Sunteți pe pagina 1din 3

Definitivat

SUBIECTELE 7-8
In lirica lui Arghezi un loc aparte il ocupa poezia pentru copii. El descrie universul marunt al
vietuitoarelor fara cuvant ( gze, furnici, flori, catei , pisici gini, rndunici, greieri si furnici)
continuand traditia lui Emil Garleanu si a lui George Topirceanu.
Poeziile cuprinse in volumele Crticic de sear, Stihuri pentru copii, Hore sau proza
din volumele Cartea cu jucrii, Prisaca sunt doar cateva dintre creatiile indragite si
cunoscute de aproape toti copiii.
ZDREANT- Tudor Arghezi
Zdreanta este una dintre cele mai frumoase poezii destinate copiilor.
Este o scurt povestire alegoric n versuri, in care autorul personifica un catel pentru a
satiriza deprinderea de a fura, prin urmare este o fabula.
Poezia are in structura o prima parte- povestirea propriu-zis si o a doua - morala.
Constructia poeziei are la baza personificarea ca figura de stil
TITLUL este o metafora care sintetizeaza imaginea personajului principal.
CONTINUTUL
Inceputul poeziei este o interogatie retorica si are scopul de a capta atentia copilului si a-l
implica sufleteste
L-ati vzut cumva pe Zdreanta,
Cel cu ochii de faianta?
Urmeaza descrierea catelului: frumos, cret, latos, cu parul care-I acopera ochii de faianta.
Datorita infatisarii catelului versurile sunt foarte atractive pentru copii:
E un cine zdrenturos
De flocos, dar e frumos.
Parca-i strans din petice,
Ca s-l tot impiedice,
Ferfenitele-i atarna
Si pe ochi, pe nara carna,
Si se-ncurca si descurca,
Parca-i scos din calti pe furca.
Are insa o ureche
De pungas fr pareche.
Poezia continua cu pozna lui Zdreanta. El isi propune sa fure un ou din cotetul gainilor, sta la
panda pana cand vede ca o gaina s-a ouat, intra in cotet, fura oul si-l mananca.
Da tarcoale la cotet,
Ciufulit si-asa laiet,
Asteptand un ceas si doua
O gaina s se oua,
Care canta cotcodace,
Proaspat oul cnd si-l face.
De cnd e-n gospodarie
Multe a-nvatat si stie,
Si, pe branci, taras, grabis,
Se strecoara pe furis.
1

Pune laba, ia cu botul


Si-nghite oul cu totul.
Este insa prins de gospodina si pedepsit. Ca sa-l dezvete de acest urat obicei gospodina a pus
in cuibarul gainilor un ou fiebinte, iar Zdreanta cand a vrut sa-l manance s-a fript.
"Unde-i oul? a-ntrebat
Gospodina. - "L-a mancat!"
"Stai nitel, ca te dezvat
Fara matura si bat.
Te invata mama minte."
Si i-a dat un ou fierbinte.
Dar decum I-a imbucat,
Zdreanta l-a si lepadat
Si-a-njurat cu un latrat.
Finalul poeziei este un monolog, din care rezulta ca metoda gospodinei de a-l pedepsi te
smercherul catei a dat roade.
Cnd se uita la gaina,
Cu culcusul lui, vecina,
Zice Zdreanta-n gandul lui
"S-a fcut a dracului!"
Mesajul finalul poeziei este usor de receptat de copii si anume: furtul se pedepseste.
COMPOZITIE
Desi foarte scurta poezia abunda de figuri de stil si tehnici artistice
de epitete la constructia portretul fizic al catelului: de faianta, zdrenturos, flocos, carna,
ciufulit, laiet,
si comparatii: Parca-i scos din calti pe furca, Are insa o ureche/ De pungas fr pareche
aliteratii: pe branci, taras, grabis,
personificare: Zdreanta gandeste si vorbeste in gand
dialogul:
interogatia retorica
Versificatia asigura muzicalitate
Ritm: trohaic prima silaba fiind accentuata, iar a doua neaccentuata
Rima: imperecheata
Masura: 7- 8 silabe

TALHARUL PEDEPSIT
Talharul pedepsit este o foarte scurt povestire alegoric, n versuri, n care autorul,
personifica unul dintre animalele din universul inconjurator al copiilor (un soricel) si satirizeaz
deprinderea lui de a fura, cu scopul de a preveni manifestarea unui astfel de prost obicei. Prin
urmare are caracteristicile fabulei ca specie literara
Poezia are in structura o prima parte- povestirea propriu-zis si o a doua - morala.
Constructia poeziei are la baza personificarea ca figura de stil
TITLUL este o metafora care sugereaza deznodamantul intamplarii descriese in poezie
CONTINUTUL
Inceputul poeziei fixeaxa locul si timul actiunii: Intr-o zi, prin asfintit,
Poezia descrie in continuare isprava micului animalut: facandu-si socoteala ca este mai mare si
prin urmare mai puternic decat o albina, soricelul a intrat intr-un stup sa fure miere.
Soaricele a-ndraznit
Sa se creada in putere
A prada stupul de miere.
El intrase pe furis,
Strecurat pe urdinis,
Se gandea ca o albina -i
Slaba, mica si putina,
Pe cand el, hot si borfas,
Langa ea-i un urias.
In stup insa, a dat ochii cu familia albinei, care a tabarat pe el si drept pedeapsa l-a
imbracat tot in ceara
Nu stiuse ca nerodul
Va da ochii cu norodul
Si-si pusese-n cap minciuna
Ca da-n stup de cate una.
Mesajul finalul poeziei este usor de receptat de copii si anume: furtul se pedepseste si
unitatea familiei inseamna putere .
Nu ajunge, vream sa zic,
Sa fii mare cu cel mic,
Ca puterea se aduna
Din toti micii impreuna
COMPOZITIE
de epitete la constructia portretul fizic al albinei: Slaba, mica si putina,
personificare: soarecele gandeste
Versificatia asigura muzicalitate
Ritm: trohaic prima silaba fiind accentuata, iar a doua neaccentuata
Rima: imperecheata
Masura: 7- 8 silabe

S-ar putea să vă placă și