P. 1
Contractul de Vanzare-Cumparare

Contractul de Vanzare-Cumparare

|Views: 1,264|Likes:
Published by Ilies Dorin

More info:

Published by: Ilies Dorin on May 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/04/2012

pdf

text

original

DREPT CIVIL

TEMA: CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE. OBIECTUL CONTRACTULUI. OBLIGAŢIILE VÂNZĂTORULUI. OBLIGAŢIILE CUMPĂRĂTORULUI.

Bucureşti 2007

Contractul de vânzare-cumpărare. Obiectul contractului. Obligaţiile vânzătorului. Obligaţiile cumpărătorului.

CUPRINS Capitolul 1
5 5 7 8 9 1.4.1 Contract consensual....................................................................................................... 9 1.4.2 Contract bilateral (sinalagmatic)................................................................................... 12 1.4.3 Contract cu titlu oneros.................................................................................................. 12 1.4.4 Contract comutativ........................................................................................................ 13 1.4.5 Contract translativ de proprietate.................................................................................. 13 16 1.5 Publicitatea imobiliară.............................................................................................. 1

Consideraţii generale........................................................................................................ 1.1 Scurt istoric al contractelor în general...................................................................... 1.2 Noţiunea de contract de vânzare – cumpărare.......................................................... 1.3 Reglementarea legală................................................................................................ 1.4 Caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpărare.....................................

Capitolul 2
2 19 19 23 2.2.1 Promisiunea de vânzare................................................................................................. 23 2.2.2 Pactul de preferinţă........................................................................................................ 25 2.2.3 Dreptul de preemţiune................................................................................................... 26 2.3 Obiectul contractului de vânzare – cumpărare ................................................... 29 2.3.1 Lucrul vândut................................................................................................................. 29 2.3.1.1 Lucrul să fie în comerţ (în circuitul civil).......................................................... 30 2.3.1.2 Lucrul să existe în momentul încheierii contractului sau să poată exista în

Condiţiile de validitate ale contractului de vânzare-cumpărare. Obiectul contractului.... 2.1 Capacitatea părţilor................................................................................................... 2.2 Consimţământul........................................................................................................

viitor................................................................................................................ 2.3.1.3 Lucrul să fie determinat sau determinabil, licit şi posibil.................................. 2.3.1.3 Lucrul să fie proprietatea vânzătorului.............................................................. 2.3.2 Preţul.............................................................................................................................. 2.3.2.1 Preţul să fie stabilit în bani................................................................................. 2.3.2.2 Preţul să fie determinat sau determinabil........................................................... 2.3.2.3 Preţul să fie sincer şi serios ...............................................................................

2.4 Cauza contractului de vânzare –cumpărare.............................................................. Capitolul 3
3

34 36 36 38 39 39 40 41

2.5 Forma contractului de vânzare-cumpărare................................................................ 42
Efectele contractului de vânzare cumpărare. Obligaţiile vânzătorului. Obligaţiile cumpărătorului................................................................................................................... 43 3.1 Obligaţiile vânzătorului.......................................................................................... 44
2

Contractul de vânzare-cumpărare. Obiectul contractului. Obligaţiile vânzătorului. Obligaţiile cumpărătorului.

3.1.1 Predarea lucrului vândut................................................................................................ 3.1.2 Obligaţia de garanţie a lucrului vândut.......................................................................... 3.1.2.1 Obligaţia de garanţie contra evicţiunii............................................................... 3.1.2.1.1 Garanţia contra evicţiunii rezultând din fapte personale.......................... 3.1.2.1.2 Garanţia contra evicţiunii rezultând din fapta unui terţ. .......................... 3.1.2.1.3 Efectele obligaţiei de garanţie în caz de evicţiune consumată.................. 3.1.2.1.4 Modificări convenţionale ale garanţiei contra evicţiunii. ........................ 3.1.2.2 Garanţia contra viciilor lucrului vândut ............................................................... 3.1.2.2.1 Condiţiile garanţiei contra viciilor............................................................ 3.1.2.2.2 Efectele şi întinderea răspunderii vânzătorului pentru vicii...................... 3.1.2.2.3 Termenul de intentare a acţiunilor............................................................ 3.1.2.2.4 Modificări convenţionale ale garanţiei pentru vicii..................................

3.2 Obligaţiile cumpărătorului.....................................................................................
3.2.1 Plata preţului.................................................................................................................. 3.2.1.1 Dobânda preţului vânzării.................................................................................. 3.2.1.2 Sancţiunea neplăţii preţului................................................................................ 3.2.1.3 Simulaţia preţului............................................................................................... 3.2.2 Luarea în primire a lucrului vândut............................................................................... 3.2.3 Suportarea cheltuielilor vânzării....................................................................................

44 47 48 49 50 53 55 56 56 58 59 60 61 61 62 63 64 65 66

Capitolul 4
4 67 67 68 68 4.3.1 Efecte. ........................................................................................................................... 68 4.3.2 Delimitarea faţă de vânzarea cu grămadă. .................................................................... 69 4.4 Vânzarea pe încercate............................................................................................... 69 4.4.1 Efecte. ........................................................................................................................... 69 4.4.2 Delimitarea faţă de vânzarea pe gustate. ...................................................................... 70 4.5 Vânzarea cu pact de răscumpărare............................................................................ 70 4.6 Vânzarea unei moşteniri (de drepturi succesorale)................................................... 71 4.6.1 Efecte. ........................................................................................................................... 71 4.7 Vânzarea de drepturi litigioase şi retractul litigios................................................... 73 4.7.1 Efecte. ........................................................................................................................... 74

Varietăţi ale contractului de vânzare cumpărare.............................................................. 4.1 Precizări prealabile.................................................................................................... 4.2 Vânzarea cu grămada................................................................................................ 4.3 Vânzarea după greutate, număr şi măsură................................................................

Capitolul 5
5 Studiu de caz - Contractul de vânzare-cumpărare. Clauza penală. Lipsa de voinţă a părţilor ..

Bibliografie ....................................................................................................................................

76 82

3

Contractul de vânzare-cumpărare. Obiectul contractului. Obligaţiile vânzătorului. Obligaţiile cumpărătorului.

CAPITOLUL 1 CONSIDERAŢII GENERALE 1.1 SCURT ISTORIC AL CONTRACTELOR ÎN GENERAL

Noţiunea de contract apare pentru prima dată în dreptul roman privat. În perioada cea mai veche a dreptului roman contractul era o convenţie a cărei obligativitate rezultă din formalităţile şi solemnităţile efectuate cu ocazia încheierii lui. Elementul esenţial, cu alte cuvinte, al contractului nu îl constituia acordul de voinţă, ci elementele formale cerute pentru întocmirea lui. În adevăr, primele forme contractuale romane pe care le cunoaştem se caracterizau printr-un formalism riguros : nexum, străvechi contract de împrumut, se realiza prin procedeul per aes et libram, procedeu folosit şi în materie de înstrăinare a proprietăţii, sponsio, contract verbal, se încheia prin pronunţarea anumitor cuvinte solemne, iar contractul aşa zis liberal (literis) prin anumite înscrieri făcute în registru (codex) creditorului cu încuviinţarea debitorului. Pe măsura creşterii producţiei şi a schimburilor comerciale, solemnităţile contractuale încep să constituie o frână în dezvoltarea vieţii economice. Vechile forme au fost abolite de necesităţile noi scoase la iveală de viaţa însăşi. Înlăturarea acestora s-a făcut treptat şi numai în măsura în care practica a creat forme contractuale corespunzătoare noilor relaţii sociale. Alături de vechile contracte sus menţionate, al căror formalism treptat a devenit inutil, apar alte forme noi, neformale1. Aşa apar la finele Republicii, contractele reale, adică acelea ce se încheie prin simpla remitere (re) a lucrului şi cele consensuale ce se încheiau prin simplul consimţământ (solo consenso), valabilitatea acestor contracte fiind supusă numai unor condiţii de fond, scoase la iveală din destinaţia şi utilitatea lor
1

Vladimir Hanga , Manual de drept privat roman, Editura Cordial, Cluj-Napoca, 1994, p. 251.

4

Cluj-Napoca. vânzarea – cumpărarea consensuală a constituit un adecvat instrument juridic în uşurarea încheierii diverselor tranzacţii comerciale. societatea şi mandatul. Vladimir Hanga . deoarece creează obligaţii în sarcina ambelor părţi şi totodată . Obiectul contractului. în cazul unui conflict între părţi. 5 . În epoca imperială asistăm la elaborarea progresivă a teoriei generale a contractelor. 1 2 Vladimir Hanga . Contractul (contractus) . numită cumpărător posesiunea liniştită şi trainică a unui lucru ( merx ) în schimbul unei sume de bani numită preţ ( pretium ). unind în categoria juridică a contractelor unele acte juridice. În fapt. Obligaţiile cumpărătorului. întrucât judecătorul are dreptul. Contractele consensuale în dreptul roman sunt în număr de patru : vânzarea – cumpărarea. economică. p. Editura Cordial. cit. 273. fără nici o altă formalitate verbală sau scriptică. drept urmare a dezvoltării producţiei de mărfuri şi a schimburilor comerciale. vânzare consensuală a apărut târziu în Roma. căci necesităţile economice şi sociale vor scoate la iveală şi alte convenţii cărora ordinea de drept le va acorda efecte juridice. Vânzarea-cumpărarea (emptio – venditio) este un contract consensual în temeiul căruia o persoană numită vânzător se obligă să transmită altuia. ele sunt adevărate pacte. alăturându-le vechilor categorii contractuale. Obligaţiile vânzătorului. Din caracterul lor sinalagmatic şi de bună credinţă decurge regula că nici una din părţile contractante nu va putea cere îndeplinirea prestaţiei ce i se cuvine dacă nu este gata să-şi execute propria sa prestaţie. 1994. Sistemul contractual roman se va dezvolta progresiv în întreaga epocă imperială romană. locaţiunea. adică acorduri de voinţă neîmbrăcate în forme solemne.de bună credinţă . op. Lipsită de forme şi putându-se încheia prin simplul consimţământ. contractele consensuale sinalagmatice perfecte. Create pe tărâmul dreptului ginţilor (ius gintium) spre a se da eficacitate juridică multiplelor convenţii comerciale pe care romanii le încheiau cu peregrinii. 252. adică de schimbul în natură. Manual de drept privat roman. al cărui element esenţial îl constituie acum acordul de voinţă. să interpreteze aceste convenţii în conformitate cu principiile de echitate şi de bună – credinţă. p..2 Precedată de origini de troc. se descătuşează de sub lanţurile formalismului primitiv. numai spre finele Republicii. ridicate la rangul de contract datorită importanţei lor economice deosebite. arată că elementul esenţial al acestora este acordul de voinţă al părţilor contractante.1 Contractele consensuale se încheie prin simplul consimţământ al părţilor. Jurist consultul Pedius este primul care.Contractul de vânzare-cumpărare.

1294 Cod civil). se transmite un alt drept decât dreptul de proprietate.122. Obligaţiile cumpărătorului.Contractul de vânzare-cumpărare. 3 Art. 1996. prin contract se înţelege acordul de voinţă între două sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge între dânşii un raport juridic (art. Codul Juristului. 1994. ci numai de natura contractului de vânzare–cumpărare. 1. Cluj-Napoca. Codul Juristului. Înainte de a se cristaliza sub forma unui contract consensual vânzarea se realizează printr-o simplă transferare de proprietate pe calea unei mancipaţiuni. generator de obligaţii. de la finele Republicii. Făcându-se în epoca veche prin două acte distincte. Despre vinderi. Editura Argessis. Despre contracte sau convenţii. 1294 Cod civil român (prin care se defineşte noţiunea de vânzare – cumpărare). Obiectul contractului. societatea romană. 6 . se modifică sau se sting drepturi şi obligaţii. vânzarea–cumpărarea a fost definită ca o uniune a cumpărării cu vânzarea (contractus emptionis venditionisque). p. Cu timpul.Titlul III. ca urmare a rapidei dezvoltări economice şi sociale pe care a cunoscut-o. Contractul este acordul de voinţă bi sau multilateral.2 NOŢIUNEA DE CONTRACT DE VÂNZARE . Art. în schimbul unui preţ. Obligaţiile vânzătorului. p. în temeiul cărora vânzătorul stipula de la cumpărător preţul (venditio) iar de la vânzător lucrul (emptio) . p. aceste două stipulaţii s-au sudat astfel între ele încât au devenit un act unic. capitolul I. noţiunea de convenţie a devenit sinonimă cu aceea de contract. Despre natura şi forma vânzării. nici nu se referea în mod expres la dreptul de proprietate. la cea consensuală s-a făcut prin intermediul unei vânzări îmbrăcate în haina a două stipulaţii. corespondentul art. însă după apariţia contractelor consensuale. ci foloseşte termenul de 1 2 Vladimir Hanga . prin care se nasc.3 Deşi Codul civil se referă la transmiterea proprietăţii. După unii cercetători trecerea de la această vânzare ascunsă sub forma unui act translativ de proprietate. Cuvântul „contractus” însemna a pune la un loc. Art.1 Contractul la Roma nu era la început decât o convenţie. 942 Cod civil . 273. Dispoziţii preliminare. 1582 Cod civil francez.CUMPĂRARE Vânzarea–cumpărarea este un contract prin care una din părţi – vânzătorul – strămută proprietatea unui bun al său asupra celeilalte părţi – cumpărătorul – care se obligă în schimb a plăti vânzătorului preţul bunului vândut (art. iar transformarea acestuia într-o simplă convenţie obligatorie pentru părţi a fost consecinţa decăderii formalismului juridic.942 Cod civil). Editura Cordial. capitolul I. sinonim cu convenţia. Editura Argessis. adică un raport juridic de obligaţii. în această epocă. Titlul V. 1996.151. 1294 Cod Civil. Manual de drept privat roman. urmează să fie calificat vânzare–cumpărare şi contractul prin care.2 Contractul este deci. fiindcă transmiterea proprietăţii nu este de esenţă. Acest cuvânt „contractus“ a fost apoi generalizat. Astfel.

cu titlu oneros. 1 2 Art. nr. Editura Fundaţiei România de Mâine. 81. Pentru dreptul de moştenire a soţului supravieţuitor. 10. univ.p. în mod excepţional. 85. nr. Cartea a II-a. P. Nr. Bucureşti. 228 din 24 noiembrie 2000 şi Legea nr.1996.Legea nr.Legea nr. M. sau constituite prin acte unilaterale (intuitu-personae). de transmitere a unui lucru. de un drept de creanţă sau de un drept din domeniul proprietăţii intelectuale ori. Codul Juristului.Legea nr. p. în sens de predare. 571 Cod Civil. Tratat de drept civil. 7 Publicată în Monitorul Oficial al României. Obiectul contractului. Contracte speciale. Capitolul II.U. dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor2. 279 din 29 noiembrie 1995. consensual şi translativ de proprietate3. nr. Nu pot forma obiectul contractului de vânzare–cumpărare drepturi personale nepatrimoniale care au un caracter strict personal (drepturi reale de uz. dreptul de clientelă în cazul liberilor profesionişti) sau care sunt prevăzute de lege ori sunt contracte. 264 din 15 iulie 1998. După cum rezultă din definiţia contractului. 4 Lect. . de un drept asupra unei universalităţi care cuprinde nu numai drepturi ci şi datorii (vânzarea unei moşteniri). 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţă trecute în proprietatea statului7. De ex: dreptul de întreţinere. „Despre diferite moduri prin care se dobândeşte proprietatea. Poate fi vorba de un drept real (de exemplu dreptul de uzufruct).Contractul de vânzare-cumpărare. Francisc Deak. 571 Cod civil : „uzuarul nu poate ceda. modificată şi completată de O. Despre uz şi abitaţiune. 1294 – 1404). 2001. 4 Din Legea 319/1994.Titlul X al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei.3 REGLEMENTAREA LEGALĂ Sediul materiei se regăseşte în Codul civil. 5 Publicată în Monitorul Oficial al României. univ. dr. 3 Prof. Editura Universul Juridic. . 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 19988. construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice de stat6. Titlul II. 653 din 22 iulie 2005. vânzarea este un contract bilateral. 2006. 75 din 14 februarie 2001. . o serie de acte normative reglementează anumite categorii de vânzări4: .O. 8 Publicată în Monitorul Oficial al României. 422 din 18 iulie 2001. 6 Republicată în Monitorul Oficial al României. 1. dr. nr.133 din 10 iunie 1994. Contracte. Editura Argessis . Art. Mariana Rudăreanu. Obligaţiile vânzătorului. Titlul V”. Despre vinderi (art. precum şi unele măsuri adiacente5. nici închiria dreptul său altuia“1. cu modificările şi completările ulterioare. Pe lângă dispoziţiile Codului civil (ce constituie şi dreptul comun în materie). 7 . Bucureşti. dreptul de pensie. prevăzut de art. Obligaţiile cumpărătorului. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie. „livrer un chose“. Obligaţii .

Contractul de vânzare-cumpărare. Obiectul contractului. Obligaţiile vânzătorului. Obligaţiile cumpărătorului.

În contextul implementării acquis-ului comunitar, au fost adoptate o serie de acte normative care constituie transpuneri ale directivelor comunitare în domeniul dreptului privat, prin care este reglementată vânzarea produselor în vederea asigurării protecţiei consumatorilor , respectiv: - Ordonanţa Guvernului nr. 130/200 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi exercitarea contractelor la distanţă1; - Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive încheiate între comercianţi şi consumatori2; - Legea nr. 245/2004 privind securitatea produselor3; - Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, modificată şi completată prin Legea nr. 363/20054; - Legea nr. 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele defecte5.

1.4

CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE VÂNZARECUMPĂRARE

După cum rezultă din definiţia contractului, vânzarea este un contract consensual, sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros, comutativ şi translativ de proprietate. 1.4.1 CONTRACT CONSENSUAL

În principiu, vânzarea este un contract consensual („vinderea este perfectă între părţi şi proprietatea de drept strămutată în privinţa cumpărătorului îndată ce părţile s-au învoit asupra lucrului şi asupra preţului”, art. 1295 Cod civil), putând fi încheiat prin simplu acord de voinţă al părţilor (solo consensu), fără îndeplinirea vreunei formalităţi şi fără remiterea lucrului vândut şi a preţului în momentul încheierii contractului. Deci vânzarea nu este un contract solemn şi nici real. De la regula consensualismului există şi excepţii, consacrate în legi speciale6.

1

Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 431 din 02 septembrie 2000, modificată şi completată de Legea nr. 365 din 07 iunie 2002 şi Legea nr. 51 din 21 ianuarie 2003. 2 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 560 din 10 noiembrie 2000, modificată şi completată de Legea nr. 65 din 16 ianuarie 2002. 3 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 565 din 25 iunie 2004. 4 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 1147 din 19 decembrie 2005. 5 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 552 din 22 iunie 2004. 6 Camelia Toader, Drept civil, Contracte speciale, ediţia 2, Editura All Bak, bucureşti, 2005, p. 13-16.

8

Contractul de vânzare-cumpărare. Obiectul contractului. Obligaţiile vânzătorului. Obligaţiile cumpărătorului.

Prin excepţie de la principiul consensualismului, în cazurile special prevăzute de lege vânzarea devine un contract solemn1. De exemplu, terenurile - indiferent că sunt situate în intravilanul ori extravilanul localităţilor şi indiferent de întinderea suprafeţei - pot fi înstrăinate (dobândite) prin acte juridice între vii, sub sancţiunea nulităţii absolute (virtuale), numai dacă actul a fost încheiat în formă autentică (art.1 şi 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente) . După cum s-a precizat în literatura de specialitate, noţiunea de „înstrăinare” (a terenurilor) vizează transmiterea proprietăţii. Pentru constituirea sau transmiterea dezmembrămintelor dreptului de proprietate nu se cere respectarea formei autentice. Forma autentică nu este cerută nici în cazul înstrăinării dreptului de proprietate (sau altui drept real principal) asupra construcţiilor, legile nr. 18/1991 şi Titlul X al Legii nr. 247/2005 referindu-se numai la terenuri. Astfel fiind, dacă înstrăinarea are ca obiect o construcţie cu terenul aferent, dar contractul nu a fost autentificat, cumpărătorul dobândeşte numai un drept de superficie (drept de proprietate asupra construcţiei şi un drept de folosinţă asupra terenului), în privinţa proprietăţii terenului actual valorând numai ca un antecontract de vânzare –cumpărare2. O precizare se mai impune în legătură cu forma contractului de vânzare-cumpărare având ca obiect un autovehicul (folosit). Potrivit legislatei în vigoare până în 1992, radierea din circulaţie de pe numele vânzătorului şi înscrierea pe numele dobânditorului la autoritatea competentă şi organele financiare se putea face numai în baza contractului încheiat în formă autentică. În practica judiciară s-a decis ca această cerinţă prevăzută pe plan administrativ-financiar nu influenţează caracterul consensual al contractului; vânzareacumpărarea de autovehicule se încheia valabil prin actul sub semnătură privată3. În prezent, radierea şi înmatricularea în circulaţie a autovehiculelor de către autoritatea competentă şi financiare se face pe baza contractului de tip de vânzare-cumpărare încheiat la organele competent, renunţându-se la forma autentificată de notar. Formalităţile prevăzute de noua reglementare nu afectează validitatea contractului de vânzarecumpărare încheiat între părţi printr-un înscris sub semnătură privată, acele formalităţi fiind prevăzute de lege numai pentru înmatricularea autovehiculului în circulaţie. Caracterul consensual al contractului de vânzare-cumpărare de autovehicule se subliniază şi în practica mai recentă a instanţei supreme.
1 2

Prof. univ. dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2001,p. 11. D. Chirică, Drept civil, Contracte speciale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1997, p. 54-55. 3 Prof. univ. dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2001,p. 11.

9

Contractul de vânzare-cumpărare. Obiectul contractului. Obligaţiile vânzătorului. Obligaţiile cumpărătorului.

În legătură cu forma contractului de vânzare-cumpărare mai precizăm că, dacă necesitatea unei anumite forme (de ex., act notarial) rezultă numai din înţelegerea părţilor, el nu se transformă în contract solemn. O asemenea înţelegere are numai semnificaţia amânării încheierii contractului de vânzarecumpărare şi deci reprezintă un antecontract. Întrucât radierea autovehiculului de pe numele vânzătorului şi înmatricularea lui pe numele cumpărătorului la autoritatea competentă şi la organele financiare nu se poate face decât pe baza actului încheiat în condiţiile legii, dacă, după valabila încheiere a contractului (în forma înscrisului sub semnătură privată), una dintre părţi (oricare) refuză să se prezinte la organul competent, cealaltă parte este îndreptăţită să intenteze o acţiune în constatarea dreptului de proprietate asupra autoturismului în patrimoniul cumpărătorului (reclamant sau pârât), urmând ca radierea-înmatricularea să se facă pe baza hotărârii judecătoreşti1. Pentru pronunţarea unei hotărâri în sensul arătat, reclamantul trebuie să dovedească - separat de plata taxei de timbru pentru acţiunea în justiţie - consemnarea sumei reprezentând taxele de timbru prevăzute pentru înstrăinarea autovehiculelor, care, în urma admiterii acţiunii, vor fi trecute la bugetul statului, iar în raporturile dintre părţi vor fi suportate definitiv (în lipsa de stipulaţie contrară, art. 1305 Cod civil) de către cumpărător, instanţa dispunând restituirea acestor cheltuieli reclamatului (vânzător) prin hotărâre. Deci, precizăm că - vânzarea de autoturisme fiind un contract consensual, deci valabil încheiat prin actul sub semnătură privată - preţul real al vânzării (datorat de cumpărător) este cel prevăzut în chitanţă sub semnătura privată, iar nu cel inferior prevăzut în actul încheiat ulterior, dacă acest din urmă preţ este simulat. Tot astfel, dispoziţiile referitoare la condiţiile de validitate ale contractului (de exemplu, condiţii de capacitate) trebuie să fie raportate la momentul realizării acordului de voinţă (când se transmite şi dreptul de proprietate potrivit art. 1295 Cod civil). Desigur, fiind vorba de un obiect cu o valoare de peste 250 lei, ad probationem va fi necesară prezentarea unui înscris sau a unui început de dovadă scrisă, afară numai dacă a existat o imposibilitate, fie şi morală, de a preconstitui o dovadă scrisă (art.1197-1198 Cod civil). Numai terţele persoane (nu şi părţile ori succesorii lor universali sau cu titlu universal) vor putea dovedi - de exemplu, un caz de simulaţie sau vânzări succesive - cu orice mijloace de probă contractul intervenit între părţi, fiindcă pentru terţi contractul este un simplu fapt juridic. Soluţiile adoptate în practica judiciară şi doctrina referitoare la caracterul consensual al contractului de vânzare-cumpărare de autovehicule sunt aplicate şi după adoptarea O.G. nr.78/2000
1

Prof. univ. dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2001,p. 13.

10

Contractul de vânzare-cumpărare. Obiectul contractului. Obligaţiile vânzătorului. Obligaţiile cumpărătorului.

privind omologarea vehiculelor rutiere şi eliberare cărţii de identitate a acestora, modificată prin O.G. nr. 35/2005, în vedere admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România. Potrivit acestui act normativ, „Cartea de identitate a vehiculului este documentul care conţine date despre vehicul şi proprietari şi care atestă pentru persoana menţionată ca deţinător, dreptul de proprietate asupra vehiculului” (art.10 alin.1). „Datele despre deţinător se înscriu de către autoritatea competentă care efectuează înmatricularea, potrivit legii” (art. 10 alin.3). După cum rezultă din textul citat, menţionarea cumpărătorului în cartea de identitate are ca efect numai „atestarea” dobândirii dreptului de proprietate prin acordul de voinţă dintre părţi. Iar dacă, după realizarea acordului de voinţă prin act sub semnătură privată, una dintre părţi refuză să se prezinte la autoritatea competentă în vederea încheierii contractului, cealaltă parte este îndreptăţită să intenteze o acţiune în constatarea transmiterii dreptului de proprietate, urmând ca menţiunea privind noul deţinător al autovehiculului în cartea de identitate să fie înscrisă de autoritatea competentă pe baza hotărârii judecătoreşti1. Sancţiunea pentru nerespectarea formei cerută ad validitatem este nulitatea absoută a contractului încheiat cu încălcarea normei imperative a legii2. Părţile pot conveni, în temeiul libertăţii contractuale, ca de o anumită formă scrisă să depindă valabilitatea contractului. De exemplu, potrivit art. 6 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, înscrisul sub formă electronică căruia i s-a încorporat, ataşat sau asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de cel căruia i se opune, are acelaşi efect ca şi actul autentic între cei care l-au subscris şi între cei care le reprezintă drepturile. 1.4.2 CONTRACT BILATERAL (SINALAGMATIC)

Vânzarea este un contract sinalagmatic (bilateral), pentru că prin încheierea sa dă naştere la obligaţii reciproce între părţile contractante, vânzătorul are obligaţia să predea lucrul vândut şi să garanteze pe cumpărător, iar cumpărătorul are obligaţia să plătească preţul, prestaţia unei dintre părţi fiind cauza obligaţiei asumate de cealaltă parte. Reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor creează premisele unei prezumţii de echilibru economic între prestaţiile părţilor contractului de vânzare-cumpărare3. 1.4.3
1 2

CONTRACT CU TITLU ONEROS

Prof. univ. dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2001,p. 14. Lect. univ. dr. Mariana Rudăreanu, Obligaţii . Contracte, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p. 87. 3 Lect. univ. dr. Mariana Rudăreanu, Obligaţii . Contracte, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p. 88.

11

1074 alin. Vânzarea este un contract cu titlu oneros deoarece ambele părţi urmăresc anumite interese patrimoniale. Mariana Rudăreanu. contractul de asigurare. Vânzătorul urmăreşte să primească preţul ca un contraechivalent al prestaţiei sale. 1295 alin. Editura Fundaţiei România de Mâine. dacă vânzătorul-debitor al obligaţiei de predare dovedeşte intervenirea unei cauze străine exoneratoare de răspundere (art. în contractele ce au ca obiect translaţia proprietăţii sau a unui alt drept real. Curs selectiv. iar cumpărătorul urmăreşte să primească bunul cumpărat în schimbul preţului1.4. potrivit art. Contracte speciale. univ. potrivit principiului res perit domino. întrucât existenţa şi întinderea obligaţiilor reciproce sunt cunoscute din momentul încheierii contractului şi nu depind de un eveniment viitor şi nesigur de a se produce. caracterul translativ de proprietate al contractului de vânzare-cumpărare este consacrat de dispoziţiile art. 10. În acelaşi timp. proprietatea sau dreptul se transmite prin efectul consimţământului părţilor şi lucrul rămâne în rizico-pericolul dobânditorului. 89. conform cărora de îndată ce părţile s-au învoit asupra lucrului şi asupra preţului. în contractele comutative nu există şanse de câştig şi pierdere pentru părţile contractante.Contractul de vânzare-cumpărare. Din momentul dobândirii dreptului de proprietate. Tratat de drept civil. 1. Bucureşti 2003. Francisc Deak. Obligaţiile vânzătorului. 354. Editura All Beck. Dacă cauza străină a fost dovedită. Obligaţiile cumpărătorului. Bucureşti.2 Cod civil) şi nu reuşeşte să dovedească că lucrul ar fi pierit şi la cumpărător dacă s-ar fi predat la termen (art. Contracte. cumpărătorul suportă şi riscul pieirii lucrului. p. a pieirii lucrului. p. rentă viageră etc. 3 Lect. 2006. chiar dacă nu i s-a făcut tradiţiunea lucrului3. adică primirea unui echivalent în schimbul prestaţiei la care se obligă. Obligaţii . dr.4. Gabriel Boroi. Editura Universul Juridic. 1 2 Prof. Drept civil.). 1.1156 alin. Obiectul contractului. iar nu culpabilă. prestaţiile acestora fiind considerate echivalente2 .p. 12 . univ. adică natura fortuită.4 CONTRACT COMUTATIV Vânzarea este un contract comutativ. dr.5 CONTRACT TRANSLATIV DE PROPRIETATE Rezultatul unei îndelungate evoluţii istorice. 1082-1083 Cod civil). 2001. Liviu Stănescu. ediţia a II-a. Bucuresti. chiar dacă lucrul nu s-a predat şi preţul nu s-a plătit. proprietatea se transmite din patrimoniul vânzătorului în patrimoniul cumpărătorului.2 Cod civil) . vânzătorul va suporta riscurile numai dacă a fost pus în întârziere cu privire la executarea obligaţiei de a preda lucrul vândut (art.1 Cod civil. 971 Cod civil. Spre deosebire de contractele aleatorii (de exemplu.

Curs de drept civil. Dacă amândouă lucrurile au pierit. individualizarea putându-se face şi prin alte metode care asigură identificarea lucrurilor ca fiind ale cumpărătorului. M. Cantacuzino. în lipsă la cererea cumpărătorului. 1929. de exemplu : prin etichetarea coletelor sau predarea lor unui cărăuş pentru a fi transportate la cumpărător 1. Un alt caz întâlnit în practică este acela prin care dacă nu s-a făcut individualizarea. Trebuie să fie vorba de lucruri determinate individual (certe). până la alegere de către vânzător ”3. Rosetti-Bălănescu. Editura Universul Juridic. din depozit. p. astfel vânzătorul suportă paguba pierderii până la alegere. fapta inculpatului de a vinde unor persoane. La termenul stipulat sau. În consecinţă. consimţământul părţilor trebuie să fie manifestat în forma prevăzută de lege). Obligaţiile vânzătorului. dar este liberat de obligaţia de predare şi la plata daunelor-interese pentru neexecutare. iar lucrurile de gen nici nu se pot pierde.B. Principiul transmiterii imediate (automate) a dreptului de proprietate (şi a riscurilor) din momentul încheierii contractului operează numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a). Băicoianu. Astfel. Bucureşti. Vânzătorul trebuie să fie proprietarul lucrului vândut. Obligaţiile cumpărătorului. 16. univ. În cazul obligaţiilor facultative. ceea ce se face de regulă prin predarea lucrului vândut cumpărătorului (predare care se face în toate cazurile şi valorează ca individualizare) dar nu se confundă cu aceasta. al doilea fiind prevăzut ca o simplă posibilitate de plată. Al. contractul de vânzare–cumpărare este un contract solemn. fără greşeala debitorului. lemne plătite deja de alţi cumpărători este prejudiciat avutul unităţii şi nu al cumpărătorilor ce nu l-au ridicat. obligaţia este stinsă. 3 C. iar contractul perfect încheiat (de exemplu: dacă în mod excepţional.II. Bucuresti. În cazul lucrurilor de gen transferul proprietăţii (şi al riscurilor) se produce în momentul individualizării. Hamagiu. vol.Contractul de vânzare-cumpărare. Contracte speciale.p. Întru-cât prin individualizare se produce transferul proprietăţii la care sa obligat vânzătorul. problema transferării dreptului de proprietate şi a riscurilor se rezolvă potrivit regulilor generale – după cum – unicul obiect este un lucru cert ori de gen. vânzătorul trebuie să individualizeze lucrul vândut şi să-l predea. va răspunde pentru neexecutarea obligaţiei asumate. dacă vânzarea are ca obiect un lucru dintre două (sau mai multe) determinate (certe) dar mai alternativ proprietatea se transmite în momentul alegerii2 “ fiindcă prin alegere se individualizează lucrul care urmează să fie dobândit de cumpărător. I. întrucât au ca obiect un singur lucru. Tratat de drept civil român. Francisc Deak. Asemănător lucrurilor de gen se pune problema în cazul obligaţiei alternative. p. transferul proprietăţii nu se poate produce din momentul încheierii contractului căci nu se cunosc bunurile care urmează să fie efectiv dobândite de către cumpărător. În caz contrar. 1 2 Prof. Craiova.658. nu se pune nici problema transferării riscurilor. dr. dovada efectuării este în sarcina lui şi se poate face cu orice mijloc de probă (fiind un simplu fapt juridic). Obiectul contractului. În cazul bunurilor determinate generic. Riscul pierderii fortuite este suportat.543. 2001. b). 13 . Tratat de drept civil.

proprietatea se transmite din momentul în care este gata de recoltat. terminate. univ. Termenul suspensiv afectează transferul proprietăţii numai dacă părţile au prevăzut expres amânarea acestui efect al contractului de vânzare–cumpărare. transferul proprietăţii poate opera numai în momentul în care au fost executate.Contractul de vânzare-cumpărare. Determinarea recoltei se face pe unitate de măsură. c). potrivit căruia transferul proprietăţii are loc „îndată ce părţile s-au învoit“. în acest caz.p. Francisc Deak. odată realizat. 17. Obiectul contractului. 1095 Cod civil). dacă lucrul vândut şi preţul sunt determinate. Stipularea unei condiţii rezolutorii nu afectează transferul proprietăţii din momentul încheierii contractului asupra cumpărătorului. iar condiţia suspensivă amână transferul proprietăţii până la realizarea evenimentului. proprietatea se transmite din momentul individualizării. o recoltă viitoare) deşi pot forma obiectul contractului. Contracte speciale. nu este de ordine publică (imperativă) şi deci poate fi înlăturată chiar dacă lucrul vândut este individual determinat. În cazul vânzării bunurilor viitoare (de exemplu : lucruri care urmează să fie confecţionate. ci numai obligă pe creditor a restitui ceea ce a primit. Astfel se întâmplă dacă părţile au amânat transferul proprietăţii până la împlinirea unui termen suspensiv (de exemplu: până la termenul predării lucrului vândut ori a plăţii preţului) sau până la realizarea unei condiţii suspensive. Întrucât din acest moment lucrurile de gen sunt individualizate. dacă sunt bunuri individual determinate (certe). Asemenea clauze pot fi prevăzute în contract întrucât regula stabilită în art. dacă nu şi-a asumat riscul nerealizării . Trebuie ca părţile să nu fi amânat transferul proprietăţii într-o clauză specială pentru un moment ulterior încheierii contractului. Bucuresti.în tot sau în parte – a lucrului viitor din momentul încheierii contractului şi independent de transferul proprietăţii1. în momentul în care cumpărătorul a ales şi a preluat marfa (de exemplu: a introdus în coşul sau căruciorul pus la dispoziţie). Obligaţiile cumpărătorului. după individualizare (de exemplu : lucrul fabricat în serie). Editura Universul Juridic. Riscurile se transmit asupra cumpărătorului odată cu dreptul de proprietate. în stare de a fi predate cumpărătorului.1295 Cod civil. în caz de îndeplinire a evenimentului prevăzut în condiţie” – art. ci este un simplu debitor care 1 Prof. Dacă acesta părăseşte magazinul cu intenţia de a-şi însuşi marfa fără a plăti preţul. 14 . Lucrul vândut trebuie să existe. nu se face vinovat de furt. În cazul unei recolte viitoare. Ea nu suspendă executarea obligaţiei. d). Un caz special de amânare a transferării dreptului de proprietate întâlnită în cazul cumpărării dintr-o unitate comercială cu autoservire. Tratat de drept civil. („Condiţia rezolutorie este aceea care supune desfiinţarea obligaţiei la un eveniment viitor şi necert. vânzătorul redobândeşte proprietatea cu efect retroactiv. dar. Obligaţiile vânzătorului. 2001. Contractul se încheie. dr. ajungem la concluzia că proprietatea şi riscurile s-au transferat asupra cumpărătorului. iar dacă lucrul executat este de gen.

Mureşan. Bucureşti 1992. univ. fie că părţile s-au referit expres la ambele aspecte. O asemenea disociere trebuie să rezulte dintr-o clauză neîndoielnică şi expres prevăzută în contract2. 2001. 1295 alin. 2 Cod civil. „în materie de vindere de imobile. cumpărătorul să-şi asume riscurile înainte de momentul transferării de proprietate (de exemplu : în cursul executării lucrului viitor) sau vânzătorul să suporte riscurile după ce a operat transferul proprietăţii (de exemplu: în cursul transportului). I. dreptul care rezultă prin vinderea perfectă între părţi. părţile s-au înţeles implicit în sensul că proprietatea se dobândeşte de către cumpărător numai odată cu plata preţului.Contractul de vânzare-cumpărare. p. Contractele civile. Între părţi şi faţă de succesorii lor (succesorii cu titlu universal sau succesorii universali. Teoria generală a obligaţiilor. transferul proprietăţii operează în persoana aceluia dintre cumpărători care a transcris mai întâi contractul. nu şi-a executat obligaţia de plată a preţului. Faţă de creditorul chirografar al vânzătorului (care nu este terţ în materie de publicitate imobiliară dacă înstrăinarea este cu titlu oneros) contractul cu dată certă anterioară urmăririi este opozabil dacă nu este transcris3. Bucuresti. Obligaţiile vânzătorului. Cluj-Napoca. Francisc Deak. Până în acel moment el este un simplu debitor al mărfii alese (vinovat de furt dacă nu plăteşte preţul) iar vânzătorul suportă riscurile în calitate de proprietar1. Bârsan. legatari cu titlu particular şi creditori chirografari). ţinut la notariatul de stat în raza căruia se află situat imobilul vândut4. Contracte de vînzare-cumpărare. Potrivit art. Chirilă. Publicitatea transferurilor drepturilor de proprietate imobiliară. În caz de transcriere în aceeaşi zi are câştig de cauză dobânditorul care a cerut mai întâi transcrierea. 4. În sistemul cărţilor de publicitate funciară. conform celor arătate. prin convenţia dintre părţi. În cazul în care. Dacă vânzătorul înstrăinează un imobil la mai mulţi cumpărători. indiferent dacă a fost sau nu transcris. 63-65. Drept civil. Întrucât o asemenea concluzie nu poate fi admisă. C. transferul proprietăţii a fost amânată pentru un moment ulterior încheierii contractului. şi transmiterea riscurilor asupra cumpărătorului. oarecare drept asupra imobilului vândut”. 1992. Prof.p.290-291. 15 . în mod corespunzător. după lege. Obligaţiile cumpărătorului. Contracte speciale. se consideră că în acest caz ori în alte cazuri asemănătoare de vânzare cu preţ fix. Părţile pot disocia cele două aspecte. deşi supune regulilor publicităţii 1 2 M. contractul produce efecte translative de proprietate. unei a treia persoane care ar avea şi ar fi conservat. se amână. 18.18. Obiectul contractului. Tratat de drept civil. nu pot a se opune mai înainte de transcripţiunea actului. în virtutea legii. fie numai la unul dintre ele. 3 C. 1996. Stătescu. p. Dar faţă de terţe persoane transmisiunea imobiliară va fi opozabilă numai în momentul în care contractul a fost transcris în registrul special de transcripţiune. vol. 1. Editura Cordial Lex. 4 D. p. Editura Universul Juridic. dr.5 PUBLICITATEA IMOBILIARĂ O precizare se mai impune în legătură cu publicitatea drepturilor reale imobiliare. în „Dreptul “ nr.

ambele părţi. aceasta având caracter constitutiv de drepturi. iar constituirea sau strămutarea a fost înscrisă în cartea funciară” (art. S. au fost abrogate prin această lege numeroase acte normative. p. în R.D. dar chiar şi între părţile contractante. un atare drept real este opozabil şi terţilor care au cunoştinţă de existenţa lui. astfel încât drepturile reale imobiliare se strămută. Astfel. Obligaţiile vânzătorului.R. prin care a adoptat o reglementare unitară privitoare la efectele publicităţii imobiliare. În practica judiciară se aplică tot mai frecvent o concepţie nouă în interpretarea dispoziţiilor legale referitoare la cărţile funciare. deşi nu este înscrisă în cartea funciară. folosite până la intrarea în vigoare a Legii 7/1996 (republicată în MO nr. lipsa înscrierii nu poate fi opusă de o parte contractantă celeilalte. civ. În scopul desfiinţării caracterului constitutiv al înscrierii în cartea funciară a fost elaborată legea privind cadastrul funciar general şi publicitatea imobiliară. Bucureşti. se modifică sau se sting. potior iure) art. nu numai faţă de terţi.1996. S. Numai terţii care au cunoştinţă de existenţa unui drept nescris şi încrezându-se în cartea funciară au dobândit.16 din 26. Suceava. va avea preferinţă cel care a intrat în posesia lucrului mai întâi cu bună credinţă. . le pot opune dobânditorului anterior. asemănător sistemului de publicitate al registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni. este acord de voinţă asupra constituirii sau înstrăinării. 1993. atenuându-se foarte mult principiul efectului constitutiv al intabulării. 128 (potrivit principiului qui prior tempore. În materie de creanţe dreptul dobândit este opozabil terţilor din momentul notificării sau acceptării cesiunii de către debitorul cedat (art. deşi a cumpărat mai în urmă (posterior tempore. În repertoriu… 1969-1975. Contracte civile şi comerciale. potior iure). 17 din Legea nr. prin acte cu titlu oneros. 115/1938) sau împotriva debitorului subsecvent de rea-credinţă (ori cu titlu gratuit) înscris în cartea funciară. 4 Francisc Deak. Obiectul contractului.03. De asemenea. 411/1971. Cărpenaru. fiind ţinute de obligaţiile pe care şi le-au asumat prin convenţia intervenită între ele. căci posesia lor constituie cel mai bun sistem de publicitate. 1 2 T. p. 115/1938). precum şi succesorii lor. neavând efect constitutiv. Obligaţiile cumpărătorului. 21. înscrierea asigură numai opozabilitatea faţă de terţi.S.1 Înscrierea în registrul agricol nu are funcţia de publicitate imobiliară2. 201 din 03 martie 2006). 993/1981. 16 . 972 Cod civil4. în temeiul unei cauze arătate. 1 şi 4 din Legea nr. 8. conferind dobânditorului numai un drept „extratabular” în virtutea căreia poate intenta o acţiune în prestaţie tabulară împotriva debitorului care refuză să încredinţeze intabularea (art. . 3 Legea nr.Contractul de vânzare-cumpărare. nr. Jud. Potrivit acestei concepţii. 17 alin. Editura Lumina Lex. dacă vânzătorul a vândut de două ori lucrul mobil (corporal). 1393 Cod civil). 7/1996 a Cadastrului şi publicităţii imobiliare publicată în MO nr. nr. 1992. P. reale ale cărţilor funciare.nr. T.3 Pentru lucrurile mobile nu există un sistem de publicitate. drepturi pe care şi le-au înscris. Dec. „Drepturile reale asupra imobilelor se vor dobândi numai dacă între cel care dă şi cel care primeşte dreptul. civ. numai prin intabulare. Dec. 55-56. Până la intabulare contractul rămâne în sfera raporturilor obligaţionale.

Obiectul contractului.Contractul de vânzare-cumpărare. Obligaţiile cumpărătorului. Obligaţiile vânzătorului. CAPITOLUL 2 CONDIŢIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE 17 .

respectiv. în toate cazurile. cu autorizaţia autorităţii tutelare. VÂNZARE-CUMPĂRARE Ca orice act juridic. pentru a fi valabil încheiat. Dar vânzare-cumpărare este. Contracte speciale. respectiv cu încuviinţarea acestuia şi. trebuie să încheie contractul prin ocrotitorul legal. Obligaţiile vânzătorului.1 2. în materia contractului de vânzare-cumpărare se aplică regulile generale. Iar în aceste cazuri va fi suficient ca partea să abia capacitatea de a face acte de conservare ori de administrare şi. obiectul contractului să fie determinat. act de dispoziţie numai raportat la lucrul vândut şi preţul care formează obiectul contractului. p. Precizăm numai că vânzarea-cumpărare este. potrivit art. cât şi pentru cumpărător. în cazul în care obiectul contractului este un teren şi autorizarea prealabilă a anumitor vânzări. Obligaţiile cumpărătorului. 2001. De aceea. contractul de vânzare-cumpărare. Contracte. trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: părţile să aibă capacitate de a contracta. cumpărarea de materiale pentru repararea casei. licit şi posibil şi cauza contractului să fie licită şi morală. 129 Codul familiei). iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă. 948-968 Cod civil. univ. În schimb. Cât priveşte capacitatea de exerciţiu. Bucuresti. univ. înstrăinare bunurilor supuse pieirii ori stricăciunii sau a celor de mică valoare devenite nefolositoare . În consecinţă. Alături de aceste condiţii generale. dr. dr.p. iar incapacitatea. 1306 Cod civil. Mariana Rudăreanu. Obiectul contractului. întrucât sunt stabilite de lege în funcţie de natura (destinaţia) bunurilor. raportat la patrimoniul părţii contractante. Tratat de drept civil. consimţământul valabil al părţilor care se obligă.art. Prof.Contractul de vânzare-cumpărare. Obligaţii . Editura Universul Juridic.1 CAPACITATEA PĂRŢILOR Conform art. 18 . Interdicţiile (numai) de a vinde (inalienabilitatea). Francisc Deak. 2006. Pentru contractul de vânzare-cumpărare legea prevede anumite incapacităţi speciale. părţile trebuie să abiă capacitate de exerciţiu deplină. iar nu în 1 2 Lect. cazurile de incapacitate sunt expres şi limitativ prevăzute de lege şi sunt de strictă interpretare2. Editura Fundaţiei România de Mâine. în principiu. excepţie. vânzarea-cumpărarea mijloceşte şi efectuarea de acte de conservare sau de administrare a patrimoniului (de exemplu. Acestea sunt: forma autentică. un act de dispoziţie atât pentru vânzător. Aceste incapacităţi sunt interdicţii (prohibiţii) de a vinde şi cumpăra sau de a cumpăra. Deci regula este capacitatea. pot cumpăra toţi cărora nu le este oprit prin lege. 38. în unele situaţii contractul de vânzare-cumpărare mai trebuie să respecte şi alte condiţii pentru a fi valabil încheiat. Bucureşti. să abia încuviinţarea necesara încheierii unor astfel de acte. 90. întotdeauna.

atât convenţionali. 2006. prin vânzări simulate unul dintre soţi ar putea face celuilalt liberalităţi care să exceadă cotitatea disponibilă sau care să fie sustrase raportului donaţiilor (fără îndeplinirea condiţiilor scutirii de raport) . b) Prin această interdicţie se apără şi interesele moştenitorilor (rezervatari sau care beneficiază de raportul donaţiilor).p. obţinând preţul cel mai ridicat.4 Cod civil). Dacă vânzarea între soţi ar fi valabilă. Dacă vânzarea între soţi n-ar fi interzisă. Obiectul contractului. dr. 19 . 809 Cod civil). consideraţia persoanei (intuitu personae). 92. 1308 pct. Obligaţiile vânzătorului. Editura Fundaţiei România de Mâine. 2001. 1308 pct. afară de cazul când contractul s-a încheiat pentru a determina pe una dintre părţi să menţină starea de concubinaj şi deci are o clauză imorală. duce la nulitatea relativă a contractului. împuterniciţi a vinde un lucru nu pot să-l cumpere (art. de regulă. Obligaţiile cumpărătorului. care este de a cumpăra cât mai ieftin. Bucureşti. de moştenitorii ocrotiţi sau de creditori.2 Cod civil) întrucât. Legea a stabilit această prohibiţie (precum şi prohibiţia pentru funcţionari) pentru ca mandatarul (funcţionarul) să nu fie pus în situaţia de a alege între interesul său. Bucuresti. oraşelor. care ar putea să fie fraudaţi prin încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare simulate (inclusiv fictive). 39. c) Prin această interdicţie se mai apără interesele creditorilor.  Mandatarii.3 Cod civil). univ. Lect.  Conform art. Obligaţii . Editura Universul Juridic. Fiind o nulitate relativa. comunelor.1 Cod civil. p. şi interesul pe care trebuie să-l apere. tutorii nu pot cumpăra bunurile persoanelor de sub tutela lor (cât timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost date şi primite . 1307 Cod civil) datorită următoarelor considerente: a) Potrivit legii. Scopul interdicţiei este de a împiedica ca soţii să realizeze sub aparenţa unor vânzări simulate donaţii irevocabile (donatorul abuzând de influenţa pe care o are asupra soţului donator). Contracte. nu se poate admite ca o persoană să cumuleze şi rolul de vânzător şi cel de cumpărător. cât şi legali. Tratat de drept civil. Menţionăm că vânzarea între concubini este valabilă. donaţia între soţi este revocabilă (art. În cazul bunurilor destinate vânzării şi pentru 1 2 Prof. urmează să fie analizate în legătura cu obiectul contractului de vânzare-cumpărare1. ea poate fi confirmată după desfacerea căsătoriei de către părţi sau de către moştenitori după moartea vânzătorului.  Funcţionarii publici nu pot cumpăra bunurile statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care se vând prin mijlocirea lor (art. 1308 pct.Contractul de vânzare-cumpărare. Mariana Rudăreanu. dr. 1308 pct. Contracte speciale.art. s-ar putea ocoli aceasta dispoziţie imperativă a legii prin încheierea unor contracte de vânzarecumpărare simulate.937 Cod civil).  Persoanele care administrează bunuri ce aparţin statului. Francisc Deak. univ. Nerespectarea interdicţiei cu privire la vânzarea între soţi. fără a fi obligaţi să dovedească fraudarea drepturilor2. anularea putând fi cerută de oricare dintre soţi.  Vânzarea între soţi este interzisă (art. municipiilor sau judeţelor nu pot cumpăra bunurile aflate în administrarea lor (art.

bunurile ce au făcut obiectul activităţii de executare silită (art. 3 Legea nr. cetăţenii străini şi apatrizii.94. univ. administratorilor şi funcţionarilor consideram că sancţiunea este nulitatea relativă (deşi textul art. dr.Contractul de vânzare-cumpărare. procurorii şi avocaţii nu pot deveni cesionari (cumpărători) de drepturi litigioase care sunt de competenţa curţii de apel în a cărui circumscripţie îşi exercită funcţia sau profesia (art. precum şi persoanele juridice străine pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România în condiţiile prevăzute de legea specială. 20 . pe bază de reciprocotate. 43 din Legea nr. care există preturi fixe. Obiectul contractului. Prevederile acestei legi nu se aplică în cazul dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi prin moştenire legală. Obligaţiile cumpărătorului. Conform art. precum şi de către persoanele juridice străine este cuprinsă în dispoziţiile Legii nr. Mariana Rudăreanu. Bucureşti.  Judecătorii.93. cumpărarea poate fi recunoscută valabilă. dr. 1309 Cod civil) . Contracte.  Executorii judecătoreşti nu pot dobândi direct sau prin persoane interpuse. p. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini. apatrizi şi de către persoanele juridice străine.  Potrivit Constituţiei. 3 din Titlul X al Legii nr. în condiţiile prevăzute de lege organică. Contracte. publicată în M. 1308 sugerează sancţiunea nulităţii absolute). Obligaţii . dar şi cele în privinţa cărora se poate naşte o contestaţie serioasă şi viitoare (dubius eventus litis) şi indiferent de natura dreptului şi de intenţia cumpărătorului de a-l revinde. p. astfel încât aprecierile subiective sunt excluse.O. Obligaţii . Lect. Întrucât această interdicţie este întemeiată pe un motiv de ordine publică (apărarea prestigiului justiţiei) încălcarea ei se sancţionează cu nulitatea absolută a actului şi cu suportarea cheltuielilor vânzării şi plata daunelor-interese. 1 2 Lect. revizuită în anul 2003. cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte. 312/20053. 188/2000 privind executorii judecătoreşti)1. nr. În cazul judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie şi a procurorilor de la Parchetul General (de pe lângă CSJ). 1008 din 14 noiembrie 2005. pentru ei sau pentru alţii. interdicţia se întinde pe tot teritoriul ţării. mandatarilor. În cazul tutorilor. 2006. 2006. Mariana Rudăreanu. 247/2005. Editura Fundaţiei România de Mâine. 2 Reglementarea dobândirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi. Obligaţiile vânzătorului. Bucureşti. univ. precum şi prin moştenire legală. dacă nu intervin alte cauze de nulitate. Editura Fundaţiei România de Mâine. Prin „drepturi litigioase” trebuie să se înţeleagă nu numai drepturile care formează obiectul unui proces început şi neterminat.

2006. Bucureşti. Editura Fundaţiei România de Mâine. pădurilor şi terenurilor forestiere se face în aceleaşi condiţii cu cele aplicabile cetăţenilor români.Contractul de vânzare-cumpărare. Obligaţiile vânzătorului. cetăţeanul unui stat membru nerezident în România. 4 din Legea nr. Obligaţiile cumpărătorului. 5 alin. Dispoziţia alin. apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România. 21 . 312/2005. 312/2005. dr. pe bază de reciprocitate. apatridul şi persoana juridică aparţinând statelor terţe pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor. univ. precum şi persoana juridică nerezidentă. apatridul nerezident în România. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. 3 din acest act normativ. 6 alin. Art. la împlinirea unui termen de 5 ani de la data aderării României la 2. 312/2005. Obiectul contractului. precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole. Obligaţii .2 CONSIMŢĂMÂNTUL 1 Lect. 1 din Legea nr. 1 din Legea nr. de la data aderării României la Uniunea Europeană. iar pentru apatrizii cu domiciliul în România cu atestatul eliberat de către Ministerul Agriculturii. pot dobândi dreptul de proprietate asupra Uniunea Europeană. în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale. precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute de lege pentru cetăţenii români şi pentru persoanele juridice române. care îşi stabilesc reşedinţa în România sau apatrizi cu domiciliul în România. respectiv sedii secundare. Potrivit art. Pentru aceste persoane dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole. Potrivit prevederilor art. cetăţeanul unui stat membru.94. 1 nu se aplică fermierilor care desfăşoară activităţi independente şi care sun cetăţeni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul într-un stat membru. pădurilor şi terenurilor forestiere la împlinirea unui termen de 7 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană. Calitatea de fermier care desfăşoară activităţi independente se dovedeşte cu documente emise/eliberate de autorităţile competente din statul membru sau de provenienţă. Conform prevederilor art. apatrit cu domiciliul într-un stat membru sau în România. Contracte. constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru. prevede că cetăţeanul unui stat membru. Mariana Rudăreanu. cetăţeanul străin. p.1 terenurilor prin reşedinţe secundare.

în cazul promisiunii de vânzare. locatorul-proprietar se obligă faţă de locatar să-i vândă. o persoană. 364. dar. iar în materia vânzării se aplică regulile dreptului comun. pactul de preferinţă şi dreptul de preempţiune1. neîndoielnic. de obicei înăuntrul unui termen. dar nu constituie o vânzare. urmează să analizăm numai anumite probleme specifice vânzării: promisiunea de vânzare (unilaterală sau bilaterală). întrucât creează obligaţii numai pentru una dintre părţi (promitent). Editura All Beck. una dintre părţi fiind obligată (obligaţia de a face) faţă de cealaltă parte să vândă în viitor un anumit bun. Curs selectiv. fără a se fi 1 2 Prof. Tratat de drept civil. Bucureşti 2003. consimţământul său de a-l cumpăra2.1 PROMISIUNEA DE VÂNZARE Spre deosebire de oferta de a contracta. va refuza vânzarea.eventual a şi vândut lucrul unei alte persoane . prin încălcarea obligaţiei asumate.2. şi nu poate produce efectele unei vânzări. act juridic unilateral. Contracte speciale. Francisc Deak. Vânzarea. Obligaţiile cumpărătorului. care dă naştere la un drept de creanţă. primeşte promisiunea proprietarului de a vinde acel bun. Întrucât problemele juridice privitoare la consimţământ. lucrul dat în locaţiune. prevăzând un eventual interes pentru ea de a dobândi proprietatea unui bun.în vederea formării contractului. Acordul de voinţă între părţi este totdeauna necesar şi totodată suficient . ca şi orice alt contract. ediţia a II-a. evident. 22 .contractul proiectat nu se va mai încheia. dr. beneficiarul având dreptul la daune-interese potrivit regulilor aplicabile obligaţiilor de a face (art. fiind distinctă de ea. p. Obligaţiile vânzătorului. univ. . 2001. un contract (şi nu un act unilateral de voinţă care devine caduc în caz de moarte sau dacă persoana devine incapabilă). se încheie prin consimţământul părţilor. Dacă beneficiarul va opta în sensul cumpărării bunului. Editura Universul Juridic. Promisiunea de vânzare este de fapt un antecontract. precum şi la momentul încheierii contractului sunt cunoscute de la teoria actului juridic şi teoria generală a obligaţiilor.Contractul de vânzare-cumpărare. la principiul autonomiei de voinţă şi libertatea contractuală. Drept civil. De exemplu. 21. 1075 Cod civil). Obiectul contractului. la un preţ stabilit. O promisiune de vânzare acceptată cu aceasta rezervă constituie.cu excepţiile prevăzute de lege . 2. Este însă posibil ca. Liviu Stănescu. beneficiarul promisiunii să se oblige la plata unei sume de bani (preţul dreptului de opţiune). în schimbul dreptului de opţiune ce i se conferă. Rezultă că promisiunea de vânzare este un contract unilateral. Bucuresti. caz în care promisiunea unilaterală de a vinde va fi un antecontract sinalagmatic. dar promitentul. dacă locatarul îşi va manifesta voinţa de a-l cumpăra.p. Gabriel Boroi. rezervându-şi facultatea de a-şi manifesta ulterior. beneficiarul promisiunii putând opta în sensul de a-l cumpăra ori nu.

Promisiunea bilaterală. ci ambii s-au obligat numai să încheie contractul. are ca obiect un teren)1. Nr. la expirarea termenului general de prescripţie. s. care începe să curgă de la data încheierii promisiunii de vânzare2. Nr.pe lângă posibilitatea acordării daunelorinterese sau obligării promitentului. Francisc Deak. Dacă promitentul-vânzător nu-şi respectă obligaţia şi vinde lucrul unei alte persoane. Obligaţiile vânzătorului. Menţionăm că. civ.1191 şi următoarele din Cod civil) aplicabile creanţelor chiar dacă vânzarea proiectată ar fi un contract solemn (de exemplu. este un antecontract. este valabilă. căci beneficiarul nu îşi asuma obligaţia de a cumpăra. sub sancţiunea daunelor cominatorii. fiind guvernată de aceleaşi reguli ca şi promisiunea de vânzare. la fel ca şi cea unilaterala. la preţul stabilit. vânzarea-cumpărarea nu poate fi considerată încheiată.Contractul de vânzare-cumpărare. dacă nu s-a prevăzut un termen.. beneficiarul-cumpărător nu poate cere decât daune-interese. În schimb. Dar soluţia trebuie să fie aceeaşi chiar dacă contractul nu este solemn şi nu există nici alte condiţii legale. Editura Universul Juridic.de a vinde şi cumpăra .cu rezerva fraudei (fraus omnia corrumpit) .. Obligaţia promitentului născută din promisiunea de vânzare se stinge la expirarea termenului prevăzut sau. transformat într-o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare. beneficiarul-cumpărător nu poate cere predarea lucrului.valabilă.nu excludem posibilitatea ca instanţa. Dacă. cu singura deosebire ca în acest caz oricare dintre părţi poate cere încheierea contractului. ci numai aceea de a plăti preţul opţiunii ce i se conferă. în lumina principiului executării în natură a obligaţiilor şi reparării în 1 2 Prof. respectiv să cumpere un teren. p. TS. dacă beneficiarul se obliga la plata unei sume de bani în cazul în care va opta în sens negativ. Bucuresti. Dovada promisiunii de vânzare se face conform regulilor generale (art. dec. întrucât nu a devenit proprietar. univ. Prin urmare. dec. dacă este cazul). iar cumpărătorul nu a cumpărat. 188/1981 mai sus citată. părţile s-au obligat să vândă. Întrucât vânzătorul nu a vândut. 2149/1971.. deşi nu se întâlneşte în practică. iar vânzarea încheiată cu o altă persoană este .în care caz ambele părţi se obligă să încheie în viitor. deşi s-au înţeles asupra lucrului şi asupra preţului. dr. Promisiunea de vânzare poate fi nu numai unilaterală.. 2001. 1969-1975. la încheierea contractului . dar şi bilaterală .p. Dacă însă lucrul se mai găseşte în patrimoniul vânzătorului şi nu există alte impedimente legale . obligaţia de a încheia contractul în viitor (şi cu respectarea dispoziţiilor speciale. Tratat de drept civil. în Repertoriu. Obiectul contractului. promisiunea unilaterală poate fi asumată de cumpărător (promisiune unilaterală de cumpărare). de exemplu. 24. 23 . contractul de vânzare-cumpărare nu este încheiat cât timp contractul nu se întocmeşte în forma prevăzută de lege (autentică) şi cu respectarea dreptului de preempţiune (dacă este cazul). 130. Contracte speciale. contractul de vânzare-cumpărare... Obligaţiile cumpărătorului. Tot astfel.

Contracte speciale. căci relocaţiunea tacită operează în condiţiile contractului iniţial. Obligaţii . proprietatul-locatar se obligă faţă de locatar să-i acorde preferinţă în cazul în care sar hotărî să vândă locuinţa. să pronunţe.2. 247/2005 se prevede că.97. Obiectul contractului. De exemplu.Contractul de vânzare-cumpărare. afară de cazul când se dovedeşte că vânzarea s-a făcut în frauda beneficiarului promisiunii cu complicitatea la fraudă din partea terţului achizitor (fraus omnia corrumpit). O asemenea obligaţie trebuie să fie prevăzută în contractul încheiat între părţi. la preţ egal. operând transferul proprietăţii de la data când rămâne definitivă1. expres reglementată de lege. Editura Universul Juridic. deoarece condiţia este numai simpla potestativă. partea care şi-a îndeplinit obligaţiile poate sesiza instanţa competentă.2 PACTUL DE PREFERINŢĂ Pactul de preferinţă este o variantă a promisiunii de vânzare prin care proprietarul unui bun se obligă ca. este totuşi valabilă. Obligaţiile cumpărătorului. univ. Lect. 26. nu conferă părţii lezate dreptul de a intenta acţiunea în revendicare sau în anularea vânzării făcute cu nesocotirea acestei promisiuni. Bucureşti. nu transmite dreptul de proprietate. beneficiarul pactului va avea acţiune numai împotriva promitentului pentru daune interese. ci numai să acorde preferinţă în cazul în care se va hotărî în acest sens. 2006. cu sau fără construcţii. dr. 1073 şi 1077 Cod civil. în baza art. 1 2 pentru prejudiciul cauzat prin Prof. 2001. p. o hotărâre care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare şi care va avea caracter constitutiv de drepturi. conform regulilor generale privitoare la răspunderea nerespectarea obligaţiei de a face. dr. natură a pagubelor. Francisc Deak. Prin art. Întrucât pactul de preferinţă. Obligaţiile vânzătorului. Mariana Rudăreanu. Contracte. Bucuresti. După cum s-a precizat în practica judecătorească. 2. în situaţia în care ulterior încheierii unui antecontract cu privire la teren. ce poate pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract2. deşi afectată de o condiţie potestativă.p. Tratat de drept civil. un drept prioritar de a cumpăra acest imobil şi nici o analogie nu se poate face între această situaţie şi aceea. la fel ca şi promisiunea de vânzare. Subliniem că în acest caz proprietarul bunului nu se obligă să-l vândă. univ. În legătură cu pactul de preferinţă stipulat în contractul de locaţiune mai menţionăm că dreptul locatarului subzistă şi după expirarea termenului contractului principal dacă acesta este reînnoit tacit. în cazul când îl va vinde. 24 . care creează în favoarea chiriaşilor fondului locativ de stat un drept exclusiv de a cumpăra locuinţele pe care le ocupă. Editura Fundaţiei România de Mâine. 2 din Titlul X al Legii nr. 5 alin. În lipsa fraudei. realizarea ei depinzând şi de împrejurări externe voinţei promitentului. O asemenea promisiune. nici o dispoziţie legală nu creează în favoarea chiriaşului care ocupă un imobil proprietate personală. care l-ar putea determina să-şi vândă bunul. să acorde preferinţă unei anumite persoane.

Contracte.97. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică4. 3 Prof. Lect. În sfârşit. de la principiul potrivit căruia proprietarul dispune liber (exclusiv şi absolut) de bunul său (art. Întrucât legislaţia noastră nu cunoaşte cesiunea de datorie. Editura Fundaţiei România de Mâine. Obligaţiile cumpărătorului. Mariana Rudăreanu. mai ales. Tratat de drept civil.3 DREPTUL DE PREEMŢIUNE Dreptul de preemţiune constă în dreptul prioritar la cumpărare. Contracte speciale. dr. proprietarilor vecini şi arendaşului. Fiind concepută de legiuitor ca o derogare de la principiul liberei circulaţii a bunurilor şi. Contracte speciale. dreptul de preempţiune trebuie ocrotit. 139 din 2 iunie 1994. Francisc Deak. 2001. drept ce reprezintă o derogare de la principiul liberei circulaţii a bunurilor şi de la principiul conform căruia proprietarul dispune liber de bunul său.2 În cazul în care proprietarul unui teren agricol din extravilan intenţionează să-l vândă. Asemănător drepturilor reale. Tratat de drept civil. obligaţia promitentului se transmite numai prin moştenire (mortis causa)1. p. mai precizăm că. Bucureşti.Contractul de vânzare-cumpărare. univ. 37 din lege. Obligaţiile vânzătorului.2.3 În actualul cadru legislativ. Bucuresti. dr. 29. Obiectul contractului. univ. expropriatorul se va adresa în scris fostului 1 2 Prof. 4 Publicată în Monitorul Oficial la României nr. se poate transmite prin acte între vii (cu respectarea formalităţilor prevăzute de lege pentru cesiunea de creanţă) sau prin moştenire. dr. 2006. se poate cere anularea contractului indiferent de buna sau reaua-credinţă a terţului cumpărător şi chiar dacă acesta avea calitatea de beneficiar al unui pact de preferinţă sau ar avea dreptul la retractul litigios. Francisc Deak. recunoscut de lege anumitor persoane. 2. se impune concluzia că textele care reglementează dreptul de preempţiune urmează să fie interpretate restrictiv. în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege. la un preţ ce nu poate fi mai mare decât despăgubirea actualizată. univ. În acest scop.fiind un drept absolut . legea conferă un drept preferenţial de cumpărare la preţ egal coproprietarilor. Pe de altă parte. dacă nu s-a prevăzut altfel în convenţia dintre părţi. mai multe acte normative se referă la dreptul de preemţiune:  Dreptul de preemţiune reglementat de Legea nr.480 Cod civil). Obligaţii . indiferent de titularul lui sau de persoana celui obligat să-l respecte. Editura Universul Juridic. iar expropriatul – fost proprietar – are un drept prioritar la dobândire. dreptul de preempţiune . Editura Universul Juridic. Bucuresti. 28. dreptul beneficiarului rezultând din promisiunea de vânzare (unilaterală sau bilaterală) inclusiv pactul de preferinţă. în cazul în care lucrările pentru care s-a făcut exproprierea nu s-au realizat. 25 . Potrivit art.p. În conflictul dintre diferitele drepturi de preferinţă prioritate are dreptul de preempţiune.p. 2001.este opozabil erga omnes: deci dacă proprietarul vinde terenul cu nerespectarea lui. ca orice drept patrimonial.

G. Obligaţiile vânzătorului. în scris. după care dreptul de preemţiune încetează. 68 din 13 septembrie 2006. prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. Potrivit art. respectiv unităţile administrativ-teritoriale) intenţionează să „înstrăineze” imobilul. dar nu identic cu dreptul de preempţiune analizat mai sus . proprietar.U. Sancţiunea nerespectării dreptului de preemţiune este nulitatea absolută a contractului. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe3. 52 din Codul silvic. referitor la acest drept prioritar . 93 din 8 mai 1996. Francisc Deak. Conform art.G. 148 din 08 aprilie 1999.O. nr.asemănător. acesta din urmă poate dispune de imobil.Contractul de vânzare-cumpărare. Bucuresti. 3 Publicată în Monitorul Oficial la României nr. 139 din 5 octombrie 2005. Obiectul contractului. pentru enclavele din fondul forestier proprietate publică şi terenurile limitrofe acestuia. chiriaşul are drept de preemţiune la cumpărarea acesteia. la preţ şi în condiţii egale. 18 alin. statul. 139 din 17 octombrie 2002 şi O.  Dreptul de preemţiune reglementat de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. deoarece sunt încălcate norme juridice care ocrotesc un interes general. ci la un preţ ce nu poate depăşi despăgubirea actualizată. constând în notificarea intenţiei de înstrăinare expropriatului şi manifestarea voinţei acestuia de a redobândi proprietatea imobilului expropriat în termen de 60 de zile de la primirea notificării. 26 . dr. deoarece proprietarul doreşte să vândă locuinţa. unitatea silvică teritorială în raza căreia se află terenul respectiv. fostul proprietar se bucura de dreptul prioritar nu la un preţ egal (oferit de alţi cumpărători). Legea nr. Unitatea silvică sesizată îşi va manifesta opţiunea în termen de 30 de zile. 493 din 11 iulie 2002 şi O. 1 din acest act normativ. Obligaţiile cumpărătorului. 241 din 16 mai 2001. iar dacă acesta nu optează pentru cumpărare sau dacă nu răspunde expropriatorului în termen de 60 zile de la primirea notificării.G. deci nu numai în caz de vânzare. Proprietarul vânzător este obligat să înştiinţeze.U. nr. nr. 26 din 24 aprilie 1996 publicată în M. cu modificările şi completările aduse de Legea nr. b) Chiar dacă înstrăinarea s-ar face cu titlu oneros. Contracte speciale. c) Procedura exercitării dreptului prioritar este simplă. cu modificările şi completările aduse de O. 1 2 Prof. univ. prin vânzare (fie şi la licitaţie). Legea nr. 2001.1  Dreptul de preemţiune reglementat de Codul silvic2. are drept de preemţiune la toate vânzările de bună-voie sau silite. Editura Universul Juridic. Având în vedere claritatea textului. precum şi pentru terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră. 38. în cazul în care contractul de închiriere nu se reînnoieşte. nr.facem numai trei sublinieri: a) Fostul proprietar al imobilului expropriat se bucura de dreptul prioritar la dobândire în toate cazurile în care expropriatorul (statul.U. în legătură cu intenţia de înstrăinare. Tratat de drept civil.p.

clasate în tezaur. 27 . prin Ministerul Culturii. locatarii următoarelor imobile: cele ocupate de unităţi şi instituţii de învăţământ din sistemul de stat (grădiniţe. beneficiază de dreptul de preemţiune şi chiriaşii din imobilele cu destinaţia de locuinţe. proprietate a persoanelor fizice sau juridice de drept privat. 2 şi 3 din Legea nr. cămine-spital pentru bătrâni. a notificării privind intenţia de vânzare. 3 Reublicată în Monitorul Oficial la României nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil1. tribunale. judecătorii. parchete. şcoli profesionale.  Dreptul de preemţiune reglementat de Legea nr. Obligaţiile cumpărătorului. spitale.U. Legea nr. 314 din 28 iunie 2004. 530 din 27 octombrie 2000. În ipoteza în care contractul de vânzare-cumpărare se încheie cu încălcarea dreptului de preemţiune. prefecturi. prin executorul judecătoresc. case de copii). sub sancţiunea decăderii. 10/2001.O. ca şi deţinătorii cu titlul valabil ai imobilelor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă. Obiectul contractului. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice3.Contractul de vânzare-cumpărare. Obligaţiile vânzătorului. 2 Publicată în Monitorul Oficial la României nr. cele ocupate de sedii ale partidelor politice legal înregistrate. 10/2001. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 19892. 4 alin.938 din 20 noiembrie 2006.75 din 14 februarie 2001. 42 alin.G. poliţie de frontieră. cu modificările şi completările aduse de O. Sancţiunea care intervine în cazul încălcării acestui drept de preemţiune este nulitatea relativă.G. case de asigurări de sănătate. trezorerii. şcoli. inspectorate şcolare). Conform art. centre de plasament. şcoli postliceale. 17 din Legea nr.  Dreptul de preemţiune reglementat de Legea nr. consilii locale şi judeţene. ministere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale. în termen de 90 de zile de la data primirii. sancţiunea aplicabilă este nulitatea absolută.U. cele ocupate de instituţii publice (administraţii financiare. monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute num ai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune a statului 1 Publicată în Monitorul Oficial la României nr. arhive naţionale. bunurile culturale mobile. sedii vamale. licee. au drept de preemţiune în cazul încheierii unui contract de vânzare-cumpărare. în ipoteza în care imobilele nu se restituie persoanelor îndreptăţite. instituţii de învăţământ superior). servicii publice comunitare pentru situaţii de urgenţă. 105 din 7 aprilie 2004 şi Legea nr. pot face obiectul unei vânzări publice numai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune de către statul român. 4 din lege. direcţii judeţene. 9 din 11 ianuarie 2001. jandarmerii. poliţie. 16 din 27 martie 2003. nr.  Dreptul de preemţiune reglementat de Legea nr. 36 din lege. curţi de apel. Conform art. Legea prevede că dreptul de preemţiune se poate exercita. primării. cele ocupate de instituţii sanitare şi de asistenţă medico-socială din sistemul public (creşe. colegii. Potrivit art. nr. Conform art.

3 OBIECTUL CONTRACTULUI DE VÂNZARE – CUMPĂRARE Potrivit art. Mariana Rudăreanu. conform căreia numai lucrurile aflate în comerţ (in circuitul civil) pot forma obiectul unui contract.. univ. schimbul). Contracte. 3 Gabriel Boroi. 1310 Cod civil. sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării. art.potrivit legii nu sunt în comerţ. Editura All Beck. p. bunul vândut. Al. Curs selectiv. Obligaţiile cumpărătorului. din partea cumpărătorului. care prevede că pot fi vândute toate lucrurile care sunt în comerţ (in commercio) afară dacă legea opreşte aceasta. op.1 Lucrul să fie în comerţ (în circuitul civil) Potrivit art.  să existe în momentul încheierii contractului sau să poată exista în viitor. face aplicaţia unei reguli generale prevăzute în art. Se poate spune. Hamangiu. iar obligaţia cumpărătorului are ca obiect preţul. Stabilind principiul liberei circulaţii a lucrurilor susceptibile de apropriere. după caz. 2006. Obligaţiile vânzătorului.3. C. român. 962 Cod civil „Obiectul convenţiilor este acela la care părţile sau numai una dintre părţi se obligă”. Putem spune astfel că. de a forma obiectul dreptului de proprietate sau a altor raporturi juridice. de exemplu. 1310 Cod civil prevede şi o derogare importantă de la acest principiu pentru materia contractului de vânzare-cumpărare (şi alte contracte translative de proprietate. în circuitul civil (extra commercium). în cele ce urmează. Liviu Stănescu. ediţia a II-a.  să fie proprietatea vânzătorului. Băicoianu. Rosetti-Bălcescu. p.Contractul de vânzare-cumpărare.3. Obligaţia vânzătorului are ca obiect lucrul. 28 . Editura Fundaţiei România de Mâine. ne vom referi la obiectul material al prestaţiilor părţilor3.1. 2. că obiectul contractului de vânzare-cumpărare este dublu. Obligaţii . plata preţului”2.  să fie determinat sau determinabil. sau al unităţilor administrativ teritoriale. 1 2 Lect. dr. Obiectul contractului. prin Ministerul Culturii şi Cultelor. I. 2.1 2. nu pot forma obiectul acestui contract lucrurile care . Drept civil.1 LUCRUL VÂNDUT Lucrul vândut trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:  să fie în comerţ (în circuitul civil). Bucureşti 2003. având două obiecte deosebite: din partea vânzătorului. Vânzarea-cumpărarea fiind un „contract sinalagmatic. Bucureşti. 554. p. cit. 963 Cod civil. presupune două prestaţii. 374. licit şi posibil.100.

univ. Mariana Rudăreanu. În condiţiile legii bunurile proprietate publică pot fi date în administrare (regiilor autonome ori instituţiilor publice) sau pot fi concesionate ori închiriate (art. respectiv scoase din comerţ (din circuitul civil) vizează. serviciilor publice sau persoanelor juridice fără scop lucrativ 1 2 Gabriel Boroi. locaţiune. Editura Universul Juridic. fie numai inalienabilitatea unor bunuri . 963 şi art. Prof. referitoare la bunurile care. ca atare. Obligaţii . 215/2001)4.p. Bucureşti 2003. în realitate. 29 .213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia). Din cele prezentate mai sus. 2 din Legea administraţiei locale nr. 4 din Constituţie şi Legii nr. nefiind inalienabile.fie numai regimul juridic special (restrictiv) al circulaţiei anumitor bunuri. apele cu potenţial energetic valorificabil şi acelea ce pot fi folosite în interes public. 123 din 20 februarie 2007. Liviu Stănescu. resursele naturale ale zonei economice a platoului continental. căile de comunicaţii. 135 din Constituţie şi art. ediţia a II-a. în condiţiile şi limitele prevăzute de lege2. Obligaţiile vânzătorului. Editura Fundaţiei România de Mâine.) . marea teritorială. 3 Lect. p. 4 Reublicată în Monitorul Oficial la României nr. 375. dar numai de către anumite persoane sau numai în anumite condiţii”1. plajele. sunt inalienabile”. bogăţiile de orice natură ale subsolului. potrivit art. pe durată determinată.1310 Cod civil). prin vânzare-cumpărare) cât timp fac parte din domeniul public. 2006.11 din Legea nr. În sensul propriu-zis al cuvântului. rezultă că noţiunea de „lucruri care sunt în comerţ” (art.) care. univ. Contracte. 46. sunt scoase din circuitul civil numai lucrurile care.aerul. 2001. dr. Contracte speciale. spaţiul aerian. Prohibiţia poate fi „absolută. Bucureşti. Tratat de drept civil.Contractul de vânzare-cumpărare. 101. comodat etc. Vânzarea.dar care pot forma obiectul unor acte juridice netranslative de proprietate (de exemplu. fiind inepuizabile. Prohibiţia poate fi şi „relativă. precum şi alte bunuri stabilite de lege fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. dar nu pot fi înstrăinate-dobândite (de exemplu. Obligaţiile cumpărătorului. Bunurile proprietate publică (mobile sau imobile) pot fi date în folosinţă gratuită. nu aparţin nimănui şi al căror uz e comun tuturor (art. p. pot fi vândute-cumpărate. Obiectul contractului.647 Cod civil).3 Potrivit Constituţiei.res communis . nu sunt susceptibile de a forma obiectul dreptului de proprietate şi al actelor juridice (aşanumitele lucruri comune . Bucureşti. Francisc Deak. 136 alin. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. prin natura lor. dr. Legea declară inalienabile (imprescriptibile şi insesizabile) bunurile care fac parte din domeniul public al statului (de interes naţional) sau al unităţilor administrativ-teritoriale (de interes local). concesionarea şi închirierea se fac prin licitaţie publică (art. Editura All Beck. 125 alin. vizând bunurile care prin natura lor sau printr-o declaraţie a legii sunt de uz sau interes public şi care. razele soarelui. apa mării sau din râul curgător etc. Curs selectiv. Drept civil.

Bucureşti 2003. indiferent de titular sunt şi rămân în circuitul civil.41 alin. Un alt caz de inalienabilitate privind regimul juridic al circulaţiei terenurilor a fost reglementat în capitolul V „Circulaţia juridică a terenurilor” din Legea fondului funciar nr. Astfel. 39. Drept civil. Interdicţia viza trei categorii de persoane fizice: 1 2 Gabriel Boroi. În caz de înstrăinare se aplică. prin schimbarea destinaţiei. prin acte juridice între vii. legea a instituit obligaţia de înstrăinare în termen de 1 an. 18/1991 (republicată în 1998). pe timp de 10 ani socotiţi de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înstrăinarea proprietăţii. a unor suprafeţe mai mari de 100 ha teren agricol în echivalent arabil de familie. sub sancţiunea nulităţii absolute a actului de înstrăinare2. dispoziţiile prevăzute pentru contractul de vânzare-cumpărare. cu respectarea dispoziţiilor din lege.1 din Legea nr. Bucureşti. p. Liviu Stănescu. art.sunt supuse dispoziţiilor de drept comun. art. 30 . Obligaţiile cumpărătorului. 1845 Cod civil). 126 din Legea 215/2001 privitoare la administraţia publică locală)1 Menţionăm că terenurile şi alte bunuri din domeniul privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale . s-a instituit interdicţia de a dobândi în proprietate privată. Curs selectiv. 213/1998 .18/1991. care desfăşoară activitate de binefacere sau de „utilitate publică” (art. dacă prin lege nu se prevede altfel (art.6 din Legea nr. terenurile proprietate privată. 102. 213/1998. p. ediţia a II-a. în proprietatea statului. Contracte.Contractul de vânzare-cumpărare. art. Editura All Beck. 1. Lect.cât timp. Obligaţiile vânzătorului. 2006.7-8 din Legea nr. sub sancţiunea trecerii terenului. Obligaţii . Mariana Rudăreanu. în măsura în care prin legea specială nu se prevede altfel. Prin art. în mod gratuit. Pentru ipoteza în care aceste categorii de persoane fizice sau juridice dobândiseră terenuri înainte de intrarea în vigoare a legii – 20 februarie 1991 – sau prin moştenire. Potrivit dispoziţiilor acestui act normativ.2 din Constituţie. 18 alin. nu sunt trecute în domeniul public potrivit art. 375. De la acest principiu general. art. Obiectul contractului. art. 31 din lege a fost instituită interdicţia de înstrăinare. O altă interdicţie privea dobândirea prin acte juridice între vii a dreptului de proprietate a terenurilor de orice fel de către persoanele fizice care nu erau cetăţeni români sau de către persoanele juridice care nu aveau naţionalitatea română. prin urmare.5 din Legea nr. dr. ele putând fi dobândite sau înstrăinate prin oricare dintre modurile stabilite de legislaţia civilă. pentru terenurile atribuite conform art. univ. prin acte juridice între vii.54/1998. Editura Fundaţiei România de Mâine. 20 şi art. legea a instituit o serie de incapacităţi de a dobândi terenuri în proprietate.

1 Lect. în sfârşit. Sub aspectul caracterelor juridice al interdicţiei de înstrăinare prevăzută de legea fondului funciar. O dispoziţie similară se regăseşte şi în art. 32 conform căruia „terenul atribuit conform art. să se ocupe de creşterea animalelor şi să exploateze raţional pământul în acest scop. în sensul că până la achitarea integrală a preţului. Obligaţii . o inalienabilitate temporară a fost instituită prin art. locuinţa cumpărată în condiţiile acestei legi nu poate fi înstrăinată fără autorizarea prealabilă a unităţii vânzătoare. Contracte. după analizarea opiniilor exprimate în doctrină. univ. are un caracter parţial. deoarece izvorul său este legea. 1. nu pot fi înstrăinate decât cu autorizarea prealabilă a unităţii creditoare. întrucât vizează numai terenurile agricole atribuite unor anumite categorii de persoane fizice.  familiile fără pământ sau pământ puţin din alte localităţi. Mariana Rudăreanu. Obligaţiile vânzătorului. renunţând la proprietatea avută în localitatea lor. are un caracter special. p.1 Legea a fost republicată dându-se textelor o nouă numerotare. 112/1995. 2006. dr. Cu privire la situaţia juridică a unor imobile cu destinaţia de locuinţă. art. 15 din Legea nr.Contractul de vânzare-cumpărare. durata sa fiind de 10 ani. 19 alin. socotiţi de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietăţii şi. 21 şi art.102. care îşi stabileau domiciliul în comună. locuinţele dobândite de chiriaşii titulari de contracte de închiriere pentru apartamentele care nu se restituie în natură foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora. care a prevăzut că locuinţele cumpărate din fondul locativ de stat. 12 din Decretul Lege nr. 43 nu poate fi înstrăinat prin acte între vii timp de 10 ani. 9 alin. Potrivit art.  membrii cooperatori activi care nu au adus teren în cooperativă sau au adus teren mai puţin de 5000 m. sub sancţiunea nulităţii absolute”. deoarece se referă numai la actele de înstrăinare între vii. socotiţi de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietăţii. Editura Fundaţiei România de Mâine. cu credit de la Casa de Economii şi Consemnaţiuni. aveau priceperea necesară şi se obligau în scris să-şi creeze gospodării. astfel că interdicţia de înstrăinare a terenurilor a fost reglementată prin art. prin constituirea dreptului de proprietate. 85/1992. 8 din Legea nr. concluzionăm în sensul că acesta este o inalienabilitate legală. Obligaţiile cumpărătorului. expres prevăzute de lege. nu pot fi înstrăinate timp de 10 ani de la data cumpărării. din extravilan. precum şi pe cei care au lucrat în orice mod ca angajaţi în ultimii 3 ani în cooperativă sau asociaţii cooperatiste şi cărora li s-au atribuit terenuri în condiţiile legii. 31 . Bucureşti. 61/1991 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie. Obiectul contractului.  familiile tinere de ţărani care proveneau din mediul agricol montan. oraş sau municipiu. este temporară.

Francisc Deak. 112/1995. cum ar fi tutunul. 10/2001 s-a menţinut interdicţia de înstrăinare prevăzută de Legea nr. 2001. temporară. O derogare relativă de la principiul liberei circulaţii a bunurilor este reglementată de lege în privinţa bunurilor care constituie monopolul statului şi care pot fi vândute. 1310 Cod civil) şi dreptului proprietarului de a dispune liber şi absolut de bunul său (art. precum şi faptul că exerciţiul acestui drept nu poate fi restrâns decât prin lege. 32 . În aceste condiţii (interes şi caracter temporar). drept garantat. armele. stupefiantele. Contracte speciale. 52. numai de persoane juridice sau fizice autorizate pe bază de licenţă. întrucât o asemenea clauză (pactum de non alienado) contravine principiului liberei circulaţii a bunurilor (art. Astfel fiind. dr. lăsat legat etc. Prof.) sau alt interes (de exemplu. împiedicând inutil libera circulaţie a bunurilor. interdicţia înstrăinării bunului transmis minorului până la majoratul lui). Editura Universul Juridic.p. fost proprietar al locuinţei.Contractul de vânzare-cumpărare. donat. având în vedere trăsăturile juridice ale dreptului de proprietate privată. Tratat de drept civil. Interesul determină şi caracterul temporar al inalienabilităţii (de exemplu. dar s-a prevăzut dreptul chiriaşilor cărora li s-a vândut apartamentele în care locuiau să le înstrăineze sub orice formă înainte de împlinirea termenului de 10 ani de la data cumpărării. în condiţiile prevăzute de lege. în practica judiciară se invalidează o asemenea interdicţie. 1 2 Lect. în limitele prevăzute de lege.1 În sfârşit. precizăm că în principiu un bun nu poate fi declarat inalienabil (scos din circuitul civil) prin voinţa omului (de exemplu. Bucuresti. Concluzionăm că toate aceste interdicţii de înstrăinare reprezintă cazuri de inalienabilitate legală.). dar numai persoanei îndreptăţite. de Constituţie (art. Contracte. Obiectul contractului. Clauza de inalienabilitate nu poate avea caracter perpetuu. 2006. a unei rente viagere în favoarea unui terţ etc. în măsura în care limitarea nu contravine unei dispoziţii imperative sau ordinii publice şi bunelor moravuri (art. 5 Cod civil). dacă este consimţită pur şi simplu.104. clauza contractuală sau testamentară prin care se interzice vânzarea bunului cumpărat. Mariana Rudăreanu. fără a fi fost luată în garantarea unui drept2. respectiv cumpărate. Ulterior. parţială şi specială. dr.480 Cod civil i se pot aduce limitări. 1310 Cod civil are caracter imperativ numai în sensul interzicerii înstrăinării bunurilor declarate de lege inalienabile. iar prerogativelor proprietarului prevăzute de art. clauza de inalienabilitate poate fi recunoscută valabilă. Obligaţiile cumpărătorului. Bucureşti. Obligaţii . Obligaţiile vânzătorului.41). cum ar fi garantarea executării unei obligaţii (de plată a preţului. Rezultă indirect că inalienabilitatea convenţională poate fi recunoscută valabilă numai dacă se justifică printr-un interes serios şi legitim. univ. p. dacă este lipsită de interes. Editura Fundaţiei România de Mâine. univ. până la stingerea obligaţiei garantate sau încetarea în alt fel a interesului). prin Legea nr. 480 Cod civil). întrucât art.

univ.2 Lucrul să existe în momentul încheierii contractului sau să poată exista în viitor A doua condiţie prevăzută de lege pentru validitatea contractului este ca lucrul să existe în momentul încheierii contractului său să poată exista în viitor. potrivit regulilor generale.1. renunţare la contract. ceea ce antrenează şi lipsa cauzei obligaţiei cumpărătorului2. fie să ceară executarea asupra părţii rămase din lucru cu o reducere proporţională din preţ (art. Liviu Stănescu.1311 Cod civil). dar cu nerespectarea ei bunul este înstrăinat.1311 Cod civil). Gabriel Boroi. Alegerea făcută de cumpărător nu trebuie să fie abuzivă (de exemplu.deoarece se situează înainte de momentul încheierii contractului şi deci a momentului transferării dreptului de proprietate . Tratat de drept civil. dacă nu este cauza determinantă a încheierii actului.Contractul de vânzare-cumpărare. După cum rezultă din cele arătate. 53. inclusiv ipoteza în care mai multe lucruri formează obiectul vânzării şi numai unele au pierit. 33 . în cazul lucrurilor mobile. Editura Universul Juridic. nu sunt interdependente. în momentul încheierii contractului (sau nici n-a existat în realitate). Curs selectiv. Dacă părţile (sau cel puţin cumpărătorul) au avut în vedere un lucru existent. cum ar fi o pereche de cai de tracţiune). Bucureşti 2003. Face excepţie ipoteza în care operaţiunea are caracter aleatoriu. Dacă lucrul exista în momentul încheierii contractului. 1909 Cod civil. dar acel lucru era pierit total. dr.1 2. Editura All Beck. la încheierea contractului cumpărătorul este conştient de riscul pieirii (totale sau parţiale).p. Obligaţiile vânzătorului. Dacă clauza de inalienabilitate nu întruneşte condiţiile arătate. cumpărătorul poate alege: fie să renunţe la contract (rezoluţiune). 2001. chiar la un preţ global. numai clauza urmează să fie considerată nulă. vânzarea-cumpărarea este nulă absolut (art.3. Bucureşti. Dacă clauza de inalienabilitate este valabilă. terţul dobânditor de bunăcredinţă se va putea apăra prin invocarea art. riscul pieirii totale sau parţiale . În caz de rezoluţiune. 1 2 Prof. Contracte speciale. întrucât obligaţia vânzătorului este lipsită de obiect. p. ediţia a II-a. Drept civil. în cazul imobilelor. şi prin lipsa publicităţii sau prin invocarea uzucapiunii. dar cumpără sperând să nu fi intervenit (emtio spei). cumpărătorul poate renunţa la contract când executarea parţială nu poate duce la realizarea scopului pentru care a înţeles să cumpere. iar dacă este cazul proprietarul imobilului sau persoana interesată poate cere radierea interdicţiei de înstrăinare din cartea funciară. dar era pierit în parte anterior. Obiectul contractului. deşi partea pierită este neînsemnată sau cele două sau mai multe lucruri cumpărate. În principiu. Francisc Deak. 376. Obligaţiile cumpărătorului.este suportat de vânzător (res perit domino). 1021 Cod civil) sau repararea prejudiciului cauzat prin nerespectarea clauzei. stipulatul clauzei (succesorii lui în drepturi) pot cere rezoluţiunea (revocarea) înstrăinării iniţiale (cu daune-interese) pentru neexecutare de obligaţii (art.

943/1978. Obiectul contractului. numărul. p. lucrul vândut trebuie să fie determinat sau determinabil. lucrul ce se va confecţiona).67. vecinii) sau alte elemente de identificare (precum: marca unui autoturism. dec. Editura All Beck. 6 T. casă. Nr. Face excepţie ipoteza în care contractul are caracter aleatoriu. 2005. p. licit şi posibil. Obligaţiile vânzătorului. 2 Cod civil cantitatea poate să nu fie determinată de la începutul contractului. Satu Mare. 2006. strada. poziţia (localitatea. ediţia 2. numai moştenirea nedeschisă nu poate forma obiectul unui contract (art. va fi obligat şi la plata daunelor interese pentru neexecutarea obligaţiei asumate. Bucureşti. dacă în contract s-a omis să se precizeze calitatea bunului de gen vânzătorul este dator să predea un bun de calitatea mijlocie6. indicându-se natura bunului (teren. de este posibilă determinarea sa”). care nu exista în momentul încheierii contractului. (T. toate fructele unei livezi. 702 şi 965 Cod civil).elia Toader. Obligaţiile cumpărătorului. Contracte speciale. Potrivit art. De exemplu. Bucureşti. cumpărătorul asumându-şi riscul nerealizării (în tot sau în parte) a lucrului viitor. Curs selectiv. 376. Editura Fundaţiei România de Mâine. 964 alin. p. licit şi posibil Ca în orice act juridic. chiar dacă neexecutarea nu este imputabilă vânzătorului.1 Nerealizarea lucrului viitor nu afectează validitatea contractului. Bucureşti 2003. serie motor). Francisc Deak. Nr. Mariana Rudăreanu. 2001. în acest caz vânzătorul. bucureşti. dr. Editura Universul Juridic. ediţia a II-a. autoturism). dar părţile trebuie să indice suficiente elemente pentru a o putea determina în viitor („cantitatea obiectului poate fi necertă. Vânzarea este valabilă dacă are ca obiect un lucru viitor (res futura). Contracte speciale. Obligaţii . de asemenea confiscat. volum. secţia civilă.Contractul de vânzare-cumpărare. 1082 Cod civil) 2. anul fabricaţiei.. cumpărătorul nu va fi obligat să plătească preţul. 1978. Bunurile de gen se determină prin indicarea calităţii şi a cantităţii (număr. dar poate exista în viitor (de exemplu. Potrivit art. Editura All Bak. univ.3 Lucrul să fie determinat sau determinabil. 3 Dacă obiectul este ilicit întrucât provine din contrabandă. sub sancţiunea nulităţii absolute4. Bunurile certe se determină prin prezentarea caracterelor individuale. pe lângă pierderea preţului. 105. în CD. dec. 34 . p.1. se poate vinde toată recolta unui teren. 1 2 Prof. greutate). dacă nu dovedeşte o cauză străină exoneratoare de răspundere (art. 4 Lect. 1103 Cod civil. toate cerealele unui siloz5. 311. 54.p.3. culoarea. univ. Drept civil. 5 Gabriel Boroi.S. emptio-venditio rei speratae). Tratat de drept civil. iar cumpărătorul a cunoscut această provenienţă. Liviu Stănescu. în caz de confiscare nu poate cere restituirea preţului plătit. dr. Cam.3 2. întrucât acesta din urmă suportă riscul contractului în calitate de debitor al obligaţiei imposibil de executat. Dintre bunurile viitoare. Contracte. Drept civil. 462/1976) . nerealizarea independentă de voinţa şi atitudinea vânzătorului (de exemplu. o recoltă. Jud. Bineînţeles.

Al. 58. op. I. fiind terţ faţă de contract. întâlnită totuşi în practică şi efectuată în necunoştinţă de cauză de ambele părţi. Contractul încheiat cu vânzătorul neproprietar poate fi revocat de către cumpărător ca just titlu pentru uzucapiunea de 10-20 ani şi pentru dobândirea fructelor2. sau în împrejurări în care atât vânzătorul. Francisc Deak. cumpărătorul nu mai poate cere anularea acestuia. viciu de consimţământ asupra calităţii esenţiale ale vânzătorului). numai de cumpărător pe cale de acţiune. Cit. Nulitatea poate fi cerută. Obiectul contractului.Contractul de vânzare-cumpărare. Obligaţia de garanţie a vânzătorului pentru evicţiune subzistă şi în situaţia în care cumpărătorul nu a cerut. Adevăratul proprietar nu poate cere anularea. Aceasta este cunoscută sub numele de vânzarea lucrului altuia. Dacă însă. aol. op. 2 Cod civil)... sau înainte de a fi cerut anularea este evins de către adevăratul proprietar.3.1. Obligaţiile cumpărătorului. 1 2 C. 905. În această ipoteză (pentru eroare. deoarece eroarea constituie viciu de consimţământ numai dacă cade asupra persoanei cu care s-a contractat (art. dacă preţul a fost plătit.4 Lucrul să fie proprietatea vânzătorului Deoarece vânzarea-cumpărarea este un contract translativ de proprietate. Când părţile sau cel puţin cumpărătorul. Vânzarea poate fi şi ratificată de adevăratul proprietar. 2. Băicoianu. 954 alin. între timp vânzătorul a devenit proprietarul lucrului după încheierea contractului de vânzare. Problema prezintă importanţă teoretică şi practică mai ales în cazul în care vânzătorul înstrăinează un imobil care aparţine altuia. 35 . Obligaţiile vânzătorului. Vânzarea lucrului altuia este o operaţie juridică anormală. Rosetti-Bălcescu. vânzătorul trebuie să fie titularul dreptului de proprietate asupra lucrului vândut. Dacă vânzătorul nu ar fi proprietar. Vânzătorul nu poate cere anularea contractului. II. s-a admis1 că vânzarea este anulabilă (lovită de nulitate relativă) pentru eroare asupra calităţii esenţiale ale vânzătorului. p. cit. în acest caz. p. au fost în eroare socotind că bunul vândut aparţine vânzătorului. nu ar putea nici să transmită dreptul care face obiectul contractului (nemo dat quod non habet). chiar dacă a fost de bună credinţă. dar poate intenta o acţiune în revendicare. Hamangiu. cât şi cumpărătorul (sau numai unul dintre ei) ştiau că bunul aparţine altei persoane. el a fost considerat al lucrului vândut.

Bucureşti 2003. soarta dreptului dobânditorului va depinde de rezultatul partajului: 1 2 Gabriel Boroi.. 42. chiar dacă nu au participat la încheierea acesteia. şi adevăratul proprietar are acest drept. Obligaţiile vânzătorului. bazată pe dreptul de proprietate. cit. p. 135 din Constituţie. asupra căreia în literatura de specialitate s-a emis părerea că nu se aplică regulile privitoare la vânzarea lucrului altuia (ci regulile proprii stării de indiviziune). Curs selectiv. Drept civil. op. ieşirea din diviziune pentru salvgardarea drepturilor proprii asupra bunului. are o cauză ilicită. ci supune dreptul dobândit de cumpărător condiţiei ca la partaj bunul să fie atribuit vânzătorului. problema erorii nu se mai pune. cu complicitatea şi pe riscul cumpărătorului. Obligaţiile cumpărătorului. În cazul în care părţile au încheiat contractul în cunoştinţă de cauză ştiind că lucrul vândut este proprietatea altei persoane şi deci.Contractul de vânzare-cumpărare. iar în situaţia în care contractul s-a încheiat de către vânzător în frauda dreptului proprietarului. 379. dacă bunul înstrăinat face parte din domeniul public al statului sau unităţilor administrativ teritoriale. opţiune: între a formula acţiunea în constatarea nulităţii absolute a actului juridic sau acţiunea în revendicare. 36 . care este nulă absolut conform art. chiar dacă cumpărătorul a fost de bună credinţă. Editura All Beck. Astfel. În sistemul legii române vânzarea lucrului altuia nu este reglementată şi de aceea este supusă principiilor care guvernează convenţiile. deoarece vânzarea lucrului altuia în cunoştinţă de cauză. p. Liviu Stănescu. constituie un caz tipic de nulitate absolută în virtutea adagiului „fraus omnia corrumpit” („frauda corupe totul”)2. în loc să dispună numai cu privire la cota-parte ideală din dreptul său (ceea ce poate face fără acordul celorlalţi coindivizari). soluţiile sunt diferite1:  Vânzarea este perfect valabilă. deoarece vânzareacumpărarea este pentru verus dominus o res inter alios acta. Întrucât nulitatea absolută a unei convenţii poate fi invocată de orice persoană interesată. 968 Cod civil.  Vânzarea este nulă absolut. ci vânzătorul s-a obligat numai a-l procura mai târziu cumpărătorului. vânzarea nu este nulă. reprezentând o operaţiune speculativă. în caz de neexecutare fiind pasibil de plata daunelor interese. Obiectul contractului. contractul este nul absolut în toate cazurile. înstrăinează bunul indiviz în materialitatea lui. Conform art. ediţia a II-a. oricare dintre coindivizari putând cere. dacă unul dintre coproprietari. Francisc Deak. întrucât acordul de voinţă trebuie să fie interpretat în sensul că părţile n-au urmărit imediata strămutare a proprietăţii lucrului. în tot sau în parte. O situaţie particulară prezintă cazul unui bun aflat în indiviziune (proprietate comună pe cote-părţi). prin acţiune. După încetarea stării de indiviziune. Mai mult proprietarul lucrului vândut are în acest caz.

eventual contract nenumit. Dacă însă aceste condiţii nu sunt îndeplinite. Obligaţiile cumpărătorului. Obiectul contractului. acesta va fi considerat proprietar exclusiv. dar care se plăteşte până la moartea creditorului. ca atare.1 2. cel puţin ca vânzarecumpărare. Obligaţii . dr. Contracte. p. Editura Universul Juridic. În final. vânzarea de către unul dintre soţi a unui bun comun fără consimţământul celuilalt soţ sau a unui bun aparţinând celuilalt soţ. Preţul să fie stabilit în bani Stabilirea preţului sub forma unei sume de bani este de esenţa vânzării. ediţia a II-a. Obligaţiile vânzătorului. 2. 2001. 1295 Cod civil)2.  Dacă bunul va intra în lotul coindivizarului vânzător. Editura All Beck. 107. Curs selectiv. Astfel nu poate fi calificat vânzare-cumpărare. univ. 37 . Liviu Stănescu. Drept civil. ci un schimb. Tratat de drept civil.2 PREŢUL Preţul este obiectul prestaţiei cumpărătorului şi corespunde valorii lucrului vândut. Lect. 61. Bucuresti. o dare în plată sau alt contract. 380.p. dr. Bucureşti 2003. care nu echivalează cu un preţ. pentru stingerea unei obligaţii sau în schimbul unei alte prestaţii contractul nu mai poate fi calificat vânzare-cumpărare. p.3. observăm că există o serie întreagă de cazuri de vânzare a lucrului altuia: vânzarea de către moştenitor aparent. Însă.3. vânzarea va rămâne valabilă. să fie determinat sau determinabil şi să fie sincer şi oneros. 3 Prof. căci îi lipseşte un element esenţial asupra căruia trebuie să se realizeze acordul de voinţă (art. Mariana Rudăreanu. contractul prin care proprietatea unui lucru se transmite în schimbul întreţinerii pe viaţă. vânzarea de către un coindivizar a unui bun proprietate indiviză. Bucureşti. Dacă înstrăinarea unui lucru se face nu pentru bani ci în schimbul altui lucru. contractul este nul absolut. Francisc Deak. univ. vânzarea unui bun furat sau obţinut prin săvârşirea unei infracţiuni.  Dacă bunul va intra în lotul altui coindivizar contractul va fi nul. Obligaţia de întreţinere a debitorului este o obligaţie de a face. Contracte speciale. contractul nu mai este vânzare ci rentă viageră3. ca urmare a efectului retroactiv al partajului. 2006. în mod retroactiv şi.2 Preţul să fie determinat sau determinabil 1 2 Gabriel Boroi. dacă drept contraechivalent s-a stipulat o prestaţie periodică în bani.Contractul de vânzare-cumpărare. Editura Fundaţiei România de Mâine. El trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie fixat în bani.2.

contractul nu poate fi considerat încheiat decât în momentul în care părţile s-au înţeles cu privire la preţ. vânzarea este nulă în lipsă de preţ. Obligaţiile cumpărătorului. În nici un caz instanţa nu este competentă să determine preţul sau persoana terţului în lipsa acordului dintre părţi. Este posibil ca părţile să precizeze în contract numai elementele cu ajutorul cărora preţul va putea fi determinat în viitor . dacă terţul desemnat nu poate sau nu vrea să determine preţul. În aceste din urmă cazuri. chiar dacă contractul nu conţine precizări în această privinţă. fiindcă avizul expertului este la aprecierea instanţei. II. Obiectul contractului. iar dacă contractul a fost executat cu plata unui alt preţ diferenţa urmează să fie plătită. I.Contractul de vânzare-cumpărare. aceste elemente urmând a fi determinate . Preţul este determinabil şi atunci când stabilirea lui este lăsată la aprecierea unui terţ ales de comun acord de către părţi sau de către o persoană determinată de părţi.în lipsă de stipulaţie – potrivit legii.3. 2. Prin preţ sincer se înţelege un preţ real. părţile trebuie să se conformeze. În toate cazurile în care există preţuri legale obligatorii. are semnificaţia unui nou contract încheiat în momentul realizării acordului de voinţă. împuternicit să stabilească preţul. p. civ. Determinarea preţului nu presupune stabilirea modalităţii de plată ori a termenului plăţii. 38 . mandatarul comun al părţilor.3 Preţul să fie sincer şi serios Pentru ca preţul să existe. nr.217. p. vol. fiindcă nu este chemat să soluţioneze un litigiu. respectiv una dintre ele acceptă preţul cerut de cealaltă parte. Tratat de drept civil român. Tot astfel. Preţul este 1 2 C. Obligaţiile vânzătorului. vol. o neînţelegere. col. dec. p. Alexandresco. Rosseti-Bălănescu. mandat care nu poate fi revocat decât prin acordul comun al părţilor2.177. 1929. 992 Cod civil (plata nedatorată). ori preţul stabilit de expert este obligatoriu atât pentru părţi cât şi pentru instanţă 1. respectiv se subînţelege că părţile au avut în vedere preţul legal. dar nu are nici calitatea de expert. acesta se înlocuieşte de drept cu cel legal3. pe care părţile să-l fi stabilit nu în mod fictiv ci în scopul de a fi cerut şi plătit în realitate. 1996. D.2. Băicoianu. IV. 3 T. respectiv restituită în temeiul art.cel târziu la data exigibilităţii obligaţiei de plată . 222/1959 în Repertoriu 1952-1969. Terţul ales în aceste condiţii nu este un arbitru. Hamagiu. Preţul este determinat. Principiile dreptului civil român. Al. În nici un caz determinarea preţului nu poate rămâne la aprecierea ulterioară a părţilor sau să depindă de voinţa uneia dintre ele. 906. căci numai convenţiile legal făcute au putere obligatorie între părţi. dacă cuantumul lui este hotărât de părţi în momentul încheierii contractului. el trebuie să fie sincer şi serios.caz în care preţul este determinabil. Bucureşti. El este în realitate. iar înţelegerea ulterioară dintre părţi cu privire la preţ sau cu privire la persoana unui alt terţ.S. Dacă părţile au stabilit un alt preţ.

p. Hunedoara. 1980. să nu poată constitui obiectul obligaţiei cumpărătorului şi deci o cauză suficientă a obligaţiei asumate de vânzător de a transmite dreptul de proprietate. civ. Drept civil teoria generală a obligaţiilor. nu are deschisă calea acţiunii în resciziune. 4 T. atât de disproporţionat în raport cu valoarea lucrului vândut2. 6/1998.R. Suceava. fictiv. Univ. dec. dar dacă părţile au urmărit în realitate înstrăinarea bunului . printr-un act secret. Obligaţiile cumpărătorului. modificată prin Legea nr. dar numai dacă lezatul este minor între 14-18 ani care încheie singur. 1 2 C. nr. Conform art. 187/1970. C. nr. Obligaţiile vânzătorului. s. 1542/1973. 1640/1977. fără încuviinţarea ocrotitorului legal6. devenind aplicabile regulile simulaţiei şi cele fiscale (fraudarea fiscului). dar şi la subiectivismul părţilor4. în R. Obiectul contractului.74. Preţul trebuie să fie serios. Beleiu.deci numai preţul.Jud. dar fără ca preţul să devină derizoriu. iar echivalenţa este relativă. în R. civ.127. să plătească un preţ mai mare decât cel care se declară în actul notarial. civ. dacă „vânzătorul” a avut intenţia de a face o liberalitate şi dacă sunt îndeplinite toate condiţiile cerute pentru validitatea donaţiei. Dacă preţul este sincer şi serios – nu fictiv sau derizoriu – contractul de vânzare-cumpărare este. În cazul în care preţul este fictiv. 109-110. nr.D. T. 127. dacă în momentul încheierii contractului există o disproporţie vădită între cele două obiecte. p. 7/1989. 1992. valabil. Seriozitatea fiind o chestiune de fapt. 7/1971. 122/1998. este lăsată la aprecierea instanţei 3. Dacă simulaţia constă numai în deghizarea parţială a preţului. Prin derogare de la principiul validităţii contractului chiar şi în cazul lipsei de echivalenţă între preţ şi valoarea legală a lucrului. 39 . dec. încât să nu existe preţ. în Repertoriu 1969-1975. p. din Bucureşti. întrucât părţile sunt libere să determine preţul sub sau peste valoarea lucrului. 6/1974.D. în principiu.S. în R. Jud. nr. şi în cazul preţului derizoriu contractul este nul ca vânzare-cumpărare dar poate subzista ca donaţie. Bîrsan. Dacă partea lezată este un major. nr. Bucureşti. adică să nu fie derizoriu. 161/1989.251. 6 Gh. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. p.R. Pătulea.el poate fi recunoscut valabil ca o donaţie deghizată1. deCod civil nr. 5 T.R. p. se poate cere anularea pentru leziune 5. fiind raportată nu numai la valoarea lucrului vândut. s. contractul este nul ca vânzare-cumpărare căci îi lipseşte preţul. Drept civil teoria generală a dreptului civil. când din intenţia părţilor rezultă că nu este datorat.77. 3 T. p. cu Notă de V. nu şi contractul în întregime este fictiv . contractul este valabil ca vânzare-cumpărare. nr.S. Stătescu. indiferent de mărimea leziunii de care a suferit.D. dec. este nulă absolut vânzarea prin care părţile înţeleg.Contractul de vânzare-cumpărare. Contractul încheiat de o persoană incapabilă (sub 14 ani sau pusă sub interdicţie) este anulabil chiar şi fără leziune.

Deşi orice contract trebuie să îmbrace o formă oarecare. 384. pot fi înstrăinate prin acte juridice inter vivos numai dacă actul juridic a fost încheiat în formă autentică. este realizabil. pe când în realitate nu există. p.  Cauza este licită când este conformă cu normele juridice şi este morală când corespunde regulilor de convieţuire socială. Bucureşti 2003.1 2. Obligaţiile cumpărătorului. Drept civil. Cauza este falsă atunci când părţile sau numai una dintre ele au avut credinţa greşită că scopul pentru care au încheiat vânzarea există. sub sancţiunea nulităţii absolute2. 247/2005 terenurile. Bucureşti 2003. deşi contractul de vânzare-cumpărare este consensual. Având în vedere caracterul sinalagmatic al contractului de vânzare-cumpărare. în anumite cazuri. p.Contractul de vânzare-cumpărare. 40 . Prin excepţie de la principiul consensualismului legea. rezultă trei condiţii ce trebuie îndeplinite de cauza contractului de vânzare-cumpărare:  Cauza să existe. 2. deoarece existenţa ei se prezumă până la proba contrarie. 948 Cod civil. Obligaţiile vânzătorului. De exemplu. o anumită formă.4 CAUZA CONTRACTULUI DE VÂNZARE -CUMPĂRARE Cauza reprezintă un element constitutiv în structura actului juridic şi o condiţie de validitate a acestuia. Cauza imorală atrage nulitatea absolută a vânzării-cumpărării. ediţia a II-a. 966 – 968 cod civil. În esenţă. Curs selectiv. Gabriel Boroi. Liviu Stănescu. Obiectul contractului. Editura All Beck. se cere o anumită formă. potrivit art. 383. indiferent că sunt situate în intravilan sau extravilanul localităţilor şi indiferent de întinderea suprafeţei. Forma nu este prevăzută expres ca o condiţie de valabilitate a contractului. atât vânzătorul. Din dispoziţiile art. in principiu. Liviu Stănescu. potrivit prevederilor art. cât şi cumpărătorul se obligă unul faţă de celălalt. Editura All Beck. În anumite cazuri prevăzute de lege. putem spune că fiecare dintre obligaţiile părţilor au câte o cauză (şi deci nu putem vorbi despre o cauză comună). Drept civil. Vânzarea este valabilă chiar dacă cauza nu este stipulată expres. legea nu impune. 2 din Titlul X al Legii nr. Curs selectiv. cauza este scopul în vederea căruia. ediţia a II-a. ad validitatem. impune expres o formă solemnă pentru validitatea unor vânzări.5 FORMA CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE În dreptul nostru. potrivit art. 1 2 Gabriel Boroi. Cauza falsă este de fapt o eroare asupra cauzei care atrage doar nulitatea relativă a contractului. 967 Cod civil.  Cauza să fie reală.

de regulă prin însăşi încheierea contractului”. odată ce contractul a fost perfectat. cât şi ale cumpărătorului. În consecinţă. ca efect principal al vânzării (indiferent dacă acesta se face la momentul încheierii contractului sau ulterior acestui moment. putem spune că obligaţiile de predare şi de luare în primire a lucrului. dar şi efectul principal al contractului valabil încheiat2. datorate de vânzător şi respectiv de cumpărător sunt de fapt expresii materiale ale înstrăinării şi dobândirii (transmiterii) dreptului de proprietate. 41 . opinii citat.Contractul de vânzare-cumpărare. proprietatea se transferă fără intervenţia părţilor. ar trebui să admitem că şi dobândirea acestuia este o obligaţie a cumpărătorului. Transmiterea dreptului de proprietate nu este o obligaţie a vânzătorului (indiferent că operează îndată sau ulterior) deoarece. prin voinţa părţilor ori a legii) are rol determinat asupra obligaţiei vânzătorului. Obligaţiile cumpărătorului. Pe de altă parte. 51-55. În doctrină s-a apreciat că transmiterea proprietăţii lucrului vândut este numai un caracter juridic şi nu constituie o obligaţie a vânzătorului. dacă am admite că înstrăinarea dreptului de proprietate ar fi o obligaţie a vânzătorului. „deoarece transferul proprietăţii (şi al riscurilor) se produce. În alte cazuri de încheiere a contractelor de vânzare-cumpărare legea impune o anumită formă. Per a contrario. ci numai ad probaţionem sau în vederea îndeplinirii formalităţilor de publicitate a transferului dreptului de proprietate asupra imobilelor. Chirică. Obligaţiile vânzătorului. p. Transmiterea dreptului de proprietate. dar nu ca o condiţie de validitate. Obiectul contractului. 1 2 D.1 CAPITOLUL 3 EFECTELE CONTRACTULUI DE VÂNZARE CUMPĂRARE Principalul efect juridic al contractului de vânzare-cumpărare constă în strămutarea dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător. apreciem că transmiterea dreptului de proprietate este un caracter juridic important al vânzării.

Bucureşti. De regulă. pe bună dreptate. Obiectul contractului. Codul civil nu reglementează expres toate efectele contractului de vânzare-cumpărare. părţile pot stipula şi alte obligaţii – legiuitorul prevăzând numai obligaţiile principale (art. Doctrina a apreciat. ediţia a II-a. interpretarea se face în favoarea debitorului (art.1 OBLIGAŢIILE VÂNZĂTORULUI O dată ce contractul a fost valabil încheiat. dar şi cele referitoare la obligaţiile vânzătorului se interpretează în favoarea cumpărătorului. p. 3 Corneliu Turianu. de regulă. Editura Universitară. Liviu Stănescu. 51. op. Vânzătorul are două obligaţii: să predea lucrul vândut cumpărătorului şi să-l garanteze contra evicţiunii şi contra viciilor. 2 Prof. iar dacă înţelesul actului ar fi îndoielnic. Editura All Beck. Între obligaţiile vânzătorului Codul civil nu prevede obligaţia de a transmite proprietatea lucrului vândut.72. Bineînţeles. Tratat de drept civil. iar altele accesorii celor principale”. p. Înseamnă că. Contracte speciale. Codul civil conţine o dispoziţie în legătură cu interpretarea clauzelor vânzării. aşa cum ele sunt în drept să modifice chiar şi obligaţiile reglementate de lege. Curs de drept civil – Contracte speciale. Francisc Deak. în materie de vânzare. Francisc Deak. 983 Cod civil). art.. că prin contractul de vânzare-cumpărare părţile îşi asumă şi „alte obligaţii. unele de sine stătătoare. p. clauzele neclare „se interpretează în contra vânzătorului”. de regulă. 2001. prin însăşi încheierea contractului. Editura Universul Juridic. încheierea actului în forma autentică în cazul înstrăinării de gen)3. 1312 Cod civil conţine o regulă specială şi derogatorie: vânzătorul – care stabileşte. deoarece transferul proprietăţii (şi a riscurilor) se produce.Contractul de vânzare-cumpărare. Obligaţiile vânzătorului. Obligaţiile cumpărătorului. dacă înţelesul unui contract este îndoielnic. 68. 1361 Cod civil). în cazurile în care proprietatea nu se transmite prin efectul încheierii contractului. se creează obligaţii în sarcina celor două părţi contractante. Desigur. Curs selectiv. 1313 Cod civil) -. vânzătorul este obligat să efectueze acele acte ori fapte care sunt necesare pentru a opera transferul dreptului de proprietate (de exemplu. În materie de vânzare. univ.p. 1 Gabriel Boroi.2 3.1 Prin efectele unui contract se înţeleg obligaţiile pe care contractul le creează în sarcina părţilor contractante. făcând referire numai la obligaţiile principale ale vânzătorului: „de a da lucrul şi de a răspunde de dânsul” (art. nu numai clauzele referitoare la propriile obligaţii. 385. Bucureşti. Drept civil. 2003. dr. condiţiile contractului – trebuie să explice clar obligaţiile sale. 42 . Pentru stabilirea acestor obligaţii. 1313 Cod civil) precum şi la principala obligaţie a cumpărătorului „de a plăti preţul în ziua şi la locul determinat prin contract” (art. cit. Bucureşti 2003.

iar cele ale ridicării de la locul predării (încărcare. Tratat de drept civil.) în sarcina cumpărătorului. dacă s-a stabilit ca loc al executării domiciliul cumpărătorului. Cit. Editura Universitară. 53. Stătescu. În ceea ce priveşte modul de executare.1.p. 1319 Cod civil). În cazul unui lucru individual determinat şi existent în momentul încheierii contractului „în starea în care se află în momentul vânzării” (art. în lipsă de stipulaţie contrară. Această regulă se aplică în cazul în care lucrul vândut poate fi localizat din momentul încheierii contractului (este individualizat).ca depozitar. Rezultă că. 43 . vânzătorul este obligat să predea lucrul vândut „în măsura determinată prin contract” (art. 3 Corneliu Turianu. Francisc Deak. de exemplu. de regulă. C. predarea nu are semnificaţia transferării dreptului de proprietate şi nici chiar a posesiei. numai o atitudine pur pasivă.1318 Cod civil). descărcare etc. iar 1 2 Prof. comodatar etc. numărare) sunt în sarcina vânzătorului. Bucureşti.. Cheltuielile de predare (cântărire. în unele cazuri. op. 1992. 1326 Cod civil). În celelalte cazuri. Bîrsan. şi dacă lucrul nu poate fi localizat.corpore alieno. în alte cazuri. Contracte speciale. când lucrul se află în detenţia lui . predarea trebuie să se facă la domiciliul debitorului (vânzătorului). care conţin norme cu caracter dispozitiv. În ceea ce priveşte obiectul predării. univ. obligaţia de predare a lucrului vândut este cherabilă. măsurare. De exemplu. 3. Curs de drept civil – Contracte speciale.sau există posibilitatea preluării fără concursul vânzătorului). iar nu portabilă. Obligaţiile cumpărătorului. îndeplinirea unor acte sau fapte pozitive necesare pentru ca cumpărătorul să între în stăpânirea efectivă a lucrului cumpărat. din momentul încheierii contractului. 1317 Cod civil). 1314-1334 Cod civil.Contractul de vânzare-cumpărare. Bucureşti. p. dacă nu este stipulaţie contrară (art. transport. C. Obiectul contractului. cheltuielile de transport sunt în sarcina vânzătorului3. Obligaţiile vânzătorului. Cu privire la termenul şi dovada predării se aplică regulile generale referitoare la executarea obligaţiilor2. eliberarea clădirii de către vânzător şi persoanele care nu au un drept opozabil cumpărătorului1. dr. predarea presupune. Editura Universul Juridic..1104 Cod civil).1 PREDAREA LUCRULUI VÂNDUT Obligaţia principală de predare este reglementată de art. 2003. ci numai a detenţiei. 1324 Cod civil). 2001. de exemplu. din partea vânzătorului (lăsarea lucrului la dispoziţia cumpărătorului. p. remiterea titlului de proprietate sau de creanţă (art. iar. cumpărătorul posedând . 287 şi următoarele. 69. Prin predare se înţelege punerea lucrului vândut la dispoziţia cumpărătorului deoarece proprietatea se transmite. 1316 şi art.din momentul în care a devenit proprietar . Predarea se face la locul unde se află lucrul vândut în momentul contractării (art. predarea cheilor clădirii. 1315. potrivit regulilor generale (art.

În caz de întindere lipsă. diferenţa va fi luată în consideraţie după cum urmează: . Dreptul la acţiune pentru majorarea sau scăderea 44 .  Dacă vânzarea este făcută „astfel decât pe măsură”.reguli aplicabile în lipsă de stipulaţie (expresă sau tacită) contrară în contract (art. fiind aplicabile regulile generale referitoare la obiectul plăţii (art. la restituirea cheltuielilor vânzării (art.Contractul de vânzare-cumpărare. standarde etc. Obiectul contractului. pe un preţ de 10 lei mp. cumpărătorul este obligat să plătească în plus preţul excedentului său . 1331 Cod civil). şi la predare sau ulterior se constată că întinderea nu corespunde celei arătate în contract. diferenţa .în plus sau în minus .. adică pe un preţ global (de exemplu.dacă excedentul dovedit prin măsurătoare depăşeşte a 20-a parte a întinderii arătate în contract . eşantioane. cumpărătorul nu poate cere completarea terenului sau rezoluţiunea contractului. pe lângă preţ. locul de casă situat în... 1329 Cod civil). conform regulilor generale. chiar dacă înţelegerea între părţi este diferită (fraus omnia currumpit) . În caz de excedent peste a 20-a parte. Obligaţiile cumpărătorului. de exemplu. În toate cazurile când cumpărătorul cere rezoluţiunea vânzării el are dreptul. iar dacă cumpărătorul păstrează imobilul este obligat să plătească dobânda la suplimentul de preţ (art. 1332 Cod civil) şi la daune-interese. ea poate însă provoca un spor sau o micşorare a preţului dacă valorează cel puţin o a 20-a parte din preţul total al vânzării (art. iar întinderea unuia este mai mare. un teren de 500 mp. cu preţul de 5 mii lei). . fiindcă vânzătorul este în culpă.pentru ipoteza în care vânzătorul predă imobilul prevăzut în contract. Cu privire la obiectul predării. diferenţele de preţ datorate potrivit regulilor arătate se compensează (art. 1333 Cod civil).  Dacă s-au vândut două (sau mai multe) imobile (cu arătarea întinderii) printr-un singur contract şi preţ. cumpărătorul poate opta şi pentru rezoluţiunea vânzării (art. a celuilalt mai mic. în cazul lucrurilor de gen şi viitoare în cantitatea şi calitatea ori alte criterii determinate în contract (mostre. 1328 Cod civil).dacă întinderea este mai mare.dacă întinderea este mai mică.între întinderea declarată şi cea reală nu se ia în consideraţie. reguli speciale sunt prevăzute în materie de vânzare de imobile (în special terenuri) . 1330 Cod civil) şi în caz de fraudă.el poate cere rezoluţiunea contractului (art.). 1327 Cod civil). Obligaţiile vânzătorului. 1331 Cod civil). rezoluţiunea contractului poate fi cerută numai dacă imobilul nu poate fi folosit pentru destinaţia avută în vedere la încheierea contractului. dar întinderea lui este diferită faţă de aceea specificată în contract:  Dacă imobilul s-a vândut „cu arătare de cuprinsul sau şi pe atât măsura” (art. 1100-1103 Cod civil). cumpărătorul poate cere completarea (dacă vânzătorul mai are alături teren) sau o reducere din preţ proporţională cu întinderea găsită lipsă.

Francisc Deak. Corneliu Turianu. o dată cu lucrul vândut. Obiectul contractului. dr. Bucureşti. vânzătorul este obligat să-l conserve până în momentul predării (art. culpa lui fiind prezumată cât timp nu dovedeşte o cauză străină exoneratoare de răspundere (art. Bucureşti. Curs de drept civil – Contracte speciale. 1618 Cod civil). În caz de deteriorare sau pieire a lucrului. Obligaţiile cumpărătorului. p. ambalajul). iar dacă executarea în natură nu este posibilă. În cazul în care lucrul vândut nu se predă în momentul încheierii contractului. art. de exemplu. inclusiv fapta cumpărătorului sau a unui terţ pentru care nu are a răspunde. 1324 C. 1334 Cod civil). Editura Universitară. 1074 Cod civil). Dacă părţile nu s-au înţeles altfel. daune-interese (art. În lipsă de stipulaţie contrară (expresă sau tacită). 45 . preţului ori rezoluţiunea vânzării se prescrie într-un an de la data încheierii contractului (art. fie executarea în natură a contractului (punerea sa în posesie. el trebuie să suporte cheltuielile ocazionate de păstrarea lucrului (art. Dacă cumpărătorul a devenit proprietar din momentul încheierii contractului (întrucât conservarea se face în numele şi pe seama lui). 72.art. 1082-1083 Cod civil). dacă este cazul1. potrivit convenţiei. potrivit regulilor generale cumpărătorul poate invoca excepţia de neexecutare (exceptio non adimpleti contractus) sau poate cere fie rezoluţiunea vânzării cu daune-interese. de asemenea. În caz de neexecuare (totală sau parţială) datorată culpei vânzătorului. chiar dacă. Contracte speciale. vânzătorul este obligat să predea. deoarece lucrul trebuie să fie predat în starea în care se afla în momentul încheierii contractului (art. 1075 Cod civil). proprietatea se transmite ulterior. 2001.p. univ.civ). vânzătorul răspunde ca un depozitar (voluntar sau remunerat . 1077 Cod civil)2. nefiind exclusă nici posibilitatea procurării lucrurilor de gen de la terţi pe seama vânzătorului (art. 1600 Cod civil). 1320 Cod civil). 2003. considerăm că vânzătorul (sau altă persoană care nu are drept de folosinţă opozabil cumpărătorului) are dreptul la restituirea cheltuielilor făcute pentru producerea fructelor. precum şi la accesoriile convenite (de exemplu. Obligaţiile vânzătorului. Tratat de drept civil. 53. Cumpărătorul are dreptul. 1 2 Prof. imobile prin destinaţie. Editura Universul Juridic. caz fortuit sau forţă majoră. 1325 Cod civil). şi fructele percepute după momentul transferării dreptului de proprietate(art. dar lucrul exista în acel moment şi este individualizat.Contractul de vânzare-cumpărare. acţiunea în revendicare sau în garanţie (dar nu şi acţiunea personală de anulare a contractului de locaţiune pentru incapacitate). 1324 Cod civil). la accesoriile lucrului vândut şi la tot ce a fost destinat la uzul său perpetuu (art.

cumpărătorul are dreptul la daune-interese (art. 1321 Cod civil). Ea nu se transmite asupra succesorilor cu titlu particular. nu răspunde de evicţiune. chiar dacă aceştia sunt succesori cu titlu particular şi cu titlu gratuit (de exemplu. Contracte speciale. 1337)3 . Soluţia se justifică prin faptul că.se transmit asupra subdobânditorului şi toate drepturile legate de acel lucru . Francisc Deak. în total ori în parte. Editura Universul Juridic.1 3. Bucureşti. aflate în strânsă conexiune cu lucrul care formează obiectul contractului (cum omni causa). evident. o dată cu lucrul . p. dar şi faţă de subdobânditori. În acest sens. Obligaţia de garanţie a vânzătorului contra evicţiunii există nu numai faţă de cumpărător.1 Obligaţia de garanţie contra evicţiunii Se numeşte evicţiune pierderea proprietăţii lucrului. p.a lucrului vândut. Obligaţii . donatar) şi cu toate că cumpărătorul iniţial (donatorul) nu răspunde de evicţiune faţă de dobânditorul cu titlu gratuit (art. el răspunde de evicţiune faţă de cumpărător .2.1. întrucât obligaţia de garanţie contra evicţiunii este patrimonială. Bucureşti. În cazul vânzării unui bun indiviz. 2006. precum şi de sarcinile care n-au fost declarate la încheierea contractului (art. dar numai de la data punerii în întârziere a vânzătorului (art. 3 Camelia Toader.ca accesoriul lui . Lect.liniştită şi utilă . la decesul vânzătorului se transmite asupra succesorilor universali sau cu titlu universal ai acestora. deoarece aceştia nu sunt ţinuţi de obligaţiile autorilor lor şi nici asupra moştenitorilor beneficiari. 18. 46 . Rezultă că obligaţia de garanţie are o dublă înfăţişare (art. Obiectul contractului. 73. adică garanţia contra evicţiunii şi de utila folosinţă a lucrului. Dacă contractul s-a încheiat printr-un intermediar (de exemplu.1. 1997.110.2 OBLIGAŢIA DE GARANŢIE A LUCRULUI VÂNDUT Obligaţia de garanţie a vânzătorului decurge din principiul că el trebuie să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a asigura cumpărătorului stăpânirea . Editura Fundaţiei România de Mâine. adică garanţia contra viciilor. Tratat de drept civil. Codul civil prevede că vânzătorul este de drept obligat să-l garanteze pe cumpărător de evicţiunea totală sau parţială a lucrului vândut. 3. 2001. editura All Educaţional. Obligaţiile cumpărătorului. acesta. un mandatar). 1336 Cod civil): vânzătorul trebuie să-l garanteze pe cumpărător de liniştita folosinţă a lucrului. În cazul executării cu întârziere a obligaţiei de predare. 1081 şi 1079 Cod civil). dr. Dacă însă intermediarul s-a comportat ca vânzător aparent (mandat simulat prin interpunere de persoane). Mariana Rudăreanu. univ. 828 Cod civil). a proprietăţii lucrului sau tulburarea cumpărătorului în exercitarea prerogativelor de proprietar2. Obligaţiile vânzătorului. dr. deoarece aceştia nu preiau în patrimoniul 1 2 Prof. Evicţiunea în contracte civile.Contractul de vânzare-cumpărare. Contracte.p. univ. Bucureşti.

Codul civil vizează. indiferent că este vorba de o tulburare de fapt3 (de exemplu. Obligaţiile vânzătorului.2. săvârşit de către vânzător sau succesorii săi universali ori cu titlu universal de natură a-l tulbura pe cumpărător în liniştita folosinţă a lucrului. nu poate să evingă (quem de evictione tenet actio. dacă a vândut lucrul altuia (sau coproprietate cu altul) şi apoi l-a moştenit pe adevăratul proprietar (coproprietar. dacă tulburarea 1 2 Corneliu Turianu. Tratat de drept civil. cel care vinde o moştenire fără a specifica cu amănuntul obiectele cuprinse într-însa. Bucureşti. acesta din urmă răspunde (garantează) numai cu calitatea de moştenitor. univ. Editura Universitară. dar tăinuit faţă de cumpărător ori ulterior vânzării. eundem agentem repellit exceptio). Prof. dar vor răspunde de evicţiune intra vires herditatis dacă nu preferă să abandoneze bunurile moştenite în favoarea cumpărătorului. dr. Pe de altă parte. 2006. după moartea lui. Obiectul contractului. Obligaţiile cumpărătorului. Astfel fiind. acesta putându-i opune excepţia de garanţie. Curs de drept civil – Contracte speciale. evicţiunea provenind de la un terţ.Contractul de vânzare-cumpărare. dar neprevăzut în contract.1 Garanţia contra evicţiunii poate rezulta atât din fapte personale cât şi de terţi. Francisc Deak. Editura Fundaţiei România de Mâine. nu răspunde decât de calitatea de moştenitor. coindivizar). vânzătorul invocă un drept de uzufruct sau de abitaţie . 55. nu-l poate evinge pe cumpărător. 2003. Editura Universul Juridic.1. p. nu şi de conţinutul (obiectele) moştenirii.p. 47 . În cazul tulburărilor din partea vânzătorului. excepţia de garanţie poate fi invocată şi în ipoteza inversă în care adevăratul proprietar îl moşteneşte pe vânzător. pe care nu o avea în momentul încheierii contractului. 1399 Cod civil.1 Garanţia contra evicţiunii rezultând din fapte personale. deposedarea cumpărătorului de o parte din terenul vândut) sau de o tulburare de drept (de exemplu. Fapt personal este orice fapt sau act . Mariana Rudăreanu.cu atât mai puternic cuvânt dacă evicţiunea provine dintr-un fapt personal al vânzătorului2. lor (care rămâne distinct de patrimoniul succesoral) obligaţia de garanţie.anterior vânzării. în special. Astfel. 3. Rezultă că ori de câte ori vânzarea-cumpărarea are ca obiect toate drepturile vânzătorului asupra unei moşteniri. Obligaţii .asupra lucrului vândut). Deoarece obligaţia de garanţie a vânzătorului este o obligaţie patrimonială.1. dr. potrivit art. ea se transmite asupra succesorului universal sau cu titlu universal. Bucureşti.nerezervat prin contract .110. Bucureşti. cumpărătorul se poate apăra prin invocarea unei excepţii personale numită „excepţie de garanţie”: cine trebuie să garanteze pentru evicţiune. Vânzătorul nu poate evinge nici în urma dobândirii unei noi calităţi. 2001. Reglementând obligaţia de garanţie pentru evicţiune. 74. Este însă evident că obligaţia de garanţie operează . p. univ. Contracte speciale. 3 Lect. Contracte.

Ea poate fi invocată (de al doilea cumpărător) numai dacă reclamantul (primul cumpărător) cumulează şi calitatea de vânzător (de succesor universal sau cu titlu universal al vânzătorului)1. după vânzare. Curs de drept civil – Contracte speciale. spre deosebire de obligaţia de garanţie pentru evicţiune rezultând din fapta unui terţ. Editura Universul Juridic. el răspunde de evicţiune faţă de primul cumpărător. să evingă pe dobânditorul cu titlu oneros” (inclusiv coproprietarul care îl moşteneşte pe vânzător). Contracte speciale. Tot astfel. dacă. fostul proprietar constituie o ipotecă asupra imobilului vândut şi creditorul ipotecar trece la realizarea garanţiei. Aceasta. de exemplu.1. Editura Universitară.1. Editura Universitară. procesul nu poate fi soluţionat prin invocarea excepţiei de garanţie. indiferent că a fost de bună sau de reacredinţă.1339 Cod civil). iar dacă nu reuşeşte să-l apere va fi obligat să suporte consecinţele evicţiunii. excepţia de garanţie nu poate fi opusă succesorilor cu titlu particular ai vânzătorului. Tratat de drept civil. 2001. dacă proprietarul vinde lucrul de două ori.p. 2003. 3 Corneliu Turianu.Contractul de vânzare-cumpărare. Dacă tulburarea provine din partea unei terţe persoane. orice convenţie contrară este nulă (art. dacă proprietarul (sau moştenitorul lui) a vândut imobilul la două persoane diferite şi primul cumpărător îl revendică de la cel de al doilea. dr.2 Garanţia contra evicţiunii rezultând din fapta unui terţ. Obligaţiile cumpărătorului. în acest caz. vânzătorul este obligat să-l apere pe cumpărător.indiferent că au fost săvârşite înainte sau după încheierea contractului de vânzare-cumpărare . Corneliu Turianu. Astfel. putând fi înlăturată sau modificată prin convenţia dintre părţi . univ. Vânzătorul răspunde în asemenea cazuri . provine din partea moştenitorului. p. precizăm că obligaţia negativa a vânzătorului de a nu-l tulbura pe cumpărător în liniştita folosinţă a lucrului este de esenţa vânzării. Obligaţia de garanţie a vânzătorului pentru fapte proprii . Francisc Deak.2. Astfel. Prof. 56. Curs de drept civil – Contracte speciale. care este numai de natura vânzării. Bucureşti. În sfârşit. 48 . 76. dar şi evicţiunea care se realizează prin intermediul unui terţ. ei nefiind ţinuţi de obligaţiile autorului lor.deoarece evicţiunea rezultă din faptul său personal2. Obiectul contractului. de exemplu. dacă cel de-al doilea si-a înscris titlul de dobândire a imobilului în cartea funciară înaintea primului cumpărător sau a intrat cu bună-credinţa în posesia lucrului mobil.deşi cauza evicţiunii este ulterioară vânzării . Obligaţia de garanţie a vânzătorului există. Obligaţiile vânzătorului. 2003. tot el. căci „acela care are obligaţia garantării de evicţiune nu poate. Bucureşti. În schimb. 3.vizează nu numai tulburarea directă a cumpărătorului. 56. Bucureşti. dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii3: 1 2 să fie vorba de o tulburare de drept. p.

- cauza evicţiunii să fie anterioară vânzării. dr. dacă dreptul terţului asupra lucrului este atât de evident. care nu are un temei juridic. uneori. cumpărătorul plăteşte creanţa ipotecară pentru a degreva imobilul şi pentru a-l păstra. În cazul ipotecilor şi privilegiilor obligaţia de garanţie se declanşează numai dacă debitorul principal nu-şi plăteşte datoria şi creditorul trece la realizarea creanţei. 1 Prof. univ. pentru existenţa obligaţiei de garanţie a vânzătorului. În contra tulburărilor de fapt cumpărătorul se poate apăra singur. încât cumpărătorul renunţă la lucru fără judecată. prin acţiuni posesorii. de exemplu. Este ipoteza. problema garanţiei contra evicţiunii se pune numai dacă adevăratul proprietar le poate revendica în condiţiile art. întrucât micşorează valoarea imobilului.1909-1910 Cod civil. în majoritatea cazurilor. Vânzătorul răspunde. pentru existenţa unor servituţi nedeclarate şi care sunt neaparente (art. De exemplu. de exemplu. Dreptul invocat de către terţul evingător poate să fie un drept real. art. de asemenea. În afara drepturilor reale asupra lucrului. acţiuni respinse de instanţă. Obligaţiile cumpărătorului. 77. 2001.p. împotriva terţului care a pus stăpânire pe lucru sau care contestă dreptul de servitute al cumpărătorului. Francisc Deak. evicţiunea poate fi consecinţa unei acţiuni în justiţie intentată de cumpărătorul însuşi.616 Cod civil) sunt cunoscute şi acceptate de cumpărător. cumpărătorul de la neproprietar devine proprietarul lucrului pe cale de moştenire. necesitatea unei acţiuni în justiţie intentată de către terţ împotriva cumpărătorului. de exemplu. evicţiune poate exista şi în cazul invocării de către terţ a unui drept de creanţă. Obligaţiile vânzătorului. Pe de altă parte. a contractului de locaţiune încheiat de către vânzător. În literatura de specialitate se arată însă şi cazuri de evicţiune care nu sunt consacrate printr-o hotărâre judecătorească. prin mijloacele legale. Tratat de drept civil. de exemplu. nu este suficientă o simplă temere a cumpărătorului de a fi evins sau o reclamaţie oarecare din partea terţului. şi cauza evicţiunii să nu fi fost cunoscută de cumpărător. Obiectul contractului. 49 . luate în posesiune de către cumpărătorul de bună-credinţă.Contractul de vânzare-cumpărare. obligaţia de garanţie contra evicţiunii nu poate fi condiţionată de acţiunea în justiţie a terţului1. Bucureşti. Dacă imobilul a fost vândut ca fond dominant. Contracte speciale. În consecinţă. Editura Universul Juridic.  Vânzătorul este garant numai dacă tulburarea din partea terţului este o tulburare de drept. cum ar fi dreptul de proprietate sau dreptul de uzufruct. evicţiunea este rezultatul unei acţiuni în justiţie. La aceste trei condiţii se mai adaugă. deoarece se presupune că cele aparente (ca şi aşa-numitele servituţi naturale şi legale. 1337 şi 1349 Cod civil). Daca vânzarea a avut ca obiect bunuri mobile. Referitor la această condiţie precizăm că. El nu răspunde pentru simpla tulburare de fapt. vânzătorul răspunde dacă servitutea nu există.

1 Prof. Editura Universul Juridic. între moştenitorii vânzătorului sau între mai mulţi vânzători coproprietari).să se abţină de la orice fapt sau act ce ar putea avea drept consecinţă tulburarea cumpărătorului: obligaţia de a nu face. În acest caz cumpărătorul.în anumite condiţii . obligaţia de a da .plata sumelor de bani datorate cu titlu de despăgubire . În acest scop. 50 . vânzătorul este ţinut .Contractul de vânzare-cumpărare. Dacă cumpărătorul nu cunoştea existenţa locaţiunii sau a îmbunătăţirilor. univ. Obligaţiile cumpărătorului. care . apărându-se singur. chiar începută înainte. şi pierde procesul. dar desăvârşită ulterior. afară numai dacă evicţiunea provine dintr-un fapt personal. Bucureşti. se angajează . dacă cumpărătorul este acţionat în justiţie de către terţ.  A treia condiţie este necunoaşterea cauzei evicţiunii de către cumpărător. avea posibilitatea să întrerupă prescripţia achizitivă. În schimb. Vânzătorul nu poate răspunde de împrejurările ivite după încheierea contractului şi transmiterea lucrului în patrimoniul cumpărătorului .p. cu consecinţa pierderii garanţiei de către cumpărător (art. Cât timp evicţiunea nu s-a produs. 79. Contracte speciale. Deoarece cauza evicţiunii trebuie să fie anterioară vânzării. dr. Dintre aceste trei obligaţii. Dacă evicţiunea s-a produs. printr-o acţiune în garanţie pentru evicţiune. vânzătorul nu răspunde. înseamnă că a acceptat riscul şi problema răspunderii vânzătorului în caz de realizare a riscului nu se poate pune. Dacă el a avut cunoştinţă de pericolul evicţiunii. 1351 Cod civil). devenit proprietar. Dacă cumpărătorul nu-l introduce în proces pe vânzător.răspunderea vânzătorului pentru pagubele suferite de cumpărător: obligaţia de a da. pentru uzucapiunea. 2001. Obligaţiile vânzătorului.este divizibilă. iar vânzătorul nu i le comunică la încheierea contractului. se poate întoarce împotriva lui pe cale principală.în condiţiile arătate .fiind introdus în procesul cu terţul . primele două sunt indivizibile (de exemplu. Sarcina probei cunoaşterii cauzei evicţiunii de către cumpărător incumbă vânzătorului1. dacă dovedeşte că . trebuie să-l introducă în proces pe vânzător printr-o cerere de chemare în garanţie pentru a-l apăra contra eventualei evicţiuni. Obiectul contractului.  Vânzătorul este garant numai dacă tulburarea din partea terţului are o cauză anterioară vânzării.după cum am văzut . contractul având caracter aleatoriu. Dacă evicţiunea este pe cale să se producă. În această acţiune însă. vânzătorul este obligat să-l apere pe cumpărător împotriva pretenţiilor terţului: obligaţia de a face. vânzătorul poate opune cumpărătorului excepţia procesului rău condus (exceptio mali processus). Francisc Deak.este opozabil cumpărătorului sau a îmbunătăţirilor aduse de locatar pe care cumpărătorul este obligat să le plătească. va fi obligat să răspundă pentru evicţiune . Tratat de drept civil.ar fi avut mijloace potrivite pentru a respinge pretenţiile terţului.

3. Editura Fundaţiei România de Mâine. Obiectul contractului. cu singura excepţie a foloaselor realizate de cumpărător din stricăciunile aduse lucrului (art.1. ceea ce justifică dreptul lui la valoarea fructelor restituite. În condiţii identice vânzătorul este obligat să restituie preţul primit şi în ipoteza exercitării acţiunii (directe) în garanţie de către un subdobânditor. p. 51 . dacă este cazul. 1341 pct.3 Efectele obligaţiei de garanţie în caz de evicţiune consumată În situaţia în care cumpărătorul sau succesorul lui în drepturi. vânzătorul este obligat să restituie integral preţul primit (ca la rezoluţiune pentru neexecutare sau nulitate pentru vânzarea lucrului altuia).4 Cod civil) potrivit . Deoarece posesorul de bună-credinţă dobândeşte fructele (art. atât ale procesului din care a rezultat evicţiunea. 1350 Cod civil). însă cu observarea următoarelor reguli speciale: 1 Lect. Obligaţiile cumpărătorului. Obligaţii . chiar dacă valoarea lucrului s-a micşorat din cauze fortuite ori din neglijenţă cumpărătorului. drepturile lui împotriva vânzătorului sunt stabilite de lege după cum evicţiunea a fost totală sau parţială1.Contractul de vânzare-cumpărare. Bucureşti. 1341 pct. cel târziu de la data intentării acţiunii de către terţ). Contracte.1341-1343 Cod civil). La aceste cheltuieli se adaugă şi cheltuielile contractului (autentificare. cât şi. 485 Cod civil). ale acţiunii în regres contra vânzătorului. Dar faţă de vânzător el rămâne un cumpărător de bună-credinţă. indiferent dacă a dobândit lucrul la un preţ mai mic sau mai mare ori cu titlu gratuit.1. cumpărătorul are dreptul să ceară restituirea cheltuielilor de judecată. 2006.2 Cod civil). textul vizează fructele pe care cumpărătorul le-a perceput după ce a devenit de rea-credinţă (a luat cunoştinţă de drepturile terţului asupra lucrului. o dată ce se recunoaşte că drepturile cumpărătorului legate de lucru se transmit asupra subdobânditorului.Vânzătorul este obligat să plătească cumpărătorului diferenţa între preţ şi sporul de valoare dobândit de lucru între momentul încheierii contractului şi data producerii evicţiunii. univ. Obligaţiile vânzătorului. dr. • În sfârşit. Mariana Rudăreanu. . 1341 pct.2. Această soluţie se impune. indiferent dreptului comun (art. • Cumpărătorul mai are dreptul la valoarea fructelor pe care a fost obligat să le înapoieze terţului evingător (art.111.3-4 Cod civil). • În primul rând. taxe de timbru etc. cumpărătorul are dreptul la daune-interese (art.  În caz de evicţiune totală. a fost evins.art. fie şi cu titlu particular. • De asemenea.

el va fi în primul rând obligat să-l despăgubească pe cumpărător. Francisc Deak. el poate cere rezoluţiunea vânzării (art. Evicţiunea parţială constă. primind în schimb preţul şi despăgubiri la fel ca în cazul evicţiunii totale. cumpărătorul restituie lucrul aşa cum a rămas după evicţiune. Bucureşti. Editura Universul Juridic.În afara sporului de valoare (şi în măsura în care nu sunt restituite cu acest titlu.Dacă evicţiunea unei părţi a lucrului este atât de importantă. dacă nu se compensează cu valoarea fructelor culese şi păstrate de cumpărătorul evins. ediţia a II-a. În acest caz. Dacă evicţiunea este numai parţială . cumpărătorul are dreptul să opteze a cere rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare sau menţinerea contractului încheiat. chiar şi cheltuielile voluptuarii.1345-1346 Cod civil. Tratat de drept civil. În caz de evicţiune parţială. Drept civil. încât cumpărătorul n-ar fi cumpărat dacă ar fi putut să o prevadă. p. Editura All Beck. Vânzătorul nu se poate libera oferind o parte din preţ şi nici cumpărătorul nu poate cere o parte din preţ. . 1 2 Prof. dr. şi utile. de către cumpărător a dreptului de proprietate asupra lucrului cumpărat. Liviu Stănescu. Contracte speciale. fie în restrângerea dreptului de folosinţă asupra acestuia.art. Gabriel Boroi. acestea din urmă în limita sporului de valoare. Pentru restul cheltuielilor răspunde numai vânzătorul.Contractul de vânzare-cumpărare. . fie în pierderea în parte. Obligaţiile cumpărătorului.Dacă cumpărătorul nu cere sau nu obţine rezoluţiunea vânzării are dreptul la valoarea părţii pierdute prin efectul evicţiunii. iar vânzătorul va fi garant numai în subsidiar. şi utile. Însă terţul poate fi obligat numai la restituirea cheltuielilor necesare. valoare socotită în momentul evicţiunii. care sporesc valoarea lui. de cauza care a produs excedentul de valoare sau dacă sporul a fost sau nu previzibil ori vânzătorul de bună sau de rea-credinţă (art. Obligaţiile vânzătorului. fie valorificarea sau negarea unui alt drept cu privire la lucru. de exemplu. făcute pentru conservarea lucrului. cu despăgubiri pentru pierderea suferită. 1344 Cod civil). 2001. fie în orice altă restrângerea drepturilor dobândite în temeiul vânzării-cumpărării2. Curs selectiv. Deoarece de aceste cheltuieli profită terţul evingător. indiferent de scăderea sau urcarea valorii lucrului de la vânzare şi până la evicţiune (art. 1348 Cod civil). făcute în scop de lux sau de plăcere . 52 .p. 390. univ. proporţională cu partea evinsă.1  În caz de evicţiune parţială. Bucureşti 2003. vânzătorul este obligat să restituie cumpărătorului cheltuielile necesare. . Obiectul contractului. 1347 Cod civil). iar dacă vânzătorul a fost de rea-credinţă. cheltuielile utile). 80-82.are ca obiect fie o fracţiune din lucru sau o cotă ideală din dreptul de proprietate.

4 Modificări convenţionale ale garanţiei contra evicţiunii. 227. Garanţia agravată.1 3. Regimul legal al garanţiei. iar contra non valentem agere non currit praescriptio (prescripţia nu curge împotriva celui care este împiedicat să acţioneze). expropriere etc. 2001. p. În realitate. inundaţie. dr.) . Obiectul contractului. un contract de locaţiune încheiat. în aceste cazuri. dacă vizează fapte anume determinante. numită garanţie de drept. dar nu poate scuti pe vânzător de a restitui preţul (fără despăgubiri) în caz de evicţiune (art.1. legea prevede doua limitări:  Obligaţia negativă de garanţie a vânzătorului pentru fapte personale nu poate fi nici înlăturată şi nici micşorată prin convenţia dintre părţi. se aplică regulile garanţiei de drept. În ceea ce priveşte clauzele de exonerare de răspundere (înlăturare sau micşorare a garanţiei)..În cazul servituţilor (active sau pasive) ori a altor drepturi. ale terţilor (de exemplu. Clauza nu poate fi considerată cauza determinantă a contractului.  Exonerarea totală sau parţială pentru fapta unui terţ este permisă. Obligaţiile cumpărătorului. poate fi modificat prin convenţia părţilor (art.).2. D. pentru că nu reprezintă clauze de exonerare propriu-zise. Menţionăm însă. . univ. el fiind deţinut fără cauză. Termenul prescripţiei începe să curgă de la data producerii evicţiunii. Bucureşti. În literatura de specialitate se precizează că exonerarea de garanţie pentru fapte personale se admite totuşi. nefiind stabilit cu caracter imperativ. 82-83. pentru tulburări de fapt) sau chiar pentru evenimentele fortuite (de exemplu.p. op. sancţiunea fiind nulitatea clauzei (art. micşorată sau înlăturată complet prin convenţia dintre părţi se numeşte garanţie convenţională (de fapt)2. Obligaţiile vânzătorului. 1338 Cod civil). clauza este valabilă.Contractul de vânzare-cumpărare.1. Acţiunea în garanţie pentru evicţiune a cumpărătorului împotriva vânzătorului se prescrie în termenul general de prescripţie. 53 . ci clauze menite a determina conţinutul şi limitele dreptului transmis. Alexandresco. săvârşite anterior încheierii contractului şi aduse la cunoştinţă cumpărătorului (de exemplu. o servitute constituită etc. Cit. Editura Universul Juridic. 1339 Cod civil). Până în acest moment obligaţia vânzătorului este condiţionată şi cumpărătorul nu poate să acţioneze. deoarece sunt de stricta interpretare. Contracte speciale. Tratat de drept civil. că ele trebuie să fie expres prevăzute şi clar exprimate. cumpărătorul are dreptul la daune-interese în condiţiile dreptului comun (art.legea nu prevede limitări. În caz de îndoială. În privinţa clauzelor de agravare a răspunderii vânzătorului . 1340 Cod civil). dacă nu intervine rezoluţiunea potrivit celor arătate mai sus.pentru fapte proprii. 1 2 Prof. 1349-1350 Cod civil). pentru a atrage sancţiunea nulităţii totale (a contractului). Francisc Deak.

Contracte. ci are o acţiune în garanţie (redhibitorie sau estimatorie) contra vânzătorului. Editura Fundaţiei România de Mâine.2. la încheierea contractului. 2001. p. 4 Prof. dacă se vinde o casa despre care vânzătorul afirmă că este construită din cărămidă. va intra în funcţie obligaţia de garanţie pentru vicii .2 Garanţia contra viciilor lucrului vândut Vânzătorul răspunde de viciile ascunse ale lucrului.1 Cod civil).p. Bucureşti. Deoarece în cazul viciilor vizate de art.p. în substanţa sa. dr. Lect. Între aceste două situaţii există însă deosebiri esenţiale: . a restitui). iar în realitate este din material lemnos. Mariana Rudăreanu.3 De exemplu. dar este afectată de vicii. lat. dr. univ. aceste vicii s-au numit redhibitorii. 1352 Cod civil). cumpărătorul nu a putut cumpăra.4 3. În schimb. 84. univ.1 Condiţiile garanţiei contra viciilor Pentru a opera garanţia contra viciilor se cer întrunite următoarele condiţii: 1 2 Prof. afară numai dacă cumpărătorul a cunoscut. numai că acesta este impropriu întrebuinţării după destinaţie sau din cauza viciilor se micşorează valoarea de întrebuinţare. Curs selectiv. 2006. Obiectul contractului. Liviu Stănescu.2. din cauza acestui viciu de consimţământ. Bucureşti 2003. Francisc Deak. Contracte speciale. dr. 384. univ. 1352 Cod civil cumpărătorul a cumpărat lucrul voit. pericolul evicţiunii sau dacă a cumpărat pe riscul său (caracter aleatoriu)1. Francisc Deak. Editura All Beck.Contractul de vânzare-cumpărare. redhibere. dacă nu se mulţumeşte cu reducerea preţului. se poate cere anularea. p. 3. Obligaţii . lucrul voit şi poate cere anularea contractului.1. a lua înapoi. 2001. Bucureşti. 54 . dacă din cauza lor lucrul este impropriu întrebuinţării după destinaţie sau dacă viciile micşorează într-atât valoarea de întrebuinţare încât cumpărătorul.1.2 Când lucrul vândut este afectat de un viciu în sensul art. 3 Gabriel Boroi. Drept civil. Contracte speciale. poate cere rezoluţiunea contractului printr-o acţiune în garanţie numită redhibitorie (vb. deci eroarea se referă numai la calitatea lucrului. 1352 Cod civil cumpărătorul. Obligaţiile cumpărătorului.în schimb. . în cunoştinţă de cauză. Editura Universul Juridic. în cazul viciilor vizate de art. dacă casa este construită din cărămidă. şi cumpărătorul nu poate cere anularea contractului. Tratat de drept civil. 954 alin.112.2. 84. Obligaţiile vânzătorului. Bucureşti. nu ar fi cumpărat sau ar fi plătit un preţ mai redus (art. Editura Universul Juridic. situaţia prezintă asemănare cu viciul de consimţământ al erorii (sau dolului) asupra substanţei obiectului contractului (art. ediţia a II-a. Tratat de drept civil. 1352 Cod civil.în cazul erorii asupra substanţei obiectului (error in substantiam).

1356-1357 Cod civil). chiar dacă predarea lucrului se face ulterior. deoarece prin efectul încheierii contractului riscurile trec asupra cumpărătorului o dată cu dreptul de proprietate. dr. indiferent că lucrul vândut este un imobil sau un bun mobil. Vânzătorul nu răspunde „de viciile aparente şi despre care cumpărătorul a putut singur să se convingă” (art. printr-o verificare normală. vânzătorul răspunde şi pentru viciile ivite ulterior vânzării. inclusiv antecontractul de vânzare-cumpărare. se defectează sau îşi pierde calitatea din cauza viciilor ivite după vânzare vânzătorul nu răspunde. obligaţia de garanţie pentru vicii se aplică la orice vânzare (vânzare sub condiţie. Tratat de drept civil. la esenţa lucrului (ca la anularea pentru eroare). de experienţă. 84. Contracte speciale. Nu se cere însă ca viciul să se refere la substanţa. dar atentă nici nu putea să-l cunoască.  Trebuie ca viciul să fie ascuns (art. în stare nouă sau uzată (de ocazie). „Lipsa de informare. În practica judecătorească posibilitatea cumpărătorului de a lua cunoştinţă de viciul lucrului se apreciază în abstracto. Obligaţiile cumpărătorului. dar până în momentul transferării dreptului de proprietate. univ. Bucureşti. Prin urmare. Toate cele trei elemente care condiţionează obligaţia de garanţie a vânzătorului pentru vicii trebuie să fie dovedite de cumpărător. cu două excepţii: 1 Prof. după împrejurări. de drepturi litigioase). încât cumpărătorul. cât şi nepriceperea cumpărătorului nu fac ca viciile pe care acesta nu le-a putut constata singur să fie considerate vicii ascunse”1.  Trebuie ca viciul (cauza defecţiunilor manifestate anterior) să fi existat în momentul încheierii contractului. 55 . în cunoştinţă de cauză. Precizăm că răspunderea nu este condiţionată de cunoaşterea viciului de către vânzător (art. nefiindu-i comunicat nici de către vânzător. adică din cauza lui lucrul să fie impropriu întrebuinţării la care este destinat după natura sa ori potrivit convenţiei sau să se micşoreze într-atât valoarea de întrebuinţare.  Trebuie ca viciul să fie grav. Obiectul contractului. Obligaţiile vânzătorului. 1353 Cod civil). n-ar fi cumpărat sau ar fi plătit un preţ mai redus.Contractul de vânzare-cumpărare.deci când lucrul se strica. cu plata preţului în rate.p. Editura Universul Juridic. 2001.1352 Cod civil). Viciul pe care vânzătorul dovedeşte că l-a adus la cunoştinţa cumpărătorului nu poate fi considerat ascuns. numai întinderea răspunderii lui diferă după cum a avut sau nu cunoştinţă de existenţa viciului (art. Francisc Deak. În condiţiile arătate. viciul poate fi considerat ascuns numai dacă cumpărătorul nu l-a cunoscut şi. În cazurile în care proprietatea nu se transmite din momentul încheierii contractului. indiferent de natura sa. avându-se în vedere un cumpărător prudent şi diligent. 1354 Cod civil). Pentru viciile ivite ulterior contractării .

„când această reparare e posibilă şi când ea n-ar ocaziona cheltuieli disproporţionate cu valoarea lucrului” şi. 3 V. Stoica. . să restituie preţul şi cheltuielile vânzării suportate de cumpărător (art. cumpărătorul poate cere o reducere din preţ proporţională cu reducerea valorii lucrului datorat viciului.1.dacă nu s-a obligat să garanteze conţinutul universalităţii .112.2. . Obligaţii .vânzătorul răspunde numai de calitatea sa de moştenitor (art. loc. Lect. cit. 1399 Cod civil). p. 1355 Cod civil. Editura Universul Juridic. Obiectul contractului. dr. 1355 şi 1357 Cod civil). să ceară şi daune-interese. 2006. potrivit art.2 Efectele şi întinderea răspunderii vânzătorului pentru vicii În cazul în care lucrul vândut este afectat de vicii ascunse. Contracte speciale. Cu toate că legea reglementează numai opţiunea între cele două acţiuni. vânzătorul este obligat ca. Mariana Rudăreanu. p. iar cele trei elemente care condiţionează obligaţia de garanţie au fost dovedite de cumpărător.în cazul vânzării de drepturi succesorale . dr. Acţiunea prin care cumpărătorul cere rezoluţiunea vânzării se numeşte redhibitorie (actio redhibitoria). 1 2 Prof. Contracte. dacă viciul este de mică importanţă.1 3. Bucureşti. acţiunea redhibitorie poate fi exercitată de subdobânditor.să ceară rezoluţiunea vânzării. 1360 Cod civil). Dacă cumpărătorul a înstrăinat lucrul. reprimind lucrul.p. Corneliu Turianu.Contractul de vânzare-cumpărare. 56 . în literatura de specialitate şi practica judiciară se întrevede şi posibilitatea „remedierii defecţiunilor” (înlăturarea viciilor) de către sau în contul vânzătorului. În cazul de admitere a acţiunii redhibitorii. Tratat de drept civil.2. adăugăm noi o asemenea soluţie nu contravine intereselor cumpărătorului (mai ales în cazul cumpărării unui lucru în stare nouă). Acţiunea specială de reducere se numeşte estimatorie (actio aestimatoria sau quanti minoris) deoarece deprecierea valorii lucrului se estimează prin expertiză. 16-17. acesta are următoarele posibilităţi2: . instanţa poate aprecia ca dreptul de opţiune a fost exercitat abuziv 3 şi să acorde numai o reducere din preţ. care se face prin intermediul justiţiei. Francisc Deak. univ. Totuşi. 85-88. Bucureşti. Editura Fundaţiei România de Mâine.. .dacă vânzătorul a fost de rea-credinţă. univ. Obligaţiile cumpărătorului. Obligaţiile vânzătorului. Ea este admisibilă chiar dacă natura viciului n-ar face lucrul absolut impropriu destinaţiei sale normale. 2001.să ceară o reducere a preţului. În loc de rezoluţiune. . nu şi de calitatea bunurilor din moştenire.nu există obligaţia de garanţie în cazul vânzării prin licitaţie publică (art.

5 din Decretul nr. ca perioade limită în care viciile ascunse trebuie să fie descoperite. Obiectul contractului. 1358 alin.2). Tratat de drept civil. poate fi obligat numai la restituirea preţului şi a cheltuielilor vânzării (art. 2001. Fără a intra în analiza controverselor privind natura juridica a termenului de 1 an.11 alin. iar dacă viciile au fost ascunse cu viclenie (ceea ce presupune că vânzătorul a fost de rea-credinţă. 88-89. Astfel.Contractul de vânzare-cumpărare. Obligaţii . însă cel mai târziu de la împlinirea unui an de la predarea lucrului de orice natură. Revista română de drept. de exemplu. de regulă. deci ca termene legale generale de garanţie pentru descoperirea viciilor ascunse şi. Termenele de prescripţie menţionate încep să curgă de la data descoperirii viciilor. Dacă el nu cunoaşte viciul lucrului. nr. Prescripţia pentru viciile lucrului. 3 Gheorghe Beliu. paguba suferită de cumpărător sau despăgubirea plătită terţilor pentru paguba cauzată prin accidentul survenit datorită viciului lucrului etc. menţionăm că în practică aceste termene sunt privite. Lect. Francisc Deak. Spre deosebire de materia evicţiunii.1358 alin.1 şi 2 din Decretul nr. dr. 1356 Cod civil). în cazul viciilor ascunse vânzătorul este obligat să plătească daune-interese numai dacă cumpărătorul dovedeşte. nesusceptibile de întrerupere sau de suspendare. univ. s-a precizat că 1 2 conform art.1 3. Deşi art. 57 . ca atare. Obligaţiile vânzătorului.2. vânzătorul nu răspunde pentru vicii (art. 1356 Cod civil vizează plata daunelor numai în cadrul acţiunii redhibitorii. dr.art. Editura Fundaţiei România de Mâine. dovada prejudiciului (de exemplu. extinctivă. majorarea preţului. Bucureşti. considerându-se că aceste daune sunt imprevizibile şi deci datorate numai în caz de dol (art. respectiv 3 ani3. Dacă lucrul a pierit din cauza viciilor. vânzătorul este obligat să restituie preţul şi cheltuielile vânzării.) trebuie să fie făcută de cumpărător. cu excepţia construcţiilor. 8-16. 2. ea se admite şi în cazul acţiunii estimatorii .1 Cod civil). Potrivit dreptului comun.2. iar în cazul construcţiilor cel mai târziu de la împlinirea a trei ani de la predare (art. Editura Universul Juridic.p. 1085 Cod civil). 167/1958)2.113. 1357 Cod civil) . 2006. În schimb.1. Bucureşti. Contracte speciale. dacă lucrul afectat de viciu a pierit fortuit (sau datorită culpei cumpărătorului). în care şi vânzătorul de bună-credinţă poate fi obligat la plata daunelor-interese. 167/1958 privitor la prescripţia Prof. cu orice mijloace de probă (inclusiv prezumţii) că vânzătorul a fost de rea-credinţă (a cunoscut viciile lucrului . Mariana Rudăreanu. 1980. p. iar dacă a fost de rea-credinţă poate fi obligat şi la plata daunelor-interese (art.3 Termenul de intentare a acţiunilor Acţiunea redhibitorie sau estimatorie poate fi intentată într-un termen de 6 luni.p. cunoscând viciile) în termenul general de prescripţie. Obligaţiile cumpărătorului. univ. Contracte.

efectele şi întinderea obligaţiei de garanţie pentru vicii au caracter supletiv. trebuie să aibă loc cel mai târziu într-un an de la predarea lucrului. cu orice mijloace de probă (inclusiv prezumţii. socotit de la data descoperirii viciilor. datorită caracterului imperativ al normelor care reglementează prescripţia extinctivă. vicii descoperite într-o lună de la data vânzării autoturismului folosit). asigurarea numai a pieselor de schimb sau a reparaţiilor necesare etc. Francisc Deak.1 3. 58 .nu ar putea fi invocată faţă de cumpărătorul de bună-credinţă. de trei ani în care viciile ascunse pot fi descoperite (de exemplu. ea este valabilă şi deci produce efecte numai dacă vânzătorul a fost de bună-credinţă (nu a cunoscut viciile . Tot astfel. termenul de un an „nu trebuie interpretat în sensul că legiuitorul ar fi stabilit un al doilea termen de prescripţie pe lângă cel prevăzut de art. dimpotrivă. ele nu pot fi invocate pe cale de excepţie în cadrul acţiunii neprescrise termenul fiind de trei ani) intentate de vânzător pentru plata preţului. Cu respectarea acestei condiţii (necunoaşterea viciilor). Dovada cunoaşterii viciilor de către vânzător trebuie să fie făcută de cumpărător. perpetua sunt ad excipiendum nu este aplicabil. în cazul vânzătorului profesionist). dr. Decretul nr. În sfârşit. 167/1958 . Bucureşti. principiul quae temporalia sunt ad agendum. Menţionăm că limitarea garanţiei poate fi stipulată şi sub forma scurtării termenului de un an. dacă viciile nu au fost invocate (pe cale de acţiune sau pe cale de excepţie) în cadrul termenului de prescripţie. condiţiile.respectiv 6 luni de la descoperirea viciilor ascunse . 90.1. În ceea ce priveşte clauza de limitare sau de înlăturare a garanţiei pentru vicii. univ.5 din Decretul nr. În caz de rea-credinţă a vânzătorului. Obligaţiile vânzătorului. legale sau 1 Prof. rezultând din tăinuirea viciilor la încheierea contractului. de exemplu. În acest sens. să agraveze prin convenţia lor această obligaţie a vânzătorului printr-o clauză expresă.p. Obligaţiile cumpărătorului. clauza de exonerare . Obiectul contractului. Editura Universul Juridic. „dreptul material la acţiune privind viciile ascunse ale unei construcţii se prescrie într-un termen de 6 luni. Dispoziţiile de drept comun analizate privind existenţa.2.1354 Cod civil). 2001. Contracte speciale. părţile fiind libere să limiteze sau chiar să înlăture ori. posibilitatea intentării numai a acţiunii estimatorii.4 Modificări convenţionale ale garanţiei pentru vicii.Contractul de vânzare-cumpărare. Tratat de drept civil. care trebuie constatate cel mai târziu în 3 ani de la predarea construcţiei”. clauzele de înlăturare sau de limitare a garanţiei pentru vicii pot fi foarte variate (suprimarea totală a garanţiei. respectiv. 167/1958 precizează că prin dispoziţiile cu privire la data începerii curgerii prescripţiei. de la care curge prescripţia. nu se aduce o atingere termenelor de garanţie. care nu cunoştea aceste vicii.ci că descoperirea acestora.).2. precizăm că.totală sau parţială .art.

1362 Cod civil) .1 PLATA PREŢULUI Dacă nu s-a prevăzut altfel în contract (art. p. iar în materie de vânzare la locul unde se face predarea 1 2 Prof. pentru buna funcţionare a motorului o perioada determinată etc. ediţia a II-a. nu atrage după sine . 92. Clauzele de agravare a obligaţiei de garanţie nu comportă limitări (răspundere şi pentru vicii aparente. Obligaţiile cumpărătorului. de agravare a garanţiei (şi pentru vicii aparente sau calităţi convenite) şi de limitare a ei în timp (la o perioadă mai scurtă pentru descoperirea viciilor ascunse). prin interpretare. Editura All Beck. de 3 ani. 59 . Precizăm însă.Contractul de vânzare-cumpărare. ele pot introduce în contract obligaţia cumpărătorului de a asigura vânzătorului sau familiei acestuia (sau altor persoane) folosinţa lucrului. să înceteze şi răspunderea de drept comun pentru vicii ascunse. Contracte speciale. Francisc Deak. inclusiv cele aparente. Editura Universul Juridic. în afara celor prevăzute „de drept”.2. trebuie să fie stipulată o clauză expresă în acest sens. că stipularea unei clauze de agravare pentru orice vicii.p. o dată cu răspunderea pentru orice vicii sau de buna funcţionare în cadrul unui termen de garanţie mai scurt de 1 an. convenţionale (art. în contrariul ei. Părţile pot însă stipula şi alte obligaţii pentru cumpărător. În schimb. care va fi. în continuare. respectiv. dacă nu s-a prevăzut altfel în contract. deodată. la domiciliul debitorului (art. Clauza de agravare nu poate fi transformată. Astfel. sau a unei părţi din aceasta. Bucureşti.2 3.1 alin. cumpărătorul este obligat să plătească preţul la locul şi în momentul în care i se face predarea lucrului vândut (art. Liviu Stănescu. Pentru ca.3).3). 2001. termenul de prescripţie însuşi (de 6 luni sau de 3 ani). Gabriel Boroi.1 3. cumpărătorul mai are obligaţia de a suporta cheltuielile vânzării. în lipsă de stipulaţie contrară. 1104 Cod civil). nu poate fi modificat prin convenţia părţilor.încetarea garanţiei pentru viciile ascunse. Obiectul contractului. 11 alin.la expirare .1361 Cod civil). Acest text este derogatoriu de la regulile generale sub două aspecte:  conform regulilor generale în materie de obligaţii plata se face. dr. dacă termenul legal stabilit pentru descoperirea acestora nu a expirat încă. 395. Tratat de drept civil. o asemenea clauză fiind nulă (art. Bucureşti 2003. Obligaţiile vânzătorului. sau de buna funcţionare în cadrul unui termen mai scurt decât cel prevăzut pentru descoperirea viciilor ascunse. Curs selectiv. Drept civil. pentru vicii apărute ulterior vânzării.2 OBLIGAŢIILE CUMPĂRĂTORULUI Cumpărătorul are două obligaţii principale: de a plăti preţul şi de a lua în primire lucrul vândut. după transferul dreptului de proprietate. În afara acestor obligaţii principale.). univ.

ediţia a II-a. Bucureşti 2003. Când cumpărătorul are motive de a se teme de vreo evicţiune.la scadenţă cumpărătorul trebuie să plătească datoria în întregime (principiul indivizibilităţii plaţii . lucrului vândut (fie locul unde se află în momentul vânzării.2. plata se poate cere imediat.Contractul de vânzare-cumpărare. Bucureşti. art. cumpărătorul este obligat să plătească vânzătorului şi dobândă până la efectiva achitare a preţului în următoarele trei cazuri: dacă există convenţie în acest sens. dacă vânzătorul nu consimte la recalcularea ei în funcţie de data plăţii sau dacă prin actul normativ aplicabil nu s-a prevăzut altfel. În schimb. Editura All Beck. iar în materie de vânzare numai în momentul predării lucrului vândut. 94.art. Dacă părţile au stabilit un termen pentru plata preţului . În toate cazurile de vânzare pe credit. 1362 „nu-şi mai are raţiune şi îşi reia aplicaţiunea art. termenul prevăzut numai pentru plata preţului nu afectează obligaţia vânzătorului de a preda lucrul vândut. Bucureşti 2003. afară de cazul în care s-ar fi stipulat că preţul se va plăti şi în astfel de împrejurări2. astfel că plata trebuie să fie făcută la domiciliul debitorului” (cumpărătorului). Dacă însă părţile au derogat de la regula executării concomitente a celor două obligaţii (de exemplu. p. cumpărătorul are dreptul să plătească cu anticipaţie. astfel încât . 1 2 Prof. 396.1.1101 Cod civil). potrivit regulilor generale1. să suspende plata preţului până ce vânzătorul va face să înceteze tulburarea sau ii va da o cauţiune. Drept civil. el are dreptul. 1088 Cod civil ca regulă generală pentru obligaţii băneşti)3. Contracte speciale. dacă lucrul vândut şi predat este producător de fructe (civile sau naturale). Obiectul contractului. au prevăzut că plata preţului să aibă loc ulterior predării). 3 Gabriel Boroi. 1363 Cod civil. Ubi cessat ratio legis. cum prevede art. 396. în toate celelalte cazuri numai dacă şi din momentul în care cumpărătorul a fost pus în întârziere printr-o notificare de plată (iar nu neapărat prin chemare în judecată. ediţia a II-a. 60 . Francisc Deak. Liviu Stănescu. ibi cessat lex. Curs selectiv.1 Dobânda preţului vânzării Potrivit art. univ. Deci obligaţia de plată a preţului este portabilă. conform art. dr.vânzare pe credit .în lipsă de stipulaţie expresă contrară termenul prevăzut pentru redarea lucrului profită şi cumpărătorului. Obligaţiile cumpărătorului. Gabriel Boroi. se prezumă că termenul a fost convenit în favoarea sa. 3. Editura Universul Juridic.p. Curs selectiv. Tratat de drept civil. 1364 Cod civil. fie domiciliul vânzătorului).  în dreptul comun. prin prestaţii succesive (vânzare pe credit cu termene eşalonate de plată a ratelor de preţ). Drept civil. în lipsă de termen. 2001. afară numai dacă înţelegerea dintre părţi a fost ca preţul să fie plătit la diferite termene în mod fracţionat. Editura All Beck. 1104 Codul civil. p. Liviu Stănescu. Obligaţiile vânzătorului. însă dobânda stipulată va fi calculată şi datorată până la termenul prevăzut în contract.

întrucât. în caz de litigiu. Acţiunea în plata preţului . ea se va produce fără intervenţia justiţiei (care. instanţa poate acorda un singur termen de graţie la expirarea căruia. 1322 Cod civil).1. însă numai după punerea în întârziere a 61 .2.Contractul de vânzare-cumpărare. Obligaţiile vânzătorului. El poate.având un asemenea obiect . 1323 Cod civil). renunţând la această posibilitate.să ceară rezoluţiunea contractului pentru neplata preţului (inclusiv a dobânzilor). 3. care este totdeauna posibilă (dacă debitorul este solvabil). 1365 Cod civil) potrivit regulilor generale (art. vânzătorul poate alege între mai multe posibilităţi. dacă cumpărătorul nu plăteşte preţul şi nu beneficiază de un termen suspensiv (art. fie . constată doar îndeplinirea condiţiilor).2 Sancţiunea neplăţii preţului În caz de neexecutare. 1020-1021 şi 1101 Cod civil). între timp. Obligaţiile cumpărătorului. totală sau parţială. 1025 Cod civil). Vânzătorul poate invoca excepţia de neexecutare (confundată cu dreptul de retenţie dacă cumpărătorul a devenit proprietar înainte de invocarea ei). vânzătorul poate cere obligarea cumpărătorului la executarea în natură a obligaţiei. se consideră că a renunţat la acest drept şi nu va putea refuza predarea decât dacă cumpărătorul a decăzut din beneficiul termenului (art.dacă a predat sau este gata să predea lucrul vândut şi nu înţelege să invoce excepţia . cazuri în care vânzătorul va fi obligat la predarea lucrului vândut numai dacă cumpărătorul va da cauţiune că va plăti la termen (art. deoarece are ca obiect o sumă de bani. în caz de transmitere a obligaţiei de plată a preţului asupra moştenitorilor cumpărătorului sau a creanţei asupra moştenitorilor vânzătorului). fără punerea în întârziere. a căzut în faliment sau a devenit insolvabil. Obiectul contractului. fie să invoce excepţia de neexecutare (dacă lucrul vândut nu a fost predat cumpărătorului). dacă cumpărătorul nu plăteşte.are caracter personal şi se prescrie în termenul general de 3 ani. 1366 Cod civil). refuzând să predea lucrul vândut. Dacă un asemenea pericol nu există. Astfel.  Dacă printr-un pact comisoriu expres s-a prevăzut rezoluţiunea de drept a contractului pentru neplata preţului (care operează numai în favoarea vânzătorului). se produce rezoluţiunea de drept a contractului (art. Dacă vânzătorul a acordat un termen pentru plata preţului. Rezoluţiunea contractului poate fi cerută de vânzător (art. cu următoarele trei precizări:  În materia vânzării de imobile instanţa nu poate acorda un termen de graţie dacă vânzătorul este în pericol de a pierde lucrul şi preţul. Vânzătorul nu este însă obligat să ceară executarea silită. a obligaţiei de plată a preţului de către cumpărător. ambele aceste sancţiuni fiind indivizibile (de exemplu.

univ. părţile ar fi renunţat şi la necesitatea punerii în întârziere (pact comisoriu de ultim grad). un preţ mai mic decât cel real convenit.  Potrivit legii.Contractul de vânzare-cumpărare. s-a apreciat că preţul datorat de cumpărător va fi cel „realmente convenit” de părţi şi nu cel simulat. ci chiar bunul vândut.2 1 2 Prof. mai ales în vânzările imobiliare. 98-99. B. nr. 62 . declară în actul autentic.nu persoana cumpărătorului.p. 1-2. printr-o clauză expresă. s-a apreciat că în cazul preţului simulat. cât şi de jurisprudenţă. legea aduce trei restricţii (art. cumpărătorului (art. 1368 Cod civil).dreptul de a cere rezoluţiunea pentru neplata preţului nu este opozabil terţilor dobânditori de drepturi reale asupra lucrului vândut (care au îndeplinit actele necesare pentru ca dreptul lor să fie opozabil terţilor) decât dacă vânzătorul a îndeplinit cerinţele legii pentru conservarea privilegiului sau de vânzător şi anume. Despre simulaţie cu orice preţ. Francisc Deak. Contracte speciale.faţă de terţul adjudecatar în vânzări silite. Obligaţiile vânzătorului.rezoluţiunea rămâne fără efect în contra autorităţilor publice (cum ar fi în caz de expropriere sau rechiziţie).1. 13681369 Cod civil): . 2001.în ultima instanţă . declarat în actul autentic. cumpărătorul va putea fi obligat decât la plata preţului declarat în actul autentic.3 Simulaţia preţului În practica juridică s-a pus problema situaţiei în care părţile contractante. Într-o opinie a doctrinei. La acest principiu.1 3. Pătraşcu. iar dacă lucrul vândut este un bun mobil. prin intentarea acţiunii în rezoluţiune în termen de 8 zile de la predare. Editura Universul Juridic. deoarece acesta este singurul valabil (pentru că imobilul nu poate fi înstrăinat decât prin formă solemnă impusă de lege). dr. Aspecte controversate. în Studii de drept românesc. prin înscrierea privilegiului în cartea funciară înainte de a se fi înscris titlul terţului dobânditor. ceea ce înseamnă că urmăreşte . dacă lucrul vândut este un imobil. Într-o opinie contrară. Bucureşti. împărtăşită atât de doctrină. A.2. la care ne raliem. p. afară numai dacă. „acţiunea vânzătorului pentru rezoluţiunea vânzării este reală” (art. cu scopul de a plăti taxe şi onorariu notarial mai mici. . Obiectul contractului. Obligaţiile cumpărătorului. întrucât rezoluţiunea se produce cu efect retroactiv şi deci se răsfrânge şi asupra terţilor dobânditori de drepturi asupra lucrului vândut. 35. Jora. . prevăzut pentru exerciţiul acţiunii derivând din privilegiu.1367 Cod civil). 1991. Tratat de drept civil.

întrucât declararea unui preţ inferior celui real în actul autentic de vânzare cumpărare a unui imobil poate produce consecinţe deosebite sub aspectul administrativ sau chiar penal (de exemplu. Tratat de drept civil. cheltuielile (de transport.1121 Cod civil). Vânzătorul mai are posibilitatea să opteze pentru rezoluţiunea contractului cu daune-interese.2. 205.2 3. la nevoie sub sancţiunea de daune cominatorii.Contractul de vânzare-cumpărare. LUAREA ÎN PRIMIRE A LUCRULUI VÂNDUT Corelativ cu obligaţia de predare a vânzătorului cumpărătorul este obligat să ia în primire lucrul vândut la locul şi la termenul la care vânzătorul este obligat să-l predea.) fiind în sarcina cumpărătorului. vânzătorul poate cere instanţei obligarea cumpărătorului la luarea în primire a lucrului. 3 Prof. Bucureşti. 1370).3 De menţionat. Dacă părţile nu au stipulat un pact comisoriu expres care să aibă ca efect rezoluţiunea de drept a contractului. administraţia financiară fiind în drept să pretindă taxele legale la nivelul preţului real încasat şi nu a celui simulat). vânzându-l unui terţ nu ar putea reţine preţul încasat de la primul cumpărător. Drept civil. p. dar numai dacă în contract s-a stabili termenul ridicării şi numai în favoarea vânzătorului (art. Obligaţiile vânzătorului. 63 . Curs selectiv. 1010-1021 Cod civil). în cazul produselor (care se deteriorează repede) şi a altor lucruri mobile (în special efecte şi acţiuni supuse fluctuaţiilor de valoare). având în vedere importanţă deosebită a respectării termenului de luare în primire. p. ediţia a II-a. Cumpărătorul nu ar putea invoca aceasta rezoluţiune pentru a se libera de obligaţia de a plăti preţul. 99-100. Prin urmare. ea se produce pe cale judecătorească.dacă a valorificat lucrul. dacă nerespectarea termenului de ridicare nu se datorează faptei sale. În caz de neexecutare. 398. Francisc Deak. univ.operează numai dacă în contract s-a stipulat termenul ridicării (cu care se asimilează convenţia tacită rezultând din uzuri) şi numai în favoarea vânzătorului (care poate renunţa la beneficiul lui cerând executarea)3. Drept civil. Editura Actami. În schimb. sau poate cere autorizarea instanţei să-l depună în alt loc. Editura Universul Juridic. dr. 3 2 I.cu efecte asemănătoare pactului comisoriu de ultim grad . că soluţia de mai sus este valabilă strict domeniului civil. Filipescu. potrivit cărora actul simulat este valabil (producând efecte numai între părţile contractante şi faţă terţi). nici vânzătorul . Gabriel Boroi. Contracte speciale. dacă are nevoie de locul unde se găseşte (art. Prin derogare de la regula rezoluţiunii judiciare. ca urmare a rezoluţiunii restituţio în întegrum. Editura All Beck. de depozitare etc. 1997. Liviu Stănescu. potrivit regulilor generale (art. după punerea în întârziere a cumpărătorului. Obligaţiile cumpărătorului. Obiectul contractului. Bucureşti. 2001.2. Justificarea soluţiei de mai sus are la bază efectele simulaţiei în dreptul nostru. p. această rezoluţiune . Teoria generală a obligaţiilor. suportând şi cheltuielile ridicării de la locul predării. Codul civil prevede rezoluţiunea de drept a contractului şi chiar fără punerea în întârziere a cumpărătorului. Bucureşti 2003.

Relaţiile dintre părţi sunt cârmuite numai de clauzele contractuale şi de art.1 1 Prof. El are însă dreptul la daune-interese potrivit regulilor generale (de exemplu. ca accesoriu al preţului. care guvernează raporturile vânzătorului şi cumpărătorului cu terţii. univ.2. el va trebui să facă dovada acelei înţelegeri netrecute în actul de vânzare. Astfel. conform art. cumpărătorul nu ar putea pretinde diferenţa dacă vânzătorul a valorificat lucrul după rezoluţiunea de drept a contractului la un preţ mai mare. diferenţa dintre preţul obţinut şi cel iniţial). p. taxele de timbru şi de autentificare . 2001. 1551 Cod civil). 64 . În raport cu terţii. Asemenea reguli. deşi în actul ce constată condiţiile vânzării nu s-a stipulat nimic în această privinţă.să plătească. 1305 Cod civil. rezoluţiunea operează numai în folosul vânzătorului. dacă avocatul care a redactat contractul şi a efectuat alte acte este mandatarul ambelor părţi. dr. Editura Universul Juridic. cheltuielile vânzării (cheltuielile propriu-zise ale actului.în lipsă de stipulaţie contrară . Obiectul contractului. 100-101. 3.onorariul notarial . 1035 Cod civil nu sunt aplicabile. Dacă cumpărătorul pretinde că. căci obligaţia ambelor părţi (de exemplu. cumpărătorul mai este obligat . dispoziţiile art. în schimb.Contractul de vânzare-cumpărare. Contracte speciale.sau de publicitate imobiliară etc. dacă una dintre părţi (contrar obligaţiilor contractuale dintre ele) plăteşte. Cheltuielile vânzării nu pot fi puse în sarcina vânzătorului pe bază de simple prezumaţii. Subliniem că regulile arătate cu privire la suportarea cheltuielilor vânzării vizează numai raporturile dintre părţi (vânzător-cumpărător şi succesorii lor în drepturi). ele vor răspunde solidar pentru plata onorariului (art. raporturile părţilor sau a uneia dintre ele cu terţe persoane sunt guvernate de reglementările în cauză.). obligaţia solidară a mandanţilor) este prevăzută numai în favoarea terţului. Obligaţiile vânzătorului.3 SUPORTAREA CHELTUIELILOR VÂNZĂRII În afară de cele două obligaţii analizate. Obligaţiile cumpărătorului. în parte sau integral. 1305 Cod civil. De exemplu. Tratat de drept civil. Bucureşti. va avea acţiune în regres împotriva celeilalte părţi. Francisc Deak. iar nu de reglementările care guvernează materia vânzării-cumpărării. În consecinţă. anumite cheltuieli. nu modifică însă reglementarea aplicabilă între părţi. totuşi înţelegerea a fost ca vânzătorul să plătească parte din cheltuieli. potrivit dreptului comun.

Distincţia dintre varietăţile de vânzare este determinată de regulile speciale aplicabile fiecărei vânzări în parte. p. 400. M. Drept civil. În consecinţă. iar asemănarea constă în aceea că toate varietăţile se supun în fond regulilor generale ale contractul de vânzare-cumpărare (analizate în secţiunile anterioare). 102-105. modifică mai mult sau mai puţin regulile generale ale contractului (cadru) de vânzare-cumpărare. vânzarea de drepturi litigioase şi vânzarea imobilelor. opinii citat. Obiectul contractului. câteva din varietăţile de vânzare (considerate cele mai uzate) fără pretenţia ca enumerarea lor să epuizeze subiectul abordat. 65 . 122. număr sau măsură. neexistând un criteriu unic de departajare a acestora. succint.2 VÂNZAREA CU GRĂMADA 1 2 D. aspectele nereglementate prin norme speciale vor fi completate prin regulile generale ale contractului de vânzare-cumpărare. p. Bucureşti 2003. vânzarea pe încercate şi vânzarea cu pact de răscumpărare. constituie dreptul comun în materia contractelor speciale. Chirică.1 PRECIZĂRI PREALABILE După cum instituţia contractului – ca izvor de obligaţii (din teoria generală a obligaţiilor). vânzarea cu grămada. Mureşan. Întrucât regulile speciale ce determină fiecare varietate în parte. Obligaţiile cumpărătorului. Liviu Stănescu. Obligaţiile vânzătorului. vânzarea după greutate. tot aşa şi regulile specifice contractului de vânzare-cumpărare constituie dreptul comun pentru diferite feluri de vânzări. pentru orice varietate de vânzare. urmează ca acestea (din urmă) să constituie (în lipsa normelor speciale) şi dreptul comun în materie de vânzare-cumpărare civilă. În doctrină s-au exprimat opinii diferite cu privire la delimitarea varietăţilor de vânzare. Varietăţile (felurile) de vânzări sunt contracte de vânzare-cumpărare caracterizate prin particularităţi date de dispoziţiile speciale ale Codului civil sau ale altor contracte normative. CAPITOLUL IV VARIETĂŢI ALE CONTRACTULUI DE VÂNZARE CUMPĂRARE 4. Editura All Beck.Contractul de vânzare-cumpărare. În cele ce urmează vom analiza. ediţia a II-a. Gabriel Boroi. vânzarea unei moşteniri. p. Curs selectiv. opinii citat. cunoscute în domeniu şi sub numele de varietăţi ale contractului de vânzare-cumpărare.1 Vom analiza deci.2 4.

iar preţul este stabilit global şi nu pe unitate de măsură. ediţia a II-a. Bucureşti.3. numărare sau măsurare fie pentru individualizarea cantităţii vândute din lot (de exemplu. o vânzarea este făcută „cu grămada” când nu este nevoie a se cântări.3 VÂNZAREA DUPĂ GREUTATE. se vând 100 kg cartofi cu 500 lei/kg dintr-o cantitate mai mare). se vinde toată cantitatea de grâu dintr-un siloz cu suma de 100 mii lei. dreptul de proprietate asupra bunurilor se transmite odată cu acordul de voinţă a părţilor. numărare sau măsurare proprietatea şi riscurile nu se transmit. Tratat de drept civil.2 4. Gabriel Boroi. În ambele ipoteze. Obligaţii .1 De exemplu. deci dintr-un gen limitat (genus limitatum) şi este necesar să se procedeze la cântărire. p. Contractul de vânzare-cumpărare se încheie o dată ce obiectul şi preţul au fost determinate (chiar dacă bunurile nu s-au predat iar preţul nu s-a plătit) asemănându-se în această situaţie cu o „vânzarea pură şi simplă”.Contractul de vânzare-cumpărare. 4. pentru că nu este individualizat lucrul vândut sau nu este determinat preţul. Drept civil. univ.3. vânzarea este perfectă din momentul în care părţile au căzut de acord asupra lucrului şi asupra preţului şi deci în caz de neexecutare din partea vânzătorului cumpărătorul este în drept să ceară fie executarea contractului. dar dintr-un lot determinat. Potrivit art. Bucureşti 2003. dr.p. NUMĂR ŞI MĂSURĂ Aceasta varietate de vânzare (pe unitate de măsură) are ca obiect lucruri de gen. 3 Prof. Obligaţiile cumpărătorului. 2006. Contracte speciale. Obiectul contractului.1 EFECTE Până la cântărire. univ. Editura Fundaţiei România de Mâine. 2001. ca nou proprietar). 4. după perfectarea contractului.2. Bucureşti. 1299 Cod civil vânzarea cu grămada este vânzarea ce are ca obiect bunuri de gen ce se caracterizează printr-o masă determinată în bloc. 1300 Cod civil)3. se suportă potrivit dreptului comun (de către cumpărător. Francisc Deak. dr. 102. vânzătorul nu va putea fi obligat să plătească daune-interese. a se număra sau a se măsura pentru a se determina obiectul vândut sau preţul vânzării. fie pentru determinarea preţului (se vinde tot lotul cu 500 lei/kg). iar riscul pieirii fortuite. Dacă pieirea este fortuită. 400. iar în caz de pieire determinarea nici nu ar fi posibilă. În principiu. fie rezoluţiunea cu daune-interese (art. p.115. Contracte. Editura Universul Juridic. dar nici nu va putea cere preţul (suportă riscul lucrului şi riscul contractului). Editura All Beck. Obligaţiile vânzătorului. Liviu Stănescu. DELIMITAREA FAŢĂ DE VÂNZAREA CU GRĂMADĂ 1 2 Lect. Curs selectiv. În consecinţă. 66 . Mariana Rudăreanu.

Aceasta vânzare are ca obiect o cantitate determinată prin masa ei (de exemplu. totuşi proprietatea şi riscurile trec asupra cumpărătorului din acel moment.riscul pieirii fortuite a lucrului este în sarcina vânzătorului (proprietar sub condiţie rezolutorie).1 EFECTE Fiind vorba de o condiţie suspensivă. Deci lucrul poate fi refuzat numai dacă în mod obiectiv este necorespunzător (în caz contrar condiţia ar fi pur potestativă şi vânzarea nulă în baza art. 1299 Cod civil). Bucureşti. Sunt mărfuri (de exemplu. grâul aflat într-un hambar). până la îndeplinirea condiţiei (răspuns pozitiv) . numărate sau măsurate în momentul încheierii contractului.4 VÂNZAREA PE ÎNCERCATE Vânzarea pe încercate este un contract încheiat din momentul realizării acordului de voinţă. Vânzătorul are facultatea de a fixa termen potrivit pentru încercare şi răspuns.deşi contractul este încheiat din momentul realizării acordului de voinţă . În lipsa stipulaţiei apreciază instanţa. 4. 4. 103. univ. pentru întreaga cantitate (art. Aceste „vânzări”. 4. adică din ziua încheierii contractului. în care se prevede condiţia suspensivă a încercării lucrului de către cumpărător (art. Acest tip de vânzare este practicat în cazul cumpărării de produse tehnice sau animale. Obligaţiile cumpărătorului.2 DELIMITAREA FAŢĂ DE VÂNZAREA PE GUSTATE Vânzarea pe încercate nu trebuie confundată cu „vânzarea” pe gustate. număr sau măsură nu trebuie să fie confundată cu vânzarea cu grămada (în bloc). Dar el nu poate refuza obiectul pe simplul motiv că nu-i place. 1302 Cod civil).Contractul de vânzare-cumpărare. 1010 Cod civil).p. 67 .4. Vânzarea după greutate. În acest caz şi preţul este determinat global. Francisc Deak. Cu toate că este vorba de lucruri de gen care nu sunt cântărite. vinul). 2001. deoarece vânzarea sub condiţie suspensivă nu este translativă de proprietate. vânzătorul în acest caz poate cere expertiza. pe care cumpărătorul le gustă înainte de a le cumpăra. deoarece obiectul vânzării (lucrul vândut şi preţul) este bine individualizat1. După îndeplinirea condiţiei cumpărătorul devine proprietar al lucrului în mod retroactiv. nu se socotesc încheiate 1 Prof. Editura Universul Juridic. dr. Obligaţiile vânzătorului. Tratat de drept civil. Contracte speciale.4. Obiectul contractului.

1371-1387 Cod civil) este nulă de drept chiar dacă pactul de răscumpărare este încheiat printr-un alt înscris. Vânzarea pe gustate nu este o vânzare sub condiţie. de obicei. O asemenea vânzare (art. deoarece în acest caz condiţia care ar afecta vânzarea ar fi pur potestativă. potrivit voinţei părţilor. cât şi împotriva terţilor dobânditori de drepturi asupra bunului vândut (cu rezerva art. pierde definitiv bunul respectiv pentru o sumă care. Vânzările cu pact de răscumpărare sunt interzise întrucât de cele mai multe ori ascund împrumuturi cu dobânzi cămătăreşti (garantate real cu bunul respectiv). Obligaţiile cumpărătorului. Contracte speciale. univ. De aceea „vânzarea” pe gustate nu există înainte de a-şi fi dat acordul cumpărătorul. de regulă. printr-un contract separat şi ulterior vânzării iniţiale. împrumutatul redobândeşte bunul. Editura Universul Juridic. Francisc Deak. după gustare.1909-1910 Cod civil şi a uzucapiunii). numai fructele percepute până la răscumpărare nefiind supuse restituirii.Contractul de vânzare-cumpărare. Tratat de drept civil. Dar. îl revinde fostului vânzător. 103. drept preţ. cu dobânzile legale. întrucât contractul este lovit de nulitate. într-un anumit termen. Bineînţeles. iar proprietatea se transmite după individualizarea bunului1. Bucureşti. urmând să restituie suma dovedită a fi fost împrumutată.p. El poate însă şi refuza pe simplul motiv că nu-i place. împrumutătorul impunând stipularea în contractul de vânzare-cumpărare. diferenţa reprezentând dobânda. 2001. 1301 Cod civil). pentru bunurile alimentare care se comercializează în pieţele agroalimentare. În plus. dr. Obiectul contractului. este mult inferioară valorii lui. reluarea operand cu efect retroactiv atât împotriva cumpărătorului (succesorilor lui în drepturi). 68 . Această varietate de vânzare este folosită. şi vânzarea ar fi nulă în totalitatea ei. interdicţia privind vânzarea cu pact de răscumpărare nu priveşte actele de retrocesiune prin care cumpărătorul unui bun. dacă împrumutatul nu reuşeşte să plătească la termenul convenit suma trecută în contract drept preţ. 1 Prof. restituind preţul şi cheltuielile făcute de cumpărător. 4. face parte integrantă din contract. Obligaţiile vânzătorului. decât după ce cumpărătorul a gustat marfa şi a declarat că ii convine (art. a unei sume disproporţionat de mari faţă de suma împrumutată.5 VÂNZAREA CU PACT DE RĂSCUMPĂRARE Vânzarea cu pact de răscumpărare este o vânzare supusa unei condiţii rezolutorii exprese care constă în facultatea pe care şi-o rezervă vânzătorul de a relua lucrul vândut. dar care.

6 VÂNZAREA UNEI MOŞTENIRI (DE DREPTURI SUCCESORALE) Vânzarea (cesiunea) unei moşteniri (art. 1400 Cod civil). Obligaţiile cumpărătorului. cotaparte). cumpărătorul îşi poate rezerva dreptul de a restitui lucrul cumpărat . sub sancţiunea nulităţii absolute. Dacă moştenitorul (moştenitorii în caz de pluralitate) înstrăinează drepturi (bunuri) determinate din moştenirea deschisa se aplică regulile generale ale vânzării.deoarece dobândeşte în cadrul universalităţii şi pasivul moştenirii este dator să restituie vânzătorului sumele plătite de acesta pentru datoriile şi sarcinile moştenirii. căci . fie dreptul asupra unei universalităţi (patrimoniul persoanei decedate).1399-1401 Cod civil) este un contract prin care titularul unui drept succesoral înstrăinează cu titlu oneros acest drept altei persoane . de drepturi asupra unei universalităţi. potrivit regulilor generale. dacă sunt mai mulţi moştenitori (fracţiune de patrimoniu). nu poate fi înstrăinată (nulla est viventis hereditas). dacă nu există o convenţie contrară (art. Vânzarea are ca obiect moştenirea dobândită de vânzător. În lipsa pactului de răscumpărare. 1399-1400 Cod civil).6.Contractul de vânzare-cumpărare.2 Cod civil).în proprietatea vânzătorului. Precizăm că vânzarea afectată de o condiţie rezolutorie este nulă de drept numai dacă reprezintă o vânzare cu pact de răscumpărare. ci bunuri determinate .nu dobândeşte o universalitate sau o fracţiune dintr-o universalitate (avute în vedere de art. Ea poate avea loc numai după deschiderea moştenirii.deşi este succesor .1 EFECTE Întrucât vânzarea are ca obiect o universalitate. 4. vânzătorul este obligat să predea cumpărătorului fructele percepute. Obiectul contractului. creanţele încasate sau preţul lucrurilor vândute din masa succesorală. întrucât poate trezi dorinţa morţii (votum mortis) unei alte persoane. Renasc prin efectul vânzării şi datoriile vânzătorului faţă de succesiune stinse prin confuziune. Moştenirea nedeschisă. condiţia rezolutorie (ca şi cea suspensivă) poate fi prevăzută în contract. în consecinţă. În schimb şi cumpărătorul . ea cuprinde tot activul moştenirii (respectiv. 4. Obligaţiile vânzătorului. De exemplu.702 şi 965 alin. până la restituire suportând riscul pieirii fortuite în calitate de proprietar sub condiţie rezolutorie. Tot astfel. fie cota-parte indiviză asupra universalităţii. nefiind vorba de o moştenire. nici legatarul cu titlu particular nu poate fi vânzătorul unui drept succesoral. nici chiar cu consimţământul persoanei despre a cărei moştenire este vorba (art. în lipsă 69 .în termenul şi condiţiile prevăzute în contract . dacă este singurul moştenitor.

dr.dobândite (drepturi reale sau de creanţă) . În sfârşit. când o altă soluţie nu este de conceput). Bucureşti. dacă moştenirea cuprinde şi dreptul de proprietate asupra unui teren. de convenţie contrară. Obligaţiile vânzătorului. contractul trebuie să fie încheiat în formă autentică iar pentru opozabilitatea vânzării faţă de terţi . Dacă a fost urmărit de creditorii moştenirii. renasc prin efectul vânzării şi creanţele vânzătorului faţă de succesiune stinse prin confuziune (art. Cumpărătorul va putea fi urmărit şi de creditorii succesiunii. Obiectul contractului. Contracte speciale. sempel heres). Francisc Deak. nu şi de conţinutul universalităţii transmise (garanţie de drept) garanţie care poate fi modificată prin convenţia dintre părţi (garanţie convenţională). Tratat de drept civil. pentru micşorarea drepturilor succesorale ale vânzătorului prin apariţia unui alt moştenitor) poate fi stipulată în limitele permise în materie de evicţiune (art. 1399 Cod civil). univ. iar nu „din succesiune”. Aceste datorii trec asupra cumpărătorului în cadrul universalităţii dobândite.Contractul de vânzare-cumpărare. dar nu şi calitatea sa de moştenitor (semel heres. 1341 şi următoarele)1.este necesară îndeplinirea formelor de publicitate (drepturile cumpărătorului provenind din contract. creditorii vor putea urmări pentru datoriile succesiunii pe vânzătorul care a putut înstrăina numai drepturile succesorale. În ce priveşte obligaţia de garanţie. 1401 Cod civil). 7/1996). Dar această transmitere nu produce efecte faţă de creditorii moştenirii pentru că cesiunea de datorie între vii (spre deosebire de creanţe) nu este admisă de Codul civil. deoarece el nu a devenit debitorul lor direct. 70 . O precizare se impune însă în legătură cu datoriile moştenirii faţă de alţi creditori decât vânzătorul. în sensul art. 13391340 Cod civil) fiind aplicabile şi dispoziţiile care guvernează drepturile cumpărătorului evins (art. p. 4. În consecinţă. Tot astfel. precizăm că. vânzătorul răspunde numai de calitatea sa de moştenitor (al universalităţii sau al unei cote-părţi din universalitate). dar numai pe calea acţiunii subrogatorii (oblice). 2001. specificându-se (în sensul agravării ei) cu amănuntul obiectele cuprinse în moştenire (art. Editura Universul Juridic. 106-107. Iar exonerarea de garanţie (de exemplu.în funcţie de natura drepturilor înstrăinate . iar debitorul nu poate să-şi substituie o altă persoană fără consimţământul creditorului (substituirea este prevăzută de lege numai pentru cazul transmisiunii mortis causa.7 VÂNZAREA DE DREPTURI LITIGIOASE ŞI RETRACTUL LITIGIOS 1 Prof. 28 din Legea nr. vânzătorul se va putea întoarce împotriva cumpărătorului pe calea acţiunii în regres. Obligaţiile cumpărătorului.

înainte de soluţionarea procesului2. spezele contractului şi dobânda în ziua când cesionarul a plătit preţul cesiunii”. Obligaţiile cumpărătorului. plus cheltuielile şi dobânzi). 114.117. Bucureşti. Contracte.Contractul de vânzare-cumpărare. în sensul că vânzătorul nu garantează existenţa dreptului cedat (întrucât acesta ar fi echivalat cu garantarea câştigării procesului)2. indiferent dacă acesta aste un drept real sau de creanţă. Ca o excepţie la regula de mai sus (potrivit căreia vânzarea de drepturi litigioase este permisă deşi ar putea constitui activităţi speculative). 1043 Cod civil „lucrul se socoteşte litigios când există proces sau contestaţie asupra fondului”. 1403 Cod civil „lucrul se socoteşte litigios când există proces sau contestaţie asupra fondului dreptului”. dr. art. univ. Operaţiunea juridică prevăzută de art. Procesul trebuie să fie în curs de judecată atât în momentul vânzării. Simpla intenţie procesuală nu justifică retractul litigios (aşa cum nu s-ar justifica nici după terminarea procesului printr-o hotărâre definitivă). 1402 Cod civil „cel în contra căruia există un drept litigios vândut se va putea libera de cesionar numărându-i preţul real al cesiunii. procurorii şi avocaţii care îşi exercită funcţiile în raza teritorială a instanţei competente să judece litigiul. univ. Obligaţiile vânzătorului. 2006. Editura Fundaţiei România de Mâine. Mariana Rudăreanu. Obiectul contractului. Potrivit art. Având în vedere cele de mai sus. 1309 Cod civil interzice cumpărarea de drepturi litigioase de către judecătorii. Vânzarea de drepturi litigioase se aseamănă cu cesiunea din dreptul comun. p. inclusiv drept de proprietate intelectuală sau drepturi succesorale. p. opinii citat. Retractul litigios va fi posibil în orice fază a procesului (inclusiv a recursului). Obligaţii . Titularul unui drept aflat în litigiu are posibilitatea de a vinde dreptul supus contestaţiei judiciare. 71 . până în momentul în care hotărârea rămâne definitivă. dacă s-a vândut un drept litigios adversarul vânzătorului (pârâtul în proces) are posibilitatea cumpărării forţate a dreptului litigios. Potrivit art. Potrivit art. 2 2 Lect. Pentru exercitarea retractului litigios se cer întrunite următoarele condiţii:  Dreptul vândut (cedat) să fie litigios. cât şi în momentul exercitării retractului. eliminându-l din proces pe cumpărătorul cesionar (căruia îi va plăti preţul vânzării dreptului litigios. ce formează obiectul vânzării poate fi un drept real sau de creanţă. Dreptul asupra „lucrului litigios”. dr. Francisc Deak. Prof. 1042 Cod civil poartă numele de retract litigios iar pârâtul sau reclamantul în proces care îşi exercită acest drept: retractant.

Între ei continua să producă efecte cesiunea (vânzarea). ediţia a II-a. Obligaţiile cumpărătorului. cesionarul.  Când cesiunea s-a făcut către posesorul fondului asupra căruia există dreptul litigios. 1 Gabriel Boroi. Bucureşti 2003. Dispoziţiile art.7. cedentul nu are nici o acţiune pentru plata preţului cesiunii (nici acţiune oblică) fiindcă.  Când cesiunea s-a făcut unui creditor pentru plata creanţei sale. întrucât retractantul . toate aceste acte rămân fără efect faţă de retractant (care nu poate fi obligat nici la despăgubiri sau la vreo altă plată).se substituie în drepturile cumpărătorului şi cumulează calităţile incompatibile de reclamant şi pârât. fiindcă cesiunea (vânzarea) dreptului litigios este desfiinţată faţă de el cu efect retroactiv (se produce rezoluţiunea cesiunii). Pe de altă parte. dacă cesionarul (cumpărătorul) dreptului litigios ar fi constituit drepturi (de exemplu. rămâne debitorul preţului. între cedent şi cesionar retractul nu poate produce nici un efect. Editura All Beck. spezele contractului şi dobânda” (art.dobândind dreptul litigios înstrăinat de adversarul din proces . Obligaţiile vânzătorului. Liviu Stănescu. Faţă de retractant însă. retractul litigios nu ar mai putea fi posibil întrucât pârâtul s-ar putea elibera de cesionar numai „numărându-i preţul real al cesiunii. Curs selectiv.Contractul de vânzare-cumpărare. 3 Cod civil au în vedere cazul în care dreptul de creanţă litigios este garantat cu o ipotecă ce grevează imobilul unui terţ1. Dispoziţiile privind condiţiile retractului sunt de strictă interpretare (fiind excepţii de la dreptul comun). se stinge procesul. ipoteca) în folosul altora (când dreptul litigios este real) sau dacă creditorii cesionarului ar fi înfiinţat poprire asupra creanţei cumpărate de debitorul lor. dacă n-a plătit. p. 4. Dacă înstrăinarea dreptului nu s-ar face în schimbul unui preţ (cum ar fi.  Manifestarea de voinţă de exercitare a retractului litigios să fie făcută în faţa instanţei cu ocazia dezbaterii procesului (ori pe cale extrajudiciară. în cazul donaţiei sau al testamentului). printr-o notificare). prin efectul exercitării retractului litigios.  Cedarea dreptului litigios să fie oneroasă (vânzare). ca şi cum ar fi vorba de îndeplinirea unei condiţii rezolutorii. Obiectul contractului. 1402 Cod civil). Prin urmare. În acest caz cesiunea are ca scop să pună capăt indiviziunii. În schimb.1 EFECTE Prin efectul retractului litigios vânzarea dreptului litigios se desfiinţează faţă de retractant cu efect retroactiv. Drept civil. 1404 Cod civil. 72 . 1404 pct. retractul litigios nu se poate exercita în următoarele cazuri:  Când cesionarul dreptului este un comoştenitor sau coproprietar al dreptului cedat. de exemplu. 4005-4006. Potrivit art.

CAPITOLUL 5 CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE. 1402 Cod civil)1. dr. univ. 2001. Obiectul contractului. Tratat de drept civil.Contractul de vânzare-cumpărare. întrucât i-a „numărat” preţul real al cesiunii şi accesoriile (art.p. Bucureşti. Obligaţiile cumpărătorului. Contracte speciale. 73 . Francisc Deak. LIPSA DE VOINŢĂ A PĂRŢILOR. 111. Editura Universul Juridic. prin definiţie acesta nu este debitorul cesionarului. CLAUZA PENALĂ. 1 Prof. Obligaţiile vânzătorului.

a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâta să-i plătească penalităţi de întârziere. 4 din acest contract. 29. conform contractului din 2000 şi clauzei penale cuprinsă în art. pentru a dobândi forţă obligatorie trebuie să îndeplinească condiţiile de validitate ale oricărei convenţii. Târgovişte a chemat-o în judecată pe pârâta S. a respins apelul.C. 477 din 23 februarie 2000 a respins excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile. Braşov şi a solicitat ca să fie obligată la plata penalităţilor de întârziere în plata facturilor emise pentru decontarea contravalorii oţelurilor livrate. respectiv debitorul obligaţiei executată cu întârziere. Reclamanta S. pârâta a declarat apel contestând existenţa clauzei penale pentru obligarea sa la plata penalităţilor de întârziere în decontare. în condiţiile în care contractul din 1999 nu a fost prelungit după data de 31 decembrie 1999 prin act adiţional aşa cum se stipulase în art. Or. T. Obligaţiile cumpărătorului. Obligaţiile vânzătorului. prin sentinţa civilă nr. cumpărătorul datorează penalităţi de 0. când s-a răspuns la obiecţiunile amintite. neexistând între părţi un raport juridic contractual care să constituie premisa răspunderii pentru întârzierea în plată. motivat de faptul că pentru primul semestru al anului 2000. în speţă. Instanţa de apel a mai reţinut că toate livrările efectuate în anul 2000 sunt supuse clauzelor contractului din 2000 iar nu contractului din 1999 care a expirat în luna decembrie a aceluiaşi an.C. există obiecţiuni din partea debitorului în legătură cu art. apreciind că pârâta apelantă a fost de acord cu plata de daune-interese pentru acoperirea prejudiciului chiar dacă s-a dat o calificare greşită măsurilor reparatorii. prin decizia nr.Contractul de vânzare-cumpărare.S. Pentru a hotărî astfel. privitor la clauza penală şi mai mult. contractul nu era perfectat şi nici această clauză privind sancţionarea întârzierii în plată nu s-a conciliat pentru a se pune problema că ar exista o convenţie între părţi care prestabileşte echivalentul prejudiciului suferit de creditor în caz de întârziere în plata mărfii. STUDIU DE CAZ Clauza penală fiind o convenţie accesorie.S. 138 pronunţată la data de 26 mai 2004.A. prin care s-a stipulat că pentru întârzierea la plata preţului.15% pentru fiecare zi de întârziere în decontare.C. când a operat clauza din contractul încheiat pentru anul 1999. chiar şi fără încheierea unui act adiţional care să privească perioada luată în calcul. 29 din contractul din 2000. această convenţie trebuie însuşită fără echivoc de cel căruia i se adresează. 74 . Ea nu este o garanţie pusă la îndemâna creditorului pentru realizarea creanţei sale ci o modalitate de evaluare a prejudiciului suferit de creditor în cazul întârzierii în executarea obligaţiei. printre care se înscrie şi acordul de voinţă al părţilor. astfel că privită ca sancţiune. instanţa de fond a apreciat că penalităţile de întârziere sunt datorate numai pentru perioada 6 ianuarie – 14 aprilie 2000. Împotriva sentinţei. Obiectul contractului. Curtea de Apel Braşov. Tribunalul Braşov.A. pârâta a lansat comenzi privind necesarul de materiale.

Criticile aduse hotărârilor pronunţate în cauză ridică mai multe probleme de drept. 132 şi 134 Cod procedură civilă prin faptul că s-a acceptat la al 6-lea termen de judecată ca reclamanta să-şi modifice temeiul de drept iar soluţia s-a bazat pe contractul care a expirat la 31 decembrie 1999 aşa încât nu putea fi luat în discuţie ca temei pentru obligaţiile care s-au născut pe anul 2000. Obligaţiile vânzătorului. Instanţa de apel a reţinut greşit că daunele compensatorii sunt unul şi acelaşi lucru cu daunele moratorii şi a aplicat greşit dispoziţiile art. Din această perspectivă. este dacă între părţile în proces a existat un raport juridic contractual care să constituie premisa răspunderii pentru întârzierea în plată. aşa cum se desprinde de criticile recurentei şi din soluţiile pronunţate. sentinţa instanţei de fond a fost păstrată. dacă aceasta îndeplineşte condiţiile de validitate pentru a i se da forţa obligatorie a convenţiei accesorii. Recursul este fondat. Împotriva deciziei. 29. 304 pct. texte cu valoare de principiu. că instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut.8. Obligaţiile cumpărătorului. iar disputa dintre părţi. 4. substituindu-se părţilor că. privesc o perioadă din anul 2000. 75 . Prin urmare. În măsura în care această cerinţă a răspunderii contractuale este îndeplinită urmează a se vedea dacă evaluarea convenţională asupra cuantumului despăgubirilor întruneşte acordul de voinţă al părţilor. pârâtul a declarat recurs. s-a negat caracterul imperativ al procedurii concilierii şi s-au încălcat dispoziţiile art. întrucât contractul din 2000 a fost semnat în luna august din 2000. întrucât a considerat că toate livrările din 2000 sunt supuse contractului din anul 2000 cu toate că acest contract a fost semnat cu obiecţiuni şi a intrat în vigoare în mai 2000. în cadrul clauzei penale. de a căror dezlegare depinde soluţia însăşi. pe care instanţele o aveau de soluţionat era dacă este în vigoare clauza penală din art. dar pentru că pârâtei apelante nu i se poate face o situaţie mai grea în propria cale de atac. invocându-se clauza penală inserată în art. Facturile din situaţiile anexă la acest contract luate în calcul pentru plata penalităţilor. A mai susţinut că hotărârea este lipsită de temei legal şi dată cu aplicarea greşită a legii deoarece. Problema controversată. în cauză s-au solicitat penalităţi de întârziere în decontare în temeiul contractului din 2000. care a fost privită divergent de cele două instanţe. contractul din 2000 a operat pe întregul an 2000. Pârâta a invocat motivele prevăzute de art. iar apelul pârâtei a fost respins. 29 din menţionatul contract.6. daunele moratorii pot înlocui daunele compensatorii.Contractul de vânzare-cumpărare. 969 şi 1066 Cod civil. cu obiecţiuni din partea debitorului care vizau expres înlăturarea acestui articol. Obiectul contractului.9 şi 10 Cod procedură civilă argumentând că instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti atunci când s-a pronunţat asupra unei părţi din sentinţă care nu a fost atacată cu apel şi a stabilit.

o clauză generală referitoare la neexecutarea obligaţiilor contractuale şi că denumirea greşită de daune compensatorii nu moratorii nu poate înlătura răspunderea 76 . când s-a răspuns la obiecţiunile formulate de pârâta recurentă. rezultă din înscrisul din dosarul de fond prin care s-au formulat obiecţiuni.2000 în care. Raţionamentul instanţei de apel este greşit şi dintr-un alt punct de vedere. Obligaţiile cumpărătorului. 29. Din conţinutul acestui text nu se poate trage însă concluzia că pârâta este cea care s-a obligat să suporte daune compensatorii. S-a apreciat că pârâta şi-a însuşit. reclamanta şi-a însuşit obiecţiunea în sensul precizat expres „suntem de acord să plătim penalităţi de neexecutare sau nelivrare în termen dar numai dacă plata se face în avans permanent”. discuţie pe care părţile au făcut-o prin cale două adrese. la data de 23 martie 2000. Aşadar. 12 din adresa nr. atunci operează şi clauza penală. prin care pârâta nu a fost de acord cu art. 29”. 320/2000. Poziţia pârâtei. prin care se înscrie şi acordul de voinţă a părţilor. 29. 12 din obiecţiunile formulate la contract. pentru a dobândi forţă obligatorie trebuia să îndeplinească condiţiile de validitate ale oricărei convenţii. ci dimpotrivă. Privită ca sancţiune această convenţie trebuie să fie însuşită fără echivoc de cel căruia i se adresează. Prin urmare. dar numai dacă plata se face în avans. prin obiecţiunile la contract. deşi s-a referit la art.Contractul de vânzare-cumpărare. 29 în care era stipulată sancţiunea pentru plata cu întârziere a preţului.05. Cu privire la daunele compensatorii propuse prin obiecţiunile la contract. stipulându-se expres „nu suntem de acord cu privire la art. creditorul nu poate cere executarea clauzei penale. S-a argumentat că de vreme ce livrarea a fost acceptată şi plătită. Această interpretare a fost posibilă datorită neobservării conţinutului art. Urmarea obiecţiunilor. contractul nu era perfectat şi nici după această dată clauza privind sancţionarea întârzierii în plată nu s-a conciliat pentru a se pune problema că există convenţie între părţi care prestabileşte echivalentul prejudiciului suferit de creditor în caz de întârziere în plata mărfii. Obiectul contractului. prin care erau stabilite penalităţi de întârziere în plată. Cum obiecţiunea cu privire la articolul care privea aplicarea sancţiunii pentru plata penalităţilor de întârziere în decontare nu a fost soluţionată. clauza penală fiind o convenţie accesorie. ţi-a exprimat acordul să plătească ea însăşi penalităţi pentru neexecutare sau nelivrare în termen. Obligaţiile vânzătorului. în sensul că recurenta pârâtă s-a declarat de acord ca executarea necorespunzătoare a obligaţiilor să fie sancţionată cu plata de daune-interese. pârâta a formulat răspunsul din adresa 21410/23. Instanţa de apel a interpretat greşit şi conţinutul art. în legătură cu art. Aceste argumente nu pot fi primite întrucât clauza penală nu este o garanţie pusă la îndemâna creditorului pentru realizarea creanţei sale ci o modalitate de evaluare a prejudiciului suferit de creditor în caz de întârziere în executarea obligaţiei. respectiv de debitorul obligaţiei executată cu întârziere.

penalităţile de întârziere. În realitate. însă. motivat şi de faptul că răspunsul la obiecţiunile recurentei pârâte se referă la neexecutarea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale. pe aspectul modificării temeiului de drept nu poate fi primită întrucât în dosarul de fond. debitoarei pentru că aceasta a înţeles să fie sancţionată cu plata de daune-interese. 35 şi următoare Cod comercial. ceea ce înseamnă acordul de voinţă pentru prelungirea vechiului contract. din moment ce lipseşte convenţia accesorie-clauză penală. Obiectul contractului. pârâta e emis comenzi care au fost executate. În opinia sa.Contractul de vânzare-cumpărare. 29) pe care pârâta recurentă nu a acceptat-o. a funcţionat clauza penală din contractul pe 1999. pe baza acordului său de principiu pentru încheierea contractului pentru anul 2000. această formă de contract dă naştere la obligaţia de plată a preţului fără daune moratorii sub forma penalităţilor de întârziere în decontare. nu s-a dovedit acordul de voinţă pentru plata penalităţilor de întârziere în decontare. acceptarea daunelor interese compensatorii. apelul său a fost respins. Critica pârâtei. În cazul de faţă. Dacă s-ar trece peste argumentele arătate. Instanţa de apel interpretând greşit conţinutul obiecţiunilor şi al răspunsului la obiecţiuni a ajuns la concluzia că penalităţile de întârziere la plată sunt datorate pe întreaga perioadă solicitată. facturile privesc produse care s-au livrat anterior încheierii contractului din 2000. În consecinţă. menite să acopere prejudiciul suferit de creditor pentru neexecutarea totală sau parţială a obligaţiei nu acoperă şi situaţia când se pretind daune-interese moratorii care vizează acoperirea prejudiciului creat ca urmare a executării cu întârziere a obligaţiei de plată. Acest argument nu poate fi reţinut câtă vreme pentru plata cu întârziere exista stipulaţie distinctă în contract (art. 134 Cod procedură civilă. echivalează cu un contract în formă simplificată reglementat de art. încă nu s-ar putea pune problema daunelor-interese sub forma penalităţilor de întârziere. comenzile au fost executate. care se fundamentează pe conţinutul înscrisurilor aflate la dosar. 4. în comercial. 3. Obligaţiile vânzătorului. Instanţa de fond a fost mai apropiată de conţinutul actelor dosarului atunci când a apreciat că pentru anul 2000. referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. ceea ce. dar pentru că debitoarea se afla în propria cale de atac. Într-adevăr. astfel că lipseşte premisa angajării răspunderii contractuale. S-a susţinut că pentru perioada respectivă. dar şi pentru că pârâta a emis comenzi pentru semestrul I al anului 2000 încă din noiembrie 1999. întrucât răspunderea contractuală operează în situaţia în care obligaţiile izvorăsc din contract. 2. 77 . Obligaţiile cumpărătorului. pentru argumentele expuse nu se datorează nici după semnarea contractului (23 mai 2004) şi cu atât mai puţin anterior datei de 23 mai 2004. se poate observa că pârâta a adus alte argumente în sprijinul susţinerii că penalităţile sunt datorate şi anterior contractului din 2000. 132 şi art.

din considerentele ambelor hotărâri pronunţate în cauză. nu era vorba de o modificare a temeiului de drept ci de o argumentare pentru înlăturarea susţinerilor privind lipsa oricărei convenţii pentru plata penalităţilor de întârziere. Această apărare a fost acceptată de instanţele care au soluţionat cauza în mod greşit. 4 care avea următorul conţinut: „prezentul contract este valabil până la data de 31 decembrie 1999 şi se prelungeşte prin act adiţional încheiat în formă scrisă de către cele două părţi ale contractului”. este neîntemeiată şi critica referitoare la acordarea a ceea ce nu s-a cerut câtă vreme prin decizia recurată nu a fost schimbată soluţia de la fond. pârâta a susţinut greşit că instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti atunci când a luat în discuţie partea din sentinţă care nu s-a atacat întrucât analiza criticilor este atributul instanţei iar încălcarea principiului disponibilităţii nu înseamnă imixtiune în atribuţiile altor organisme sau instituţii ale statului. rezultă că s-a analizat actele dosarului numai că s-a dat altă interpretarea decât cea care rezultă din conţinutul acestora. 1143 din 18/02/2005 a Secţiei Comerciale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie 78 . Obiectul contractului. În ceea ce priveşte pronunţarea pe mijloace de probă. În ceea ce priveşte celelalte critici. în sensul admiterii apelului aceleiaşi părţi. Obligaţiile cumpărătorului. În consecinţă. 1 Decizia nr. în sensul respingerii acţiunii1. iar consecinţa acceptării lor a fost prezumţia că debitoarea şi-a însuşit o clauză penală generică referitoare la neexecutarea obligaţiilor contractuale. Prin urmare.Contractul de vânzare-cumpărare. aşa cum s-a arătat deja. recursul declarat de pârât a fost admis şi a fost modificată decizia atacată. conform clauzei stipulate în art. întrucât nu au observat lipsa actelor adiţionale de prelungire a contractului din anul 1999 până la semnarea contractului pentru anul 2000. Aceste argumente. vizând modificarea sentinţei. au fost acceptate greşit de instanţe. De asemenea. Obligaţiile vânzătorului.

Ediţia a II–a. 2. Editura Actami . Bucureşti.Contractul de vânzare-cumpărare. Editura Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti. Bucureşti. Mariana Rudăreanu. 5. 7. 2003. Editura Universul Juridic. Lect. Francisc Deak – „Contracte speciale”. Corneliu Turianu – „Curs de drept civil – Contracte speciale”. Cărpenaru – „Contracte civile şi comerciale”. Editura Lumina Lex. Editura All Beck. Bucureşti. Obligaţiile cumpărătorului. 2006. Obligaţiile vânzătorului. Contracte speciale”. Camelia Toader – „Drept civil. dr. Editura All Educaţional. 1999. 6. Bucureşti. 3. S. 1997. 4. Bucureşti. Contracte speciale”. Editura Universitară. Francisc Deak – „Tratat de drept civil. 79 . 2001. Camelia Toader – „Evicţiunea în contracte civile”. 1993. univ. Obiectul contractului. Francisc Deak. 2005. Contracte. BIBLIOGRAFIE 1. Bucureşti. Obligaţii .

D. 1997. Dreptul de moştenire”. Revista Română de Drept nr. Stanciu Cărpenaru. 1991. Daune – interese. 1994. Editura All Beck. Culegere de practică judiciară”. I. Mihuţă 25. Obligaţiile vânzătorului. 22. Culegere de decizii al Tribunalului Suprem pe anul 1978. ediţia a II-a. Corneliu Turianu – „Contracte speciale – Practica juridică adnotată”. Bucureşti. Vladimir Hanga – „Manual de drept privat roman”. C. Bucureşti. C. All Beck. 6/1974. Filipescu – „Drept civil. 23. Manuela Tăbăraş – „Răspundere contractuală. 1969-1975. 13. Editura Universul Juridic. Editura Lumina Lex. 20. de I. Editura All Beck. 80 . Gheorghe Beleiu – „Drept civil teoria generală a dreptului civil”. Bucureşti. Contracte speciale. Rosetti-Bălănescu. 2006. 1983. 1992. Obiectul contractului. Al. 29. 2003. de I. 1-2. Bucureşti. Studii de drept românesc. 1980. Ion Dogaru – „Drept civil.cumpărare. Bucureşti. Băicoianu – „Tratat de drept civil român”. Obligaţiile cumpărătorului. 21. Editura Universitară. 26. 1999. Repertoriu de practică juridică. Cluj-Napoca. vol. I. Dreptul de autor. 27. Teoria generală a obligaţiilor”. Gheorghe Beliu – „Drept civil român. Mihuţă şi Alexandru Lesviodax. Bucureşti. M Mureşan – „Contractele civile. Hamagiu. Ioan Popa – „Contractul de vânzare . 2004. 7/1989. Francisc Deak – „Drept civil. Cluj-Napoca. 12. Editura Cordial Lex. 1992. Studiu de doctrină şi jurisprudenţă”. 10. 11. Repertoriu de practică juridică. 28. Subiectele dreptului civil”. Introducere în drept civil. Liviu Stănciulescu – „ Drept civil – Curs selectiv”. Bucureşti. 1996. 2005. 8/1992. 8. 14. 1997. Contracte de vînzare-cumpărare”.II. Bucureşti. Bucureşti. 19. Revista Română de Drept nr. vol. 16. I. 17. Editura Şansa. Revista Română de Drept nr. 2/1980. 952-1969.Contractul de vânzare-cumpărare. Editura Actami. 15. Stătescu. 1929. Bucureşti. 7/1971. nr. Editura Cordial. Chirică – „Drept civil. Revista Română de Drept nr. Gabriel Boroi. 9. C. Contracte speciale”. Contractele speciale”. 24. 18. Universitatea din Bucureşti. Bucureşti. Bîrsan –„Drept civil teoria generală a obligaţiilor”. Revista Română de Drept nr. 30.

*** Legea nr. 43. 38. *** Legea nr. 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele defecte. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. 39. 296/2004 privind Codul consumului. 37. Obligaţiile cumpărătorului. 193/2000 privind clauzele abuzive încheiate între comercianţi şi consumatori. 245/2004 privind securitatea produselor. 26 din 24 aprilie 1996 privind Codul silvic. 363/2005. Obligaţiile vânzătorului. 35. 47. 34. Obiectul contractului. *** Legea nr. 33. 45. *** Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. *** Legea 215/2001 privitoare la administraţia publică locală.U. *** Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. 31. *** Ordonanţa Guvernului nr. 41. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1998. 46. 139/2002 şi O.G. 81 . 44. 40. nr. *** Legea nr. modificată şi completată prin Legea nr. 48. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei. *** Legea nr. *** Legea nr. nr. *** Legea nr. 49. *** Legea nr. *** Titlul X al Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie.G. *** Codul civil al României. *** Legea nr. *** Legea nr. 130/200 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi exercitarea contractelor la distanţă. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil. 36. 139/2005. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini.U. cu modificările şi completările aduse de O. *** Legea nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. *** Legea nr. 42. apatrizi şi de către persoanele juridice străine. *** Constituţia României. 7/1996 a Cadastrului şi publicităţii imobiliare (republicată).Contractul de vânzare-cumpărare. precum şi unele măsuri adiacente. *** Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţă trecute în proprietatea statului. 50. 32. construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice de stat.

Contractul de vânzare-cumpărare. Obligaţiile vânzătorului. 82 . Obligaţiile cumpărătorului. Obiectul contractului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->