COALA POSTLICEAL SANITAR FOCSANI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

FORMA DE NVMNT ZI

PROIECT DE CERTIFICARE
NGRIJIRI ACORDATE BOLNAVILOR OPERAI DE
HERNIE INGHINALA

ABSOLVENT
BDIC
MIHAI

FOCSANI
2013

CUPRINS
Capitolul I.
1 Generalitati. . ...........................
1.2 Clasificarea herniilor.
1.2.1 Clasificarea herniilor.
1.2.2 Clasificarea topografica a herniillor.
Capitolul II.

2.1 Diagnosticul herniilor.

2.1.1 Anamneza.
2.1.2 Examenul obiectiv local.
2.1.3 Diagnsticull diferential al herniilor.
2.2 Complicatiile herniilor.
2.2.1 Strangularea.
2.2.2 Impulsiunea.
2.3 Tratamentul hernior .
Capitolul III.
3.1 Hernia inghinala.
3.1.1 Generalitati.
3.1.2 Semne si Simptome ale herniei inghinale.
3.2 Strangularea
3.3 Patogenia herniei inghinale
3.3.1 Patoogia pereteui abdominal
3.3.2 Diagnosticul diferential
3.4 Tratamentul herniei inghinale.
Capitolul VI.
4.2 Motivatia lucrarii
4.1 Elaborarea planurilor de ingrijir

Capitolul I.
1. Generalitati
Hernia este o afeciune a peretelui abdominal caracterizat prin
apariia unei soluii de continuitate a peretelui abdominal la nivelul unei
zone anatomice cu rezisten mecanic natural sczut i exteriorizarea
spontan, parial sau total, temporar sau permanent, a unuia sau
mai multor viscere abdominale nvelite n structuri parietale restante
(peritoneu i tegument).
Elementele morfologice ale unei herniisunt:
- traiectul herniar
- sacul herniar
- coninutul herniei
Traiectul herniar reprezint punctul sau zona anatomic cu rezisten
sczut prin care se produce soluia de continuitate a peretelui parietal.
Acesta poate fi :

- un simplu orificiu (inel musculo-aponevrotic) de ex. n hernia

ombilical
- un canal cuprins ntre un orificiu profund (abdominal) i un orificiu
superficial (subcutanat) de exemplu n hernia inghinal oblic extern
Sacul herniar este o prelungire peritoneal care nvelete organele
exteriorizate.
Are 2 poriuni:
- colul (coletul) sacului herniar = zona cea mai ngust, inextensibil
situat la nivelul inelului herniar
- corpul sacului herniar - poate avea forme variate (sferic, piriform,
cu prelungiri numite diverticuli)
Coninutul herniar este reprezentat de organul / organele exteriorizate
din abdomen (epiploon, intestin, colon, apendice, anex).Cel mai
frecvent herniaz epiploonul i intestinul.
Eventraia reprezinta exteriorizarea unui viscer abdominal nvelit n
structuri parietale restante (peritoneu, piele) printr-un defect parietal
aprut n urma aciunii unui factor extern.
Defectul parietal prin care se produce eventraia este de obicei o
cicatrice cu rezisten sczut dup o incizie chirurgical abdominal
(mult mai rar cicatrice dup un traumatism).
Similar cu hernia se definesc elementele morfologice ale unei
eventraii:
- defectul parietal
- sacul de eventraie
- coninutul eventraiei

1.2 Clasificarea herniilor

1.2.1 Clasificarea herniiloe
Herniile se clasific dup mai multe criterii :
a) Dup sediul herniei (zone slabe preformate) - forme anatomoclinice de hernie
- hernie inghinal
- hernie femural
- hernie ombilical
- hernie epigastric
- hernie incizional,
Se mai pot mentiona, ca tip particular de hernie, urmatoarele:
- hernii interne - ptrundere a viscerelor in zone preexistente
anatomic, cum ar fi fosete peritoneale, hiatusuri, inele, sau rezultate
din evolutii patologice (aderente, bride,)
- hernii parastomale (in caz de ileostomii sau colonostomii).

b) Dup traiect (dup raportul dintre orificiul profund si orificiul

superficial, pe de o parte, si traiectul sacului herniar, pe de alta parte) hernii directe sau indirecte
- sunt descrise in cazul herniei inghinale si ombilicale:
- dac cele doua orificii sunt in axul traiectului descris de sacul
herniar (de obicei ax orizontal) - este vorba de hernie direct (in cazul
herniei inghinale, orificiul inghinal superficial este in acelasi plan cu
tendonul conjunct din foseta inghinal medial); herniile directe sunt
considerate hernii de slabiciune (apar prin rezisten-ta tisulara
diminuata la stres), au gat (colet) larg si traiect antero-posterior;
- dac viscerul herniat (continut in sacul de hernie) descrie un
traiect oblic mai lung prin peretele abdominal - hernie indirecta (in
cazul herniei inghinale, sacul herniar parcurge canalul inghinal de la
inelul profund la cel superficial, cu distensie a aces-tora si a peretilor
canalului); herniile indirecte sunt considerate hernii de fort.
- in cazul herniei inghinale, orientarea clinica cu privire la
varietatea de hernie (direct sau indirect) se poate realiza prin
palpare, dup reducerea herniei, a pulsatiilor arterei epigastrice
inferioare in interiorul canalului herniar (palparea lor pe partea medial
a canalului orienteaz spre hernie indirect, in timp ce palparea pe
partea lateral orienteaz spre hernie direct).
c) Dup modul de constituire:
- in situatia in care viscerul care herniaz impinge peritoneul
parietal
- se formeaz un sac herniar complet, care prezint o zon
initiala mai ingust (colet), un corp si un fund
- in cazul in care herniaza un viscer extraperitoneal (vezica
urinara, cec) - hernie cu sac incomplet (prin alunecare): viscerul
extraperitoneal este gsit intim aderent la suprafata extern a sacului
herniar.
d) Dup continut:
- epiploon (cel mai frecvent) - epiplocel
- intestin mezenterial - enterocel;
- apendice cecal, ovar, trompa, colon mobil;
- organe fixe - hernie prin alunecare.
Sunt posibile urmatoarele tipuri particulare de hernie:
- hernie Littre: contine diverticul Meckel
- hernie Garengoff: contine apendic
- hernie Berger: prezenta concomitent de hernie inghinal si
hernie femural (- hernie cu saci multipli)
- hernie Pantaloon: hernie inghinal dubl (in bisac, direct +
indirect).
e) Dup evolutie (2% din interventiile chirurgicale abdominale
sfarsesc prin constitu-ire de defecte parietale, iar 20% din operatiile
pentru defecte parietale abdominale dau recidive):
- dup lungimea traiectului herniar (dependent de stadiul
evolutiv si tipul congenital sau dobandit al herniei) - se descriu

urmatoarele tipuri
de hernie (particularizare in cazul herniei
inghinale indirecte):
- in cazul herniei inghinale congenitale (este consecinta a
persistentei canalului peritoneovaginal, care normal se oblitereaza
dup nastere si ramane ca ligamentu Cloquet in interiorul cordonului
spermatic, iar in caz de fibrozare partial d nastere asa numitelor inele
Ramonede) - se descriu:
- hernie peritoneo-vaginal: canal complet permeabil, continut
herniar in contact cu testiculul; posibila asociere a hidrocelului
comunicant (dispare in clino-statism);
- hernie peritoneo-funicular: canal obliterat deasupra vaginalei
testiculului;
- hernie vaginal inchistat : la situatia anterioar se adaug
hidrocelul;
- hernie funicular cu chist al cordonului (la femeie, rar, poate exista
chist al canalului Nuck): intre sacul herniar si vaginala testiculara se
interpune un chist de cordon;
- in cazul herniei inghinale dobandite - se descriu:
- punct herniar: sacul herniar se af la nivelul orificiului herniar
profund;
- hernie interstitial: sac afat in plin canal inghinal;
- bubonocel: fundul sacului se gseste la nivelul orificiului inghinal
superficial;
f) Clasificarea herniilor dup modul de producere:
- hernii congenitale - apar prin persistena dup natere a unei
dispoziii anatomice fetale (de exemplu persistena ductului peritoneovaginal duce la apariia herniei inghinale congenitale)
- hernii dobndite apar la adult sau la vrstnic ca urmare a unui
efort fizic sau slbirii rezistenei peretelui abdominal.
La rndul lor herniile dobndite pot fi:
-hernii de for, care sunt consecina creterii presiunii intraabdominale
n cursul efortului fizic intens
-hernii de slbiciune, care se produc prin zonele slabe ale peretelui
abdominal hipotrofic, cu rezistena mecanic sczut (de obicei la
pacienii vrstnici)
- hernie inghinofuniculara: sacul depaseste orificiul inghinal
superficial;
- hernie inghinoscrotala: sac ajuns in bursa scrotal;
.

1.2.2 Clasificarea topografica a herniilor

Clasificarea topografic a herniilor :

- cele mai frecvente hernii din aceasta clasificare sunt herniile
peretelui abdominal antero lateral.
Din aceast categorie fac parte urmatoarele hernii :
- herniile regiunii inghino-femurale

- herniile inghinale
- herniile femurale
- herniile liniei albe
- herniile epigastrice (supraombilical)
- herniile ombilicale
- herniile subombilicale (sunt rare)
- herniile liniei semilunare, denumite i hernii spiegeliene
- hernii ale peretelui abdominal posterior sunt rare; se produc prin
cteva zone anatomice predispus
- triunghiul Petit
- patrulaterul Grynfeld hernii ale planeului perineal rare
Mai sunt si hernii alle peretelui abdominal posterior care sunt
mai rare si care se produc in cteva zone care sunt mai predispuse ;
din aceast categorie fac parte urmatoarele :
- Triunghiul lui Petitt

Capitolul II.
2.1 Diagnosticul herniilor
2.1.1 Anamneza
Pacientul cu o hernie relateaz apariia unei formaiuni
tumorale ntr-o zon predispus; uneori apariia formaiunii este legat
de un efort declanator; formaiunea i modificvolumul cu poziia
(apare sau crete n volum n ortostatism i dispare sau scade n volum
la trecerea n clinostatism)
Durerea nu este un simptom caracteristic pacienilor cu hernie
necomplicat; uneori la debut poate aprea o durere uoar (ruptura
peretelui abdominal). Dei herniile necomplicate nu sunt dureroase,
totui herniile mici (femural, epigastric, spigelian) pot fi dureroase
(datorit pensrii i traciunii peritoneului bogat inervat). Rata cea mai
mica de recidiv a reprezentat unul dintre motivele pentru care este
procedeul standard n tratamentul herniei inghinale n Statele Unite i
n multe ri de pe continental european.
Pornind de la aceast cucerire chirurgical n prezent i cu ajutorul
corporaiilor farmaceutice au aparut noi tipuri de materiale de sintez
utilizate pentru elaborarea unor noi tipuri de plas totul pentru
mbuntirea permanent rezultatelor n tratarea acestei afeciuni.
Alteori pacienii cu hernie relateaz o senzaie de traciune, de jen
local.
Condiiile de munc atrag uneori atenia asupra efortul fizic.
Antecedentele pot fi uneori importante, evideniid condiii
etiopatogenetice:
- afeciuni care slbesc peretele abdominal (denutriia, boli
caectizante - cancer, tuberculoz - , obezitatea, sarcini repetate)
- afeciuni care cresc presiunea intraabdominal (tusea cronic,
constipaia cronic, miciuni dificile, tumori, ascit)

2.1.2 Examenul obiectiv local

Examinarea pacientului cu hernie se face ortostatism, apoi n
clinostatism.
La inspecie se poate decela:
- prezena tumorii herniare

- expansiunea la tuse a tumorii herniare (n cursul tusei, datorit

creteri presiunii intraabdominale viscerele abdominale sunt mpinse
n sacul herniar)

La palpare se apreciaz :
- reductibilitatea (posibilitatea repunerii coninutului herniar n
abdomen): prin mpingere blnd (taxis) coninutul herniei poate fi
mpins n abdomen.
Reductibilitatea este o trstura caracteristic herniilor.
Cnd o hernie care devine nereductibil vorbim de hernie cu
pierderea dreptului la domiciliu. Dispariia reductibilitii poate fi
determinat de aderenele ntre coninutul i sacul herniei sau de
presiunea intraabdominal ridicat mpiedic repunerea coninutului n
abdomen.
Impulsiunea la tuse: este un semn caracteristic herniilor.
n timp ce palpeaz tumora herniar (degetul examinator introdus n
traiectul herniar), examinatorul solicit acientului s tueasc; n timpul
tusei presiunea intraabdominal crete i mpinge coninutul herniar; ca
urmare examinatorul simte cum tumora herniar lovete degetul
examinator.
- consistena coninutului herniar difer n funcie de natura organului
herniat
- elastic, renitent atunci cnd hernia conine intestin .
- moale, pstoas atunci cnd herniaconine epiploon
- zgomotul hidro-aeric (garguiment) la reducerea prin taxis apare
dac coinutul herniei este reprezentat de o ans intestinal
- explorarea defectului (traiectului) parietal
Reductibilitatea i impulsiunea la tuse sunt semnele patognomonice ale
unei hernii.
Percuia este posibil numai n cazul herniilor voluminoase. Prin percuie
putem aprecia coninutul herniei:
- sonoritate, cnd coninutul herniar este reprezentat de intestin
- matitate, cnd coninutul herniar este reprezentat de epiploon.

2.1.3 Diagnosticul diferential al herniilo

Formularea diagnosticului pozitiv este procesul logic n urm cruia
stabilim afeciunea de care sufer pacientul.
Diagnosticul diferenial este procesul logic prin care excludem
afeciunile care au o simptomatologie similar (asemntoare). Are rolul
de a preveni greelile prin confuzia ntre afeciuni cu simptomatologie
asemntoare
n cazul herniilor diagnosticul diferenial ia n discuie toate formaiunile
tumorale ale peretelui abdominal si va fi detaliat in continuare pentru
fiecare tip de hernie.

2.2 COMPLICATIILE HERNIILOR

2.2.1 Strangularea
- reprezinta herniar reprezint principala complicaie a herniilor. Const
n constricia brutal permanent a unui viscer abdominal n interiorul
sacului herniar. Strangularea herniara este cea mai frecventa si mai
nefasta complicatie a herniilor. Este regula apanajul herniilor mici la
care defectul parietal este reprezentat printr-un inel fibros, mic si
inextensibil (hernii femurale, hernii ombilicale).
Elementul cauzator al strangulatiei poate fi insa si gatul sacului, care
transformat fibros in timp va deveni inextensibil si greu de invins in
tendinta de reductibilitate a herniei.
De asemenea, bridele si diafragmele intrasacu-lare pot fi cauze ale
strangularin. Herniile luminoase, prin defectul parietal mare ca si prin
continutul in eiploon, se stranguleaza mai rar, epi-ploonul fiind in
aceste situatii un manson protector vremelnic pentru viabilitatea
restului continutului din sac.
Pe fondul acestor conditii de ordinn anatomic, intervine factorul
determinant - efortul brutal - mai mult sau mai putin violent. Urmeaza
apoi succesiune de secvente fizio- si morfopatologice: patrunderea in
sac a unei portiuni mai mari din organul sau organele deja continute,
discordanta intre continut si continator, jena in circulatia venoasa,
edem, accentuarea constrictiei cu afectarea circulatiei arteriale, leziuni
ireversibile - gangrena, necroza.
Morfopatologic in hernia strangulata se descriu leziuni ale sacului
herniar si leziuni ale viscerului herniat. Sacul herniar este destins, cu
peretele edematiat, congestionat, mergand progresiv cu vechimea
strangularii spre coloratie violaceu-inchis, aspect de "frunza
vesteda\".In interiorul sacului se gaseste o cantitate variabila de lichid
serocitrin initial, apoi sanghinolent, iar in caz de gangrena cu perforatie
a ansei strangulate, devine purulent, fecaloid, constituind fegmo-nul
piostercoral.

Leziunile viscerului herniar (intestin subtire, mai rar colon) sunt

gradate elutiv in functie de vechimea herniei ca si de intensitatea
strictiunii.
Hernia strangulat este diferit de hernia ncarcerat.
- hernia incarcerata este o hernie nereductibil, fr suferina vascular
a coninutului herniar
- hernia strangulat este o hernie nereductibil cu suferina vascular
(ischemie) a coninutului herniar.
Orice hernie abdominal se poate complica prin strangulare, dar
complicaia apare mai des n cazul herniilor mici, n special herniile
femurale.
Tabloul clinic al strangulrii herniare este cel de ocluzie intestinal:
- durere abdominal, mai intens la nivelul zonei herniare
- vrsturi: la nceput alimentare, apoi bilioase i n final fecaloide
- oprirea tranzitului intestinal (semnul cardinal al ocluziei intestinale)
- alterarea strii generale, hipotensiune, tahicardie
La examenul local vom decela formaiunea herniar care este
nereductibil, dureroas, n tensiune, fr impulsiune la tuse.

2.2.2 Impulsiunea
Impulsiunea la tuse: este un semn caracteristic herniilor.
n timp ce palpeaz tumora herniar (degetul examinator introdus n
traiectul herniar), examinatorul solicit acientului s tueasc; n timpul
tusei presiunea intraabdominal crete i mpinge coninutul herniar; ca
urmare examinatorul simte cum tumora herniar lovete degetul
examinator.
- consistena coninutului herniar difer n funcie de natura organului
herniat
- elastic, renitent atunci cnd hernia conine intestin .
- moale, pstoas atunci cnd herniaconine epiploon
- zgomotul hidro-aeric (garguiment) la reducerea prin taxis apare
dac coinutul herniei este reprezentat de o ans intestinal
- explorarea defectului (traiectului) parietal
3.2 Tratamentul herniilor
Reductibilitatea i impulsiunea la tuse sunt semnele patognomonice ale
unei hernii.
Percuia este posibil numai n cazul herniilor voluminoase. Prin percuie
putem aprecia coninutul herniei:
- sonoritate, cnd coninutul herniar este reprezentat de intestin
- matitate, cnd coninutul herniar este reprezentat de epiploon. La
adulti sunt tratate chirurgical pe masura ce cresc in dimensiuni din
cauza risculuide incarcerare si strangulare. La sugari si copii, de
asemenea. Intenarea dureaza 1-5 zile. Timp de recuperare variaza in
functie de dimensiunea herniei, tehnica utilizata, precum si varsta si
starea de sanatate a pacientului. Cele doua tipuri principale de

interventii chirurgicale pentru hernii sunt dupa cum urmeaza:

Operatia clasica, deschisa. Se foloseste anestezie locala,
rahidiana sau generala ; chirurgul face o incizie in zona herniei,
reduce continutul acesteia inapoi in abdomen si apoi consolideaza
peretele muscular prin cusaturi. De obicei, zona de slabiciune
musculara este intarita cu o plasa sintetica pentru a oferi un sprijin
suplimentar.
Operatia moderna, aparoscopia. Chirurgie laparoscopica se
efectueaza sub anestezie generala. Chirurgul face 3 incizii mici(0, 51cm) la nivelul abdomenului inferior si introduce un laparoscop-un tub
subtire cu o camera video mica atasata la un capat. Camera trimite o
imagine marita de la interiorul corpului la un monitor, oferind
chirurgului posibilitatea de a vedea in detaliu zona de hernie si a
tesutului inconjurator. In timp ce vizualizeaza pe monitor, chirurgul
foloseste instrumente pentru a repara cu atentie hernia folosind o
plasa sintetica, din polipropilen monofilament.
Oamenii care au beneficiat de o operatie chirurgicala laparoscopica, in
general, necesita de un timp de recuperare mult mai scurt. Cu toate
acestea, medicul poate stabili ca metoda laparoscopica nu este cea
mai buna optiune daca hernia este foarte mare sau persoana a avut
interventii chirurgicale pelvine.
Tratamentul ortopedic (purtarea centurilor de contentie) este incomod,
ineficient si produce modificari de fibroza la nivelul sacului herniar care
ingreuneaza o eventuala interventie chirurgicala ulterioara, de aceea
se utilizeaza la varstnici sau pacienti tarati care nu suporta interventia
chirurgicala.
Interventia chirurgicala are ca si obiectiv desfiintarea herniei si
refacerea durabila a peretelui abdominal.
Etapele tratamentului chirurgical sunt :
- izolarea i eventual deschiderea sacului herniar
- tratarea continutului
- repunerea acestuia n cavitatea abdominal
- rezecia parial de epiploon sau intestin (n caz de strangulare)
- o rezecia sau infundarea sacului herniar
- o refacerea peretelui abdominal n funcie de varietatea topografic
a herniei prin procedee:
- tisulare (desfiintare defectului musculo-aponevrotic prin sutura cu
fire monofilament, intr-o modalitate tension-free adica apozitia
marginilor defectului prin sutura sa nu se faca in tensiune ci relaxat)
- protetice (in care plase bioprotetice sunt utilizate ca substitut al
unor planuri musculo-aponevrotice, sau pentru intarirea acestora
sau pentru intarirea suturilor tisulare)
Primele tentative de tratament dateaz din antichitate dar
complexitatea anatomica a regiunii a ntrziat apariia unui satisfactor
pn n secolul 19 cnd un chirurg italian Eduardo Bassini a descris i

practicat procedeul care i poart numele. Aceast tehnic, revoluionar

pentru acea dat, pleca de la principiile anatomiei locale i unele
observaii regsite n tehnica original rmn valabile i n prezent.
Dei procedeul a rmas n uz n situaii bine precizate, progresele
nregistrate n secolul trecut n nelegerea anatomiei i fiziologiei
locale, au fcut loc unei serii de tehnici, dintre care cea a lui Schouldice
a fcut carier, avnd n principal un singur scop: scderea recidivei.
Toate aceste tehnici au ameliorat rezultatele obinute de
procedeul Bassini dar lsnd la o parte procedeele mai puin inspirate,
n general era vorba despre trunchierea variantei originale Bassini,
rezultatele nu au fost pe msura ateptrilor.
Motivul pentru care aceste tehnici rmn insuficiente a fost lipsa de
nelegere a faptului c defectul care st la baza herniei este un defect
structural, de multe ori pe fondul unei moteniri genetice, i ca nu este
posibil s repari un defect, ntr-o zon puternic solicitat, folosind
structuri de calitate slab.
Primul care a neles acest lucru a fost chirurgul american Lichtenstein.
El a demonstrat pe serii mari de pacieni, c tensiunea creat la nivelul
suturii, zona care se coase peste defectul din perete, este principala
cauz a recidivei. El pune astfel bazele tratamentului modern, fr
tensiune, n hernia inghinal. n acest scop el utilizeaz o protez
sintetic, o plas, aplicat peste defect i care, cusut la marginile
defectului, preia tensiunea existent permind astfel o vindecare
durabil, sigur, i elimin n acelai timp una din marile probleme
ntilnit n vindecarea dup procedeele clasice durerea local durere
provocat tocmai de tensiune.
Totui nu ideea utilizrii protezelor n tratamentul hernie ininghinale
este revoluionar, diverse tipuri de proteze sau de plastii fiind ntlnite
i n trecut, ci modul n care Lichtenstein a neles rolul jucat de forele
mecanice generatoare de tensiune la nivel inghinal i capacitatea
plasei de a prelua i redistribui aceste fore avnd ca beneficiu o
vindecare durabil. Totui un efort cel puin la fel de mare a fost
necesar din partea pionierului acestor tehnici pentru a impune tehnica
sa - fr tensiune tension free n lumea conservatoare chrurgical.
Rata cea mai mica de recidiv a reprezentat unul dintre motivele
pentru care este procedeul standard n tratamentul herniei inghinale n
Statele Unite i n multe ri de pe continental european.
Pornind de la aceast cucerire chirurgical n prezent i cu ajutorul
corporaiilor farmaceutice au aparut noi tipuri de materiale de sintez
utilizate pentru elaborarea unor noi tipuri de plas totul pentru
mbuntirea permanent rezultatelor n tratarea acestei afeciuni.
n Romnia plasele au fost private cu suspiciune iniial, dar aceast
suspiciune era preponderant mprtit de corpul medical
ultraconservator i mai puin de ctre pacieni a cror principal grij nu

este n general respectarea tradiiilor chirurgicale ci obinerea unei

vindecri durabile i lipsit de dureri.
Contraargumentul principal al conservatorilor a fost posibilitatea
respingerii plasei de ctre organism. Aceast idee preconceput nu are
evident la baza studii serioase romneti fiind mai mult o extrapolare
asupra regiunii inghinale a ideii generale c un organism poate
respinge un corp strin. Studiile americane impuse pentru autorizarea
plaselor n scop protetic arat clar biocompatibilitatea acestora. Trebuie
reinut i faptul c de foarte muli ani se utilizeaz proteze sintetice
vasculare nlocuind vase mari i proteze valvulare cardiace n locul
valvelor bolnave. Utilizarea protezelor este comun i altor domenii
oftalmologie cristalin , ortopedie cu rezultate excelente. i procedeele
clasice folosesc materiale strine firele de sutur iar proasta calitate
a acestora a generat dealungul timpului numeroase probleme
granuloamele de fir.
Cel mai nou material pentru plase polipropilena are un grad nalt de
compatibilitate prezentnd i avantajul c permite vindecarea plgii
chirurgicale i n prezena contaminrii acesteia eliminnd practic una
din limitele vechilor plase.

Capitollul III.
Hernia inghinala
3.1.1 Generalitati
Herniile inghinale se produc la nivelul zonelor slabe ale peretelui
posterior al canalului inghinal. Sunt cele mai frecvente hernii (90%) i
predomin la sexul masculin.
O hernie inghinala este o afectiune in care organele intra-abdominale
sau o parte a intestinului subtire, apar la suprafata peretelui
abdominal, sub piele, printr-o zona slaba a muschilor abdominali. O
hernie inghinala apare in zona inghinala, zona dintre abdomen si
coapse. Acest tip de hernie este numit inghinal, deoarece intestinul
aluneca printr-o zona slab la nivelul canalului inghinal, in zona sa de
deschidere la exterior. O hernie inghinala apare ca o umfatura pe una
sau pe ambele parti ale abdomenului. Ea poate aparea in orice
moment din copilarie pana la maturitate si este mult mai frecventa la
barbati decat femei. Herniile inghinale tind sa devina mai mari cu
timpul..
Cele doua tipuri de hernie inghinala au cauze diferite.
Hernie inghinala indirecta. Herniile inghinale indirecte sunt hernii
congenitale si sunt mult mai frecvente la barbati decat lam femei. La
un fat de sex masculin, cordonul spermatic si ambele testicule,
pornind din abdomen, in mod normal coboara prin canalul inghinal in

scrot, sacul care detine testicule. Uneori, intrarea in canalul inghinal

nu se inchide cum trebuie, imediat dupa nastere, lasand o slabiciune
in peretele abdominal. Grasimea sau o parte a intestinului subtire
aluneca prin in canalul inghinal, cauzand o hernie. La femei, o hernie
inghinala indirecta este cauzata alunecarea organeor genitale interne
sau a intestinului subtire in zona inghinala printr-o slabiciune in
peretele abdominal.
Herniile indirecte sunt cel mai frecvent tip de hernie inghinala.
Prematurii au un la risc crescut pentru herniile inghinale indirecte,
deoarece petrec mai putin timp intrauterin in vederea inchiderii
canalului inghinal.
Hernie inghinala directa. Herniilor inghinale directe sunt cauzate de
degenerarea tesutului conjunctiv al muschilor abdominali, ceea ce
duce la slabirea acestora. Herniilor inghinale directe apar majoritar la
barbati. Hernie implica grasime sau intestin subtire alunecate prin
zona musculara slabita in zona inghinala. O hernie directa se dezvolta
treptat din cauza stresului continuu asupra musculaturii. Unul sau mai
multi dintre urmatorii factori pot provoca presiune asupra muschilor
abdominali si pot agrava o hernie:
ridicarea unor obiecte grele
incordare pe toaleta, din cauza constipatie
crestere in greutate
tuse cronica
Herniile inghinale directe si indirecte, de obicei, apar in pozitia
verticala si dispar in pozitia culcata, in mod spontan si pot fi
reduse(impinse inapoi in abdmoen) prin palpare blanda cu mana. In
timp insa, prin cresterea in dimensiuni si fixarea lor la noile zone
ocupate, nu se mai reduc spontan ci doar temporar la palpare.

3.1.2 Simptomele herniei inghinale

Simptomele de hernie inghinal includ o umfatura mic, in una
sau ambele prti ale abdomenului, care poate creste in dimensiune si
disprea in pozitia orizantal. La brbati, se poate prezenta ca un scrot
umfat insotit de disconfort sau durere ascutita, mai ales la eforturi
fizice sau exercitarea de presiune in zona inghinal. Durerile pot
aprea si ca o senzatie de arsura.
a)
Herniile inghinale congenitale se produc prin canalul peritoneovaginal persistent, neobliterat. Acesta este prelungirea seroasei
peritoneale luata "in cap" de testicul in migratia lui din regiunea
lombar ctre scrot.
De regul, acest marker al descensusului testicular se oblitereaz
devenind un cordon fibros, ligamentul Cloquet, in interiorul funiculului
spermatic. Fibrozarea canalului poate fi total sau partial, dup cum
acesta poate fi septat din loc in loc de asa numitele diafragme

Ramonede.
Organele abdominale pot hernia prin acest canal si datorit
particularitatilor morfologice descrise. Herniile inghinale congenitale
pot fi:
- hernii peritoneo-vaginale; canal complet permeabil iar continutul
herniei este in contact cu testiculul;
- hernii peritoneo-funiculare; canal obliterat deasupra vaginalei
testiculului;
- hernia vaginal inchistat; la situatia anterioar se adaug hidrocelul
testicular;
- hernia funicular cu chist al cordonului; intre sacul herniar si vaginal
testicular se interpune un chist al cordonului rezultat prin obliterarea
incomplet acestuia.
Herniile congenitale se asociaz si cu anomalii de migrare a
testiculului. in aceast situatie, testiculul oprit in migrare la un nivel al
canalului inghinal, reprezint un adevarat obstacol in calea sacului
herniar, acesta schimbandu-si partial traiectul, si realizand urmatoarele
forme anatomo-clinice
- hernia inghino-properitoneal; testiculul blocheaz orificiul
profund, iar o parte a sacului se insinueaza intre peritoneu si fascia
transversalis;
- hernia inghino-interstitiala; testiculul se opreste in plin traiect
inghinal, iar o parte a sacului se insinueaza intre muschiul oblic extern
si cel intern;
- hernia inghino-sperficiala; testiculului blocheaza orificul
superficial, iar o parte a sacului se insinueaza intre aponevroza
muschiului oblic extern si tegument.
b)
Herniile inghinale castigate se produc prin orificul inghinal
profund, deci la nivelul fosetei inghinale laterale, prin mecanismele si
in conditiile favorizante generale de producere a herniilor. in herniile
oblice externe, sacul herniar este situat printre elementele funiculului
spermatic la brbat, si cu deosebirile structurale ale acestuia; in cele
congenitale (subtire translucid) fat de cele dobandite (gros cu tendinta
la fibrozare). Sacul herniar se afa totdeauna lateral de pulsatiile
perceptibile clinic ale arterei epigastrice inferioare.
Evolutiv, dup pozitia sacului fat de traiectul inghinal, herniile oblice
externe se clasifica in:
- punct herniar, in care se af la nivelul orificiului herniar profund
- foseta inghinal lateral lateral de plica vaselor epigastrice este locul de producere a herniilor inghinale oblice externe
- foseta inghinal medie ntre plica vaselor epigastrice profunde i
ligamentul ombilico-vezical lateral - este locul de producere a herniilor
inghinale directe
- foseta inghinal intern ntre ligamentul ombilico-vezical lateral
i ligamentul ombilico-vezical median- este locul de producere a
herniilor inghinale oblice interne.

Simptome urinare- In cazul in care herniei inghinale si herniei

femurale pot apare simptome urinare, cum ar fi urinare frecventa
(polakiurie) , arsuri in timpul urinarii, infectii frecvente, calculi la nivelul
vezicii urinare, etc.
Alte simptome: impotenta ( incapacitatea persistent de a obtine
sau mentine o erectie suficient de mult timp pentru a avea un contact
sexual) , pierderea functiei ejaculatorii, dispareunia (durere in timpul
actului sexual) , infamarea pielii de deasupra herniei.
Riscul anesteziei generale: - inainte de operatie, anestezistul
evalueaza riscurile anesteziei cu pacientul si il intreaba despre
istoricul medical si de alergii la medicamente. Complicatiile cele mai
probabile apar la persoanele in varsta si cele cu alte afectiuni
medicale. Complicatii frecvente includ greata, varsaturi, retentie
urinara, durere in gat si dureri de cap. Probleme mai grave includ atac
de cord, accident vascular cerebral, pneumonie, si cheaguri de sange
in picioare.
Recidiva herniei: - hernia poate recidiva la cativa ani dupa operatie.
Recurenta este cea mai frecventa complicatie a herniei inghinale,
determinand pacientii sa se supuna unei a doua operatii. Reaparitia
herniei se intalneste in operatiile unde nu se utilizeaza plasa ca mijloc
de intarire a peretelui. In ultimii 20 ani, utilizarea plasei a devenit
aproape o regula, ceea ce a dus la o scadere semnficativa a ratei de
recidiva.
Infectariiea ranilor: - riscul de infectie este mic de 2% si este mult
mai probabil sa apara la persoanele in varsta si persoanele care au
avut o hernie mare, complicat. Pacientii pot experimenta febra,
roseata, umfaturi sau sensibilitate in jurul inciziei. Infectie
postoperatorie necesita antibiotice

3.2 STRANGULAREA.
O hernie inghinala este incarcerata, daca devine blocata in zona
canalului inghinal sau a scrotului si nu poate fi redusa inapoi in
abdomen. O hernie incarcerata poate duce la strangularea ei, caz in
care alimentarea cu sange a intestinului subtire incarcerat este pusa in
pericol. O hernie strangulata este o afectiune grava si necesita atentie
medicala imediata. Simptomele de o hernie strangulata includ
sensibilitate extrema si roseata in zona herniei, durere brusca, ce se
agraveaza intr-o perioada scurta de timp, febra, cresterea ritmului
cardiac, greata, varsaturi. In cazul in care interventia chirurgicala nu
se efectueaza imediat, viata este pusa in pericol, prin afectarea
viabilitatii intestinului blocat in zona de hernie. Astfel poate fi necesara
rezectia intestinului afectat.
Strangularea reprezinta complicatia majora a herniilor externe,
interne si eventratiilor. Prezenta in sacul herniar a unui segment
intestinal si strictiunea sa antreneaza o ocluzie grava ce poate conduce

rapid in doar 6 ore la necroza ansei herniate. Hernia strangulata

reprezinta o urgenta abdominala ce necesita un diagnostic si un
tratament rapid.
Se considera ca aproximativ 6% din totalul herniilor externe ajung
la strangulare. Frecventa strangularii variaza cu tipul de hernie: 3040% din cele femurale, 5-8% din cele ombilicale si 3-5% din cele
inghinale. Totusi in practica hernia inghinala strangulata este cel mai
des intilnita datorita frecventei mari a acesteia.
Tabloul clinic al unei hernii strangulate cuprinde distensia dureroasa a
herniei, aceasta nu poate fi manevrata manual prin peretele
abdominal, greata, varsaturi si simptome ale obstructiei intestinale.
Ischemia vasculara determinata de strangularea herniei conduce la
perforatie intestinala si peritonita.
Strangularea herniara poate sa apara la orice virsta dar se produce
frecvent intre 40-80 de ani cu un maximum de frecventa in decada a
sasea de viata. Se constata o frecventa mai mare a herniilor
strangulate la bolnavii virstnici. Sexul barbatesc este mai des
afectat. Eventratiile strangulate apar mai frecvent la femei.
Fiind vorba de o complicatie care se poate agrava in scurt timp prin
necroza ansei strangulate, stabilirea cit mai precoce a diagnosticului
de strangulare herniara constituie cea mai buna metoda de scadere a
mortalitatii si morbiditatii postoperatorii.
Complicatiile majore secundare strangularii herniare a unui segment
de intestin cuprind:ocluzia intestinala, peritonita,
fegmonul piostercoral, complicatiile pulmonare si stenozele intestinale
tardive.
Tratamentul in strangularea recenta de cel mult 6 ore se
procedeaza la reducerea herniara prin taxis, dupa o prealabila sedare a
pacientului. Esecul reducerii prin taxis precum si strangularile mai
vechi de 10-12 ore vor fi rezolvate chirurgical. In mod normal
interventia se efectueaza sub anestezie generala dar se poate apela si
la anestezia locala sau locoregionala, in functie de teren.
Prognosticul este in general favorabil. Acesta este dependent de
mai multi factori, cum ar fi: durata de la debut la interventie,
necesitatea rezectiei intestinale, virsta si terenul bolnavului si
complicatiile aparute: peritonita.
Continutul sacului se modifica rapid prin interceptarea pediculilor
vasculari la nivelul gatului sacului ce devine prea stramt pentru
elementele ce au herniat. Strangularea herniara este cea mai frecventa
si mai nefasta complicatie a herniilor. Este regula apanajul herniilor
mici la care defectul parietal este reprezentat printr-un inel fibros, mic
si inextensibil (hernii femurale, hernii ombilicale).
Elementul cauzator al strangulatiei poate fi insa si gatul sacului, care
transformat fibros in timp va deveni inextensibil si greu de invins in
tendinta de reductibilitate a herniei.
De asemenea, bridele si diafragmele intrasacu-lare pot fi cauze ale

strangularin. Herniile luminoase, prin defectul parietal mare ca si prin

continutul in eiploon, se stranguleaza mai rar, epi-ploonul fiind in
aceste situatii un manson protector vremelnic pentru viabilitatea
restului continutului din sac.
Pe fondul acestor conditii de ordinn anatomic, intervine factorul
determinant - efortul brutal - mai mult sau mai putin violent. Urmeaza
apoi succesiune de secvente fizio- si morfopatologice: patrunderea in
sac a unei portiuni mai mari din organul sau organele deja continute,
discordanta intre continut si continator, jena in circulatia venoasa,
edem, accentuarea constrictiei cu afectarea circulatiei arteriale, leziuni
ireversibile - gangrena, necroza.
Morfopatologic in hernia strangulata se descriu leziuni ale sacului
herniar si leziuni ale viscerului herniat. Sacul herniar este destins, cu
peretele edematiat, congestionat, mergand progresiv cu vechimea
strangularii spre coloratie violaceu-inchis, aspect de "frunza
vesteda\".In interiorul sacului se gaseste o cantitate variabila de lichid
serocitrin initial, apoi sanghinolent, iar in caz de gangrena cu perforatie
a ansei strangulate, devine purulent, fecaloid, constituind fegmo-nul
piostercoral.
Leziunile viscerului herniar (intestin subtire, mai rar colon) sunt
gradate elutiv in functie de vechimea herniei ca si de intensitatea
strictiunii.

3.3 Patogenie
Organele herniate se edematiaza datorita stazei venoase si inelul
musculo-aponevrotic deveniy prea ingust nu mai permite reintegrarea
in abdomen a continutului sacului.
In producerea strangularii, in afara efortului, ca element determinant,
un rol important il au inelul fibros (pentru hernia crurala si ombilicala)
si gitul sacului (hernia inghinala) . Strangularea in interiorul sacului
herniar apare in herniile ombilicale si inghinoscrotale voluminoase, fie
prin diafragmul ce compartimenteaza sacul, care imbraca un aspect
multidiverticular, fie prin aderente, bride sau aglutinari ale anselor,
secundare unor procese infamatorii cronice.
Ca factor predispozant, strangularea apare de obicei la bolnavii
cu hernii vechi, purtatori de bandaje herniare, la cei cu hernii
ireductibile, voluminoase.
Cresterea brusca a presiunii intraabdominale, consecutiva unui efort de
intensitate variabila poate forta o cantitate mai mare de ansa viscerala
sa patrunda in sacul herniar. Elasticitatea relativa a structurilor
aponevroticofasciale de la nivelul coletului sacului antreneaza o jena
importanta in circulatia venoasa si limfatica de intoarcere. Edemul care
rezulta mareste constrictia si staza, instalindu-se un cerc vicios care
suprima si circulatia aretriala, prin compresie sau tromboza si conduce

spre leziuni viscerale ireversibile-necroza tisulara.

Leziunile ce se produc prin strangularea herniara privesc sacul (care
apare globulos, destins, rosu-violaceu) si continutul sau: lichid cu
aspect variabil (de la serocitrin la tulbure, fetid, intotdeauna septic) si
viscerele herniate (intestin subtire 60-80% din cazuri, epiplon 15% din
cazuri, colon 5% din cazuri) .
Intestinul strangulat trece prin trei stadii evolutive care pot fi
recunoscute intraoperator:
- perioada de congestie cu intestin viabil
- perioada de echimoza, caracterizata prin fenomene ischemice
- perioada de gangrena si perforatie, aspect de frunza vestejita a
ansei cu perete subtire, fasc, friabil.
La nivelul santului de strangulare leziunile sunt maxime si mai
avansate cu un stadiu fata de restul ansei intestinale strangulate.
Perforatia ansei strangulate in spatiul inchis al sacului herniar produce
o colectie purulenta fecala-fegmon piostercoral-care poate evolua un
timp local, fara comunicare cu marea cavitate peritoneala, determinind
fenomene infamatorii, de obicei evidente la nivelul tesuturilor din jur.
Intervalul de timp in care se ajunge la gangrena ansei intestinale
variaza in functie de intensitatea constrictiei si alti factori circulatori,
fiind descrise situatii in gare gangrena apare dupa 3-4 ore.
Durerea este simptomul care apare frecvent si poate lua
diferite forme. De asemenea durerea poate sa apara intr-o regiune
specifica altei afectiuni si poate fi confundata cu o colica biliara sau cu
un ulcer peptic, acest caz fiind mai des intalnit in herniile liniei albe sau
herniile ombilicale. Trebuie avut in vedere faptul ca aceste afectiuni pot
coexista cu o hernie si trebuie tratate diferit. Atat timp cat hernia nu
este complicata prin strangulare simptomele sunt putine, dar in
momentul aparitiei complicatiilor acestea se inmultesc si apare
un sindrom de ocluzie intestinala inalta. Astfel apar varsaturile care
devin din ce in ce mai abundente, ansele intestinale se destind si apare
meteorismul abdominal, iar tranzitul pentru materii fecale si gaze se
opreste inca din primele ore ale strangularii ansei intestinale.

3.3.1 Patologia peretelui abdominal

Herniile sunt : -congenitale;
-dobandite;
Ambele se adreseaza traiectelor si punctelor slabe abdominale.Orice
formatiune care strabate abdomenul dinspre profunzime spre exterior
creaza un punct slab. Ex. cicatricea ombilicala.

O hernie ombilicala la un nou nascut poate cuprinde 2/3 din

intestinul subtire.
Mecanismul de producere a herniilor : orice punct slab abdominal
poate constitui calea de formare a unui sac herniar datorita presiunii
pozitive din cav. abdominala.
Varietatile herniilor congenitale sunt identice cu cele dobandite ,cea
mai frecventa este hernia oblica externa.
1.punctul herniar in care sacul herniei sa angajat dincolo de orificiul
extern profund.
2.sacul a depasit si se gaseste intre cele 2 orificii.
3.Hernia depaseste sacul herniar ,hernie inghinoscrotala.
4.hernia coboara la nivelul testicolului.
Aceste hernii pot contine intestin subtire ,mare epiplon si intestin gros,
portiunea mobila a xifoidului sau colonul transvers.Uneori volumul
herniei este impresionant fara a avea complicatii.
Simptomatologie :
-formatiunea herniara o traducem prin aparitia unor formatiuni tumoral
herniare.Aceasta formatiune se mareste de volum dar dispare in
decubit dorsal in timpul efortului fizic.
-durerea este legata de efortul fizic , tuse.Tusea si defecatia supun
musculatura abdominala la cea mai mare presiune.Pe masura ce
timpul trece si hernia nu este tratata poate duce la complicatii majore,
aderenta in sacul herniar a continutului cand sacul se mareste se
transforma in hernie strangulata.
-hernie strangulata cu necroza de ansa si fistula externa.
Pierderea
dreptului
de
domicilu,volumul
fiind
foarte
mare
,vascularizatia si inervatia sa isi pierd functiile.
-la prezenta formatiunii tumorale ,durere ,si o jena continua in pozitie
de repaus.
Complicatii : Ocluzia intestinala herniara in care avem toate
elementele socului hemodinamic.
Plasmexodie-iesirea plasmei din patul vascular.Cand presiunea
depaseste presiunea sistolica intervine fenomenul de ischemie.In soc
apar toxine care sunt rexorbite de celelalte formatiuni nestrangulate
,apare socul toxicoseptic.Se deschide sacul si se produce fistula
intestinala .Intervine faza de catabolism si ajunge in socul
toxicoseptic.Pt. diagnostic se exploreaza tubul digestiv cu o substanta
hidrosolubila.Diagnosticul se bazeaza pe elementele chimice.
A 2-a categorie ,herniile care se opereaza pana la varsta de 20 de ani.
Cela de peste 30 de ani sunt hernii de slabiciune.(dobandite).
Intre cele congenitale si dobandite nu exista diferente de complicatii,cu
diferenta ca sindromul aditional apare la cele congenitale prin faptul ca
exista elemente din peritoneul visceral.
Majoritatea herniilor dobandite sunt complicate si sau cu
fistule.Elementul de rezistenta se numeste inelul herniar .Apar
fenomene de ocluzie prin rasucirea mezoului ,cand volumul ansei este

f. mare cedeaza mezoul si sunt mai multe anse care coboara prin inelul
herniei .Apar si la femei (hernii inghinolabiale).sunt mai putin frecvente
decat cele inghinoscrotale.Simptomatologia de debut este data de
efortul intens .Tratamentul este exclusiv chirurgical.Toate procedeele
chirurgicale au complicatii .Recidiva hernoara apare in 2
cauze :materialul genetic slab sau procedeul folosit pt.cura herniei este
gresit si apare recidiva. Laparoscopic cura herniei se face prin
protezare.
Protezarea externa de cate ori procedeul abdominal depaseste
constructiile anatomice se pot folosi endoproteze sau sutura acestora.
Putem corecta herniile mai vechi.Sunt hernii care pot apare de mai
multe ori pe acelasi traiect .Procedeul cu plasa poate fi folosit fara a
deschide cavitatea abdominala.

3.3.2 Diagnosticul diferential.

Formularea diagnosticului pozitiv este procesul logic n urm cruia
stabilim afeciunea de care sufer pacientul. Diagnosticul diferenial
este procesul logic prin care excludem afeciunile care au o
simptomatologie similar (asemntoare). Are rolul de a preveni
greelile prin confuzia ntre afeciuni cu simptomatologie asemntoare.
n cazul herniilor diagnosticul diferenial ia n discuie toate
formaiunile tumorale ale peretelui abdominal si va fi detaliat in
continuare pentru fiecare tip de hernie.
Diagnosticul diferenial al herniilor inghinale ia n considerare
urmtoarele afeciuni
Pentru hernia inghino-interstiial
- hernia femural
- adenopatia inghinal
- abcesul rece
- lipomul inghinal
- chistul dermoid
- chistul de cordon spermatic (chistul Nck)
- testiculul ectopic
Pentru hernia inghino-scrotal
- hidrocelul
- varicocelul
- tumorile testiculare
- orhiepididimita i abcesul scrotal
Diferenierea herniei inghinale de hernia femural se face pe seama
poziiei fade linia Malgaigne: n hernia inghinal formaiunea herniar
este situat deasupra liniei.
Malgaigne, n timp ce n hernia femural formaiunea herniar este
situat inferior de linia Malgaigne.
Abcesul rece apare n tuberculoza vertebral (morbul Pott) prin liza
osoas; se formeaz cazeum2, care se scurge de-a lungul muchiului

psoas i se acumuleaz n regiunea inghino-femural. Abcesul rece

apare ca o formaiune tumoral fuctuent (abces fr semne
infamatorii, de uned i denumirea de abces "rece") nereductibil, fr
,impulsiune la tuse.
Lipomul inghinal este o formaiune tumoral benign, rezultat prin
proliferarea esutului adipos; se prezint ca o formaiune tumoral
moale, bine delimitat, nedureroas, nereductibil, fr impulsiune la
tuse.
Chistul dermoid este o incluzie ectodermic format n perioada
embrionar, coninnd epiderm, derm i glande anexe; crete lent i
devine evident dup o perioad ndelungat (de obicei dup pubertate).
Apare ca o o formaiune tumoral, bine delimitat, nedureroas, fr
semne infamatorii, nereductibil, fr impulsiune la tuse. Se poate
infecta (moment n care apar i semnele celsiene) sau fistuliza3.
Adenopatia inghinal inseamna mrirea de volum a unui
ganglion inghinal (normal nepalpabil); traduce un
proces infecios
sau tumoral la nivelul membrului inferior. Se prezint ca o formaiune
tumoral, bine delimitat, mobil sau fix, dureroas sau nu, acoperit
de tegumente normal sau eritematos, nereductibil, fr impulsiune la
tuse.
Hidrocelul este acumularea de lichid n vaginala testicular;
apare ca o formaiune tumoral care ocup bursa scrotal (mpiedic
palparea testiculului i epididimului), nereductibil, fr impulsiune la
tuse; nu este posibil manevra de pensare a vaginalei testiculare (care
e destins).
Varicocelul este o afeciune caracterizat prin dilatarea
venelor plexului pampiniform al testiculului formaiune tumoral moale,
depresibil, nedureroas, distinct de testicul si epididim, evident n
ortostatism, care dispare n clinostatism, cu suprafa neregulat (la
palpare pachet de rme), nereductibil, fr impulsiune la tuse.
Tumorile testiculare sunt tumori (de obicei maligne) ale
testiculului. O tumor testicular apare ca o formaiune solid,
intrascotal, dezvoltat din testicul, sensibil, de consisten mrit fa
de testiculul normal, nereductibil, fr impulsiune la tuse.
Orhiepididimita este infamaia testiculului i epididimului.
Testiculul este mrit de volum, dureros spontan i la palpare, cu semne
infamatorii locale; formaiunea intrascrotal (testiculul infamat) este
nereductibil i nu are impulsiune la tuse.
Abcesul scrotal este o colecie purulent intrascrotal. Clinic:
formaiune intrascrotal fuctuent, dureroas, acoperit de tegument
eritematos, nereductibil, fr impulsiune la tuse.

3.4 Tratamentul herniei inghinale

Clasificarea operatiilor pentru hernie inghinala in: anatomice, pre- si

retro-funiculare a devenit desueta la momentul actual, multe dintre
interventiile chirurgicale care se inscriau in aceasta clasificare
soldandu-se cu rate inacceptabile de recidiva si fiind de aceea
abandonate.
Printre procedeele chirurgicale utilizate astazi, mai frecvente sunt sunt:
Procedee tisulare:
Operatia Bassini: dupa rezectia muschiului cremaster de pe
funiculul spermatic si sectionarea fasciei transversalis se sutureaza
retrofunicular triplul strat (medial) format din fsacia transversalis, m.
transvers si m.oblic intern (ultimii doi putand forma tendonul conjunct)
la fibrele profunde ale
ligamentului inghinal, iar prefunicular se reface aponevroza m. oblic
extern,
suturand-o la fibrele mai superficiale ale ligamentului inghinal.
Operatia Mc Vay: triplul strat (de la op. Bassini) se sutureaza
retrofunicular, caudal la ligamentul Cooper si cranial la teaca vaselor
femurale iar prefunicular se reface aponevroza m. oblic extern (ca si la
op. Bassini)
Operatia Shouldice: seamana cu op. Bassini, dar retrofunicular
intarirea peretelui se face prin 4 suturi continue (2 suprapun ca un
rever fascia
transversalis si 2 aduc progresiv fata anterioara a tendonului conjunct
la fibrele profunde ale ligamentului inghinal), iar peste funiculul
spermatic se reface aponevroza m. oblic extern, insa dublata,
suprapusa in rever, prin alte 2 suturi continue; optimal se utilizeaza
pentru sutura un fir
de otel dar in practica curenta se accepta si monofilamentul de
polipropilena; operatia este tension-free pentru ca in multiplele planuri
care se realizeaza tensiunea din suturi este minima (25-100 grame);
rata de recidiva este de 0,4-1,4%
Operatia Berliner: e o op. Shouldice simplificata, in sensul crearii
retrofuniculare a doar 3 (si intr-o varianta ulterioara 2) straturi (suturi)
Procedee protetice
Procedeul Lichtenstein tensionfree peretele posterior al canalului
inghinal este intarit de o proteza de polipropilena suturata la fibrele
profunde ale
ligamentului inghinal si plasata peste m. oblic intern; in plasa se
decupeaza un orificiu corespunzator orificiului inghinal
profund pe unde va trece funiculul spermatic care se va aseza
deasupra plasei; prefunicular se reface aponevroza muschiului oblic
extern.
HERNIA OMBILICALA

Hernia ombilicala este un defect al peretelui abdominal care implica

exteriorizarea la nivelul inelului ombilical (buric) a unei portiuni de
grasime sau a unui organ intern. Marimea herniei poate varia de la
cativa milimetri la aproximativ 1 - 5 centimetri in diametru.
Ombilicul este locul in care cordonul ombilical patrunde la nivelul
abdomenului fetal. Cordonul ombilical nu reprezinta numai o punte de
legatura dintre placenta (respectiv mama) si fat cu rol doar de suport
al vaselor de stange care-l strabat, el are si rol in reglarea fuxului de
stange care ajunge sa perfuzeze fatul, rol activ in resorbtia lichidului
amniotic ce-l inconjura. Inainte de a se naste copilul un inel muscular
inchide in mod normal cordonul ombilical. Atunci cand acest inel nu se
inchide se poate dezvolta o hernie ombilicala .
In timpul dezvoltarii fatului exista o mica deschizatura in muschii
abdominali care permite cordonului ombilical sa treaca, conectand
mama de fat. Dupa nastere, aceasta deschizatura se inchide.
Cateodata insa acesti muschi nu se dezvolta suficient sau nu se
intalnesc, astfel incat poata sa raman o mica deschizatura prin care se
poate strecura o portiune de intestin cauzand hernia ombilicala.
Herniile ombilicale sunt frecvente la sugari. In majoritatea cazurilor
acestea nu provoaca durere sau alte simptome si se rezolva pe cont
propriu (fara tratament) pana in jurul varstei de 2 ani (maxim 5
ani).Hernia ombilicala apare cel mai frecvent la copiii sub varsta de 6
luni. Deasemenea herniile ombilicale apar mai frecvent la copiii
prematuri sau cu greutate mica la nastere. Herniile ombilicale
afecteaza baietii si fetele in mod egal.
Ca frecnta, ocupa locul al treilea, dupa cele inghinale si femurale,
constituind aproximativ 5-l0% din totalul herniilor.
La nilul ombilicului structurile anatomice sunt dispuse de la suprafata
spre profunzime astfel:
- pielea lipsita de stratul adipos hipodermic, adera intim la fata
anterioara a inelului ombilicaldand aspectul "infundat\", caracteristic
ombilicului;
- inelul ombilical este un orificiu rotund cu diametrul de maxim 2 mm la
adult, situat in plina intersectie aponevrotica a tecilor anterioara si
poste-rioara a muschilor drepti abdominali;
- elemente stigiale - uraca si arterele ombilicale obliterate, cu traiect
descendent si ligamentul rotund al ficatului cu na ombilicala obliterata,
cu traiect ascendent;
- tesutul celuloadipos properitoneal, densificat la acest nil sub forma
unei lame patrulatere (fascia Richet) care acopera partial sau total
inelul ombilical.
- peritoneul parietal anterior.
Printre adulti, este de trei ori mai frecventa la femei decit la barbati;
printre copii, incidenta este egala. O hernie cistigata direct este
consecinta presiunii intra-abdominale crescute cauzate de obezitate,

istoric de tuse prelungita, sarcini multiple sau ridicatul obiectelor

grele.
Desi uneori destul de mari, herniile ombilicale la nou-nascuti tind sa se
rezolve fara tratament in jurul virstei de 2-3 ani. Obstructia si
strangularea herniei este rara, deoarece defectul peretelui abdominal
este mai mare decit cel dintr-o hernie inghinala la nou-nascut.
Dimensiunea bazei tesutului herniat este corelata invers cu riscul de
strangulare (cu cit este mai ingust cu atit riscul este mai mare). Copiii
sunt predispusi la malformatii datorita procesului din cadrul dezvoltarii
fetale prin care organele abdominale se formeaza in exteriorul cavitatii
abdominale, mai tirziu revenind in aceasta printr-un orificiu care va
deveni ombilicul. Este importanta diferentierea herniei ombilicale de
cea paraombilicaa , care apare la adulti si implica un defect al liniei
mediene linga ombilic si de omfalocel.
Cind orificiul herniar este mic (1-2 cm), 90% se inchid in primul an,
iar daca aceste hernii sunt asimptomatice, reductibile si nu se maresc,
nu este necesara chirurgia. Folosirea bandajelor sau a altor dispozitive
pentru reducerea continua a herniei nu este recomandata. O hernie
ombilicala poate fi tratata in doua maniere diferite. Chirurgul poate
opta pentru sutura peretilor abdominali sau plasarea unei mese
deasupra orificiului si sutura acesteia de pereteii abdominali. Cea din
urma alternativa este folosita mai ales pentru defectele mai mari ale
peretelui abdominal. Cei mai multi chirurgi nu vor repara o hernie decit
la 5-6 ani de la nasterea copilului.
Hernia ombilical este mai frecvent la bolnavii n vrst, uneori se
nsoteste de o oarecare hipotrofie a musculaturii abdominale. n functie
de volumul herniei, continutul si aderentele la sacul peritoneal, ea
poate deveni ireductibil.
Complicatiile herniei ombilicale sunt aceleasi ca si n cazul herniei
inghinale si femurale: ireductibilitatea si strangularea. n cazul asocierii
cu ascita, eroziunea cutanat poate s duc la perforatia pielii, cu
scurgeri consecutive de ascit prin ombilic, infectia ascitei cu
complicatiile septice consecutive, asociate cu o mortalitate ridicat.
Tratamentul chirurgical al herniei ombilicale se practic cel mai
frecvent pe cale clasic si, mai rar, pe cale laparos-copic . Tehnicile
clasice presupun disectia si rezectia sacului de hernie, reintroducerea
viscerelor n cavitatea peritoneal si sutura sacului la colet. Se reface
apoi peretele abdominal prin sutura direct a planurilor aponevrotice.
Pentru o mai solid refacere a peretelui si scderea ratei de recidive se
mai poate face:
- omfalectomie (rezectia inelului ombilical, permitnd o sutur de mai
bun calitate);
- plasarea unei proteze preperitoneal si retromuscular sau
preaponevrotic. Din punct de vedere biomecanic, plasarea protezei

preaponevrotic nu are avantaje, iar frecventa infectiilor locale este

mare, de aceea metoda nu este agreat de multi autori .
Plasarea laparoscopic a protezei n fata defectului parietal a cptat
din ce n ce mai multi adepti n ultimul timp, odat cu prezentarea
rezultatelor reparrii eventratiilor pe cale laparoscopic, respectnd
principiul "tension free". Defectul parietal ombilical este mai usor de
disecat, desi mrimea lui poate depsi uneori eventratiile
postoperatorii .
Calea de abord presupune plasarea trocarelor, de obicei n
hemiabdomenul stng. Ele se pot plasa si pe partea dreapt, dar n
hemiabdomenul drept mrirea ficatului sau aderentele frecvente
postapendicectomie, pot ngreuna accesul si vizibilitatea. Trocarul
pentru optic poate fi plasat oriunde, dar se prefer proximitatea cu
ombilicul, pentru ca celelalte 2 trocare de lucru s respecte
triangulatia. Personal prefer telescopul la 450, pentru o vizibilitate
direct a ombilicului si pentru usurinta de a-l manevra din partea
ajutorului. Nu exist dificultti mari n disectia herniei, trebuie avut
grij numai la evitarea lezrii continutului (anse subtiri, colon,
sngerri din epiploon). Leziunea enteral contraindic plasarea
protezei, care se va infecta . Dup eliberarea defectului ombilical, este
bine s se disece sacul peritoneal, pentru a pune n contact proteza cu
tesutul retroaponevrotic si retromuscular, dar nu este obligatoriu.
Spatiul dintre protez si peritoneul nedisecat, ar predispune, teoretic,
la acumularea de seroame.
O problem de discutat este tipul si mrimea protezei. Proteza trebuie
s fie nerezorbabil si biocompatibil. Partea dinspre peretele
abdominal trebuie s provoace formarea de aderente, iar partea
dinspre viscere s fie inert, s nu provoace aderente sau fistule
enterale . Aceste deziderate le ndeplinesc protezele Parietex ,
Dualmesh, Gore-Tex, dar acestea sunt scumpe. Protezele de
Prolene sau Mercilene sunt rigide si pot determina, la scurt timp sau la
distant aderente foarte strnse sau leziuni viscerale, fistule, cel putin
teoretic, dar si practic. Astfel de leziuni au fost descrise n cazul
herniilor inghinale . Noi am folosit proteze de prolene, pentru c
acestea le-am avut la ndemn, sunt mai ieftine si am avut grij s
interpunem epiploonul ntre protez si masa visceral. Probabil c la
hernii nu se poate face totdeauna acest lucru din cauza variettii de
lungime a epiploonului. Remarcm cu satisfactie c nu am ntlnit n
cazurile noastre astfel de complicatii, dup 1-4 ani de la operatie.
Mrimea protezei trebuie s depseasc cu cel putin 3 cm marginile
defectului parietal, acest lucru fiind valabil si n cazul eventratiilor. Se
msoar defectul parietal cu ajutorul unui disector sau cu reperele de
pe crligul de coagulare. Dup decuparea protezei, se introduce
nfsurat n cavitatea peritoneal, apoi se aplic peste defectul
parietal.
Dac n cazul herniilor inghinale, proteza nu trebuie fixat totdeauna,

la defectele parietale anterioare, fixarea este obligatorie. Aceast

fixare trebuie s fie sigur si rapid. Noi am folosit agrafe helicoidale
Protack pe pistol de 5 mm, care se fixeaz n cteva zeci de secunde,
la distant de 1-2 cm una de alta, pe marginile protezei. Trebuie evitate
zonele cu vase mari, cum ar fi epigastricele, care ar putea da
hemoragii, hematoame, ce ar necesita trecerea de fire suplimentare de
hemostaz. Am fixat proteze si cu fire nerezorbabile, trecute
transparietal, cu acul drept sau Reverdin si nnodate subcutanat. Se
recomand folosirea unui instrument special de trecut fire transparietal
(GORE Suture Passer Instrument). nnodarea firelor nu trebuie s
produc falduri ale protezei. Firele se trec tot la 1-2 cm distant unul de
altul dar timpul necesar pentru fixarea protezei este mult mai lung, 2030 minute. n realitate, firele se trec la o distant extern de 1 cm de
marginea proiectat pe tegument a protezei, pentru a pune n oarecare
tensiune proteza. Suprafata extern a abdomenului este o sfer mai
mare dect cea intern, iar la exufatie, tensiunea n protez diminu
considerabil. Tensiunea inadecvat a protezei poate s determine
protruzia ei prin defectul parietal la exufatie, cu rezultate biomecanice
si estetice nesatisfctoare.
O satisfactie mare am avut la cei 5 bolnavi cu ascit neinfectat, n
cadrul cirozei hepatice. Operatia a fost rapid si a evitat complicatiile
potentiale ale erodrii inelului ombilical de ctre lichidul sub tensiune.
Nu am evacuat ascita dect partial, pentru a avea o mai bun imagine
n camera de lucru si nu am drenat. Bolnavii au fost retrimisi serviciului
de gastroenterologie a 2-a zi de la operatie, pentru tratamentul de fond
al bolii si pentru a evita decompensri mari, ulterioare operatiei.
Rezultatele cosmetice postoperatorii au fost bune, cele 3 seroame
observate au fost punctionate, fr a apare infectia plgii sau a
protezei. La 5 bolnavi cicatricea ombilical a rmas moderat
deformat, din cauza mrimii mai mari a herniei, dar nici un bolnav nu
a reclamat acest lucru (comparativ cu excizia ombilicului, care s-ar fi
fcut pe cale clasic). Celelalte complicatii relatate n literatur (leziuni
intestinale, celulit sau abcese la locul trocarelor, infectia protezei ,
hematoame postoperatorii, hernii la locul trocarelor), nu le-am ntlnit.
n concluzie plasarea si fixarea intraperitoneal a protezei de prolene
pe cale laparoscopic, n herniile ombilicale, este o metod sigur,
eficace si rapid pentru bolnavi, evit riscurile complicatiilor
infectioase la bolnavii obezi sau cu ciroz hepatic. Tehnica ar putea
avea rezultate superioare metodelor clasice, prin scderea ratelor de
recidiv, disconfort si restrictii minime impuse bolnavului postoperator.
Inca din uter, in interiorul abdomenului, mai precis in spatele buricului,
exista un anumit spatiu ramas deschis, care permite cordonului
ombilical sa treaca, facand in acest fel legatura dintre mama de fat. Pe
masura ce copilul creste, acesta se inchide, in timp ce muschii
abdominali se sudeaza. In cazul unor copii, acest lucru nu se intampla
in totalitate, ramanand o mica zona libera, de marimea unui varf de

deget. Aceasta problema se manifesta mai ales prin iesirea buricului

mult in afara, ceea ce poarta numele de hernie ombilicala. Motivele se
datoreaza intarzierii inchiderii inelului ombilical, care poate fi favorizata
de o serie intreaga de cauze, cum ar fi cresterea presiunii aerului din
abdomen, o stare de constipatie prelungita, reprize lungi de plans sau
efort de tuse, lichid in cavitatea abdominala sau organe marite
patologic. In majoritatea cazurilor, aceasta afectiune nu este dureroasa
si nici nu comporta vreun pericol. Hernia care apare in jurul buricului se
numeste hernie ombilicala, iar cea din zona abdominala este denumita
hernie inghinala.
Hernia ombilical presupune exteriorizarea sub piele, la nivelul
ombilicului, a unui organ din cavitatea abdominal. Ombilicul este
locul prin care trec vasele care leag ftul de placent i, prin
intermediul ei, de mam. Imediat dup natere, vasele ombilicale se
ligatureaz i se secioneaz, bontul lor cznd dup cteva zile. Pe locul
respectiv pielea formeaz o adncitur cicatricea ombilical, ombilicul
sau, popular, buricul. n profunzime, buricul corespunde unui inel
fibros, o gaur lsat n muchi de vasele ombilicale. Inelul ombilical
este un punct slab al peretelui abdominal i lrgirea lui, indiferent de
motiv, poate duce la apariia unei hernii ombilicale.
Simpla lrgire a inelului ombilical, aa cum se ntmpl de regul n
sarcin, nu implic obligatoriu o hernie. Hernia ombilicala apare dac pe
aici se strecoar sub piele un sac peritoneal, n care ies, temporar sau
permanent, organe intraabdominale. Deplisarea cicatricii ombilicale
generat de sarcin este adesea reversibil i la cteva luni de la
natere ombilicul i reia aspectul iniial. Dac modificarea persist la 69 luni postnatal, trebuie consultat chirurgul pentru a confirma prezena
eventualei hernii ombilicale, al crei singur tratament este cel
chirurgical.
Hernia ombilical poate aprea n toate situaiile n care presiunea din
abdomen crete foarte mult. Creterea rapid n greutate poate genera
o hernie ombilical, n anumite condiii (defect congenital n sinteza de
colagen, substana care d soliditate inelului ombilical). Tuitorii cronici
(marii fumtori, broniticii), pacienii care sufer de constipaie cronic,
brbaii cu urinare dificil datorit problemelor cu prostata pot face
hernie ombilical, pentru c n timpul efortului repetat de tuse,
miciune, defecaie presiunea din abdomen crete foarte mult. Ciroza, o
boal de ficat care n faze avansate presupune acumularea de lichid n
burt, unele cancere digestive sau de ovar, tumorile intraabdominale
voluminoase pot duce la apariia unei hernii ombilicale. n aceste cazuri
vorbim de hernie ombilical secundar. Tratamentul acesteia se
adreseaz n primul rnd bolii cauzatoare i nu herniei propriu-zise.

Dincolo de neplcerile estetice provocate, hernia ombilical devine

cteodat o mare urgen chirurgical. Ct vreme sacul poate fi
introdus cu mna napoi n abdomen, hernia este reductibil. Ea nu va
disprea fr tratament chirurgical, dar operaia mai poate fi amnat.
De multe ori, dup un efort fizic brusc (ridicat greuti mari, acces de
tuse ori strnut) n sacul herniar intr epiploon, orul de grsime care
mbrac intestinele (popular este numit prapur). De aceea, boala mai
este denumit i ruptur de prapur. Blocarea epiploonului n hernie
provoac dureri puternice, dar nu este n sine din cale afar de
periculoas. Probleme apar cnd n hernie intr o bucat de intestin,
care nu mai poate iei de acolo. Pe de o parte, se va produce o ocluzie
intestinal, care poate evolua sever. Pe de alt parte, n pereii
intestinului strangulat nu mai intr snge i n cel mult cteva ore el va
muri. Necroza intestinului duce rapid la perforaie intestinal, care este
o afeciune extrem de sever, frecvent letal.
Pentru a evita o intervenie chirurgical de urgen pe un organism deja
slbit prin ocluzie sau septicemia din perforaia intestinal, hernia
ombilical ar trebui operat nc din fazele iniiale. Pentru asta s-au
inventat mai multe procedee, de la simpla nchidere a defectului cu un
fir sau dou, pn la montarea laparoscopic a unei plase. Fiecare
procedeu are avantajele i dezavantajele lui, dar indiferent de ceea ce
aleg de comun acord chirurgul i pacientul su, intervenia nu trebuie
amnat pn la apariia complicaiilor. Pentru c inelul ombilical este
relativ strmt i inextensibil, n faza de hernie strangulat necroza i
perforaia intestinal se produc rapid. Astfel, o afeciune banal
netratat la timp devine o urgen, cu prognostic nefast.
Semne si Simptome
Aproximativ 1 din 10 copii sunt afectati de o hernie ombilicala acestea sunt frecvente la copiii prematuri. Pacientul adult tipic cu o
hernie ombilicala este o femeie supraponderala, multipara, intre 35-50
de ani. Femeile sunt afectate de herniile ombilicale de 3-5 ori mai
frecvent decit barbatii. Ascita poate fi un factor contribuitor, facind
hernia mult mai dificil de tratat. Etiologia hernierii ombilicului este
multifactoriala, dar presiunea intra-abdominala crescuta si slabirea
tesutului fascial in zona ombilicului sunt cele mai importante.
Hernia poate fi destul de voluminoasa, cu defecte fasciale de pina la
10-15 cm, dar cele mai multe hernii au un diametru de 5 cm.
Omentum, colonul si intestinul subtire pot fi regasite in sacul herniar.
Adeziunile formate intre omentum si intestine fata de sac si
dimensiunea relativ mica a defectului fascial comparata cu continutul
herniar mare predispun aceste hernii la incarcerare.

Pacientii se pot prezenta la medic fie cu un nodul ombilical sau acuzind

durere ombilicala. Durerea poate fi descrisa ca o senzatie de tragere
sau brusca si acuta cind este asociata cu tusea sau incarcerarea. Desi,
aproximativ 40% dintre pacienti sunt asimptomatici la momentul
descoperirii herniei, 60% dintre acestia acuza durere, senzatie de
presiune, greata sau varsaturi.
Pacientii pot observa un nodul moale cu protruzie in zona
ombilicala. Acesta devine mai mic cind pacientul este relaxat, sau dur
si proeminent cind pacientul tuseste sau isi contracta muschii
abdominali. In relaxare continutul herniei este usor reductibil in
abdomen, permitind herniei sa devina moale.
Pe masura ce continutul herniar se mareste, pielea care acopera
hernia devine mai subtire si se poate eroda sau ulcera prin necroza de
presiune. Mai mult, deoarece aceste hernii tind sa apara la pacientii
obezi, pielea herniara este predispusa la dermatita de contact si la
formarea secretiilor purulente prin combinatia dintre umezeala si
frictiune intre faldurile de piele.
Principalul simptom al unei hernii ombilicala este o umfatura
situata la nivelul ombilicului, de consistenta moale. Hernia ombilicala
necomplicata nu este deobicei dureroasa.
Hernia ombilicala este deobicei prezenta la nastere, dar nu poate fi
observata imediat. Hernia deobicei nu este vizibila atunci cand bontul
ombilical se desprinde (la cateva zile pana la cateva saptamani dupa
nastere). Marimea herniei poate varia de la cativa milimetri la
aproximativ 1 - 5 centimetri in diametru. Hernia ombilicala
necomplicata poate fi impinsa inapoi in abdomen cu ajutorul degetului
(este reductibila). Hernia devine mai evidenta cand copilul plange sau
tuseste. Unele hernii ombilicale au o cantitate mare de piele care le
acopera. Cu toate ca acestea nu sunt periculoase, ele atrag mai mult
atentia decat alte hernii ombilicale din cauza aspectului lor neobisnuit
majoritatea cazurilor, hernia ombilical se nchide spontan pn n jurul
vrstei de 3 ani. Dac nu se ntmpl acest lucru, dup vrsta de 3-4
ani este imposibil s se mai nchid i necesit intervenie chirurgical,
susine medicul chirurg. De asemenea, dac hernia ombilical este mai
mare de 1,5-2 centimetri i se af n tensiune, este recomandabil ca
intervenia chirurgical s se practice ntre 1 i 3 ani.
Frecvent la biei
Hernia inghinal sau inghinoscrotal este cea mai frecvent afeciune
congenital ntlnit n chirurgia pediatric, spune dr Laura Topor.
Prinii pot observa o formaiune n regiunea inghinal sau scrotal, ce
apare de obicei n timpul creterii presiunii intraabdominale (cnd
copilul st n picioare, plnge, tuete etc.). Cnd copilul este relaxat
sau st culcat pe spate, formaiunea se poate reduce spontan sau n
mod blnd cu mna.

Hernia inghinal afecteaz ambele sexe, dar n proporie mai mare

bieii dect fetele (raportul este de 10 la 1). Aproximativ 5% din nounscui fac hernie inghinal. Nou-nscuii prematuri au un risc mult mai
mare de apariie a acestei hernii. n aproximativ 20%-50% din cazuri,
hernia inghinal este bilateral.
"Hernia inghinal (alturi de hidrocel i chistul de cordon spermatic)
face parte din patologia canalului peritoneovaginal. Acest canal se
formeaz n viaa intrauterin prin coborrea testiculului din abdomen
n scrot. n mod normal, la natere acest canal se resoarbe i dispare
(pentru a nu permite testiculului s ajung napoi n abdomen).
Persistena acestui canal dup natere poate duce la apariia herniei
inghinale, a hidrocelului sau a chistului de cordon spermatic", explic dr
Laura Topor. Dei fetele nu au testicule, ele au un canal inghinal i
astfel hernia poate s apar i n cazul lor.
n majoritatea cazurilor, hernia ombilical se nchide spontan pn n
jurul vrstei de 3 ani. Dac nu se ntmpl acest lucru, dup vrsta de
3-4 ani este imposibil s se mai nchid i necesit intervenie
chirurgical, susine medicul chirurg. De asemenea, dac hernia
ombilical este mai mare de 1,5-2 centimetri i se af n tensiune, este
recomandabil ca intervenia chirurgical s se practice ntre 1 i 3 ani.
Frecvent la biei
Hernia inghinal sau inghinoscrotal este cea mai frecvent afeciune
congenital ntlnit n chirurgia pediatric, spune dr Laura Topor.
Prinii pot observa o formaiune n regiunea inghinal sau scrotal, ce
apare de obicei n timpul creterii presiunii intraabdominale (cnd
copilul st n picioare, plnge, tuete etc.). Cnd copilul este relaxat
sau st culcat pe spate, formaiunea se poate reduce spontan sau n
mod blnd cu mna.
Hernia inghinal afecteaz ambele sexe, dar n proporie mai mare
bieii dect fetele (raportul este de 10 la 1). Aproximativ 5% din nounscui fac hernie inghinal. Nou-nscuii prematuri au un risc mult mai
mare de apariie a acestei hernii. n aproximativ 20%-50% din cazuri,
hernia inghinal este bilateral.
"Hernia inghinal (alturi de hidrocel i chistul de cordon spermatic)
face parte din patologia canalului peritoneovaginal. Acest canal se
formeaz n viaa intrauterin prin coborrea testiculului din abdomen
n scrot. n mod normal, la natere acest canal se resoarbe i dispare
(pentru a nu permite testiculului s ajung napoi n abdomen).
Persistena acestui canal dup natere poate duce la apariia herniei
inghinale, a hidrocelului sau a chistului de cordon spermatic", explic dr

Laura Topor. Dei fetele nu au testicule, ele au un canal inghinal i

astfel hernia poate s apar i n cazul lor.
Intervenia chirurgical
Copilul cu hernie inghinal trebuie consultat de medic la scurt timp
dup ce prinii observ formaiunea din regiunea de jos a abdomenului.
Diagnosticul precoce i tratamentul chirurgical sunt foarte importante
pentru a evita complicaiile (strangularea herniei care poate duce la
pierderea unui testicul sau a unui ovar ori a unei poriuni din intestin).
Din pcate, subliniaz dr Laura Topor, se ntmpl de multe ori ca prima
prezentare cu copilul la medic s se fac atunci cnd hernia este deja
strangulat, adic formaiunea din regiunea inghinal nu se poate
reduce, este dureroas, n tensiune, iar copilul este agitat, refuz
alimentaia, prezint vrsturi.
Tratamentul herniei ombilicale
Hernia ombilicala beneficiaza exclusiv de tratament chirurgical. Cu alte
cuvinte, odata aparuta, nu se poate rezolva decat prin inchiderea
chirurgicala a defectului. Pentru hernia ombilicala, exista o sumedenie
de procedee de reparare a peretelui abdominal. Interventia se poate
face clasic sau laparoscopic, prin abord minim invaziv. Pentru ca
defectul ombilical este de regula de mici dimensiuni, o perioada lunga
de timp hernia ombilicala a fost operata exclusiv prin asa-zise
procedee tisulare, adica folosind materialul clientului, fara a pune
plasa. Pentru ca s-a demonstrat ca rata de recidiva este destul de mare
in acest caz, astazi se considera ca o hernie ombilicala trebuie operata
cu plasa, indiferent de abordul ales.
Prin abord clasic (incizia tegumentelor de deasupra herniei), plasa se
poate pune deasupra muschiului, intre muschi si teaca lui, in spatele
muschiului sau chiar in abdomen (exista plase speciale, de forma unei
umbrelute). Fiecare tehnica are indicatiile si contraindicatiile ei. Prin
abord laparoscopic, in imensa majoritate a cazurilor plasa se pune
direct in abdomen, in spatele peritoneului (exista descrise si tehnici
care decoleaza (desprind) mai intai peritoneul de peretele abdominal si
pun plasa in spatele muschiului. Ca si in cazul umbrelutei pentru
hernie ombilicala din procedeul clasic, plasele care se monteaza
laparoscopic au proprietati speciale. Procedeul laparoscopic este evitat
in cazul herniilor ombilicale complicate cu strangulare de intestin, mai
ales daca este vorba de o necroza cu perforare de ansa intestinala.
Dupa mecanismul de producere, herniile ombilicale se clasifica in:
- hernii directe (de slabiciune), care apar mai ales la femei obeze,
multipare cu modificari involu-bile ale peretelui abdominal, prin
dilatarea inelului ombilical si protruzia sub tegument a viscerelor
acoperite de peritoneu si fascia Richet;

- hernii indirecte (de forta), mai frecnte la barbati, la care viscerele

acoperite doar de peritoneu, se insinueaza pe sub fascia Richet si
trarseaza inelul ombilical, ajungand sub tegument.
Anatomia patologica. Sacul herniar, este foarte subtire si se poate
rupe, iar daca tegumentul se ulcereaza exista pericolul deschiderii la
exterior a cavitatii peritoneale si infectarea ei consecutiva;
Coletul sacului adera strans la inelul ombilical inextensibil constituind
un factor de risc pentru strangularea continutului.
Continutul sacului este cel mai adesea epiploon sau intestin subtire,
mai rar colonul transrs sau stomacul.
Semnele clinice. in formele necomplicate sunt minore: disconfort si
dureri locale moderate dupa efort fizic sau ortostatism prelungit.
Examenul clinic obiectiv descopera in regiunea ombilicala o formatiune
pseudo-tumorala de marime variabila acoperita cu tegumente destinse
sau chiar violacee, cu consistenta inegala, usor bose-lata, moderat
dureroasa si greu reductibila datorita aderentelor intramusculare
precoce.
Caracteristic este evolutia continua, hernia ombilicala denind mai
voluminoasa, multidirticu-lara si nereductibila, prin aderentele de
cauza in-famatorie.
Complicatia cea mai frecnta si totodata cea mai grava este
strangularea prin strictiunea continutului la nilul inelului ombilicaf sau
intrasacular prin aderentele realizate in timp, rezultand loul clinic al
unei ocluzii, cand continutul este intestinul subtire.
Ruptura inlisurilor herniare este rara si impune, ca si in cazul
strangularii, interntia chirurgicala de urgenta.
Tratamentul herniei ombilicale este in principiu chirurgical, cel
ortopedic recomandandu-se in prezenta contraindicatiilor
tratamentului operator.
Tratamentul chirurgical comporta anumite precautii date fiind
particularitatile de structura ale regiunii ombilicale. Capcana in care
pot cadea chirurgii este mirajul aparent al simplitatii refacerii peretelui
netinand cont de rezistenta redusa a elementelor pe care le au la
indemana. De aceea frecnta crescuta a recidilor dupa o refacere
simplista a determinat imaginarea mai multor procedee care presupun
disectii mai largi in aceasta
regiune. S-a cristalizat de-a lungul timpului necesitatea omfalectomiei
asociat cu disectia larga a structurilor aponevrotice si sutura acestora
in dublu strat suprapus.
Experienta clinicii noastre a impus, mai mult ca in alte regiuni
herniare, refacerea peretelui la acest nil prin plasarea de proteze
sintetice in teaca muschiului drept abdominal, properitoneal.
Simptomatologia herniei ombilicale presupune aparitia in dreptul
buricului si foarte rar linga acesta a unei formatiuni (umfaturi) care
creste la efort, la tuse. Din ceea ce spuneti dumneavoastra e foarte
posibil sa suferiti de hernie ombilicala si va sfatuiesc sa va prezentati

imediat la un consult la un medic chirurg. Acesta poate stabili in ce

stadiu se afa boala si daca este necesara o interventie chirurgicala
imediata.
Astfel de operatii se fac la Spitalul de Urgente Iasi sub anestezie
generala, iar perioada de spitalizare poate dura citeva zile sau mai
mult in functie de caz. Oricum, este absolut necesar sa va prezentati la
un consult la un medic chirurg si pentru asta va trebuie doar o
trimitere de la un medic de familie. Cu cit va prezentati mai repede la
medic, cu atit evitati riscul aparitiei unor complicatii care va pot pune
viata in pericol."
Herniile apar mai frecvent in anumite regiuni ale corpului
Herniile apar mai frecvent in anumite regiuni ale corpului: regiunea
abdomenului, regiunea canalului inghinal si coapsei superioare,
precum si regiunea ombilicala (zona buricului). El pot aparea de
asemenea in oricare alta parte a organismului unde sint cicatrici dupa
operatii chirurgicale suportate.
Exista si citeva reguli care daca sint respectate pot preveni aparitia
herniilor: mentine-ti greutatea corpului tau in limite sanatoase pentru
inaltimea ta si particularitatile corpului tau.
Daca crezi ca esti supraponderal sau obez, vorbeste cu medicul tau
sau un dietician referitor la un regim alimentar sanatos si program de
exercitii; maninca regulat fructe, legume si cereale. Nu doar pentru ca
sint bune in general pentru organismul tau, ci si pentru ca ele contin
fibre vegetale care previn constipatia si luxatiile; fii atent cind ridici sau
duci obiecte grele - nu ridica sau cara lucruri prea grele. Daca trebuie
sa ridici obiecte grele, sprijina-le de genunchi, si nu pe talie; nu fuma fumatul poate cauza o tuse persistenta, iar aceasta poate afecta
muschii tai abdominali.

PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTILOR

CU HERNIE INGHINALA

Elaborarea planurilor de ngrijire

Cazul I
1. Interviul
Numele: M.Prenumele: S.Vrsta: 50 aniSex: masculinStare civil:
cstorit de 32 aniOcupaie: pensionar Religie: ortodoxCondiii de

via:locuiete cu soia i o nepoat ntr-o cas cu 4 camere.Diagnostic

medical la internare: Anevrism de aort
Elemente fizice:RH pozitiv \ Grupa sanguin AB IV
2. Motivele internrii :
dispnee, palpitaii,fatigabilitate,ameeli,
3. Istoricul bolii :
Pacient n vrst de 50 de ani, n evidena clinicii medicale din anul
2009 cuAnevrism de aort se interneaz pentru reevaluare
clinicobiologic.
4. Antecedente personale:
- in urma cu 2 ani a fost operata de hernie
inghinala
5. Antecedente heredocolaterale
- mama a murit n urm cu 2 ani n urmaunui infarct de miocard.
6. Simptomatologie obiectiv:
Stare general: afebril, talie 1,70 m, greutate: 76,5 kg,Stare de nutrii
e: alteratStare de contien: pstratFacies: simetricTegumente:
palide,.
Mucoase: normal colorate.Fanere: normal implantate.esut conjunctiv
adipos: normal reprezentat;
Sistem ganglionar: superficial, nepalpabil.Sistem muscular: normoton,
normotrof, normokinetic.
Sistem osteoarticular: aparent integru.
Aparat respirator: torace normal conformat, excursii costale simetrice,s
onoritate pulmonar normal, dispnee la efort
Aparat cardiovascular: subiectiv, palpitatii, dureri precordiale, iar obiect
iv, semnede marire a inimii stngi AV=80/min, TA=150/95mmHg,
Aparat digestiv: abdomen suplu, mobil cu micrile respiratorii, depresi
bil,nedureros, spontan la palpare.
Tranzit intestinal: fiziologic.
Gogle.roFicat, ci biliare, splin: n limite normale: ficat cu marginea
inferioar la rebordulcostal; splin nepalpabil
Aparat urogenital: loje renale libere, nedureroase, manevra Giordano
bilateral, miciuni fiziologice diurez 1800 ml(declarativ),
urini normocrome.Sistem nervos, endocrin, organe de sim: orientare
temporo-spaial; fr semen de iritaie meningean; OTS, ROT prezent
bilateral.

Probleme de
dependenta
Alterarea
respiratiei
(dispnee 22R/
min)

Obiective

Interventiile asistentei
Medicale

Evauare

Autonome

Delegate

- am invatat
pacientu cum
sa faca exercitii
de respiratie.

- am
administrat
oxigen 3L/ min R=20/min
P=95/min
TA=125/80
mmhg
Pacientul

Pacienta
sa nu
prezinte
dispnee

- am masurat
respiratia si am
notat in F.O.
- am aerisit
salonul
- am asezat
pacientul in
pozitia
semisezand
pentru a
favoriza
respiratie.
Alterarea
circulatiei

Pacientul
sa nu
prezinte
palpitatii.

- monitorizez
functiile vitale
- comunic cu
pacienta si
incerc sa o
linistesc
- urmaresc
efectul
medicamentulu
i
- invat pacienta
sa manance
legume si
fructe
- invat pacienta
sa intrerupa
consumul de
cafea.

Deshidratare

Pacientul
sa se
hidrateze
conform
varstei.

- hidratez
pacientul cu
lichide 2L pe
zi.

prezinta
ameliorarea
dispneei.
Stare generala
stabile.

Am
administrat
Propnol 1cp.

Pacientu nu
prezinta
palpitatii.

Pacientul se
hidrateaza
corespunzator.

Alterarea starii de
constienta.

Pacientul
sa nu
prezinte
ameteli.

- asez
pacientul in
pat,
- monitorizez
functiille vitale
si notez in
foaia de
observatie.

Pacientul nu
prezinta
ameteli.
TA= 110/60
P=90 / min
R=19 / min

Alterarea
comunicarii

Imposibilitatea de
recreere.

Deficit de
cunostinte

Pacientul
sa fie
comunicati
v cu
personalul
medical

Pacientul
sa se
recreeze.

Pacientul
sa
acumuleze
cunostinte
despre
boala.
Pacientul
sa
dobandeas
ca
aptitudini
obiceiuri se
deprinderi
noi.

- comunic cu
bolnavul si il
incurajez
- il pun in
legatura cu
pacientii cu
aceeasi boala
cu evolutie
favorabila.

- asigur
pacientului
reviste pentru
a citi.
- asigur liniste
in salon.
- insotesc
pacientul la
plimbare
- monitorizez
functiile
vitale.
- educ
pacientul
despre boala,
ii ofer pliante
si reviste
medicale
pentru o buna
informare
despre
afectiune.
- explorez
nivelul de
cunostinte al
bonavului
privind boala ,

Stare generala
stabila
TA=120/70
mmhg
P=85 b/min
R=18/ min
Pacientul are
incredere in
echipa de
ingrijire.

Pacientul este
relaxat.
P=85/min
R=18/min
TA=125/70
mmhg

Pacienta este
receptiva la
acumularea de
noi cunostinte,
prezinta o
dorinta de
cunoastere
mare fiind
nerabdatoare
de a cunoaste
cat mai multe
lucruri.

modul de
manifestare
masurile
preventive si
curative,
modul de
participare la
interventii si
la procesul de
recuperare.
- identific
manifestarile
de
dependenta si
sursele lor de
dificultate.
- stimulez
dorinta de
cunoastere a
bonavului
- motivez
importanta
acumularii de
noi
cunostinte.
- verific daca
pacienta a
inteles corect
mesajul
transmis si
daca si-a
insusit noile
cunostinte.
Anxietare

Pacientul
sa ni fie
anxios.

- monitorizez
functiile vitale
- incurajez
pacientul
- explic
pacientului
tehnicile si
tratamentul
efectuat
pentru a nu-i
fi teama.

La nevoie
administrez
xanax 1cp
seara.

Anxietate
diminuata
TA=120/70
mmhg
P=85 b/min
R=18/min
Pacienta are
incredere in
echipa de
ingrijire.

1.Interviul
Numele i prenumele: P. MVrsta: 27 aniSex: masculinStare civil:
cstorit de 3 aniDomiciliu : IaiOcupaie: Inginer Naionalitate :
romnReligie: catolicCondiii de via:locuiete cu soia ntrun apartament cu 3 camere.
2.Motivele internrii: palpitatii,tahicardielipotimie,hipotensiune
arterial,
3. Istoricul bolii :
Pacient n vrst de 27 de ani, acuz palpitatii de mult timp,, se
interneaz pentru investigaii si tratament
4. A.P.P :
- amigdalectomie la 9 ani
5. A.H.C :
- mama n vrst de 58 de ani este hipertensiv.
6. Simptomatologie obiectiv :
Stare general: afebril, talie 1,70 m, greutate: 75 kg,Stare de nutriie:
alteratStare de contien: pstratFacies: simetric.
Tegumente: normal colorate.
Mucoase: normal colorate.
Fanere: normal implantate.
esut conjunctiv adipos: normal reprezentat; edeme importante,
godeu.
Sistem ganglionar: superficial, nepalpabil.
Sistem muscular: normoton, normotrof, normokinetic.
Sistem osteoarticular: aparent integru.
Aparat respirator: torace normal conformat, excursii costale simetrice,s
onoritate pulmonar normal, micri ventilatoriifiziologice, dispnee la
efort
Aparat cardiovascular: subiectiv, palpitatii, AV=90/min,
TA=130/75 mmHg,soc apexian spatial v intercostal sting , artere
periferice pulsatile
Aparat digestiv: abdomen suplu, mobil cu micrile respiratorii,depresib
il, nedureros, spontan la palpare.
Tranzit intestinal: fiziologic.Ficat, ci biliare, splin: n limite normale:
ficat cu marginea inferioar larebordul costal; splin
nepalpabil.Aparat urogenital: loje renale libere, nedureroase, manevra
Giordano bilateral, miciuni fiziologice diurez 1800 ml(declarativ),
urini normocrome.Sistem nervos, endocrin, organe de sim: orientare

temporo-spaial; fr semenede iritaie meningean;OTS, ROT present

bilateral, simetric.

Probleme de
dependenta

Obiective

Interventiile asistentei
medicale

Alterarea
respiratiei

Pacientul sa
nu prezinte
dispnee.

Autonome

Delegate

Evaluare

Culegerea datelor Surse de informare:

- foaia de observatie;- pacientul;- echipa de ingrijire;- apartinatorii.
Date privind identitatea pacientului
Nume: Petrica
.Prenume: C.
Data nasterii: 16 august 1970
Sex: Masculin
Domiciliu: Ploiesti
Stare civila: casatorit
Nationalitate: romana
Religie: ortodoxa
Ocupatie: Ospatar
Conditii de viata: bune; locuieste impreuna cu sotia i copilul intr
- un apartament de 3 camere.
Gusturi personale:
1. Mod de alimentatie: Masticatie i deglutitie fiziologice;
- Prefera: fructe;
- Nu consuma alcool;
- Nu este fumator.
2. Mod de petrecere a timpului liber:
- Vizioneaza filme;
- Lecturi;
- Petrecerea timpului impreuna cu familia.
Date privind starea de sanatate anterioara
Date antropometrice:
Greutate: 68 kg;Inaltime: 1,82 m;Grupa sanguina: A II;Rh: pozitiv.
Limite senzoriale:
Auz: clinic normal;
Vaz: acuitate vizuala bilaterala normala;
Somn: insuficient, cu treziri repetate.
Antecedente:
- heredo-colaterale: fara importanta;personale fiziologice i patologice: neaga alte afectiuni.
Informatii legate de boala
Motivele internarii:
- umfatura in zona inghinala;- dureri la nivelul fosei iliace drepte;greturi;- varsaturi;- constipatie.
Istoricul bolii:

Pacientul in varsta de 41 de ani prezinta de apoximativ 5 zile dureri

difuze in
epigastru i in fosa iliaca dreapta, cu greturi i varsaturi. Pacientul
acuza insomnii, somn insuficient, cu treziri repetate.Simptomatologia sa accentuat in urma cu 24 de ore, bolnavul prezentand varsaturi
repetate i dureri, motiv pentru care se apeleaza la serviciul de
urgenta.
Pacientul se interneaza prin serviciul de urgenta cu semne clinice i
simptome de hernie inghinala.
Data internarii: 27.05.2013
Diagnosticul la internare: Hernie inghinala.
Stare generala alterata.
Tegumente i mucoase normal colorate.
Tesut subcutanat normal reprezentat.Tesut muscular normoton,
normokinetic.Sistem osteo-articular
integru morfofunctional.Sistem ganglionar limfatic nepalpabil.
Sistem respirator:
- cai respiratorii superioare permeabile;
- torace normal conformat, amplitudinea miscarilor respiratorii egala;percutie sonoritate pulmonara;
- auscultatie murmur vezicular prezent bilateral, fara raluri.
Sistem cardio-vascular:
- zona precordiala de aspect normal;
- zgomote cardiace normale;
- artere pulsatile;
- TA 120/70 mmHg;
- puls 65 b/min;
- A.V. 65 b/min.
Aparat digestiv: - abdomen normal conformat;
- durere in fosa iliaca dreapta;
- greturi, varsaturi;- tranzit intestinal absent;
- apasare musculara discreta in etajul abdominal inferior.
Aparat uro-genital:
- rinichi nepalpabili;
- mictiuni fiziologice.
Sistemul nervos: - ROT
prezente bilateral.Sistem endocrin: - normal.
NevoiafundamentalaManifestari deindependentaManifestari dedependentaSursa
de dificultate
1. A respira i a aveao buna circulatie- respiratie normala
- R = 17 r/min
2. A bea i a manca - dentitie buna,mucoasa bucalaintegra, roz i
umeda
- greata
- varsaturi

- dureresenzatie de voma
3. A elimina - urina normala
- tranzit intestinaldeficitar - scaun absent- varsaturi- imposibilitatea de
adefeca
4. A se miscai aavea o buna
postura- mers autonom - postura inadecvata - durere
5. A dormi i a seodihni- insomnie, dificultatede a se odihni- durere
6. A se imbraca idezbraca- este apt sa seimbrace i sa sedezbrace
singur
7. A-i mentine temperatura corpuluiin limite normale
- temperatura in limitenormale (T=36o-37oC)
8. A fi curat, ingrijit,a-i protejategumentele imucoasele- piele curata,
neteda,catifelata
- par curat i ingrijit
- tegumente umede iroz
9. A comunica
- comunica normal
10. A evita pericolele
- pacientul incearca saevite pericolele
11. A actiona conform propriilor convingeri i valori
- pacientul participa laslujbele religioase
12. A fi preocupat invederea realizarii
- imagine pozitivadespre sine
13. A se recrea
- lectura
- vizionare de filme
14. A invata cum sa-i pastreze sanatatea
- pacientul este dornicde a acumulacunostinte noi
- cunostinteinsuficiente despre boala sa
- lipsa de informatii
DIAGNOSTIC NURSING - Insomnie cauzata de dureri manifestata prin
dificultatea de a se odihni.
Alimentatie i hidratare spontane, deficitare, din cauza greturilor i a
senzatiei de voma.
- Tranzit intestinal deficitar, scaun absent cu imposibilitate de a
defeca.-Alterarea mobilitatii fizice din cauza durerii in epigastru i a
umfaturii din zona inghinala.
PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
Obiective:Pacientul sa fie informat cu privire la interventia chirurgicala; sa fie
pregatit fizic i psihic.
- Interventia chirurgicala sa se desfasoare fara complicatii.- Pacientul
sai recapete in cel mai scurt timp independenta.

INTERVENTII AUTONOME I DELEGATE

- Conditiile de spitalizare sunt asigurate: salon aerisit, luminos,
temperatura optima a mediuluiambiant
- Functiile vitale sunt monit
orizate i notate in foaia de observatie.
- Este asigurat un program de odihna corespunzator, iar somnul
pacientului este supravegheat.Pacientul este sfatuit sa respecte repausul fizic i psihic.
- Pacientul este informat cu privire la interventia chirurgicala.Pacientului ii este explicata necesitatea efectuarii examenelor de
laborator i ii este recoltat sange.

PREGATIREA PREOPERATORIE

Bolnavii care se interneaza pentru a fi operati au intr-o masura mai

mare sau mai micateama de interventia chirurgicala. De aceea
asistenta madicala va trebui sa-i faca bolnavului o
primire calda i sa arate de la inceput bolnavului ca are in personalul
spitalului prieteni care sevor ocupa de sanatatea lui i ca acestia vor
face tot ce tr ebuie pentru ca el sa iasa din spital sanatos.
PACIENTULUI
- i se asigura repausul fizic;
- i se asigura un regim alimentar usor;
- seara se efectueaza o clisma evacuatoare;
- efectueaza o baie generala;
- in ziua interventieichirurgicala, pacientul nu bea i nu mananca
nimic;
asigura lenjerie curata;
- badijoneaza zona in care se va face interventia chirurgicala;
noteaza functiile vitale.
PERIOADA INTRAOPERATORIE
Pacientul intra in sala de operatie cu urmatoarele valori ale functiilor
vitale:
T.A. = 130/75 mmHg;
P = 86 pulsatii/minut;
R = 19 respiratii/minut;
T = 36,5
.Interventiile pe perioada intraoperatorie sunt:
ajuta pacientul in sala de operatie sa se dezbrace;
ajuta pacientul sa se aseze pe masa de operatie cat mai confortabil;
instaleaza perfuzia i mentine linia venoasa in timpul operatiei;
supravegheaza bolnavul in timpul interventiei chirurgicale:
- facies;
- coloratia tegumentelor;- aspectul extremitatilor;- pupilele.Toate
acestea au aspect normal.Interventia chirurgicala decurge bine; nu
au aparut complicatii.Functiile vitale se mentin in limite
normale.Pacientul este insotit in salonul de terapie intensiva.
Pe timpul transportului se supravegheaza:
- linia venoasa;
- coloratia pielii;
- perfuzia;
- starea de calm sau agitatie.
Tensiunea arteriala se masoara ori de cate ori este nevoie in primele 2
ore dupa operatie.
APLICAREA INGRIJIRILOR POSTOPERATORII

CAZUL II.

Culegerea datelor
Surse de informare: - foaia de observatie;
- pacientul;
- echipa de ingrijire;
- apartinatorii.

Date privind identitatea pacientului

Nume: P.
Prenume: C.
Data nasterii: 16 august 1970
Sex: Masculin
Domiciliu: Ploiesti
Stare civila: casatorit
Nationalitate: romana
Religie: ortodoxa
Ocupatie: Ospatar
Conditii de viata: bune; locuieste impreuna cu sotia i copilul intr-un apartament de 3
camere.
Gusturi personale:
1. Mod de alimentatie: - Masticatie i deglutitie fiziologice;
- Prefera: fructe;
- Nu consuma alcool;
- Nu este fumator.
2. Mod de petrecere a timpului liber: - Vizioneaza filme;
- Lecturi;
- Petrecerea timpului impreuna cu familia.

Date privind starea de sanatate anterioara

Date antropometrice: Greutate: 68 kg;
Inaltime: 1,82 m;

Grupa sanguina: A II;

Rh: pozitiv.
Limite senzoriale: Auz: clinic normal;
Vaz: acuitate vizuala bilaterala normala;
Somn: insuficient, cu treziri repetate.
Antecedente: - heredo-colaterale: fara importanta;
- personale fiziologice i patologice: neaga alte afectiuni.

Informatii legate de boala

Motivele internarii: - umflatura in zona inghinala;
- dureri la nivelul fosei iliace drepte;
- greturi;
- varsaturi;
- constipatie.
Istoricul bolii: Pacientul in varsta de 41 de ani prezinta de apoximativ 5 zile dureri
difuze in epigastru i in fosa iliaca dreapta, cu greturi i varsaturi. Pacientul acuza
insomnii, somn insuficient, cu treziri repetate.
Simptomatologia s-a accentuat in urma cu 24 de ore, bolnavul prezentand
varsaturi repetate i dureri, motiv pentru care se apeleaza la serviciul de urgenta.
Pacientul se interneaza prin serviciul de urgenta cu semne clinice i simptome de
hernie inghinala.

Data internarii: 27.03.2013

Diagnosticul la internare: Hernie inghinala.
Examenul clinic general:
Stare generala alterata.
Tegumente i mucoase normal colorate.

Tesut subcutanat normal reprezentat.

Tesut muscular normoton, normokinetic.
Sistem osteo-articular integru morfofunctional.
Sistem ganglionar limfatic nepalpabil.
Sistem respirator: - cai respiratorii superioare permeabile;
- torace normal conformat, amplitudinea miscarilor respiratorii egala;
- percutie sonoritate pulmonara;
- auscultatie murmur vezicular prezent bilateral, fara raluri.
Sistem cardio-vascular: - zona precordiala de aspect normal;
- zgomote cardiace normale;
- artere pulsatile;
- TA 120/70 mmHg;
- puls 65 b/min;
- A.V. 65 b/min.
Aparat digestiv: - abdomen normal conformat;
- durere in fosa iliaca dreapta;
- greturi, varsaturi;
- tranzit intestinal absent;
- apasare musculara discreta in etajul abdominal inferior.
Aparat uro-genital: - rinichi nepalpabili;
- mictiuni fiziologice.
Sistemul nervos: - ROT prezente bilateral;
- RFM prezente bilateral.

Sistem endocrin: - normal.

Nevoia

Manifestari de

Manifestari de

Sursa de dificultate

fundamentala
1. A respira i a avea

independenta
- respiratie normala

dependenta

o buna circulatie
2. A bea i a manca

- R = 17 r/min
- dentitie buna,

- greata

- durere

mucoasa bucala

- varsaturi

- senzatie de voma

- tranzit intestinal

- varsaturi

deficitar

- imposibilitatea de a

- scaun absent
- postura inadecvata

defeca
- durere

avea o buna postura

5. A dormi i a se

- insomnie,

- durere

odihni

dificultate de a se

integra, roz i
3. A elimina

4. A se misca i a

umeda
- urina normala

- mers autonom

odihni
6. A se imbraca i

- este apt sa se

dezbraca

imbrace i sa se

7. A-i mentine

dezbrace singur
- temperatura in

temperatura corpului limite normale

in limite normale
8. A fi curat, ingrijit,

(T=36o-37oC)
- piele curata,

a-i proteja

neteda, catifelata

tegumentele i

- par curat i ingrijit

mucoasele

- tegumente umede

9. A comunica
10. A evita

i roz
- comunica normal
- pacientul incearca

pericolele
11. A actiona

sa evite pericolele
- pacientul participa

conform propriilor

la slujbele religioase

convingeri i valori
12. A fi preocupat in

- imagine pozitiva

vederea realizarii
13. A se recrea

despre sine
- lectura

14. A invata cum sa-

- vizionare de filme
- pacientul este

- cunostinte

i pastreze sanatatea

dornic de a acumula

insuficiente despre

cunostinte noi

boala sa

- lipsa de informatii

DIAGNOSTIC NURSING
- Insomnie cauzata de dureri manifestata prin dificultatea de a se odihni.
- Alimentatie i hidratare spontane, deficitare, din cauza greturilor i a senzatiei de voma.
- Tranzit intestinal deficitar, scaun absent cu imposibilitate de a defeca.
- Alterarea mobilitatii fizice din cauza durerii in epigastru i a umflaturii din zona
inghinala.

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
Obiective:
- Pacientul sa fie informat cu privire la interventia chirurgicala; sa fie pregatit fizic i
psihic.
- Interventia chirurgicala sa se desfasoare fara complicatii.
- Pacientul sa-i recapete in cel mai scurt timp independenta.

INTERVENTII AUTONOME I DELEGATE

- Conditiile de spitalizare sunt asigurate: salon aerisit, luminos, temperatura optima a

mediului ambiant.
- Functiile vitale sunt monitorizate i notate in foaia de observatie.
- Este asigurat un program de odihna corespunzator, iar somnul pacientului este
supravegheat.
- Pacientul este sfatuit sa respecte repausul fizic i psihic.
- Pacientul este informat cu privire la interventia chirurgicala.
- Pacientului ii este explicata necesitatea efectuarii examenelor de laborator i ii este
recoltat sange.

Problema

Obiective

Interventii autonome i

Evaluare

delegate
Alimentatie

Pacientul sa nu

- asistenta ajuta pacientul in

Pacientul este

inadecvata prin

prezinte greturi i

timpul varsaturilor, sprijinindu-

echilibrat

deficit din

varsaturi, sa fie

l;

nutritional.

cauza

echilibrat

- protejeaza lenjeria cu

Greutatea

greturilor i

hidroelectrolitic i

musama i o aseaza in functie

corporala se

varsaturilor

nutritional in 24

de pozitia pacientului;

mentine

manifestata

ore.

- aseaza pacientul in decubit

constanta.

prin

lateral cu capul la marginea

Pacientul

constipatie.

patului;

prezinta o stare

- face bilantul lichidelor

de bine i

ingerate i eliminate;

confort.

- administreaza substante
acidulate cu lamaie (reci), fara
a fi dulci, la 2-3 ore in portii
mici (100 ml);
- aplica tratamentul
medicamentos la indicatia
medicului: antibiotice,
vitamine, saruri minerale;

- administreaza la indicatie
laxative;
- efectueaza la nevoie clisma
Disconfort

Pacientul sa nu

evacuatoare simpla.
- asistenta asigura repausul

abdominal din

prezinte dureri in

fizic i psihic in perioadele

abdominale s-

cauza

epigastru i in fosa

evolutive;

au redus.

procesului

iliaca dreapta in 2

- administreaza medicatia

inflamator

zile.

prescrisa de medic

Durerile

intestinal

(antiinflamatoare,

manifestat prin

antiinfectioase) i urmareste

dureri in

efectele medicatiei;

epigastru i in

- administreaza

fosa iliaca

medicamentatia antispastica (la

dreapta i

indicatia medicului).

greturi.
Dificultate de a Pacientul sa

- asistenta invata pacientul

Dupa

se odihni din

tehnici de relaxare: exercitii

administrarea

respiratorii timp de cateva

medicatiei,

corespunzator

minute inainte de a adormi;

pacientul poate

nevoilor sale.

- asigura pacientului un climat

sa se

beneficieze de

cauza durerilor. somn

linistit i o temperatura in salon odihneasca

de 18 20oC, umiditatea

toata noaptea,

mediului, aerisirea salonului;

iar la trezire

- ii ofera pacientului o cana cu

este linistit i

lapte cald seara, inainte de

odihnit.

culcare i ii recomanda o baie

calda;
- administrweaza
medicamentele prescrise de
medic, in cantitatile
corespunzatoare: Diazepam 1

tb seara;
- urmareste efectul
medicamentelor asupra
organismului pacientului.

Tratament
Interventia chirurgicala este singura posibilitate terapeutica ce vindeca hernia
inghinala.

PREGATIREA PREOPERATORIE
Bolnavii care se interneaza pentru a fi operati au intr-o masura mai mare sau mai
mica teama de interventia chirurgicala. De aceea asistenta madicala va trebui sa-i faca
bolnavului o primire calda i sa arate de la inceput bolnavului ca are in personalul
spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui i ca acestia vor face tot ce trebuie
pentru ca el sa iasa din spital sanatos.

PREGATIREA FIZICA A PACIENTULUI

- asigura repausul fizic;
- asigura un regim alimentar usor;
- seara efectueaza o clisma evacuatoare;
- efectueaza o baie generala;
- in ziua interventiei chirurgicala, pacientul nu bea i nu mananca nimic;
- asigura lenjerie curata;
- badijoneaza zona in care se va face interventia chirurgicala;
- noteaza functiile vitale.

PERIOADA INTRAOPERATORIE
Pacientul intra in sala de operatie cu urmatoarele valori ale functiilor vitale:
- T.A. = 130/75 mmHg;
- P = 86 pulsatii/minut;
- R = 19 respiratii/minut;

- T = 36,5 oC.
Interventiile pe perioada intraoperatorie sunt:
- ajuta pacientul in sala de operatie sa se dezbrace;
- ajuta pacientul sa se aseze pe masa de operatie cat mai confortabil;
- instaleaza perfuzia i mentine linia venoasa in timpul operatiei;
- supravegheaza bolnavul in timpul interventiei chirurgicale: - facies;
- coloratia tegumentelor;
- aspectul extremitatilor;
- pupilele.
Toate acestea au aspect normal.
Interventia chirurgicala decurge bine; nu au aparut complicatii.
Functiile vitale se mentin in limite normale.
Pacientul este insotit in salonul de terapie intensiva.
Pe timpul transportului se supravegheaza:
- linia venoasa;
- coloratia pielii;
- perfuzia;
- starea de calm sau agitatie.
Tensiunea arteriala se masoara ori de cate ori este nevoie in primele 2 ore dupa operatie.

ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR POSTOPERATORII

NEVOI

MANIFESTARI DE

SURSE DE

FUNDAMENTALE

DEPENDENTA

DIFICULTATE

Nevoia de a bea i a manca

Nevoia de a elimina
Nevoia de a se misca i de a
avea o buna postura

Restrictie alimentara
Greturi, varsaturi
Restrictie de a se mobiliza

Anestezie
Anestezie
Anestezie. Durere

Nevoia de a dormi i de a se

Somn agitat, oboseala,

Durere la nivelul plagii

odihni
Nevoia de a se imbraca i

slabiciune
Dificultate de a se imbraca

operatorie
Durere

dezbraca
Nevoia de a evita pericolele

i dezbraca
Durere la nivelul plagii

Interventia chirurgicala

Nevoia de a se recrea
Nevoia de a invata cum sa-i

operatorie
Oboseala, disconfort
Anxietate, neliniste

Durere
Necunoasterea evolutiei

pastreze sanatatea

bolii in urma interventiei

chirurgicale

APLICAREA INGRIJIRILOR POSTOPERATORII

Probleme

Obiective

Interventii autonome i

Evaluare

Alterarea

Pacientul sa

delegate
Am observat, masurat i

La inceput,

ritmului cardiac

prezinte respiratie

inregistrat functiile

pacientul a prezentat

i respirator.

i circulatie in

vitale.

o usoara

limite fiziologice.

La indicatia medicului se hipotensiune

administreaza perfuzii

postrahianestezica,

intravenoase.

iar a doua zi
functiile lui vitale
ajung in limite

Starea de

Pacientul sa

Am explicat pacientului

normale
La 30 de minute

disconfort.

prezinte durere

care este pozitia corecta

dupa administrarea

Cauze: plaga

diminuata in

pentru diminuarea

antialgicelor durerea

operatorie.

intensitate pana la

durerii: decubit dorsal,

s-a diminuat, iar la 2

Manifestari:

disparitie.

cu membrele inferioare

zile durerea a

durere,

Pacientul sa

flectate. De asemenea

disparut,

insomnie.

prezinte stare de

am invatat pacientul sa-

mentinandu-se doar

confort fizic.

i sustina plaga cand

jena la mobilizare.

tuseste.
La indicatia medicului se
administreaza:
Algocalmin 2 f/zi i.m.,
Mobilizare

Pacientul sa-i

Fenobarbital 1 f/zi i.m.

Am instruit pacientul cu

inadecvata.

mentina pozitia

privire la mentinerea

Cauze:

impusa de

pozitiei de decubit dorsal 24 de ore pacientul

rahianestezie,

rahianestezie in

fara perna in primele 24

se deplaseaza fara sa

plaga operatorie.

primele 24 de ore.

de ore.

prezinte durere, doar

Sa se mobilizeze

Am mobilizat pasiv la

jena in zona

precoce pentru a

inceput pacientul i apoi,

operatiei.

preveni accidentele

treptat, mobilizare

tromboembolice.

activa.

Datorita mobilizarii
pasive i active, la

Am schimbat pozitia
pacientului pentru
Durere la nivelul Pacientul sa-i

prevenirea escarelor.
Am informat pacientul

Pacientul a stat in

plagii operatorii

exprime

ca odata cu revenirea din

decubit dorsal, fara

din cauza

diminuarea durerii

anestezie va simti durere

perna, in primele

interventiei

pana la disparitie in

la nivelul plagii.

ore de la interventia

chirurgicale

48 72 de ore.

Am supravegheat atent

chirurgicala apoi, cu

revenirea sensibilitatii la

ajutor, s-a ridicat.

manifestata prin

stare de

membrele inferioare

A doua zi chiar a

iritabilitate,

pentru a combate

coborat din pat i a

facies crispat.

parestezia la nivelul

facut plimbari

acestora.

usoare prin salon.

Am asigurat pacientului
Regimul

Pacientul sa fie

repausul fizic i psihic.

Am explicat cu rabdare

alimentar

alimentat conform

pacientului regimul

importanta

postoperator.

stadiului de

alimentar pentru zilele

regimului i l-a

evolutie.

postoperatorii i am

respectat. Toleranta

Sa inteleaga

administrat cantitatea de

digestiva a fost

importanta

lichide necesara doze

normala.

regimului i sa-l

mici.

Reluarea

respecte.
Pacientul sa-i reia

Am explicat pacientului

In a patra zi de la

tranzitului

tranzitul intestinal

importanta consumului

interventia

intestinal.

in 3-4 zile.

de lichide i a

chirurgicala

mobilizarii precoce

pacientul prezinta

pentru reluarea

scaun spontan, iar

tranzitului i prevenirea

din a doua zi a

constipatiei.

prezentat eliminari

Plaga sa prezinte

Am supravegheat

de gaze.
Plaga a avut

evolutie normala

permanent pansamentul

evolutie favorabila

spre cicatrizare.

plagii operatorii i am

spre vindecare.

efectuat schimbarea

Dupa 7 zile plaga

zilnica a acestuia.

operatorie s-a

Plaga operatorie.

Pacientul a inteles

cicatrizat, pacientul
externandu-se
vindecat din punct
de vedere
chirurgical.

EXCAMENE PARACLINICE POSTOPERATOR

Analiza
V.S.H.

Mod de recoltare

Valori normale

0,4 citrat de Na (3,8%) +

3-5 mm/1 h

1,6 ml sange venos, fara

5-10 mm/2 h

staza venoasa (eprubeta

20-50 mm/24 h

vacutainer cu dop negru).

La femei, V.S.H.-ul

Valori reale
4 mm/1 h

este mai mare cu 1-3

mm.
0,8-2 g

0,97 g

H.L.G.

vacutainer cu dop rosu).

Se recolteaza 2 ml sange

4000-8000/mm3

5000 / mm3

- leucocite

venos i se omogenizeaza

250000-400000/mm3

328000 / mm3

- trombocite

cu substanta anticoagulanta 4,5-5,5 mil./mm3 (la

Glicemie

Se recolteaza 2 ml sange
venos i se omogenizeaza
cu 4 mg NaF (eprubeta

- eritocite

EDTA ( eprubeta

barbat)

vacutainer cu dop mov).

4,2-4,8 mil./mm3 (la

4,45 mil./mm3

femeie)
- Hb
Uree

Se recolteaza 5-10 ml

13 2 g la femei
0,2-0,4g sau 20-40

sange venos fara

mg%

11,1 g/dl
40 mg%

anticoagulant (eprubeta
Creatinina

vacutainer cu dop rosu).

Se recolteaza 5-10 ml

0,6-1,2 mg%

0,8 mg%

sange venos fara

anticoagulant (eprubeta
Timp de

vacutainer cu dop rosu).

Se recolteaza 4,5 ml sange

85-100 % protrombina

protrombina :

venos cu 0,5 ml oxalat de

activa

timpul

potasiu.

130 - 230

150

Howell

TRATAMENTUL
Denumire
medicament
Algocalmin

Forma de

Actiune

Doza zilnica

Doza unica

2 f/zi

1f

1 f/zi (seara)

1f

prezentare
fiole

- antiagregant
- tranchilizant

Fenobarbital

- antispastic
-sedativ,

fiole

hipnotic cu
actiune
Mialgin
Vitamina C
Metoclopramid
Ser fiziologic

fiole
fiole

prelungita
- antispastic
- antiinfectios

2 f/zi
2 f/zi

1f
1f

capsule
flacon

- antitoxic
- antispastic
- hidratare

1 cp/zi
500 ml/zi

1 cp
500 ml

- solvent pentru
diferite
medicamente

EXTERNAREA PACIENTULUI
Diagnostic medical la externare: hernie inghinala.
Numar de zile de spitalizare: 6 zile.
Starea pacientului la externare: vindecat chirurgical.
Pacientul P.C., in varsta de 41 de ani, se interneaza la Spitalul de Urgenta Ploiesti, in
sectia de Chirurgie, acuzand:
- umflatura in zona inghinala;
- dureri la nivelul fosei iliace drepte;
- greturi;

- varsaturi;
- constipatie.
In urma investigatiilor se stabileste diagnosticul: hernie inghinala i se impune interventia
chirurgicala.
Interventia chirurgicala s-a efectuat sub anestezie generala.
Evolutia postoperatorie a fost favorabila i se externeaza dupa 6 zile de spitalizare,
vindecat chirurgical.

BILANTUL AUTONOMIEI LA EXTERNARE

Pacientul este echilibrat hidroelectrolitic i nutritional.
Alimentatie adecvata calitativ i cantitativ.
Se deplaseaza fara dificultate, dar efirtul fizic este limitat.
Plaga operatorie este vindecata.
Mictiuni fiziologice: 4-5 / zi.
Tranzit intestinal normal.
Pacientul prezinta somn odihnitor, satisfacator din punct de vedere calitativ i cantitativ.
Se externeaza cu o stare generala buna.

RECOMANDARI LA EXTERNARE
Sa evite efortul fizic.
Sa consume o alimentatie echilibrata calitativ i cantitativ.
Sa evite ortostatismul prelungit.
Sa evite frigul i umezeala.
Sa se odihneasca dupa fiecare masa.
Sa se prezinte la controlul medical.