Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte Anatomie Examen Iarna Anul 2 Part I
Subiecte Anatomie Examen Iarna Anul 2 Part I
5. Dezvoltarea esofagului
din intestinul primitiv anterior (proenteron)
initial foarte scurt, sufera un proces de alungire prin procesul de descensus alstomacului sapt 4 - epiteliul int al esofagului se divide foarte mult, devine pluristratificat si obstureaza in totalitate lumenul sapt 7 - apar vacuole care conflueaza, lumenul se repermeabilizeaza si ramine mucoasa pluristratificata din mezenchimul din jur se dezvolta musculatura esofagului: - luna 2 - longitudinala - lunile 3-4 - circulara din crestele neurale se dez plexurile intrinseci in partea superioara muschii striati se dezvolta din arcul 6 branhial inervatia - nervul vag prin n laringeu inferior
alipirea formatiunilor si separarea cavitatilor se face mai intii in dreapta si apoi in stanga la embrionul de 19-20 cm - din membranele pleuroperitoneale deriva partea costala a diafragmei - din mezoesofag deriva partea lombara cu cele 2 hiatusuri (esofagian si aortic) - pot exista anomalii in dezvoltarea diafragmei, in fuziunea primordiilor, care pot duce la hernii diafragmatice congenitale (si trecerea organelor abdominale in torace) e. separarea cavitatii pericardice de cavitatea pleurala - are loc concomitent cu formarea diafragmei - odata cu dezvoltarea tubului cardiac, eliberarea extremitatii inferioare a septului transvers si incorporarea in cavitatea pericardica primitiva, - cordul creste foarte mult (corp sigmoideus), - extremitatea atriala si venoasa se aseaza superior si posterior de bulbul atrial, - venele atriale comune ridica plicile pleuropericardice, le aseaza frontal - prin inchiderea plicilor pp se formeaza pericardul si astfel se separa complet cele 2 cavitati - tranzitoriu, cele doua cavitati comunica prin hiatus f. formarea cavitatii testiculului - din cavitatea peritoneala porneste descendent prin canalul inghinal un diverticul al acesteia, insotind coborarea testiculului - acest diverticul se numeste procesul vaginal al cavitatii peritoneale, din care va rezulta cavitatea seroasa a testiculului
8. Dezvolarea stomacului
apare ca o dilatatie fusiforma a tubului intestinal primitiv, situata in plan sagital are o margine ant si una post sufera un proces de fals descensus si coboara pana in regiunea inferioara a toracelui, sub diafragma marginea posterioara creste foarte rapid in lungime si rezulta marea curbura a stomacului, situata la stanga, legata de perete prin mezogastrul dorsal marginea anterioara are o dezvoltare mai lenta, din ea rezulta mica curbura a stomacului, care se plaseaza la dreapta si e legata de perete prin mezogastrul ventral intre foitele mezogastrului dorsal se dezvolta mugurele splenic intre foitele mezogastrului ventral se dezvolta mugurele hepatic din plan sagital, dilatatia (stomacul) incepe sa se deplaseze in plan frontal din mezogastrul dorsal deriva: - lig gastrolienal - lig reno(pancreatico)lienal din mezogastrul ventral deriva: - lig hepatogastric (parte a omentului mic (micul epiploon) ) - lig falciform
pe partea superioara a stomacului apare o dilatatie care s.n. fundul stomacului (fornix, punga de aer a stomacului) stomacul are marginea inferioara usor anterior - in decubit dorsal punga de aer apare la marginea inferioara; a nu se confunda cu o tumora ! musculatura: in luna 3 apar fibrele longitudinale, in luna 7 cele circulare si oblice
9. Hernia fiziologica
dupa formarea duodenului ansa ombilicala se dezvolta foarte mult in lungime, initial mai mult ramura superioara din care se dezv anse care "cad" la dreapta ramurei inf ansele nu mai incap in cav celomica si in sapt 6 se dezvolta intr-un sac peritoneal in cordonul ombilical ("ies" din cavitatea abdominala) = hernia fiziologica ansele cresc si mai mult in numar iar pe ramura inferioara apare o umflatura (diverticul, proeminenta) cecala cavitatea abdominala creste in dimensiuni datorita cresterii peretilor si regresiei mezonefrosului (din care va rezulta rinichiul) ansele reintra in sapt 10 in cavitatea peritoneala in urmatoarea ordine: - ansele jejunale (la stanga liniei mediale) - ansele ileale (la dreapta liniei mediale) - diverticulul cecal si ramura inferioara (sub ficat)
duodenul este deci un organ retroperitoneal secundar (este acoperit anterior de 1 foita), cu exceptia pars tecta duodenum (intre mezocolon transvers si radacina mezenter) unde este tertiar limita dintre ansa duodenala si ansa ombilicala devine flexura duodeno-jejunala care se va gasi la stanga coloanei vertebrale, sub pediculul mezenteric superior
acestia vor da nastere numai hepatocitelor restul structurilor provin din mezenchimul septului transvers care invadeaza mugurii si ii imparte in cordoane celulare din mezenchimul septului transvers rezulta: - tesutul conjunctiv al ficatului - capsula ficatului - capilarele sinusoide care se diferentiaza local din mezenchim sub influenta inductoare a endodermului - sistemul celulelor Kupffer - tesutul hematopoietic ficatul se dezvolta foarte rapid in viata intrauterina si ocupa pentru o scurta perioada cea mai mare parte a cavitatii peritoneale ulterior, lobul drept creste foarte mult, lobul stang diminua datorita hematopoiezei hepatice, care incepe in saptamana 6, cand ficatul are o culoare rosie, acesta creste foarte mult in luna 2, astel incat la sfarsitul saptamanii a 9a reprezinta 10% din organismul fetal ficatul are secretie biliara dupa saptamana 13 bila ajunge in duoden si participa la formarea continutului intestinului, numit neconiu, eliminat in cavitatea amniotica si, dupa nastere, la exterior hepatocitele se dezvolta din endoderm si se organizeaza in cordoane
dupa repozitionarea anselor si cadrului colic, colonul ascendent si cel descendent, prevazute cu mezouri, se lipesc de peretele posterior, astfel formandu-se posterior de ele fasciile de coalescenta colice Toldt 1 si Toldt 2
17. Pronefrosul
organ rudimentar si nefunctional la om, e functional la unii pesti si amfibieni si organ definitiv la amfioxus (?) se afla dezvoltat in regiunea cervicala mezodermul intermediar e segmentat in nefrotoame nefrotomul are in centrul sau nefrocelul care comunica cu cavitatea celomica si cu miocelul
acest nefrotom se alungeste ca o vezicula pentru ca intr-o etapa ulterioara sa se uneasca cu vezicula subiacenta in partea mediala se pune in contact cu ramuri din aorta si rezulta un glomerul primitiv in partea laterala extremitatile se unesc si formeaza un duct descendent numit ductul pronefrotic care se deschide in cloaca in diviziunea anterioara a acesteia cele 7 nefrotoame care formeaza pronefrosul, raportate la schelet, se situeaza intre vertebrele C5-T1, iar raportate la somite, intre 8-11 primordiul pronefrosului se vede la embrionul de 22 zile regresia completa a pronefrosului are loc in zilele 24-25 doar la vietuitoarele inferioare se dezvolta aceste structuri la om, pronefrosul nu formeaza, in mod normal, glomeruli ci numai duct pronefrotic, care la om e nefunctional, rudimentar, dar are un rol foarte important ca inductor pentru etapa urmatoare
18. Mezonefrosul
organ definitiv la pesti si amfibieni, la om e nefunctional (discutie) se intinde de la T1 la L1, in regiunea toracica, aproximativ in dreptul somitelor 9-26 in aceasta regiune segmentarea se pierde spre caudal in segmentul superior se formeaza cate o vezicula din fiecare nefrotom in segmentele inferioare se formeaza mai multe vezicule din fiecare nefrotom (aproximativ 40) veziculele se alungesc si rezulta un nefrotom primitiv cu capsule Bowman in partea mediala in situ, in capsula Bowman apar vase de neoformatie care se pun in contact cu capilarul din aorta dorsala lateral, veziculele se deschid in ductul pronefrotic care devine duct mezonefrotic (canalul Wolf) mezonefrosul e proeminent pe peretele post al trunchiului de o parte si de alta a mezoului si formeaza corpul lui Wolf pe fata mediala a corpului lui Wolf se diferentiaza creasta genitala, ansamblul lor numindu-se acum creasta urogenitala evolutia mezonefrosului se desfasoara progresiv cranio-caudal la sfarsitul lunii a 4a mezonefrosul nu mai exista ca organ, el a involuat; pana in momentul de fata nu exista date certe ca este functional din mezonefros raman parti epigenitale care vor intra in alcatuirea caii genitale, in special la barbat cei 5-12 tubi epigenitali care raman devin tubi eferenti care se vor deschide in ductul mezonefrotic, duct care devine duct epididimar si canal deferent
19. Metanefrosul
rinichi definitiv, apare la reptile, il gasim la pasari si mamifere incepe sa se dezvolte in zilele 30-32 ca localizare, se dezvolta in regiunea corespunzatoare L5-S1-S1 pe schelet si in dreptul somitelor 2628 se dezvolta din doua regiuni: - din partea inferioara nesegmentata a cordoanelor nefrogene = blastem metanefrogen - dintr-o evaginare a ductului mezonefrotic = mugure ureteral mugurele ureteral se ramifica, fiecare ramificatie "luand" cite o bucata din blastemul metanefrogen prin ramificarea mugurelui ureteral rezulta o parte dilatata care va deveni pelvis renal, care se ramifica si da nastere calicelor mari ramurile mugurelui intra in blastem si se divid succesiv pana la 12-15 grade ramificatiile 2-5 sunt inglobate in ramificatiile initiale si vor da nastere calicelor mari si mici din tubii 5-15 se formeaza nefronii, respectiv se formeaza capsula, tubii contorti, ansa Henle, pana la nivelul tubului colector
din mugurele ureteral se formeaza tubul colector, calicele, bazinetul si ureterul din blastem se formeaza aproximativ 3 milioane de nefroni prin procesul de incorporare al diviziunilor 2-5, numarul nefronilor se reduce si la adult exista aproximativ 1 milion de nefroni pentru fiecare rinichi rinichiul e functional din luna a 7a cand placenta e insuficienta exista o inductie biunivoca intre mugure si blastem (un protoglican care a fost descris si izolat, care asigura inductia) rinichiul sufera in timpul dezvoltarii un proces de ascensiune renala, deoarece blastemul matanefrogen e in regiunea lombosacrala; cauza este multifactoriala: - cresterea mugurelui ureteral - cresterea rapida a embrionului in special in regiunea lombosacrala - diminuarea curburii lombare a embrionului daca nu se produce ascensiunea, apare o malformatie numita rinichi congenital pelvin rinichiul sufera o rotatie in plan frontal, initial hilul fiind anterior
- rinichi inelar = uniti in ambii poli - rinichi bifid Vezica - extrofia vezicala = deschisa pe peretele anterior - epispadis = uretra se deschide pe fata dorsala a penisului; cauza: mezodermul nu migreaza si se resoarbe - agenezia vezicala = lipsa vezicii urinare; se poate forma chirugical din sigmoid, colon transvers sau stomac - hipoplazia vezicala - vezica urinara dubla Fistule - ombilicale - din uraca - rectovaginale - rectovezicale - rectouretrale
din regiunea vezicala rezulta vezica urinara alantoida de deasupra vezicii se va oblitera si va rezulta uraca, un cordon care se intinde pana la ombilic (=ligam ombilical median); neobliterarea duce la fistule din ductele mezonefrotice Wolf, prin inmugurire apar mugurii ureterali odata cu dezvoltarea vezicii urinare ductele Wolf se incorporeaza in peretele vezicii urinare, astfel incit - parte din perete posterior al vezicii urinare, numita trigon vezical, va fi de origine mezodermala (ca ductele) - cei 2 muguri ureterali se vor deschide separat, si deci si ureterele - canalele deferente se vor deschide separat (in canalele Wolf) - trigonul vezical si jumatatea superioara a peretelui post al uretrei vor fi acoperite cu epiteliu de origine mezodermala din regiunea pelvina a sinusului urogenital rezulta la femei uretra si la barbati uretra prostatica si membranoasa din reginuea falica a sinusului urogenital rezulta la femei vestibulul vaginal si la barbati uretra peniana (falica) orice defect duce la aparitia fistulelor rectovaginale si retrovezicale
sinusul urogenital are 3 regiuni: - vezicala (craniala) - pelvina (mijlocie) - falica (inferioara) din regiunea vezicala rezulta vezica urinara din ductele mezonefrotice Wolf, prin inmugurire apar mugurii ureterali odata cu dezvoltarea vezicii urinare ductele Wolf se incorporeaza in peretele vezicii urinare, astfel incit - parte din perete posterior al vezicii urinare, numita trigon vezical, va fi de origine mezodermala (ca ductele) - cei 2 muguri ureterali se vor deschide separat, si deci si ureterele - canalele deferente se vor deschide separat (in canalele Wolf) - trigonul vezical si jumatatea superioara a peretelui post al uretrei vor fi acoperite cu epiteliu de origine mezodermala din regiunea pelvina a sinusului urogenital rezulta la femei uretra si la barbati uretra prostatica si membranoasa din regiunea falica a sinusului urogenital rezulta la femei vestibulul vaginal si la barbati uretra peniana (falica) orice defect duce la aparitia fistulelor rectovaginale si retrovezicale mugurele ureteral se ramifica, fiecare ramificatie "luand" cite o bucata din blastemul metanefrogen prin ramificarea mugurelui ureteral rezulta o parte dilatata care va deveni pelvis renal, care se ramifica si da nastere calicelor mari ramurile mugurelui intra in blastem si se divid succesiv pana la 12-15 grade ramificatiile 2-5 sunt inglobate in ramificatiile initiale si vor da nastere calicelor mari si mici din tubii 5-15 se formeaza nefronii, respectiv se formeaza capsula, tubii contorti, ansa Henle, pana la nivelul tubului colector din mugurele ureteral se formeaza tubul colector, calicele, bazinetul si ureterul
Uretra masculina - originea este multipla: prostatica si membranoasa - din partea pelvina a sinusului urogenital - endodermala falica (peniana) - din partea falica a sinusului urogenital - endodermala jumatatea superioara a peretelui posterior al uretrei prostatice - din canalul mezonefrotic Wolf - mezodermala glandulara - ectodermala - din regiunea mezodermala apar glande prin inmugurire - din regiunea endodermala apar alte glande prin inmugurire
ductele paramezonefrotice apar prin invaginare pe extremitatea superioara a mezonefrosului si au 3 portiuni: verticala si descendenta oblica, in care incruciseaza canalul Wolf verticala descendenta, in care fuzioneaza cu ductul de partea opusa si rezulta canalul uterovaginal gonadele au originea in regiunea lombara si sufera un proces de descensus, mai mic la sexul feminin decat la masculin, fapt dovedit si de vascularizatie si inervatie (toate vasele si nervii au originea in regiunea lombara) cu descensusul gonadei, portiunile verticala si oblica ale canalului Muller dau nastere tubei uterine portiunile verticale unite dau nastere canalului uterovaginal (uter si o parte din vagin) pliurile epiteliului celomic vor da nastere ligamentelor late ale uterului care au in margeina superioara trompa uterina si pe fata posterioara ovarul ductele mezo si paranefroticeapartin ca origine mezodermului intermediar cloaca apartine ca origine endodermului tuberculul sinusal da nastere unui con vaginal care va forma o placa vaginala la sfarsitul lunii a 5a placa se tunelizeaza si va rezulta vaginul se considera ca - 4/5 superioare ale vaginului au originea in canalul uterovaginal (mezoderm) - 1/5 inferioara au originea in tuberculul sinusal (endoderm) la limita dintre canalul vaginal si vestibulul vaginal (rest din sinusul urogenital) se afla o membrana de forme diferite, care s.n. himen din canalul uterovaginal si din tuberculul sinusal deriva - mucoasa uterului (endometrul) - mucoasa vaginala muschiul uterin (miometrul) are doua straturi: - arhimiometru (patura profunda) - care vine in raport cu endometru (profund) - strat vascular (din arterele uterine), intrepatruns intre cele 2 staturi - paramiometru - care vine in raport cu perimiometru (superficial, seroasa) seroasa si adventicea rezulta din mezodermul inconjurator exista resturi din canalul Wolf (vestigii) - tubi mezonefrotici in mezoovar (cu asezare asemanatoare cu tubii epigenitali) - un mic segment din canalul Wolf numit epooforum - ultimii tubuli mezonefrotici vor forma paraoforum din canalul Wolf ca atare raman in partea inferioara a vaginului, bilateral, mici dilatatii chistice = organul lui Gartner
pseudhermafroditism la barbati - cauzat de secretie insuficienta de androgeni = testicule cu cai genitale feminine la femei - cauzat de secretie crescuta de androgeni = - virilizare anormala a fatului (CSR fatului sau a mamei, administrarea de anabolizante mamei - clitoris peniform - tendinta de inchidere a sinusului urogenital - coalescenta labiilor
in tubii seminiferi: celule germinale - spermatogonii (orig endodermala) celule de sustinere - celule Sertolli (orig mezodermala) celule interstitiale - celule Leydig (orig mezodermala) - secreta testosteron din luna a 3a pana in luna a 4a secretia de testosteron e bifazica exista doua generatii de celule Leydig: lunile 3-6 - rol morfogenetic la pubertate - rol in dezvoltarea si maturizarea sexuala a individului secretia bifazica este foarte importanta secretia e cea mai puternica in saptamanile 9-15, reglata si conditionata de hormonii gonadotropi secretati de placenta are rol in diferentierea tractului genital masculin testosteronul e cel care induce diferentierea pentru sexul masculin, altfel embrionul va fi de sex feminin nu exista hormon pentru diferentierea sexului feminin, doar lipsa testosteronului genereaza aceasta exista MIF, factorul de inhibitie mulleriana, cu acelasi efect testosteronul are efect masculinizant
ligamentul inghinal se dezvolta, se insera inferior in proeminentele genitale (labio-scrotale) si s.n. gubernaculum testis - cresterea corpului embrionar si inextensibilitatea gubernaculului face ca, aparent, testiculul sa coboare pana in apropierea canalului inghinal, insa coborarea nu este una activa - gonadele au originea in zona lombara, fapt dovedit de vascularizatia si inervatia lor - cavitatea celomica emite in jurul gubernaculului o prelungire (diverticul) a cavitatii peritoneale pana in regiunea labio-scrotala, care s.n. procesul vaginal al cavitatii peritoneale prin care testiculul coboara in scrot - in luna a 6a testiculul e la orificiul profund al canalului inghinal - in luna a 7a strabate canalul inghinal - in luna a 8a testiculul e la orificiul superficial al canalului inghinal - in luna a 9a testiculul a coborat in scrot - canalul ramas se oblitereaza si s.n. canal peritoneo-vaginal - gubernaculum devine ligament scrotal - motivele coborarii testiculului rolul gubernaculului (activ - se scurteaza/pasiv -- functie de autor) hormonal (la copiii cu ectopie testiculul coboara prin administrarea de hormoni) degenerarea mucoida a gubernaculului cu inhibitie apoasa care dilata canalul peritoneovaginal si presiunea abdominala mare impinge testiculul in scrot) la femei: - coboara ovarele pana in pelvis - ligamentul superior al mezonefrosului nu dispare, devine ligament lomboovarian (suspensor al ovarului) - ligamenetul inferior devine ligament uteroovarian si ligament rotund al uterului Explicatie ca sa aiba sens 36-42: in timpul dezvoltarii ficatului vascularizatia sa e asigurata de 3 sisteme venoase: a. venele viteline - circulatia vitelina, adica venoasa principala a ficatului b. venele ombilicale - circulatia ombilicala, placentara c. vena porta - circulatia portala de tip adult
- deasupra mugurelui - venele eferente (numite si revehente) vena eferenta stanga se atrofiaza odata cu cornul stang al sinusului venos al inimii si ramane doar cea dreapta, numita vena revehenta comuna care va da nastere venei suprahepatice (hepatice) intre cele doua vene aferente apar 3 anastomoze transversale: - inferioara preintestinala - mijlocie retrointestinala - superioara intrahepatica preintestinala se atrofiaza: - in dreapta - segmentul de vena vitelina dintre inferioara si mijlocie - in stanga - toata vena aferenta stanga cu exceptia segmentului dintre inferioara si mijlocie
- chilotorax (lichid limfactic) - pirotorax (puroi) - pneumotorax (aer) functia de absorbtie a dus in vechime la dezvoltarea dializei peritoneale are rol in aparare cavitatile seroase pot fi explorate radiologic si laparoscopic
mijlocul intestinului comunica initial larg cu sacul vitelin dar aceasta comunicare se va ingusta progresiv si va deveni canalul vitelin, care se afla in varful ansei ombilicale - ansa ombilicala prezinta 2 ramuri si varful - canalul vitelin: - ramura superioara (descendenta) - ramura inferioara (ascendenta) - derivate: - din ramura sup: - jumatatea inf a duodenului - jejunul - cea mai mare parte a ileonului - din ramura inf: - restul ileonului (70-80 cm) - cecul - apendicele - colonul ascendent - 2/3 drepte din colonul transfers - dupa formarea duodenului ansa ombilicala se dezvolta foarte mult in lungime, initial mai mult ramura superioara din care se dezv anse care "cad" la dreapta ramurei inf - ansele nu mai incap in cav celomica si in sapt 6 se dezvolta intr-un sac peritoneal in cordonul ombilical ("ies" din cavitatea abdominala) = hernia fiziologica - ansele cresc si mai mult in numar iar pe ramura inferioara apare o umflatura (diverticul, proeminenta) cecala - cavitatea abdominala creste in dimensiuni datorita cresterii peretilor si regresiei mezonefrosului (din care va rezulta rinichiul) - ansele reintra in sapt 10 in cavitatea peritoneala in urmatoarea ordine: - ansele jejunale (la stanga liniei mediale) - ansele ileale (la dreapta liniei mediale) diverticulul cecal si ramura inferioara (sub ficat Extra info pt vegetativ 44 si 51 Primul neuron al lanturilor vegetative abdominale se gaseste - pt simpatic - in coarnele laterale ale substantei cenusii medulare, localizata la nivelul segmentelor T5T6, T12-L1 - pt parasimpatic - in cornele laterale ale segmentului L1-L2
- uretere - cele doua segmente ale colonului: ascendent si descendent (la distanta) eferentele ggl lantului simpatic lombar: ramuri comunicante - pt radacina plexului lombar eferente vasculare - se distribuie periarterial; la nivelul a. iliace comune si ramurilor sale (iliaca int si ext) eferente viscerale - formeaza - plexurile aortico-abdominale, mezenteric inferior (la nivelul primilor 2 ggl) - plexul hipogastric superior (la nivelul ultimlilor 2 ggl)
la niv L2 - originea canalului toracic si cisterna chily a. si v. lombara bilateral L2-L3 - santul format intre stalpii diafragmatici drept si stang - lateral (la dreapta) VCI trigonul interaorticocav (intre VCI, stalp diafragmatic drept si aorta, post, si lobul caudat al ficatului), la nivelul caruia gasim: - ggl semilunari ai plexului celiac - n. splahnici - lanturi simpatice - ggl limfatici - inabordabili chirurgical - lig arcuat medial - lanturi simpatice - la distanta: inferior: rinichi drept, colon ascendent, vase genitale - lateral (la stanga) ggl limfatici paraaortici D4 flexura duodenojejunala lig arcuat medial arcul vascular Treitz inferior si la distanta: rinichi stang, colon ascendent, vase genitale Ramuri: Versiunea 1: - ventrale: trunchi celiac AMS AMI - dorsale: a. lombare a. sacarala medie - laterale: a. frenice inf a. suprarenala medie a. renale a. genitale - terminale a. iliace comune Versiunea 2: - parietale: a. frenice inf stanga si dreapta, din care se pot desprinde: - ramuri mediale anastomozate ant de exofag - ramuri laterale cu traiect lung, pana la diafragma a. lombare (4), merg metameric, asemanator cu cele costale si se impart in - ramuri ant - merg ant de m. patrat lombar, se situeaza in interstitiul dintre m. oblic intern si m. transvers abdominal - ramuri post - se impart in: - ramuri spinale - pt ceea ce e in canalul medular - ramuri dorsale - pt m. paravertebrali a. sacrala medie - desprinsa din punctul cel mai inferior al aortei, la bifurcatie - traiect descendent pe suprafata ant a sacrului - ramurile formeaza a 5a pereche arteriala lombara
viscerale: tr celiac - se desprinde la marginea inferioara a corpului T12, aproape de marginea sup a pancreas AMS - se desprinde retropancreatic, ant de corpul L1-L2 AMI - se desprinde ant si un pic stanga, anterior de corpul L3-L4 a. iliace comune
Ramuri: - se imparte in 2 trunchiuri principale: anterior si posterior - anterior: a. ombilicala (permeabila doar in regiunea proximala), din ea se despr a. vezicala sup a. obturatoare a. vezicala inf (de la acest nivel se poate desprinde a. deferentiala sau direct din a. iliaca int, inferior de a. vezicala inf) a. rectala mijlocie a. uterina a. vaginala a. rusinoasa interna - ramura terminala, din ea se poate desprinde uneori a. fesiera inf - posterior: a. ilio-lombara - traiect ascendent pe fata anterioara a sacrului a. sacrala laterala a. fesiera superioara (prin spatiul suprapiriform)
posterior procese costoforme origine m. psoas mare lant simpatic lombar drept (retrocav) a. lombare drepte a. frenica inf dreapta glandele suprarenale stanga ggl limfatici paraaortici D4 flexura duodenojejunala lig arcuat medial arcul vascular Treitz inferior si la distanta: rinichi stang, colon ascendent, vase genitale dreapta retroperitoneal: rinichi drept si cai genitale drepte anterior retroperitoneal - incrucisata in dreptul L2 de vasele genitale drepte intraperitoneal - raporturi la 5 nivele - segm subduodenopancreatice - de radacina mezenterala, anse ileale - segm duodenopancreatic -D2 si capul pancreasului - segm corespunzator orificiului epiploic Winslow, peretele parietal posterior prin care are raport cu pediculul hepatic - segm hepatic - santul VCI de la nivelul ficatului - segm suprahepatic - scurt - v. suprahepatice
Afluenti: - de origine -
v. iliace comune stanga si dreapta v. iliolombara v. sacrala medie v. sacrala laterala v. iliaca externa v. circumflexa iliaca profunda v. epigastrica inferioara v. iliaca interna plexul venos sacral, prin v. sacrala medie si laterala v. obturatorii v. fesiere sup v. fesiere inf plexul venos vezical Santorini v. rusinoasa interna v. vezicale v. rectale medii
colaterali perietali - v. diafragmatice inferioare - anastomoze portocave parietale cu v. porte accesorii diafragmatice si v. ce dreneaza sange din plexul venos esofagian prin v. diafragm inf - v. lombare - anastomoza cavo-cava prin plexul nervos vertebral, vena azygos prin anastomoza v. lombare ascendente cu v. costale, v. hemiazygos - v. sacrala medie viscerali - v. hepatice, dreapta, mijlocie, stanga
v. suprarenala centrala dreapta v. renale stanga si dreapta v. ovariana dreapta / v. testiculara dreapta
inf: plex submezenteric, care se poate termina periarterial, de-a lungul a. iliace comunce sau inferior, formand plexul hipogastic superior Aferente: - de la nivelul plexului celiac de la nivelul lanturilor simpatice lombare Eferente: - la nivelul a. lombare: osoase musculare vasculare - viscerale - se distribuie regiunii stangi a celomului si partii superioare a rectului
viscerale directe - se distribuie glandelor suprarenale, fara sinapsa in ggl celiaci indirecte - fac sinapsa in ggl celiaci fibrele postggl se distribuie periarterial, realizand: plex esofagian abdominal plex gastric plex duodenal plex pancreatic plex hepatic plex biliar plex splenic plex jejuno ileal plex renal plex gonadal plex colic drept pana la nivelul flexurii colice stangi