P. 1
60004287 Metodologia Organizarii Si Desfasurarii Jocului Didactic Matematic in Ciclul Primar

60004287 Metodologia Organizarii Si Desfasurarii Jocului Didactic Matematic in Ciclul Primar

|Views: 2,438|Likes:
Published by Any Botis

More info:

Published by: Any Botis on Aug 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/18/2013

pdf

text

original

CUPRINS

:
CAPITOLUL II. METODICA JOCULUI- COMPONENTA A DIDACTICII GENERALE 2.1. Continutul metodicii jocului 2.2. Importanta studierii metodicii jocului 2.3. Conceptul de joc didactic. Definire i caracterizare 2.4. Clasificarea jocurilor didactice 2.5. Conceptul de joc didactic matematic 2.5.1. Clasificarea jocurilor didactice matematice 2.5.2. Locul, rolul i importan a jocului didactic matematic

2.6. Metodologia organizarii si integrarii jocului didactic in structura lectiilor
CAPITOLUL III. JOCURI MATEMATICE PROPUSE SPRE UTILIZARE IN CADRUL LECTIILOR DE MATEMATICA

3.1. Ghicitori matematice 3.2. Poezii cu continut terminologic matematic 3.3. Probleme distractive 3.4. Jocuri matematice 3.4.1. Reguli nazdravane 3.4.2.Varstele/Soarecii-pisicii/Bobocii gastei 3.4.3. Formeaza numerele! 3.4.4. Numere ascunse 3.4.5. Calcule cu litere 3.4.6. Geometrie cu numere 3.4.7. Logica matematica 3.4.8. Prietenul meu, numarul necunoscut/De-a detectivul Mate 3.4.9. Calculam cu litere/ Mesajul cifrat 3.4.10.Numere pare si impare 3.4.11. Mic pictor, dar ce mare matematician! 3.4.12. Jocuri cu bete de chibrituri 3.4.13. Coloram, calculam, comparam si ne distram 3.4.14. Un joc vechi de mii de ani -patratul Tangram 3.4.15. Alte jocuri didactice
CAPITOLUL IV. ASPECTE METODICE 4.1. Proiecte didactice,unde jocul didactic matematic este preponderent, indiferent de tipul de curriculum(nucleu, aprofundat sau extins) 4.2. Fise de lucru 4.3. Observatii metodice privind eficienta jocului didactic 4.4. Evaluarea 4.41. Mijloace si tehnici de evaluare 4.4.2Fise (teste) de evaluare BIBLIOGRAFIE.

1

Definitia si caracteristicile jocului « Omul este un om întreg numai atunci când se joaca » (Fr. Schiller) In literatura de specialitate, jocul este definit in moduri diferite si explicat, cateodata in mod complementar, alteori contradictoriu,dupa cim autorii au remarcat un aspect sau altul din provocarea la care incita copilaria. « Jocul-scrie savantul olandez Jan Huizinga- este o actiune sau o activitate specifica, incarcata de sensuri si tensiuni, inlauntrul unor anumite limite stabilite, de timp si spatiu, si dupa reguli acceptate de buna voie si in afara sferei de utilitati sau necesitatii materiale, dar absolut obligatorii, avand scopul in sine insasi si fiind insotita de un sentiment de incordare, inaltare, voiosie, destindere si bucurie si de ideea ca este altfel decat in viata obisnuita(Homo ludens) ».Este un fenomen antropologic complex, care in forme si continuturi specifice, se afirma la toate varstele si in toate civilizatiile. Din aceasta definitie rezulta ca jocul este o activitate specifica, opusa actiunilor de ordin practic.Precizarea ca « jocul are scopul in sine », trebuie inteleasa in sensul katian al « finalitatii fara scop », numai in opozitie cu actele utilitariste.Un alt paramentru referential il poate constitui proiectia in si prin joc a unor stari si pulsiuni venind din adancul fiintei, din inconstientul individului sau colectivitatii, ceea ce confera actului ludic o functiie catarctica, de defulare si autoproiectie psihologica(Evseev Ivan, « Jocurile traditionale de copii ») Jocul este o scoala deschisa, cu un program tot atât de bogat precum este viata. Prin joc, viitorul este anticipat si pregatit. Se apreciaza chiar ca jocul îndeplineste în viata copilului de 3-7 ani acelasi rol ca munca la adulti. Este forma specifica în care copilul îsi asimileaza munca si se dezvolta. Este suficient sa amintim concentrarea copilului prins în joc, precum si gravitatea cu care el urmareste respectarea unor reguli sau lupta în care se angajeaza pentru a câstiga. Copiii se joaca pentru a se juca. Jocul este o forma de activitate bine gândita, necesara si indispensabila procesului educatiei, este o activitate prin care continutul, forma si functionalitatea sa specifica nu se confunda cu nici o alta forma de activitate instructiv-educativa, motiv pentru care nu poate fi suplinita si nici nu este în masura sa suplineasca pe una din ele. Pentru a întelege specificul jocului ca forma de activitate instructiv-educativa, trebuie sa cunoastem si celelalte sensuri ce i se atribuie jocului, cum ar fi: activitate specific umana, activitate dominanta la vârsta prescolara, factor hotarâtor în viata copilului prescolar. Aceste

2

sensuri indica, fie pozitia jocului în raport didactic cu celelalte forme de activitate specifice omului, fie aportul jocului în procesul educatiei. Jocul este o activitate specific umana, dominanta în copilarie, pentru ca numai oamenii îl practica în adevaratul sens al cuvântului. Este una dintre variatele activitati desfasurate de om, fiind în strânsa legatura cu acestea. Este determinat de celelalte activitati ± învatarea, munca, dar în acelasi timp este puternic implicat în acestea. Învatarea, munca, creatia, includ elemente de joc si în acelasi timp jocul este purtatorul unor importante elemente psihologice de esenta neludica ale celorlalte activitati specific umane. Jocul este o activitate bazala si o dimensiune esentiala a omului.Creativitatea ludica se inscrie drept constanta obligatorie a devenirii culturale a individului si societatii.Intrebarile referitoare la originea jocului, la locul ce-l ocupa ludicul printre alte activitati si functii specific umane tin de problematica fundamentala a antropologiei si filozofiei culturii. Multidimensionalitatea actului ludic face ca jocul sa fie obiect de studiu al istoriei culturii, etnologiei, psihologiei, esteticii, sociologiei, sau matematicii,sa suscite atat interesul reprezentantilor unor stiinte pozitive, cat si al cercetatorilor cu vocatie interdisciplinara. Viata diurna a oamenilor se desfasoara in doua forme de baza: munca si odihna, aceasta din urma asociata jocului si divertismentului.De aceea, incepand cu primele glosari filozofice pe tema jocului, se va lua in considerare tocmai aceasta diada complementara in care se reflecta tendintele contrare ale fiintei umane: seriozitatea si amuzamentul, obligativitatea si libertatea, utilitatea si gratuitatea, realismul si imaginatia. 1.3. Importan a i func iile jocului Sub influen a jocului se formeaz , se dezvolt dezvolt rii i perfec ion rii proceselor de cunoa tere. Prin joc se dezvolt personalitatea copilului, prin crearea i rezolvarea progresiv a diverse feluri de contradic ii: a) între libertatea de ac iune i conformarea la schema de joc; b) între invita ie i ini iativ ; c) între repeti ie i variabilitate; d) între dorin a de joc i preg tirea prealabil necesar ; e) între ceea ce este par ial cunoscut i ceea ce se cunoa te bine; f) între absen a vreunui rezultat material util i bucuria jocului; i se restructureaz întreaga activitate

psihic a copilului. Modul serios i pasiunea cu care se joac copiii constituie indicatori ai

3

în formarea atitudinii pozitive fa de munc . a imagina iei creatoare. mai bine i mai frumos. se remarc a fi un veritabil creator i ini iator de ac iuni. Este suficient s prive ti copiii în timpul jocului pentru a. Valorificând disponibilit ile interne. în timp ce al ii sunt mai re inu i. Important este c jocul le ofer copiilor posibilitatea dezv luirii naturii autentice a copilului. în formarea spiritului de independen . dezinvolt. h) între emo iile dictate de rolul îndeplinit i emo ia pozitiv participarea la joc. la formarea percep iilor de form . la asimilarea unor elemente de disciplin în ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. Putem afirma c . jocul propulseaz copilul pe traiectoria progresului în dezvoltarea sa. a for elor sale. inventivitatea i capacitatea de a g si strategiile cele mai nimerite pentru reu ita ac iunii odat cu corelarea cu partenerii de joc. a rela iilor reciproce între copii. observându-se o ultim cerin spre afirmare.i face o impresie referitoare la conduita acestora i la particularit ile lor psihologice. perseveren ei. cu atât se joac mai mult. Jocul contribuie la dezvoltarea intelectual a copiilor. Cu cât un pre colar este mai dezvoltat din punct de vedere psihologic. Tot jocul este un mijloc eficient i suficient pentru realizarea sarcinilor educa iei morale a copilului. mai pu in activi. Unii copii se exprim deschis. Valoarea jocului se observ de colectivitate. la vârsta pre colarit ii. Solu iile adoptate în joc. la educarea spiritului de observa ie. iar ceilal i exprim mai mascat tr s turile lor interne. Jocul î i are importan a sa în formarea colectivului de copii.g) între operarea cu obiecte reale i efectuarea de ac iuni simbolice. spa iu. jocul ofer cadrul pentru efort i dep ire a unor obstacole. ca pe un adev rat i în dezvoltarea sociabilit ii. contribuind la dezvoltarea st pânirii de sine. a gândirii i nu în ultimul rând la dezvoltarea limbajului. precum i a multor altor calit i de voin i tr s turi de caracter. jocurile satisfac o anumit cerin implacabil care îl stimuleaz pe copil la o activitate permanent . autocontrolului. timp. disciplinei con tiente. Toate aceste efecte educative se sprijin . spiritului de independen . Primii sunt mai u or de cunoscut deoarece manifest rile lor sunt spontane. în corectarea unor abateri sesizate în comportamentul unor copii. denot arta interog rii în colectivitate i în via a social . Se poate afirma c . m rime. iar ³moralitatea ludic ´ contribuie la geneza comportamentului socio-moral. cu semnifica ii multiple pentru evolu ia ulterioar . a spiritului provocat de 4 . clar.

pe influen a pe care jocul o exercit asupra dezvolt rii psihice a copilului. de a se afirma i de a. dorin e care se manifest direct în conduit s -l creeze. atunci când nu o face prin alte activit i. de desc rcare energetic i rezolvare a conflictelor. pre colarul este ini iat în tainele frumosului i înva realizându-se astfel i sarcini de educa ie estetice. dar i structura experien ei i a mediului de cultur . realizându-se o absorb ie uria de experien i tr ire de via . al întregii dezvolt ri a personalit ii. Jocul r spunde trebuin ei de crea ie a personalit ii. 5 . Participând la joc.i face datoria. de interiorizare i de i reprezint latura crea ie. transformarea Äeu-lui´ în func ie de modelele exterioare. cu efecte benefice pe planul dezvolt rii. func ia catarctic . Prin toate jocurile. de a îndeplini o func ie. proiectiv a personalit ii. Prin joc copilul dobânde te deprinderi de autoservire. jocul face apel la optimismul specific vârstei. de bun dispozi ie. func ia de adoptare realizat pe cele dou coordonate: asimilarea realului la Äeu´ i acomodarea. Diferite studii i observa ii efectuate asupra jocului au eviden iat faptul c acesta îndepline te multiple func ii. de a avea o pozi ie în grup. pentru un moment. Analiza jocului pune în eviden (oglinde te) statutul mintal. conturarea de aspira ii.i manifeste personalitatea. la dorin a copilului de a avea un rol. dar i a sinelui în raport cu via a i ipostazele ei fericite. Jocul îi permite individului s . linia interesului s u major. În concluzie. în scopul satisfacerii trebuin elor proprii i odat formate acestea permit ca jocul s devin mai complex cu o valoare formativ sporit . Ca coal a vie ii sociale. Prin jocurile de mi care se realizeaz numeroase din sarcinile educa iei fizice. afectiv. dar mai ales prin cele de mi care. se poate spune c prin joc are loc o larg expansiune a personalit ii copilului. 2.fundament. Este bine cunoscut c acel copil care nu se joac r mâne s rac din punct de vedere cognitiv. asupra personalit ii lui. J. Piaget stabile te urm toarele func ii ale jocului: 1. În plus. se creeaz posibilit i multiple de dezvoltare armonioas a organismului. s urmeze.i realizeze Äeu-l´. cel de s n tate al copilului. cel afectiv. jocul determin o stare de veselie. s .

4. func ia de extindere a Äeu-lui´. abilit ile i capacit ile fizice. stimulativ a mi c rilor (pus în eviden ales de Gross i Carr) concretizat în contribu ia activ pe care jocul o are la cre terea i dezvoltarea complex . Ca func ie marginal este precizat func ia terapeutic ce se manifest cu succes în cazuri maladive. 6 . proprii copiilor mici. 1. Jocul educ aten ia. tr s turile de caracter (perseveren a. de satisfacere a multiplelor trebuin e ale copilului. 4. de competi ie i ca func ie secundar în jocurile simple de mânuire. asimilarea rela iilor cu cei din jur la propriul Äeu´. modeleaz dimensiunile etice ale conduitei. chiopu în lucrarea ÄProbleme psihologice ale jocului i distrac iilor´ stabile te func iile jocului precizând c acestea se pot grupa în func ii esen iale. jocurile sportive. de la trebuin ele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare a poten ialului de care dispune. a educa iei.a). constând în acomodarea copilului la ceilal i. Clasificarea jocurilor de activit ile cu caracter tensional. func ia de socializare. de mai dreptate. spiritul de competi ie. de la trebuin ele perceptive i motorii la cele de autoexprimare în plan comportamental.3. . tr s turi legate de atitudinea fa  de colectiv (corectitudinea. spiritul de ordine). Printre func iile secundare ale jocului se înscriu urm toarele:  func ia de echilibru i tonificare prin caracterul activ i compensator pe care-l între ine jocul fa  func ia catarctic  func ia distractiv . promptitudinea. a gesturilor. sociabilitatea. a conduitei. i proiectiv . Func iile esen iale ale jocului sunt urm toarele:  func ia de cunoa tere care se exprim în asimilarea practic i mental a caracteristicilor lumii i vie ii. a imagina iei. În perioada copil riei i tinere ii este o func ie principal . devenind ulterior marginal .  func ia formativ-educativ exprimat în faptul c jocul constituie o coal a energiei. Psihologul Ursula secundare i marginale. Aceasta apare ca func ie principal în jocurile de mi care. func ia de exercitare complex .

 jocurile cu rol i subiect în care copilul î i asum o func ie social anume pe care o realizeaz prin ac iunile sale. crea ii inteligente O clasificare a jocurilor realizeaz i A.  jocuri artistice (desen. intelectuale). Permite asimilarea realului la Äeu-l´ copilului f r constrângeri i sanc iuni. Leontiev.  jocuri care exerseaz rela iile sociale (de familie. materialele folosite. . stabilind urm toarele tipuri:  jocurile cu rol în care prim plan apare rolul asumat de copil. prezent în etapa inteligen ei senzorio-motorii i const în repetarea unei activit i însu ite anterior pe alte c i pentru pl cerea activit ii. Are un rol deosebit în socializarea copilului.  jocul simbolic (de imagina ie) îndepline te în cea mai mare m sur func ia de adaptare. deoarece realizeaz în elegerea reciproc prin intermediul cuvântului i disciplinei.N. Bucure ti 1999. me te ug re ti. . de grup colar). S-a operat. Editura All. Jocurile de construc ie apar ca jocuri integrate în simbolismul ludic pentru ca mai târziu s devin autentice adapt ri. muzic .  jocul de construc ie care se dezvolt pe baza jocului simbolic dup vârsta de 56 ani. motorii. nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptat .a. 7 .  jocuri tehnice (productive) care solicit fondul de reprezent ri. date fiind perspectiva din care au fost investigate i criteriile diferite care au stat la baza diferen ierii jocurilor. coala). Piaget abordeaz evolu ia jocului la copil i realizeaz o interesant clasificare a jocurilor. cu criterii multiple de clasificare. forma. Elvira Cre u realizeaz urm toarea clasificare a jocurilor:  jocuri în care sunt solicitate func iile psihofiziologice (senzoriale. cum ar fi: con inutul.) J. industriale. motricitatea i care dezv luie medii de via (agricole. cu toate acestea. arte plastice. sarcina urm rit cu prioritate. autoarea. astfel. rezolv ri de probleme.  jocul cu reguli apare în stadiul gândirii preoperatorii (2-7 ani). asigur retr irea unor realit i transformate dup propriile trebuin e. În lucrarea ÄProbleme ale adapt rii colare ± ghid pentru perfec ionarea activit ii educatoarelor i înv torilor´.Clasificarea jocurilor a constituit i constituie în continuare o preocupare pentru mul i speciali ti. concludent pentru buna în elegere a func iilor sale:  jocul exerci iu ± forma cea mai elementar a jocului.a. memoria. care reprezint de fapt o func ie social generalizat a adultului.

Din aceast categorie fac parte: jocurile distractive. includ o anumit structurarea personalit ii i în socializarea copilului. jocurile cu reguli care apar mai târziu. criterii ce opereaz succesiv. luând în considerare mai multe didactice. încep s substituie procesul de joc cu înv area. Acestea preg tesc înv area. Manual pentru colile normale´. i mai nuan at . jocurile O clasificare mai complex distrac ie.  jocurile de tranzi ie spre activitatea de înv are (Äjocurile de grani ´). jocurile sportive. în cadrul lor copilul subordoneaz unei ordini fixe i raporturi între participan i. realizeaz autoarele lucr rii ÄActivit i de joc i recreativsarcin . au un mare rol în Ursula Schiopu face clasificarea dupa continutul jocului: a) Jocuri de reproducere a unor mici evenimente : 8 . dramatiz rile.

de sensibilizare. de constructii tehnice) . e) regulile instituite: . tactile) .5.jocuri tehnologice(de aplicatii. conceptuale.jocuri cu reguli transmise prin traditie.jocuri matematice . de limbaj. orale. b) continutul instruirii : . cu reguli inventate. de observatie. . de memorie.jocuri sportive . 9 . -jocuri cu subiect complex. c) Jocuri de creatie d) Jocuri dramatice Sorin Cristea efectueaza clasificarea jocurilor dupa : a) obiectivele prioritare : . de gandire. pe baza de intrebari. jocuri tip ghicitori. .cu reguli pentru fiecare etapa.simple . jocuri spontane.jocuri cu subiect multiplu . Elemente psihologice ale jocului Cercetarile psihologice efectuate in secolul XX in problema jocului au pus in evidenta numeroase elemente psihologice care contureaza aceasta forma de activitate specific umana. de creatie.jocuri muzicale . d) resursele folosite : . de cuvinte incrucisate . motorii. f) competentele psihologice stimulate : . pe baza de fise individuale.jocuri lingvistive . c) forma de exprimare : . .jocuri materiale.jocuri senzoriale(auditive.. de orientare. de atentie. vizuale. b) Jocuri de miscare . . protocolare . . cu caracter imitativ . pe calculator . 1.jocuri de miscare.jocuri simbolice.

care gandesc.Aceasta capacitate e suficient de operanta la copilul ce depaseste varsta de 3 ani.Variantele existente in creatie irmeaza intotdeauna un drum ascendent sub aspectul perfectiunii. o lume imaginara. empirica.iar motivatia este intrinseca. actiunilor si faptelor. Creatia este un proces care se sprijina pe cunoasterea stiintifica temeinica a domeniului supus cercetarii. fara sa atinga nici macar pragul sau minim.El opereaza cu cuvinte. Voi prezenta mai jos cateva din manifestarile psihice ale copiilor si ale oamenilor. d) Capacitatea omului de a actiona in spirit creativ in diferite situatii concrete de viata este definitorie pentru evolutia personalitatii sale. a) Oamenii se refugiaza adeseori din limea reala(obisnuita) in una pe care si-o creeaza singuri(« lumealor »). c ) Omul ete inzestrat cu capacitatea de a opera frecvent cu simboluri accesibile. cu obiecte si imagini ale acestora. apropiindu-se mai mult sau mai putin de saltul calitativ.In creatia ludica e suficienta doar informarea generala. sa arate de ce in anii scolaritatii mici jocul se prefigureaza ca o activitate dominanta. alaturi de invatare. omul se foloseste de capacitatea sa de a transfigura realul in imaginar. mai ales. in general. adica cu semne atribuite obiectelor.Prin prezenta si actiunea acestor elemente. care le apartine in exclusivitate.O comparatie intre creatia obisnuita si creatia ludica evidentiaza cert specificul si dimensiunile creatiei copilului scolar. 10 .E vorba de acele elemente psihologice care definesc jocul in general si care sunt suficient de operante la copiii de varsta scolara. jocul adevarat. Creatia presupune logic saltul calitativ.De retinut este faptul ca nimeni nu-l invata pe copil cum sa si-o creeze.Omul poate face dovada ca este capabil sa-si creeze o asemenea lume incepand cu varsta de 3 ani. copiii ies « din anonimat » si ni se infatiseaza ca fiinte cu personalitatea in formare. actioneaza motivat dupa posibilitati si aspira la perfectiune. el transfigureaza selectiv realul. De altfel. nu lipsita de valoarea sa instrumentala specifica. pana la gasirea variantei finale.. capabile sa explice jocul si. de la care se asteapta si performante. ca irmare a unor acumulari cantitative cerute de realizarea originala a unei idei bine conturate .unde restrictiile nu sunt asa severe. creatia ludica se mentine in baza acumularilor cantitative. care desemneaza altceva decat sunt toate acestea in realitate.In creatia ludica. carora le acorda alta semnificatie decat care le apartine in exclusivitate.In acest proces. o lume fara grijile si necazurile cotidiene. b) In cladirea lumii imaginare. nu poate fi decat creativ. dupa nevoi imediate si dupa posibilitati proprii.supranumita de cercetatori »paradisiaca ».

improvizatia a precedat creatia.Studiul conduitei ludice(de joc) a fost preluat de atat de specialistii in probleme psihologice dar si de specialistii in probleme pedagogice. Cu alte cuvinte. improvizand. Jocul ca element odihnitor poate fi explicat prin faptul ca odihna nu explica jocul. aceea de a introduce elemente pe care mediul nu l eofera. scoala. prin improvizatie. Jocul inlatura plictiseala pricinuita de lipsa de actiune :functia jocului este in acest caz.In istoria culturii. se limiteaza la satisfactia personala imediata.Se poate spune.variantele se disting prea putin intre ele si nu pregatesc varianta finala(chiar daca urmeaza o cale ascendenta sub aspectul perfectiunii). copilul inainteaza in creatie. faptul ca au fost convocate congrese si simpozioane internationale ce au avut in intentie aspectele jocului.6. dimpotriva. fara exagerare. cat prin efectele sale formative. nefiind prezenta constiinta creatiei. un sir de incercari mai mult sau mai putin reusite. el comportand deseori intreruperi si stagnari.o reluare. Toate aceste elemente psihologice pun in evidenta esenta jocului prezent in conduita omului in general si cea a copilului in special.Creatia ludica e mereu dramatica. creatia ludica.Este mai putin vorba de un 11 . e prezenta doar ideea unei realizari de moment. 1. se poate ajunge la creatie . Elemente pedagogice ale jocului Jocul a inceput sa fie definit nu atat prin natura sa. deoarece improvizatia insasi este un act elementar de creatie. dar una elementara. aceasta pentru faptul . in timp ce în creatia ludica se pot incerca mai multe. ca în creatia ludica. greseala in creatia ludica inseamna o noua inflacarare a imaginatiei. dar nu este mai putin adevarat ca jocul dupa munca ne odihneste. o crestere a interesului copilului pentru activitate.Procesul creatiei nu este intotdeauna continuu. gradinita. stagnarile si intreruperile ii dauneaza si ii micsoreaza atractivitatea. fara sa dauneze actului in sine. precum si modele de jocuri. ca este o improvizatie autentica. dimpotriva. Greseala in creatie inseamna un stop. arata ca problema jocului nu este o problema marginala. creatia ludica a copilului este tot o creatie. Creatiapresupune realizarea unei anumite variante. Creatia obisnuita are in vedere colectivitatea(pe cea prezenta si pe cea viitoare).In dezvoltarea individuala. Faptul ca exista o literatura pedagogica ce sugereaza normele de utilizare a jocului in familie. sustinuta si volubila.

se creeaza mai intotdeauna un cerc de privitori .de suporteri. Problemele rolului educativ al jocului prezinta numeroase aspecte. jocul ca o reflectare a acestora are si el o evolutie deschisa. a obiceiurilor.Se intelege ca s-a folosit jocul care exista deja.) Jocul este un agent de transmitere a ideilor.El se practica activ.S. Jocul. ceremonii religioase). dar nu nevoia de a mentine traditiile a creat instinctul jocului. ceea ce ne da impresia ca jocul ne-a « restaurat »organismul sleit. de la o generatie la alta(legende .repais devenit indispensabil dupa oboseala. Activitatea de joc pune in evidenta permanenta relativa a activitatii copilului si.Jocul ne introduce intr-o alta « sfera ». cat de o eleberare din constrangerea muncii.etc. societatea.Nu numai ca exercita mai dinainte la copil tendinte sociale. cantece. chiar din cea mai indepartata antichitate. altii privesc jocul primilor.Este vorba aici ci adevarat de o functie accesorie.Pe de alta parte. Vigotski afirma ca activitatea de joc este formativa in deplinul inteles al cuvantului atunci cand cerintele manifestate fata de copil(prin regulile sau sarcinile stabilite) depasesc cu putin nivelul psihic al copilului.Intr-un studiu interesant L.serbari.ci si pentru ca le mentine(reuniuni. 12 .Este interesant ca aceasta valoare educativa a jocului a fost inconstient exploatata. trezeste brusc acea parte din eul nostru refulata de necesitatile muncii si in acelasi timp face sa tasneasca noi surse de energie. Jocul este si un agent de manifestare sociala. mituri.dar se poate consuma si pasiv. asimilandu-le si prin aceasta adaptandu-le la dimensiunile lor multiple. se stie ca jocul.Aceasta constituie o indicatie foarte pretioasa pentru pedagogie. festivaluri istorice. intrucat evolutia societatii si a omului sunt fenomene deschise. ce oboseste mai putin. desi adesea practicat cu mai multa intensitate decat munca. Jocul este un permanent si puternic izvor de conectare de relatii sociale la copii si tineri. apare ca o activitate complexa a copiilor in care ei reflecta si reproduc lumea.Jocul se manifesta in numeroase feluri in viata sociala.In jurul celor care joaca un joc sportiv sau un joc competitiv ca sahul . ca mijloc de educatie populara.Unii copii se joaca .

cum se armonizeaza jocul cu invatarea dirijata. metodica jocului ofera principalele informatii cu privire la geneza si esenta acestuia. la alegere sai centrate pe invatarea dirijata. vizand direct activitatiile instructiv-educativ specifice gradinitei si scolii primare. cu care el face corp comun in privinta instruirii si educarii copiilor(Neacsu Ioan.Ea se constituie in linii generale.5. cum se imbogateste si se adanceste continutul lui sub influenta instruirii. 2. 13 . dar si in imbunatatirea integrarii elevilor in regimul scolar.1.cum se diversifica si se coreleaza cu invatarea. jocul e aliniat la orientarile metodologice moderne. Metodica jocului mai ofera informatii cu privire la didactica instruirii prin joc. b) Sub aspect practic-aplicativ. b) alta cu caracter predominant practic-aplicativ.prin toate acestea. toti cei interesati afla care sunt elementele psihologice de baza ce faciliteaza jocul. facand-o mai lesnicioasa si mai eficienta. precum si cum se realizeaza trecerea treptata de la jocul pur la ocupatiile in spiritul jocului(Neacsu Ioan. creatia si alte forme de activitate specific umana in copilarie si in restul vietii oamenilor. care sunt formele pe care le imbraca jocul. a) Sub aspect teoretic. diferentiata si profunda. de esenta ludica. metodica jocului arata cum se implica acesta in conceperea stiintifica si metodica a invatamantului actual. « Metodica predarii matematicii la clasele primare»). Continutul metodicii jocului Aria de cuprindere a metodicii jocului este deosebit de larga.Studiind-o. « Metodica predarii matematicii la clasele primare»).CAPITOLUL II. cum apare si cum evolueaza el in viata omului.munca. Importanta studierii metodicii jocului Teoria si metodica jocului au un ecou in organizarea asistentei sociale a copiilor. METODICA JOCULUI. din doua parti distincte : a) una cu caracter predominant teoretic .COMPONENTA A DIDACTICII GENERALE 2.

ca acesta e integrat organic in viata si activitatea omului. in care acesta nu se confunda in nici un caz cu joaca. mântul pre colar-Sinteze´. Ia i 1999) etc. cu ajutorul metodicii jocului. pe baza bunei obiective ale educa iei intelectuale. Edit. Conceptul de joc didactic. multa stiinta in a construi strategii de invatare la diferite categorii de copii pe sistemul jocului. practica de zi cu zi demonstreaza formatorilor ca simpla alternare a activitatilor. Cu alte cuvinte.. realizeaz Edit. 1994) y Jocul didactic ± Äun ansamblu de ac iuni i activit i care. mai ales la varsta claselor primare.Jocul indeplineste spectaculos aceasta preocupare pedagogica. metodica jocului ne ajuta sa eleboram anumite procedee de invatare bazate pe joc. fizice. colile normale´. i colaboratorii ± ÄActivit i matematice în înv 14 . nu e suficienta pentru a inviora si stimula activitatea de invatare. Intelegem. Bucure ti. Didactic erban F. 1998) Jocul didactic ± Äspecie de joc care îmbin armonios elementul instructivi Pedagogic . desi e necesara.ÄDic ionar de termeni pedagogici´. i colaboratorii ± ÄDic ionar de pedagogie´. 1979) educativ cu cel distractiv´.Manual pentru Bucure ti. Edit. ± i Pedagogic . 2.De altfel. in acelasi timp.. . dominant ÄPedagogie pre colar . morale. Polirom. Didactic y Jocul didactic ± Äun mijloc de facilitare a trecerii copilului de la activitatea de joc la cea de înv are´(Bache H.(Manolache A. Numai cei care se familiarizeaza cu psihologia jocului si cu metodologia lui in procesul instruirii pot obtine performante. Edit. Didactic y i Pedagogic ...(Cristea S. dispozi ii i a deconect rii. iar joaca nu este altceva decat un simplu divertisment al comportamentului uman.E o mare arta si .3. Definire i caracterizare Jocul didactic ± Äac iune ce valorific la nivelul instruc iei finalit ile y adaptative de tip recreativ propriu activit ii umane´. Bucure ti. Mateia A.(P duraru V. Popescu E.

3. Jocuri logico-matematice care urm resc familiarizarea copiilor cu opera iile cu mul imi. participarea la activitate. Pentru aceasta e necesar sa fie respectate cateva cerinte de baza: 15 . exemplificare care vor duce la dobândirea abilit ilor de identificare. definitorie îmbinarea armonioas a elementului i între sarcina didactic instructiv cu elementul distractiv. copiii s stimuleaz . comparare. 2.Termenul Ädidactic´ asociat jocului accentueaz componenta instructiv a activit ii i eviden iaz c acesta este organizat în vederea ob inerii unor finalit i de natur informativ i formativ specifice procesului de înv Jocul didactic prezint ac iunea de joc. num rare con tient . a constituit o preocupare permanenta a dascalilor. separare. Aceast îmbinare a elementului instructiv-educativ cu cel distractiv face ca. pe tr iasc st ri afective complexe care declan eaz . Jocuri didactice de formare de mul imi care implic scriere. cresc eficien a acesteia i contribuie la parcursul desf ur rii sale. Jocuri didactice de numera ie care contribuie la consolidarea. asigurând o unitate deplin dezvoltarea diferitelor componente ale personalit ii celor antrena i în joc. verificarea deprinderilor de a ezare în perechi. Metodologia organizarii si integrarii jocului didactic in structura lectiilor Organizarea si introducerea jocului didactic ca procedeu de baza in imbinarea activitatilor instructive cu cele educative la toate obiectele din plaja orara si in diferite secvente ale lectiei. intensific ca not mânt. 1.6. de exersare a cardinalului i ordinalului. exerci ii de: grupare. selectare i formare de mul imi. 2. de familiarizare cu opera iile matematice de formare a ra ionamentelor de tip ipotetico-deductiv.

5) executarea jocului. sa mentina atmosfera de joc. trebuind sa imprime jocului un anumit ritm.a) stabilirea prealabila. 4) fixarea regulilor. drumul cunoasterii se pargurge deductiv. sa evite momentele de stagnare. se fac recomandari si evaluari cu caracter individual si general(uneori prin tehnici Freinet sau de gandire critica. de la regula la exemplu). 2) comunicarea titlului jocului. uneori se succed-explicatia precede demonstratia. 6) incheierea jocului. b) accentuarea caracterului de responsabilitate si seriozitate ce trebuie imprimat fiecarui elev. spre a se evita tendinta de a considera activitatea o distractie oarecare.se recomanda atunci cand jocul are o actiune mai complicata. alteori prin metode traditionale). sa activeze toti elevii la joc. de regula.invatatorul poate conduce direct(are rol de conducator al jocului) sau indirect (ia parte activa la joc). adaptandu-l la particularitatile clasei. a regulilor si a conditiilor de desfasurare. 16 . impunandu-se o subliniere speciala a regulilor. orice joc didactic parcurge urmatoarele etape: 1) activitatea introductiva-elevii sunt orientati in directia sarcinii propuse prin joc. c) beneficierea tututror elevilor de informatia ce reprezinta obiectul jocului(rolurile in joc sa fie schimbate. d) cunoasterea exacta de catre invatator a regulilor si detaliilor jocului pentru a-l organiza si desfasura degajat. riguroasa a continutului jocului si amplasarea judicioasa a acestuia in sistemul activitatii instructive.comunicarea regulilor impuse si asigurarea intelegerii lor de catre toti elevii (in caz contrar. e) pregatirea materialului impus de continutul si obiectivele urmarite prin joc. se desfasoara simultan. In general.se formuleaza concluzii si aprecieri. sa urmareasca daca se respecta regulile etc.sa urmareasca comportarea elevilor. iar cerintele impuse in masura egala tututror participantilor). participarea nu va fi de 100%) 3) explicatia si demonstratia-de claritatea si exactitatea lor depinde atingerea obiectivelor propuse(desi.

E. ascensiunile in matematica sunt frumoase daca nu esti obsedat doar de locul unde vrei sa ajungi si daca esti in stare sa savurezi tot ce intalnesti pe parcurs. 17 .Popescu. »(Barbu. 3. precum si sa descopere calea de a da raspuns unor « probleme » ce par imposibile la prima vedere.CAPITOLUL III. Jocuri matematice « Matematica e ca urcusul pe munte.H. .Ca si pe munte. suntem obligati sa le trezim elevilor dragostea pentru ele. consolidarea si sistematizarea cunostintelor din cadrul stiintei numerelor.4.Efortul e rasplatit de privelisti marete. Deoarece « lumea este guvernata de numere » (Pitagora). .« Activitati de joc si recreativ ±distractive ») Cuvintele lui Solomon Marcus arata foarte bine rolul pe care il indeplineste jocul matematic in insusirea. sa-i invatam sa se « joace » cu operatiile si conceptele abstracte. JOCURI MATEMATICE PROPUSE SPRE UTILIZARE IN CADRUL LECTIILOR DE MATEMATICA .

6. Geometrie cu numere ‡ Sarcina didactica: completarea unor figuri geometrice cu numere care respecta o regula data pentru a obtine sumele cerute pe anumite directii. ‡ Obiective: a) sa completeze cu numere potrivite figurile geometrice pentru a obtine sumele cerute pe anumite directii. 18 . c) sa-si dezvolte calitatile atentiei. b) sa-si consolideze cunostintele despre operatiile aritmetice.capacitatea de reprezentare. astfel incat suma numerelor din cele patru cerculete de pe laturile stelutei sa fie egala cu 26. viteza si corectitudinea calculului.4.3. 10 r 1 3 3 3 3 3 4 3 5 5 4 2 7 2 5 34 \ 8 13 14 7 2 15 10 4 9 Plaseaza in cerculete numere de la 1 la 12 (o singura data).

4. b) sa faca conexiuni logice intre informatiile primite. asaza in cerculete numere naturale de la 0 la 9. alcatuirea unor clasamente dupa o serie de propozitii ce contin informatii. 3. Logica matematica (exercitii de asezare tn spatiu / ordonare) ‡ Sarcina didactica: reconstituirea unor siruri (sau ordonari). ‡ Obiective: a) sa extraga din fiecare propozitie informatia oferita. astfel incat sa obtii suma 15 pe fiecare linie.Solutie: 10 5 6 2 11 12 1 3 8 4 7 Aseaza in cerculete numere naturale de la 0 la 5. 19 .7. clasamente. astfel incat sa obtii aceeasi suma pe fiecare din laturi. c) sa reconstituie sau sa alcatuiasca ordonari.

65. ‡ Daniela are exact 10 puncte in plus fata de Florin. ‡ Daniel: ² Eu sunt mai tanar decat Bogdan si Cornel. Daniel si Eugen va fi cel mai in varsta dintre ei. ‡ Bogdan: ² Eu sunt mai tanar doar decat Cornel. III I II IV V VI Cele cinci case sunt zugravite in rosu. 20 . La un concurs de schi s-au realizat urmatoarele punctaje: 93. 39 puncte. Plasati-i corect la start stiind ca: Andrei se afla intre Cornel si Eugen. Precizati clasamentul si punctele acumulate. stiind ca: ‡ Daniela s-a plasat Intre Bogdan si Eugen. Bogdan. ‡ Bogdan a castigat si Corina a pierdut. 67.Andrei. ‡ Eugen: ² Eu sunt mai tanar decat Bogdan si mai in varsta decat Andrei. maro. 50. Cornel. verde. Eugen se afla intre Bogdan si Andrei: Bogdan este alaturi de Daniel. galben sj albastru. Stabiliti ondinea culorilor daca: ‡ Casa verde nu e vecina cu cea galbena. 75. ‡ Casa galbena nu e vecina cu cea din mijloc. Capitanul echipei de fotbal alcatuita din Andrei. Cornel. Bogdan. Daniel si Eugen se pregatesc sa plece in cursa.

. . Tudor si Dumitru sunt prenumele a trei elevi din clasa a IV-a.4.. /\/ /\/\/ /\/ /\/ /\/ /\/ Vasile. 3. 21 ... ‡ Obiective: a) sa stabileasca rolul indeplinit de numarul necunoscut. 63 «.12 99 . numarul necunoscut/ De-a detectivul Mate ‡ Sarcina didactica: aflarea necunoscutei in cadrul exercitiilor cu cele patru operafii sau de formare a numerelor .. d) sa verifice corectitudinea aflarii necunoscutei. .. Tudor. ‡ Prima casa este maro.‡ Casa albastra nu e vecina cu cea rosie. Dumitru..8. ««.. ‡ Casa rosie e vecina cu cea verde. Prietenul meu. b) sa aplice corect algoritmul de calcul specific fiecarei situatii.. ‡ Nici unul nu are numele de familie identic cu prenumele.... c) sa afle corect numarul necunoscut in situatii cunoscute sau atipice. Completeaz casetele: . «...«. ‡ Numele lui Dumitru nu este Tudor. Aflati numele si prenumele fiecaruia daca: ‡ Numele lor de familie sunt tot Vasile.

Completeaza: 7-1-n= 2 Termen Descazut Termen Scazator Suma Diferenta 238 127 133 789 538 987 Factor DeTmpartit Factor Impartitor Prod us Cat 60 5 4 8 56 392 8 8 -a 6 -a 1 a+1 6 a+3 a+5 a 5 1 9 7 Scrie pe fiecare colt al stelutei numere formate din zeci. 22 . astfel incat suma lor sa fie 100.

mai mare decat 40 §i mai mic decat 51. ‡ Sunt un numar de doua cifre.Gaseste numarul care se prezinta astfel: ‡ Sunt cel mai mic numar natural care adunat cu 3 da un numar mai mare decat 6. ‡ Sunt un numar care se imparte exact pe 24. 2. Completeaz c su ele piramidei adunând câte dou numere: 23 . sunt impar si diferit de 1. la o distanta de 15 numere de numarul 76. ‡ Sunt cel mai mare numar natural care scazut din 7 da un numar mai mare decat 3. 3. suma cifrelor mele este 9. ‡ Sunt un numar situat intre 50 si 70. ‡ Nu sunt nici cel mai mic. nici cel mai mare numar scris cu cifrele 2.

-sa asocieze litera din cod cu rezultatul obtinut. De ce este vesel lonel? Codul: A = 4. asocierea rezultatelor cu litere date si obtinerea unor mesaje . M = 12. I = 8.4.N=14. Obiective: -sa efectueze corect calculele. L = 10.R=18. 24 . I = 9. dezvoltandu-si calitatile atentiei si spiritul de observatie. E = 6. -sa obtina si sa citeasca mesajul. Calculam cu litere/Mesaiul cifrat ‡ Sarcina didactica: efectuarea corecta a unor caicule.3 4 5 3 2 4 7 5 10 12 13 12 3.S = 20.9.

Intr-o zi. dar una impara. ‡ Obiective: a) sa.4. Sipetul negustorului de perle Un negustor de perle avea un sipet cu 9 despartituri. gaseasca aplicatii variate ale cunostintelor matematice. b) sa citeasca si sa-si reprezinte corect continutul unor probleme. vei obtine codul dupa care poti descifra mesajul extraterestrilor. dar daca numar pe fiecare latura.impar in situatii diferite. puterea de reprezentare si de imaginare. gasesc cel mai mic numar par cuprins intre10 si 20. Un matematician le spuse: ² In sipet vad 31 de perle. c) sa-si educe si sa-si dezvolte calitatile atentiei.10. dar aranjate altfel. ² Nu stiu. 32: 8 + 6 = 54 : 9 : 3 = 81:9-3 = 28: 7+ 1 = a 63 : 7 : 3 = 64 : 8 : 2 = 36 : 9 x 2 = 56:7+ 1 = d e i 1 n 81 :9 -8 = 49 : 7 + 0 = 27:9+9 = 45 : 9 + 6 = o P r s 42 : 6 x 2 = 18 : 6x0 = t u 24 : 6 x 4 = 30 : 6 x 3 = b c V X 3. cu numai 26 obtin aceea§i suma pe toate laturile. In despartitura din mijloc nu am nimic. interesul pentru maternatica. Numere pare si impare ‡ Sarcina didactica: aplicarea informatiilor despre par .Efectuand exercitiile in ordinea in care sunt scrise si apoi scriind rezultatele obtinute in tabel (tot in ordinea obtinerii lor). citirea si solutionarea unor probleme . un alt negustor l-a mtrebat cate perle are in el. Cum a aranjat perlele in sipet matematicianul? 25 .

Numarand din 4 in 4. egalitati sau cuvinte prin mijcarea betelor de chibrituri. Jocuri cu bete de chibrituri ‡ Sarcina didactica: obtinerea unor figuri geometrice.12. calitatile atentiei. 26 . b) sa-si dezvolte spiritul de observatie. Numara descrescator din 3 in 3 si coloreaza drumul fluturelui spre floare! 3. ingeniozitatea. capacitatea de reprezentare si imaginare. flexibilitatea gandirii. ‡ Obiective: a) sa rezolve probleme folosind betele de chibrituri. calcule cu cifre romane. descoperi traseul spre minge.4.

1)Din cele 20 de chibrituri luati 6. Muta cate un betisor si vei obtine rezultate corecte. 4)Din aceste 3 betisoare. oare poti face patru? 27 . d) sa corecteze egalitati in care apar cifrele romane. 2)Cate patrate poti construi cu 12 bete de chibrituri? 3)Egalitatile sunt gresite. astfel incat sa ramana 10.c) sa scrie cifre romane.

.... 20 ±16 =.......3........... 25 ±17 =.. comparam si ne distram! ‡ Sarcina didactica: consolidarea deprinderilor de calcul cu cele patru operatii si de comparare a numerelor..... respectand cerinta data......... 20 ± 9 =...13........ 25 ± 5 =...... 13 ± 4 =.. e) sa compare doua sau mai multe numere date...... Coloram... 12 ± 9 =....... 25 ± 6 =.... 26 ± 9 =. 1. 14 ± 7 =.... 20 ± 8 =. galben 30 ± 7 =. 21 ± 3 =......... ‡ Obiective: a) sa calculeze corect si rapid. c) sa traseze corespondenta intre rezultat si operatii.. 21 ± 5 =... maro 24 ± 19 =..... albastru 22 ± 7 =.............. i cifre.. b) sa aseze corect semnele operatiilor matematice pentru a obtine rezultate diferite pornind de la aceleas.. 28 ... 20 ± 18 =. 25 ±17 =........................ 21 ± 2 ± 9 =.... calculam.4..... 13 ±13 =.. d) sa-si dezvolte calitatile atentiei si interesul pentru matematica.......... Coloreaz desenul respectând codul culorilor: verde 29 ± 7 =..... 22 ±16 =.

2. Alege perechi de numere ale c ror sume s fie cele din mijlocul florii. Scrie-le în petale: 29 .

cealalta cauta la fiecare pas numere de doua ori mai mari. Vre i s afla i câ i pa i sunt pân la floarea de nuf r? Urm ri i exerci iile i calcula i: 4.18 25 3. Prima alege calea din 2 in 2. Furnicile Tina si Mara trebuie sa ajunga la musuroi. Colorati diferit drumurile lor 30 .

Coloreaza ce oase alege Grivei! 6. Grivei trebuie sa manance doar oasele care arata jumatatea numarului osului ros anterior.5.Oachi 31 .

Frunzele Compune exercitii a caror rezultat sa fie un numar de pe frunze. 32 . 7. Flufy 8. 4. Robo Numerele date sunt transformate de robotel in numere de 5 ori mai mici.7. 1. 8. Urmareste sagetile si1 scrie numerele date de Robo. 6. 9. 2. ( 4+ 2 ) x 2= 1 2 5. 3. apoi numeroteaza frunzele.

43. 18.81. Completati etichetele scriind nurnerele urmatoare la locul potrivit: 60. 38. 33 . Colorati casutele ce ne conduc la rezultat! 12.65.10. Coloreaza numerele care fac adevarate relatiile: 11.51.

13. 34 . figtiri umane.14. iar suma fiecarui grup sa fie 100 15. Cei sase copii au greutatile conform tabelului de nai jos. 25kg 30kg 28kg 29kg 28kg 32kg Grupati numerele de mai jos cate trei. Un joc vechi de mii de ani . obiecte. Obiective: a) sa decupeze si sa recunoasca figurile componente ale patratului Tangram.4. dezvoltarea creativitatii. obiecte prin decuparea $j lipirea pieselor patratului Tangram. b) sa asambleze prin lipire partile decupate pentru a obtine animale. Care dintre cele cinci orase sunt cele mai apropiate intre ele si care sunt cele mai mdepartate? 3. Asezati-i pe leagan astfel incat acesta sa fie in echilibru. Andrei Bogdan Costel Daniela 1 Eugenia Felicia 4.patratul Tangram Sarcina didactica: obtinerea unor animale. figuri umane.

c) sa utilizeze la construirea desenelor toate cele sapte tanuri (componente) ale patratului Tangram. dar folosind aceleasi piese 35 . d) sa-si dezvolte creativitatea construind imagini diferite.

36 .

15.8 -30 52+ 6 -12 5. Une te forma geometric cu denumirea sa: con triunghi cub sfer dreptunghi cilindru p trat 2.4. Completeaz tabelul: 15 +12 +11 27 38 42 33 64 11 76 17 7 37 .5 24 29-20 27 46+ 13 38 48 ± 21 59 14 + 10 20 4. Calculeaz 10+ 33 +12 i completeaz : 69. încercuie te m rimea pe care o m soar : a) lungimea b) timpul c) capacitatea a) masa b) lungimea c) timpul a) valoarea b) masa c) capacitatea 3. Pentru fiecare instrument de m sur . Alte jocuri didactice 1.7 +11 49 .3. Une te fiecare opera ie cu rezultatul potrivit: 32 + 6 9 25.

Completeaza` tabelul : Numarul 954 305 14. Scrie numarul corespunzator fiecarei multimi:        12. 39 67 Calculeaz apoi coloreaz casetele cu rezultatul: 12 + 7 = 13 +5 5 = 13 + 25 = 25 +3 2 = 11 + 28 = 54 + 13 = 5 + 14 = 15 +4 4= 6 + 43 = 46 + 22 = 12 + 25 = 14 +4 3 = 10. Calculeaza: + 371= -150= +434` .314= 200 START! 13. Scrie cu cifre romane urma`toarele numere : 38 Aproxima`ri la zeci Aproximari la sute Aproximari la mii .6.

.. XCXII .... 16.. ....... ................................ Efectuati si apoi completatai tabelul : a 285 489 b 54 732 c 185 426 a+b+c a+b-c 17.............. 15.............. Scrie cu cifre arabe numerele scrise mai jos: 197 . ............ 2005 ... . MDCXI ............... 1996 .... ....... MAMLIX ......... Scrie ce frac ie din desen reprezint suprafa a colorat în fiecare caz : 18. Încercuie te frac iile corespunz toare p r ii colorate : 1 4 1 3 1 2 2 5 2 4 2 3 8 3 4 3 6 3 39 ..... ..... XXV ..... .15 ......

indiferent de tipul de curriculum(nucleu.1 Proiecte didactice. aprofundat sau extins) 40 .unde jocul didactic matematic este preponderent.CAPITOLUL IV. ASPECTE METODICE 4.

exerci iul. evaluare de c tre colegi DESFÃ URAREA ACTIVITÃ II Moment organizatoric y y Asigurarea unui climat adecvat bunei desf ur ri a lec iei. naturale 0-100 Tipul lec iei: consolidare de cuno tin e Obiective opera ionale: O1: s rezolve corect exerci iile de adunare i scãdere. în perechi y y 3. O5: s gãseascã termenul necunoscut.markere.FORME I TEHNICI DE EVALUARE : observarea sistematic .Proiect de lec ie Data: Clasa: I Propun tor: Obiectul: Matematicã Subiectul: Consolidare. plan e.Adunarea i scãderea nr. O4: s compunã probleme dupã exerci iul dat. autoevaluare. O3: sã rezolve probleme cu una sau mai multe opera ii. individual.flip-chart Organizatorice: frontal. O6: s realizeze legãtura între floare i ghiveci. 41 .RESURSE PROCEDURALE: y Procedurale: instructajul verbal. conversa ia euristic . problematizarea. O7: s participe în mod activ i eficient în activitatea de rezolvare a sarcinilor individual i în perechi.fi e. Verificarea temei cantitativ i calitativ. aprecierea verbal i scris Materiale: postere. O2: s compare perechile de numere. observa ia dirijat . STRATEGIA DIDACTIC : 1. prob scris .

...69-38 3* ÎN PERECHI Fiecare floare ascunde un numãr. 45 + 2 76-5.. naturale 0-100 . fiecare flutura se a azã pe o floare..... Elevii trebuie sã rezolve exerci iile de pe bãrcu ã i sã caute pânza cu rezultatul potrivit.. Se va anun a titlul lec iei ce urmeaz s fie însu it : Consolidare. Ea i-a chemat flutura ii sã se bucure pe câmpul plin de flori alãturi de albinu e... Florile ascund câte o surprizã.13+23 45+3.56 = 33 53 + = 85 ... grupa florilor galbene i grupa florilor portocalii.31 + 67 12 +37...42-21 GRUPA 3 99-45.... Descoperã-l: GRUPA 1 + 32 = 77 98= 52 GRUPA 2 45 + = 90 .. Dirijarea înv rii Anun area temei elevii sunt împ r i i în 3 grupe: grupa florilor ro ii. Elevii vor descoperi surprizele ascunse de flori..Adunarea i scãderea nr...... de limba românã se prezintã elevilor o plan ã ce reprezintã Zâna Fluturilor.89-7 GRUPA 2 68-57..Captarea aten iei se realizeazã o discu ie legatã de ora precedentã.IV. fiecare floricicã are anumite sarcini pentru elevi: 1* Frontal Pe o plan ã fiecare grupã va avea câte o bãrcu ã care nu are pânzã.25 = 55 42 GRUPA 3 .... (ANEXA 1) 2* Frontal Comparã: GRUPA 1 45 + 4 .

26.17.4*ÎN PERECHI GRUPA 1 Aflã numerele cu 2 mai mari decât: 42. 75.45. 30. 43 .21.56.78. GRUPA 2 Aflã numerele cu 6 mai mici decât: 29. 62.12. GRUPA 3 Aflã numerele cu 32 mai mari decât: 42. 38. 48. 96.35. 59.

2. Câ i pomi sunt în livadã? . Grupa 2: 1. Într-o livadã sunt 35 de pruni i 23 de cai i.. iar elevii vor scrie problema pe frunza acesteia. 44 .5 *ÎN PERECHI * Rezolvã problemele: Fiecare problemã este scrisã pe o floare. .. 2. Compune o problemã dupã exerci iuldat: Exerci iul este scris pe floare. Câte flori s-au vândut la florãrie? . Compune o problemã dupã exerci iuldat: Exerci iul este scris pe floare. iar elevii vor scrie problema pe frunza acesteia. La o florãrie s-au vândut 26 de garoafe i 43 de frezii.. . Grupa 1: 1..

.. iar elevii vor scrie problema pe frunza acesteia. 20 de pe ti i-a dat Alinei. Ovidiu a pescuit 26 de pe ti. Compune o problemã dupã exerci iul dat: Exerci iul este scris pe floare.. urmând ca împreunã cu elevii sã le rezolvãm: 45 . Dintre ace tia. Câ i pe ti mai are Ovidiu? . 2.Grupa 3: 1. 6* Frontal Pe petalele florilor vor fi scrise problemele.

Zâna fluturilor le va oferi elevilor fi ele de lucru (ANEXA 2) .strâng materialele utilizate în timpul activit ii 46 .transmit tema pentru acas .Rezolvarea se va scrie pe ghiveci!! 7* Frontal Gãse te floarea potrivitã pentru fiecare ghiveci! Încheierea lec iei .fac aprecieri frontale cu privire la modul de participare al elevilor la lec ie .

ANEXA 1 A azã corect pânza conform rezultatului de la fiecare exerci iu: 41 36 75-34 ANEXA 2 FI A DE LUCRU 98-62 47 .

ro u 57-verde 23-portocaliu 96-maro 48 .ANEXA 2 FI A DE LUCRU Rezolvã exerci iile i coloreazã flutura ul conform codului de culori: 87-galben 34.

clasa I. pe grupe. d) mijloace didactice: num r toare. în perechi. respectând forma . .Sorina Guzum.s reprezinte prin puncte. demonstra ia. 2006. mul imea cu trei elemente. be i oare.Ed Erc Presss Educativ.s mânuiasc corect instrumentul de scris. bile colorate. indiferent de natura acestora.s manifeste interes pentru utilizarea corect a numerelor. analiza. încadrarea în spa iul grafic. pe baza regulei date. i c) forme de organizare: frontal .Activit i transdisciplinare-Exerci iijoc . c) psiho-motorii . O2 ± s asocieze mul imii cu trei elemente num rul i cifra corespunz toarea.. Obiective opera ionale: Pe parcursul i la sfâr itul lec iei.3) 2. y Dumitru S vulescu. y Gabriela Vasiloanc . -. jetoane cu cifre . plan e didactice ( predarea numerelor 1. animale. O4. b) afective OA1. 2005 y www.s scrie pe liniatura caietului cifra 3. O3. cercule e. 2004.: Disciplina: Matematic Unitatea de înv are: Numerele naturale de la 0 la 5 Subiectul lec iei: Num rul i cifra 3 Tipul lec iei: Predare-înv are-evaluare Durata : 45min .PROIECT DIDACTIC Data: Clasa: I Inv. pentru o scriere îngrijit corect . Surse bibliografice: y Curriculum Na ional. Craiova. elevii vor fi capabili: a) cognitive: O1 ± s stabileasc coresponden a între mul imile cu dou i trei elemente. ³Gheorghe Alexandru´. inductiv . OA 2 -s colaboreze cu colegul de banc sau cu membrii echipei în rezolvarea sarcinilor. Gina Velcu. distan a dintre cifre. O5. munca cu manualul.s completeze iruri cu jetoane potrivite. Metodica pred rii matematicii în ciclul primar.2. individual . liniu e etc.problematizarea. fructe. Bucure ti.s adopte o pozi ie corect i comod a corpului pentru scris.ro 49 . Resurse: 1. exerci iul. explica ia. Metodologice: a) strategie didactic : dirijat .didactic. b) metode i procedee: conversa ia. Programe colare pentru clasele I i a II-a. Ed. legume.

Anun atea obiectivelor 1min. f când conversa ia. Se adaug înc un element ( un semn de carte). O1 5. conversa ia. explica ia. OP. demonstra ia. Comunic titlul lec iei i a obiectivelor explica ia într-o manier accesibil elevilor. 50 semne de carte « Elef n el ». Cer elevilor s asocieze num rul elefan ilor cu num rul semnelor de carte. observa ia sistematic 3. s stabileasc num rul corespunz tor. confec ionate la activitate ora de abilit i frontal practice . problematizarea jetoane tabla magnetic cifrele 1 i 2 evaluarea de c tre colegi activitate frontal formativ aten iei 4 Captarea 2min. OA2 Joc didactic Ä Formeaz mul imi´ Se va efectua exerci iul-joc referitor la numerele i cifrele 1 i 2. Verificarea temei OB. PROCEDURALE MATERIALE 4 pentru conversa ia 5 FORME DE ORGANIZARE 6 7 Verific tema cantitativ i calitativ. 1min. jocul didactic.Reactualizarea cuno tin elor O1 OA1 3min. 2 1min. explica ia corectitudinii i calit ii temei. Moment organizatoric 2.SCENARIUL DIDACTIC RESURSE ETAPELE LEC IEI 1 1. EVALUARE Durata CON INUTURI 3 Asigur condi iile necesare desf urarea eficient a lec iei. aprecieri verbale asupra modului de scriere. Propun elevilor s cânte primele dou demonstra ia strofe ale cântecului ÄElefan ii´. Sarcina didactic este s ridice tot atâtea obiecte câte arat cartona ul.

. Mul imea nou format are cu un element mai mult decât mul imea cu dou elemente.. 3 sunt i ei la p rin i. Observare sistematic activitate frontal OA1 observa ia explica ia demonstra ia exerci iul tabla magnetic . Se observ imaginile din manual.. explica ia.. Spunem c aceast mul ime are un num r de trei elemente. observa ia. confec ionate la ora de abilit i practice tabla magnetic . manualul semne de carte « Elef n el ». demonstra ia.. Purcelu ii cei cumin i.lec iei 6. jetoane magnetice farfuriu e cu jetoane ce reprezint fructe. s formeze i alte mul imi cu dou elemente la care s adauge înc un element la tabla magnetic ( frontal) i cu ajutorul jetoanelor (în pereche). Num rul trei se va reda cu ajutorul cifrei 3. se traseaz coresponden e astfel încât fiec rui iepura s -i revin o varz .. Prezint plan a cu cifra 3 asociate mul imii cu 3 elemente. Se concluzioneaz c mul imile care au 2 elemente i înc unul sunt mul imi cu 3 elemente . ³ Ia gândi i-v copii: Împ ratu-are . jetoane activitate frontal 10min. exerci iul.3 iezi!´ Solicit elevii s dea exemple .. Dirijarea înv rii O1 O2 O3 Atrag aten ia asupra ilustra iei din manual (Pânza cu elefan i) i asupra frunzelor colorate. În poveste. Plan a didactic O3 activitate frontal activitate în pereche exerci iul activitate . Explic elevilor cum s-a format noul num r: prin ad ugarea unui element la cele precedente. legume etc. Atrag aten ia asupra faptului c num rul 3 este un num r des întâlnit în pove tile cunoscute.3 fii. 51 conversa ia. Capra are tot... ca s vezi.

³ 3 a fost un inelu explica ia. pe spa iul de scriere din manual. s formeze mul imi de trei elemente i s deseneze atâtea elemente cât conversa ia conversa ia indic cifra. O2 Se observ plan a . la tabl . Se memoreaz versurile: observarea dirijat . Elevii se mobilizeaz pentru scriere : î i înc lzesc mu chii mâinilor. Urm resc i apreciez elevii care scriu corect. apoi vor completa un rând. frontal manualul conversa ia.. 3carioci. Expun . cu creionul întors . exerci iul. demonstra ia. încurajez i ofer ajutor celorlal i. trei cifre. scriu în aer. Reten ia i transferul O2 O3 6 min. se num r elementele de la fiecare mul ime. Cer elevilor s numere pe num r toare 3 jocul didactic bile. Pe deget învârtecu . Pentru început. Dirijez scrierea corect .Povestea num rului 3´. urm resc direc ia de scriere a cifrei 3 din manual. Ob inerea performan elor 8min. elevii vor scrie. explica ia. Urm resc i corectez pozi ia corect manualului i a corpului în timpul scrierii.7.. Precizez i demonstrez scrierea corect a cifrei 3. Se trece la scrierea cifrei 3 pe caietul 52 activitate independent caietul special activitate O4 . s ridice 3 creioane colorate. demonstra ia activitate independent frontal exerci iul individual povestirea povestea num rului 3 activitate frontal O4 8. exerci iul Me terul l-a rupt în dou S -i dea folosin nou . Solicit elevii s deschid caietele speciale de matematic . pe banc .

o situa ie-problem : . OA2 în pereche problematizarea jetoane cu mere activitate independent prob scris Distribui fi ele indivuduale de lucru. 1 min. O2 O3 O4 5min.descoper regula i completeaz ! Fiecare grup va primi câte un ir cu jetoane (legume/fructe/ frunze9 i câte o cutiu cu jetoane ce reprezint legume/ fructe/ frunze. Apreciez modul de desf urare a lec iei.. problematizarea Joc didactic:Toamna în gr din i livad Observ irurile . exerci iul explic sarcina. Scrierea cifrei 3 în caiete: 3 rânduri 1min. Activitate transdisciplinar activitate pe Siruri cu grupe jetoane (legume. Evaluarea cuno tin elor 6min. Dup ce descoper regula. 10. Tema pentru acas 12. fructe. Propun. spre gândire. Încheierea activit ii 53 . vor completa cu înc trei elemente fiecare ir.special(un rând). eviden iez elevii care au r spuns foarte bine i îi încurajez pe ceilal i. Apreciez rezultatele. Câte mere pot fi în fiecare cutie?´ 9. Identific gre elile .În dou cutii sunt 3 mere. frunze) observare sistematic aprecieri verbale 11.

Povestea cifrei 3. 54 . florile de busuioc... F r s prind chiar de veste. parc închinându-se i ele în fa a pe terei în care se n scuse Fiul Domnului.. Urmele curcubeului au r mas îns la intrare. îndreptându-se c tre locul magnific. i a a a ap rut cifra 3. ducând la picioarele pruncului trei daruri: aur. Dar iat c un curcubeu îi uni printr-un arc pe primul i pe al doilea mag. Cel de-al doilea mag se afla la o distan aproximativ egal fa de primul i al treilea. arcuite cum erau. iar un alt curcubeu îl uni pe al doilea de cel de-al treilea mag.. a a cum îi c l uzea steaua. urm rind steaua care vestea na terea Fiului Domnului. Se poveste te c în momentul na terii Domnului cei trei magi erau pe drum. Erau cu to ii cu privirea îndreptat spre cer. pline cu flori de busuioc. Magii au intrat sfio i... pe ele crescând cele mai înmiresmate flori din lume. vor desena i ei cele dou semicercuri minunate. smirn i t mâie.. cele dou curcubee se l sar la p mânt. Când au privit oamenii urma aceea au spus c dac vor s scrie num rul care-i reprezenta pe cei trei magi.

Scrie corect cifra corespunz toare num rului de bile pentru cel pu in 6 mul imi. Scrie correct cifra corespunz toare num rului de bile din fiecare mul imi Completeaz corect toate mul imile 55 . cât indic cifra Foarte bine Încercuie te corect cifra corespunz toarea num rului de elemente pentru toate mul imile date. cel pu in dou mul imi . cu elemente .cu elemente cât indic cifra.Descriptori de performan Suficient Încercuie te corect cifra corespunz toare num rului de elemente pentru cel pu in dou mul imi.cel pu in patru mul imi. Completeaz corect. Bine Încercuie te corect cifra corespunz toare num rului de elemente pentru cel pu in patru mul imi. Scrie corect cifra corespunz toare num rului de bile pentru cel pu in trei mul imi. Completeaz corect.

exerci iul. Editura Paralela 45 d. Aritmetica. D. O2. individual .Proiect didactic Unitatea: Data: Institutor : Clasa: a II-a Disciplina: Matematica Unitatea de înv are: Recapitulare finala Tema: Adunarea i sc derea numerelor naturale în concentrul 0. Stefan Pacearca. fara si cu trecere peste ordin. Bucure ti 2004.jocuri´. C Grigore. polistiren. problematizarea. Culegere de exerci ii i probleme. creta. colorata cartonata. O4 . Bestiu. Pite ti 2001 Mate 2000 + 4/5 . Resurse procedurale: jocul didactic. Strategia didactica: activ ± participativ a. Gardin. b. tabla. Gardin. probleme. Forme de organizare: activitate frontal . hartie colorata c.s rezolve probleme cu dou opera ii matematice aplicând adunarea i sc derea numerelor naturale cu trecere peste ordin. M. F.Mariana Mogos. Dumitru.s efectueze opera ii de adunare si scadere cu numere naturale de la 0 la 1000.fi e de lucru. Editura Aramis.1000 cu trecere peste ordin Tipul: consolidare Obiective opera ionale: O1. 56 . C. O5 ± s afle termenul necunoscut dintr-o rela ie matematic . O6 ± s participe cu constient . pe echipe. teste . Berechet.jetoane. Resurse materiale: plan bolduri. Badea. sc derii. D. F. conversa ia. Berechet.´Exercitii . A. Resurse informa ionale: Matematica ± manual clasa a II a .clasa a II-a . observa ia.s efectueze exerci ii care presupun efectuarea probei adun rii. O3 ± s cunoasc terminologia specific opera iei de adunare i sc dere. Editura Paralela 45.activ si cu interes la lec ie.

34. 590. jetoane cu numere. 789. Moment organizatoric O1 II.apoi descrescatoare si sa compare perechile de numere date. 57 .Numerele naturale de la 01000) -Ce este predecesorul unui numar? -Ce este succesorul unui numar? -Numeste . 899. 123. 45 -succesorul numerelor 567. Con inutul lec iei Resurse de organizare Asigurarea lini tii i ordinii în clas . Pun elevilor urmatoarele intrebari: -Ce lectie ati avut de pregatit pentru astazi? ( Recapitulare finala. Preg tirea materialelor de lucru. dar descrescatoare? Rog elevii sa fie atenti la jetoanele ce reprezinta numere naturale pentru a le aseza in ordine crescatoare .care sa cuprinda numarul 37 ! -Ce intelegeti prin ordonare crescatoare. Verificarea cuno tin elor anterioare Durata Momentele lec iei Ob.predecesorul numerelor 234. 456. 8  frontal Panou. Joc cu jetoane: frontal frontal Strategii didactice Resurse Resurse procedurale materiale explica ii conversa ia conversa ia examinatoare 1¶ frontal 10¶ frontal exerci iul Joc didactic ÄOrdoneaza crescator numerele de pe jetoane´ 945.781 -Spune trei numere consecutive.I. 100.

cu atat mai mult. 5  jocul didactic semne de comparare  ÄCompara perechile de numere date .folosind semnele <.elevii trebuind sa numeasca termenii matematici folositi la adunare si scadere( plus. 789 . 21. Anun area temei i a obiectivelor 2¶ Pe baza metodei folosite fac trecerea la lectia noua. Prin metoda ÄExpozia stelara´.cu atat mai putin. scazator. 990.anun and elevii titlul lec iei: ÄAdunarea i sc derea numerelor naturale de la 0 la 1000 cu trecere peste ordin´ . >.total) SUMA DIFERENTA III. = . 620. descazut.ÄOrdoneaza descrescator numerele de pe jetoane´ 14. minus. termen. rest.verific cunostintele elevilor despre adunare si scadere . 157.Exerci ii i probleme frontal 58 .

Voi alege 3 grupe a cate 5 elevi si ii rog sa isi aleaga numele pentru grupa. Dirijarea înv rii 30¶ Lec ia se va desf ura sub forma de concurs între echipe. Pentru fiecare exerci iu rezolvat corect elevii vor primi recompens câte o floare . 10min) exerci iul fi a de lucru 478 +123 311 741 pe grupe exerci iul 59 . frontal explica ii concursul recompense O5 panouri exerci iul frontal O4 O3 Exercitul 1 (Anexa 1) Gaseste rezultatul corect si lipeste-l in caseta Fiecare grupa primeste o coala A4 ce cuprinde doua scheme cu cate 3 si 2 exercitii de aflare a numarului necunoscut si un plic in care se gasesc numerele lipsa. deoarece cuprinde elevi cu CES. Floricele primite vor fi a ezate pe un suport.Castiga echipa ce a lipit corect intrun timp cat mai scurt(max.O2 IV. La sfâr itul orei se vor num ra floricelele câ tigate de fiecare echip . Cu o grupa se va lucra la nivel de clasa I . Se va desemna câ tig torul.

5= 8 .problematizarea fi a de lucru 500 jetoane cu rezultatul corect .309 256 Pe grupe Pentru grupa cu CES vor fi urmatoarele exercitii: 2+4= 4+5= 13+3= Exercitiul 2: Fiecare grupa primeste o coala de polistiren.2= Exercitiul Fisa Panou polistiren 60 .pe care este lipit un pom (cires). Elevii trebuie sa rezolve corect exercitiile si sa faca corespondenta intre frunzele cu rezultatul corect si adunarile si scaderile respective.pe ale carui crengi sunt cirese cu adunari si scaderi . (Anexa 2) Explicatia 10 .

voi verifica cu ajutorul elevilor rezolvarea rebusului.Castiga echipa care a rezolvat corect fisa in maxim 5 minute a) Din suma numerelor 250 si 345 . b) Micsoreaza dublul numarului 330 cu cel mai mic numar natural scris cu 3 cifre diferite Conversatia. Problematizarea Exercitiul . Fixarea cunostintelor O1 5¶ Rog elevii sa isi reia locul in banci. observatia.iar fratele ei are 5 mere. Specific faptul ca timpul de lucru este de 3 minute. Echipa isi alege un secretar care sa scrie rezolvarea problemelor pe fisa.Se vand 3 carti. exercitiul Fisa rebus 61 . Fisa Pentru grupa cu CES a) Ana are 4 mere.Exercitiul 3: Se imparte cate o fisa fiecarei grupe cu cate 2 probleme de rezolvat . individual Explicatia. La expirarea timpului .dupa care impart cate o fisa ce contine un rebus(Anexa 3).Cate mere au cei doi frati in total? Fisa b) Pe un raft sunt 7 carti.Cate carti raman pe raft? V. scade diferenta numerelor 197 si 38. conversatia .

Voi face aprecieri verbale la adresa tuturor elevilor si voi imparti fisele cu tema pentru acasa (Anexa 4). frontal conversa ia Fisa 62 .VI. Încheierea activitatii 2¶ Se va stabili echipa câ tig toare.

2 2+4 = 4+5 = 13+3 = 10.309 256 ANEXA 1.2= 63 .5= 8.ANEXA 1 478 +123 311 741 500 .

64 .

4.ANEXA 3 Completand rebusul vei descoperi pe coloane A-B ca prietenele noastre in ora de matematica sunt niste ««« 1. Al doilea ordin al unui numar A 1 2 3 4 5 6 65 . 5. Numere cu sot. 3. Cel mai mic numar natural. Formata din zece sute. Primul ordin al unui numar Formata din zece zeci. 2. 6.

b)cu 59 mai mic ca 130. 66 .ANEXA 4 TEMA 1.29 389 390 395 760 759 761 2.39=580 a= a= a) cu 236 mai mare decat 346. Afla termenul necunoscut: a+270=461 a= a= 3. Afla numarul: a. Alege rezultatul corect: 268+122 790.

ANEXA 4.1 Tema pentru copiii cu CES TEMA 1). Calculati folosind imaginile de mai jos: 67 .

O2-s identifice elementele componente ale unui poligon pe desene O3-s deseneze diferite poligoane O4. OBIECTIVE OPERA IONALE: O1. 2. 68 .s recunoasc si sa descrie poligoane .sa clasifice obiecte si desene dup criterii variate.2.2).sa construiasca poligoane folosind axa de simetrie O5-s continue modele repetitive.Coloreaza rezultatul corect: PROIECT DIDACTIC DATA: DISCIPLINA: Matematic CLASA: a III-a PROPUN TOR: UNITATEA DE ÎNV ARE: Elemente intuitive de geometrie SUBIECTUL: Poligoane TIPUL LEC IEI: mixta OBIECTIVE DE REFERIN : 2. s recunoasca si s descrie forme plane si spatiale.9 s continue modele repetitive reprezentate prin obiecte sau numere.

individual Bibliografie: 1. demonstra ia. exerci iul. Bucure ti. MATEMATIC ± culegere de exerci ii i probleme.. Neac u.Gardin. Pite ti.D.frontal. 3.STRATEGII DIDACTICE: a) Metode i procedee: -conversa ia. Ioan. Bucure ti. creioane colorate c) Forme de organizare a colectivului: . Gardin. Dumitru. 69 . coli de flipchart.Alexandrina. Editura Paralela 45. Metodica pred rii matematicii la clasele I-IV. (coord). planse. markere. 2. în perechi. jocul didactic b) Mijloace de înv mânt: -manualul.. flipchart. Ed Corint 2005. MATEMATIC ± Manual pentru clasa a III-a. E. F. (2007). M. (1988). explica ia.P.Viorel-George Dumitru. fi e de lucru..

DESF

URAREA ACTIVIT

II Strategii Resurse Evaluare Forma de organiza-re

Momente-le lec iei Moment organizatoric

Con inutul înv

rii

Metode i procedee

Captarea aten iei Anun area subiectului i a obiectivelor

y Preg tirea clasei de elevi i a mijloacelor de înv mânt necesare desf ur rii lec iei. y Gruparea elevilor în 6 echipe: fluturi, rândunele, buburuze, albine,gospodari,ghiocei. y Îi invit pe elevi s participe la un joc: ,, otron´(ANEXA1). Pentru ,,a s ri´ dintr-o c su în alta elevii vor trebui s rezolve o sarcin matematic . y Anun subiectul i obiectivele lec iei.

simboluri pentru echipe

jocul didactic Conversaia

otronul (figuri geometrice)

frontal frontal

70

Dirijarea înv rii

Scriu titlul lectiei pe tabla:Poligoane. Voi cere s observe pe plansa si in manual ce fel de linii v d, ce sunt segmentele de dreapt pentru formele respective, cum se numesc formele prezentate.Le denumesc celelalte elemente ale poligonului:latura,varf,axa de simetrie.Desenam pe tabla si in caiete cateva poligoane si notam elementele lor.: 3 laturi,- triunghi - 4 laturi,- patrulater - 5 laturi,- pentagon - 6 laturi -hexagon Vom reaminti despre interiorul i exteriorul formelor geometrice. Se prezint o plan pe care este desenat, folosindu-se numai figuri geometrice, un robotel. Sunt recunoscute diferitele figuri geometrice, cu stabilirea elementelor componente ale figurile geometrice. Revenim la ,,Sotronul¶¶ nostru: Pe fiecare figur care formeaz otronul se afl scris o sarcin . Elevii recunosc figurile geometrice care formeaz otronul i apoi rezolv , pe rând,pe grupe, cele sase probe reprezentând exerci ii care vizeaz în elegerea elementelor intuitive de geometrie: 1. Coloreaz obiectele cu fe e în form de: P trat,dreptunghi, triunghi 2. Deseneaz , dup contur, figurile geometrice. 3. Stabile te regula i completeaz irul cu înc trei figuri geometrice. 4. A eza i:  în interiorul cercului un p trat  în exteriorul cercului un triunghi  în interiorul triunghiului un dreptunghi  în interiorul p tratului un cerc Conversatia Plansa Frontal

Observarea sistematica

Exercitiul schema planse fisa -anexa descoperirea

frontal

Realizarea feed-back-ului

Fisa-sotron Lucrul pe grupe Exercitiul Fise de lucru-anexa 2 Pe grupe

Produsele Activitatii

Evaluare formativa

71

5.Prive te cu aten ie c su a Scufi ei Ro ii, vezi din ce figuri geometrice este format , num r -le i scrie num rul lor în figurile corespunz toare din stânga. 6.Scufi a Ro ie a ajuns cu bine la casa bunicii. Pentru ca bunica s fie sigur c nu va fi iar p c lit i s -i dea drumul în c su a ei nepo elei, s rezolv m ultimul punct din fi . Scrie ce figur Conversageometric reprezint fiecare num r din c su . Monitorizez activitatea si anunt timpul de lucru.La final,sunt expuse tia posterele elevilor si raportorii le discuta,apoi sunt comentate. Ob inerea performan ei Conversaia exerci iul

postere

Aprecieri i recomand ri. Tema pentru acasa

Deseneaza: A ezi drept un p trat mic, Din triunghiuri nasturi faci Sub el unul mare, i din cercuri: ochi, nas, gur , Din dreptunghi îi potrive ti Dac le a ezi cu tact, Bra e i picioare. Ob ii sigur o figur . Apreciez global i individual aportul elevilor la lec ie. Elevii au ca tema realizarea unui colaj din figuri geometrice.

individual

72

ANEXA 1 7 6 4 3 2 1 5 73 .

Coloreaz cu galben triunghiurile. Deseneaz .in interiorul triunghiului un dreptunghi. figurile geometrice: 3.in exteriorul cercului un triunghi.in interiorul patratului un cerc. 74 . dup contur. 2. cu portocaliu cercurile i cu ro u dreptunghiurile. Continu modelul cu înc cinci figuri: 4.Asezati :in interiorul cercului un patrat. cu albastru p tra tele.ANEXA 2 Fi a de evaluare 1.

Prive te cu aten ie c su a Scufi ei Ro ii.Scufi a Ro ie a ajuns cu bine la casa bunicii. 2 3 1: ____________ 2: ____________ 3: ____________ 1 4 4: ____________ 75 . num r -le i scrie num rul lor în figurile corespunz toare din stânga. vezi din ce figuri geometrice este format .5. s rezolv m ultimul punct din fi . Pentru ca bunica s fie sigur c nu va fi iar p c lit i s -i dea drumul în c su a ei nepo elei. Scrie ce figur geometric reprezint fiecare num r din c su . 6.

Fisa-anexa 2 CRITERII DE ACORDARE A CALIFICATIVELOR : FOARTE BINE identific i coloreaz conform sarcinii toate figurile geometrice deseneaz dup contur 4 figuri geometrice continu modelul cu 5 figuri geometrice Aseaza corect in interior si in exterior toate 8 figurile geometrice Denumesc corect poligoanele si scriu nr lor Denumesc corect 4 figuri geometrice BINE identific i coloreaz conform sarcinii figurile geometrice cu 1-2 gre eli deseneaz dup contur 3 figuri geometrice continu modelul cu 4 figuri geometrice Aseaza corect in interior si in exterior 6 figuri geometrice Denumesc corect 3 poligoane si scriu nr lor Denumesc corect 3 figuri geometrice SUFICIENT identific i coloreaz conform sarcinii figurile geometrice cu 3-4 gre eli deseneaz dup contur 2 figuri geometrice continu modelul cu 3 figuri geometrice Aseaza corect in interior si in exterior 4 figuri geometrice Denumesc corect 2 poligoane si scriu nr lor Denumesc corect 2 figuri geometrice 1 2 3 4 5 6 76 .

Sub el unul mare. nas. gur . 77 . Dac le a ezi cu tact. Din triunghiuri nasturi faci i din cercuri: ochi. Ob ii sigur o figur . Din dreptunghi îi potrive ti Bra e i picioare.A ezi drept un p trat mic.

Metodica pred rii matematicii Tipuri de activitate : frontal .. munca independent . -Programa colar pentru clasa a IV-a .E.C. C. plan c) Resurse informa ionale : . în cadrul Comisiei metodice a înv torilor i tiin e ale naturii 78 . O3 ± s utilizeze limbajul matematic adecvat. în perechi Contextualizare: Activitatea se desf oar în sala de clas . respectând ordinea efectu rii opera iilor. O4 ± s rezolve probleme cu trei i cu mai multe opera ii O5 ±s compun probleme dup anumite cerin e.´Cubul´ b) resurse materiale : fi e de lucru.T. O2 ±s rezolve exerci ii cu mai multe opera ii. conversa ia.N. elemente de problematizare.Proiect didactic Clasa : a IV-a Invatatoare: Aria curricular : Matematic Disciplina : Matematic Subiectul lec iei : Împ r irea numerelor naturale în concentrul 0-1000 Tipul lec iei : de consolidare Obiective opera ionale : O1 -s efectueze opera ii de împ r ire cu numere naturale în concentrul 0-1000. Strategia didactic : activ-participativ a) metode i procedee: exerci iul. independent .C. explica ia. O6 ± s colaboreze în rezolvarea unor exerci ii i probleme.Constantin Petrovici .M.

compunerea de probleme. S-3-5 rez. c.rela iile dintre termeni 3-calculul câtului i a restului. 2-condi ia restului. Aprecieri verbale Conversa ia Aprecieri scrise Exerci iul Autoevaluare FB-8 rez. c. 4-reprezentarea a dou m rimi când se cunoa te raportul lor. I-2 rez. cât i rest. corecte b) Verificarea temei scrise acas . D 400 Î 8 C r 696 3 75 8 3 1001 8 1 680 7 Metode i procedee Conversa ia Evaluare Aprecieri verbale 2. O1 79 . Deopotriv le iube te i puterea le-nzece te.Designul lec iei Secven ele lec iei 1.´ (Cifrele) Se poart discu ii cu elevii în leg tur cu lec ia anterioar i tema pentru acas . oper Con inut i strategie didactic Elevii î i preg tesc cele necesare desf ur rii lec iei.n ez tori M . Moment organizatoric Captarea aten iei Ob.nso esc nou surori Calcule oricât de grele Pot s fac numai cu ele. un prichindel Le e frate bun i el. Rotofei . Verific cantitativ tema pentru acas . împ r itor. 6-ordinea opera iilor. Anun titlul lec iei i obiectivele urm rite Un elev va citi obiectivele inscrise pe fe ele unui cub. Reactualizarea cuno tin elor însu ite anterior a) Anun area temei i a obiectivelor urm rite. 1-cuno tin e teoretice-deîmp r it. timp în care elevii vor rezolva independent exerci iul nr. Ghicitoare: Ä i la joc i. 1 de pe fi .corecte B-6-7 rez. 5-rezolvarea de probleme prin metoda grafic .

apoi tema calitativ. Produsul a 2 nr. Înjum t i i sfertul nr. restul 6.Verific activitatea independent . câ tig dreptul de a citi problema distractiv scris pe reversul tablei. care împ r ite la 5 dau câtul 7? 8.Cât este deîmp r itul? 5. cât poate fi împ r itorul astfel încât restul s fie zero?Dar restul 3? 11. Care e cel lalt factor? 10. eszte 180. astfel ca 2 banane s r mân pe farfurie? Activitate independent : Ex. împ r itorul 7. 4. implicând majoritatea elevilor clasei 70:2:5=35:5=7 17:3=5(rest 2) 2. Câtul este 8. Cum p oate s împart cele 8 banane celor 4 copii ai s i.120? 3. 87? 7. 48. iar restul 4. iar împ r itorul 7. iar unul din factori este 9. 2 Rezolv în 2 moduri: (848+456+424) : 4 = a) 848:4+456:4+424. Calcul mintal: 1. De câte ori se cuprinde 9 în 73. transformând exerci iul într-unul care se rezolv pe baza ultimei opera ii. Împ r iri pe principuil Äprelu rii tafetei´. La tabl i pe caiete se va rezolva urm torul exerci iu: Conversa ia Aprecieri verbale O2 03 Elevul care r spunde de cele mai multe ori corect. Cât este câtul? 6. Ce rest poate avea o împ r ire la 7? 9.96. Elemente de problemati zare O1 Exerci iul Apreciez cu calificative O2 Aprecieri verbale 80 . c) consolidarea cuno tin elor O1 Activitate frontal . Dac deîmp r itul este 30. 48. Afl toate nr. Deîmp r itul este 28. Afl diferen a dintre treimea num rului 909 i sfertul num rului 808? Problem distractiv : Mama are 8 banane. Ce numere sunt de 8 ori mai mici decât 72.4 = b) (1304-424) : 4 = R 220 Activitate frontal Calcula i respectând ordinea opera iilor: 2007 : 3+[(390x5 : 6+88) : 7 +125x8]+950 : 5= Se va verifica corectitudinea efectu rii opera iilor.

Reconstitui i împ r irea. la al doilea ad ug m 2. Care sunt cele 4 numere? Elevii rezolv problemele pe grupe i prezint consecutiv rezolv rile la tabl .II ± Grupa nr IV Ex. Care sunt cele dou numere? II. Afl numerele tiind c diferen a dintre ele este o treime din num rul mai mic. ob inem rezultate egale. Se compun probleme pe baza reprezent rilor întocmite de c tre elevi în rezolv rile problemelor. ob inem câtul 4 i restul 2.III Repr. Rezolva i problema: Diferenta a 2 numere este 62.II ± Grupa nr II Repr. III. Exerci iul Aprecieri verbale Elemente de problematiZare Verific rezolv rile înaintea prezent rii lor întregii clase O6 Conersa ia Explica ia 05 Notez cu calificative mai mul i elevi 3. IV. când devine: 669+[(Xx5 : 6+88) : 7 +1000]+190 =1918 Pentru c elevii au lucrat correct au câ tigat dreptul de g si o solu ie la o nou problem distractiv : Ce num r nu corespunde irului: 5496 5678 7289 4176 2874 Care e intrusul ? Activitate pe grupe: I.Încheierea 81 .Suma a dou numere este 126. Suma a 4 numere este 963. iar pe al patrulea îl înjum t im. Suma împ r itorului cu câtul i restul este 44.O4 2007 : 3+[(X · 5 : 6+88) : 7 +125x8]+950 : 5=1918 Se va rezolva pe baza ultimei opera ii.o împ rire c tul este un sfert din împ r itor iar restul este jum tate din cât.I Repr. Pag. Dac împ r im primul num r la al doilea num r. pe al treilea îl dubl m.Într.I ± Grupa nr. dup cum urmeaz : Repr.I ± Grupa nr. Dac din primul sc dem pe 2.

Rezolv în 2 moduri: (848+456+424) : 4 = 3. nominalizând elevii care s-au remarcat cu r spunsuri corecte. FI DE LUCRU 1. Calcula i respectând ordinea opera iilor: 2007 : 3+[(390x5 : 6+88) : 7 +125x8]+950 : 5= 4. apoi individuale.activit ii A) Tema pentru acas b)Aprecieri asupra activit ii desf urate Problema Pag. Completa i tabelul: D 400 Î 8 C r 696 3 75 8 3 1001 8 1 680 7 2. Afl valoarea lui X: 2007 : 3+[(X · 5 : 6+88) : 7 +125x8]+950 : 5=1918 82 . Se fac aprecieri collective.

4. Fise de lucru Fi a 1 0 3 3 = = = 1 2 83 3 3 .2.

Fi a 2 = = 4 4 4 = = = = = 2 4 3 84 4 .

.. .. 1.FISA DE LUCRU Numerele naturale de la 0 la 10 1.. . . .Gaseste vecinii: . . 10. 1.. ..... . . . . 9... 6.. 6. 4. . 4. . 5. .. . .Deseneaza tot atatea elemente cate indica numarul: 5 7 10 3. 85 . 7. 4... 1.Scrie numarul corespunzator fiecarei multimi:        2. 8. 2.. . . . 7.Completeaza sirul de numere naturale: 0. . 9.

Scrie i vecinii numerelor : ______ 33 _______ _______ 79 ______ _________60 _________ ______89 ________ _________41____ _______99 ___________ 86 . 51. 87. Scrie i numerele : a) de la 48 la 55 __________________________________________________________________ b) de la 86 la 94 ___________________________________________________________ _______ c) de la 33 la 41 ___________________________________________________________________ 3. Completa i casetele cu numerele care lipsesc: 64______66 98______100 37_______39 2. 40. 94 5. Sublinia i num rul mai mare : 64 i 46 39 i 19 48 i 58 69 i 70 43 i 50 89 i 84 58_____60 77______79 35_______37 41_______43 89________91 59_______61 4.Numerele naturale de la 30 la 100 1. Ordona i i scrie i numerele de la cel mai mic la cel mai mare : 29 . 54.

87 .

TERMEN . FACTOR . SC DERE C P I C A T M F E R P L U S A R M L A B I L A B A R E R N O I T E R M E N P H H H B H D R O I M U O I M I N U S S U R M D E S C A Z U T F M U M A H O N S M R N A S I A L S R E T P I L C E D I F E R E N T A A L U T L V O Y I L H D T N E A O I C M T I E A A R B P M R P A N R M R E S T S U A E M E L E L C R G A R L U C F M Z A I C R T J L E A R B Z M O T I A T O C M A A S R N R D I R T S M T T I R E N R T O S A O S B F E G E E R S E R B U M G U M 88 . ÎMP R IRE . DESC ZUT . ADUNARE . DIFEREN . SC Z TOR . ÎNMUL IRE . MINUS . CÂT . REST . PRODUS . PLUS . ORI .LABIRINT MATEMATIC Descoper în TABLOUL LITERELOR urm toarele cuvinte : SUM .

.............. În câte ore parcurge trenul aceasta distan ? ........ Ionu este elev în clasa întâi ................................... b) în ce zi se vor întâlni cele dou prietene 6.......... În ce zile are colarul matematica ? ......... precizeaz în ce lun s-a n scut Ionu .. adic începe la ora _____ i se termin la ora _____ ............................. a doua ...... În orarul unui colar este trecut matematica în prima .... ......................... El începe cursurile colare la ora _____ i le termin la ora _____ ................................................................ Un tren pleac din Craiova la ora 15 i ajunge în Deva la ora 17 ................. iar desenul în a doua i a patra zi a s pt mânii ................ .............. 4..... 2.. Dup spectacol întreaga familie se mai plimb o or i se întoarce acas la ora _____ ..... împreun cu p rin ii ............ ................................ Ionu este mai mic decât Sorin cu 4 luni ....... tiind c Sorin s-a n scut în luna februarie ........ 5.....fi de lucru la matematic - 1. a treia i a cincea zi a s pt mânii ................... Cosmin s-a trezit la ora 7 ..... Întâlnirea a fost amânat cu dou zile .. Dac ast zi este miercuri . 3...............M SURAREA TIMPULUI ................ iar fr iorul s u a mai dormit 2 ore i jum tate ........ 89 ..... La ce or s-a trezit fr iorul lui Cosmin ? ............................................ Ieri .. vizioneaz un spectacol care dureaz 2 ore .......... Dup 5 ore... Mariana i-a spus prietenei sale : Ä Î i voi face o vizit poimâine ´ ....... În ce zile are orele de desen ? ... precizeaz : a) când trebuia f cut vizita .

............................... spune i pe ce dat s-a n scut copilul ............................................... 8... Mo Cr ciun i cheam spiridu ii cu 6 luni înainte de a împ r i darurile copiilor ............................................... în luni ..................... Într-o scorbur erau 3 iepura i ....... enumer în ce lun sunt chema i spiridu ii i în ce zi a s pt mânii sosesc ace tia ................................................. Anul acesta data de 1 februarie 2003 cade sâmb ta . .... Ce diferen ....................... Bogd nel este n scut în luna februarie i are 7 ani ori ......7..... tiind c spiridu ii sosesc dup 3 zile i c Mo ul i-a chemat într-o zi de vineri . . . Cel mijlociu este cu 5 luni mai în vârst decât cel mic i cu 4 luni mai tân r decât cel mare ....... 90 ........... tiind c Bogdan i aniverseaz ziua de na tere în a treia zi de duminic a lunii .......... 9............... este între iepurele cel mic i iepurele cel mare ? ................

poti colora desenele ! 91 . Ce figuri geometrice recunosti in desenul alaturat? Spune cate sunt de fiecare fel. Deseneaza un bradut folosind 4 triunghiuri si un dreptunghi. 2. Model : 3. Daca ai terminat.FISA DE LUCRU Figurile geometrice 1.

151 + 411= 111+333 = 425 + 443 = . 788 i 455 .. 769 i 451. 358= verde . 324 i 562 .Afl suma vecinilor num rului 434: _________________________________________________ 4.641 = ..Fi de lucru 1. 562 =albastru . 868=negru . 487 =maro. 162 i 627 . Calcula i i colora i ! 444= ro u .222 = .Afl suma perechilor de numere: 562 i 345 .Afl diferen a perechilor de numere : 453 i 123 . 564 i 142. 253 + 234 = . 271 i 418 .888 i 111 _______________________ __________________________ _______________________ __________________________ _______________________ __________________________ _______________________ __________________________ 2. 999 . 212+ 232= 784 . 444 358 562 487 444 562 868 92 . _______________________ ___________ _______________ _______________________ __________________________ 3. Afl diferen a dintre cel mai mare i cel mai mic num r scris cu trei cifre: ____________ ____________________________________ 5. 612 i 176 .

Fi de lucru distractiv yScrie câte figuri geometrice sunt din fiecare fel în desen.apoi coloreaz desenul.Figuri geometrice . 93 .

1 000 000. 6 248.Scrie cu cifre numerele: ‡ cinci sute cincizeci de mii trei:__________________ ________________ ‡ nou sute de mii patruzeci i trei: _______________________________ ‡ un milion: _________________________________________________ ‡ cincizeci de mii 0 sut treisprezece:_____________________________ ‡ patruzeci i patru mii patru sute paisprezece:______________________ 3. 45 045.Scrie numerele date în tabel. 67 007. 13 648. 89 722.000. 160 028. 11 011. 7 110. 7.000 ( formare.9 273. 76 006.Sublinia i numerele pare: 1 932. scriere.Fi de lucru ± Numere naturale 1000 ± 1. clasa clasa miilor clasa unit ilor milioanelor U S Z U S Z U 2. Fi de lucru ± Numere naturale 1 000 ± 1 000 000 94 . 1. 0. 647. 300 098. 999 880. 633 750.Completeaz tabelul: num rul cifra sutelor de mii 274 618 4 836 628 024 1 000 000 cifra miilor cifra zecilor 5. 4 265.Scrie cu cifre i cu litere: ‡ anul în care te-ai n scut:_______=________________________________ ‡ anul în care ne afl m:_______ = _________________________________ 4. citire) 1. 299 126. 5 006. Sublinia i numerele impare: 843. 29 213. 555 055. 4. 945 313. 330 038. 6 scrie: ‡ cel mai mic num r scris cu cinci cifre:____________________ ‡ cel mai mare num r scris cu cinci cifre:___________________ ‡ scrie înc trei numere folosind toate cifrele date:____________ ____________________________________________________ 6. Folosind cifrele 7. 6 657.

______________________________________________________________ __________________________________________ 6. > ): 1 000___2 000 2 002___2 020 34 800___13 800 8 567___7 568 73 208___173 208 1 000 000 ___1 000 5. ____________________________________________________ ____________________________________________________ Fi de lucru ± Numere naturale 1 000 ± 1 000 000 95 .( comparare.compunere) 1. 67 430.Completeaz casetele libere: 2. 1 023. 7 345. 4 506. 87 845.Descompune numerele de mai jos dup model: 2851= 2 000 + 800 + 50 + 1 3 962=_______+_____+___+___ 7 529=_____+____+___+__ 3 003=_______+_____+___+___ 3. descompunere. 109 054. 222. 80 901. 20 483.Scrie semnul potrivit între perechile de numere date:(< . 1 000.Scrie în ordine cresc toare numerele: 102 374.= .Scrie în ordine descresc toare numerele: 12 345.Deseneaz bilu e pentru a forma numerele notate dedesubt: m s z u 2 325 zm m z s u 21 301 m s z u 5 124 zm m s z u 13 230 4.

( comparare, descompunere,compunere)

1.Coloreaz cu galben baloanele pe care sunt scrise numere pare i cu ro u baloanele pe care sunt scrise numere impare:

8576 3 824

10 231 2 359

173 562 675

2 936 9 750

2. Scrie pe pe ti ori, în ordine cresc toare numerele date, apoi coloreaz -i: 7 591 3 333 , 12 860 , 321 464 , 212 .

3.Scrie pe flori, în ordine descresc toare, numerele date, spoi coloreaz ±le dup preferin : 707; 148 841; 27 653; 7 814; 1 356; 63.

Fi

de lucru-Unit i de m sur pentru capacitate
96

1.Realizeaz coresponden a dintre coloana întâi i coloana a doua: ‡ unitatea principal ‡ decalitrul,hectolitrul, kilolitrul ‡ submultiplii litrului ‡ litrul ‡ multiplii litrului ‡ dacilitrul, centilitrul, milili trul 2.Completeaz unitatea de m sur corespunz toare: capacitatea unei g le i=10___ capacitatea unui pahar=200___ capacitatea unei pipete=5___ capacitatea unui butoi=1____ capacitatea unei cisterne = 10____ 3.La o cantin se aduc în fiecare zi cantit ile de lapte prezentate în graficul de mai jos.Observ cu aten ie graficul i rezolv cerin ele:

a.Scrie ce cantitate de lapte s - a adus în fiecare zi: ‡ luni;_____l ‡ mar i:_____l ‡ miercuri:______l ‡ joi:______l ‡ vineri:_____l ‡ sâmb t :______l b.În care zi s - a adus cantitatea de lapte cea mai mare? R:________________ c.În care zi s -a adus cantitatea cea mai mic de lapte? R:________________ d.Ce cantitate de lapte s ± a adus în total? ___________________________________________________ ____________________________ R:________________

Fi

de lucru ± Unita i de m sur pentru timp
97

1.Completa i: ‡ 1 minut = _____secunde ‡ 1 s pt mân =_____zile ‡ 1 an = ____ luni ‡ 1 or = _____ minute ‡ 1 lun = _____,_____ sau _____zile ‡ 1 an = _____sau_____zile ‡ Zilele s pt mânii sunt:________________________________ _________________________________ ‡ Lunile anului sunt:___________________________________ ___________________________________________________ 2.Ce or indic ceasul?Scrie ora de pe ceasul electronic,ca în exemplul dat:

3. tiind c pisica are durata medie de via de 15 ani,ursul de 25 ani i maimu a de 50 ani,ordoneaz cele trei animale în ordine cresc toare, dup durata de via . 1_______________2________________3__________________ 4.Tata c l tore te de la Bac u la Timi oara o zi i o noapte.Câte ore c l tore te tata? _____________________________________________ 5. tiind c începi orele la coal la ora 8,c ai într -o zi patru lec ii care dureaz fiecare câte 50 minute i pauza dintre ele este de 10 minute,scrie: a)Câte minute dureaz toate lec iile?__________________ ____ b)Câte minute dureaz cele 3 pauze dintre lec ii?____________ c)Câte minute stai la coal ?____________________________ d)La ce or pleci de la coal ?___________________________

FISA- Ordinea operatiilor
98

Efectuati respectand ordinea operatiilor.maro inchis 8-gr i 20 .3.verde inchis 14-alb 4²rosu 16-maro deschis 6-r oz 18 . Observatii metodice privind eficienta jocului didactic 99 .albastru deschis 10-albastru inchis 4. apoi colorati conform codului dat: 0 -verde deschis 12-galben 2 .

corectitudinea. disciplina prin supunerea la regulile jocului. de via în colectiv. perseveren a. a capacit ii de a crea sisteme de imagini generalizate despre obiecte i fenomene.. copilul dobânde te numeroase i variate cuno tin e despre mediul înconjur tor prin care i se dezvolt procesele psihice de reflectare direct limbajul. gândirea. memoria. dârzenia. Eduard³Psihologia copilului i psihologia experimantal ´. În joc se dezvolt curajul. Unele jocuri pot eviden ia mai bine valoarea practic a cuno tin elor matematice: ³La magazin´. Copil ria serve te pentru joc i imitare´ (Claparède. î i coordoneaz fiin a i îi d vigoare. un foarte bun mijloc de activizare a colarului mic i de stimulare a resurselor lui intelectuale. Elevii cu posibilit i mai mari vor g si o varietate de c i. prin ini iativ i cutezan . combativitatea.La copii. solu ii mai ingenioase. Prin libertatea de gândire i ac iune. 1975). În procesul jocului. Prin joc copilul se dezvolt . Bucure ti. acela de a face cump r turi. Jocurile realizate prin munc independent permit formarea unei imagini clare asupra lacunelor elevilor sau a progreselor înregistrate. reprezent rile. prin încrederea în puterile proprii. ³ A te întreba de ce se joac copilul. ³La libr rie´. elevii efectueaz opera ii matematice subordonate unui joc practic. jocurile didactice devin. pe atât de pl cute. Astfel de jocuri ofer atitudine civilizat . Jocul favorizeaz dezvoltarea aptitudinii imaginative la copii. spiritul de cooperare. spiritul creativ. E. iar cei cu posibilit i mai reduse vor fi ajuta i s nu se descurajeze. înseamn a ne întreba de ce este copil.D. Unele jocuri ofer posibilitatea trat rii diferen iate a elevilor. calit ile motrice. Atât latura informativ cât i cea formativ a înv mântului pot fi realizate mai temeinic i mai pl cut prin intermediul jocului didactic. Sunt jocuri i exerci ii distractive care solicit diverse solu ii de rezolvare. imagina ia. În cadrul jocului are loc dezvoltarea tuturor laturilor personalit ii copiilor: capacit ile intelectuale. Jocul didactic este una din formele de înv are cu cele mai bogate efecte educative. 100 .P. aproape totul este un joc. ajutând astfel la preîntâmpinarea r mânerii în urm la înv tur i stimularea unor aptitudini. Jocul didactic are bogate resurse de stimulare a creativit ii. pe cât de valoroase. precum i de a efectua diverse combina ii mintale cu imaginile respective. Jocul didactic nu înseamn ³o joac posibilitatea exers rii elevilor într-o i nemijlocit a realit ii: percep iile. de comportare civilizat .

am abordat câteva modalit i personale de predare-înv are. a unui limbaj cât mai adecvat matematicii. când drumul lor continu ascendent. am rezervat mai multe ore de repetare a no iunilor transmise. la sesizarea caracterului structurilor algebrice din care se deduc opera iile cu mul imea numerelor naturale. Începute la gr dini .ci i o participare voluntar tot mai deschis a elevilor la lec ie. pân la preg tirea însu irii 101 . valoarea lor r sfrângându-se i asupra dezvolt rii i perfec ion rii tuturor proceselor psihice de cunoa tere. obiectivul principal este dezvoltarea unei gândiri cu calit i deosebite. am putut constata nu numai progrese la înv tur . care sprijin într-un mod fericit în elegerea problemelor. împlinirea personalit ii elevilor. un interes sporit i o evident pl cere pentru lec iile în care a teptau jocuri de destindere. Jocurile logico-matematice fac o leg tur fireasc între matematica pre colar no iunii de num r. Este cunoscut faptul c obiectivul principal al pred rii matematicii în primele patru clase primare îl constituie înv area i consolidarea celor patru opera ii cu numere naturale. de imaginare a altor rela ii în cadrul jocului. F când prin înv area prin jocurile didactice un stil obi nuit de lucru cu elevii. F r a neglija programa colar sau capacitatea de efo rt i în elegere a copiilor de 6-7 ani. Astfel. Num rarea i calculul nu reprezint obligatoriu primul i singurul mod de a introduce matematica.mai ales cu elevii slabi sau cu un ritm lent de lucru .de copii´. am utilizat de câte ori a fost necesar. Operând cu mul imi. am realizat fixarea cuno tin elor prin folosirea unor jocuri diverse. fi ele de munc independent . aceste jocuri se complic odat cu venirea copilului la coal . Pentru a evita monotonia. îmbog irea i completarea cuno tin elor i deprinderilor dobândite. concretizate prin piesele trusei. La realizarea acestui obiectiv am ajuns numai printr-un proces de predare-înv are activ i sistematic ce a facilitat participarea con tient a elevilor la deducerea principiilor de baz . tiut fiind faptul c ³repetarea este mama înv rii´. Pentru a antrena întregul colectiv de elevi. i cea colar prin intuirea i în elegerea no iunii de mul imi. fixarea i formarea deprinderilor durabile. No iunea de num r nu trebuie s fie abordat f r ca gândirea s fi fost exersat dinainte de procesul de descoperire a rela iilor din realitate. el este o activitate serioas . rela ii.

conceptele logice i. Valoarea lor formativ spore te cu cât cel care le conduce d curs liber principiilor de baz care le c l uze te. diferen a a dou mul imi. Prin practicarea jocurilor logice se acumuleaz o serie de experien e ce permit copiilor s integreze într-un sistem organic mul imile. ce se impun a fi actualizate i precizate riguros. reuniunea.4. la care înv torul ± f r a abuza de ele ± apeleaz în diversele etape ale lec iei i eventual în afara orelor de clas . Situa iile problematice puse în fa a copilului prin jocurile logice le solicit un efort de gândire. numerele.4. în final. asigurând o valoare opera ional cuno tin elor acestora. 4. nivelul. Se în elege c jocurile didactice nu reprezint un scop în sine. integrat întregului proces de înv mânt care urm re te m surarea cantit ii cuno tin elor dobândite. oferind solu ii de perfec ionare a actului didactic. permite controlul în elegerii i al înv înv mântului. am c utat s precizez no iunile: mul imea i cardinalul ei. Pentru consolidarea i aprofundarea celor patru opera ii cu numere naturale. în condi ii de individualizare a 102 . ca i valoarea. etc. sugerându-le g sirea leg turilor dintre cardinalul mul imilor i cardinalul mul imii rezultate din opera ii. Mijloace si tehnici de evaluare Evaluarea sau examinarea reprezint actul didactic complex. mul imea vid . Evaluarea 4.1. exersând capacitatea de a aplica în practic cuno tin ele matematice dobândite. În acest scop.Procedând astfel. am creat condi ii favorabile realiz rii sarcinii de a dezvolta efectiv deprinderi de abstractizare i generalizare. Ele supun vederea la un antrenament sistematic. Toate aceste cuno tin e au putut fi însu ite numai cu condi ia ca ele s fie traduse în modul de a gândi al copilului. am insistat asupra suportului logico-matematic al cuno tin elor despre mul imi. Jocul matematic este o form de munc independent utilizat în rezolvarea exerci iilor i în acela i timp. de transfer al cuno tin elor de la un domeniu la altul. iar modalitatea cea mai eficient de organizare a acestor activit i în scopul ob inerii unui randament maxim a fost jocul didactic. A evalua rezultatele colare înseamn a determina m sura în care obiectivele rii. ci doar o metod de lucru al turi de celelalte. intersec ia. prin exerci ii i jocuri. în cadrul activit ilor colare. performan ele i eficien a acestora la un moment dat. Am început cu elevii num r ri ale elementelor mul imilor rezultate din opera ii.

Adoptarea deciziilor ameliorative. i procesele de instruire i educare. 103 . o diagnosticare a activit ii desf urate. deci. În continuare. ci const . constituie sensul i func iile esen iale evalu rii. conform unei caracteristici observabile. subiecte sau între un ansamblu de simboluri evenimente. Prin urmare. relev func iile fundamentale ale evalu rii în activitatea colar . precum: y y y Stabilirea scopurilor pedagogice. Acesta este punctul final dintr-o succesiune de ac iuni. în a stabili elementele izbutite ale procesului. mai cu seam la aprecierea rezultatelor. Prima dintre acestea este de constatare i apreciere a rezultatelor produse. precum i aspectele nereu ite. pe de o parte. explicarea acestora prin factorii i condi iile care leau produs. a adar. evaluarea îndepline te o func ie de predic ie (pronosticare). sugestii pentru deciziile care urmeaz a fi adoptate cu privire la desf urarea activit ii în etapele urm toare i anticiparea rezultatelor posibile. constatarea i diagnosticarea ofer . Rostul evalu rii rezultatelor colare nu se limiteaz . Uneori. cunoa terea rezultatelor. precum i prevederea desf ur rii activit ii în secven ele urm toare. evaluarea este raportat numai la una din aceste opera ii. Proiectarea i executarea programului de realizare a scopurilor. Urm toarea vizeaz cunoa terea factorilor i situa iilor care au condus la ob inerea rezultatelor constatate. M surarea const func ional în utilizarea unor procedee prin care se stabile te o rela ie i un ansamblu de obiecte. Aceste func ii sunt complementare. prin datele i informa iile referitoare la starea procesului. M surarea rezultatelor aplic rii programului. Evaluarea constituie o ac iune complex care presupune realizarea mai multor opera ii: y y y M surarea fenomenelor pe care le vizeaz evaluarea.programului de instruire au fost atinse. mai ales. punctele critice ce urmeaz s fie remediate. Interpretarea i aprecierea datelor ob inute. la cunoa terea acestora i la clasificarea i ierarhizarea elevilor în func ie de performan ele ob inute. Rela iile func ionale dintre ac iunile de evaluare a rezultatelor colare. pe de alt parte. Sub acest aspect. precum i eficien a metodelor de predare ± înv are.

.tema de lucru în clas . m surarea importante) cap t semnifica ii i coeren i aprecierea (cele dou etape în func ie de metoda utilizat în sus inerea acestui demers. ce îmbin evaluarea continu cu utilizarea diferitelor forme de testare.chestionarul. diversificarea tehnicilor i a instrumentelor de evaluare: y metode tradi ionale: . la rândul ei. . . Este esen ial ca aceste ac iuni de evaluare s fie judicios echilibrate. În func ie de obiectivele educa ionale urm rite. precum i m surile preconizate pentru înl turarea neajunsurilor. se folosesc strategii de evaluare variate. în general pentru îmbun t irea activit ii în etapa urm toare. . cât i demersul ini iat pentru a atinge scopul propus. Folosirea echilibrat a strategiilor de evaluare men ionate impune. instrumentul în sine devine partea opera ional rela ional cu sarcina de lucru prin intermediul c reia elevul demonstreaz abilit i i capacit i specifice situa iei de înv are sau de evaluare. uneori reu ind chiar o schimbare a modului de abordare a practicii evaluative curente sau a celei de examen. mai ales din diagnosticarea activit ii care a produs rezultatele constatate. Decizia reprezint concluziile desprinse din interpretarea datelor evalu rii rezultatelor.tema pentru acas .probe scrise. p strându-se cu m sur raportul dintre aspectele informative i cele formative cuprinse în obiectivele procesului de predare-înv are.proiectul (miniproiectul). . Instrumentul de evaluare este cel care pune în valoare atât obiectivele de evaluare. y metode alternative (complementare): .probe practice. acordând o semnifica ie unui rezultat pe baza unui criteriu sau a unei sc ri de valori. În contextul metodologic ales pentru un anumit tip de evaluare. .probe orale. În desf urarea procesului evaluativ.observarea sistematic a elevilor. . .portofoliul.Aprecierea presupune emiterea unei judec i de valoare asupra rezultatului unei m sur tori. 104 .investiga ia.

Probele practice. cu condi ia de a se asigura calitatea corespunz toare a instrumentelor i echilibrul între probele scrise. perimat. Unele dintre caracteristicile probelor orale pot fi percepute ca avantaje. argumentare. . . cum ar fi: .flexibilitatea i adecvarea individual a modului de evaluare prin posibilitatea de a alterna tipul întreb rilor i gradul lor de dificultate în func ie de calitatea r spunsurilor oferite de c tre elev.formularea r spunsurilor urm rind logica i dinamica unui discurs oral. Probele orale.grile de evaluare.. . A)Metodele tradi ionale Progresul achizi iilor în domeniul pedagogiei se realizeaz întotdeauna pornind de la ceea ce practica pedagogic a confirmat ca eficient.stabilirea unei interac iuni optime înv men iona: Alte caracteristici trebuie v zute ca limite ale acestor probe. a) Probele orale ± reprezint metoda cel mai des utilizat la clas . Ele sunt considerate acele metode care au dobândit acest apelativ datorit faptului c r mân cele mai des utilizate metode. . orale i practice. în evaluarea continu .posibilitatea dat comportamental. . a capacit ii sale de înv torului de a realiza evalu ri de ordin atitudinal sau tor-elev.autoevaluarea. De aceea.scale de evaluare. ceea ce ofer mai mult libertate de manifestare a originalit ii elevului. administrat i corectat de c tre înv Din categoria metodelor tradi ionale fac parte: y y y tor. Probele scrise. dintre care se pot 105 .posibilitatea de a clarifica i corecta imediat eventualele erori sau neîn elegeri ale elevului în raport cu un con inut specific. metodele tradi ionale nu reprezint ceva vechi. prin prob în elegându -se orice instrument de evaluare proiectat. .

relevând mai pregnant capacitatea lor de organizare a cuno tin elor lor dup un plan logic. . schi e.i dezvolta atât competen ele generale (comunicare. interpretarea rezultatelor). Metodele tradi ionale de evaluare. lucr ri experimentale. program i clase aglomerate) cât i unor considerente psihopedagogice deoarece lucr rile scrise dau posibilitatea elevilor s lucreze în ritm propriu. deprindere de munc .´ Un alt avantaj al probelor scrise ar fi acela c au o valoare de obiectivitate i impar ialitate mai mare cuno tin e i capacit i. constituie la momentul actual elementele principale i dominante în desf urarea actului evaluativ. evaluare). scrise i cele practice. grafice.îngr desc sever sfera cuno tin elor ce urmeaz a fi verificate.consumul mare de timp. B) Metodele alternative (complementare) Cele mai importante finalit i ale evalu rii procesului instructiv-educativ. a instrumentelor de lucru. disciplin în gândire. Probele scrise aduc desigur i dezavantaje i anume: . cât i a elevului. se concretizeaz în : y y i de exprimare în scris etc.ofer elevului o slab retroinformare util . expunere. Sunt cunoscute multiple forme de realizare: experien e de laborator. independen . putere de sintez decât cele orale. 106 . tiin ifice). sociale. atitudini (practice. analiz . .nivelul sc zut de fidelitate i validitate. aplicative (utilizarea datelor. concepute ca realizând un echilibru între probele orale. având în vedere c elevii sunt evalua i individual.lipse te climatul psihologic i cel afectiv. desene. precum i a gradului de st pânire a priceperilor i a deprinderilor formate. cât i pe cele specifice. c) Probele practice ± ofer posibilitatea evalu rii capacit ii elevilor de a aplica cuno tin ele în practic . Ioan Cerghit consider c probele scrise se datoreaz unor ³considerente obiective (num r redus de ore la unele discipline. în ultimul timp. sintez . b) Probele scrise ± sunt practicate i uneori chiar preferate.. . datorit unora dintre avantajele lor imposibil de ignorat în condi iile în care se dore te eficientizarea procesului de instruire i cre terea gradului de obiectivitate în apreciere. Activit ile practice ofer posibilitatea elevului de a.diversele circumstan e (factori externi) care pot influen a obiectivitatea evalu rii atât din perspectiva înv torului. .

.scara de clasificare.lista de control/verificare. . Pentru a înregistra informa iile de care are nevoie. . precum i interpret rile înv Scara de clasificare ± însumeaz un set de caracteristici (comportamentale) ce trebuie supuse evalu rii. activit ii didactice este o tehnic de evaluare ce furnizeaz înv Observarea este adeseori înso it elevilor. în ea înregistrându-se date factuale torul le identific în comportamentul torului asupra celor sau în modul de ac iune al elevilor s i. Principalele metode alternative sau complementare de evaluare al c ror poten ial formativ sus ine individualizarea actului educa ional prin sprijinul elevului sunt : a) Observarea sistematic a activit ilor i a comportamentului elevilor. c) Proiectul. i Pornind de la aceast realitate. înv cinci modalit i: . e) Autoevaluarea. 107 . ceea ce pot s fac . capacitatea de a face aprecieri de valoare (opinii. de aprecierea verbal diverse i complete.y y interese. Fi a de evaluare ± este completat de c tre înv despre evenimentele cele mai importante pe care înv întâmplate.fi a de caracterizare psiho-pedagogic (la final de ciclu). d) Portofoliul.fi a de observa ii curente. b) Investiga ia. strategiile moderne de evaluare caut s accentueze acea dimensiune a ac iunii evaluative care s ofere elevilor suficiente i variate posibilit i de a demonstra ceea ce tiu. mai ales. adapt ri atitudinale comportamentale). greu de ob inut prin intermediul metodelor de evaluare tradi ional . a) Observarea sistematic a activit ilor i a comportamentului elevilor în timpul torului o serie de informa ii. . dar. asupra activit ii/r spunsurilor torul are la dispozi ie practic tor.fi a de evaluare (calitativ ).

se deosebe te de aceasta prin faptul c prin intermediul ei doar se constat prezen a sau absen a unui comportament. Portofoliul surprinde i evalueaz elevul în complexitatea personalit ii sale. oferindu-le modele i cerându-le s se autoevalueze. S-a demonstrat c folosit autoevaluarea dubleaz cuno tin ele dobândite.generalizarea problemei. . Este o form i de evaluare puternic motivant pentru elevi.apropierea unor metode de investiga ie tiin ifice.aplicarea solu iei la un câmp mai vast de experien e. . c) Proiectul ± este un demers evaluativ mai amplu. se modific i con inutul acestuia.Lista de control/verificare ± de i pare asem n toare cu scara de clasificare ca manier de structurare. nu numai în ceea ce prive te cuno tin ele achizi ionate pe o unitate mare de timp. ce permite o apreciere complex nuan at a înv rii. ce conduce la aprecierea unor capacit i i cuno tin e superioare. d) Portofoliul ± este un instrument de evaluare complex. componentele lui înscriindu-se în sfera interdisciplinarit ii.g sirea unor solu ii de rezolvare originale. f r a emite o judecat de valoare oricât de simpl . Proiectul reprezint o form de evaluare complex . de i implic un volum de munc sporit ± inclusiv activitatea individual în afara clasei. dac este frecvent. Ea încurajeaz obi nuin a de autoanaliz . prin care elevii î i pot demonstra un întreg complex de cuno tin e i de capacit i. Explicându-le elevilor criteriile de autoevaluare. . b) Investiga ia . dar i atitudinile acestuia. cre te gradul de con tientizare de c tre ace tia a elurilor c tre care trebuie s tind . ac ionând ca factor al dezvolt rii personalit ii. În func ie de caracterul s u.prezentarea concluziilor.ofer elevului posibilitatea de a aplica în mod creator cuno tin ele însu ite i de a explora situa ii noi de înv are pe parcursul unei ore de curs. El reprezint Äcartea de vizit ³ a elevului urm rind procesul global înregistrat de acesta. practic . ajutând la identificarea unor calit i individuale ale elevilor. . ceea ce este esen ial pentru 108 . rezervându-i elevului un rol activ în înv are. este un mijloc de a valoriza munca individual a elevului. Portofoliul poate fi de dou tipuri: portofoliu de înv are i de evaluare. Metoda presupune definirea unei sarcini de lucru cu instruc iuni precise. precum: . ce include experien a i rezultatele relevante ob inute prin celelalte metode de evaluare. .organizarea i sintetizarea materialului. e) O metod de evaluare care d rezultate din ce în ce mai bune este autoevaluarea. în elegerea acestora de c tre elevi înainte de a trece la rezolvarea propriu-zis .

dezvoltând atât capacitatea de evaluare. Ca instrumente de evaluare. dup cantitatea de informa ii încorporabile de c tre elevi i dup perspectiva temporal . fixeaz tema. s . Unii teoreticieni includ examenele ca modalitate de evaluare extern în lista metodelor alternative de evaluare. asigur faptul c elevii preiau responsabilitatea înv rii.perfec ionare.i îmbun t i înv area. pe parcursul programului. cât i cea de autoevaluare în rândul elevilor.i dezvolte un program propriu de înv are. de aptitudine. dar nu verific dac elevul i-a mânt. o noteaz îndreptat vreuna din deficien e. ce se încheie cu aprecieri de bilan asupra rezultatelor. Aceste informa ii vor fi folosite de c tre elevi pentru a. s compare nivelul la care au ajuns cu nivelul cerut de obiectivele înv rii i de standardele educa ionale. se întâlnesc dou tipuri de evaluare : evaluarea cumulativ . probele orale. se folosesc testele standardizate perspicacitate sau de inteligen . O supozi ie obi nuit în spatele acestei metode este aceea c atât cantitatea. De cele mai multe ori profesorul pred lec ia. denumit i sumativ ± este cea care se realizez prin verific ri par iale de sondaj.i dezvolte capacit ile de autocunoa tere i de autoevaluare. Dac i apoi indic ce este incorect într-un mod mai mult sau mai pu in constructiv. acestea se datoreaz lipsei de aptitudine.i autoevalueze i valorizeze atitudini i comportamente. ajungându-se astfel la perfec ionarea activit ii didactice. În ceea ce prive te tipurile de evaluare. Examenele certific . Autoevaluarea are drept scop s -i ajute pe elevi s . Aceast procesului de înv are. interviul. evaluarea formativ (continu ) ± are loc pe tot parcursul procesului didactic. cuno tin ele i competen ele elevilor care le permit acestora s accead într-o nou form de înv sau nestandardizate. concentreaz aten ia asupra efortului i st ruin ei. lipsurilor i greut ilor. s . Apoi profesorul trece la urm toarea lec ie. permi ând g sirea neajunsurilor. Evaluarea formativ este comentariul care ofer elevilor informa ii legate de munca acestora pe toat durata parcurgerii unei lec ii. 109 . i c rolul evalu rii este acela de a m sura aceast înv area are deficien e. cât i calitatea înv rii depind de talent sau aptitudine. metod are drept scop ameliorarea realizându-se pe secven e mai mici. sau colar superior. la sfâr it de ciclu într-un ciclu colar. Acest tip de evaluare creeaz rela ii de cooperare între profesori i elevi. prin verificarea performan elor tuturor elevilor i a con inutului esen ial al materiei parcurse.

se bazeaz ferm pe modelul ³depist rii gre elilor i îndrept rii lor´. Dac elevii sunt încuraja i s se autoevalueze i s i de Geoff Petty în ³Predarea ast zi´. sunt surprin i de obsesia rilor vestice legat de talent. În cazul unui rezultat nesatisf c tor. Geoff Petty eviden iaz dou modalit i principale de îmbun t ire a procesului didactic i implicit al evalu rii. cât i profesorul folosesc aceast sarcin pentru a diagnostica deficien ele i a fixa obiectivele pentru perfec ionare.  îndeplinirea scopurilor finale ± medaliile i sarcinile trebuie oferite în rela ie cu obiectivele. de exemplu din rile de pe coasta Pacificului. Geoff Petty. de obicei anun ate în avans. Profesorii din orient. autorul celui mai bine vândut ghid de predare ± ³Predarea ast zi ± Ghid Practic´. Profesorul John Hattie sus ine c feedback-ul are cel mai mare efect în evaluare. În noua sa carte ± ³Predarea bazat pe eviden ´. se cere un efort mai mare i pe mai lung durat . Cercet torii sus in îns c supozi ia bazat pe ³timp i efort´ este superioar celei bazate pe ³talent´. profesorul î i descoper calit ile i sl biciunile i ac ioneaz asupra lor profesorul poate ac iona asupra principalilor factori care fac diferen a în înv are : y y înv area activ ± ofer elevilor provoc ri i le verific progresul feedback-ul ± elevii trebuie s tie ceea ce fac bine i cum s progreseze. Sistemul lor de educa ie. Dac profesorul fixeaz tehnici de înv are. depind de timpul i efortul depus pentru perfec ionare i c rolul evalu rii este acela de a diagnostica deficien ele în a a fel . O lec ie este predat i se fixeaz o sarcin de lucru. reluat includ :  medalii ± sunt informa ii despre ceea ce elevul a realizat corect  sarcini date ± sunt informa ii despre ceea ce elevul trebuie s îmbun t easc sau s corecteze. ³Talentul´ este adesea un rezultat al timpului i efortului depus în înv are. Acestea sunt : prin autoevaluare . probabil datorit unui interes deosebit. prin depistarea exact a deficien elor i concentrarea efortului asupra lor. În accep iunea acestuia. Aceast perfec ionare se monitorizeaz . feedback-ul trebuie s 110 . încât timpul i efortul s fie concentrate pe perfec ionare. perfec ionarea se poate face cu un efort minim. chiar i în domenii cum ar fi muzica.Se consider c atât cantitatea. acest fapt asigur un comentariu pozitiv chiar i pentru elevii cu rezultate slabe. sugereaz o abordare diferit . Atât elevul. cât i calitatea înv rii. unde s-ar putea presupune c talentul este important. De fapt. atât de reu it.

indica ii constructive. le corecteaz i urm resc rezultatul final´. Aceasta poate fi o perfec ionare a unei lucr ri existente sau o tem nou (obiectiv de viitor) pentru urm toarea lucrare. apoi iar laud . Încet. a c ror prezen este preponderent în activitatea curent la clas . Este un proces de durat . Elevii trebuie s în eleag ce se a teapt de la ei pentru notele primite. Comentariile pe care profesorul le face ar trebui s fie doar atât. dar sigur. Unele dintre acestea eu le-am folosit deja la i func ioneaz . f cându-i adesea s fie mul umi i de sine. Deci. adic : laud . notele nu reu esc s îi fac pe cei cu rezultate foarte bune s simt provocarea unei concuren e. Am încercat în referatul de fa folosite deocamdat în înv clas evaluare de la tradi ional la modern. Toate aceste metode complementare de evaluare asigur o alternativ la formulele tradi ionale. tehnicile de înv are. Un exemplu de comentariu constructiv ar fi acela al încuraj rii elevilor s intre în competi ie cu tema dat i cu ei în i i. rar s fie necesar. Acestea constau într-o serie de teste u oare bazate pe probleme cheie i fixate la fiecare patru sau ase s pt mâni. pozitiv i constructiv. S-a dovedit constant c notele îi fac pe cei care ob in rezultate sc zute s î i piard motiva ia. y Metode de predare formative care ³depisteaz gre elile. Noile sarcini sunt ceea ce au nevoie s fac elevii pentru a se perfec iona. oferind alte s fac o trecere în revist a metodelor i tehnicilor de op iuni metodologice i instrumentale care îmbog esc practica evaluativ . atunci profesorul poate face comentarii asupra progresului înregistrat de elevi din punctul de vedere al acestor obiective. De asemenea. O metod neconven ional care poate înlocui notarea permanent sunt comentariile concentrate pe înv are: ³recompense i noi sarcini´.î i fixeze singuri obiective pentru perfec ionare. nu critici. notarea trebuie evitat cu excep ia cazurilor absolut necesare! Aceasta nu este u or de realizat. s se noteze fiecare activitate în parte. Alte metode neconven ionale ar putea fi: y y ³lauda de tip sandvi ´. Ele trebuie s fie concentrate pe tema dat . nu pe aptitudinile elevului. i aproape niciodat de dorit. cu teste de recuperare pentru acei elevi care nu au trecut testele. comentarii. Printre criterii sunt incluse efortul st ruitor i deprinderi bune de înv are. 111 . Trebuie acceptat nivelul actual al elevilor i evitat concuren a sau compara ia cu al i elevi. Scopurile finale trebuie s fie foarte clare. Recompense pentru ceea ce elevii au f cut sau fac bine. dar am amintit i o serie de metode de evaluare mai pu in mântul românesc. Oricum. s priveasc în perspectiv . dar d rezultate foarte bune.

................................... bazat pe metode vechi sau noi...... 600 -.......... ........... trei sute apte-.........4. . ..................213 112 ............. Oricum ar fi..... Cu alte cuvinte................... tradi ional sau modern ........... .817 104............... 3.................................................................... mi-a u urat destul de mult munca la acest material....... .............Compar perechile de numere(folosind semnele <........................................ ......486 317................................................. Calificativul: TEST DE EVALUARE INI IAL CLASA a III-a 1..Recunosc......Precizeaz câte sute...... conven ionale sau nu....... în viitor avem nevoie de mai multe cadre didactice care s fie capabile ini ial s se autoevalueze. 2...... ......... > sau = ): 26 ...... ...... ..62 871............ ..................................................96 699.............. zeci i unit i sunt în fiecare numar: 319 405 846 ......... Data: .......... Scrie: a)cu cifre numerele: optsprezece -..................... b)cuprinse între 945 i 935 ......................... evaluarea este un moment în cadrul înv rii.... 4................ de aceea ea trebuie aplicat atât asupra elevilor....799 486..... b)cu litere numerele: 53-... Fise de evaluare Numele i prenumele: ...... Scrie numerele naturale : a)de la 419 pân la 427 ......... ......... 4. 9 38-...... .... cât i asupra profesorilor.. bazat pe curriculum-ul britanic... cinci sute doisprezece-.................................. la fel de important ca i predarea.......................................2............................ experien a în înv mântul privat............................... iar apoi s aplice elevilor metodele de evaluare adecvate fiec rui moment al lec iei i fiec rei discipline în parte..

5.Calculeaz : 17+ 12= 49+ 37= 123+414=

.

38 -26 = 93 -68 = 587 -362=

.

6.Efectueaz apoi f proba : 455+309= 997 -844= . 581- 290= . ................................ ............................ .............................. 7. Afl termenul necunoscut: a+ 31=69 b- 123= 459 681 -c = 351 . b= c= . a= a= b= ... c= .

8. Realizeaz chipul unui om din figurile geometrice înv ate , precizând ce figure a i folosit i câte.

CHIPUL OMULUI

Figura geometric folosit

Num rul

9. Încercuie te m rimea pe care o m soar fiecare instrument de m sur : a) capacitatea b) lungimea c) timpul a)timpul b)masa c) capacitatea d) lungimea a)lungimea b)masa c)timpul d)valoarea

a)capacitatea b)valoarea c)lungimea

113

10.Rezolv urm toarea problem : Într-o bibliotec , pe un raft se afl 326 de c r i. Pe un alt raft sunt cu 18 mai multe. Câte c r i sunt pe cele dou rafturi? Rezolvare: ............................................................................................................................. .................... ................. ............................................................................................................................. ... ............................................................................................................................. .................... .................................................................................................................... 11. Compune o problem care s se rezolve printr-o opera ie de sc dere. ................................................. ................................................................................................ ............................................................................................................................. ...... ........................... ...................................................................................................................... ............................................................................................................................. ......

Numele: Calificativ ob inut: Test de evaluare

Data:

1. ncercuie te porumbul din stânga ta!

2.Scrie cu un X mai mult decât num rul piticilor!

3.Coloreaz atâtea stelu e câte indic cifra!

4.Marcheaz feti a mai înalt !

5

114

5. ncercuie te al aptelea oricel!

6.Bifeaz coroni a îngust !

7. Marcheaz creionul mai gros!

8.Creeaz o problem pornind de la imaginea dat i scrie opera ia corespunz toare.

DESCRIPTORI DE PERFORMAN

SUFICIENT y încercuie te obiectul aflat în partea stâng a imaginii; y stabile te num rul de elemente al mul imii date, scriind cu un X mai mult; y identific obiectul mai înalt; y identific obiectul mai îngust. BINE y încercuie te obiectul aflat în partea stâng a imaginii; y stabile te num rul de elemente al mul imii date, scriind cu un X mai mult; y identific obiectul mai înalt; y identific obiectul mai îngust; y marcheaz obiectul mai gros; y recunoa te ³al aptelea´ obiect dintr-o mul ime; FOARTE BINE y încercuie te obiectul aflat în partea stâng a imaginii; y stabile te num rul de elemente al mul imii date, scriind cu un X mai mult; y identific obiectul mai înalt; y identific obiectul mai îngust; y marcheaz obiectul mai gros; y recunoa te ³al aptelea´ obiect dintr-o mul ime; y identific mul imea de elemente corespunz toare unei cifre; y compune o problem i o rezolv .

115

Numele si prenumele Test de evaluare sumativa Adunarea numerelor naturale pana la 10 1.Scrie adunarile si rezultatele corespunzatoare imaginilor: 116 ..Data««.

9 «. 9=«+«+« 4+ 4+ 1=«. 8=. 9=«+«+« 3+ 4+ 1=«. 9=«+« 3+ 3=«.Completeaza: Termen Termen Suma 3 5 4 6 2 4 1 3 8 2 «.. 8 0 «..apoi completeaza: 4+ 3= 7 7= 4+3 6+ 2=«. 8=«+«+« 4. 5 7 3. 6=«+« 7+ 3=«.Daca ai terminat. 8 10 2 «.coloreaza: 117 . 4 8 6 «. 5 «. 9 «.+« 5+ 4=«. 7 10 3 «.2. 7= «+« 2+ 3+ 4=«. 10=«+« 2+ 5=«.Observa regula.

.B descu. Activit i de Pedagogic . P rtenie. Anina.Anucuta.. Gabriela t i I matice distractive. Aprodu. Iaurum. Editura Coresi.BIBLIOGRAFIE: 1. joc i recreativ-distractive. 1993. Popescu. Timi oara. v e 3. Editura P Didactic o Bucures i. F. S deslu im tainele matematicii (fise de lucru pentru i i o c u 4. Editura Aramis.Barbu. M i t e l 2. i probleme de 118 . Editura Excelsior. 2003. Madalina r i m a t e claseleI-IV). Culegere de exerci ii matematic pentru ciclul primar. Bucure ti. erban. 1998.Bogdan. H. E.

M . Editura Mondocart. Bucure ti. Cojoaca.B u c u r e t i . de 119 . gradul didactic I.C t lin Mate matic (teste de evaluare si preg tire pentru concursurile scolare). Cristea. Arghirescu. Cojoaca. 5. L. A. Sorin a . C l u g r i . II i reciclare. Pite ti. C lug ri . Editura Carminis. Matematic distractiv pentru clasele I-IV (seria op ionale). 1999 Pedagogie pentru preg tirea examenelor de definitivat. 1998. A n g e l i c 7. 1 9 9 6 6.

1995. Walter r d i s c o m .Dumitru. Matematica .E 8. 1997. d i t u r a H a 9. 10.Dancila. Bucure ti. Viorel George P i t e t i . 1 9 9 7 . Editura Niculescu SRL.Decker. Probleme gi iocuri distractive pentru copii.Y London. Bucure ti. Matematic distractiv . Editura Teora. Columbia University. and 120 . Curriculum and aims.exerci ii i probeme pentru ciclul primar. Dancila. Eduard. 1996. loan. Editura Niculescu SRL. N. Teacher College.

Editura PortoFranco. Evseev. 2 0 0 2 . Ivan a t e m a t ic distractiv . Editura All Educa ional. Moise t i . de si 121 . 1992.1 994.Serbu.I. Mistor. C 11. 13. Galati. Bucure ti.. Timisoara.20 00. Enache.. M i h a i l M 14. 1990 Jocurile traditionale de copii.Rosu. M. Editura Convex. 999 exercitii probleme pentru ciclul primar.B u c u r e 12. 1500 exercitii de si probleme de matematica pentru clasele I-IV. Editura Excelsior. Gh. Oradea. Viorel .Dumitru. Dzitac.Tutulan.

Iftime. Nicola. Onetiu. 1987.15.Negret. 1994. Achim i d a c tica si Pedagogica. Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti. loan E d i t u r a D 19. Tratat pedagogic generala. Metodica predarii matematicii la I-IV. Jinga. Gheorghe Jocuri logice pentru prescolari si scolari mici 16. Editura Editis. loan. loan ( e d i t i 17. de clasele Exercitii si jocuri didactice pentru 122 .Garboni. Invatarea eficienta. Neacsu. Bucuresti. Bucuresti. loan a a I l a ) . 18. 1996. Sofia. Editura Didactica si Pedagogica. 1988. Bucuresti.

t i 21. Stoica.m a t 20.2000. 123 .posibilitati de h e si educare. 1994 Creativitatea cunoastere Pedagogica. Editura All m a Educational. Padureanu.Edi tura Hyperion. M e Matematica distractiva.Schneider. Ana T elevilor . E d i t u r a 22. Gh. A c a . Schneider.Singer.Editura Didactica si SRL. 1983.Victoria. 1997 Culegere de probleme de aritmetica pentru clasele primare. Bucuresti. B e s t Bucuresti. Alexandria. Craiova. M.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->