trni EG presupune o aten]ie aparte acordat\

49

anumitor aspecte (ex. statusul nutri]ional) `n timp ce altele sunt mai

pu]in relevante (ex. statusul func]ional al activit\]ilor curente
instrumentale)

-la domiciliul pacientului o EG complet diferit\, prin care factorii

fizici de mediu pot fi evalua]i direct, dar alte aspecte ale examin\rii
tradi]ionale (de ex. examenul ginecologic) sunt mult mai greu de
efectuat

III.10.A.1.Evaluarea Medical\
-`n afar\ de evaluarea medical\ standard, const`nd `n anamnez\ [i examen clinic,
clinicianul trebuie s\ caute `n mod sistematic anumite aspecte specifice, frecvent `nt`lnite la
vrstnici [i care pot avea un impact func]ional considerabil
-aceste tulbur\ri includ:
-afect\ri ale:
-func]iei vizuale
-auzului
-mobilit\]ii
-c\derile
-sindroamele geriatrice:
-malnutri]ia

50

-incontinen]a de urin\
-polipragmazia
-`n cursul evalu\rii medicale tradi]ionale, aceste probleme pot trece neobservate
deoarece pacien]ii vrstnici uit\ s\ le men]ioneze `n mod spontan
-de ex. ace[ti pacien]i pot s\ nu [tie c\ anumite manifest\ri (de ex. c\derile),
pot avea cauze medicale tratatabile
-de asemenea, prezint\ re]inere s\ men]ioneze problemele pe
care le au cu pierderea de urin\ sau cu activitatea sexual\
-`n plus, ei pot crede c\ anumite simptome, ca de ex. sc\derea
acuit\]ii auditive, sunt normale la vrstnici [i nu pot fi
influen]ate terapeutic

II.10.A.1.1.Afectarea Vizual\
-fiecare dintre cele 4 afec]iuni majore oculare:
-cataracta
-degenerarea macular\ senescent\
-retinopatia diabetic\
-glaucomul
au o frecven]\ `n cre[tere odat\ cu `naintarea `n vrst\
-`n plus, prezbiopia este practic universal\ - marea majoritate a vrstnicilor necesit\
ochelari de vedere

51

-metoda standard de screening este optotipul Snellen: pacientul trebuie s\ stea la 6 metri
distan]\ de optotip [i s\ citeasc\ litere, utiliz`nd lentile corectoare

III.10.A.1.2.Afectarea Auditiv\
-este printre cele mai obi[nuite probleme medicale men]ionate de pacien]ii vrstnici
-se `nt`lne[te la 1/3 dintre persoanele peste 65 ani
-este asociat\ cu reducerea statusului:
-cognitiv
-emotional
-social
-fizic

-utilizarea protezelor auditive a condus la `mbun\t\]irea statusului func]ional [i a calit\]ii

vie]ii la mul]i vrstnici

-teste de screening pentru pierderea acuit\]ii auditive:

-audioscopul Welch Allyn
-cea mai mare acurate]e
-este un otoscop portabil cu un audiometru `ncorporat
-trebuie setat la 40 dB pentru evaluarea auzului la vrstnici
-durata test: 1-2 minute

52

-testul vocii [optite

-se [optesc trei p`n\ la [ase grupuri de sunete aleatorii (numere, litere sau
chiar cuvinte) la anumite distan]e fa]\ de ureche (15 cm, 20 cm, 30 cm, 60
cm), apoi se cere pacientului s\ repete ce a auzit
-examinatorul trebuie s\ fie `n spatele pacientului, iar cealalt\ ureche
trebuie s\ fie acoperit\
-pacientul nu trece testul dac\ nu poate repeta corect cel pu]in 50%
din grupurile de sunete

III.10.A.1.3.Malnutri]ia/Sc\derea Ponderal\

-Malnutri]ia este un termen global care cuprinde multe probleme nutri]ionale

diferite [i care la r`ndul lor sunt asociate cu diverse consecin]e asupra st\rii de s\n\tate

-ambele extreme ale greut\]ii corporale (at`t foarte mare, c`t [i foarte mic\) `i plaseaz\ pe
vrstnici la risc pentru:
-morbiditate
-mortalitate
-afectare func]ional\ ulterioar\

53

-printre vrstnicii care tr\iesc `n comunitate, cea mai frecvent\ tulburare nutri]ional\ este
Obezitatea
-`n plus, un mic procent dintre vrstnici (la noi `n ]ar\ mult mai mare
comparativ cu ]\rile dezvoltate economic) prezint\ Subnutri]ie energetic\ sau
protein-energetic\
-aceasta `i plaseaz\ la risc pentru:
-deces
-declin func]ional

-Subnutri]ia protein-energetic\ (protein-caloric\) - este definit\ ca

prezen]a unor dovezi clinice (semne fizice ca de ex. sl\birea, un index
de mas\ corporal\ sc\zut) [i biochimice (albumina sau alte proteine)
de aport insuficient
-a fost demonstrat\ importan]a sc\derii:
-albuminei serice
-colesterolului
ca factori de prognostic pentru mortalitate at`t la v`rstnicii care:
-tr\iesc `n comunitate
-sunt spitaliza]i
-tr\iesc `n c\mine de b\trni

54

N.B. De[i nivelele sc\zute de colesterol `nt`lnite `n aceste

condi]ii par a fi legate mai mult de prezen]a inflama]iei dec`t de
malnutri]ie, nivelele colesterolului seric pot fi un marker foarte
util pentru vrstnicii afla]i la risc pentru diverse evenimente
nefavorabile

-metode de screening nutri]ional:

-la prima vizit\ efectuat\ la cabinetul medical pacien]ii pot fi `ntreba]i despre
existen]a unor pierderi ponderale `n cele 6 luni precedente, iar to]i pacien]ii trebuie
c`nt\ri]i la fiecare vizit\ ulterioar\ la cabinetul medical
-trebuie m\surat\ [i `n\l]imea cu ocazia vizitei ini]iale, pentru a permite
calcularea indexului de mas\ corporal\:
Index= greutatea `n kg / `n\l]ime `n metri
iar apoi trebuie m\surat\ anual datorit\ sub]ierii discurilor
intervertebrale [i a prevalen]ei crescute a osteoporozei odat\ cu
`naintarea `n vrst\

-la nivelul spitalelor c`nd necesit\]ile nutri]ionale sunt mai ridicate, ingestia
energetic\ [i de proteine trebuie atent monitorizate
-de[i nivelele serice de albumin\ pot sc\dea acut `n timpul:
-unor afec]iuni inflamatorii acute

55

-stress-uri fiziologice
-ca r\spuns la traumatisme sau interven]ii chirurgicale
*aceast\ protein\ are un timp de `njum\t\]ire lung: circa 18 zile
-de aceea ob]inerea nivelului seric al albuminei la internare
poate oferi o estimare a statusului nutri]ional bazal al
pacientului
-prealbumina, care are un timp de `njum\t\]ire mult mai scurt (circa 2 zile),
poate fi o metod\ mai bun\ de monitorizare a r\spunsului la tratamentul
nutri]ional
-nivelul de colesterol seric poate reprezenta de asemenea un mod util de
monitorizare a pacien]ilor interna]i deoarece sc\derea lui a fost asociat\ cu o
cre[tere a morbidit\]ii [i a mortalit\]ii

III.10.A.1.4.Incontinen]a de Urin\
Incontinen]a Urinar\ este o problem\ frecvent `nt`lnit\, mai ales `n r`ndul femeilor
vrstnice care tr\iesc `n comunitate. Este diagnostic\ destul de rar datorit\ mai multor
cauze:
-femeile se jeneaz\ s\ deschid\ acest subiect, `n special dac\ medicul
este de sex masculin
-ele pot considera aceast\ manifestare drept un aspect normal al
`naint\rii `n vrst\ [i care poate fi cel mai bine controlat prin

56

intermediul unor tampoane;

-screening-ul pentru incontinen]\ poate fi efectuat printr-un chestionar care va fi administrat

`nainte de vizita la cabinetul medical, chestionar cu 2 `ntreb\ri:
1.A]i pierdut vreodat\ urin\ [i v-a]i udat lenjeria `n ultimul an?
*dac\ r\spunsul este DA, atunci pacientul va fi `ntrebat:
2.A]i pierdut urina `n cel pu]in [ase zile diferite?
-s-a constat c\ pacien]ii care au r\spuns afirmativ la ambele `ntreb\ri au avut cea mai
mare frecven]\ a incontinen]ei urinare confirmat\ ulterior de medic (79% pentru femei [i
76% pentru b\rba]i)

III.10.A.1.5.Probleme cu Mobilitatea [i Echilibrul

-cea mai frecvent\ afec]iune cronic\ a vrstnicilor este ARTROZA mai ales
a : -genunchiului
-articula]iei coxo-femurale
-de asemenea persoanele vrstnice prezint\ adesea afec]iuni
NEUROLOGICE cu impact negativ asupra:
-percep]iei senzoriale (ex. neuropatiile)
-func]iei motorii (ex. AVC)
-echlibrului
-mersul [i echilibrul pot fi afectate [i de SECHELE ale unor C|DERI

57

anterioare (ex. fracturi, inegalitatea membrelor inferioare, teama de o nou\

c\dere)
-fiecare dintre aceste probleme, individual sau `n combina]ie, pot precipita afectarea
mobilit\]ii
-la r`ndul ei, mobilitatea afectat\ poate conduce la c\deri [i/sau reducere pe
mai departe a func]ionalit\]ii
-Riscul de C|DERE poate fi evaluat prin:
-testarea:
-echilibrului
-mersului
-for]ei membrului inferior
-eviden]ierea unor c\deri anterioare (prin `ntreb\ri)
-evaluarea acestor componente poate ajuta la identificarea metodelor de a
ameliora func]ionalitatea pacientului dincolo de simpla reducere a riscului de
c\dere

-medicii ar trebui s\ `ntrebe `n mod obligatoriu pe to]i pacien]ii vrstnici cu privire la c\deri
-un r\spuns pozitiv la `ntrebarea: ~n timpul ultimelor 12 luni a]i c\zut vreodat\ la
podea sau a]i c\zut [i a]i lovit un scaun sau v-a]i lovit de scar\?
-trebuie s\ fie urmat de `ntreb\ri care s\ evalueze probabilitatea de c\deri
urmate de leziuni (de ex.:

58

-pierdera con[tien]ei,
-c\deri frecvente,
-sau r\m`nerea la sol, dup\ o c\dere, timp de 5 minute
sau mai mult)
-tulbur\rile de mers [i de echilibru sunt cel mai bine evaluate prin urm\rirea
pacientului `n timp ce efectueaz\ anumite activit\]i
-to]i medicii ar trebui s\ `nve]e cum s\ conduc\ un examen rapid al:
-mersului
-echilibrului
-mobilit\]ii pacientului
-riscului de c\dere

-dup\ o preg\tire `n aceast\ direc]ie, un medic avizat poate efectua evaluarea

mersului `n timp ce pacientul intr\ sau p\r\se[te camera de consulta]ie

-pot fi efectuate rapid c`teva teste asupra

-echilibrului sau mobilit\]ii [i anume:
-capacitatea de a men]ine o pozi]ie `n tandem sau `n
semitandem timp de 10 secunde
-rezisten]a la `mpingere brusc\
-capacitatea de a se `ntoarce 360 de grade

59

-for]a mu[chiului cvadriceps:

-prin observarea modului `n care vrstnicul se ridic\ de pe un
scaun f\r\ a utiliza sprijinul m`inilor
-testul Up&Go (ridic\-te [i pleac\): capacitatea pacietului de a se
ridica de pe un fotoliu, de a merge 3 metri, de a se `ntoarce [i de a se
rea[eza
-cei care efectueaz\ testul `n timp de peste 20 secunde
necesit\ o evaluare mai complex\

III.10.A.1.6.Polipragmazia
-deoarece vrstnicii adesea sunt `ngriji]i de mai multe persoane care pot s\ nu
comunice `ntre ele fiecare pacient trebuie s\ prezinte toate medicamentele pe care le ia `n
mod curent

III.10.A.2.Evaluarea Cognitiv\
-prevalen]a bolii Alzheimer [i a altor tipuri de demen]e este `n cre[tere odat\ cu
`naintarea `n vrst\
-de aceea cele mai bune rezultate ale screening-ului pentru afect\ri cognitive
se `nt`lne[te peste 85 de ani

60

-cel mai utilizat test de screening este Mini-Mental State Examination (MMSE)
(Evaluarea Minimal\ a Statusului Mental) alc\tuit din 30 de elemente, test pe care-l aplic\
examinatorul pe baz\ de interviu

-exist\ [i alte teste:

-capacitatea de a-[i aminti 3 no]iuni dup\ 1 minut
-testul de desenare a unui ceas
-testul seriei de [apte (se scade num\rul 7 din 100 de 5 ori)

N.B.1. Aceste teste NU pun diagnosticul de demen]\, nici normalitatea lor nu `nseamn\ cu
certitudine absen]a demen]ei

N.B.2. Aceste teste NU:

-evalueaz\:
-capacitatea func]ional\ `n cadrul ADL (activit\]ilor vie]ii
cotidiene)
-]in seama de:
-nivelul educa]ional
-alte limbi cu excep]ia limbii engleze (de limba matern\ a
pacientului) exist\ c`teva valid\ri `n cazul limbii romne
-diferen]ele culturale

61

-la vrstnicii afla]i `n spital, statusul mental trebuie evaluat la internare [i apoi periodic,
deoarece aceast\ grup\ de pacien]i este la cel mai mare risc de a dezvolta st\ri confuzive
acute (delir) `n cursul spitaliz\rii
-rezultatele anormale la testele de evaluare a statusului mental trebuie interpretate `n
contextul abaterilor de la starea ini]ial\ [i al situa]iei clinice
-teste utile pentru diagnosticarea delirului cuprind:
-metode de evaluare a st\rii confuzionale
-m\surarea gradului de aten]ie
-examenul clinic pentru asterixis (flapping tremor)

III.10.A.3.Evaluarea Afectiv\
-depresia major\ nu este mai frecvent\ la popula]ia vrstnic\
-DAR: simptomele de depresie [i ale altor tulbur\ri afectice sunt frecvente [i pot produce
morbiditate important\

-o `ntrebare simpl\ de tipul: V\ sim]i]i adesea trist(\) sau depresiv(\)?

-poate fi utilizat\ ca screening
--totu[i, aceast\ `ntrebare singur\ nu este suficient\ [i e bine s\ fie utilizat\ `mpreun\ cu un
al doilea screening test ca de ex.: Scala de Depresie Geriatric\
-aceasta con]ine 15 sau 30 elemente (2 versiuni)

62

III.10.A.4.Evaluarea Func]ional\
-component\ esen]ial\ a evalu\rii pacientului vrstnic
-capacitatea pacientului de a func]iona poate fi considerat\ o sum\ algebric\ a impactului
problemelor sale medicale `n contextul mediului s\u de existen]\ [i al sistemului de sprijin
social
-`n plus este influen]at\ de stilul de via]\ personal
N.B. Orice schimbare `n statusul func]ional trebuie s\ determine o evaluare diagnostic\ mai
complex\ [i o interven]ie adecvat\
-de asemenea, determinarea statusului func]ional poate fi util\ `n:
-monitorizarea r\spunsului la tratament
-stabilirea prognosticului care va orienta stabilirea planului de `ngrijire pe
termen lung
-Statusul func]ional poate fi evaluat la trei nivele:
-activit\]i bazale ale vie]ii cotidiene - scale de evaluare ADL (activit\]i ale existen]ei
cotidiene) sau BADL (activit\]i bazale ale vie]ii cotidiene)
-se evalueaz\ capacitatea pacientului de a desf\[ura activit\]i bazale de
auto`ngrijire (ex. `mbr\carea, `mb\ierea, toaleta, continen]a, hr\nirea,
transferul de pe pat pe scaun, etc.)
-activit\]i instrumentale sau intermediare ale vie]ii cotidiene IADL (activit\]i
instrumentale ale vie]ii cotidiene)
-se determin\ capacitatea pacientului de a men]ine o gospod\rie independent\

63

(efectuarea de cump\r\turi de la magazine, conducerea autoturismului,

utilizarea transportului `n comun, utilizarea telefonului, prepararea meselor,
activit\]ile gospod\re[ti, efectuarea de repara]ii la domiciliu, luarea
medicamentelor, sp\larea obiectelor de `mbr\c\minte, administrarea
finan]elor personale)
-activit\]i avansate ale vie]ii cotidiene (AADL)
-m\soar\ capacitatea pacientului de a-[i `ndeplini roluri sociale, comunitare [i
familiale, precum [i de a participa la activit\]i recreative [i profesionale
-aceste tipuri de activit\]i variaz\ considerabil de la un individ la altul

III.10.A.5.Evaluarea Sprijinului Social

-se determin\ structura familiei pacientului vrstnic
-trebuie determinat\ [i calitatea acestor rela]ii de sprijin
-adesea, pentru vrstnicul foarte sl\bit, disponibilitatea unui ajutor din partea familiei
sau a prietenilor este factorul determinant potrivit c\ruia un vrstnic dependent va
r\m`ne la domiciliu sau va fi institu]ionalizat
-dac\ la evaluarea func]ional\ se remarc\ existen]a dependen]ei, este necesar s\
se `ntrebe:
-cine ofer\ ajutor pentru activit\]ile BADL [i IADL
-dac\ acest ajutor este voluntar sau pl\tit

64

-chiar la vrstnicii f\r\ probleme de autoservire este important s\ se `ntrebe ce

fel de ajutor este disponibil `n cazul `n care se vor `mboln\vi
-identificarea precoce a problemelor `n ceea ce prive[te sprijinul social
poate determina ini]ierea unor planuri pentru dezvoltarea resurselor
necesare `n viitor

III.10.A.6.Evaluare Economic\
De[i nu pare a fi o component\ a examin\rii medicale, `n cazul pacien]ilor vrstnici
evaluarea economic\ are o importan]\ aparte, mai ales `n cazul celor sl\bi]i, cu alterarea
statusului func]ional, la care este necesar\ identificarea resurselor pentru asigurarea
personalului de `ngrijire.

III.10.A.7.Evaluarea Mediului Fizic

Evaluarea mediului fizic de existen]\ al vrstnicului cuprinde dou\ aspecte:
-siguran]a domiciliului;
-accesul pacientului la serviciile medicale [i personale.
Siguran]a domiciliului reprezint\ absen]a unor poten]iale pericole la locuin]a
pacientului. Ea de]ine o dimensiune special\ mai ales la vrstnicii cu probleme de deplasare
[i/sau echilibru. ~n unele ]\ri (SUA) exist\ departamente speciale (National Safety Council)
care se ocup\ cu evaluarea posibilelor riscuri domiciliare ale vrstnicilor. Ele au elaborat
chestionare (Home Safety Checklist) adresate pacientului [i familiei acestuia, `n urma c\rora

65

se pot stabili poten]ialii factori de risc [i se pot face recomand\ri privind instalarea de
dispozitive adaptative (ex. bare de sprijin pentru a ajuta pacientul la ie[irea de la du[, toaleta
special\, etc.).
La vrstnicii care prezint\ dependen]\ `n ceea ce prive[te activit\]ile cotidiene
instrumentale (IADL) trebuie s\ se determine:
-distan]a ([i accesibilitatea) serviciilor necesare;
-nevoia de a utiliza anumite servicii;
-capacitatea de a folosi aceste servicii `n via]a de zi cu zi.

III.10.A.8.Spiritualitatea
-la fiecare pacient vrstnic este important\ `ntrebarea dac\ religia sau spiritualitatea
sunt importante pentru el;
-date recente arat\ c\ spiritualitatea individual\, fie sub form\ de activit\]i religioase
sau nereligioase, elemente intangibile, are o importan]\ deosebit\

`n starea de

s\n\tate;
-participarea frecvent\ la servicii religioase este asociat\ cu o mortalitate redus\;
-`n spital este important\ implicarea pastoral\ care poate oferi sprijin pacientului [i
echipei medicale pentru a ajunge la o decizie `n `ngrijirea vrstnicului.

66

III.10.B.Evaluarea Geriatric\ Global\ (Comprehensiv\ - EGG) - efectuat\ de

echipa multidisciplinar\
Evaluarea Geriatric\ Global\ (EGG) se bazeaz\ pe faptul c\ investigarea pacientului
vrstnic de c\tre o echip\ multidisciplinar\ cre[te probabilitatea de a se decela probleme de
s\n\tate tratabile [i poate conduce la `mbun\t\]irea eficien]ei interven]iilor terapeutice.
Acest proces se desf\[oar\ `n trei etape:
1-screening-ul sau selectarea grupului popula]ional ]int\;
2-evaluarea [i stabilirea recomand\rilor;
3-aplicarea practic\ a recomand\rilor, inclusiv respectarea de c\tre medic [i
pacient a acestor recomand\ri.
-exist\ mai multe modele de aplicare a EGG `n func]ie [i de tipul de unitate care acord\
serviciile de s\n\tate;
-datorit\ tendin]ei de a se reduce durata medie de spitalizare, un num\r din ce `n ce
mai mare de programe de EGG se desf\[oar\ dup\ externarea din spital, la nivelul
comunit\]ii
-ini]ial programele erau orientate spre preven]ia ter]iar\, dar actualmente ele
sunt `ndrepatate `n majoritate c\tre preven]ia primar\ [i secundar\;
-scopul primei etape a EGG este identificarea [i separarea vrstnicilor care au poten]ialul de
a beneficia cel mai mult de cei care sunt cu o stare de s\n\tate prea bun\ sau prea bonavi
pentru a putea avea vreun beneficiu de pe urma interven]iilor terapeutice
-deocamdat\ nu exist\ scale de evaluare u[or de administrat

67

-a doua etap\ a EGG este reprezentat\ chiar de c\tre procesul de evaluare

-de cele mai multe ori este efectuat\ de c\tre un nucleu al echipei multidisciplinare
alc\tuit din:
-medic geriatru
-asistenta medical\
-asistenta social\
-uneori este necesar\ implicarea [i a altor membri, ca de exemplu:
-fizioterapeut
-terapeut ocupa]ional
-nutri]ionist
-farmacist
-psihiatru
-psiholog
-dentist
-optician
N.B. Accesul la ace[ti speciali[ti [i modul de plat\ au limitat eficien]a EGG
-de cele mai multe ori componen]a echipei este determinat\ pe baza
experien]ei locale [i a disponibilit\]ii resurselor, [i mai pu]in avnd `n vedere
necesit\]ile reale ale pacientului
-`n cursul EGG diversele componente sunt completate de fiecare membru al echipei
multidisciplinare, `n func]ie de competen]\
-exist\ [ase etape ale procesului de `ngrijire acordat de c\tre echipa multidisciplinar\:
-colectarea datelor;
-discutarea lor `ntre membrii echipei;
-dezvoltarea unui plan de tratament;

68

-aplicarea practic\ a planului terapeutic;

-monitorizarea r\spunsului la planul terapeutic;
-revizuirea planului de tratament.

69

IV. NO}IUNI DE ~MB|TRNIRE PSIHOLOGIC|

Psihologia `mb\trnirii:
-explic\ modul `n care comportamentul uman devine:
-organizat
-dezorganizat (=psihopatologia `mb\trnirii)
odat\ cu `naintarea `n vrst\

Transform\ri normale, legate de vrst\, la nivelul mecanismelor psihologice

IV.1.PRINCIPII
-transform\rile comportamentale ap\rute de-a lungul perioadei adulte sunt rezultatul
ac]iunii mai multor for]e
-una dintre aceste for]e: Efectele GENOMULUI
-am evoluat, ajung`nd la nivelul speciei umane,
av`nd un set particular de determinan]i genetici
-la aceasta trebuie ad\ugat\ ereditatea
individului, care, `n anumite cazuri, poate duce la:
-durat\ de via]\: - lung\
- scurt\
-predilec]ie pentru boli

70

unic\ a

-zestrea genetic\ este exprimat\ totdeauna `ntr-un anumit mediu de existen]\

-important\: abordarea ECOLOGIC| a procesului de `mb\trnire uman\
-adic\ recunoa[terea prezen]ei interac]iunilor `ntre:
-o anumit\ mo[tenire genetic\
-care este exprimat\ `ntr-un anumit mediu:
-fizic
-social
-la aceste interac]iuni trebuie ad\ugate ALEGERILE, OP}IUNILE pe care le pot
face indivizii `n cursul vie]ii

Defini]ie: psihologia `mb\trnirii este studiul tipurilor de transform\ri care apar de-a lungul
perioadei adulte a vie]ii
Exist\ trei tipuri de vrste:
-vrsta biologic\ - pozi]ia individului referitoare la durata de via]\ poten]ial\
-vrsta social\ - gradul `n care un individ manifest\ comportamente [i `ndepline[te
roluri tipice pentru grupa de vrst\ cronologic\
-de aceea, vrsta unui individ este reflectat\ `n:
-modul de `mbr\care
-limbaj
-interac]iuni sociale
-participarea la anumite activit\]i curente
-vrsta pshihologic\ -capacit\]ile comportamentale ale individului pentru a se adapta
la mediul de existen]\

71

-influen]at\ de factori:
-biologici
-sociali
-intervin [i al]i factori ca de exemplu capacit\]ile adaptative `n ceea ce
prive[te:
-memoria
-`nv\]area
-inteligen]a
-sentimentele
-motiva]ia
-emo]iile

For]e diferite - influen]eaz\ cele 3 tipuri de vrste:

-for]e biologice ale `mb\trnirii
-`mb\trnirea social\ -`mb\trnirea adapt\rii la rolurile sociale a[teptate a fi
`ndeplinite de o persoan\ `n vrst\ `ntr-o anumit\ societate
-`mb\trnirea psihologic\- multe op]iuni comportamentale f\cute `n timpul adapt\rii
la mediul de existen]\

ADAPTAREA
-una dintre calit\]ile indivizilor `n ceea ce prive[te adaptarea lor la condi]iile de
existen]\ este SPERAN}A
-este un mecanism de lupt\ pentru supravie]uire

72

IV.2.PROCESELE SENZORIALE {I PERCEP}IA ODAT| CU ~NAINTAREA

~N VRST|

-ele reprezint\ capacitatea de: -a sim]i

-a percepe

mediul `nconjur\tor

-transform\rile la nivelul: - senza]iei odat\ cu `naintarea `n vrst\ - percep]iei

-influen]eaz\:
CALITATEA VIE}II
Ex.:
-modific\ri ale capacit\]ii vizuale:
-pot izola persoana

depresie,
apatie
retragere social\
Modific\ri ale organelor de sim] periferice:
-cristalinul: - cataract\
- rigiditate
-r\spunsul electrofiziologic al retinei
-discriminarea culorilor - `ng\lbenire cristalin albastrul [i violetul
sunt eliminate (filtrate)
-membrana timpanic\
-oasele auzului
-prezbiacuzia cel mai sever pentru sunetele `nalte, mai mult la b\rba]i;

Transform\ri ale func]iilor perceptive implic\ SNC (sistemul nervos central)

Defini]ie: procesele cognitive = interpretarea informa]iei incidente
-transform\ri la nivelul percep]iei se manifest\ prin afectarea:
-detect\rii diferen]elor discriminatorii
-timpului de reac]ie la semnale

73

-boli care reduc puterea de a interpreta informa]ia senzorial\:

-AVC (accidentul vascular cerebral)
-boala Alzheimer
-alte modific\ri ale percep]iei par a fi consecin]a:
-`nv\]\rii
-factorilor contextuali
-atitudinilor (ex. precau]ia crescut\, aten]ia)
-susceptibilitatea la iluzii vizuale

IV.3.PROCESELE COGNITIVE

N.B. ~n absen]a:- bolilor majore

- decesului iminent
exist\ o stabilitate considerabil\ a performan]elor intelectuale de-a lungul
vie]ii
TOTU{I apar unele modific\ri la vrstnici:
-un oarecare declin al performan]elor privitoare la:
-stimuli noi
-rezolvarea problemelor
-efectele timpului par a cre[te riscul de apari]ie a declinului inteligen]ei
-cel mai probabil datorit\ transform\rilor la nivelul SNC sau al altor
procese fiziologice sau organe [i sisteme
Ex.: ateroscleroza [i HTA afecteaz\ negativ performan]ele cognitive la
vrstnici

IV.4.MEMORIA
-Primar\ - pe termen scurt informa]ia este pierdut\ dac\ nu este repetat\
- nu exist\ diferen]e legate de vrst\ (memoreaz\ litere, cuvinte,
cifre)
-Secundar\ - depozitarea informa]iei nou `nv\]ate
- c`nd cantitatea de informa]ie dep\[e[te limitele memoriei
primare

74

IV.5.PACIENTUL VRSTNIC PARTICULARIT|}I SOMATICE, PSIHOLOGICE

-diagnostic
-bilan]ul nevoilor de nursing (de `ngrijire a pacientului)

IV.5.1.Anamneza proces foarte importamt `n `ngrijirea vrstnicilor

Cuprinde mai multe etape:
IV.5.1.1.Preg\tirea pentru discu]ie
-`nainte de colectarea datelor propriu-zise, examinatorul trebuie s\ fie con[tient de:
-modul `n care transform\rile legate de vrst\ pot afecta:
-vederea
-auzul
[i cum acestea pot interfera cu o comunicare eficient\
-trebuie asigurat un nivel de iluminare optim
-nu prea intens
-nu prea redus
-`n timpul discu]iei trebuie men]inut un contact vizual, examinatorul trebuind s\ se
situeze la nivelul ochilor pacientului (-tei)
-`n timpul conversa]iei ini]iale pot fi decelate tulbur\ri de auz:
-pot s\ NU disting\ un ritm rapid de vorbire
-pacientul pare:
-distrat
-nu reu[e[te s\ urm\reasc\ discu]ia
-blocat de `ntreb\ri

75

Pentru a COMPENSA acestea, examinatorul trebuie s\:

-vorbeasc\ rar
-repete periodic anumite lucruri `n timpul anamnezei
-evalueze care este urechea cu auz mai bun
-fie con[tient c\ vorbirea cu voce joas\ poate compensa efectele prezbiacuziei
-`ncerce reducerea zgomotului de fond (radio, TV)

IV.5.1.2.Contactul Ini]ial
-trebuie s\ i se explice clar scopul discu]iei [i cum poate fi de ajutor `n timpul anamnezei
-trebuie s\ i se adreseze `n mod politicos: Domnul, Doamna X (nume de familie)
-se recomand\ atingerea pacientului pentru a-i transmite preocuparea examinatorului pentru
problema lui:
-str`ngerea m`inii
-apoi men]inerea ei pentru un scurt timp

IV.5.1.3.APP (Antecedente Personale Patologice)

-poate fi separat\ discu]ia `n 2 etape, spre a nu obosi pacientul
-datele pot fi ob]inute de la:
-pacient
-membrii familiei
-alte persoane din apropierea (anturajul) pacientului

-este foarte important\ stabilirea capacit\]ii de a func]iona `n mediul de existen]\

-la vrstnici foarte important\ medica]ia pe care o iau, fie:
-pe baz\ de re]et\
-din proprie ini]iativ\

76

-dispozitive utilizate de pacient:

-pentru deplasare
-pentru auz
-lentile corective
-protez\ dentar\
-evaluare psiho-social\:
-consum de alcool 2%-10% dintre vrstnici
-

cantitatea [i tipul

stress-ul `mb\trnirii: -singur\tate

-depresie
-pierderea rudelor apropiate
-stress-ul marital
-afec]iunile fizice

-sistemul de sprijin social al pacientului

-familie
-prieteni

-stress-ul persoanei care `i acord\ `ngrijire

-c`t de frecvente contacte sociale are?
-care sunt preocup\rile, hobby-urile?
-veniturile pacientului: -dac\ acestea acoper\ necesit\]ile
-utilizarea serviciilor de sprijin comunitar:
-sprijin nutri]ional
-transport gratuit
-`ngrijire la domiciliu

77