Jocul ielelor

de C. Petrescu

Drama - specie a genului dramatic , in versuri sau in proz cu un coninut grav, serios,
uneori tragic, prezentat intr-o form familiar, fr a exclude elementele comice. Principala
component o reprezint conflictul; exprim ntreaga complexitate a vieii reale; conine
diferite tipuri de personaje.
Tipuri de dram:
- D.p.d.v. tematic: social, istoric, de idei, psihologic;
- D.p.d.v. al curentului literar: romantic, realist, naturalist, simbolist,
expresionist etc.
Jocul ielelor (1918) este o dram de idei, o "dram a absolutului". De fapt, C. Petrescu disociaz
drama absolut de drama de idei. Dramaturgul consider c aciunea dramei absolute se desfoar exclusiv
sub influena unor acte de cunoatere, la nivelul contiinei, iar evoluia dramatic se constituie din irul
revelaiilor succesive in contiina personajului principal; imposibilitatea de a gsi certitudini provoac
drama.
Teatrul de idei nseamn, dup C. Petrescu punerea in dialog dramatic a unor teorii filosofice de
ultim or.
"Jocul ielelor" prezint trsturile unei drame de idei:
- tema - drama autoiluzionrii;
- conflictul se declaneaz in contiina personajului principal; se nate dintr-o criz de
contiin, din confruntarea lumii ideilor cu cea a realitii degradate moral;
- un nou tip de personaj - intelectualul care se raporteaz la absolut ,dar inadaptat in societatea
in care triete - aciunea este redus, confruntrile petrecndu-se in planul contiinei;
Tema dramei - drama intelectualului, care se raporteaz la absolut i intr astfel in conflict cu
sine i cu ceilali.
Titlul piesei este o metafor pe care o "descifreaz" chiar dramaturgul: "Jocul ielelor este jocul
ideilor". Metafora sugereaz de fapt, supremaia contiinei (a ideilor) asupra existenei."Jocul ielelor"
inseamn "o dram a iluzionrii". (EIena Zaharia-Filipos)
Piesa este structurat n trei acte, alctuite din XII tablouri i din scene. Este structurat pentru
a putea fi reprezentat scenic; dramaturgul intervine doar prin indicaiile scenice (didascalii).
In ceea ce privete reperele temporale si spaiale, aciunea dramei se petrece in preajma
izbucnirii primului rzboi mondial, in mai 1914 , la redacia unui ziar bucuretean, "Dreptatea social",
organ al partidului socialist.
Drama personajului central, Gelu Ruscanu, provine din conflictul dintre concepia sa despre
dreptatea absolut i ordinea concret - istoric, ce nu corespunde imaginii teoretice.
Vindecat de o iubire euat, Gelu Ruscanu se angajeaz intr-o nou aciune a spiritului, dar
acum in plan social, pentru aprarea ideii de dreptate absolut. Personajul se afl in posesia unei scrisori a
fostei sale iubite Mria Sineti, din care reiese c ministrul Justiiei a comis o crim pentru a-i nsui
averea btrnei ucise. Ruscanu triete cu sentimentul complicitii i, pentru a scpa de acest sentiment
apstor, hotrte s publice scrisoarea ce-1 incrimineaz pe ministrul erban Saru-Sineti.
Piesa ncepe cu momentul hotrrii lui Gelu de a publica scrisoarea in ziarul "Dreptatea
social", dar aceast hotrre este mereu amnat. Amnarea devine astfel un pretext scenic (truc de
retoric dramatic) ce va dinamiza aciunea piesei (tot o scrisoare de amor, niciodat publicat, constituie
i intriga comediei lui I. L.Caragiale, "O scrisoare pierdut").
Pe scen se perind mai multe personaje, care vor s-l conving , fiecare aducnd argumente
diferite, c o asemenea campanie este periculoas. Prima scen important in acest sens o
reprezint ntlnirea dintre Ruscanu i Irena, mtua care 1-a crescut. Femeia invoc imaginea lui Grigore

Ruscanu, tatl lui Gelu, fa de care are o datorie etic. Afl c Sineti a fcut un gest de generozitate
sufleteasc fa de Grigore Ruscanu, pe care 1-a acoperit financiar i moral atunci cnd acesta delapidase o
sum important de bani pierdut la cri.
In sufletul "pustiit" al eroului are loc o rsturnare a imaginii tatlui; revoltat i "copleit" are tria s-i
continue campania mpotriva lui Sineti.
O alt confruntare important este aceea dintre Ruscanu i Praida, din actul al treilea, doi prieteni cu
concepii filosofice diferite. Pentru Gelu, dreptatea este absolut, dar pentru Praida aceasta este un factor
istoric determinat de circumstanele istorice i social-politice: "Criteriul dreptii e totdeuna o cauz".
Aadar in concepia lui Praida, ideea de drepatate trebuie cobort din sfera abstract a teoriei i aplicat la
necesitatea istoric, concret.
O scen cheie a piesei este ntlnirea lui Gelu cu Saru-Sineti din actul al III-lea. Ministrul vine in
redacia ziarului socialist i-l atac prin surprindere pe Ruscanu, invocnd tocmai moralitatea pe care
redactorul o apr. Astfel, Gelu, care a trit in imoralitate chiar cu soia ministrului nu are acum deloc
autoritatea s dea lecii altora. De asemenea, ii atrage atenia c scrisoarea unei femei nevropate, labile
emoional nu poate constitui o prob juridic. Replicile sarcastice ale lui Sineti dezvluie abilitatea
personajului, care conduce discuia pe terenul logicii. Este surprinztor faptul c Sineti nu folosete drept
arm scrisoarea compromitoare a tatlui lui Gelu, care afl acum c tatl su s-a sinucis, nu a murit intr-un
accident. Nici mcar vizita Mriei Sineti nu schimb hotrrea eroului. Femeia este acum pentru Gelu o
strin, precum femeia necunoscut pe care a iubit-o tatl su i din cauza creia s-a sinucis. Personajul
repet destinul tatlui; retrind in contiin ultimele clipe ale vieii tatlui su Gelu se sinucide. Pentru el
sinuciderea este un act lucid de contiin; eroul lui C. Petrescu a crezut c intre o moarte obinuit i
sinucidere este chiar distana de la trire la contiin. De fapt, eroul s-a sinucis nu pentru c partidul
socialist i-a impus ncetarea campaniei mpotriva lui Sineti, ci pentru c a descoperit identitatea tragic
intre el i tatl su.
Gelu Ruscanu este caracterizat in mod direct in didascalii (indicaiile scenice sunt ample, semn al
implicrii nemijlocite a dramaturgului in arta spectacolului): "Gelu e un brbat ca de 27-28 de ani, de o
frumusee mai curnd feminin, cu un soi de melancolie in privire..."; ".. .prins sub zodia umbrelor i a
contrazicerilor".
Personajul se autocaracterizeaz: "Ct luciditate, atta existen i deci, atta dram".
Dramaturgul folosete tehnica modern a relativizrii perspectivelor (a oglinzilor paralele), utilizat in
caracterizarea indirect. Astfel, pentru Praida i Penciulescu Ruscanu este "omul care vede idei", pentru
Sineti este un nsetat de absolut: ".. .judeci pe toata lumea dup mentalitatea dumitale..."; "Cine e de vin
c iei fumurile dumitale drept realiate".
Aadar, Gelu Ruscanu este tipul intelectualului lucid, orgolios, dar inadaptat, care se definete ca atare
i prin relaiile cu celelalte personaje. Dei prieten cu Praida, nu mprtete aceeai filosofie cu el, adic o
filosofie pragmatic. Pe Mria Sineti a iubit-o cndva, dar femeia nu a rspuns chemrii brbatului i
acum a devenit o strin.
Un tip uman opus lui Gelu este Sineti, ministrul justiiei. Acesta este inteligent i, in acelai timp fr
scrupule, necrutor, tipul politicianului versat i orgolios. Sineti e un lupttor mai abil dect Gelu
Ruscanu, tie s atace prin surprindere, s-i domine adversarul. Cei doi se confrunt direct in actul al IIIlea, dar rezultatul este nedecis, pentru c orict ar ncerca temutul avocat s ndrepte discuia pe terenul
strict al logicii, acesta se lovete de firea fanatic, nsetat de absolut, pe care tnrul redactor a motenito de la tatl su.
Personajul are o relaie special cu imaginea tatlui su. Rsturnarea imaginii tatlui il copleete, se
simte lovit in zona cea pur a fiinei lui. Atunci cnd Gelu afl c tatl su s-a sinucis, imaginea printelui
renvie in contiina fiului, acum purificat, intens. Cei doi se regsesc definitiv in absolut, prin acelai
destin.
Jocul ielelor este o dram , prezentnd toate trsturile acestei specii literare: aciune exterioar
redus, conflict interior, personaje care se relev pe baza tririlor interioare.