Piata de capial 1

c
c

cc
 c

g~ începe acest cap t~
pr n a face ~ d st ncţ e c
ară între c~nceptu
de 

c


c6


cc 
 cprezentând în acest sens ce
e d~uă ab~rdăr  
 c
c
c 

pentru a putea ses za d ferenţe
e, asemănar
e, re
aţ
e de nterdependenţă 6 nc
uz une d ntre ce
e
d~uă p eţe. Făcând această de
m tare v~ prezenta ap~ c~nceptu
de c 
c 
c c 
 ,
urmând ca
a sfâr6 tu
cap t~
u
u să prez nt  c

cc 
 6   aceste a în
funcţ e de ma mu
te cr ter .

„ „c


 

În ec~n~m a f nanc ară, c rcu tu
act ve
~r f nanc are are
~c între mu
ţ mea ~fertanţ
~r de
f~ndur ( nvest t~r  6 mu
ţ mea ut
zat~r
~r acest~ra, în vederea rea
zăr un cu
u sc~p
sat sfacerea nev~ ec~n~m ce, a căre f na
tate este pr~f tu
.
½


sunt ce care efectuează nvest ţ , pr n p
asarea f~ndur
~r în sc~pu
va
~r f căr

~r, ar 



sunt ce care m~b
zează f~ndur
e, pentru a-6 f nanţa pr~pr a act v tate
ec~n~m că. Se transferă, astfe
, ~ parte d n resurse
e f nanc are ex stente într-~ ec~n~m e, între ce
care
e deţ n, pr n d sp~n b
zare, către agenţ ec~n~m c care
e f~
~sesc, f e pentru n ţ erea une
act v tăţ , f e pentru întreţ nerea 6 dezv~
tarea une afacer ex stente. În ace
a6 t mp, se na6te ~ re
aţ e
feed-back, de
a ut
zat~r de f~ndur
a nvest t~r n ţ a
, pr n d str bu rea pr~f tu
u , ~bţ nut în
urma va
~r f căr resurse
~r f nanc are. Într-~ ec~n~m e de p aţă, d str bu rea pr~f tu
u p~ate f , însă,
~r când subst tu tă cu d str bu rea r scu
u , în cazu
une ut
zăr nepr~f tab
e a f~ndur
~r care au
făcut ~b ectu
transferu
u . Astfe
, ce d~ partener dev n, pr n pr~pr a v~ nţă, n~dur a
e unu c rcu t
f nanc ar, a căru f na
zare p~ate f pr~f tu
sau e6ecu
. Tranzacţ
e între ce
e d~uă categ~r de
part c panţ
a f
uxu
f nanc ar se rea
zează pr n ntermed u
p eţe
~r f nanc are. O schemă s mp
ă cu
pr v re
a c rcu tu
act ve
~r f nanc are 6 asumarea pr~f tu
u sau r scu
u între ce
e d~ua grupur de
act~r este prezentată în f gura 1.1
Piata de capial 2

M~b
zarea act ve
~r f nanc are

P aţa f nanc ară

Invest t~r Ut
zat~r
Ofertanţ de Ut
zat~r de
cap ta
cap ta

F g 1.1.D str buţ a rate de pr~f t sau de r sc

D n punctu
de vedere a
sfere sa
e de cupr ndere, în
teratura de spec a
tate s-au structurat
d~uă c~ncepţ refer t~are
a p aţa de cap ta

-c  
c 
 c
( de s~rg nte franceză
-c  
c c
ccc
În c~ncepţ a c
as că c~nt nenta
±eur~peană, 
cc 
 are ~ structură c~mp
exă, care
cupr nde p aţa m~netară, p aţa p~tecară 6 p aţa f nanc ară.

c
este p aţa cap ta
ur
~r pe termen scurt 6 med u, f nd reprezentată de p aţa
nterbancară 6 de p aţa t t
ur
~r de creanţă neg~c ab
e. Pe p aţa nterbancară ~perează banca de
em s une, bănc
e c~merc a
e, bănc
e spec a
zate, trez~rer a statu
u , case
e de ec~n~m , care au
ca
tatea de cred t~r , dar 6 de deb t~r în cazu
c~mp
etăr f~ndur
~r pr~pr . Tranzacţ
e pe această
p aţă îmbracă f~rma ac~rdăr -rambursăr cred te
~r. Pe p aţa t t
ur
~r de creanţă neg~c ab
e,
~perat~r p~t f t~ţ agenţ ec~n~m c . Instrumente
e neg~c ate sunt cert f cate
e de dep~z t (t t
ur
neg~c ab
e ce atestă ex stenţa unu dep~z t în c~nt, b
ete
e de trez~rer e (em se de s~c etăţ
c~merc a
e, cu excepţ a nst tuţ
~r de cred t, b~nur
e de tezaur (em se de trez~rer a statutu
u ,
t t
ur
e pe termen scurt (em se de nst tuţ f nanc are.

c
 
este ~ p aţă spec f că f nanţăr c~nstrucţ e de
~cu nţe, pe care acţ ~nează
~rgan sme
e ce ac~rdă împrumutur sub f~rma cred tu
u p~tecar, ~rgan sme
e spec f ce de
ref nanţare care as gură reântreg rea f~ndur
~r cred t~are, precum 6 bănc
e p~tecare. Acestea em t
~b
gaţ un p~tecare tranzacţ ~nab
e pe p eţe
e reg
ementate în sc~pu
~bţ ner de
ch d tăţ .

c


este p aţa cap ta
ur
~r pe termen
ung, pe care se em t 6 se tranzacţ ~nează
va
~r m~b
are ce servesc drept sup~rt a
sch mbu
u de cap ta
ur . P aţa f nanc ară este cea pe care
se cumpără 6 se vând act ve f nanc are, fără a f sch mbată natura
~r. Ea expr mă ~ re
aţ e d rectă
între deţ năt~ru
6 ut
zat~ru
de f~ndur .
Piata de capial 3

P aţa de cap ta

P aţa Paţa
m~netară p~tecară

P aţa
f nanc ară

F g 1.2. Structura p eţe de cap ta
în c~ncepţ e c~nt nenta
-eur~peană

În c~ncepţ a ang
~-sax~nă, 
cc 
 f~rmeză împreună cu 
c

6 cu 
c



 ceea ce se nume6te, cu un termen at~tcupr nzăt~r, 
c 


. În acest c~ntext
p aţa de cap ta
este s n~n mă cu p aţa nstrumente
~r f nanc are care as gură nvest rea cap ta
ur
~r
pe termen med u 6
ung. Spre de~seb re de aceasta, p aţa m~netară rea
zeză atragerea 6 p
asarea
cap ta
ur
~r pe termen scurt pr n ntermed u
p eţe nterbancare, a
p eţe sc~ntu
u , a
p eţe efecte
~r
de c~merţ, a
p eţe cert f cate
~r de dep~z t, a
p eţe
~r eur~va
ute
~r.

P aţa f nanc ară

P ata P aţa

Invest t~r m~netară as gurăr
~r Ut
zat~r

P aţa
de cap ta

F g 1.3. Structura p eţe f nanc are în c~ncepţ e ang
~-sax~nă

Practica din România pune în evidenţă opţiunea pentru concepţia anglo-saxonă potrivit
căreia piaţa de capital este o componentă a pieţei financiare.
O dată făcută această de
m tare str ctă între ce
e d~uă c~ncepte de p aţă f nanc ară 6 p aţă de
cap ta
v~ încerca în c~nt nuare ~ ma bună def n re a p eţ de cap ta
6 a e
emente
~r def n t~r a
e
aceste a.

cc 
 este spec a
zată pe tranzacţ cu act ve f nanc are pe termen med u 6
ung,
pr n ntermed u

~r as gurându-se transferur
e de cap ta
ur d sp~n b
e către ut
zat~r a
e căr~r
nev~ depă6esc p~s b
tăţ
e nterne de ac~per re. M~t vaţ a pr nc pa
ă a une p eţe de cap ta
c~nstă
în ec~n~m a 6 p
asarea va
~r
~r m~b
are a
e agenţ
~r ec~n~m c în căutare de cap ta
, către
p~s b
nvest t~r , deţ năt~r excedente
~r de cap ta
. Va
~r
e m~b
are em se în vederea atrager
Piata de capial 4

de cap ta
sunt neg~c ab
e 6 transferab
e. Ad că p~t f transferate de
a un un p~ses~r
a a
tu
,
~fer nd nvest t~ru
u p~s b
tatea de a v nde ~r când pr~dusu
respect v
a un prerţ spec f c p eţe sau
care rezu
tă d n neg~c ere
a un m~ment dat.
P aţa de cap ta
~feră m~da
tăţ de nvest re, respect v de atragere a cap ta
u
u , d fer te de
ce
e spec f ce s stemu
u bancar. Ca ~ a
ternat vă
a c~nst tu rea dep~z te
~r bancare, nvest t~r p~t
ach z ţ ~na va
~r m~b
are, ar em tenţ , pentru a nu ape
a
a cred te bancare, p~t atrage cap ta
ur
pr n em s unea de acţ un 6 ~b
gaţ un . Ce
e d~uă a
ternat ve de nvest re sunt prezentate 6 în
d agrama 1.4.

Dep~z te P aţa bancară Împrumut

Oferta de f~ndur Em s une de t t
ur Cererea de f~ndur

P aţa de
P
asament Invest ţ f nanc are
cap ta

F g 1.4. Cererea 6 ~ferta de f~ndur

A6adar într-~ ec~n~m e m 6carea f~ndur
~r d sp~n b
e se p~t rea
za pr n d~uă m~da
tăţ 
-c f nanţare nd rectă care presupune c~ncentrarea d sp~n b
tăţ
~r băne6t
a bănc 6
ut
zarea de către acestea a resurse
~r pentru cred tare
-c f nanţare d rectă ce se rea
zează pr n em s une de nstrumente f nanc are de către
ut
zat~r de f~ndur pe p aţa f nanac ară
Piata de capial 5

D n punctu
de vedere a
neces tăţ de cap ta
cererea p~ate f 

-c structura
ă, c~ncret zată în f nanţarea de nvest ţ pr~duct ve, de bunur 6 serv c , de
creare de n~ s~c etăţ , de dezv~
tare a ce
~r ex stente, de ach z ţ ~nare de bunur sau serv c de către
pers~ane f z ce sau jur d ce
-c c~njunctura
ă, dat~r tă un~r neces tăţ tranz t~r , dep nzând de fact~r
egaţ de
m tăr
a
p
af~nu
de cred te pe p aţa m~netară, def c te bugetare 6 a
e ba
enţe
~r de p
ăţ .c
Oferta de cap ta
pr~v ne d n ec~n~m s re, ad că d n t~t ce rămâne d n p~ses a deţ năt~r
~r de
ven tur după ce-6 sat sfac nev~
e de c~nsum. Deţ năt~r de cap ta
sunt reprezentaţ , pe de ~ parte,
de nst tuţ ± ~rgan zaţ ec~n~m ce, bănc , case de ec~n~m ± 6 pe de a
tă parte, d n pers~ane
part cu
are. Imp~rtanţa acest~ra d n urmă, ca p~ndere în t~ta
u
nvest t~r
~r, a c~ndus
a
nternaţ ~na
zarea p eţe
~r de cap ta
, ad că
a p~s b
tatea nvest r f~ndur
~r băne6t d sp~n b
e în
t t
ur em se de agenţ ec~n~m c aparţ nând a
te ţăr .

„       

Ce
e d~uă c~mp~nente a
e p eţe de cap ta
pr v te pr n pr sma m~mentu
u în care se face
tranzacţ a sunt 
c

6 
c 
.

„  „ 
   

c 

are r~
de p
asare a em s un
~r de t t
ur m~b
are pentru atragerea
cap ta
ur
~r f nanc are d sp~n b
e pe termen med u 6
ung atât pe p eţe nterne de cap ta
cât 6 pe
p aţa nternaţ ~na
ă. Aceasta are câteva caracter st c pe care
e v~ enumera 6 descr e în c~nt nuare
1. Este ace
segment de p ata pe care se em t s se vand sau se d str bute va
~r m~b
are catre
pr m det nat~r , em tenţ de t t
ur ~bţ nând astfe
f~ndur
e necesare pentru dezv~
tarea afacer
~r

~r.
2. T~t în cadru
aceste p eţe se p~t maj~ra cap ta
ur
e s~c a
e pr n re nvest rea pr~f tur
~r.
3. P aţa pr mară are r~
u
de a transf~rma act ve f nanc are pe termen scurt în cap ta
ur
d sp~n b
e pe termen
ung.
4. Pe p aţa pr mară se vând va
~r
e m~b
are de catre ent tăţ care au nev~ e de resurse
f nanc are 6 se cumpără de către a
te ent tăţ sau pers~ane f z ce p~ses~are de ec~n~m pe termen
med u 6
ung.
Em tenţ de va
~r m~b
are p~t ~pta pr v t~r
a
ansarea pe p aţă a t t
ur
~r, între a deru
a e
~peraţ unea sau a ape
a
a ntermed ar . Observăm apar ţ a ce
u de-a
tre
ea part c pant pe p aţa
Piata de capial 6

pr mară după s~
c tantu
de cap ta
6 ~fertantu
de cap ta
6 anume ntermed aru
. Ace6t
ntermed ar au un r~
de~seb t pe p aţa de cap ta
6 aut~mat pe p aţa pr mară pr n faptu
că sunt ce
care as gură vânzarea t t
ur
~r pe p aţă. Ace6t a p~t f S~c etăţ de Serv c de Invest ţ F nanc are,
bănc c~merc a
e, s~c etăţ de nvest ţ e.
Ind ferent de m~da
tatea a
easa em tent atrag resurse f nanc are pe p ata pr mara n sc~pur
anuntate n m~d pub
c na nte de deru
area ~ferte .
P ata pr mara perm te atragerea cap ta
ur
~r n sc~pu
c~nst tu r sau maj~rar cap ta
u
u
s~c a
, precum s ape
area
a resurse mprumutate, ~fera cadru
pract c ca ~ s~c etate nch sa sa dev na
s~c etate c~merc a
a desch sa, pr n ~ferta pub
ca de vanzare de act un , pr n em terea un~r
~b
gat un c~nvert b
e n act un .

„   
   

Cea de-a d~ua c~mp~nentă pr nc pa
ă a p eţe de cap ta
este 
c 
 Odată puse în
c rcu
aţ e t t
ur
e m~b
are pr n em s unea pe p aţa pr mară, acestea fac ~b ectu
tranzacţ
~r pe p aţa
secundară. Ex stenţa acestu t p pe p aţă ~feră p~s b
tatea deţ năt~r
~r de acţ un 6 ~b
gaţ un să
e
va
~r f ce îna nte ca acestea să aducă pr~f t (d v dende sau d~bânz . P aţa secundară reprez ntă, în
ace
a6 t mp, m~da
tatea de a c~ncentra în ace
a6
~c nvest t~r part cu
ar sau nst tuţ ~na
, care
p~t v nde sau p~t cumpăra t t
ur m~b
are, având garanţ a că acestea au va
~are 6 p~t f re ntr~duse
~r când în c rcu t.

c  
este expres a apr~ape perfectă a reg
ăr
bere între cererea 6 ~ferta de
va
~r , f nd un bar~metru, în pr mu
rând, a
nev~ de cap ta
, dar 6 a
stăr ec~n~m ce, s~c a
e 6
p~
t ce a une ţăr . D n acest punct de vedere, p aţa secundară de cap ta
p~ate f c~ns derată ~ p aţă
abs~
ută, unde
egea cerere 6 a ~ferte găse6te terenu
pr~p ce acţ un sa
e neângrăd te. As gurând
m~b
tatea cap ta
ur
~r, a
ch d tăţ
~r pe termen
ung 6 med u, a neg~c ab
tăţ ~r căru t t
u trecut
pe p aţa pr mară, p aţa secundară atrage, de~p~tr vă nvest t~r ³ de pr~fes e´, dar 6 nvest t~r ³ de
~caz e´, în speranţa unu pr~f t max m într-un t mp rec~rd.
P aţa secundară as gură pr n ntermed u
{ursei de valori mo{iliare atât buna funcţ ~nare a
p eţe pr mare, cât 6
ch d tatea 6 m~b
tatea ec~n~m
~r. Invest t~r au p~s b
tatea de a neg~c a
în ~r ce m~ment acţ unu
e 6 ~b
gaţ un
e deţ nute în p~rt~f~
u sau p~t cumpăra n~ va
~r m~b
are.
L ch d tatea p eţe
e perm te să rea
zeze rap d arb traje de p~rt~f~
u, fără a a6tepta scadenţa
t t
ur
~r ~bţ nute. P aţa secundară c~ncentrează cererea 6 ~ferta der vată, care se man festă după ce
p aţa va
~r
~r m~b
are s-a c~nst tu t.
Piata de capial 7

Or ce p ata de cap ta
p~ate c~ncura
a rea
zarea un~r mutat n structura de pr~duct e a une
ec~n~m .
P ata secundara este ~ p ata ~rgan zata, care as gura ~perat~r
~r urmat~are
e avantaje
†c ~fera nf~rmat refer t~are
a pr~dusu
ce urmeaza a f tranzact ~nat;
†c nf~rmat
e despre pr~dus s despre em tent sunt d fuzate n marea masa a nvest t~r
~r.
†c ~fera nf~rmat pr v nd n ve
u
s m scarea pretu
u de p ata.
G{iectivele pietei secundare sunt
1.c -pr~tect a nvet t~r
~r, rea
zata pr n transparenta, reg
ementarea s supravegherea
p ete .
2.c -
ch d tatea p ete s stab
rea cursu
u - nu ex sta f
uctuat mar de prêt pe ~ p ata
matura, ar pretu
este nt~deauna c~re
at cu rentab
tatea s~c etat c~tate.

„              

Ce
e d~uă segmente de p aţă se nterc~nd ţ ~nează. P aţa secundară nu p~ate ex sta fără p aţa
pr mară 6 , t~t~dată, funcţ ~narea p eţe pr mare este nf
uenţată de capac tatea p eţe secundare de a
rea
za tranferab
tatea va
~r
~r m~b
are 6 transf~rmarea
~r în
ch d tăţ .
Mecan smu
care face
egătura d ntre ut
zat~r de f~ndur (em tenţ de hârt de va
~are 6
ce care deţ n cap ta
u
( nvest t~r  este prezentat în f gura urmat~are

P aţa pr mară P aţa secundară

S~c etăţ F rmă de

Ut
zat~r Invest t~r br~keraj Invest t~r
de f~ndur m~b
are
c
F g 1.5

P ata secundara nu p~ate ex sta fara p ata pr mara, de~arece p ata pr mara ~fera p ete
secundare pr~duse
e pe care urmeaza sa
e tranzact ~neze. In sens nvers p ata secundara ~fera p ete
pr mare nf~rmat despre vandab
tatea pr~duse
~r em se s pretu

a care acestea p~t f atrase,
precum s nf~rmat cu pr v re
a n ve
u
de abs~rbt e s de rem s e a
une act un .
Piata de capial 8

1.3 Piata de capital din Romania

c c
c Prem se
e apar t e p ete de cap ta
d n R~man a au f~st create ~ data cu pr~mu
garea
Leg 31/1990 pr v nd s~c etat
e c~merc a
e, care a as gurat cadru

ega
necesar naster s
dezv~
tar s~c etat
~r de cap ta
ur s , t~t~data a c~nst tu t un cadru pentru pr nc pa
e
e pr~duse
ut
zate pe p ata de cap ta
 act un
e s ~b
gat un
e.P~tr v t aceste
eg s~c etat
e c~merc a
e pe
act un au putut face ape

a ec~n~m
e pub
cu
u pentru nf ntare sau pentru maj~rarea
cap ta
u
u .Pr me
e atrager de cap ta
de
a p~pu
at e au f~st rea
zate de banc
e ³I~n T r ac´ s
³Bank~~p´.Astfe
, putem def n anu
1990 drept m~ment a
apar t e p ete pr mare de cap ta
.
Un m~ment mp~rtant
-a c~nst tu t ad~ptarea Leg nr. 58/1991 a pr vat zar
s~c etat
~r c~merc a
e care a re
evant, ~ data n pus, nev~ a ex stente une p ete secundare.Aceasta a
ntr~dus pe p ata f nanc ara, ntr-~ cant tate mas va, hart de va
~are
a purtat~r-cert f cate de
pr~pr etate, care des nu au f~st c~ns derate va
~r m~b
are, au avut r~
u
de a fam
ar za pub
cu
cu
t t
ur
e de va
~are s , nu n u
t mu
rand, de a dem~nstra neces tatea crear unu cadru ~rgan zat
pentru vanzarea/cumpararea acest~ra.Ma mu
t decat atat, a nst tu t pr m nvest t~r nst tut ~na
-
ce
e c nc f~ndur a
e pr~pr etat pr vate-care, des h br z au avut r~
u
de a fam
ar za p~pu
at a cu
nst tut a ³ nvest t~ru
u de p~rt~f~
u´.
In anu
1992, cert f cate
e de pr~pr etate au f~st em se s d str bu te n f~rma
mater a
zata
a purtat~r. Anu
1992 a reprezentat s m~mentu
deru
ar pr me ~ferte pub
ce de
act un c~ntra numerar, d n cadru
pr~cesu
u de pr vat zare, ~ferta ce a f~st efectuata de catre Agent a
Nat ~na
a pentru Pr vat zare s BRD cu spr j nu
une s~c etat de c~nsu
tanta d n Marea Br tan e.
Ef~rtur
e de a c~nst tu ~ p ata secundara ~rgan zata pentru cert f cate
e de pr~pr etate
au ramas fara rezu
tat , dar ³p ata gr ´ a deven t d n ce n ce ma act va s a c~nst tu t fermentu
pentru
apar t a pr m
~r ntermed ar .Catre sfars tu
anu
u 1992 s-a nf ntat Agent a Nat ~na
a pentru T t
ur
de Va
~are, ca d rect e n M n steru
de F nante.Para
e

a Banca Nat ~na
a a R~man e s-a creat
Centru
de Pr~ ectare s Imp
ementare a P ete de Cap ta
-³embr ~nu
³ v t~are Burse de Va
~r
Bucurest .
S-a s mt t nev~ a une p ete a
ternat ve ce
e bancare, de~arece
psa a
ternat ve
~r de
p
asament a c~ndus
a pr~
ferarea j~cur
~r p ram da
e, ar t~
erarea acest~ra de catre aut~r tat
urmata de prabus rea
~r, a generat ~ c~nfuz e
a n ve
u
nvest t~r
~r nd v dua
.
Odata cu apar t a Ord~nante nr. 18/993 pr v nd reg
ementarea tranzact
~r neburs ere
cu va
~r m~b
are s ~rgan zarea un~r nst tut de ntermed ere, a f~st nf ntata Agent a Va
~r
~r
M~b
are (A.V.M., pr n transf~rmarea Agent e Nat ~na
e pentru T t
ur de Va
~are
Piata de capial 9

(A.N.T.V.M..Aceasta ent tate c~nst tu ta ca D rect e Genera
a n M n steru
de F nante a creat cadru

de reg
ementare m n m necesar pentru nceputu
p ete de cap ta
d n R~man a, pr n e
ab~rarea
Regu
amentu
u pr v nd aut~r zarea s~c etat
~r de ntermed ere de va
~r m~b
are s a agent
~r de
va
~r m~b
are apr~bate de HG nr. 788/1993.
In acest c~ntext a aparut ~ categ~r e mp~rtanta de ~perat~r - ntermed ar aut~r zat -ca
part c pant d rect s exc
us v
a nche erea ~perat un
~r de vanzare-cumparare de va
~r m~b
are-
fapt ce a creat prem se
e naster Burse de Va
~r Bucurest s , ma tarz u, a p ete extrabues ere
r~manest .
O a
ta categ~r e de nvest t~r , nvest t~r nst tut ~na
, au aparut sub f~rma f~ndur
~r
mutua
e, ntr-un m~ment n care p ata de cap ta
era pract ce nex stenta.
Cr~n~
~g c v~rb nd, s-a as stat
a un fen~men de apar t e a un~r f~ndur mutua
e
(FMOA adm n strat de SAFI care, des trebu au sa desfas~are ~ act v tate spec f ca p ete de cap ta
,
e
e erau nf ntate s funct ~nau undeva
a nterferenta d ntre Legea nr. 31/1990 pr v nd s~c etat
e
c~merc a
e, Legea nr.33/1991 pr v nd act v tatea bancara s C~du
C v
, nef nd aut~r zate de n c ~
aut~r tate spec f ca p ete bancare sau a p ete de cap ta
.
In 1994 a f~st ad~ptata Legea nr. 52 pr v nd va
~r
e m~b
are s burse
e de va
~r care
au creat c~nd t
e pentru apar t a de n~ nst tut pe p ata
1.c C~m s a Nat ~na
a a Va
~r
~r M~b
are pr n transf~rmarea Agent e Va
~r
~r
M~b
are, ca aut~r tate adm n strat ve aut~n~ma , sub~rd~nata Par
amentu
u ;
2.c Bursa de Va
~r Bucurest
3.c S~c etat de Dep~z tare
4.c S~c etat de Reg stru.
Dupa apar t a Leg nr. 52/1994, atat p ata pr mara cat s cea secundara au deven t d n ce n ce
ma act ve, ar numaru
part c pant
~r pe p ta a crescut c~ns derab
.
C.N.V.M. a pre
uat t~ata act v tatea de reg
ementare a p et de va
~r m~b
are, aut~r zand
t~ate ent tat
e neaut~r zate s dezv~
tand-~ ma departe.
Incepand cu 1995, C.N.V.M a ext ns ar a de reg
ementare s aut~r zare catre t~t act~r p et
de cap ta
, f e e em tent , ntermed ar , dep~z tar sau nvest t~r , car~ra
s-a mpus un s stem de
c~ndu ta s regu
pe baza car~ra sa funct ~neze, astfe
ncat s stemu
, respect v p ata de cap ta
sa
reprez nte ~ ent tate ~rgan zata.
In anu
1995 a f~st re nf ntata Bursa de Va
~r Bucurest pr ntr-~ dec z e a Guvernu
u
R~man e , ~ ntrerupere de apr~ape 50 de an , ca p ata de
c tat e. Anu
1996 este marcat de crearea
p ete RASDAQ, ca p ata de neg~c ere.Aceasta as gura ~ c rcu
at e
bera s ntense a va
~r
~r
Piata de capial 10

m~b
are
a un curs neg~c ab
ce ref
ecta nteresu
nvest t~r
~r pentru det nerea t t
ur
~r nec~tate
a
bursa.
In 1997 are
~c
ansarea pr mu
u nd ce burs er
a B.V.B.
½


c

cc 
 cc
c c
c c  
c !"#!$c
%c "
c&
 cc'c# c
c#
c("&##)*c
+c 
 c
c
N~u
cadru
eg s
at v este c~erent, un tar s n ac~rd cu n~rme
e s pract c
e ex stente pe
p ete
e nternat ~na
e acesta as gura ~ ma buna transparenta, ~ pr~tect e a nvest t~r
~r
a standarde
eur~pene, ~ crestere a
ch d tat p ete pr n ntr~ducerea de n~ nstrumente f nannc are, s ntar rea
r~
u
u C.N.V.M. ca aut~r tate de supraveghere s c~ntr~
.