Sunteți pe pagina 1din 8

ADERAREA ROMANIEI LA UE

Introducere Romania a inceput perioada post-1989 cu o rasturnare radicala a regimului comunist, dar fara o dezbatere publica rationala despre drumul prin tunelul tranzitiei spre Uniunea Europeana. Societatea romaneasca a sustinut permanent proiectul integrarii europene, sondajele de opinie indicand mereu 70-90% din populatie ca fiind in favoarea aderarii la UE. Negocierile de aderare la UE se afla in afara tiparelor clasice, cunoscand in general conform conceptiei lui Vasile Puscas trei abordari: finalitate a unui proces, debutul unui proces si locomotoiva pentru dezvoltarea societatii1. In conceptia lui Robert Schuman, negocierea este un proces prin care se cauta armonizarea intereselor actorilor, care sa duca, in cele din urma, la fuziunea intereselor lor2. Cu toate acestea, negocierile de aderare cu tarile din fostul bloc comunist releva un caracter asimetric dintre UE si statul candidat. Acest raport de putere dintre parti faciliteaza procesul de reforma din cadrul fostelor state socialiste, pentru a fi compatibile cu calitatea de viitor Stat Membru al UE. Procesul europenizarii (internalizarea valorilor, legislatiei, procedurilor) reprezinta cea mai concreta si dezirabila posibilitate de modernizare reala, sistematica si integrala a Romaniei. 1. Aderarea la Comunitatile Europene si Uniunea Europeana Conditiile si procedura de negociere prin care un stat european poate solicita sa devina un stat membru al UE sunt definite prin art. 49 din Tratatul de la Maastricht, in care sunt impuse trei conditii de aderare: candidatul sa fie un stat, candidatul sa fie un stat european, candidatul sa respecte principiile enuntate la art. 6 alin. 1 din tratat. Procedura de aderare incepe prin declaratia de candidatura, adresata Consiliului UE. Acesta din urma se pronunta cu unanimitate dupa ce obtine avizul Comisiei si avizul conform al Parlamentului European. Conditiile de aderare si adaptarile eventuale ale tratatelor fac obiectul negocierilor Statelor Membre cu statul candidat. Tratatul de aderare este supus ratificarii partilor3. In privinta largirii spre Est a Uniunii, statele candidate sunt supuse unor proceduri mai complexe. Candidatii central-europeni participa la un examen detaliat al legislatiei comunitare (screening) si o confrunta cu propria lor legislatie. Anual Comisia realizeaza rapoarte regulate pentru fiecare stat candidat, care sunt inaintate Consiliului. Aceste documente prezinta stadiul de pregatire legislativa, politica si economica a statului candidat de a intra in Uniune si de a putea face fata presiunii concurentiale de pe piata comuna. Finalizarea negocierilor este marcata de semnarea unui tratat de aderare4. Acesta are valoarea unui tratat international, constituindu-se apoi in sursa primara a dreptului comunitar, alaturi de celelalte tratate comunitare. In 1993, Consiliul European de la Copenhaga a impus pentru tarile Europei Centrale si de Est trei criterii fundamentale pentru aderarea la UE: 1- criteriul geografic (candidatul sa se situeze din punct de vedere geografic pe continentul european), 2-criteriul politic (stat de drept, sistem democratic, respectarea drepturilor omului, respectarea dreptului minoritatilor etc.), 3- criteriul economic (sa aiba o economie de piata functionala), 4- sa poata indeplini
1

Vasile, Puscas, Negociind cu Uniunea Europeana, vol IV, Pregatirea mediului intern de negociere, Ed. Economica, Bucuresti, 2003, p. 29 2 Ibidem, p. 30 3 Jean-Paul Jacque, Droit institutionnel de lUnion Europeenne, Ed. Dalloz, Paris, 2001, p. 87 4 Ibidem, pp. 87-88

obligatiile ce decurg din calitatea de stat membru5.Sintetizand, putem vorbi despre trei faze ale procedurii de aderare: 1- faza de preaderare (strategia de preaderare stabilita de Consiliul European de la Essen), 2- procedura comunitara, 3- procedura internationala (semnarea tratatului de aderare si ratificare de catre parti). In cadrul acestor negocieri de adeare, documentele de baza sunt reprezentate de: documentul de pozitie si pozitia comuna. Documentul de pozitie reprezinta actul oficial prin care statul candidat isi prezinta in cadrul Conferintei interguvernamentale de aderare la UE pozitia fata de fiecare dintre cele 31 de capitole de negociere. In momentul elaborarii documentelor de pozitie, autoritatile statului candidat trebuie sa tina seama atat de repere metodologice comunitare, cat si de cele nationale. Consiliul UE raspunde acestor documente de pozitie prin pozitii comune, care accepta pozitia adoptata de catre statul candidat fata de un capitol de negociere sau solicita modificarea acesteia. In cazul respingerii documentului de pozitie, statul candidat prezinta un alt document de pozitie cu modificarile cerute6. Din punct de vedere institutional, procesul de negociere pentru aderare urma se realiza in urmatoarele etape: Presedintia Consiliului de Ministrii prezenta pozitiile de negociere agreate de catre Consiliu; conducea sesiunile de negociere la nivel de ministri sau de ministri adjuncti. Fiecare stat candidat prezenta propria pozitie pentru fiecare din cele 31 de capitole ale acquisului comunitar cu care se angaja in negociere. Statul candidat isi desemna un negociator sef, cu o echipa de experti. Comisia europeana propunea proiecte pentru pozitiile de negociere ale UE. Comisia se afla in contact strans cu celelalte state candidate pentru a cauta solutii la problemele care apareau in timpul negocierilor. In Comisie activitatea era coordonata de catre Directoratul General pentru extindere. Parlamentul European este informat cu privire la procesul negocierilor si isi dadea acordul pentru tratatele de aderare care rezultau in urma negocierilor. Ultima etapa era ratificarea Tratatelor de aderare de catre fiecare stat membru al Uniunii7. Pentru fiecare stat candidat s-a constituit cate o Conferinta Interguvernamentala, compusa pe de o parte din reprezentanti ai statelor membre si pe de alta parte, din reprezentanti ai statului candidat. Partea formala a negocierilor avea loc la nivel ministerial, insa esenta procesului se derula la nivelul adjunctilor (COREPER I) si al negociatorilor sefi. Din partea statului candidat, principalele institutii implicate in procesul de pregatire a negocierilor dintr-un stat candidat au fost8: a) guvernul (fie prin cancelaria Primului Ministru, fie prin Ministerul Afacerilor Externe sau, in cazul Romaniei, Ministerul Integrarii Europene), b) Delegatia de negociere, condusa de catre un negociator-sef (care poate s fie unul din vice-prim ministri, adjunctul ministrului de externe sau un ministru delegat), c) Grupele de lucru, formate si ele din reprezentanti ai ministerelor responsabile pentru fiecare capitol de negociere, d) Comitetele pentru Integrare Europeana din cadrul parlamentelor nationale. 2. Negocierile aderarii Romaniei la UE Relatiile diplomatice cu CE dateaza din anul 1990 dupa schimbarile din 1989, Romania incheind in anul 1991 un Acord privind comertul si cooperarea comerciala cu aceasta. In 1993, Parlamentul a adoptat legea nr. 20/06.04.1993 pentru ratificarea Acordului european, instituind o asociere intre Romania si CE si statele membre ale acestora semnat la Bruxelles. Acordul european a intrat in vigoare la data de 01 februarie 1995, dar deja din 1993
5 6

Gyula Fabian, Drept institutional comunitar, Ed. Sfera juridical, Cluj Napoca, 2004, p. 51 Flore, Pop, Provocarea europeana- Proceduri si implicatii ale aderarii Romaniei, Ed. Argonaut, Cluj Napoca, 2007, p. 158 7 http://www.europa.eu.int/comm/enlargement/negotiations/index.htm 8 Flore, Pop, idem, p. 160

era in vigoare un Acord interimar privind problemele de comert. La data de 22 iunie 1995, Romania a decis transmiterea la Bruxelles a solicitarii oficiale de aderare la UE. Dupa publicarea Opiniilor privind candidatura Roamaniei de catre Comisie si a recomandarii inceperii negocierilor de aderare, Consiliul UE a decis ca startul negocierilor cu Romania sa fie la data de 15 februarie 2000. La data de 13.11.2002, Comisia a elaborat un Road map pentru Romania si Bulgaria care arata pasii mai importanti care trebuie parcursi de cele doua state pentru a fi pregatite de aderare, acoperind intreaga perioada pana la aderare 9.In ianuarie 2004, Romania avea 30 de capitole deschise, din care 22 erau inchise provizoriu. Romania si Uniunea Europeana au finalizat negocierile de aderare in 8 decembrie 2004, iar in 14 decembrie 2004, reuniunea ministrilor de externe ai Statelor Membre a confirmat politic incheierea negocierilor. Pe 13 aprilie 2005, Parlamentul European a aprobat semnarea Tratatului de Aderare a Romaniei si Republicii Bulgaria, facand posibila aderarea lor la Uniunea Europeana. Parlamentul a votat cu 497 voturi pentru, 93 impotriva si 71 de abtineri aderarea Romaniei. Aderarea Bulgariei a fost aprobata cu 522 de voturi pentru, 70 impotriva si 69 de abtineri. Ceremonia de semnare a tratatului s-a desfasurat pe 25 aprilie 2005 la Abatia Neumnster din Luxemburg. Tratatul a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007, ziua extinderii Uniunii Europene. Din partea Romaniei au semnat presedintele Traian Basescu, premierul Calin Popescu-Tariceanu, ministrul afacerilor externe Mihai Razvan Ungureanu si negociatorul sef cu Uniunea Europeana, Leonard Orban. 3. Tratatul de aderare al Romaniei la UE Tratatul de aderare cuprinde o parte generala, alcatuita din Tratatul de aderare , actul de aderare (5 parti), 9 anexe la actul de aderare, protocolul de aderare (5 parti) si 9 anexe la protocolul de aderare si actul final10. Prima parte a Tratatului contine definitii si prevederi privind caracterul obligatoriu pentru Romania si Bulgaria al tratatelor fundamentale si al actelor adoptate de institutiile comunitare si de Banca Centrala Europeana anterior aderarii acestora la UE. Partea a doua contine prevederile institutionale, respectiv participarea Romaniei si Bulgariei la institutiile Uniunii Europene. Partea a treia (prevederile permanente) cuprinde obligatia adaptarii actelor adoptate de institutiile Uniunii Europene in diferite domenii, precum si referirea la mecanismul si conditiile in care se va realiza aceasta adaptare. Partea a patra (Prevederile temporare) se refera la masurile tranzitorii (continute in anexa), prevederile institutionale si prevederile financiare, precum si la clauzele de salvgardare. Partea a cincea (Prevederi referitoare la adaptarile institutionale) cuprinde dispozitii privind adaptarile institutionale care sunt necesare in urma aderarii Romaniei si Bulgariei, modalitatile de aplicare a actelor institutiilor comunitare fata de Bulgaria si Romania si prevederile finale. Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana este comun cu cel de aderare a Bulgariei si reprezinta rezultatul integral al procesului de negociere a celor 31 de capitole. Acest tratatul a fost elaborat pe baza acelorasi principii si dupa aceeasi metoda de lucru utilizate la redactarea Tratatului de aderare a celor zece noi state membre. Spre deosebire de cele zece state membre care au aderat la 1 mai 2004, in cazul Romaniei si Bulgariei, prin Tratatul de aderare se prevede si posibilitatea aderarii la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa, daca acesta ar fi fost ratificat de catre toate statele membre pana la data aderarii efective a Romaniei si Bulgariei. In consecinta, avand in vedere faptul ca Tratatul de aderare a Romaniei si a Bulgariei trebuia sa contina si adaptarile necesare aduse
9 10

Gyula, Fabian, idem, p.57 www.mae.ro/index.php, Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE

Tratatului de instituire a Constitutiei pentru Europa, s-au redactat in paralel un Act de aderare si un Protocol de aderare. Actul de aderare cuprinde modificarile aduse prin aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana tratatelor constitutive in vigoare in prezent: Tratatul privind Uniunea Europeana, Tratatul de instituire a Comunitatii Europene si Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Energie Atomice (EURATOM). Protocolul de aderare adapteaza Tratatul Constitutional pentru a face posibila aderarea Romaniei si Bulgariei la acest document. Actul si Protocolul au, in principiu, continut identic (difera doar referirea la textele din Constitutia Europeana, respectiv Tratatul instituind Comunitatea Europeana si Tratatul privind Uniunea Europeana). Partea a IV-a (Prevederile temporare) se refera la masurile tranzitorii convenite in cadrul negocierilor (continute in anexa), prevederile institutionale si prevederile financiare cu caracter temporar. Potrivit prevederilor institutionale cu caracter temporar, Romania detine 35 de locuri in Parlamentul European in perioada cuprinsa intre data aderarii efective la Uniune si data la care se vor desfasura noi alegeri pentru Parlamentul European (2009). Romania are obligatia de a desfasura alegeri pentru Parlamentul European nu mai tarziu de 31 decembrie 2007". Acestea inseamna ca Romania poate organiza oricand inainte de 31 decembrie 2007 aceste alegeri, inclusiv in intervalul dintre semnarea Tratatului de aderare, care a avut loc la 25 aprilie 2005 si data aderarii. Dupa cum se cunoaste, alegerile pentru Parlamentul European au fost programate pentru 13 mai 2007. In ipoteza in care Constitutia Europeana ar intra in vigoare in 2007, pana in 2009 se va mentine sistemul de vot Nisa", Romania avand 14 voturi, precum si numarul de 15 locuri in Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor. 4. Dispozitii financiare Conform prevederilor financiare cu caracter temporar, Romania trebuie sa contribuie la capitalul subscris Bancii Europene de Investitii cu 42,3 milioane Euro. Contributia Romaniei la Fondul de Cercetare pentru Carbune si Otel este de 29,88 milioane Euro. De asemenea, in perioada de tranzitie, Romania beneficiaza de Facilitatea Schengen avand ca scop finantarea actiunilor desfasurate la frontiera externa in vederea implementarii acquis-ului Schengen, precum si de Facilitatea pentru fluxuri monetare (Cash-flow Facility), avand ca scop imbunatatirea acestora. Alocarile pentru Romania sunt de11: 297,2 milioane Euro in 2007 131,8 milioane Euro in 2008 130,8 milioane Euro in 2009. Se stipuleaza gestionarea de catre agentiile de implementare a fondurilor din cadrul asistentei de pre-aderare, acordata prin programul PHARE, programul PHARE - CBC (Crossborder cooperation), programul ISPA, programul SAPARD si Facilitatea pentru perioada de tranzitie. Suma totala a alocarilor pentru actiuni structurale pentru Romania in perioada 2007-2009 este de: 1 399 milioane Euro in 2007 1 972 milioane Euro in 2008 2 603 milioane Euro in 2009.

11

Vasile, Puscas, idem, p. 210

5. Clauzele de salvgardare Ca si in cazul celor zece noi state membre, Tratatul contine trei clauze generale de salvgardare: 12 clauza de salvgardare generala: daca, pana la sfarsitul a trei ani de la aderare, vor aparea dificultati grave si persistente intr-un anumit sector economic sau care ar putea deteriora situatia economica intr-un anumit domeniu, Romania sau Bulgaria pot solicita Comisiei autorizatia de a lua masuri de protectie pentru a ameliora situatia creata si a ajusta respectivul sector economic al Pietei Comune. In aceleasi circumstante, orice stat membru actual poate solicita autorizatia de a lua masuri protectioniste cu privire la unul sau ambele noi state membre. clauza de salvgardare privind Piata Interna: daca in primii trei ani de la aderare, Romania si Bulgaria nu isi indeplinesc angajamentele asumate in cadrul negocierilor periclitand astfel functionarea Pietei Interne, Comisia Europeana, din proprie initiativa sau la solicitarea unui stat membru, poate sa ia masurile necesare pentru remedierea acestei situatii. Aceasta clauza poate fi invocata si inainte de data aderarii celor doua state. clauza de salvgardare justitie si afaceri interne: daca in Romania si Bulgaria exista intarzieri cu privire la transpunerea sau implementarea prevederilor comunitare referitoare la recunoasterea mutuala in domeniul civil si penal, Comisia, din proprie initiativa sau la solicitarea unui stat membru, poate, pana la sfarsitul a trei ani de la intrarea in vigoare a Tratatului, sa ia masurile necesare si sa specifice conditiile de aplicare a acestora. Aceste masuri trebuie sa fie justificate si mentinute nu mai mult decat este strict necesar pentru remedierea situatiei. Fata de Tratatul celor zece noi state candidate, in cazul Romaniei si al Bulgariei se poate aplica o clauza de amanare a aderarii. Consiliul, prin vot in unanimitate, la recomandarea Comisiei, poate lua decizia de a amana data aderarii cu un an, pana la 1 ianuarie 2008, daca in urma monitorizarii Comisiei se constata ca stadiul pregatirii si implementarii acquis-ului de catre cele doua state demonstreaza pregatirea insuficienta a acestora pentru a deveni membre ale Uniunii13. In plus, in ceea ce priveste Romania, Consiliul poate decide, prin vot cu majoritate calificata, amanarea aderarii cu un an, pana la 1 ianuarie 2008, daca se constata o pregatire insuficienta in domeniul justitiei si afacerilor interne si in domeniul concurentei (exista 11 obligatii mentionate intr-o anexa). In cadrul prevederilor temporare, se stipuleaza posibilitatea pentru Romania si Bulgaria de a adopta masuri tranzitorii pentru a facilita trecerea la noua politica agricola comuna, precum si in ceea ce priveste aplicarea regulilor comunitare in domeniul veterinar, fito-sanitar si al sigurantei alimentelor. Concluzie Romania este una dintre tarile fostului bloc comunist care a urmat fazele de aderare la UE, reusind cu succes sa se integreze in marea familie europeana. In cadrul negocierilor pentru aderare, Romania a incercat sa obtina dispozitii cat mai favorabile pentru cetatenii sai. Desi tara noastra a intampinat numeroase dificultati pe parcursul negocierilor si etapelor de aderare, a stiut sa le solutioneze intr-un mod eficient, devenind astfel la 1 ianuarie 2007 membra a UE, in urma intrarii in vigoare a Tratatului de Aderare a Romaniei si Bulgariei la
12 13

Ibidem, p. 35 Flore, Pop, idem, p. 168

UE. In opinia mea acest fapt reprezinta cel mai important succes obtinut de tara noastra in decursul istoriei, din punct de vedere economic, social si politic.

BIBLIOGRAFIE
1. 2. 3. 4.

5.
6.

Flore, Pop, Provocarea europeana- Proceduri si implicatii ale aderarii Romaniei, Ed. Argonaut, Cluj Napoca, 2007 Gyula, Fabian, Drept institutional comunitar, Ed. Sfera juridical, Cluj Napoca, 2004 Jacque, Jean-Paul, Droit institutionnel de lUnion Europeenne, Ed. Dalloz, Paris, 2001 Puscas, Vasile, Negociind cu Uniunea Europeana, vol IV, Pregatirea mediului intern de negociere, Ed. Economica, Bucuresti, 2003 http://www.europa.eu.int/comm/enlargement/negotiations/index.htm www.mae.ro/index.php, Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE