Comentar

iu

Moara cu noroc

Ioan Slavici, prozator ardelean, precursor al lui Liviu Rebreanu, este un autor
moralist, un fin psiholog si un creator de tipologii. Dupa cum el insusi marturiseste, ca adept
inflacarat al lui Confucius, aplica in opera sa principalele virtuti morale exprimate de acesta:
sinceritatea, demnitatea, chibzuinta, considerandu-l cel mai cu minte dintre toti oamenii care
le-au dat altora sfaturi (Educatia morala). Nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici a fost
publicata in anul 1881, in volumul de debut Novele din popor, reprezentativ pentru viziunea
autorului asupra satului.
Nuvela psihologica este o specie epica in proza, cu o constructie riguroasa, un fir
narativ central, personajele relativ putine punand in evidenta personajul principal, complex si
puternic individualizat, in care se manifesta un interes ridicat pentru analiza psihologica,
realizata prin utilizarea modalitatilor de caracterizare a personajului si investigare psihologica
(monolog interior, stil indirect liber, scene dialogate, notarea gesturilor si mimicii).
Tema sustine caracterul realist: oglindirea vietii sociale si a societatii ardelenesti de la
sfarsitul secolului al XIX-lea; dar si pe cel psihologic al nuvelei: efectele nefaste si
dezumanizante ale dorintei de inavutire.
Din perspectiva sociala, nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul
social si pentru aceasta se confrunta cu personajul antagonist, Lica Samadaul, confruntarea
celor doi reprezentand conflictul exterior. Din perspectiva psihologica, nuvela prezinta
conflictul interior trait de Ghita, sfasiat de dorinte puternice si contradictorii: pastrarea
statutului de om cinstit sau imbogatirea alaturi de Lica.
In nuvela realista, se observa tendinta de obiectivare a perspectivei narative,
impersonalitatea naratorului, naratiunea la persoana a III-a, atitudinea detasata in descriere.
Tehnica punctului de vedere este prezenta in text prin interventiile simetrice ale batranei,
care ofera circularitate nuvelei, concentrand mesajul moralizator al nuvelei: Omul sa fie
multumit cu saracia asa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit si
[] asa le-a fost data.Simetria incipitului cu finalul este realizata si prin descrierea drumului
spre Moara cu noroc, simbolistica initiala fiind completata cu sugestia drumului vietii, care
continua si dupa tragedia de la moara: Apoi ea lua copiii si pleca mai departe.
Titlul nuvelei este ironic, Moara cu noroc fiind de fapt un loc ce aduce, in final,
ghinionul, usurinta castigurilor de aici ascunzand abateri etice grave.
Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an, intre doua repere temporale cu valoare
religioasa: de la Sfantul Gheorghe pana la Paste; in proza realista indicii temporalitatii joaca un
rol important in cronologia evenimentelor.

Constantin Alexandru

Pagina 2

Comentar
iu

Moara cu noroc

Alcatuita din 17 capitole, nuvela are un subiect concentrat, o structura narativa

complicata si un ritm epic neomogen, cu modificari ale timpului povestirii. Actiunea se
desfasoara prin continue acumulari si izbucniri de tensiune, in deplina concordanta cu
framantarile psihologice surprinse.
Preceptul moral rostit de mama-soacra la inceputul nuvelei reflecta intelepciunea
batraneasca, in opozitie cu dorinta de bunastare materiala a lui Ghita. Cizmar sarac, dar onest,
harnic si muncitor, Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc pentru a castiga rapid
bani. Initial, carciumarul isi asuma responsabilitatea destinului celorlalti. Bunul mers al
lucrurilor coincide cu expozitiunea.
Aparitia lui Lica samadaul la Moara cu noroc, seful porcarilor si al turmelor de porci
din imprejurimi, care tulbura echilibrul familiei, constituie intriga. Lica are un orgoliu de
stapan si isi impune inca de la inceput regulile printr-o prezentare aspra: Eu sunt Lica
Samadaul [] Eu voiesc sa stiu totdeauna cine umbla pe drum, cine trece pe aici, cine ce zice si
cine ce face. Ana intuieste ca Lica este un om rau si primejdios si il avertizeaza pe Ghita. Cu
toate ca realizeaza pericolul, Ghita nu se poate sustrage influentei malefice pe care Lica o
exercita asupra lui: in sufletul carciumarului se declanseaza conflictul interior intre dorinta de
a ramane om cinstit si tentatia de a se imbogati.
Desfasurarea actiunii se concentreaza in jurul procesului de instrainare a
carciumarului fata de familie, analizat cu maiestrie de Slavici. Devine mohorat, violent, ii plac
jocurile primejdioase, se poarta brutal cu Ana si cu copiii. Manat de puterea banului, Ghita se
indeparteaza de Ana si devine treptat complicele lui Lica in diverse nelegiuiri: jefuirea
arendasului, uciderea unei femei si a unui copil si juramant stramb. Ghita nu este insa sincer
nici fata de alitatul sau, jandarmul Pintea, fost tovaras al lui Lica, deoarece ii ofera dovezi ale
vinovatiei lui Lica, numai dupa ce isi poate opri jumatate din sumele aduse de acesta.
Punctul culminant al nuvelei coincide cu momentul in care Ghita ajunge pe ultima
treapta a degradarii morale. Dispus la orice pentru razbunare, isi sacrifica sotia doar pentru a-l
da in vileag pe Lica cu ajutorul lui Pintea. Dezgustata de lasitatea sotului, Ana i se daruieste lui
Lica, pentru ca acesta e om, pe cand Ghita nu e decat muiere imbracata in haine barbatesti.
Cand se intoarce si realizeaza acest lucru, Ghita o ucide pe Ana, iar el la randul lui este ucis de
Raut, din ordinul lui Lica.
Deznodamantul este tragic: un incendiu provocat de oamenii lui Lica mistuie Moara
cu noroc; Lica, pentru a nu cadea in mainile lui Pintea, se sinucide, izbindu-se cu capul de un
copac. Nuvela are un final moralizator, fiindca sanctionarea drastica a protagonistilor e pe
masura faptelor savarsite (Pompiliu Marcea).

Constantin Alexandru

Pagina 2

Comentar
iu

Moara cu noroc

Naratorul obiectiv isi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile in momente de

incordare, consemnandu-le gesturile, limbajul si prezentand relatiile dintre ele; de asemenea,
realizeaza portrete sugestive. Stilul nuvelei, sobru, concis, fara podoabe, este specific prozei
realiste.
Limbajul naratorului si al personajelor valorifica aceleasi registre stilistice: limbajul
regional, ardelenesc, limbajul popular, oralitatea. Intelesul moralizator al nuvelei este sustinut
prin zicale, proverbe si replici-sentinta rostite de batrana la inceputul si sfarsitul nuvelei.
In concluzie, opera literara Moara cu noroc de Ioan Slavici este realista deoarece are
ca trasaturi oglindirea vietii sociale si a vietii de familie in satul transilvanean de la sfarsitul
secolului al XIX-lea, crearea de personaje tipice, veridicitatea, sobritatea stilului, descrierea
detaliata si modalitatile de constructie si investigare psihologica a personajelor.

Constantin Alexandru

Pagina 2