ACCIDENTE TEHNICE CU CONSECINE POLUATOARE ASUPRA APELOR SI SOLURILOR Transportul produselor petroliere a ajuns sa fie un real factor de luat

n calcul n ceea ce priveste poluarea,mai ales cea pe termen lung. Frecventa evenimentelor cu consecinte poluatoare a crescut vizibil,odata cu cresterea necesitatii produselor petroliere. Fie ca sunt datorate neglijentei,neatentiei,superficialitatii cu care sunt tratate conditiile ce trebuiesc ndeplinite n cazul transportului produselor petroliere,conditiilor meteo sau altor factori, aceste accidente tehnice au consecinte grave,mai ales n ceea ce priveste poluarea pe termen lung.Este afectat att echilibrul mediului nconjurator dar si sanatatea omului. Transportul produselor petroliere se face att pe cai navigabile,auto,ct si prin intermediul CFR sau prin conducte(la suprafata sau la adncime).Alegerea unei anumite cai de transport trebuie sa ia n calcul mai multi factori cum ar fi:distanta ce trebuie parcursa,produsul petrolier n cauza,costurile de transport,modul cel mai sigur de 17317h78r transport etc. Totusi accidentele tehnice n transportul produselor petroliere sunt destul de frecvente,acestea fiind: accidente ale cisternelor auto; accidente ale cisternelor CFR; spargeri de conducte si infiltrarea produsului petrolier n sol; accidente pe cai navigabile ale barjelor,petrolierelor,vaselor cisterna; spargeri de rezervoare si infiltrarea n panza freatica Una dintre consecintele cele mai grave datorata accidentelor pe cai navigabile este poluarea cu hidrocarburi a oceanelor. n prezent hidrocarburile reprezinta ntradevar principalii agenti poluanti ai marilor. Fiind rezistente la actiunea bacteriilor, persista timp ndelungat n regiunile infectate, formnd o pelicula superficiala (ntruct au densitatea mai mica dect a apei) care mpiedica difuzarea oxigenului n apa. Asimilatia clorofiliana si respiratia organismelor sunt mpiedicate. Ca urmare se ngreuneaza fotosinteza fitoplanctonului, care produce circa 70% din oxigenul atmosferic. Aliment de baza al vietii marine, algele si planctonul nceteaza sa prolifereze. Compusii fenolici si aromatici au actiune toxica asupra vietuitoarelor acvatice. Hidrocarburile cancerigene (3-4 benzopiren), concentrate n organismul animalelor acvatice comestibile, ajung n alimentatia omului. Atentia cea mai mare pe plan international este concentrata asupra efectelor poluarii pe termen lung. n principal se urmareste evolutia unor mari nchise, ca Marea Baltica, Marea Neagra si Marea Mediterana. ACCIDENTE ECOLOGICE.EXEMPLIFICARE n august 2006,n Filipine,ntre insulele Panay si Guimaras s-a scufundat petrolierul Solar I.Acesta avea o ncarcatura de 1800 de tone,din care 200 tone au ajuns in mare.S-a format o maree neagra de aproximativ 200 de mile marine. Tot n august 2006 dar n India ,la 20 km vest de arhipelagul Nicobar,petrolierul Nipon sa ciocnit de un cargo din Singapore.Efectul asupra mediului marin a fost unul dezastros,4500 de tone de petrol fiind deversate n mare. La 12 Noiembrie 2007,n Marea Neagra,petrolierul Volga-Neft care transporta peste 4000 de tone de titei,s-a rupt n dou in timpul unei furtuni,n cursul unei escale n portul Kavkaz.Oficialii rusi au relatat despre acest accident ca fiind un `dezastru ecologic foarte grav`.La cateva ore dupa incidentul petrolierului rusesc,alte 2 cargoboturi care transportau sulf sau scufundat langa portul Kavkaz.Urmarile acestor accidente sunt dintre cele mai grave,existnd riscul depunerii titeiului pe fundul marii si atunci acesta va fi practic imposibil de eliminat ,dar exista si problema poluarii cu Sulf a Marii Negre,att la suprafata apei ct si n regiunea de coasta.Este nevoie de mult timp pentru eliminarea acestei poluari, consecintele fiind resimtite cel putin 2 ani. O mare catastrofa ecologica s-a produs la 12 noiembrie 1999,cnd petrolierul Erika s-a rupt n doua n apropiere de coasta Britaniei(Franta),avnd o ncarcatura de aproximativ 30 000 tone de pacura.n 24 de ore s-a scufundat intreg petrolierul.Se estimeaza ca atunci cand s-a rupt,aproximativ 10 000 de tone din ncarcatura au fost deversate n mare.

Aceasta poluare avut,pe langa urmari n ceea ce priveste mediul marin,si consecinte economice grave,mai ales pentru populatia locala a carei principala ocupatie era pescuitul. n documentele oficiale se precizeaza ca nca din 1994 au fost vizibile semne ale coroziunii.n iulie 1994 n timpul unei inspectii tehnice au fost semnalate gauri n puntea principala. Nu s-a luat nici o masura si 5 ani mai trziu a avut loc aceasta catastofa ecologica. La 12 noiembrie 2002 petrolierul Prestige(cu o vechime de 26 de ani), s-a rupt n doua n timpul unei furtuni si s-a scufundat n apropierea coastei de nord a Spaniei.Petrolierul transporta ntre 60 000 si 70 000 de tone amestec de hidrocarburi mai greu dect apa.Aceasta este cea mai mare catastrofa ecologica din istoria Spaniei,poluarea afectnd si o parte din coasta Frantei. Un dezastru ecologic bine cunoscut este cel al petrolierului Exxon Valdez.Acesta a fost un petrolier care la 24 martie 1989 a naufragiat n Alaska,ducnd la varsarea unui volum mare de petrol n apa afectnd n mod grav mediul nconjurator. n urma acestui accident Compania de vapoare Exxon si-a schimbat denumirea n `Sea River `iar petolierul Exxon Valdez n Sea River Mediteranean transportnd acum petrol prin Oceanul Atlantic. Petrolierul nu mai are voie sa treaca prin Prince William Sound locul unde a naufragiat. Accidentul a avut loc la scurt timp dupa plecare sa de la terminalul tevii de petrol Trans Alaska la 9:12 PM 23 martie 1989. n ocean s-a revarsat cam 256.000 barili sau echivalentul a 125 bazine olimpice de not. Petrolierul transporta cam 1.264.155 barili de petrol. n comparatie cu alte revarsari ExxonValdez a produs unul din cele mai grave accidente din S.U.A.,situndu-se n lume pe locul 50 n materie de petrol revarsat pentru ca n materie de distrugeri provocate mediului nconjurator este pe primul loc. Timpul scurgerii, izolatul, distanta pe care sa raspndit, abundenta animalelor salbatice au dus la un dezastru. n urma scurgerii 1300 mile au fost foarte contaminate cu un strat gros de petrol, si moderat(impact foarte evident), 1100 mile au fost usor si foarte usor contaminate. Prin comparatie exista cam 9000 de mile de trm n regiunea scurgerii. Acoperamntul scurgerii atinge cam 470 mile de la reciful Bligh pna la un mic sat Chignig din Peninsula Alaska dupa cum se vede si de pe harta urmatoare: Cea mai complicata operatiune a fost curatirea. A fost nevoie de 4 veri. Nu toate plajele au fost curatate imediat. La curatire au participat 10000 oameni, 1000 de vase si de 100 de avione, helicoptere. Totusi valurile din timpul ierni au avut un rol mai mare n curatire decat cei 10000 de oameni. S-a aplicat principiul `Poluatorul plateste`,Exxon sustinand ca a cheltuit cam 2.1 miliarde $. S-au folosit mai multe tehnici de curatire: 1.Apa calda: a fost foarte populara pna s-a descoperit ca acesta ucide microorganismele care erau arse. 2.Apa rece: tratamentul cu aceasta avea nevoie de multi oameni pentru a tine furtunurile. 3.Curatire mecanica: a fost efectuata pe unele plaje cu ajutorul utilajelor grele. Multe plaje au folosit microorganisme care se hranesc cu hidrocarburi. Tehnica cunoscuta ca bioremediere a dat rezultate acolo unde stratul de petrol era subtire. S-au folosit si solventi si agenti chimicali.

Nici astazi nu se stie cte animale au murit dar se aproximeaza n jurul a 35000 pasari, 1000 pescarusi. Se considera ca multe ramasite au disparut n stratul de petrol.Se estimeaza n jurul a 250000 pasari de mare, 300 foci, 250 vulturi, 22 orci, 1 miliard de icre somon, hering. Astazi continua sa fie afectate animalele. Sunt mai multe moduri n care animalele pot muri: petrolul intra n pene si mor de hipotermie, nghit petrolul ca urmare a curatirii penelor cu ciocul, nu se mai pot mperechea Oamenii au ajutat animalele prin curatirea lor(au folosit detergentul de vase n multe cazuri) n urma acestei catastrofe, au fost adoptate o serie de masuri pentru prevenirea lor si de a actiona mai rapid n cazul unei revarsari: 1. Garda de coasta S.U.A. monitorizeaza prin satelit petrolierele care intra n Valdez Narrows trec pe lnga i-la Bligh si ies din Prince William Sound prin intrarea Hinchinbrook. n 1989 Garda de Coasta monitoriza petrolierele care treceau prin Valdez Narrows si Valdez Arm. 2. Fiecare petrolier care trece prin Prince William Sound trebuie sa aiba un plan de actiune n caz de urgenta. 3. Acum petrolierele au utilaje care absorb petrolul din apa si-l pot depozita n el avand 7 barje cu o capacitate de 818000 barili. 4. n momentul de fata cei care se ocupa cu curatenia au la ndemna aparate de dispersare a materialelor de absortie direct pe helicoptere, avioane, vase. 5. 2 vase de escorta trebuie sa fie lnga fiecare petrolier, acordndu-le asistenta n caz de urgenta. In cazul Exxon Valdez era doar un singur vas de escorta. 6. Congresul american a hotart ca fiecare petrolier sa prezinte 2 straturi de otel n loc de unul pna n 2015 n caz ca primul strat este rupt. Congresul a mai aprobat nfiintarea Administratiei de Consultanta a Cetatenilor din Prince William Sound care are rolul de a veghea asupra terminalului tevii de petrol Trans Alaska precum si verificarea petrolierelor ce trec pe acolo. Nu sunt de neglijat nici accidentele cisternelor AUTO. In iunie 2007,in apropiere de Timisoara,intre localitatile Sustra si Topolovatul mare un accident rutier a fost la un pas de a produce o catastrofa de proportii. O autocisterna bulgareasca, proprietatea firmei Bulimex - 97 din Varna, ncarcata cu metacrilat de metil stabilizat (sticla organica), o substanta volatila, usor inflamabila si cu actiune iritanta, s-a izbit violent de un copac, din cauza unei explozii de cauciuc. n urma impactului, autocisterna s-a aprins si s-a dezmembrat n trei bucati. Din cisterna a nceput sa se scurga substanta inflamabila, cu un debit de 1-1,5 litri pe minut. Specialistii Inspectoratului Judetean de Protectie Civila si ai celui de Politie au ajuns n scurt timp la fata locului. ntreaga zona a fost blocata, iar n apropierea cisternei s-a lucrat cu masca de gaze. Pompierii au racit n permanenta cisterna cu jeturi de apa, deoarece exista riscul producerii unei deflagratii n orice moment. Doua zile mai trziu, cisterna a fost ridicata cu ajutorul unei macarale, iar substanta chimica ramasa (aproximativ 40 tone) a fost turnata n alta cisterna. Ca urmare a scurgerii metacrilatului de metil, o suprafata de 600 mp de teren a fost contaminata. Iarba din zona a ars complet. Pna la o adncime de 20 cm, tot pamntul din zona contaminata a fost scos si nlocuit cu un alt strat, fertil. Un incident mai putin obisnuit s-a ntmplat n data de 3 septembrie 2003, pe Calea Aradului, din Timisoara. Din cauza gropilor de pe strada Ialomita, s-a deschis oblonul unui camion ce transporta 18 tone de deseu petrolier, cu destinatia Satu Mare. Deseurile s-au deversat pe Calea Aradului, patrunznd si n canalele de scurgere. Pe lnga Protectia Civila, Garda de Mediu si Pompieri, la locul accidentului a sosit o echipa de la o firma privata, care a curatat soseaua cu detergent. Fie ca se produc pe cai navigabile,AUTO,sau CFR accidentele cu efect poluator asupra solului si apei de suprafata au urmari dintre cele mai grave att asupra mediului nconjurator ct si,implicit,asupra omului.Este de preferat ca acestea sa fie prevenite,deoarece depoluarea n urma lor nu se poate face,nicioadata,n proportie de 100%.