Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cheltuieli Si Venituri Stela Muresan
Cheltuieli Si Venituri Stela Muresan
2
O preocupare principală a fost utilizarea şi valorificarea unei bibliografii actuale,
de cel mai înalt nivel, opera unor specialişti recunoscuţi în România şi pe plan
internaţional.
De asemenea, am acordat o mare pondere aspectelor practice, studiilor de caz,
aprecierilor şi contribuţiilor proprii, acestea reprezentând o parte consistentă, apreciabilă,
din volumul lucrării.
Lucrarea este structurata pe 5 capitole, fiecare dintre acestea evidentiind rolul
elemetelor de cheltuieli si venituri in activitatea unei intreprinderi , modul acestora de
prezentare si recunoastere. Capitolul unu al lucrarii detaliaza si prezinta particularitatiile
activitatii la S.C. COMELF S.A. Bistrita , continuînd cu capitolul doi , in care sunt
prezentate notiuni teoretice privind conceptul si structura cheltuielilor si a veniturilor unei
entitati economice. Capitolul trei si patru prezinta organizarea contabilitatii sintetice si
analitice a cheltuielilor si respectiv a veniturilor cu exemplificare concretă la S.C.
COMELF S.A. Bistrita , urmând ca în capitolul al cincilea să se dezvolte problematica
cheltuielilor privind impozitul pe profit si implicit contabilizarea rezultatului financiar al
întreprinderii .
În finalul lucrării sunt prezentate concluziile care s-au desprins în urma acestei
analize precum şi propuneri concrete prin care să se îmbunătăţească situaţia partimonială
a entităţii economice studiate si analizate .
Cu speranţa că această lucrare va reprezenta un ajutor pentru cei care se pregătesc
în domeniul contabilităţii, a studenţilor din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi
Gestiunea Afacerilor şi poate un pas înainte în cunoaşterea din acest domeniu, o dedic din
tot sufletul împreună cu urările mele sincere de succes!
CAPITOLUL 1
PARTICULARITĂŢILE ACTIVITĂŢII LA S.C. COMELF S.A.
BISTRITA
3
- 70 % Fondul Proprietăţii de Stat ( FPS )
În anul 1995 s-au parcurs 2 etape de privatizare, prin ofertă publică, în urma
cărora acţiunile deţinute de FPP au devenit proprietate privată. Tot în acest an S.C.
COMELF S.A. a fost cotată la Bursa de Valori Bucureşti făcând parte dintre cele 12
societăţi fondatoare ale Bursei.
În anul 1998 s-au vândut 4 active neutilizate de COMELF unor societăţi mici.
Astfel, s-au obţinut resurse financiare, s-a evitat degradarea prin neutilizare, s-au eliminat
costurile cu amortismentele şi întreţinerea / conservarea spaţiilor respective, s-au
dezvoltat activităţi complementare de către societăţile cumpărătoare şi s-au creat noi
locuri de muncă pentru Bistriţa.
În anul 1999 pachetul de acţiuni deţinut de F.P.S. a fost achiziţionat de către
UZINSIDER S.A. Bucureşti, finalizându-se privatizarea societăţii.
S.C. COMELF S.A. este societate comercială cu capital integral privat, acţionar
majoritar fiind UZINSIDER S.A. Bucureşti şi face parte din grupul UZINSIDER
GROUP Bucureşti.
Societatea comercială S.C. COMELF S.A. este persoană juridică română, având
forma juridică de societate pe acţiuni, ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu capitalul
social; acţionarii sunt obligaţi numai la plata acţiunilor lor.
S.C. COMELF S.A. are sediul în România, judeţul Bistriţa-Năsăud, municipiul
Bistriţa, str. Industriei nr. 4 şi are durată nelimitată.
Din anul 2000, eşalonat, s-a trecut la organizarea societăţii pe centre de profit, în
prezent funcţionând patru puncte de lucru (fabrici) la sediul societăţii, fără personalitate
juridică, avand fiecare conducere proprie, precum şi subcont bancar propriu, cu
denumirile :
F.F.E. – Fabrica de Filtre şi Electrofiltre
F.U.E.T. – Fabrica de Utilaje şi Echipamente Terasiere
F.C.T. - TERA – Fabrica de Componente Terasiere
F.U.U.D. – Fabrica de Utilaje Uşoare şi Dispozitive
Următoarele direcţii îşi desfăşoară activitatea centralizat, la nivel de firmă: Direcţia
comercială, Direcţia A.Q. şi laboratoare, Direcţia economică, Depozite, Personal –
învăţământ.
Scopul societăţii este prestarea şi realizarea unor activităţi economice - conform
obiectului de activitate - şi realizarea de profit.
Obiectul de activitate al S.C. COMELF S.A. îl constituie conform codului CAEN
fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice.
Domenii de activitate :
Produse:
Utilaje :
- Încărcător frontal multifuncţional “COMELF 50.25”
- Maşini de turnat asfalt
4
- Macara auto telescopică
- Concasoare
- Maşini de compactat deşeuri inclusiv caroserii auto
Echipamente pentru desprăfuirea gazelor industriale
- Electrofiltre
- Filtre
Echipamente pentru tratarea şi epurarea apelor
Construcţii metalice sudate
- Părţi utilaj terasier
- Structuri metalice pentru construcţii civile şi industriale
- Structuri de susţinere, scări, platforme
- Canale de gaze şi coşuri de fum
Servicii:
Realizarea proiectării de execuţie după proiect tehnic;
Montaj, asistenţă tehnică şi service pentru toate obiectivele realizate;
Transportul produselor la beneficiar.
Capitalul social subscris şi vărsat este de 13.579.505,2 lei, respectiv 2.341.294
acţiuni nominative, valoarea unei acţiuni fiind de 6 lei.
Capitalul social subscris şi vărsat se compune din aportul asociaţilor acţionari
după cum urmează :
- S.C. UZINSIDER S.A. care deţine 1.794.286 acţiuni în valoare de 10.406.858,8
lei reprezentand 76,64 % din capitalul social ;
- ALŢI ACŢIONARI persoane fizice şi juridice ( inclusiv salariaţii COMELF)
deţin împreună un aport de 547.008 acţiuni în sumă de 3.172.646,4 lei şi reprezintă
23,36% din capitalul social.
Autorizări şi certificări :
- Încă din 23 februarie 1995 a fost certificat sistemul de management al calităţii de
către TÜV Management Service Germania conform normelor DIN, EN, ISO 9001 în
domeniile : maşini şi instalaţii, construcţii metalice, recipienţi sub presiune, tratarea şi
epurarea apelor.
- Autorizaţia pentru execuţia vaselor sub presiune eliberată de ISCIR - România.
- Atestarea capacităţii pentru execuţia structurilor sudate conform STAS 11595 -
83 şi ISO 3834 - 78 eliberată de ISIM Timişoara.
- Atestarea SLV - München Germania pentru execuţia construcţiilor sudate
conform DIN 18800 şi DIN 15018.
- Atestarea TÜV Bazern Germania pentru execuţia recipienţilor sub presiune
conform prescripţiilor tehnice AD - Merkblatt HP 0, DIN EN 729 - 2.
5
Din anul 1990 s-a restrâns considerabil piaţa internă ca urmare a reducerii masive
a investiţiilor în România, segment de piaţă căruia îi erau destinate produsele Comelf,
situaţie în care s-a pus accentul pe mărirea exportului, cu toate dificultăţile şi rigorile
pieţei externe, ca singură alternativă pentru supravieţuirea societăţii.
In anul 1991 ponderea exportului în producţia societăţii era de 29%, aceasta
crescând în 2000 la 74%, în 2005 la 87%, iar în anul 2006 ajungând la 93%.
Este de menţionat faptul că dacă în 1991 exportul era dirijat în totalitate pe piaţa
estică, în prezent produsele se exportă doar pe piaţa vestică.
Pincipalii clienţi ai societăţii au devenit firme renumite pe plan mondial şi în
Europa ca :
- GENERAL ELECTRIC ENERGY POWER FRANŢA şi BRADEN EUROPE
OLANDA - pentru componente aferente centralelor electrice cu turbina pe gaz;
- KOMATSU UTILITY EUROPE ITALIA, COLMAR ITALIA, MOXY
ENGINEERING NORVEGIA - pentru componente de maşini terasiere;
- MARINI ITALIA - pentru componente şi maşini de asfalt, filtre cu saci şi
silozuri ;
- HARTL AUSTRIA - pentru concasoare;
- LOLLINI ITALIA - pentru prese destinate reciclării deşeurilor metalice.
Această strategie privind piaţa externă conferă mari avantaje, produsele societăţii
corespunzând cerinţelor europene, astfel că practic momentul aderării la U.E. pentru
societate n-a fost foarte dificil.
Evident că simultan cu creşterea ponderii exportului s-a produs şi o mutaţie
esenţială în structura de producţie, corespunzător cererii pieţei.
Se constată o reducere drastică a cererii de utilaje pentru protecţia mediului; în
pofida faptului că poluarea este la o cotă alarmantă în România. Apreciem că acest
segment de piaţă se va dezvolta în următorii ani, având în vedere recenta aderarea la U.E.
când vor trebui respectate rigorile europene în domeniu.
6
Analizând organigrama S.C. COMELF S.A. se constată o structură de tip
piramidal care evidenţiază nivelurile ierarhice şi structurile funcţionale pe fiecare centru
de profit.
Prin fişa postului se stabilesc sarcinile fiecărui compartiment şi a fiecărei
persoane, sarcini care sunt precizate în Regulamentul de Organizare Internă aprobat de
Administratorul Unic.
Societatea este administrată de administratorul unic al societăţii, acţionarul S.C.
UZINSIDER S.A. Bucureşti care a desemnat ca reprezentant un administrator delegat şi
director general, aprobat de A.G.A. Termenul mandatului administratorului este de 4 ani
şi poate fi prelungit cu noi perioade de câte 4 ani.
Atribuţiile administratorului unic sunt:
stabileşte îndatoririle şi responsabilităţile personalului societăţii pe funcţiuni;
aprobă operaţiunile de încasări şi plăţi potrivit competenţelor acordate;
aprobă operaţiunile de cumpărare şi vânzare de bunuri;
aprobă încheierea de contracte de închiriere ( luarea sau darea cu chirie );
stabileşte tactica şi strategia de marketing de cercetare şi dezvoltare, de asigurare
calităţii, de protecţie a mediului;
aprobă încheierea sau rezilierea contractelor;
supune anual adunării generale a acţionarilor, în termen de 60 de zile de la
încheierea exerciţiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea
societăţii, bilanţul şi contul de profit şi pierderi pe anul precedent, precum şi
proiectul de program de activitate şi proiectul de buget al societăţii pe anul în
curs;
rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generală a acţionarilor.
Dreptul de a reprezenta societatea aparţine administratorului unic ; reprezentarea
societăţii se poate face şi de către alte persoane, pe bază de împuternicire specială dată de
administratorul unic.
Adunarea generală Ordinară şi Extraordinară va fi convocată de către
administratorul unic ori de cate ori va fi nevoie. Adunările generale se vor ţine la sediul
social al societăţii. Acţionarii exercită dreptul lor de vot în adunarea generală proporţional
cu acţiunile pe care le posedă.
Adunarea generală a acţionarilor este organul de conducere al societăţii, care
decide asupra activităţii acesteia şi asigură politica ei economică şi comercială. Adunările
generale sunt ordinare şi extraordinare şi au următoarele atribuţii principale :
aprobă structura organizatorică a societăţii şi numărul de posturi ;
aleg administratorul unic şi cenzorii, le stabilesc remuneraţia, îi descarcă de
activitate şi îi revocă ;
numesc directorul general şi adjuncţii acestuia, îi descarcă de activitate şi îi
revocă;
stabilesc competenţele şi răspunderile administratorului unic si ale cenzorilor ;
7
stabilesc salarizarea personalului angajat - în funcţie de studii şi munca prestată,
cu respectarea limitei minime prevăzute de lege ;
stabilesc nivelul de salarizare al administratorului unic, directorului general şi al
cenzorilor ;
stabilesc bugetul de venituri şi cheltuieli şi după caz, programul de activitate pe
anul următor;
examinează, aprobă sau modifică bilanţul şi contul de profit şi pierderi după
analizarea raportului administratorilor şi cenzorilor, aprobă repartizarea profitului,
hotărăsc cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung,
inclusiv a celor externe;
stabilesc competenţele şi nivelul de contracte a împrumuturilor bancare curente, a
creditelor comerciale şi a garanţiilor;
aprobă orice fel de credit financiar sau material acordat de societate ;
hotărăsc cu privire la înfiinţarea şi desfiinţarea de sucursale, filiale şi sedii
secundare;
hotărăsc cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, la modificarea
numărului de acţiuni sau a valorii nominale a acestora, precum şi la cesiunea
acţiunilor;
hotărăsc cu privire la schimbarea formei juridice a societăţii;
hotărăsc cu privire la fuziunea, divizarea, dizolvarea şi lichidarea societăţii;
analizează rapoartele administratorului unic privind stadiul şi perspectivele
societăţii cu referire la profit şi dividende, poziţia de piaţă internă şi
internaţională, nivelul tehnic, calitatea, forţa de muncă, protecţia mediului,
relaţiile cu clienţii şi furnizorii;
hotărăsc cu privire la acţionarea în justiţie a administratorului unic şi a cenzorilor,
pentru pagubele pricinuite societăţii;
hotărăsc în orice alte probleme privind societatea pentru care este necesară
aprobarea adunării generale.
Convocarea adunării generale
Adunarea generală a acţionarilor se convoacă de către administratorul unic , iar
adunarea generală ordinară are loc cel puţin o dată pe an la trei luni de la încheierea
exerciţiului economico - financiar, pentru examinarea Bilanţului şi a Contului de Profit şi
Pierdere pe anul precedent şi pentru stabilirea programului de activitate şi a bugetului pe
anul în curs. Adunarea generală extraordinară se convoacă de către administratorul unic
la cererea acţionarilor reprezentând cel puţin a zecea parte din capitalul social, şi la
cererea cenzorilor dacă cererea de convocare cuprinde dispoziţii ce intră în atribuţiile
adunării generale. De asemenea administratorul unic poate convoca adunarea generală în
cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai puţin de jumătate. Adunarea generală
extraordinară va fi convocată de administratorul unic ori de câte ori va fi nevoie, cu cel
puţin 15 zile înainte de data stabilită. Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial şi
8
într-unul dintre ziarele răspândite din localitatea în care se află sediul societăţii.
Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunării, precum şi ordinea de zi, cu arătarea
explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării.
Controlul activităţii societăţii va fi exercitat de trei cenzori care pot fi aleşi dintre
acţionari, cu excepţia cenzorilor-contabili. Trebuie aleşi şi un număr de trei cenzori
supleanţi, autorizaţi să-i înlocuiască pe titulari. Controlul activităţii societăţii poate fi
exercitat şi de către asociaţii acţionari precum şi de administratorul unic.Durata
mandatului cenzorilor este de 3 ani şi pot fi realeşi. Cenzorii sunt obligaţi să depună
înainte de intrarea în funcţiune o garanţie reprezentând a treia parte din garanţia cerută
pentru administrator.
Gestiunea societăţii este controlată de acţionari, precum şi de cenzori. Pentru a-şi
putea exercita dreptul de control, acţionarilor li se va prezenta - la cerere - date cu privire
la activitatea societăţii, situaţia patrimoniului, a profitului şi a pierderilor.
Cenzorii vor aduce la cunoştinţa administratorului unic neregularităţile în
administraţie şi încălcările dispoziţiilor legale pe care le constată, iar cazurile mai
importante le vor aduce la cunoştinţa adunării generale.
Personalul de conducere şi de execuţie al societăţii este angajat de către
administratorul unic sau de către directorul societăţii comerciale. Plata salariilor şi a
obligaţiilor aferente se va face potrivit legii. Permanent s-a urmărit corelarea personalului
cu structura şi volumul contractelor, ajungându-se în prezent la 1321 de salariaţi.
În societate funcţionează sindicatul liber al salariaţilor organizat pe structura
organizatorică a unităţii, cu care se încheie anual Contractul colectiv de muncă. Relaţiile
dintre sindicat şi conducerea societăţii sunt relaţii de colaborare şi se bazează pe
principiul autonomiei şi independenţei celor două persoane juridice (societatea şi
sindicatul) şi cu prevederile legale în materie.
Forma de înregistrare contabilă
Contabilitatea agenţilor economici din România este organizată în dublu circuit.
Informaţiile publicabile terţilor, utilizate şi de unitate sunt furnizate de contabilitatea
financiară, iar informaţiile confidenţiale, utilizate numai de unitate, sunt furnizate de
contabilitatea de gestiune.
Contabilitatea financiară, numită şi generală, are ca obiect înregistrarea tuturor
operaţiilor care afectează patrimoniul întreprinderii spre a determina rezultatul financiar
al acesteia.
Forma de înregistrare contabilă constituie unul din principalele instrumente ale
contabilităţii agenţilor economici. Ea asigură înregistrarea documentelor justificative în
ordine cronologică (în ordinea documentului sau a numărului de ordine a acestora) şi
sistematică (după natura şi felul lor) privitoare la toate operaţiile economice ale unităţii.
O formă de înregistrare contabilă presupune îmbinarea următoarelor elemente:
formularistica de lucru utilizată;
modul de completare a formularisticii de lucru;
9
tehnica de calcul utilizată.
Societatea comercială COMELF S.A. utilizează forma de înregistrare contabilă
"maestru - şah", sau pe conturi corespondente. Trăsătura de bază a formei de contabilitate
maestru-şah este cea a dezvoltării pe conturi corespondente atât a rulajului debitor, cât şi
cel creditor al conturilor sintetice. Ciclul contabil de prelucrare a datelor se realizează cu
precădere pe baza criteriului prelucrării paralele. Se folosesc registrele separate pentru
fiecare fel de evidenţă : cronologică, sintetică-sistematică şi analitic-sistematică.
Înainte de a fi înregistrate, documentele justificative sunt supuse prelucrării
contabile (sortarea pe feluri de operaţii, verificare, evaluare şi control). Dacă pentru
acelaşi fel de operaţii există mai multe documente justificative, acestea se totalizează
zilnic sau la perioade scurte cu ajutorul formularelor de tipul "document cumulativ"
întocmit fie pentru debitul, fie pentru creditul contului care reflectă asemenea operaţii.
Pentru înregistrările care au la bază documente cumulative se întocmesc "note de
contabilitate".
Principalele formulare care se utilizează sunt jurnalul de înregistrare, fişă sintetică
şah şi balanţa conturilor şi registrele folosite pentru evidenţa analitică.
Jurnalul de înregistrare este folosit pentru înregistrarea cronologică a operaţiilor
economice şi financiare şi stabilirea rulajului lunar al acestora. Pe măsura înregistrării
documentelor justificative, a documentelor cumulative şi a notelor de contabilitate li se
atribuie un număr de ordine (de înregistrare) corespunzător datei la care au fost
înregistrate.
Fişele sintetice şah servesc la evidenţa sintetică a operaţiilor economice şi
financiare. Atât pentru debitul cât şi pentru creditul fiecărui cont sintetic se foloseşte
acelaşi model de fişă.
Înregistrările în fişă se fac în mod cronologic şi sistematic pe baza documentelor
justificative, a documentelor cumulative sau a notelor de contabilitate, după caz.
Înregistrarea în fişele şah este precedată de înregistrarea cronologică proprie jurnalului de
înregistrare.
Registrele de contabilitate analitică capătă forma fişelor de cont analitic pentru
valori materiale, a fişelor pentru operaţii diverse, a situaţiilor şi altor formulare specifice
folosite în acest scop.
Balanţa conturilor se întocmeşte lunar pe baza fişelor sintetice şah. În cadrul său
se stabilesc şi rulajele cumulate de la începutul anului pentru fiecare cont în parte. De
asemenea pe baza înregistrărilor din contabilitatea analitică se întocmesc balanţe lunare
pentru conturile analitice.
Sistemul contabil al agenţilor economici este organizat şi condus potrivit Legii
contabilităţii nr. 82/1991 republicată, regulamentul de aplicare a legii contabilităţii, planul
de conturi şi norme de aplicare a acesteia.
10
Organizarea şi funcţionarea contabilităţii în cadrul oricărei societăţi comerciale
reprezintă o cerinţă a existenţei acesteia ca entitate în cadrul căreia munca de contabilitate
începe în momentul înfiinţării şi se termină o dată cu lichidarea acesteia.
Contabilitatea este principalul instrument de cunoaştere, de gestiune şi de control
a patrimoniului, a modului cum sunt folosite mijloacele băneşti şi materiale, cum sunt
utilizate fondurile, precum şi a rezultatelor obţinute.
S.C. COMELF S.A. Bistrita utilizează programe pentru urmărirea şi gestionarea
stocurilor de materii prime şi materiale (Ciel.gestcom) , pentru prelucrarea notelor
contabile (Ciel) , pentru evidenţa mijloacelor fixe, pentru calcularea salariilor, pentru
postcalcul. În curs de implementare este programul integrat MFG-PRO.
11
la nivel international , în cazul entităţilor mari şi foarte mari , la care
armonizarea se fundamentează pe baza IAS/IFRS .
Reglementările contabile în vigoare , ca formă si conţinut al situaţiilor financiare ,
principii contabile şi rebuli de evaluare , precum si reguli de întocmire aprobare , auditare
şi prezentare a situaţiilor financiare anuale , transpun :
Directiva a IV – a a Comunităţii Europene 78/660/RRc din data de
25.07.1978 privind conturile anuale ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, publicată
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L/222/14.08.1978 , cu modificarile si
completările ulterioare ,
Art. 10 alin. 2 din Directiva 2004/25/EC a Parlamentului European şi a
Consiliului din 21.04.2004 privind ofertele publice de preluare , publicată în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene nr. L/142/30.04.2004 .
Potrivit art. 4 al OMFP nr. 907/2005 , în funcţie de cerinţele reglementărilor
Uniunii Europene şi de evaluările efectuate de instituţiile implicate , Ministerul
Finanţelor Publice, Banca Naţională a României , Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare vor stabili condiţiile de aplicare a
Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară începând cu Situaţiile Financiare ale
anului 2007 , la unele tipuri de entităţi , de regulă societăţile mamă, holding-urile şi cele
ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţa reglementată .
12
CAPITOLUL 2
DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND VENITURILE ŞI
CHELTUIELILE
14
- cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibili,
ambalaje, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale
consumabile, costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra
cheltuielilor, contravaloarea energiei şi apei consumate, costul de achiziţie al animalelor şi
păsărilor şi costul mărfurilor vândute;
- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi (întreţinere şi reparaţii);
redevenţe; locaţii de gestiune şi chirii; studii şi cercetări, inclusiv sumele plătite pentru
contractele de cercetare; cheltuielile cu alte servicii executate de terţi (colaboratori) ,
comisioane, inclusiv cele plătite agenţilor economici cu activitate de comerţ exterior şi
onorarii, cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate, transportul de bunuri şi personal,
deplasări, detaşări şi transferări, poşta şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele;
- cheltuieli cu personalul (salariile şi alte drepturi de personal, asigurările şi
protecţia socială, contribuţia unităţii la asigurările sociale şi pentru ajutorul de şomaj,
cheltuieli cu pregătirea şi perfecţionarea profesională şi alte cheltuieli cu personalul
suportate de entitatea economică) ;
- alte cheltuieli de exploatare privind amortizările , provizioanele şi ajustările
pentru depreciere .
Cheltuielile financiare :
- pierderile din creanţe legate de participaţii;
- cheltuieli privind investiţiile financiare cedate ;
- diferenţele nefavorabile de curs valutar ;
- dobânzile privind exerciţiul financiar în curs ;
- sconturi acordate clienţilor ;
- pierderi din creanţe de natură financiară şi altele ;
- amortizări şi ajustări pentru depreciere .
Cheltuielile extraordinare :
Această categorie cuprinde toate cheltuielile care, prin conţinutul şi natura
economică, au caracter pur întâmplător, fără legătură directă cu activitatea curentă,
normală a întreprinderii , fiind reprezentate de calamităţi şi alte evenimente extraordinare .
Pentru constatarea unui element extraordinar, natura evenimentului este prioritară
frecvenţei sale. De exemplu, pierderile ca urmare a unui cutremur constituie un element
extraordinar pentru majoritatea întreprinderilor, însă pentru o întreprindere de asigurări,
care face asigurări împotriva acestui risc, evenimentul în cauză constituie un element
ordinar, deoarece face parte din obiectul său de activitate.
Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite , reprezintã impozitul calculat
asupra profitului impozabil potrivit legii fie pe venitul microîntreprinderilor.
Există câteva cazuri speciale în ceea ce priveşte unele cheltuieli financiare, mai
precis cheltuielile cu dobânzile şi cele rezultate din diferenţe de curs valutar.
De regulă, dobânzile sunt recunoscute ca şi cheltuieli ale perioade în
contabilitatea beneficiaruluui de credite corespunzãtor realizãrii beneficiilor economice
asociate acestui efort. Conform IAS 23, costurile îndatorãrii , cuprind dobânzile şi alte
15
cheltuieli suportate de o întreprindere în legãturã cu împrumutul de fonduri : dobânzile
pentru descoperiri de cont, împrumuturi pe termen scurt şi lung, prime aferente
împrumuturilor, diferenţele de curs valutar aferente împrumuturilor într-o monedã strãinã,
în mãsura în care sunt privite ca ajustarea cheltuielilor cu dobânda.
Conform tratamentului de bază stipulat de IAS 23, costurile îndatorării trebuie
înregistrate ca o cheltuială a perioadei în care au apărut. Conform tratamentului
alternativ, costurile îndatorării trebuie înregistrate ca o cheltuialã în perioada în care sunt
suportate, cu excepţia celor care sunt capitalizate. Astfel, costurile îndatorării care sunt
direct atribuibile achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ pe termen lung trebuie
capitalizate ca parte a costului acelui activ.
Diferenţele de curs valutar sunt reglementate de IAS 21 ,,Efectele variaţiei
cursului de schimb valutar”. Tranzacţiile trebuie transformate din valută în lei la data la
care este recunoscută tranzacţia, la cursul de schimb dat de B.N.R. pentru ziua respectivă.
Valoarea rezultată în lei este utilizată pentru a înregistra tranzacţia contabilă. Elementul
esenţial este momentul în care este recunoscută tranzacţia. Pe scurt, o tranzacţie este
recunoscută în momentul în care există probabilitatea ca aceasta să genereze beneficii
economice viitoare către sau dinspre întreprindere.
16
nu poate fi realizatã o estimare rezonabilã, elementul nu va fi recunoscut în bilanţ sau
contul de profit şi pierdere.
Cheltuielile, sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc
o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuarii unui activ sau creşterii
unei datorii , modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta înseamnă că
recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau
reducerii activelor (spre exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea
imobilizărilor) .
De asemenea , sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza asocierii
directe între costurile implicate şi obtinerea elementelor specifice de venit . Acest proces ,
cunosut sub numele de conectarea costurilor la venituri , implică recunoaşterea simultană
sau combinata a veniturilor şi cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceaşi
tranzacţie. De exemplu, diversele componente ale cheltuielilor care contribuie la
detrminarea costurilor bunurilor vândute sunt recunoscute în acelaşi timp cu venitul din
vânzarea bunului .
Toate cheltuielile angajate în cursul exerciţiului care nu se pot ataşa veniturilor
realizate sunt “activate” sau recunoscute ca active , fiind imobilizate , stocate sau
repartizate asupra mai multor exerciţii financiare .
Unele cheltuieli sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere , pe baza unei
proceduri de alocare sistematică şi raţională atunci când se aşteaptă să se obţină beneficii
economice în decursul msi multor exerciţii financiare şi când asocierea acestora cu
veniturile poate fi determinată în mod vag sau indirect. Această modalitate este deseori
necesară în procesul recunoaşterii cheltuielilor asociate cu utilizarea unor active , cum ar
fi : terenuri şi utilaje , licenţe şi marci de comerţ , caz în care cheltuiala este prezentată ca
amortizare. Aceste proceduri de alocare au drept scop recunoaşterea cheltuielilor în
cadrul perioadei în care se consumă sau expiră beneficiile economice asociate acestor
elemente .
Totodată, în baza principiului intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui
exerciţiu, veniturile sau cheltuielile aferente exerciţiilor precedente care din eroare sau
omisiune nu au fost înregistrate se vor contabiliza în exerciţiul curent afectând structura
contului de profit şi pierdere a acestui exerciţiu. De asemenea, în baza principiului
prudenţei, trebuie contabilizate cheltuielile şi pierderile previzibile a căror cauză se
găseşte în exerciţiul curent sau exerciţiile anterioare. Aplicarea principiului prudenţei are
ca efect contabil imediat înregistrarea amortizărilor şi provizioanelor.
Principiul noncompensării este caracterizat prin aceea că ,,valorile elementelor ce
reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive,
respectiv, veniturile cu cheltuielile, cu excepţia compensării între active şi pasive admise
de Standardele Internaţionale de Contabilitate”. Acest principiu decurge în principal din
principiul evaluării şi înregistrării separate a elementelor de activ şi pasiv şi nu permite
compensările dintre posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului şi nici între veniturile
şi cheltuielile din contul de rezultate.
17
2.2. Conceptul , conţinutul şi structura veniturilor
18
Similar cheltuielilor , veniturile se clasifică în: curente (rezultate din exploatare şi
financiare) şi extraordinare .
Veniturile curente , sunt acele venituri rezultate din activităţi care se derulează cu
o anumită constanţă şi ale căror caracter este firesc .
Veniturile extraordinare , sunt acel venituri rezultate din evenimente sau
tranzacţii clar diferite de activităţile curente ale entităţii şi care , prin urmare nu se
aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat .
În general, veniturile reprezintă expresia valorică a producţiei stocate şi/sau
livrate. Similar cheltuielilor, veniturile au o mare diversitate, dar, totuşi, pot fi identificate
cel puţin patru etape principale de formare a lor:
1. Obţinerea producţiei fabricate în cadrul obiectului principal de activitate
al unei entităţi. În acest moment al ciclului economic, evaluarea productiei
obţinute se face la costuri efective de producţie .
2. Livrarea - facturarea producţiei fabricate , constă în transferul dreptului
de proprietate de la producător (vânzător) către client (cumpărător). În
acest moment al ciclului economic , evaluarea producţiei vândute se face
la preţuri de vânzare , inclusiv taxa p valoarea adaugată – acolo unde este
cazul. Veniturile din vânzare se constituie pentru producător (vânzător) la
nivelul preţului negociat de vânzare fără eventuala taxă pe valoarea
adăugată .
3. Încasarea unor sume de bani ca urmare a facturării de produse , lucrări,
prestaţii şi servicii care fac obiectul curent de activitate al entităţii , pentru
care nu s-au înregistrat anterior creanţe faţă de clienţi (cumpărători)
4. Încorporarea - includerea în veniturile curente ale exerciţiului financiar
a unor sume reprezentând venituri care au fost estimate ca probabile în
exerciţiile financiare anterioare, dar care au devenit certe în exerciţiul
financiar curent. Este vorba de venituri constatate în avans scadente şi/sau
de venituri din anularea ajustărilor pentru deprecierea activelor , a
provizioanelor rămase fără obiect .
În functie de momentul recunoaşterii lor în rezultatul exerciţiului , veniturile
se pot clasifica în: venituri propriu - zise , venituri înregistrate în avans , venituri de
realizat .
Veniturile propriu - zise , cuprind veniturile constatate şi recunoscute în rezultatul
exerciţiului curent .
Veniturile înregistrate în avans , sunt constatate în exerciţiul curent , dar vor fi
încorporate în rezultatul exerciţiului următor .
Veniturile de realizat , sunt venituri realizate efectiv în exerciţiul curent şi
încorporate în rezultatul exerciţiului curent , pentru care nu s-au înticmit documente de
înregistrare . Spre exemplu , vânzările de produse pentru care nu s-au întocmit facturi
până la închiderea exerciţiului .
Veniturile , după natura lor , se clasifică astfel :
19
Venituri din exploatare ,
Venituri financiare ,
Venituri extraordinare .
Veniturile din exploatare , cuprind :
- venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor
executate şi serviciilor prestate . În contabilitate veniturile din vânzari de bunuri în
momentul predării bunurilor către cumpărătoei , al livrării lor pe bază de factură sau
în alte condiţii prevăzute de contractcare atestă transferul dreptului de proprietate
asupra bunurilor respective către clienţi . Veniturile din prestări de servicii se
înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării lor . Veniturile din redevenţe sunt
recunoscute conform contractului ,
- venituri din variaţia stocurilor , reprezentând variaţia în
plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a
stocurilor de produse şi productia în curs de la şfârşitul perioadei şi valoarea
stocurilor iniţiale ale produselor şi prosucţiei în curs de , neluând în calcul ajustările
pentru depreciere reflectate . Variaţia stocuriloe de produse finite şi a celor în curs
de execuţie pe parcursul perioadei reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie
pentru a reflecta faptul că fie producţia a majorat nivelul stocurilor , fie vânzările
suplimentare au redus nivelul stocurilor .Veniturile din producţia stocată se înscriu ,
alături de celelalte venituri în contul de profi şi pierdere , cu semnul plus (sold
creditor) sau minus (sold debitor) .
- venituri din producţia de imobilizări reprezentând costul
lucrărilor şi cheltuielilor efectuate de entitate pentru ea însaşi , care se înregistrează
ca active imobilizate corporale şi necorporale .
- venituri din subvenţii de exploatare , reprezintă subvenţiile
pentru acoperirea siferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor , precum şi alte
subvenţii de care beneficiază entitatea .
- alte venituri din exploatarea curentă , cuprind veniturile din
creanţe recuperate şi alte venituri din exploatare .
- venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere
privind activitatea de exploatare .
Veniturile financiare , cuprind :
- venituri din imobilizãri financiare ,
- venituri din investiţii pe termen scurt ,
- venituri din creanţe imobilizate ,
- venituri din investiţii financiare cedate,
- venituri din diferenţe de curs valutar ,
- venituri din dobânzi ,
- venituri din sconturi primate în urma unor reduceri financiare ,
20
- alte venituri financiare ,
- ajustări pentru pierdere de valoare .
Veniturile extraordinare , au un caracter ocazional, neavând nici o legãturã cu
activitatea curentă a întreprinderii. Acestea sunt venituri rezultate din compensaţiile
primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamităţi sau alte evenimente asemănătoare. Un
exemplu de venit extraordinar pot fi daunele pretinse de deţinătorii de poliţe în urma
producerii unor calamităţi (Pântea&Pop, 2004) .
21
când bunurile sunt livrate dar nu şi instalate , iar instalarea reprezintă o
parte semnificativă a contractului şi nu a fost încă realizată de vânzător ,
atunci când vânzătorul are obligaţii legate de rezultate nesatisfăcătoare ,
necoperite de prevederile garanţilor normale .
Dacă vânzătorul păstrează doar un risc nesemnificativ ce decurge din proprietatea
bunului atunci tranzacţia reprezintă o vânzare şi veniturile sunt recunoscute.Exemple de
cazuri în care entitatea păstrează riscurile nesemnificative aferente proprietăţii şi în
consecinţă poate recunoaşte venitul aferent tranzacţiei respective :
când vânzătorul păstrează titlul legal de proprietate asupra bunurilor în
scopul exclusiv al asigurării colectării sumelor ce i se datorează , dar
transferă toate celelalte riscuri şi beneficii semnificative ,
vânzarea bunurilor cu clauză de returnare a banilor , în cazul în care
clientul nu este satisfăcut dar numai cu condiţia ca entitatea vânzătoare să
poată estima în mod rezonabil volumul retururilor şi să recunoască un
provizion în acest sens pe baza experienţei anterioare şi a altor factori
relevanţi .
Veniturile rezultate din tranzacţii ce implică prestarea de servicii trebuie
recunoscute dacă pot fi estimate în mod rezonabil, în mãsura execuţiei contractului la
data închiderii bilanţului. Rezultatul unei tranzacţii poate fi estimat în mod rezonabil dacă
sunt îndeplinite condiţiile următoare :
suma veniturilor poate fi estimatã în mod rezonabil;
este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei sã fie
generate cãtre întreprindere;
stadiul de execuţie a contractului la data de închidere a bilanţului
poate fi evaluat în mod rezonabil;
costurile apãrute pe parcursul contractului şi costurile de finalizare
a contractului pot fi evaluate în mod rezonabil.
Recunoaşterea veniturilor pe mãsura execuţiei contractului este denumitã ,,metoda
procentului de execuţie”. Conform acestei metode, veniturile sunt recunoscute în
perioadele contabile în care sunt prestate serviciile.
Veniturile sunt recunoscute numai atunci este probabil ca beneficiile economice
asociate tranzacţiei să intre în întreprindere. Când rezultatul unei tranzacţii ce implică
prestarea de servicii nu poate fi estimat în mod rezonabil, veniturile trebuie recunoscute
doar în limita cheltuielilor recunoscute ca fiind recuperabile.
Veniturile din dobânzi, redevenţe şi dividende, dobândite din utilizarea de cãtre
alţii a activelor întreprinderii, sunt recunoscute dacă următoarele condiţii sunt îndeplinite:
este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fi
generate către entitate .
mărimea veniturilor poate fi măsurată în mod rezonabil .
Baze de recunoaştere a veniturilor :
22
dobânzile trebuie recunoscute folosind metoda dobânzii efective;
redevenţele trebuie recunoscute pe baza contabilitãţii de
angajament, conform realitãţii economice a contractului;
dividendele trebuie recunoscute atunci când este stabilit dreptul
acţionarului de a le încasa.
La fel ca oricare alt tip de venit, acestea sunt recunoscute numai atunci când există
probabilitatea ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să intre în întreprindere.
CAPITOLUL 3
ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞI
ANALITICE A CHELTUIELILOR
LA S.C. COMELF S.A. BISTRITA
23
grupate după felul şi destinaţia lor (materii prime, materiale, obiecte de inventar,
personal, servicii primite, amortizări etc.).
Această componentă a contabilităţii are rolul de instrument în luarea deciziilor de
către conducerea întreprinderii şi nu se organizează după norme obligatorii la nivel
naţional sau internaţional, fiind ţinută în funcţie de situaţia particulară a fiecărei firme.
Informaţiile sale sunt destinate exclusiv conducerii firmei şi de organizarea şi ţinerea sa
depind fiabilitatea şi rentabilitatea întreprinderii.
Rolul contabilităţii de gestiune, de determinare a costurilor pe produse, ramuri,
activităţi, sau pe centre de cost, centre de profit, centre de responsabilităţi, este strâns
legat de funcţia de furnizare a informaţiilor vitale legate de productivitatea şi
rentabilitatea la nivelul acestor structuri.
24
- preţul de înregistrare al materiilor prime constatate lipsă la inventariere şi
neimputabile;
- diferenţele de preţ aferente materiilor prime constatate lipsă la inventariere;
Documentele justificative care stau la baza inregistrarii contabile a consumului de
materiale sunt fisa – limita de consum – pentru stabilirea necesarului de consum pe
fiecare serie de productie, corelata cu comenzi interne de productie si bonurile de consum
emise in baza acestora.
Costurile cu materia prima si materialele se includ in costurile de productie si se
aloca treptat in cheltuielile perioadei pe masura vânzarii productiei obtinute. O anumita
parte a acestor cheltuieli va ramâne alocata productiei finite si productiei in curs de
executie in stoc la finele perioadei.
Ocazionarea cheltuielilor cu materii prime se face în momentul consumului, pe
baza bonurilor de consum, gestionate pe magazii. Bonul de consum serveşte ca document
de eliberare din magazie pentru consum, a materialelor, fiind totodată document
justificativ de scădere din gestiune. Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura eliberării
materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectuează lansarea sa,
pe baza programului de producţie şi a consumurilor normate, sau de alte compartimente
care solicită materiale spre a le consuma.
În cazul materialelor auxiliare, bonurile de consum sunt grupate pe gestiuni, iar în
cadrul gestiunii, pe secţii.
Evidenţa cheltuielilor cu materiile prime este ţinută cu ajutorul contului 601
,,Cheltuieli cu materiile prime” .
S.C. COMELF S.A. Bistrita , înregistrează darea în consum de materii prime – pe
baza Centralizatorului Bonurilor de Consum pe luna Martie 2008 , astfel:
601 = 301 50.000
„Cheltuieli cu materiile prime” „Materii prime”
25
Se consideră materiale consumabile acele active circulante materiale care
participă în procesul de producţie sau de exploatare alături de materiile prime şi care, de
regulă, nu se regăsesc în produsul finit şi cele necesare procesului de circulaţie, aflate în
patrimoniul unităţii. În sfera acestor active circulante materiale se regăsesc o gamă largă
de elemente care se diferenţiază în anumite limite prin caracteristicile comportamentale,
cum sunt: materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb şi
alte materiale consumabile.
Evidenţa cheltuielilor cu materiile consumabile este ţinută cu ajutorul contului
602 ,,Cheltuieli cu materialele consumabile” , dezvoltat pe analitice corespunzătoare.
S.C. COMELF S.A. înregistrează consumul de combustibil , pe luna Martie 2008,
astfel:
6022 = 3022 6.792,18
,,Cheltuieli privind combustibilul” “Combustibil”
Sumele înscrise în notele contabile de mai sus , sunt luate din aceeaşi Situaţie
Centralizatoare a Consumului de Materiale pe luna Martie 2008 , reprezentând totalul
bonurilor de consum pe fiecare magazie.
26
“Cheltuieli privind materialele nestocate” “Furnizori”
27
3.1.2 Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi
28
613 = 401 160
„Cheltuieli cu primele de asigurare” „Furnizori”
Cheltuieli cu colaboratorii
Reflectarea cheltuielilor cu colaboratorii se realizează, în cadrul S.C. COMELF
S.A Bistrita - pe bază de contract de prestări servicii .
În baza unui contract civil de prestări servicii încheiat cu numitul Pop Vasile , se
înregistrează remuneraţia datorată acestuia :
621 = 401 400
„Cheltuieli cu colaboratorii” „Furnizori”
% = 401 93,70
29
6232 „Cheltuieli cu publicitatea” „Furnizori” 78,74
4426 „TVA deductibilă” 14,96
30
Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile bancare şi asimilate , cuprinde acele
servicii prestate de bănci, care nu au un caracter de cheltuieli financiare, şi anume:
comisioane bancare pentru efectuarea operaţiilor de decontare din conturile curente;
cheltuieli pentru procurarea de titluri prin intermediul băncilor; comisioane şi cheltuieli
pentru emisiuni de împrumuturi, cheltuieli pe efecte comerciale; alte cheltuieli şi
comisioane pentru prestări de servicii.
În cazul concret al S.C. COMELF S.A. Bistrita , cheltuielile cu serviciile bancare
se referă la comisioanele reţinute de bancă pentru efectuarea operaţiilor în contul curent şi
sunt evidenţiate în contabilitatea proprie pe baza extraselor de cont la care sucursala
bancii , anexează nota contabilă care atestă sumele operate în cont şi valoarea
comisioanelor reţinute de bancă .
Conform extraselor de cont nr. 8/28.03.2008 – primit de la ABN Amro Bank, s-au
înregistrat în luna Martie 2008 - următoarele cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate :
S.C. COMELF S.A. Bistrita , are obligaţia de a calcula şi vira către bugetul de stat
impozitele pe clădirile sediului său administrativ, cantinei şi imobilelor aferente, precum
şi impozitul pe terenurile situate pe raza judeţului Bistrita Nasaud .
Documentul justificativ este declaraţia de impunere, completata de către serviciul
de contabilitate şi trimisă institutilor fiscale ale municipiului Bistrita . Pe această bază se
achită trimestial impozitul şi taxele pe terenuri.
635„Cheltuieli cu alte impozite = % 1.500
taxe şi vărsăminte asimilate” 4461 „Impozitul pe clădiri” 1.000
4462 „Impozit mijloace de transport” 500
31
3.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul
32
Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
Agenţii economici din România au obligaţia calculării, înregistrării şi virării
contribuţiilor la : asigurările sociale, fondul de şomaj, asigurările sociale de sănătate, în
condiţiile şi la termenele stabilite de lege.
Din categoria cheltuielilor privind asigurările şi protecţia socială fac parte:
contribuţia unităţii la asigurările sociale (CAS) , contribuţia unităţii la asigurările
sociale de sănătate (CASS) , contribuţia unităţii la ajutorul de şomaj (CFS) si o taxă de
1,1177 % la venitul salarial brut – stabilită în funcţie de codul CAEN al entităţii , datorată
doar de angajator, taxă care va fi vărsată pentru constituirea Fondului de accidente de
muncă.
Contribuţiile unităţii privind asigurările şi protecţia socială pe luna Martie 2008 ,
au fost :
- contribuţia la asigurarile sociale (CAS) si fondul de garantare de 0,25 % :
187.158 x 19,5 % = 36.495,81
187.158 x 0,25 % = 46.789,50
6451 = 4311 83.285,31
„Contributia unitatii „Contributia unitatii
la asigurarile sociale” la asigurarile sociale”
33
S.C. COMELF S.A. Bistrita , acorda personalului ajutoare de deces , precum si
decontarea a 50 % din valoarea lucrarilor dentare . Aceste ajutoare se deconteaza
angajatiilor pe baza cererii , completata de fiecare solicitant in parte , si aprobata de
directorul general .
Înregistrarea în contabilitate a decontarii a 50 % din contravaloarea unei lucrari
dentare , astfel :
6458 = 5311 100
„Alte cheltuieli privind asigurarile „Casa în lei” (0.5 x 200)
si protectia sociala”
34
alte operaţii de capital”
35
665 „Diferente de curs valutar” 1.100
CAPITOLUL 4
ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞI
ANALITICE A VENITURILOR LA
S.C COMELF S.A. BISTRITA
37
Contabilitatea sintetică şi analitică a veniturilor este organizată, ca şi cea a
cheltuielilor, în spiritul respectării principiilor contabile general acceptate, cu incidenţă
directă asupra elementelor de venituri şi implicit asupra cheltuielilor şi rezultatelor.
Aceste principii sunt : principiul independenţei, principul necompensării şi
principiul prudenţei, principiul recunoaşterii veniturilor, principiul conectării cheltuielilor
la venituri şi principiul recunoaşterii rezultatului.
În conformitate cu principiul exerciţiilor, toate operaţiile generatoare de venituri
sunt contabilizate în momentul angajării acestora, ceea ce dă naştere unei contabilităţi de
angajamente sau „accrual accounting”, în care veniturile sunt evidenţiate şi contabilizate
pe măsura generării sau ocazionării şi nu în faţa încasării lor. Ca o consecinţă a acestui
principiu, veniturile sunt înregistrate în momentul vânzării mărfurilor şi produselor, sau
prestării serviciilor şi nu în momentul încasării.
Principiul necompensării prevede interdicţia efectuării de compensări între
cheltuielile şi veniturile înregistrate în contul de profit şi pierdere.
Principiul prudenţei stipulează aprecierea justă a faptelor pentru a preveni riscul
de transfer în viitor a incertitudinilor susceptibile de a greva rezultatele, a căror cauză se
află în exerciţiul curent şi cele anterioare.
Principiul recunoaşterii sau constatării veniturilor, creat pentru susţinerea
principiului independenţei exerciţiilor, prevede ca veniturile să fie constatate în momentul
vânzării. Acest moment este ales şi în concordanţă cu principiul prudenţei, pentru a
asigura o protecţie împotriva riscurilor şi incertitudinii.
Recunoaşterea veniturilor în contul de profit şi pierdere are loc când s-a produs o
creştere de active sau o diminuare de datorii, şi atunci când creşterea de avantaje
economice viitoare poate fi măsurată în mod realist. Principiul recunoaşterii rezultatului
prevede delimitarea momentului constatării veniturilor şi a momentului în care
cheltuielile sunt consumate, iar pe această bază se face impunerea costului în vederea
determinării rezultatului net.
Principiul individualizării rezultatului, se află în legătură cu principiul conectării
cheltuielilor la venituri. Cheltuielile se află în legătură cu veniturile pe care le determină,
fapt bine precizat în contabilitatea anglo-saxonă. Principiul conectării cheltuielilor la
veniturile realizate apare şi ca o consecinţă a principiului recunoaşterii veniturilor şi
prevede ca momentul contabilizării veniturilor din exploatare să fie specificat înaintea
celui al constatării cheltuielilor din exploatare.
În contabilitatea financiară a veniturilor se evaluează şi înregistrează în cadrul
conturilor prin corespondenţă cu creşterile de activ şi micşorările de pasiv, realizarea şi
constatarea unui venit producând o creştere a situaţiei nete.
Din această constatare putem concluziona că toate conturile de venituri, prin
funcţia lor contabilă, pot fi asimilate conturilor de pasiv şi cuprind veniturile perioadei
curente.
Conturile de venituri evidenţiază creşterile de avantaje economice rezultate din
activităţile de exploatare, financiare şi extraordinare , sub formă de creşteri de active sau
38
diminuări de pasive. Prin componenţa lor, conturile corespund celor trei genuri de
activităţi, iar în cadrul acestora, corespund elementelor primare de venituri.
Contabilitatea veniturilor se organizează cu ajutorul conturilor din grupele :
70 “ Cifra de afaceri netă “
71 “ Variaţia stocurilor “
72 “ Venituri din producţia de imobilizări “
74 “ Venituri din subvenţii de exploatare “
75 “ Alte venituri din explotare “
76 “Venituri financiare“
77 “Venituri extraordinare “
78 “Venituri din provizioane şi ajustarile pentru depreciere sau
pierdere de valoare”
39
Această categorie de venituri deţine o pondere importantă în cadrul veniturilor din
activitatea de exploatare şi se consideră venituri generate de activitatea de bază, ele fiind
legate direct sau indirect de obiectul principal de activitate al întreprinderii. Aceste
venituri se urmăresc în contabilitate prin grupa de conturi 70 “Cifra de afaceri”, formată
din conturi sintetice de gradul I şi II.
4111 = % 141.758,75
“Clienţi” 701 119.125,00
“Venituri din vânzarea
produselor finite”
4427 22.633,75
40
“TVA colectată”
4111 = %
“Clienţi” 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor”
4427 “TVA colectată”
41
4111 = % 4.838,98
“Clienţi” 704 4.066,37
“Venituri din lucrări executate
şi servicii prestate”
4427 772,61
“TVA colectată”
4111 = % 152.689,56
“Clienţi” 704 128.310,55
“Venituri din lucrări executate
şi servicii prestate”
4427 24.379,01
“TVA colectată”
42
S.C. COMELF S.A. Bistrita , înregistrează chirie spaţiu spălătorie, chirie
aspirator, energie electrică, apa şi gaz metan la S.C. LUXELACALIS JUNIOR SRL
Bistriţa , conform facturii 1010766/31.03.2008 :
4111 = % 2.028,07
“Clienţi” 706 944,04
“Venituri din redevenţe, locaţii
de gestiune şi chirii”
708 760,22
“Venituri din activităţi diverse”
4427 323,81
“TVA colectată”
43
Veniturile din variaţia stocurilor reprezintă variaţia în plus (creştere) sau în minus
(reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi producţie
în curs de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei
în curs, neluând în calcul provizioanele pentru depreciere constituite.
Variaţia stocurilor de produse finite şi în curs de execuţie pe parcursul perioadei
reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru a reflecta faptul că, fie producţia a
mărit nivelul stocurilor, fie produsele suplimentare au redus nivelul stocurilor.
Veniturile din producţia stocată se înscriu, alături de celelalte venituri, în contul
de profit şi pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).
Contabilitatea veniturilor din producţia stocată se ţine cu ajutorul contului 711
,,Variaţia stocurilor”. Unii autori consideră că aceasta este o denumire improprie
conţinutului său deoarece nu se referă la toate stocurile, ci numai la cele de produse finite,
produse reziduale şi semifabricate, inclusiv animalele şi păsările din producţie proprie.
Analizând implicaţiile utilizării contului 711 în situaţia obţinerii de produse finite,
unii autori au observat unele inadvertenţe pe care acest cont le generează :
- contul 711 nu corespunde definţiei veniturilor, dată de IAS 18 ,,Venituri” – nu
transferă riscurile şi beneficiile sau controlul şi gestiunea produsului;
- prin utilizarea contului 711 cheltuielile generate de producţie sunt recunoscute la
data consumului şi nu la data vânzării, încălcându-se o altă prevedere, respectiv
consumurile de stocuri care sunt efectuate pentru obţinerea altor bunuri sau servicii şi
trebuie înregistrate ca elementele costului de producţie al respectivelor bunuri sau
servicii, iar trecerea pe cheltuieli se va face când bunurile sau serviciile respective sunt
cedate, vândute. Prin urmare, în contul de profit şi pierdere trebuie evidenţiate numai
acele cheltuieli asociate costului vânzărilor şi nu cheltuielile de producţie ale perioadei;
- valoarea indicatorilor de performanţă ai societăţilor sunt influenţaţi
necorespunzător datorită existenţei contului 711.
În caz practic , S.C. COMELF S.A. Bistrita , la începutul fiecărei luni
înregistrează destocarea producţiei în curs de execuţie sau reluarea produselor în curs de
execuţie, conform soldului iniţial al Balanţei Producţiei Neterminate pe luna Martie 2008:
Înregistrăm diferenţa de preţ la produse finite , care este diferenta intre pretul de
inregistrare si costul efectiv al productiei obtinute (398.381,76 – 314.981,74) , astfel :
348 = 711 - 83.400,02
“Diferenţe de preţ la produse” “Variaţia stocurilor” (in rosu, pt. ca este
diferenta favorabila)
= 0,2044
711 = % 325.117,21
“Variaţia stocurilor” 345 408.644,06
“Produse finite”
348 - 83.526,85
“Diferenţe de preţ la produse”
4111 = % 3.000
“Clienţi” 754 2.430
“Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi”
4427 570
“TVA colectată”
47
Venituri din vanzarea activelor şi alte operaţii de capital
Documentul justificativ pe baza căruia se contabilizează veniturile din cedarea
activelor este, în cazul concret al vânzării unui mijloc de transport , contractul de
vânzare-cumpărare , încheiat între societate şi cumpărător.
S.C. COMELF S.A. Bistrita , înregistrează vânzarea unui mijloc de transport
(Dacia 1310) , la o valoare de 4.500 lei , unei persoane fizice
461 = % 4.500
“Debitori diverşi” 7583 3.781,51
“Venituri din vânzarea activelor
şi alte operaţii de capital”
4427 718,49
“TVA colectată”
Concomitent , se înregistrează descărcarea gestiunii de mijloace fixe, amortizarea
înregistrată până la şfârşitul lunii Februarie 2008 , fiind de 4.000 lei :
% = 2133 5.000
2813 “Mijloace de transport” 4.000
“Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor
de transport, animalelor şi plantaţiilor”
6583 1.000
“Cheltuieli privind activele cedate şi
alte operaţii de capital”
48
După cum s-a arătat şi la capitolul “Cheltuieli Financiare” , veniturile financiare
sunt corelate cu cheltuielile financiare , în sensul că elemenelor de venituri financiare le
corespund cheltuieli financiare .
Veniturile financiare corelate cu cheltuielile financiare sunt :
venituri din investitii financiare cedate şi respectiv cheltuieli din din
investitii financiare cedate ,
venituri din diferenţe de curs valutar şi respectiv cheltuieli diferenţe de
curs valutar ,
venituri din dobânzi şi respectiv cheltuieli din dobânzi ,
venituri din sconturi obtinute şi respectiv cheltuieli privind sconturile
acordate ,
alte venituri financiare şi respectiv alte cheltuieli financiare
Alături de elementele de cheltuieli şi venituri corelate între ele există si elemente
de cheltuieli şi venituri “asimetrice” .
Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor asimetrice , se realizează cu ajutorul
conturilor :
663 “Pierderi din creanţe legate de participaţii”
761 “Venituri din imobilizări financiare”
762 “Venituri din investiţii financiare pe termen scurt
763 “Venituri din creanţe imobilizate
Cheltuielile asimetrice sunt reprezentate de pierderile din creanţe legate de
participaţii , pierderi ce pot apare în situaţia în care ajutoarele financiare acordate entităţii
la care se deţin participaţii nu mai pot fi recuperate .
5121 = 762
„Conturi la banci în lei” “Venituri din investiţii financiare pe termen scurt”
49
“Pierderi din investiţii pe termen scurt cedate“ si 7642 “Câştiguri din investiţii pe
termen scurt cedate“ - la nivelul investiţiilor financiare pe termen scurt .
În creditul contului 7641 “Venituri din imobilizări financiare cedate” , se
înregistrează preţul de vânzare al imobilizărilor financiare cedate , precum şi diferenţa
dintre valoarea participaţiilor primite ca urmare a participării în natură la capitalul altei
entităţi şi valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale şi necoeporale care au făcut
obiectul participaţiei , cu ocazia cedării participaţiei respective .
În creditul contului 7642 “Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate”, se
înregistrează câştigul rezultat din vânzarea investitiilor pe termen scurt şi a acţiunilor
proprii pe termen scurt , la un preţ de cesiune mai mare decât valoarea contabilă .
SC COMELF SA Bistrita nu are contabilizate , înregistrări privind aceste
cheltuieli financiare , dar prezentăm operaţia contabilă:
5121 = %
„Conturi la bănci în lei” 1091
“Acţiuni proprii deţinute pe
pe termen scurt”
7642
“Câtiguri din investiţii pe termen scurt cedate”
50
- ca urmare a lichidării (plăţii) obligaţiilor (datoriilor) în valută, în cazul în care
valoarea contabilă de intrare din momentul derulării lor este mai mare decât
valoarea acestora la cursul zilei din momentul plăţii obligaţiei, deci în situaţia
în care cursul valutar scade.
- la încheierea exerciţiului financiar când disponibilităţile în devize se evaluează
la cursul de schimb în vigoare la acea dată şi când cursul valutar al acestora
creşte faţă de cel existent la momentul apariţiei disponibilităţilor.
4111 = 701
“Clienţi” “Venituri din vânzarea produselor finite”
- încasare factură - la cursul EUR din data încasării mai mare decât cel
facturat :
5124 = %
“Disponibil la banca in valuta” 4111
“Clienti”
765
„Venituri din diferente de curs valutar”
5121 = 766
“Disponibil la banca în lei” „Venituri privind dobânzile”
51
Contabilitatea veniturilor extraordinare are ca obiect veniturile din subvenţii
pentru evenimente extraordinare şi alte evenimente asemănătoare reflectate in contul
771” Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare”
S.C. COMELF S.A. Bistrita , nu a înregistrat venituri extraordinare.
% = 7814 13.761
391 “Venituri din ajustari pentru
“Ajustari pentru deprecierea materiilor prime” deprecierea activelor circulante”
392
“Ajustari pentru deprecierea materialelor”
CAPITOLUL 5
ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞI
ANALITICE A REZULTATELOR LA
S.C. COMELF S.A. Bistrita
52
că profitul impozabil şi impozitul pe profit se calculează şi se evidenţiază lunar, cumulat
de la începutul anului fiscal.
53
exploatare. Soldul debitor evidenţiază o diminuare a veniturilor curente datorită scăderii
stocurilor de produse fabricate şi comenzi în curs de execuţie la sfârşitul perioadei faţă de
începutul perioadei. În raportările fiscale soldul debitor al acestuia diminuează celelalte
venituri din exploatare.
Decontarea variaţiei stocurilor, când contul prezintă sold debitor, se face prin
următoarea înregistrare contabilă:
121 = % 677.254,21
„Profit şi pierdere” 601 „Cheltuieli cu materii prime” 50.000
6022 „Cheltuieli cu combustibil” 6.992,18
6028 „Cheltuieli cu alte materiale consumabile” 160
603 „Cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de 500
inventar”
604 „Cheltuieli privind materialele nestocate” 200
605„Cheltuieli cu energia si apa” 102.929,59
607 „Cheltuieli privind marfurile” 1.170
611 „Cheltuieli cu intretinere si reparatii” 205.16
612 „Cheltuieli cu redevente , locatii de gestiune , chirii” 96
613 „Cheltuieli cu prime se asigurare” 160
621 „Cheltuieli cu colaboratorii” 400
622 „Cheltuieli cu comisioane si onorarii” 4.086,44
623 „Cheltuieli cu reclama si protocol” 176,12
624 „Cheltuieli cu transport de bunuri si personal” 5.350
625 „Cheltuieli cu deplasari si detasari” 566,62
626 „Cheltuieli postale si taxe telecomunicatii” 11.047,85
627 „Cheltuieli cu servicii bancare si asimilate” 130,20
628 „Cheltuieli cu alte cheltuieli cu servicii 18.214,83
executate de terti”
635 „Cheltuieli cu alte impozite , taxe , varsaminte” 2.670,63
641 „Cheltuieli salariile personalului” 187.158
642 „Cheltuieli cu tichete de masa acordate” 27.966,12
6451 „Contributia unitatii la asigurari sociale” 83.285.31
6452 „Contributia unitatii la ajutor somaj” 1.871,58
6453 „Contributia unitatii la asigurari sociale de 10.293,69
54
sanatate”
6458 „Alte cheltuieli cu asigurari sociale” 100
6581 „Amenzi , despagubiri si penalitati” 3.514
6582 „Subventii si donatii acordate” 1.000
6583 „Cheltuieli cu active cedate” 1.500
665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar” 1.100
666 „Cheltuieli cu dobanzi” 100
6811„Cheltuieli de exploatare cu amortizarea 83,33
imobilizarilor”
6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustarile 1.000
pentru deprecierea imobilizarilor”
% = 121 858.330,60
701 Venituri din vânzarea produselor finite Profit şi pierdere 408.644,06
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale 34.486,80
704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 132.376,92
706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 944,04
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 1.168
708 Venituri din activităţi diverse 760,22
711 Variaţia stocurilor 26.754,20
722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 112.000
7414 Venituri din subvenţii de exploatare pt plata personalului 20.691
754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi 2.430
7581 Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi 32,85
7582 Venituri din donaţii şi subvenţii primite 500
7583 Venituri din vânzarea activelorr şi alte operaţii de capital 3.781,51
7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 13.761
56
Impozit pe profit = Profit impozabil x Cota de impozitare (16%)
57
străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorărilor, al căror
regim este reglementat prin convenţiiile de evitare a dublei impuneri;
cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale
constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au
fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata
aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI. Nu
intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe
amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor
cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme;
cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate
salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a
fost impozitata prin retinere la sursa;
cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele
generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate
contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;
cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document
justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii
sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;
cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii,
pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati,
peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia,
prevazuta in contractul de societate sau asociere;
cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor
de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si
de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe
termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea
acestora;
cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile,
cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt
reglementate prin acte normative;
cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele
angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului,
alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la
angajat,
cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte
prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea
prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt
incheiate contracte;
cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele
contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de
58
activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie
bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este
autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere
sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in
litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion,
cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele
private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari
si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind
sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr.
334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si
cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit
datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste
cumulativ urmatoarele conditii: este in limita a 30/00 din cifra de afaceri si
nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat ,
cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document
emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a
fost suspendat in baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de
Administrare Fiscala ,
cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau
asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de
contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual,
cheltuielile reprezentand valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, in cazul
in care, ca urmare a efectuarii unei reevaluari, se inregistreaza o
descrestere a valorii acestora.
59
functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea
contribuabililor; gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor
profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate
sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de
nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. In cadrul acestei
limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de
angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura
oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate
salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul,
pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru
salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de
interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si
centre de plasament;
perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei
centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului
Finantelor Publice;
cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;
cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative,
in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal
pentru fiecare participant;
cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume
reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare
participant;
cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu
situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii
secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite
prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%;
cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in
locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal,
deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in
baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop;
cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor
folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei
juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei
persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu
parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.
60
În prezent, determinarea profitului impozabil şi calculul impozitului pe profit este
reglementată de Legea privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial numărul
927/27.12.2006.
CONCLUZII SI PROPUNERI
61
Analiza principalilor indicatori economico-financiari
62
8. Venituri totale 105.453.777 120.981.119
9. Cheltuieli totale 99.058.779 111.547.004
10. Rezultat brut total – profit 6.394.998 9.434.115
11. Impozit pe profit 278.218 776.766
12. Rezultat net - profit 6.116.780 8.657.349
13. Rata profitului 7.19 9.45
Analiza în structură reliefează că profitul din exploatare a crescut într-un ritm net superior
creşterii veniturilor, astfel că rata profitului din exploatare a crescut de la 7,19 % în 2006
la 9,45 % în 2007. Aceasta situaţie a fost determinată în principal de majorarea preţurilor
şi tarifelor la produsele livrate , acestea fiind aliniate corespunzător cu preţurile din
uniunea europeană.
Pierderile financiare au crescut în 2007 faţă de 2006 deoarece moneda naţională s-
a apreciat faţă de euro, crescând cheltuielile financiare din diferenţele de curs valutar
pentru produsele livrate în anul 2006 şi încasate în 2007.
La finele anului 2007 se constată o creştere a cifrei de afaceri nete în suma de
10.930.247 lei, cu 12,29 % mai mare faţă de anul 2006.
Rezultatul din exploatare a crescut în anul 2007 cu 6.095.416 lei, adică cu 36,20%
faţă de anul 2006.
- din Bilanţ :
Nr.crt. Date financiare 2006 2007
1. Imobilizări necorporale 21.212 214.167
2. Imobilizări corporale 28.424.655 41.445.505
3. Imobilizări financiare 73.826 14.696
4. Total active imobilizate ( 1 + 2 + 3 ) 28.519.693 41.674.368
5. Stocuri 11.319.648 14.855.939
6. Furnizori debitori 10.716.703 22.619.927
7. Creanţe 10.949.918 3.191.075
8. Lichidităţi 412.593 762.298
9. Active curente–circulante (5 + 6 + 7 + 8) 33.398.862 41.429.239
10. Cheltuieli în avans 32.211 85.668
11. TOTAL ACTIVE ( 4 + 9 + 10 ) 61.950.766 83.189.275
12. Capital social 13.579.505 13.579.505
13. Rezerve 1.002.119 1.207.973
14. Rezerve din reevaluare 3.012.603 4.782.591
15. Profit net 6.116.780 8.657.349
16. Capital propriu ( 12 + 13 + 14 + 15 ) 23.711.007 28.227.418
17. Datorii comerciale şi avansuri de la clienţi 9.721.600 10.929.119
18. Sume datorate altor entităţi 2.480.489 3.094.450
19. Alte datorii 4.696.063 6.900.289
20. Datorii curente ( 17 + 18 + 19 ) 16.998.152 20.923.858
21. Datorii pe termen scurt 7.446.271 34.590.430
22. Datorii pe termen lung 13.795.336 14.560.846
23. Datorii financiare ( 21 + 22 ) 21.241.607 49.151.276
63
24. TOTAL PASIVE ( 16 + 20 + 23 ) 61.950.766 83.189.275
64
Formule folosite:
Indicatorii de lichiditate exprimă nivelul concret al capacităţii întreprinderii de a-
şi onora obligaţiile pe termen scurt.
1. Lichiditatea globală = Active circulante/Datorii curente
- valoarea recomandată acceptabilă în jurul valorii de 2
2.Lichiditatea imediată = ( Active circulante-Stocuri )/Datorii curente
- indicatorul test acid
Rata rentabilităţii economice exprimă eficienţa utilizării activului pentru obţinerea
unui excedent care este profitul din exploatare.
3. Rata rentabilităţii economice = ( Profitul exploatării/Total active ) x 100
- valoarea trebuie să fie superioară ratei inflaţiei
Rata rentabilităţii financiare reflectă eficienţa cu care sunt utilizate capitalurile
proprii de către unităţi.
4. Rata rentabilităţii financiare = ( Profitul net/Capitaluri proprii ) x 100
- valoarea trebuie să fie superioară ratei medii a dobânzii pe piaţă.
Solvabilitatea patrimonială reprezintă capacitatea întreprinderii de a face faţă
obligaţiilor de plată.
5. Solvabilitatea patrimonială = ( Capital propriu/Total pasiv ) x 100
Gradul de îndatorare exprimă ponderea datoriilor financiare în totalul activului.
6. Gradul de îndatorare = ( Datorii financiare/Total active ) x 100
7. Rata profitului = ( profit brut/CA ) x 100
Fondul de rulment reprezintă diferenţa dintre resursele stabile şi utilizările stabile.
8. Fondul de rulment ( FR ) = Capital permanent - Imobilizări
9. Necesar de fond de rulment ( NFR ) = Active circulante - Datorii curente
(exploatare )
10. Trezoreria netă = FR - NFR
Indicatorii de gestiune asigură compararea cifrei de afaceri cu diferitele posturi ale
bilanţului întreprinderii.
11. Perioada de recuperare a creanţelor = ( Creanţe/CA ) x 365 zile
12. Perioada de rambursare a datoriilor = ( Datorii curente/CA ) x 365 zile
13. Rotaţia stocurilor = CA/Total stocuri
14. Productivitatea muncii ( W ) = CA / Nr. total de personal
15. Gradul de asigurare cu disponibilităţi băneşti = ( Disponibilităţi băneşti /
Active circulante ) x 100
16. Autonomia financiară pe termen lung = (Capital propriu/Capital permanent) x
100 .
Analiza indicatorilor economico - financiari :
Lichiditatea generală - sensul pozitiv, din punct de vedere financiar acest raport
este supraunitar, iar valoarea recomandată este în jurul valorii de 2. Lichiditatea globală a
65
crescut în 2007 cu un procent faţă de 2006, cu tendinţe însă mari de a ajunge la valoarea
recomandată şi anume valoarea 2.
Lichiditatea imediată - sensul pozitiv din punct de vedere economic ar fi
supraunitar sau cel puţin unitar. În anul 2007 acest indicator a scăzut puţin faţă de anul
2006 dar totuşi se încadrează în limite rezonabile; aceasta însemnând că societatea îşi
poate onora obligaţiile la scadenţă.
Rata rentabilităţii - calculată ca rezultat sau efort al firmei, are nivele diferite, în
funcţie de modul de calcul : profit brut, profit net, capital social, venituri. Această rată a
rentabilităţii reflectă modul în care unitatea obţine profit. O serie de factori pot fi luaţi şi
în calculul profitului, deci modul de determinare al ratei rentabilităţii reflectă eficienţa
unor laturi ale activităţii economice a unităţii. În cazul de faţă creşterea ratei rentabilităţii
cât şi a ratei rentabilităţii financiare în anul 2007 faţă de 2006 exprimă eficienţa societăţii.
Solvabilitatea patrimonială - reflectă gradul în care societatea face faţă
obligaţiilor de plată şi se situează peste nivelul de 30%, deşi în anul 2007 aceasta a scăzut
faţă de 2006, sugerează tot o situaţie bună în activitatea societăţii.
Gradul de îndatorare - raportează totalul datoriilor firmei la activul ei, activ care
exprimă întregul capital folosit. În cazul de faţă gradul de îndatorare nu reflectă o situaţie
prea bună, având în vedere că acesta are valori foarte ridicate, iar în 2007 creşte cu 72,3%
faţă de 2006. Cu cât gradul de îndatorare este mai mare cu atât societatea va depăşi mai
greu crizele economice sau va suporta mai greu o încadrare riguroasă în achitarea
creditelor angajate.
Rata profitului - în ceea ce priveşte profitabilitatea societăţii se observă o
creştere semnificativă a ratei profitului în interval de un an cu 31,4 % reflectând o situaţie
promiţătoare pentru activitatea societăţii, deoarece şi CA a crescut ca urmare a
diversificării obiectului de activitate şi a gamei de produse oferite de societate, prin
introducerea de noi produse pe piaţă.
Fondul de rulment - este expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung,
iar pentru ca societatea să-şi desfăşoare activitatea în condiţii optime este necesar ca
valoarea acestuia să fie supraunitară. Cu toate că valoarea este supraunitară în cei doi ani,
totuşi se observă o scădere foarte mare în 2007.
Necesar de fond de rulment - ar trebui să fie mai mare sau cel puţin egal cu
fondul de rulment. Faţă de fondul de rulment acesta a crescut în 2007 cu 42,3 %.
Trezoreria netă - reprezintă un excedent de finanţare a fondului de rulment peste
nivelul nevoii de fond de rulment. Când trezoreria netă este mai mare decât 0 se confirmă
faptul că exerciţiul precedent s-a încheiat cu profit, iar în sens contrar societatea se
confruntă cu un deficit monetar care va trebui acoperit în cel mai scurt timp şi cu cele mai
mici costuri posibile. Cash-flow-ul negativ sugerează o reducere a capacităţii de finanţare
a investiţiilor şi prin urmare o sărăcie a activului net real. O trezorerie negativă nu
înseamnă că societatea nu este rentabilă, trezoreria depinzând de variaţiile termenelor de
scadenţă a încasărilor şi plăţilor. Dezechilibrul financiar al societăţii se datorează
66
neîncasării producţiei şi creşterilor stocurilor, societatea fiind obligată să angajeze
credite.
Productivitatea muncii - înregistrează o creştere în 2007 faţă de 2006 cu 21,5%.
Situaţia este una favorabilă şi se datorează rezultatelor ştiinţifice în procesele tehnologice
şi introducerii unor tehnologii noi de fabricaţie, mai moderne, mai performante. Creşterea
productivităţii muncii se datorează şi creşterii calificării muncitorilor, creşterea calităţii
materiilor prime şi a materialelor folosite în procesul de fabricaţie.
Din analiza acestor rezultate, ţinând cont de condiţiile concrete de derulare a
activităţii, consider că se poate aprecia că S.C. COMELF S.A. s-a înscris cu rezultate
pozitive reuşind să crească apreciabil producţia, să realizeze investiţii, să asigure
resursele financiare pentru desfăşurarea activităţii productive în mod continuu.
67
Conducerea firmei a avut o preocupare continuă pentru calificarea
personalului, în prezent dispunând de un personal pregătit şi dedicat activităţii
firmei, prin executarea impecabilă a atribuţiilor.
6. PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
68
Alexandru.F., Toma M. - „Finanţe şi gestiunea financiară de ăntreprindere" Editura
economică
1998.
Bătrâncea M., Bătrâncea L - „Analiza-diagnostic şi evaluarea societăţilor comerciale",
Editura
Dacia cluj-Napoca 1998.
Bătrâncea M. - „Aspecte esenţiale ale analizei fînanciar-monetare în societăţiile
comerciale,
Studii şi cercetări", volumele XXVIII-XXIX Cluj-Napoca 1998.
Bătrâncea M., Bătrâncea L – Analiza financiară a intreprinderii, Ed.Risoprint, Cluj-N,
2005
Bătrâncea M. – Risc şi faliment – Ed. Dacia, Cluj-N, 2003
Bătrâncea M. – “Teste, studii de caz, probleme şi aplicaţii matematice moderne de
marketing”, Ed. Eta Cluj-N., 1997
Bătrâncea I. – “Analiza economică şi financiară. Fundamente metodologice”, Ed. Eta,
Cluj-N., 1995
Băicuşi A., Işfănescu A.,Stănescu C. - „Analiza economico- financiară", Editura
Economică,
Bucureşti 1996.
Bebe A. - „Echilibrul financiar în România", Editura Politică, Bucureşti 1979.
Căinap I.., Bătrâncea M. - „Analiza productivităţii muncii în societăţiile comerciale",
Editura
Dacia Cluj-Napoca, 1997.
Crecană C. - „Nevoia de analiză economico- financiară", Revista Tribuna Economică
nr. 47
Bucureşti.
Duţescu A. - „Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de
Contabilitate",
Editura CECCAR, Bucureşti 2001.
Feleagă N., Malciu L., Bunea St. - „Bazele Contabilităţii o abordare europeană şi
internaţională", Editura Economică 2002.
Georgescu N. - „Analiza bilanţului contabil", Editura Economică. Bucureşti 1999.
Gheorghiu Al. - „Analiza activităţii economice a întreprinderilor", Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti 1982.
Hidroyuki Itami Mibilizing - „Invinsibile Assets", Harvard University Press , Boston,
USA
1991.
Halpern P., Fred Weston J. - „Finanţe manageriale", Editura Economică 1998.
69
Işfănescu A., Stănescu C.,Băicuşi A. - „Analiza economico-financiară " Ed.
Economică, 1996.
Mărgulescu D, - „Diagnostic ecionomico-financiar", Editura Romcart, Bucureşti, 1994.
Mălcomete P,Medrihan G, Munteanu V. - „Concepte tehnici de microeconomic",
Editura
Junimea, Iaşi 1984.
Manosescu M. - „Ghid de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabilitate",
Editura
Economică.
Malciu Liliana - „Cererea& de Informaţii contabile", Editura Economică 1998.
Niculescu M., - „Diagnostic global strategic" Editura Economică 1997.
Ngendakumana J. - „Modelul Structurii financiare optime a societăţilor comerciale
din
industrie", Editura Presa Universitară Clujană 2002.
Pop A., - „Contabilitatea financiară romanească armonizată cu Directivele contabile
europene şi
Standardele Internaţionale de Contabilitate", Editura Intelcredo, 2002.
Popescu Stere, - „Politica şi strategia economico- financiară a firmelor" Editura
Lumina Lex
1996.
Popa A., Dăneţ A., Dăneţ Ad. - „Management Financiar", Editura Economică, 2001.
Ristea M., Dumitru C. - „Bazele contabilităţii", Editura ASE 2001.
Ristea M., Dumitru C. - „Contabilitatea financiară", Editura Mărgăritar 2002.
Rober C.Higgims - „Analysis for Financial Management", Irvinm Hommewood, H
Boston
MA USA 1998.
Stancu Ion - „Finanţe", Editura Economică, ediţia 2-a 2000.
Toma M., Alexandru F. - „Finanţe şi gestiunea financiară de întreprindere", Ed.
Economică,1998.
Toma M., Chivulescu M. - „Ghid pentru diagnostic şi evaluare a întreprinderii",
Editura
CECCAR, Bucureşti, 1994.
Ţugui A. - „Contabilitatea inflaţiei", Ed.Economică, 2000.
Ţugui I. - „Contabilitatea Fluxurilor de trezorerie", Editura Economică, 2002.
70
armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene".
**** „Ministerul Finanţelor „Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de
Contabilitate", Partea I-a, Ed. Economică 2001.
**** „Ordinul nr. 306/ 2002 al M.F.P. pentru aprobarea reglementărilor contabile
simplificate,
armonizate cu directivele europene".
**** „Ordinul ministrului finanţelor nr. 1752/2005 privind reglementările
contabile conforme cu Directivele Europene care abroga Ordinul ministrului
finanţelor nr. 94/2001 privind aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu
Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si Ordinul ministrului finantelor
nr. 306/2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate ,armonizate cu
Directivele Europene “.
71