Facultatea de Filosofie Departamentul de Sociologie si Asistenta Sociala MEPI Lect.dr. Stefan COJOCARU SOCIOLOGIE II ASISTENTA SOCIALA II Formularul proiectului 2005-2006/ SEMESTRUL 2 Numele proiectului Copiii strzii, copiii nostri!- Reintegrarea social a copiilor strzii Nr.PROIECTULUI: Precizare: Formularul de elaborare a proiectului si cel de evaluare reprezint o adaptare a Formularului utilizat pentru elaborarea cererilor de finantare n Programul Phare a Uniunii Europene. Alegerea acestei metodologii a fost determinat de faptul c aceasta este bine elaborat, pe de o parte, si reprezint oportunitti pentru adaptarea cunostintelor viitorilor profesionisti la nevoile existente si viitoare n dezvoltarea managementului prin proiecte. INITIATOR Date de identificare(se completeaza cu majuscule) Numele si prenumele NECHIFORESCU IONUT-CIPRIAN Facultatea FILOSOFIE Specializarea ASISTENT SOCIAL Anul de studiu ANUL II Semestrul SEMESTRU II Adresa de e-mail : itsca_nek@yahoo.com Punctajul obtinut (se completeaza de catre prof.): Activitate la seminar Proiectul propus Media : DESCRIEREA PROIECTULUI 1. Titlu Copiii strzii, copiii nostri!- Reintegrarea social a copiilor strzii. 2.Locul de desfurare (Judetul, orasul, sau comunitatea local) Proiectul se va desfsura n orasul Iasi, pe o perioad de 9 luni. 3.Suma total a proiectului Bugetul se exprim n Euro % din suma total Contributia partenerilor 13 300 20, 58 Contributia solicitat 51 295 79.41 Total 64 595 100 4.Rezumat Maximum o pagin (includeti informatii cu privire la (a) obiectivele proiectului, (b) grupul tint si (c) activittile principale). Acest proiect are ca scop principal reintregrarea social a unui numr de 15 copii identificati pe strzile Iasi-sului, cu vrste cuprinse intre 6-16 ani. Acesta fiind si obiectivul principal din cadru proiectului. Alte obiective ce se vor regsi n cadru proiectului ar fi: constientizarea comunittii locale din Iasi cu privire la atitudinea care trebuie s o aib fat de copiii strzii; crearea unei retele de 20 de voluntari care s sprijine activittile n cadru proiectului si responsabilizarea celor 15 familii ale copiilor din grupul tinta privind cresterea si asigurarea securittii acestora. Grupul tint din cadru proiectului este constituit din copii cu vrst cuprins intre 6-16 ani ce au fost identificati pe strzile Iasului si a cror activitate principal aductoare de venit o reprezint cersetoria sau mici prestatii oferite diferitelor persoane. Membrii grupului tint fac parte din acea categorie a copiilor strzii care mentin o legtur permanent cu familia, ziua acestia datorit conditiilor financiare n care se afl familia ies n strad pentru a cersi sau a presta diferite munci aductoare de venit, iar seara se ntorc n familie pentru asi petrece noaptea. Unii dintre acesti copii ai strzii nu au fost nscrisi nc ntr-o form de nvtmnt, iar altii datorit incapacittii familiei de ai trimite la scoal nu mai frecventeaz cursurile. In alegerea grupului tint voi tine cont de anumite criterii precum: disponibilitatea familiilor de a participa n cadru proiectului; perioada de cnd copii practic cersetoria sau diferite munci aductoare de venit; familiile copiilor s nu aib mai mult de 5 membrii, iar membrii acestora sa nu fie consumatori de alcool sau de alte substante; gradul n care familiile copiilor din grupul tint au interiorizat valorile subculturii sracii. Activittile principale pe care le voi desfsura in cadru proiectului vor fi creearea unei retele de20 de voluntari, reintegrarea unui numr de 15 copii ai strzii; realizarea unei campanii de informare la nivelul municipiului Iasi; intlniri cu reprezentanti ai comunittii locale; crearea de grupuri de suport pentru a sprijini familiile s ias din situatia de criz n care se afl; mobilizarea comunittii pentru a acorda sprijin acestor familii, precum si nvtarea de atitudini pozitive care trebuie s o manifeste fat de copiii strzii; Prin campania de informare voi ncerca s nvt comunitatea ce atitudini trebuie s o manifeste fat de copiii strzii. Voi ncerca s responsabilizez familiile pentru cresterea copiilor din grupul tint n interiorul faniliilor si pentru asigurarea nevoilor copilului 5.Obiective Maximum 5 obiective. 6. Justificare Maximum o pagin. Oferiti urmtoarele informatii: 6.1. Argumentai de ce este necesar proiectul propus Dup Revolutia din 1989 copiii strzii din Romnia au nceput s constituie o realitate social din ce n ce mai vizibil si nelinistitoare, ce nsoteste alte aspecte dificile, legate de perioada de tranzitie a societtii. Desi au rezistat si nainte de decembrie 1989, ndeosebi dup aceast dat, fenomenul copiii strzii a dobndit proportii ngrijortoare. Expusi pomiscuittii , foamei frigului diferitelor boli, Nr.crt. Obiectiv 1 Crearea unei retele de 20 de voluntari, n Iasi, care s sustin desfsurarea activittilor n cadru proiectului ,pe o perioad de 7 luni. 2 Constientizarea comunittii locale din Iasi cu privire la atitudinea care trebuie s o aib fat de copiii strzii, pe perioada desfsurrii proiectului de 9 luni. 3 Reintegrarea social a unui numr de 15 copii, cu vrst cuprins intre 6-16 ani, identificati pe strzile Iasului, in perioada desfsurrii proiectului. 4 Responsabilizarea familiilor celor 15 copii, din grupul tint, privind asigurarea unui climat familial favorabil cresterii, si asigurrii securittii si ngrijirii copilului. prostitutiei si multor alte riscuri acesti copii ai strzii sunt de regul minori cu vrst cuprins intre 5-18 ani. Reactia opiniei publice interne si intenationale fat de acesti copii a devenit tot mai vizibil si asociat cel mai adesea cu marginalizarea, ilegalitatea, delincventa, abuzul de droguri, abuzul sexual etc., iar sporirea ofertei de programe n domeniu din partea unor organizatii neguvernamentale n special strine, a impus studiu acestei probleme autorittilor centrale si locale. Polotia dup prerea mea a fost singura institutie care a actionat n mod constant asupra acestei categorii de copii, n cadru legal existent. Din discutiile pe care le-am avut cu reprezentantii unor serii de institutii guvernamentale si non-guvernamentale(DGASPC IASI si Organizatia Salvati Copii) ce se ocup cu problematica copiilor strzii principala categorie a copiilor ce se gsesc pe strzile municipiului Iasi este acea categorie a copiilor strzii ce mentin un contact permanent cu familia, ziua se afl pe strad pentru a cersi sau pentru a presta diferite munci ocazionale, iar noaptea si-o petrec n familie. Numrul copiilor strzii ce si au domiciliu efectiv pe strad este foarte mic. Asta rspunde la ntrebarea : Unde dispar toti acesti copii care ne invadeaz ziua la colturi de strad, n alimentri, n piete, n gri, noaptea ?. Numrul acestor copii care mentin o legtura permanent cu familia este foarte mare si greu de controlat, datorit permanentei mobilitti a acestora. Cauza principal ce determin familiile s-si trimit copii n strad o reprezint srcia. Numrul n crestere a acestor copii au fost favorizati de faptul c cersetoria a devenit o afacere profitabil, genernd uneori venituri destul de ridicate fr un efort fizic prea mare. Unul dintre factorii ce au fcut aceast afacere a cersetoriei s fie profitabil l constituie noi comunitatea care ncurajm acest fenomen prin micul sprijin financiar pe care l acordm acestora. De aceea prin proiectul pe care l propun doresc s reintegrez social un numr de 15 copii din aceast categorie a copiilor strzii, precum si s responsabilizez familiile pentru cresterea copiilor mediului familiar si pentru asigurarea tuturor nevoilor acestora. Prin campania de informare pe care o voi realiza n cadrul proiectului doresc s schimb perceptia comunittii despre grupul tint al proiectului precum si adoptarea de ctre membrii comunittii a unor atitudini si comportamente care s nu ncurajeze fenomenul copiilor strzii. 6.2. Relevana proiectului n raport cu DOMENIILE PROPUSE. Comportamentul copiilor strzii se nscrie n sfera deviantei. Copilul cu vrst mic n general 5-8 ani care este trimis de familia sa pe strad s cerseasc, cu o socializare neterminat uneori terminat dar prost conceput, intr ntr-un mediu cu totul nou pentru ei, un mediu violent, dur, cu propriile norme si reguli, ntr-un mediu n care cel puternic fizic detine controlul asupra celorlati. Intrnd n acest mediu pentru a putea supravietui, copilul trebuie s adopte normele grupului n care intr. Datorit vrstei lor fragede acest lucru nu este foarte greu de realizat. Tnrul copil dac nu reuseste s fac rost pe parcursul zilei de o sum de bani care s o duc familiei, poate deveni usor un delincvent, el va apela la mici furturi pentru a-si procura banii necesari a supravituirii. Tema proiectului se nscrie n domeniul reducerii delincventei juvenile prin creearea de programe de asistent social activ. Delincventa juvenil este rezultatul unor forme de deviant moral si penal ce se manifest n perioada copilriei, si care ntrunesc elementele constituitive ale unei infractiuni dup ce minorul mplineste vrsta la care poate fi tras la rspundere penal (14 ani). Prin proiectul propus s reduc numrul copiilor strzii care, dac ar rmne n strad ar fi niste clienti fideli ai domeniului delincventei juvenile. 7.Prezentarea problemei Maximum 7 pagini 7.1. Identificarea cauzelor care au dus la apariia problemei Copii strazii reprezinta acea categorie a copiilor care traiesc pe strada. Evidentierea fenomenului copii strazii este favorizat de o serie de factori,pornind de la micro-sociali (bandele de cartier, slabirea controlului familial) ;macro-sociali (starea economica, saracia) ; precum si factori micro-comunicari (vecini, prieteni, rude) 1 . Unii analisti spun ca responsabil in primul rand pentru acest fenomen ar fi somajul,urbanizarea ;saracia din mediile perfirice(mediul rural si urban). UNICEF ofera urmatoarea definitie pentru enuntarea a cinci caracteristici ale copiilor strazii: -locuiesc pe strada ; -relatii slabe cu familia sau rudele ; -dezvolta strategii proprii de supravietuire ; -,,oamenii din stradainlocuiesc familia de origine ; -sunt supusi unor riscuri si pericole specifice. Din punct de vedere al duratei de timp petrecute in strada avem urmatoarele categorii de copii ai strazii : -copii ai strazii de durata :cei care traiesc permanent in strada nu au niciun fel de contact cu familia de origine,nu au acces la educatie si la o locuinta si contact cu institutii de asistenta sociala ;in general ajung in strada destramarii familiei de origine. -copii ai strazii sezonieri :se afla in strada in functie de anotimpuri ,au anumita legatura cu familia de origine la care se intorc uneori ;ajung in strada datorita tensiunilor si violentelor intrafimilae. -copii ai strazii ocazionali :sunt trimisi de propria familie pentru a cersi ;ajung in strada datorita nesupravegherii,reprezentand o forma de abuz financiar din partea adultului. Activitatile zilnice ale acestor copii sunt :cersitul,furtul din piete si chioscuri ;spalatul parbrizelor si sunt implicati in activitati antisociale.Mediul lor de locuit este in locuri aglomerate (piete ,gari,metrouri,sali de asteptare,autogari)precum si in canale ,tunele,cladiri abandonate sau in constructi. Cauzele care au dus la aparitia acestei probleme ar putea fi :fuga patologica(copii fugari),cresterea gradului de saracie la anumite grupuri sociale,situatia familiala (familii dezorganizate fara locuinte ,in somaj,abuz fizic,sexual sau emotional),mirajul strazii asociat cu interpretarea voluntarista a libertatii ,ineficienta sistemului de protectie sociala,incapacitatea organizatiilor nonguvernamentale de controla si de a solutiona aceasta problema. Cauzele aparitiei acestui fenomen sunt multiple. Copiii strzii provin in special din familii dezorganizate, foarte srace. Majoritatea sunt familii abuzive, iar mediul de origine este agresiv, marcnd cu brutalitate viata copiilor. Preocuparea principal a familiilor de provenient o constituie permanent cutare de resurse pentru subzistent, prin orice mijloace. Climatul familial are caracteristici specifice ce determin aparitia unor detasri psihologice potentiale: relatii emotionale tensionate sau insuficiente pe fondul unor agresiuni de natur psihic sau fizic, relatii de agresivitate ntre printi pe fondul consumului de alcool, frustrri resimtite permanent in familie, 1 Miftode , Vasile ,2004, Sociologia populatiilor vulnerabile,ed.universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi, p 130. modelele simbolice agresive oferite de mass-media, adugate la srcie, neajunsuri n satisfacerea necesittilor de baz, conditii de locuit precare sunt factori care conduc la fuga de acas si nceperea unei noi vieti n strad. Acest lucru se poate ntmpla att n cazul stilului dominator al printilor - interdictii nejustificate, severitatea excesiv, agresivitatea fizic, ct si n cazul familiei hiperprotectoare sau a familiei indolente. Cadrul impropriu al dezvoltrii si educatiei (lipsa de afectivitate, abuzurile svrsite, agresivitate nvtat prin puterea exemplului pentru rezolvarea conflictelor) conduc la perceperea strzii ca fiind un refugiu, sentimentul de libertate avnd o ntelegere deformat. Alte cauze ale fenomenului, tinnd de mediul familial, ce favorizeaz tendinta copiilor de a tri n strad pot mbrca urmtoarele forme: Nentelegerile intrafamiliale si disocierea cminului se regsesc cu o frecvent maxim, estimndu-se c aproximativ 60% din minorii care triesc n strad provin din familii destrmate; Disocierea grupului familial prin boli cronice grave sau prin decesul unui printe poate crea familiei, pe lng o privatiune economic si o frustrare emotional, o modificare de structur n sistemul de rolulri familiale; Divortul devine pentru copil un fapt iremediabil; disputele premergtoare, tensiunile excesive dintre printi sau un printe brutal, alcoolic si care provoac certuri, duc la o serie de situatii care, pe lng anxietatea si insecuritatea pe care o pot insufla copilului, i pot crea unele resentimente fat de ceilalti copii; Deficientele n atitudinea educativ a tatlui sau a mamei (agresivitate, despotism) determin, la copil si ulterior la tnr, reactii de indisciplin, incapacitate de acomodare, iritabilitate; Relatiile dificile cu mama care nu poate satisface trebuinta de afectiune a copilului, l vor situa permanent n cadrul unor carente afective si de securitate; ncredintarea copilului unor organizatii anonime (grdinit, scoal) reflectnd tendinta famililor de dezangajare fat de sarcinile afective si educationale n lipsa supravegherii parentale directe, la frustrarea de autoritate, copilul se simte prea devreme independent si autonom, ceea ce poate antrena tulburri comportamentale, mai ales dac n jurul su exist exemple sugestive. 7.2. Efectele nerezolvrii problemei asupra grupului int, asupra comunitii, asupra societii Consecintele nerezolvrii problemei se regasesc la urmatoarele nivele : -la nivel personal (asupra grupului tinta )si anume tulburri de comportament, mbolnviri ,abuz sexual ,lipsa normelor morale tec. -la nivel comunitar efectele acestei probleme se fac simtite prin delincventa ,cresterea analfabetismului, rspndirea bolilor venerice(inclusiv SIDA prin practicarea prostitutiei), si copii nscuti pe strada. -la nivel societal politica sociala are drept scop principal prevenirea fenomenului, precum si lucrul pentru diminuarea efectelor acestui fenomen(integrarea sociala familiala ,rezidentiala in institutii de ocrotire si asistenta sociala)prin intermediul serviciilor de asistenta sociala. 7.3. Teorii care explic problema social identificat Copiii care prefera strada in locul familiilor sau institutiilor de protectie sociala se nscriu in zona deviatei sociale in special cnd prsesc scoala, sau fug de acas ,asociindu-se grupurilor stradale. W.J.White enunta teoria ,,grupului de la coltul strzii(corner street society)conform careia copilria se caracterizeaz prin dezvoltarea unor relatii de prietenie , de sociabilitate si comunicare ,se formeaz grupuri care se ntlnesc si stabilesc planuri de actiune, aceste grupuri au un statut periferic avnd un statut de insatisfactie si violenta .Aceste grupuri stradale evolueaz rapid de la stadiul de predevianta la devianta si delincventa juvenila .Conducerea acestor grupuri este preluata de un ,,leader de obicei o persoana mai in vrsta ca ceilalti care au avut contact cu politia si justitia .Copilul inocent devine in scurt timp dup ce ajunge in strada un cersetor ,un drogat, hot de buzunare, uneori in cazuri extreme chiar si criminal. Devianta este privita ca o violare normativa cat si ca o definitie sociala data acelor indivizi care ,,nu seamn cu toata lumea. Teoriile sociale cu privire la devianta in ansamblul lor pot fi clasificate in urmtoarele categorii principale (conform cu Allen Liska ,Perspective on Deviance ,second edition New Jersey Pretince-Hall Englewood Cliff 1987 ,pp 12-13) a)teorii normative : teorii care considera devianta ca o abatere de la normele unei societti sau ale unui grup social , ca o violare a regulilor din viata colectiva .Se mpart in doua categorii : 1)teorii structurale teorii care spun ca devianta este efectul unor factori structurali care afecteaz ntreaga societate (teoria lui Durkeim cu privire la anomie ca stare de dezordine ce mpiedica indivizii sa dezvolte conduite in functie de repere clare si precise). O alta teorie sociala ar fi cea a lui Merton (Robert Merton, Social Theory and Social Structure,New York, Free press,1968)aceasta teorie considera ca devianta este un produs direct al rupturii dintre scopurile culturale si mijloacele institutionale ,devianta implica respingerea violarea sau eludarea normelor existente si crearea de norme noi . 1)teorii procesuale-sunt acele teorii ce considera devianta, ca o violare normativa a unui proces format din mai multe etape, la captul crora violatorul de norma isi atribuie identitati de deviant. b)teorii relativiste pun accentul pe procesele definitionale care conduc la ,,etichetarea ca fiind acei indivizi care au atribute distincte fata de ceilalti indivizi 1)teorii structurale propun sa explice ca devianta este elaborata in raport cu normele deja existente (teoria conflictului elaborata de Richard Quinney spunea ca devianta depinde de structura economica inegalitara existenta in societatea capitalista). 2)teorii procesuale pun accentul pe procesul de definire a deviantei .Un exemplu de teorie procesuala ar fi cea a lui Lemert Edwin. c)teorii ideologice-teorii ce considera devianata ca un act care atenteaza la ordinea sociala si la stabilitatea sistemului social .Un astfel de exemplu ar fi teoria structural-functionalista a lui Talcon Parson.O astfel de teorie isi propune sa apere ordinea sistemului social considernd ca orice act de devianta este un act care sublimeaza bazele sistemului social. Aceste teorii mentionate mai sus utilizeaz doua niveluri explicative : -nivelul macrosocial devianta explicata prin intermediul macrositem care functioneaza in societate -nivelul microsocial -devianta explicata prin intermediul subculturilor sau grupurilor de apartenenta a indivizilor . Teoria lui Emil Durkeim cu privire la anomie (anomie din grecescul a nomos ,fara norme ,stare de dezordine, nedreptate, abuz) Societatile moderne ,spunea Durkeim,sunt caracterizate de dispersia iererhiilor de autoritate la mai multe niveluri de nonconformism ,mobilitate pronuntata a relatiilor umane ,puternice tendinte de schimbare sociala si devianta. Principala regula morala de conduita care actioneaza in orice societate este realizarea in ficare individ a tipului uman colectiv,adica capacitatea de a se asemna cu ceilalti ,de a se raporta la ei ,de a le imparta si sentimentele si credintele . Teoria lui Robert Merton cu privire la devianta .Merton asociaz starea de devianta cu perioada de schimbare si criza sociala ,care suspend social caracterul functional al normelor ,dezorganizeaz actiunea indivizilor .Asemenea indivizi sunt devianti in sensul ca nu se mai pot adapta in cmpul actiunii trebuind sa aleag diferite forme de comportament adaptativ de cele mai multe ori deviant . 7.4. Posibile soluii pentru rezolvarea problemei Cele mai bune strategii, solutii pentru rezolvarea problemei trebuie conturate cnd copilul a decis sa fuga de acas, a fugit de acas sau exista suspiciunea ca ar ajunge in strada ;prevenirea deviantei sociale si intreptarea copilului spre o atitudine conform normelor si valorilor sociale. Alte solutii ar putea fi aplicate in urmtoarele doua planuri : -solutii pentru prevenirea problemei ; - -solutii pentru diminuarea efectelor problemei . 1.Am putea identifica urmtoarele tipuri de masuri si interventii concrete : -cresterea semnificativa a sprijinului economic adresat familiilor cu multi copii ,precum si responsabilizarea familiilor pentru ngrijirea copiilor . -dezvoltarea de servicii sociale pentru copil si familie(centre de consiliere, cluburi de zi ,programe de asistenta stradale) -dezvoltarea de servicii ,programe de asistenta a copilului in familia de origine. -dezvoltarea de servicii de asistenta sociala comunitara pentru identificarea famiilor aflate in riscul de a-si trimite copilul in strada. 2.Solutii pentru diminuarea efectelor acestui fenomen prin care ar putea interveni serviciile de asistenta sociala si organizatiile sunt : -programe de reintegrare familiala fie in familia de origine fie in familia substituita (plasament adoptie) -daca nu este posibila crearea de programe care au ca obiectiv suportul copiilor in strada(hrana, imbracaminte)precum si gsirea de solutii pentru asigurarea locuintelor acestor copii. 2 Cunoasterea pofilelor psihologice ale copiilor strzii reprezint un prim pas in ceea ce putem numi interventie pentru recuperare. Dificultatea intervenitei decurge tocmai de multitudinea de factori ce contribuie mai mult sau mai putin la perpetuarea si amplificarea fenomenului copii strzii. Putem vorbi de trei tipuri de interventii majore: programe de prevenire, care se realizeaz prin sprijinul familiilor cu multi copii, a celor cu dificultati financiare si risc de abandon ,precum si sprijinirea copiilor din institutiile de protectie sociala, pentru a limita intrrile in strada; programe de reintegrare in familii sau in substituite ale acestora si ,atunci cnd aceasta solutie nu este posibila ,reintegrarea in institutii de ocrotire publice sau din sectorul neguvernamental, pentru a reduce numrul copiilor din strada; programe de sprijin focalizate pe copiii strzii(acordare de hrana, imbracaminte, asistenta medicala), atunci cnd reintegrarea implic activitati de durata. 2 Buzducea,Dan in Luana Miruna Pop,coord,2002 Dcitionar de politici sociale,ed.Expert ,pp201-204 A. Prevenirea ca interventie de a limita intrrile copiilor in strada: Data fiind situatia dificila prin care trec multe familii din Romnia, in ultimi ani si nevoia de resurse consistente ce trebuie mobilizate ,acest tip de inteventie nu a avut dect in foarte putine cazuri, rezultate pozitive .cu toate acestea sau dezvoltat si exista insa o serie de mecanisme prin care institutiile publice si cele neguvenamentale au intevenit in familiile cu risc pentru prevenirea abandonului si a institutionalizarii . Sprijinul material ,consilierea in criza, educatia familiilor constituie doar o parte din actiunile realizate. B. Interventia pentru inbunatatirea vietii in strada: Modelul organizatiilor nonguvernamentale care si-au creat servicii sociale stradale(Salvati Copiii, Viata si Lumina, Prada) a fost preluat si de Directiile de Protectie a Copilului. Chiar daca nu putem vorbi de echipe de lucru mari, a fost delegata cel putin o persoana specializata, care contribuie la urmtoarele activitati: -sprijin pentru eliberarea actelor de indetitate; -asigurarea de hrana si imbracaminte; -medierea relatiilor cu institutiile medicale, in situatii de criza; -medierea relatiilor cu politia; -medierea relatiilor cu familia naturala sau familia extinsa. C. Demersuri recuperative si de integrare a copiilor strzii: Scopul principal al asistentei sociale privind copiii strzii este acela de a scoate copilul din mediu stradal si de a-l forma si pregti pentru viata sociala si activitate. Scopul recuperrii consta ,pe de o parte ,in antrenarea functiilor psihico-fizice nealterate astfel nct sa poat prelua activitatea functiilor afectate ,in vederea formarii unor abilitati si comportamente care sa-i permit o integrare optima in viata sociala. In acelasi timp, prin recuperare, se realizeaz pregtirea psihologica a copilului venit din mediu stradal pentru a-si crea o stare afectiv motivationala corespunztoare. I In vederea recuperrii trebuie sa se tina seama de o serie de factori subiectivi si obiectivi: -vrsta cronologica si mentala a subiectului; -durata vietii in strada; -nivelul educational; -starea psihica a subiectului; -consumul de droguri; -timpul si durata abuzurilor la care a fost supus; 7.5. Argumente pentru necesitatea intervenie S-a constatat in urma statisticilor fcute de biroul ce se ocupa de copiii strzii din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala Iasi ca pe raza municipiului principala categorie de copii ai strzii sunt copii exploatati economic (fie de ctre printi fie de ctre diverse persoane) Numrul copiilor a cror singura locuinta este strada este foarte mic iar o parte foarte mare dintre acestia sunt de vrsta majoratului ,acea categorie a copiilor institutionalizati care fugeau si se refugiau ,,in strada pe raza municipiului este practic inexistenta ,cnd apar astfel de situatii ele sunt imediat rezolvate. Cea mai importanta categorie de copii ai strzii dup cum am amintit sunt cei pusi sa cerseasc .Acesti copii provin din familii dezorganizate foarte srace in special familii de etnie romma. Acesti copii sunt supusi diferitelor forme de abuz (psihic, fizic) numrul lor fiind intr- o continua crestere . 7.6. Tipuri de intervenie recomandate pentru rezolvarea problemei Pentru a putea aplica anumite tipuri de interventii in rezolvarea problemei copiilor strzii ,trebuie sa avem o buna informare asupra fenomenului si de asemenea trebuie sa cunoastem ,,etapele care le-a parcurs copilul pana a ajuns in strada si anume cauzele care l-au determinat sa fuga de-acas ;modalitatea abandonrii familiei ;ocupatiile care le-a avut cu mediul strzii. Principalul tip de interventia ar fi intervenita bazata pe oportunitti ,care presupune o intervenite att asupra mediului ,care presupune diminuarea discriminrii si marginalizrii la care sunt supusi acesti copii ,cat si o intervenite la nivel individual prin conturarea de noi oportunitti pentru situatia problematica in care se afla copii strzii. De asemenea putem utiliza si o intervenite de tip participativ .Principalele cauze ale fenomenului copiilor strzii :srcia, somajul, diferite forme de abuz la care este supus copilul in mediul familial ,starea permanenta de tensiune si conflict din aceste familii. Aceste familii au tendinta de a se autoizola ,automarginaliza. Interventia participativa vine in a micsora distantele ce se formeaza intre aceste familii si mediul social,prin sprijinirea familiilor de a adopta noi atitudini si comportamente prosociale. Comunitatile care vin din aceste familii sunt cele care trebuie sa se implice in sprijinirea lor ,ele trebuie sa identifice eventualele familii cu un comportament deviant. Indiferent de categorie sau tipologie variabila cheie in interventie privind problema copiilor strazii este factorul timp:cu cat un adolescent sta mai mult pe strada ,cu atat creste posibilitatea sa devina o victima a exploatarii sau sa se implice in activitati delincvente ,cu atat scad sansele de succes in recuperarea sociala .Reverendul Ritter ,directorul uneia dintre cele mai mari adaposturi de acest tip din S.U.A.a demonstrat ca dupa sase luni petrecute pe strada ,devine imposibil sa salvezi un copil al strazii ,sa-l convingi sa-si continue educatia,sa reia relatia cu familia ,sa renunte la droguri sau sa invete sa supravietuiasca fara sa fure sau sa se prostitueze. Copii strazii nu pot fi etichetati ca ,,perturbati emotional,,,rai,,,periculosi,ceea ce nu inseamna ca nu sunt uneori confuzi,tristi si dezamagiti,deoarece nu pot schimba conditiile psihosociale si conflictele intra familiale care le afecteaza maturizarea.In aceste conditii ,unii dintre ei interiorizeaza aceste conflicte si dezvolta sentimente de autoinvinovatire si depresie ;de regula,ei isi manifesta aceste sentimente negative in conduite agresive ,provocatoare,dezvolta atitudini de neincredere in ceilalti sau incearca sa-si reduca nivelul de stres consumand alcool si droguri.Deoarece autoculpabilizarea ,conduitele ofensive ,consumul substantelor psihoactive sunt considerate semne ale unor categorii pshiopatologice sau ale delincventei copii strazii risca frecvent sa fie etichetati ca delincventi sau persoane cu tulburari emotionale grave. In ceea ce priveste institutiile cu atributii cu atributii in octrotirea copilului precum si experienta acumulata la nivel mondial in ceea ce priveste intreventia in scopul reintegrarii sociale a copiilor strazii ,se cunosc eficienta unor masuri precum : - -Infiintarea adaposturilor pentru copii care au plecat de acasa ,pentru a preveni victimizarea si/sau implicarea in activitati delincvente in climatul afectiv din aceste adaposturi trebuie sa fie unul caracterizat de acceptare ,empatie si valorizare .Intr-un astfel de climat psihosocial copii etichetati ca delincventi sau ca perturbati emotional invata sa respecte regulile sa colaboreze sau sa-si asume responsabilitati.In cadrul acestor adaposturi scopul fundamentral al interventiei adultilor l-ar reprezenta reconcilierea copilului cu familia.Reconcilierea cu familia este posibila in majoritatea situatiilor ,in stituatia in care parintii isi doresc revenirea copiilor in familie.Daca aceasta conditie este realizata se va trece la desfasurarea etapelor de mediere a conflictului . -Realizarea in cadrul programului educativ scolar a unor module de consiliere in care copii sa isi formeze abilitati de rezolvare a conflictelor de reducere a nivelului de stres ,cum sa-si construiasca sisteme de suport etc.Copii care stiu sa dezvolte o varietate de optiuni de rezolvare a problemelor care cunosc tehnica ascultarii active si stapanesc abilitati de negociere reactioneaza mai adecvat la confliectele parintilor adulti si isi afirma valorile intr-o maniera acceptata social. - -Elaborarea si aplicarea unor strartegii eficiente de prevenire a abuzului in familie sau institutiile de octrotire .Aplicarea scalelor de predictie a abuzului in familie si supravegherea mai atenta a intercatiunuilor adulti-copii si copii-copii in cadrul institutiilor sunt variante de actiune accesbile si eficiente in acest scop. - -Reducerea riscului de exploatare si abuz a copiilor pe strada se realizeaza in S.U.A prin programe de Informare realizate in scoli vizand masurile absolut indispensabile pe care trebuie sa le ia orice copil care vrea sa plece de acasa. -Sa elaboreze o strategie pentru a schimba reprezentarile colective nefavorabile asupra copiilor strazii .Copii strazii nu sunt responsabili pentru situatia lor si se confrunta cu situatii traumatizante ,complexe,care le depasesc resursele.Copii strazii raman in primul rand copii ,deci atitudinea comunitatii fata de ei trebuie sa porneasca de la recunoasterea acestui statut si de la considerearea faptului ca ajutorul de care au nevoie nu trebuie sa le afecteze deminitatea ci trebuie sa le ofere o sansa de a trai intr-o maniera acceptata social. 7.7. Prezentai demersurile pe care le-ai ntreprins pentru documentare i sursele bibliografice AMZA,Tudor,1997, Satanismul copii strzii si piata sexului, ed. Polirom Bucuresti; Manualul lucrtorului stradal,2002, Asociatia Equilibre, Bcuresti MIFTODE,Vasile,2004,Sociologia populatiilor vulnerabile ,ed. Universitatii Alex. Ioan Cuza Iasi. MIFTODE ,Vasile,2003,Tratat de asistenta sociala :fundamente teortetice si metodologice ,ed.Fundatiei Axis Iasi; MUNTEANU,Ana,2001,Familii si copil in dificultate ,ed.Mitron Timisoara LUCA,Claudia ,2000 ,in Manualul lucratorul social stradal, UNICEF ,Bucuresti; PITULESCU,Ion,1999, Vina de a fi copil al strzii, ed. Mitron, Timisoara; SIMA,Costin; CACE, Sorin; 2003, Strada ntre fascinatie si servitute, UNICEF, Bucuresti; Ca si alte surse bibliografice ar fi discutiile care le-am purtat cu repezentantii ai DGASPC Iasi, din cadru Serviciului Copil n Situatie de Urgent, biroul Copiii Strzii, ma ajutat foarte mult experienta care am cptt-o dea lungul celor dou semestre de practic din cadru acestui serviciu. De asmenea informatii despre copiii strzii am obtinut de la organizatia Salvati Copiii. 8.Populaia i grupurile int Maximum 3 pagini 8.1. Includei o list a grupurilor int anticipnd numrul de beneficiari direci i indireci Populatia tinta a acestui proiect de interventie este reprezentata de copiii strazii. Un lucru tinta este reprezentat de acea categorie a copiilor strazii care au o legatura permanenta (,,copii in strada,in Studiul national privind copii strazii 1998-1999)cu varsta cuprinsa intre 6 si 16 ani din municipiul Iasi . Anticipez un numar de aproximativ 15 beneficiari directi,atat fete cat si baieti. Beneficiari directi sunt : -copii de pe strada a caror preocupare principala este aceea de a castiga bani prin diferite mijloace(cersit,mici furturi sau diverse munci) Beneficiari indirecti sunt : -comunitatea din care provin acesti copii; -familiile de origine a acestor copii. 8.2. Menionai criteriile de selecie a grupurilor int -gradul de colaborare al copiilor cu institutiile si dorinta de reintegrare sociala a acestora -cateogoria de varsta trebuie sa fie intre 6 si 16 ani . -copii trebuie sa aiba o legatura permanenta cu familia de origine; -familiile din care provin acestia trebuie sa colaboreze pentru mentinerea in familie a copiilor. -perioada de timp de cand familiile lor trimit acesti copii in strada ca sa castige bani. 8.3. Menionai motivele care au stat la baza alegerii grupurilor int Dupa cum am mai precizat clasificarea copiilor strazii prin utilizarea criteriilor relatia cu familia si relatia cu strada ar fi urmatoarea: -copii care au o legatura permanenta cu familia ,,copii pe strada ; -copii care au legaturi sporadice cu familia ,,copii in strada ; -copii care si-au pierdut orice legatura cu familia (orfani ,abandonati etc.)sau cu institutia de ocrotire ,,copii ai strazii ; -familii cu copii pe strada ; Grupul tinta al proiectului se refera la prima categorie din aceasta clasificare (,,copii pe strada).Estimarea acestor categorii de copii este dificil de facut datorita dinamicii sale strans legate de crizele economice care lovesc in primul rand familia . Acesti copii ,,apartin inca familiilor din care provin ;dupa ce toata ziua o petrec in strada incercand sa castige bani prin mijloacele (cersit ,mici furturi sau diverse munci)seara se intorc in familie pentru a dormi. In municipiul Iasi aceasta este principala categorie de copii care o gasim pe strada .Tinand cont de numarul mare de familii sarace din municipiul Iasi si de faptul ca saracia ar fi prima cauza care determina familiile sa isi trimita copii in strada putem spune ca vorbim de fenomenul ,,copii straziica principala modalitate de a formula o interventie privind aceasta populatie trebuie centrata in special pe grupul tinta ales de mine in acest proiect . Celelalte cateogorii de copii ai strazii sunt reduse ca si numar de membri pe raza municipiului Iasi,asta datorita activitatilor desfasurate de Biroul ,,copii strazii din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala ,orecum si diferitelor proiecte desfasurate de ONG-uri (World Vision ,Salvati Copii etc ). 8.4. Importana proiectului pentru grupurile int Grupul tinta este reprezentat de copii cu varsta cuprinsa intre 6 si 16 ani din Iasi atat baieti cat si fete ce se afla in strada si au legatura permanenta cu familia . Interventia prin acest proiect este imoprtanta pentru grupul tinta deoarece ei doresc sa se reintegreze. 9.Descrierea detaliat a activitilor Maximum 10 (zece) pagini. Includeti titlul si o descriere detaliat a fiecrei activitti. Atentie - nu confundati descrierea detaliat a activittilor cu planul de actiune (vezi punctul 1.10). Activittile trebuie s descrie ceea ce trebuie fcut pentru fiecare obiectiv n parte , cine va desfsura activitatea si cine este responsabil de ndeplinirea ei Obiectivul 1. Crearea unei reele de 20 de voluntari care s susin desfurarea activitilor n cadrul proiectului n Municipiul Iai pe perioada proiectului 1. Identificarea i selectarea voluntarilor Asa cum am mai amintit la activitatea 1 de la obiectivul 2, voi urmri ca n cadrul retelei de voluntari s fie 2 voluntari de la Facultate de Jurnalistic. Voluntarii trebuie s fie studenti, n special din anii 2 si 3 la specializrile Sociologie si Asistent Social. Identificare si selectia voluntarilor se va face n primele dou sptmni de la nceputu ldesfsurrii proiectului. Selectia se va face pe baz de dosare + un interviu. La interviu vor fi prezenti ca si evaluatori asistentul social si psihologul. 2. Incheierea contractului de voluntariat Contractul de voluntariat se va ncheia ntre managerul proiectului si fiecare voluntar si va cuprinde atributiile si responsabilittile voluntarului n cadrul proiectului. 3. Instruirea voluntarilor Instruirea voluntarilor se va realiza pe o perioad de 2 sptmni dup selectia acestora. Instruirea se va face prin aprticiparea voluntarilor la traininguri organizate si sustinute fie de asistentii sociali, fie de psiholog, n functie de specificul fiecrei ntlniri de training. Pe parcursul celor 2 sptmni de instruire voi organiza 4 traininguri a cte 4 ore fiecare, 2 in prima sptmn, 2 n cealalt. Fiecare ntlnire de training va avae o tem specific ce va oferi voluntarilor o imagine de ansamblu asupra fenomenului copiilor strzii, dar n special, o imagine asupra practicii de cersetorie a acestora. Se va face o scurt evaluare a voluntarilor prin aplicarea unui chestionar. Dup terminarea trainingului l ise va aplica un nou chestionar. 4. Stabilirea orarului de lucru cu voluntarii precum i stabilirea responsabilului cu coordonarea voluntarilor Fiecare voluntar rebuie s fac n cadrul proiectului dou ore de voluntariat pe sptmn. Responsabilul cu coordonarea activittii voluntarilor va fi psihologul, el va structura orarul voluntarilor, astfel nct s existe cel putin n fiecare zi a sptmnii 3 voluntari disponibili. 5. Inchirierea unei sli de conferine; Voi avea nevoie in cadru proiectului de o sal de conferinte in cadru proiectului,4 ore pe sptmn pe o perioad de 8 luni. Sala va fi pusa de catre DGASPC ,Iasi .Voi avea nevoie de sala un total de 128 de ore . Sala va fi folosita pentru organizarea procesului de selectie ,recrutare a personalului din cadrul proiectului(asistent social, psiholog, contabil).De asemenea si pentru selectia celor 20 de volnutari . Sala va mai fi folosita pentru activitati precum:realizarea de intalniri publice cu reprezentantii comunitatii locale ,realizarea de traininguri de instruire a voluntarilor,de asemena sala de conferinta este in locul unde se va constitui locul de suport ,vizionarea documentarelor privind copii strazii de catre familiile copiilor grupului tinta. 6.Achizitionarea unui numr de 30 de tricouri inscriptionate Voi realiza un numar de 30 de ticouri inscriptionate pe care le vor purta voluntarii n timtul activitatilor de distribuire a pliantelor.tricourile vor fi asfel inscriptionate incat sa prezinte campania de informare precum si sloganele principale ale acesteia. 7. nchirierea unui spaiu pentru stabilirea unui sediu i dotarea acestuia cu utiliti; Voi avea n cadru proiectului nevoie de un spatiu pentru a-mi stabili sediu proiectului, sediu va fi pus la distozitie de ctre primria municipiului Iasi, pe o perioad de 9 luni ct se va desfsura proiectul; Obiectivul 2. Contientizarea comunitii locale din Iai cu privire la atitudinea care trebuie s o aib fa de copii strzii pe perioada desfurrii proiectului 1. Editarea de dou ori pe lun n ziarele locale din Iai a unui articol privind problemele i riscurile la care sunt supui copii strzii Voi urmri ca n cadrul retelei de voluntari creat s am 2 studenti de la Facultatea de Jurnalistic, care vor scrie dou articole pe lun pe toat perioada desfsurrii proiectului despre problematica copiilor strzii. Articolele vor cuprinde informati despre copii strzii, despre problemele lor si despre drepturile pe care acestia le au. Articolele vor prezenta treptat fenomenul copiilor strzii plecnd de la explicarea aparitiei acestuia, cauzele care au facilitat aparitia, evidentierea apoi a exploziei acestui fenomen, precum si prezentarea actual a acestui fenomen., apoi articolele se vor concentra pe categoria copiilor strzii care cersesc (grupul tint al acestui proiect) prezentnd urmrile ce ar putea interveni dac comunitatea ncurajeaz cersetoria (si anume dependenta, interventia serviciilor speciale dificil). 2. Realizarea de ntlniri publice de ctre managerul de proiect la care s fie invitai reprezentani ai comunitii locale i ai patronilor Scopul acestor ntlniri este unul informativ, ntlnirea avnd ns si rolul de a sensibiliza reprezentanti ai comunitti locale si patronale privind fenomenul copiilor strzii. 3. Realizarea unei campanii de informare la nivelul Municipiului Iai privind fenomenul copiilor strzii Campania de informare se va realiza la nivelul municipiului Iasi si se va desfsura pe o perioad de 3 luni. Campania va cuprinde realizri de pliante, brosuri care vor fin mprtite de reteaua de voluntari creat. Modul de realizare al brosurilor este foarte important, deoarece ncerc ca prin aceast campanie s schimb mentalitatea oamenilor influentat de ideile religioase care i ndeamn la mil. Nu doresc ca prin aceast actiune oamenii s renunte la acte filantropice, ci doresc s nvete noi comportamente prin care s-si manifeste aceste acte de caritate. Se stie c una dintre cauzele care au contribuit la extinderea cersetoriei n rndul copiilor strzii este faptul c aceasta a fost ncurajat, chiar de ctre noi, cei care contribuim cu acel mic sprijin financiar dat acestora. Campania de informarea are drept scop principal nvtarea de ctre cei crora li se adreseaz de noi comportamente si atitudini fat de copii ntlniti pe strad care cersesc pentru diminuarea acestui fenomen n rndul copiilor strzii. 4.Editarea bruurilo i pliantelor; Aceasta activitate presupune editarea brosurilor si pliantelor impartite in cadrul campanie de informare.Vor realiza un numar de 7000 de pliante cu o valoare estimata la 0,30 euro pliantul. 5. Distribuirea pliantelor si brourilor realizate in cadru campaniei de informare; Aceasta activitate va fi realizata de catre reteaua de 20 de voluntari pe care o voi crea in cadru proiectului .Voi urmarii ca inpartirea pliantelor sa se desfasoare pe toata raza orasului Iasi. Voi edita in cadru proiectului 7000 de pliante si brosuri. Coordonatorul voluntarilor psihologul este cel care se va ocupa de organizarea distributiei pliantelor, precum si de alegerea locului unde acestea vor fi distribuite. Locurile alese pentru distribuirea pliantelor vor fi cele aglomerate din centru orasului,insnu se vor neglija nici cartierele mrginase. 6.Realizarea de emisiuni radio ; Voi realiza in cadrul proiectului emisiuni radio o ora pe saptamana pe toata perioda desfasurarii campaniei de informare de trei luni la emisuni vor fi invitati special care vor vorbi despre problemele copiilor strazii,de asemenea emisiunea se va desfasura intr-un mod dinamic preuspunand, interventia ascultatorilor prin numarul de telefon din cadrul postului de radio. Radioascultatorii ce vor intra in direct in cadrul emisiunii vor fi intrebati care este parerea lor despre problema copiilor strazii si vor fi rugati sa propuna pentru rezolvarea acestei probleme. 7. ntlniri odat pe lun cu repreznetani ai Poliiei Comunitare, precum i cu reprezentani ai DGASPC din cadrul Srerviciului de Urgen, Biroul Copii Strzii, pentru a efectua o mic statistic a evoluiei pe perioada desfurrii proiectului, a fenomenului copii strzii din Iai. Scopul acestor ntlniri este acela de a vedea care sunt rezultatele campaniei de informare, dac apar noi cazuri de copii ai strzii pe perioada desfsurrii proiectului, dac se reduce numrul acestora. De asemenea voi dori s aflu dac se observ o schimbare n comportamentul/atitudinea oamenilor fat de copii strzii din punctul de vedere al Politiei si a DGASPC-ului. Obiectivul 3. Reintegrarea social a unui numr de 15 copii ai strzii cu vrsta cuprins ntre 6 i 16, identificai pe strzile Municipiului Iai, pe perioada desfurrii proiectului de 9 luni. 1. Identificarea i selecia copiilor Identificarea si selectia celor 15 copii ai strzii se va desfsura pe strzile municipiului Iasi. Selectia acestora se va desfsura pe baza mai multor criterii, cum ar fi: -vrsta acestora trebuie s fie cuprins ntre 6 si 16 ani; -principala ocupatia acestor copii este aceea de a cersi; -copii trebuie s fac parte din acea categorie a copiilor strzii care mentin un contact permanent cu familia de origine, ziua sunt trimisi de familie n strad s cerseasc, iar noaptea si-o petrec n familiile lor; -gradul de cooperare a familiilor celor 15 copii privind reintegrarea familial a acestora; nivelul de srcie n care se afl familiile copiilor (deoarece dorim ca prin sustinerea noastr si prin sprijinul oferit s aib de unde s-si mobilizeze resursele privind cresterea copiilor); perioada de timp de cnd practic cersetoria; copii vor fi de ambele sexe. 2. ncheierea unui contract, stabilirea planului de aciune Contractul se va ncheia ntre managerul proiectului si fiecare familie a copiilor selectati care va prevede ndatoririle, obligatiile, se va stabili si un acord verbal individual cu cei 15 copii selectati n cadrul proiectului. Principala obligatie a familiei, asa cum reiese din contract ar fi aceea ca familiile s nu-si mia trimit copii la cersit, obligatia de a coopera cu echipa din cadrul proiectului, de a lua parte la activitti specifice n cadrul proiectului. 3. Evaluarea starii de sntete a copiilor i nscrierea acestora la un medic de familie; Dup ce voi realiza selectia copiilor din grupul tinta voi face o evaluare individual a strii de snatate a copiilor. Tinand cont de faptul ca acesti copii,provin dintrun mediu cu un nalt risc de a se nbolnavi, si de a contacta diferite boli, aceast evaluare este absolut necesar. Se stie ca cea mai mare parte acopiilor strazii sufera de SIDA, precum si de numeroase boli contagioase, care datorit stilului de viat si a lipsei standardelor minime de igien, contamineaz un segment mare din aceast populatie. Voi inscrie copii la un medic de familie pentru a supraveghea starea de sanatate a acestora. 4. Inscrierea copiilor ntr-o form de nvmnt Grupul tint al proiectului l-am constituit din copii cu vrsta cuprins ntre 6 si 16 ani, deoarece m- am gndit c cei cu vrste mici, cum ar fi 6 10 ani se vor putea integra(reintegra) mai usor ntr-o form de nvtmnt. Categoria de vrst cuprins ntre 12 16 ani, n functie de nivelul studiilor voi ncerca s-i reintegrez n sistemul de nvtmnt. Aici intervine si una dintre obligatiile familiei copilului, aceea de a sprijini si supraveghea dac copilul odat integrat n sistemul de nvtmnt l va frecventa. 5. Cumparare de rechizite colare pentru copii ; Dup ce voi inscrie copii ntr-o form de nvtmnt corespunztoarevrstei lor voi achizitiona rechizite solare pentru toti cei 15 copii. 6.Consilierea psihologic individual a celor 15 copii Tinnd cont de faptul c cei 15 copii au fost scosi dintr-un mediu cu alte valori si norme si anume strada si de faptul c socializarea acestora , la unii nc neterminat, la altii defectuos nvtat, este absolut necesar consilierea individual a fiecrui copil. Consilierea se va centra pe schimbarea comportamentelor deviante, a mentalittilor si a normelor deviante interiorizate de acesti copii si nvtarea de noi comportamente care i va ajuta s se integreze/reintegreze social. 7. Realizarea de concursuri i cu prticiparea copiilor membri ai grupului int, privind cnoaterea drepturilor i libertilor copilului Stim c toti copii au drepturi, multe dintre aceste drepturi sunt nclcate. Inclcarea acestor drepturi nu manifest nici un fel de opozitie din partea copiilor tocmai pentru c acestia nu si le cunosc. Copii sunt o categorie vulnerabil a populatiei si nu se pot apra singuri. Ei accept diferite comportamente deviante si si le nsusesc. Ei realizeaz c sunt diferiti de ceilalti copii de vrsta lor, si doresc s fie si ei ca ceilalti, ns nu si pot schimba comportamentul pentru c nu cunosc alte comportamente si atitudini. Aplicnd concret la grupul tint al nostru drepturile copilului sunt flagrant nclcate (ncepnd de la dreptul la joac si pn la dreptul la securitate si ngrijire printeasc). Acesti copii sunt exploatati economic de ctre printii lor fiind transformati n mici adulti aductori de venit. 8.Inchirerea unui microbuz ; Voi inchiria un microbuz pentru transportul copiilor din grupul tinta intr-o tabara scolara .Tabara se va desfasura pe o perioada de 7 zile . 9. nscrierea copiilor pe perioada vacanei la o tab de var Pe perioada vacantei de var, copii participanti la proiect vor fi dusi ntr-o tabr, fie la munte, fie la mare. Pentru marea majoritate aa acestora va fi o exprient unic, unii dintre ei probabil nu au iesit niciodat din localitatea n care s-au nscut. 10. Monitorizarea evoluiei colare a celor 15 copii, precum i a gradului de integrare n grupul colar Integrarea n grupul scolar a acestor copii poate fi rezultatul schimbrii comportamentului deviant cu un comportament pozitiv. Integrarea n grupul scolar presupune internalizarea anumitor norme, reguli de grup. Integrarea n grupul scolar ar putea fi un indicator al activittii de consiliere a copiilor. Evolutia scolar se refer la gradul de adaptare al acopilului la cerintele sistemului scolar, precum si progresele nregistrate de acesta. Acei copii care manifest un anumit interes pentru o materie scolar, pentru anumite activitti scolare vor fi sprijiniti pentru a dezvolta n ei acest interes. Acest lucru este important pentru copil, deoarece interesul pentru o anumit materie scolar creeaz o motivatie, vise si n final dorinta de a-si ndeplini acele dorinte. Obiectivul 4 Responsabilizarea familiei de origine a celor 15 copii privind asigurarea unui climat familial favorabil dezvoltrii normale i asigurrii securitii sociale a copilului. 1. Sprijin financiar acordat familiei Sprijinul financiar acordat familiei va sustine aceasta pentru a mentine copilul n mediul familial 2. Sedine de consiliere familiale . Consilierea familial se va efectua fie de ctre asistentul social, fie de ctre psiholog si are rolul de a prezenta familiei efectele negative care se pot rsfrnge asupra copilului n mediul stradal. 3. Crearea de grupuri suport constituite din familiile celor 15 copii Scopul acestor grupuri este acela de a crea o interactiune ntre aceste familii, interactiune ce le- ar putea ajuta s-si rezolve diferitele probleme care le au acestea.Aceste grupuri vor avea rolul de a oferi un suport noral celor 15 familii n depasirea unei situati de criza, prin discuti cu persoane care au aceleasi probleme; 4.Prezentarea in cadru grupului de suport familial a unor documentare cu copii strazii; Voi prezenta familiilor celor 15 copii documentareco copii strazii aceste .Documentare au fost filmate in cadrul unor cercetari ,facute privind copii strazii . 5.Realizarea de traininguri cu participarea familiilor celor 15 copii avnd ca tem principal prezentarea etapelor dezvoltrii copilului Aceste traininguri au rol informativ. Doresc ca prin acestea familiile s cunoasc etapele de dezvoltare a copilului, nevoile fundamentale ale acestora, precum si consecinsele nendeplinirii acestor nevoi ale copiilor. 6.Realizarea unei ntalniri cu membrii celor 15 familii acopiilor i invitarea unui specialist n drept la aceste ntlniri; Prin realizarea unei asfel de ntlniri doresc ca familiile celor 15 copii sa cunoasc, care sunt drepturile, libertatile fundamentale ale copiilor, de asemenea doresc sa stie care sunt obligatiilelor ca parinti n ndeplinirea acestor drepturi, precum si sanctiunile la care pot fi trasi prin nerespectarea acestor drepturi. 7.ncheierea unui parteneriat cu Mitropolia Ortodox Romn Prin ncheierae acestui parteneriat preotii din parohiile care apartin acestor familii vor trebui s se implice mai mult n consiliere si sprijin acordat familiilor. 8.Asistarea membrilor familiei din care provin cei 15 copii pentru gsirea unui loc de munc. Cea mai frecvent cauz pentru care familiile si trimit copii la cersit este srcia, membrii acestor familii neavnd nici un venit. Cea mai mare parte a membrilor familiei pot fi ncadrati n munc. Asistentul social ofer consiliere n vederea gsirii unui loc de munc, precum si cnsiliere pentru pstrarea acelui loc de munc. De asemenea voi ncerca s nscriu membrii acestor familii la cursuri de recalificare organizate gratuit de catre AJOFM Iasi. 9.Cutarea de resurse n comunitatea din care provin familiile pentru sprijinirea familiilor di care provin copii membri ai grupului tinta; Cnd spun cutare de resurse, nu m refer la resurse materiale, ci la identificarea anumitor persoane, anumitor patroni de magazine care pot sprijini familiile , fie cu alimente, fie cu mbrcminte sau ncltminte. 10.1. Durata de derulare a proiectului va fi de __9_ luni. Not: Planul de actiune nu trebuie s includ date (calendaristice), ci s nceap cu luna 1, luna 2, etc. Este recomandabil s se prevad o marj de sigurant pentru planul de actiune. Planul de actiune nu trebuie s contin o descriere detaliat a activittilor, ci doar titlul acestora (v rugm s v asigurati c acestea sunt exact cele enumerate la punctul 1.9). 10.2. Planul de aciune Planul de actiune de punere n practic a proiectului trebuie s fie suficient de detaliat pentru a oferi informatii cu privire la pregtirea si punerea n practic a fiecrei activitti. Planul de actiune trebuie s fie redactat n urmtoarea formul: Activitatea 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1.Identificarea si selectia personalului din cadru proiectului; x 2.Identificarea si selectia voluntarilor x 3.Incheierea contractului de voluntariat; x 4.Instruirea voluntarilor; x 5.Stabilirea orarului de lucru a voluntarilor, precum si a responsabilului cu coordonarea voluntarilor; x 6.Inchirierea unei sli de conferint; x x x x x x x x 7.Achizitionarea unui numr de 30 de tricouri, inscriptionate; x 8.Inchirierea unui spatiu pentru stabilirea sediului; x x x x x x x x x 9.Editarea de dou ori pe lun a unor articole n ziarele locale; x x x x x x x 10.Realizarea de ntalniri publice cu reprezentantii comunitatii locale. x x x 11.Realizarea unei campanii de informare la nivelul municipiului Iasi x x x 12. Editarea brosurilor, plianelor; x 13. Didtribuirea pliantelor si brosurilor; x 14.Realizarea dee emisiuni radio; x x x 15. Intlniri cu reprezententi ai Politiei,precum si cu reprezentanti ai DGASPC; x x x x x x x 16.Identificarea si selectia copiilor, din grupul tint; x 17.Stabilirea planului de actiune mpreun cu copii; x 18.Evaluarea strii de sntate a copiilor; x 19.Inscrierea copiilor intr-o form de nvatmnt x 20.Consilierea psihogic a celor 15 copii; x x x x x x x x 21.Realizarea de concursuri cu particitarea copiilor din grupul tint; x 22.Inchirieea unui microbuz; x 23.Inscriere copiilor intr-o tabr de var; x 24.Monitorizarea evolutiei scolare; x x x x x x x x 25.Sedinte de consiliere familiala; x x x x x x x x 26.Crearea unor grupuri de suport familial; x x x 27.Prezentarea familiilor a unor documentare cu copiii strzii; x 28. Realizarea de traininguri cu participarea familiilor; x x x 29.Asistarea membrilor familiilor pentru gasirea unui loc de munc; x x x 30.Identificarea de resurse pentru sprijinirea familiilor, in comunitate x 31.Evaluarea rezultatelor proiectului x REZULTATELE ANTICIPATE Rezultatele trebuie s fie direct legate de obiectivele si activittile propuse. 11.Impactul estimat asupra grupurilor int Maximum dou pagini. Includeti informatii cu privire la: 11.1. Modul n care proiectul va ameliora situaia grupurilor int Prin intermediul acestui proiect doresc s reintegrez social un numr de 15 copii identificati pe strzile Iasului. Prin integrare social presupun activitatea de recreare a legturilor copiilor cu o serie de institutii si grupuri, precum scoala, grupul scolar. Odat cu trecerea timpului, acesti copii dac si vor pstra aceleasi comportamente ca si pn acum vor deveni foarte greu de neintegrat, si vor deveni o povar a serviciilor de asistent social. Marginalizarea lor si imposibilitatea de a se mai integra social va fi un stigmat ce i va urmri tot restul vietii. Intervenind prin acest proiect doresc s reintegrez social cei 15 copii cu toate beneficiile ce rezult de aici (pregtirea scolar este important deoarece creeaz ntreaga conduit de viata elevului, presupunnd existenta unor regului morale, naste n copil anumite vise si dorinta de a si le ndeplini) . Reintegrarea n familie va oferi copilului ndeplinirea unor serii de nevoi precum nevoia de dragoste printeasc, nevoia de securitate fizic si emotional, ceea ce va contribui la o dezvoltare normal a copilului, a cresterii stimei de sine si a cresterii ncrederii n fortele proprii. 11.3. Modul n care proiectul va contribui la dezvoltarea dvs. profesional Experienta acumulat pe parcursul a dou semestre de practic n cadrul DGASPC Iasi, la Serviciul Copil n Situatii de Urgent m-a determinat s aleg tema proiectului pe copii strzii. nc nu pot spune dup ce voi termina facultatea vor profesa tot pe probleme copilului n situatii de urgent, ns consider c experienta pe care am cutat-o n aceast problem va pune bazele viitoarei mele profesii de asistent social. n ceea ce priveste contributia proiectului la dezvoltarea mea profesional, cred c va fi un important. Va contribui deoarece eu consider c am nvtat s fac un proiect de interventie. Acest proiect nu a iesit asa cum as fi vrut eu s ias (pentru c nu am acordat timp suficient) , poate c nu este chiar printre cele mai bune proiecte, ns cred c am prins metodologia de lucru n cadrul elaborrii unui proiect de interventie. Dup ce voi termina facultatea sunt absolut convins c cei ce vor face proiecte bune vor fi cei ce vor avea sanse n a-si gsi un loc de munc, de aceea prin acest proiect cred c am mai pus o crmid . 12.Factori de risc in obinerea rezultatelor Maximum trei pagini. Fiti specifici si cuantificati rezultatele folosind indicatorii stabiliti Principalii factori de risc pe care cred c-i voi ntmpina n realizarea proiectului va fi rezistenta celor ce particip la proiect, a beneficiarilor la schimbare. Prin intermediul proiectului doresc s schimb comportamentul anumitor persoanei si s nvt comportamente noi, specifice pozitive. Pot ntmpina o rezistent din partea participantilor la proiect deoarece este greu s schimbi regulile si normele deviante care si le-au nsusit si s interiorizeze regulile societtii n care triesc. Un rol important n rezistenta care o voi ntmpina este reprezentat de gradul de adoptare a valorilor subculturii srrciei. Factori de ordin fiziologici starea proast de sntate fizic si psihic a copiilor ce ar putea determina o cooperare insuficient si manifestarea uni comportament antisocial. Factori de ordin social si psihologici : -dificultatea de adaptare a unui program bazat pe reguli deoarece membrii grupului tint provin -- dintr-un mediu unde nu aveau supravegherea si controlul familial. -copii se pot simti dezorientati, frustrati nencreztori n ei nsisi si nevalorizati. -adopatarea n mediului scolar a unor atitudini necolegiale, de refuz, de ostilitate, de refuzare a comunicrii si exteriorizare a strilor de regresiune ; -manifestarea unui comportament antisocial precum si lipsa de interes pentru activittile din cadrul proiectului ; -incapacitatea membriilor familiilor de a-si gsi un loc de munc ; -rentoarcerea voit a unui copil pe strad. Factori de ordin economic : -desfsurarea necorespunztoare a activittilor determinat de administrarea inadecvat a bugetului. Factori de ordin profesional : -disfunctionalitti de organizare a activittilor ; -utilizarea unor metode de lucru ineficiente ; -incompetenta profesional a personalului angajat ; -destrmarea echipei profesionale ce a initiat proiectul. 13.Efectul de multiplicare Maximum o pagin. Descrieti posibilittile de multiplicare a proiectului si de extindere a rezultatelor n alte comunitti. Proiectul propus poate fi extins si la alte comunitti din Judetul Iasi, de ce nu chiar si din tar. Acest proiect nu s-a vrut a fi izolat, are o form simpl ce poate fi multiplicat la maxim pentru mbunttirea conditiilor sociale a diferitelor grupuri tint. Resursele financiare necesare derulrii optime acestui proiect pot fi atrase prin apelare la perteneri, prin ncheierea de contracte cu acestia. Proiectul are o form simpl ce presupune identificarea unor copii ce cersesc pe strad si reintegrarea acestora n familie. Pare simplu de realizat ns apar anumite probleme legate de rezistenta la schimbare a acestora. De aceea caracteristicile copiilor identificati pe strad si a familiilor acestora trebuie s fie unele specifice ce presupun : o bun colaborare a grupului tint ; perioada de cnd copii practic cersetoria ; motivatia familiei de a participa n cadrul proiectului ; eventuale disfunctionalitti care pot aprea la nivelul familiei. Pentru ca proiectul s aib o finalitate mai pozitiv este recomandat s se obtin un ajutor mai mare n primul rnd din partea oficialittilor locale. n relatia cu autorittile locale se va accentua faptul c implicarea lor n acest proeict nu va avea important doar asupra grupului tint ci si linistii si securittii comunittii. 14.Auto-susinere (durabilitatea proiectului) Maximum trei pagini. Descrieti astfel nct s faceti deosebirea dintre urmtoarele aspecte ale auto- sustinerii: 14.1. Auto-susinerea financiar (cum va continua proiectul dup ncetarea finanrii pe care o veti obtine?) Dup ncetarea finantrii pe care o voi obtine, proiectul de fat va continua n urmtorul an, prin sprijinul financiar obtinut de la alti parteneri, ce vor fi contactati n acest sens. Sprijinul firmelor partener va fi obtinut cu mai mult usurint n urmtorul an, doarece ntreaga comunitate local va avea cunostint despre proiect datorit intensiei campaniei de informare la care s-a apelat. Mai mult suma cerut pentru finantare nu va mai fi la fel de mare, existnd o serie de echipamente si accesorii deja achizitionate care vor putea fi utilizate o perioad mai mare de timp. 14.2. Auto-susinerea instituional (n ce msur vor exista la sfritul proiectului structuri care s asigure continuarea acestui proiect? Vor aparine rezultatele proiectului comunitii locale? Modelul utilizat n cadrul proiectului ar putea fi preluat de o serie de institutii si ONG-uri de la nivelul orasului. Pot exista proiecte similare n cadrul unor institutii precum Directia General de Asistent Social si Protectia Copilului Iasi sau ONG-uri ca Salvati copii. 15.Parteneri Maximum trei pagini. 15.1. Precizai criteriile care au stat la baza alocrii rolurilor fiecrui partener n cadrul proiectului voi avea nevoie de un numr de doi parteneri, DGASPC Iasi si Primria Municipiului Iasi. DGASPC Iasi va participa n cadrul proeictului prin punerea la dispozitie a unei sli de conferinte ce va fi folosit la activitti precum : realiziarea de traninguri pentru instruirea voluntarilor ; realizarea de ntlniri cu reprezentanti ai comunittii locale ; -realizarea de sedinte lunare cu voluntarii pentru evaluarea activittii acesteia ; -sala de conferint va fi locul de desfsurare a activittilor din cadrul grupului de suport familial - creat n cadrul proiectului ; -realizarea de ntlniri privind organizarea campaniei de informare ; -vizionarea de documentare de ctre familiile grupului tint ; -ntlniri cu specialistul n drept. Voi avea nevoie de sal patru ore pe sptmn pe o perioad de opt luni, n total sala va fi folosit o perioad de 128 de ore. Un al doilea partener n cadrul proiectul ar fi Primria Municipiului Iasi. Primria Municipiului Iasi va contribui n cadrul proiectului prin punerea la dispozitie a unui spatiu pentru stabilirea sediului, precum si un autoturism. Spatiul pentru stabilirea sediului voi avea nevoie o perioad de nou luni pretul pe chirie estimativ pe lun ar fi de 300 Euro n total contributia primriei prin oferirea spatiului pentru sediu va fi de 2100 Euro. Autoturismul va fi folosit n cadrul proiectului o perioad de nou luni costul de achizitie a unui autoturism ar fi de 8000 Euro. n total contributia primriei n cadrul proiectul este de 10100 Euro. 15.2. Precizai modalitile pe care le folosii pentru atragerea partenerilor Principala mea modalitate de a atrage partenerii ar fi discutiile libere purtate cu acestia, prin prezentarea scopurilor si obiectivelor din cadrul proiectului, precum si a activittilor ce le voi desfsura. Ca si strategie de atragere a partenerilor va fi ncercarea de sensibilizare acestora prin argumente invocate de echipa de initiatori n momentul contactrii lor. Li se va aduce la cunostint c prin implicarea la acest proiect va avea un ecou deosebit n ceea ce priveste reducerea fenomenului cersetoriei din rndul copiilor strzii precum si reintegrarea social a acestor copii. O alt modalitate de atragere a partenerilor va fi publicitatea ce va fi fcut fiecrui partener. Numele partenerilor va aprea n toate pliantele si afisele realizate n cadrul campaniei de informare, de asemenea numrul partenerilor vor fi anuntate la emisiunile radio ce se vor desfsura n cadrul proiectului precum si n articole bilunare publicate. 15.3. Justificai implicarea fiecrui partener n derularea proiectului Acesti doi parteneri din cadrul proiectuli DGASPC Iasi si Primria nu cred c vor ridica obiectii privind participarea lor n cadrul acestui proiect, asta datorit faptului c ele reprezint la nivel local acele institutii ce trebuie s se ocupe cu problema copiilor strzii. Prin implicarea Primriei, comunitatea local si va mri ncrederea n autoritatea statal, ceea ce va asigura prelungirea mandatelor de conducere a consilierilor judeteni si a primarului. 16.Resurse umane necesare 16.1. Putei s folosii un numr nelimitat de pagini 16.2. Prezentai echipa propus pentru punerea n practic a proiectului (facei referire la poziiile care vor exista n cadrul proiectului: nu este nevoie s includei nume aici) n cadrul proiectului voi avea nevoie de un asistent social, un psiholog si un contabil. Manegerului va fi cel care va formula ntreaga activitate n cadrul proiectului, asistetul social, psihologul si contabilul aflndu-se n relatie de subordine fat de acesta. Asistentul social n cadrul proiectului asistentul social care va fi angajat, va fi un specialist n lucrul cu copii strzii, el trebuie s aib o experient de minim doi ani de lucru cu aceast categorie de copii. Asistentul social va fi cel care va oferi consiliere de specialite familiei copiilor din grupul tint, de asemenea el va constitui grupul de suport familial. Asistentul social este cel care va propune modelul de lucru cu familia, el va participa mpreun cu psihologul la realizarea campaniei de informare. Psihologul psihologul va desfsura n cadrul proiectului activitti specifice de consiliere psihologic, dar va ndeplini si alte atributii precum : coordonarea voluntarilor, participarea n cadrul campaniei de informare prin propuneri de sloganuri si modele de pliante, realizarea de ntlniri publice, realizarea de trainguri pentru instruirea voluntarilor etc. Contabilul este cel care va detine n cadrul proeictului contabilitatea sumelor primite si cheltuite. Contabilul are un rol important, deoarece prin prezenta sa se evit anumite posibilitti de fraude sau de turnri de fonduri din cadrul proiectului. 16.3. Prezentai organigrama cu toate posturile necesare derulrii proiectului
PSIHOLOG 20 DE VOLUNTARI MANAGER ASISTENT SOCIAL CONTABIL 6.4. Prezentai fiele post pentru fiecare poziie pe care o propunei n cadrul proiectului Fisa de post nr. 1 :Manager I Elemente de identificare a postului -Denumirea postului: Manager -Pregatirea impusa: studii superioare in domeniu social sau psihologic -Relapiile cu alte posturi:are in subordine toate posturile implicate in desfasurarea proiectului II Rolul postului Managerul proiectului coordoneaza desfasurarea activitatilor de ansamblu in cadru proiactului,de asemenea elmediaza anumite conflicte ce ar putea apare intre angajatii proiectului si ar putea duce la neindeplinirea obiectivelor propuse. III Atributii generale -asigura planificarea activitatilor; -asigura manegementul de caz ; -stabileste anumite strategii; -participa laactivitatile de instruire; -asigura planificarea activitatilor; -asigura managementul proiectului; IV Atributii specifice postului -paritcipa laselectia grupului tinta inpreuna cu echipa; -realizeaza instruirea echipei; -participa prin colaborare cu ceilalti membrii ai proiectului lainbunatatire activitatii desdasurate; -participa la selectia voluntarilor; -incheie contracte cu voluntarii; -participa lainstruirea voluntarilor; -monitorizeaza evolutia grupului tinta; -identifica si inchei parteneriate; -promoveaza activitatile desfasurate in cadru proiectului; -participa larealizarea campaniei de informare; -monitorizeaza cheltuielile in cadru proiectului; -mentine legatura cu partenerii din cadru proiectului; -evalueaza periodia\c activitatea angajatilor; -este rprezentantul proiectului in relatiile cu celelelte organizatii si institutii; -rezolva problemele semnalate cde angajati privind buna desfasurare a proiectului; -pastreza cofidentialitatea datelor obtinute pri execitarea functiei; V Competente: -este responsabil de deciziile luate in cadru proiectului; -organizeaza periodic sedinte; -face recomandari fiecarui membru al echipei; -angajeaza personal sau desface contracte de munca; VI Abilitatii specifice functiei: -comunicativ; -diponibilitate de a se adapta unui program prelungit; -capacitatea de alucra individual dar si in echipa; -crativitate dar si initiativa; -ferm in decizii; -bun administrator; -abilitatea de auto-determinare; -abilitatea de coordonare si conducere; -experienta in managementul proiectelor; Fisa de post nr. 2 Asistent social I Elemente de identificare apostului: -denumire postului: Asistent social -pregatirea impusa ocupantului: studii superioarein domeniul asistentei sociale, precum si experienta in lucru cu copiii strazii; II Rolul postului: Postul de asistent social a fost inclus in cadru proiectului, pentru a se ocupa de lucru cu copiii strazii,precum si cu familiile acestora.asistentul social va realiza consiliere atat cu copilul cat si cufamilia acestuia, de asemenea va crea grupuri de suport formate din familiile copiilor. Acest post este indispensabil in orgranigrama proiectului tocmai pentru ca este absolut necesar un specialist in cadru proiectului care sa cunoasca problema copiilor strazii. Relatiile cu alte posturi-asistentul social seafla in subordinea managerului de proiect ,asistentul social intretine relatii de colaborare cu psihologul precum si cu totii ceilalti partenerii inplicati in proiect. III Atributiile generale ale postului: -sa participe la fiecare sedinta pluridisciplinara organizata; -trebui sa colaboreze cu restul membrilor din echipa; -sa cnoasca programul scopul si model de lucru al acestuia; -sa respecte codul eti si deontologic; -sa promoveze imaginea publica aproiectului si a echipei de implementere -asigura managementu de caz; -participa la monitorizarea grupului tinta; IV Atributii specifice postului: -participa la selectia grupului tinta; -evalueaza situatia fiecarui membru al grupului tinta; -efectueaza anchete sociale pentru fiecare familie a copiilor membrii ai grupului tinta; -ofera sedinte de consiliere individuala pentu fiecare copil precum si consiliere familiala; -elaboreza planul de actiune pentru fiecara beneficiar; -elaboreaza rapoarte lunare privind activitatea sa; -intocmeste pentru fiecare copil un dosar socio familial, referitor atat la persoana copilului precumsi la familia acestui; -urmareste daca familiile isi indeplinesc eventualele sarcini date; -participa la realizarea campaniei de informare desfasurata in cadru proiectului; -invita anumiti specialisti la intalnirile cu beneficiarii daca situatia o cere -infiinteaza grupuri de suport familial formate dinfamiliile copiilor strazii; -participa laidentificare si selectia voluntarilor; -participa la instruirea voluntarilor -participa la realizare brosurilor in cadru campaniei de informare; -comunica colegilor eventualele esecuri sau reusite inregistrate; -asigura o buna colaborare co parteneri; -pastreaza confidentialitatea informatiilor aflate in cadru proiectului; -asigura monitorizarea evolutiei fiecarui caz in parte; V Competente -este responsabil de calitatea serviciilor oferite; -face recomandarii psihologului privind nevoia de terapie; -ia decizii pe aria sa de actiune; -organizeaza grupuri de suportr; VI Abilitati: -de comunicare; -claritate si concizie in realizarea unor rapoarte; -capacitatea de alucra individual dar si in echipa; -spirit de echipa ,initiativa, aotoinformare; -capacitatea de afata fata unor situatii neprevazute; -disponibiliteta de lucra peste program; -capacitatea de lucra cu tineri ce trec pintr-o situafie de criza; VI Evaluarea: -se face de catre managerul proiectului; -evaluarea se face lunar prin prezentarea de rapoarte de activitate ,preacum si la sfarsitul proiectului de interventie; -in situatii speciale managarul de proiect poate face oricand o evaluare. Fisa de post nr 3: Psiholog I Elemente de identificare a postului: -denumirea postului-psiholog; -pregatirea impusa- absolvent de studii superioare in psihologie; -trebuie sa aiba experienta in lucru cu cpopiii strazii; relatii cu alte posturi-se subordoneaza managerului proiectului,colaboreaza cu asistentul social precum si cu partenerii din cadru proiectului; II Rolul postului: Realizeaza activitati de consiliere psihologica ,atat cu familia cat si cu copilul selectat in cadru proiectului.Copiii strazii isi formeaza o alta realitate ,o lume alor imaginara ,unul din rolurile psihologului este acela de restabili legatura copilului cu realitatea;psihologul sprijina consilierea facuta de asistentul social cu una psihologica de specialitate. III Atributii generale ale postului: -sa cunoasca programul ,scopul si modalitatea de lucru a acestuia; -prezentarea de rapoarte managerului ori de cate ori acesta o cere; -sa respecte codul etic si deontologic; -sa respecte confidentialitatea datelor obtinute prin exercitarea profesiei; IV Atributii generale ale postului: -evalueaza starea de sanatate mentala a copiilor; elaboreza strategii de lucru cu beneficiarii; intocmeste rapoarte de activitatte lunare pe care le prezinta managerului; -sustine sedinte de terapie cu fiecare familie acopiilor din grupul tinta; -raspunde cu promtitudine oricarei situatii de urgenta; -ia in considerare propunerile asistentului social; -participa la campania de informare publica; participa la instruirea voluntarilor; -este coordonatorul activitatiivoluntarilor; -participa in calitate de invitat la sedintele de consiliere ale asistentului social; -participa la sedintele cu membrii echipei; -monitorizeaza evolutia fiecarui caz in parte; V Competente: -este responsabil de calitatea serviciilor oferite; -ia decizii in aria sa de activitati; -drept de semnatura in actele oficiale; VI Abilitatii specifice postului: -de comunicare; -deschidere pentru persoane defavorizate; -autoinformare,calm capacitatea de a colabora; -capacitatea de a se adapta din mers; -disponibilitate de ainterveni in situatii de urgenta VII Evaluarea: -evaluarea se va face de catre managerul proiectului; -se face lunar prin prezentarea de rapoarte ; -evaluarea se mai face de catre managerul proiectului in situatii speciale ori de cate ori este nevoie; 16.5. Prezentai, n cazul voluntarilor, lista responsabilitilor i modul de organizare a structurii acestora n cadrul proiectul voi crea o retea de 20 de voluntari. Fiecare voluntar va fi obligat prin contract de voluntariat pe care l va ncheia s efectueze un numr 4 ore de voluntariat pe sptmn pe o perioad de sapte luni. Orele totale de voluntariat pentru un singur voluntar n cadrul proiectului vor fi de 112, n total toti voluntarii vor efectua n cadrul proiectului 2240 ore de voluntariat. De coordonarea activittiilor voluntarilor se va ocupa psihologul, el va organiza voluntarii astfel nct s fie disponibili n fiecare zi a sptmnii n numr de 3-4 voluntari pe zi. Principalele responsabilitti ale voluntarilor vor fi : - distribuirea de pliante si brosuri n cadrul campaniei de informare ; - supravegherea frecventrii scolare a copiilor din grupul tint ; - asistarea copiilor din grupul tint pentru a-si efectua temele ; - vor ajuta la organizarea ntlnirilor publice ce se vor realiza n cadrul proiectului ; - ndrumarea membrilor familiilor grupurilor tint pentru cutarea unui loc munc ; - participarea cu copii din grupul tint la activitti extrascolare ; - vizite efectuate n mod frecvent la domiciliul copiilor din grupul tint ; - cutarea de resurse n cadrul comunittii pentru sprijinirea familiilor copiilor din grupul tint - participarea atunci cnd este solicitat la sedintele cu voluntarii ; - ntocmirea unor rapoarte dup fiecare zi de voluntariat efectuat ; Cei 20 de voluntari vor fi organizati n patru grupuri a cte 5 voluntari, fiecare grup avnd un coordonator de grup. La sfrsitul fiecrei luni, psihologul va evalua activittile fiecrui voluntar n parte, precum si respectarea oralului stabilit de ctre voluntari. Psihologul n urma evalurii poate propune manegerului desfacerea contractului de voluntariat. 17.Evaluarea proiectului Puteti s folositi un numr nelimitat de pagini 17.1. Precizai metodele pe care le vei folosi pentru evaluarea impactului asupra grupului int Pentru a putea evalua impactul proiectului asupra grupului tint, echipa initiatoare va apela att la metode sociologice cantitative ct si la metode calicative deoarece se doreste ca evaluarea s fie realizat cu maxim obiectivitate, impartialitate si seriozitate. Se vor folosi, de asemenea n cadrul evalurii tehnici de natur psihologic. Dintre aceste tehnici enumerm chestionarul, observatia direct, focus-grup, interviuri de profunzime. Interviul de profunzime (povestea vietii). Cel care l realizeaz le solicit beneficiarilor s-i povesteasc n ntregime viata sau o parte din experienta trit. Apelul la povestea vietii n situatia din cadrul proiectului meu este foarte eficace fiindc faciliteaz reconstructia traiectorilor subiectului, ceea ce ne permite s surprindem mecanismul si procesele prin care beneficiarul a ajuns n aceast situatie particular precum si modul n care el o gestioneaz. Povestea vietii aduce deopotriv o mare bogtie n ceea ce priveste informatiile factuale, exacte si descrieri fiabile al lntuirilor de situatii interactiuni si actiuni. Observatia direct. Constituie tehnica principal de investigatie sociologic ntruct ne ofer informatii cu valoare de fapte, care constituie materialul cel mai bogat, diversificat, nuantat, de date. Prin observatie, se nregistreaz comportamentul efectiv al grupului tint, ceea ce realmente ei fac si nu numai ceea ce spun ei c fac. Comportamentul indivizilor este studiat n context natural, adic este surprins multimea de factori ce determin si conditioneaz actiunile si interactiunile umane. Msurarea impactului asupra grupului tint poate fi realizat printr-o serie de indicatori cantitativi ai cror rezultate ar trebui comparate cu cele din anii precedenti. n ceea ce priveste verificarea obiectivelor indicatorii vor fi dati de testele tip chestionar si gril, aceastea vor fi completate de fiecare membru din cadrul proiectului ct si de evaluarea intern la nivel de proiect a managerului. Pentru a verifica la nivel de implementare a proiectului va fi solicitat o evaluare extern menit a stabili gradul de coerent si sansa de reusit a proiectului. Focus-grup. Presupune interactiunea participantilor la schimbul de replici de opinii, de ntrebri pe marginea unor ntrebri deschise. Este indicat s se realizeze convorbiri libere asupra subiectului ce se va discuta. Scopul acestor convorbiri este acela de a induce o relatie de ncredere si stim reciproc si de a facilita exprimarea opiniilor despre un anumit subiect care l priveste n mod deschis fr inhibitie. Toate acestea tehnici permit obtinerea de date, informatii cu privire la modul de atingere a obiectivelor propuse. 17.2. Precizai indicatorii cantitativi i cei calitativi stabilii pentru fiecare obiectiv n parte Indicatori Obiectiv Cantitativi Calitativi 1. Reintegrea sociala a unui numar de 15 copii, cu varsta cuprinsa intre 6-16 ani,identificati pe strazile municipiului Iasi, pe perioada desfasurarii proiectului de 9luni; -numarul orelor de consiliere psihologica la care participa copii : -numarul de noi prieteni care si-i formeaza ficare copil in mediul scolar ; -numarul de activitati extrascolare la care participa copii ; -numrul de copii reintegrati social; -numrul de copii care au fost nscrisi tr-o form de nvtmnt; -intersul copiilor din grupul tint de a se integra; -gradul de participare a printilor la activitti de consiliere; -aprecieri pozitive ale colegilor de scoal a celor 15 copii,privind integrarea lor n grupul scolar; 2. Constientizarea comunitatii locale, din Iasi, cu privire la atitudinea care trebuie sa o aiba fata de copiii strazii , pe perioada desfasurarii proiectului; -numarul de emisiuni radio ; -numarul de articole editate in ziarele locale ; -numarul de brosuri/ pliante tiparite ; -numarul de intalniri cu reprezentantii comuniattii locale ; -numarul de afise ; -numarul de copii care nu mai practica cersetoria ; -numarul de cazuri noi de copii ai strazii care apar. -schimbarea perceptiei oamenilor despre copii strazii ; -renuntarea la eticehtarile la care sunt supusi copii strazii ; -aparitia de noi cazuri a copiilor strazii ; - 3. Crearea unei retele de 50 de volutari, care sa sustina desfasurarea activitatilor in cadrul proiectului ,in municipiul Iasi ,intr-o perioada de 9 luni; -numarul de persoane care vor fi voluntare in cadrul proiectului ; -numarul de erpsoane care vor beneficia de servicii din partea voluntarilor ; -numarul orelor de voluntariat desfasurate in proiect ; -numarul de intalniri pentru instruirea voluntarilor ; -numarul contractelor incheiate cu voluntarii -gradul de adaptare a retelei de voluntari la nevoile copiilor din grupul tinta ; -modalitatea cum este perceputa participarea in cadrul retelei de voluntari ; -motivatia participarii in cadrul retelei de voluntari ; 4. Responsabilizarea familiilor de origine a celor 15 minori,intr-o perioada de 9 luni, privind asigurarea unui climat familial favorabil dezvoltarii normale si asigurarii securitatii sociale a copilului ; -numarul de familii care colaboreaza in mod evident cu reprezentantii din cadrul proiectului ; -numarul de intalniri ale familiilor cu asistentul social /psihologul ; -numaurl de sedinte de consiliere ; numarul de intalniri ale grupului de support familial ; -numarul de traininguri realizate ; -numarul de vizite facute de parinti la scoala ; -numarul participarilor parintilor la sedintele cu parintii. -cunoasterea etapelor de dezvoltare ale copiilor de catre parinti ; -cunoasterea nevoilor copiilor de catre parinti ; -cunoasterea responsabilitatilor ce decurg din calitatea de parinte ; 17.4. Precizai motivele care au stat la baza alegerii metodologiei propuse Metodele alese au fost considerate ca cele mai reprezentative metode de evaluare ai impactului asupra grupului tint, precum si al gradului de atingere a obiectivelor datorit considerentelor pe care se bazeaz. Valoarea activittilor cuantificate reprezint imaginea cea mai apropiat de realitate si de practica inclus n program. Pe baza acestora se poate determina un anumit nivel n care beneficiarii au ajuns sau planuri pe care beneficiarii au lucrat mai mult sau mai putin. Fisele de intrevedere sunt utile pentru a le da anumite situatii care s-au ivit, evolutia de la o intrevedere la alta pe parcursul delurrii proiectului si fluctuatile comportamentului nregistrat. Observatia este cel mai important instrument de evaluare asupra beneficiarului, ea permitnd analiza lucrurilor de fond, a gesturilor care pot fi indicatorii cei mai reali. Este adevrat c poate fi subiectiv ns n cazul de fat exist atitudini standard ce caracterizeaz copii strzii si care prezint evolutia lor n procesul de a iesi din situatia problematic. Pe de alt parte se poate utiliza observatia deoarece personalul selctat este de specialitate si are experient n lucrul cu copii strzii avnd anumite abilitti de a observa comportamentul acestora. BUGETUL PROIECTULUI Puteti s folositi un numr nelimitat de pagini. Oferiti un buget pentru ntreaga durat de desfsurare a proiectului. Not: Bugetul trebuie s fie realizat n concordant cu cerintele formulate in tabel. Bugetul ATENTIE! Din contributia solicitat se vor acoperi si taxele pentru salarii Bugetul Proiectului Perioada totala a proiectului Cheltuieli Unitatea Nr. de uniti Valoare unitar (Euro) Suma solicitat Contribuia partenerilor Total pe proiect 1.Resurse umane 1.1 Manager (full time) Luna 9 600 5400 0 5400 1.2 Asistent social (full time) Luna 8 450 3600 0 3600 1.3 Psiholog (full time) Luna 8 450 3600 0 3600 1.4 Contabil(part time) Luna 7 300 2100 0 2100 1.4 20 Voluntari Ora 2240 1 2240 0 2240 Subtotal Resurse umane 16940 0 16940 2. Transport 2.1. Transport: benzina Luna 9 210 1890 0 1890 Subtotal Transport 1890 0 1890 3. Echipamente si accesorii 3.1 Autoturism buc 1 8000 0 8000 8000 3.2 Piese schimb autoturism Trim 3 150 450 0 450 3.3 Asigurare auto an 1 47 47 0 47 3.4 Calculator Buc 2 800 1600 0 1600 3.5 Birou buc 4 50 200 0 200 3.6 Imprimanta buc 1 200 200 0 200 3.7 Telefon fix buc 1 10 10 0 10 3.8 Telefon mobil buc 3 100 300 0 300 3.9 Televizor buc 1 350 350 0 350 3.10 DVD buc 1 250 250 0 250 3.11 Sistem audio buc 1 300 300 0 300 3.12 Scaune buc 15 20 300 0 300 3.13 Dulap buc 2 50 100 0 100 3.14 Mocheta mp 20 15 300 0 300 Subtotal Echipamente si accesorii 4407 8000 12407 4. Sediu/costuri strict aferente proiectului 4.1 Chiria sediu luna 9 300 0 2100 2100 4.2 Inchiriere microbuz zi 7 100 700 0 700 4.3 Inchiriere sala conferinta ora 128 25 0 3200 3200 4.4 Consumabile luna 9 150 1350 0 1350 4.5 Cost abonament telefon fix luna 9 60 540 0 540 4.6 Cost abonamente telefoane mobile (3) luna 8 45 360 0 360 4.7 Intretinere sediu luna 9 100 900 0 900 4.8 Abonament internet luna 9 50 450 0 450 Subtotal Sediu/costuri strict aferente proiectului 4300 5300 9600 5. Alte costuri/Servicii 5.1 Sprijin financiar acordat familiilor(15) copiilor membrii ai grupului tinta luna 6 450 2700 0 2700 5.2 Editarea de articole in ziarele locale bilunar 14 27 378 0 378 5.3 Pliante-brosuri buc 7000 0,30 2100 0 2100 5.4 Emisiuni radio ora 12 300 3600 0 3600 5.5 Conferinte cu reprezentantii comunitatii locale conf 3 175 525 0 525 5.6 Rechizite scolare buc 15 90 1350 0 1350 5.7 Afise buc 1000 1 1000 0 1000 5.8 Premii pentru concurs (carti ) buc 20 10 200 0 200 5.9 Tabara pentru copii din grupul tinta(15) copil 15 168 2520 0 2520 5.10 Tricouri inscriptinate pentru voluntari buc 30 20 600 0 600 5.11 Achizitionarea de documentare cu copii strazii buc 3 45 135 0 135 5.12 Inscrierea copiilor din grupul tinta(15) la o cantina scolara zi 186 45 8370 0 8370 5.13 Plata unui specialist in drept ora 4 70 280 0 280 Subtotal Alte costuri/Servicii 23758 0 23758 6. Costuri totale 51 295 13 300 64 595 19.Surse de finanare anticipate pentru proiect Oferiti informatii cu privire la sursele de finantare anticipate pentru acest proiect. NOTA: pentru contributiile partenerilor evaluati ceea ce pun in proiect in euro si realizati o descriere a contributiei acestora (exemplu : primaria pune la dispozitie un spatiu evaluat la o contributie din partea acesteia la 75euro/luna ; in total aceasta contributie pe 12 luni este de 900 euro). Bugetul asteptat Suma % din suma totala a proiectului 1. contributia solicitata finantatorului 51 295 79.41 2. contributia partenerilor, din care 13 300 20, 58 2.1. DGASPC IASI 3 200 4.95 2.2. PRIMARIA MUN. IASI 10 100 15.05 2.3. partener 3 0 0 2.4. partener 4 0 0 Total general 64 595 100.00 PARTENER 1 : DGASPC IASI : Primul partener in cadru proiectului ar fi DGASPC. In cadru proiectului voi avea nevoie de o sala de conferinte 4 ore pe saptamana timp de 8 luni.DGASPC i-mi va pune la dispozitie sala ,evaluata daca ar fi inchiriat-o la 25 euro pe ora pe o perioada de 128 de ore. In total contributia DGASPC IASI ,ar fi de 25(euro) x128(ore)=3200(euro) PARTENER 2 : PRIMARI MUN. IASI : Al doilea partener in cadru proiectului ar fi primaria municipiului Iasi. Aceasta i-mi va pune la dispozitie un spatiu pentru stabilirea sediului si va achizitiona un autoturism ,care va fi folosit pentru transport in cadru proiectului. De spatiu oferit de primarie pentru sediu voi avea nevoie 9 luni, chiria pe acest spatii fii 300 euro.Primaria va avea o contributie prin oferirea acastui spatiu, pe toata durata proiectului ,de 2100 euro.(9x300=2100) De asemenea Primaria va achizitiona un autoturism si il va pune la dispozitie in cadru proiectului. Pretul autoturismului va fi de 8000 euro cu o amortizare in 5 ani , primaria va contribui cu suma de 8000 euro. In total contributia Primariei mun. Iasi in cadru proiectului va fi de 2100euro+8000euro, adica 10100 euro. 20.Detalierea categoriilor cuprinse n buget Numr nelimitat de pagini. V rugm s detaliati si s justificati costurile mentionate n buget (inclusiv contributia din alte surse). Estimati n bani contributia n natur. 1.RESURSE UMANE .MANAGER(full time) -perioada de angajare este de 9 luni, cu un salari brut de 600 de euro,din care se scad taxele si inpozitele platite de angajator; managerul avand un salari net de 340 euro (este salariu lunar ce in primeste managarul), 340(euro)x 1.3385x1.3325=600(euro) .ASISTENT SOCIAL(full time) -perioada de angajare a asistentului social in cadru proiectului este de 8 luni, cu un salariu brut de 450 de euro pe luna, din care se scad taxele platite de angajator;asistentul social avand un salariu net de 252 euro; 252(euro)x1.3385x1.3325=450(euro) 1.3. PSIHOLOG(full time) -perioada de angajare a asistentului social in cadru proiectului este de 8 luni, cu un salariu brut de 450 de euro pe luna, din care se scad taxele platite de angajator; psihologul avand un salariu net de 252 euro; 252(euro)x1.3385x1.3325=450(euro) CONTABIL (part time) -perioada de angajare a contabilului n cadru proiectului este de 7 luni, el este angajat cu jumate de norm, avand un salari brut de 300 euro , din care se scad texe si imtozite platite de sngajator, contabilul avnd un salariu net de168 euro; 168 (euro) x 1.3365 x 1.3325=300 euro sum solicitat VOLUNTARI -am nevoie de 20 de voluntari , pe o perioada de 7 luni; fiecare voluntar va efectua in cadru proiectului 4 ore pe saptamana; in total cei 20 de voluntari vor efectua in cadru proiectului un numar de 2240 de ore; o ora va fi platita voluntarilor cu suma de 1 euro. 4(saptamani) x 4 (ore/saptamana)=16 ore pe luna va efectua un volontar; 16(ore/luna) x 7(luni)=122 ore va efectua un voluntar pe proiect 112(ore) x 20(voluntari)=2240ore vor efectua toti voluntarii in cadru proiectului 2240(ore) x 1 (euro/ora)=2240 euro suma solicitata. 2. TRANSPORT 2.1 BENZINA -voi avea nevoie de 210 euro pe luna pentru benzina pe o perioada de 9 luni; -daca masina consuma in medie 8 litri la 100km ,la un pret estimativ de 1 euro litru de benzina avem 210 litri de benzina pe luna: 210(litri) / 8(litri/100km)=26 ori pot circula 100 de km pe luna 210(euro) x 9 (luni)=1890 euro suma solicitata pentru transport 3. EGHIPAMENTE SI ACCESORII AUTOTURISM -in cadru proiectului vo avea nevoie de un autaturism, autoturismul va fi pus la contributie de parteneri , respectiv Primaria mun. Iasi; -valoarea autoturismului este estimata la 8000 de euro 1(autoturism) x 8000(euro)=8000euro contributia partenerilor PIESE DE SCHIMB AUTOTURISM -unitatea in cazul pieselor de schimb pentru autoturism este trimestru, numarul de unitati va fi 3; -un trimestru va avea 3 luni:3(luni) x 3(trimestre)=9luni pe toata perioada desfasurarii proiectului; piesele de schimb pentru autoturism ar fi reprezentatede: ulei ,baterie ,cauciucuri bujii; suma solicitata pentru piese de schimb pentru autoturism pe trimestru este de 150 de euro 3(trimestru) x 150(euro/trimestru)=450 euro suma solicitata pentru piese de schimb; ASIGURARE AUTOTURISM -voi face asigurare la autoturism pe un an ; o asigurare de 47 de euro; 1(asigurare) x 47(euro)=47 euro sum solicitata pentru asigurarea autoturismului; CALCULATOR -in cadru proiectului voi avea nevoie de 2 calculatoare;fiecare calculator fiind evaluat lao valoare de 800 de euro; 2(calculatoare) x 800(euro)=1600de euro va fi sum solicitata pentru colculator; BIROU -am nevoie de 4 birouri fiecare birou va costa 50 de euro 4(birouri) x 50(euro)=200de euro sum solicitata pentru birouri; IMPRIMANTA -am nevoie de o imprimanta la o valoare de 200 de euro; 1(inprimanta) x 200(euro)=200 euro sum solicitata pentru imprimanta; TELEFON FIX -un telefon fix in valoare de10 euro; 1(telefon) x 10(euro)=10 euro sum solicitat pentru telefon fix; TELEFON MOBIL -voi avea nevoie de 3 telefoane mobile pentru fiecare angajat in cadru proiectului (manager, asistent social, psiholog) telefoanele estimate la o valoare de 100 euro fiecare; 3(telefoane) x 100(euro) =300 euro sum solicitat pentru telefoane mobile; TELEVIZOR -un televizor in valoare de 350 de euro; 1(televizor) x 350(euro)=350 de euro sum solicitat pentru televizor; DVD -un DVD la o valoare de 250 de euro- 1 x 250 (euro)= 250 euro suma solicitat; SISTEM AUDIO -un sistem audio in valoare de 250 euro; 1(sistem audio) x 250(euro)=250 euro sum solicitat; SCAUNE -15 scaune in valoare de 20 euro scaunul- 15 x 20(euro)=300 euro sum solicitat; 3.13 DULAP -am nevoie pentru a dota sediu de doua dulapuri, costul unui dulap fiind de 50 euro; 2(dulap) x 50(euro)=100euro sum solicitat pentru dulapuri; MOCHET -am nevoie de o mochet cu o suprafat de 20 mp evaluat la 15 euro/mp; 20(mp) x 15(euro)=300 euro sum solicitat pentru achizitia unei mochete; 4. SEDIU / COSTURI STRICT AFERENTE PROIECTULUI 4.1 CHIRIA SEDIU -voi avea nevoie de un sediu pe perioada desfsurrii proiectului proiectului(9 luni); -primaria municipiului Iasi I-mi va pune la dispozitie un sediu , cu o chirie evaluata pe lun la300 de euro; 9(luni) x 300(euro)= 2100 euro va fi contributia primriei Iasi pentru plata chiriei; 4.2 INCHIRIERE MICROBUZ -voi avea nevoie de un microbuz pentru transportul copiilor din grupul tint pe o perioad de 7 zile; -o zi de inchiriat un microbuz ar fi evaluat la 100 de euro; 7(zile) x 100(euro)=700 euro sum solicitat pentru a inchiria un microbuz; 4.3 INCHIRIERE SAL DE CONFERINTA -voi avea nevoie de osal de conferinte 4 ore pe sptmn timp de 8 luni; -sala va fi pusa la dispozitie de DGASPC IASI, evaluat la 25 euro pe or; 4(ore) x 4(sp/lun)=16 ore pe lun; 16(ore) x 8(luni) =128 ore in total; 128(ore) x 25(euro/or)=3200 euro contributia partenerilor; CONSUMABILE -voi avea nevoie de consumabile in cadru proiectului in valoare de 150 euro pe lun; consumabilile presupunand urmatoarele: dosar plastic ,20 buc folii plastic ,1 set (100 bucati) agende ,4 buc foi inprimanta ,4 baxuri su port instrumente de scris, 4 buc pixuri , 20 buc creioane , 20 buc marchere ,4 buc lipici ,4 buc agrafe de birou ,4 cutii capsator ,4 buc perforator , 4bucati ton imprimanta ,1 buc rigle ,4 buc plicuri mari, 50 buc plicuri mici , 100 buc CD uri , 100 suport CD-uri ,4 buc TOTAL 150 EURO 8(luni) x 150(euro)=1200 euro sum solicitat pentru consumabile; COST ABONAMENT TELEFON FIX -un abonament pentru telefonul fix in valoare de60 euro; voi avea nevoie de abonament latelefonul fix o perioad de 9 luni; 9(luni) x 60(euro pe luna)=540 euro sum solicitat pentru abonament telefon fix; COST ABONAMENT TELEFON MOBIL -am nevoie de 3 abonamente de telefon mobil pe o perioad de 8luni; costul unui abonament de mobil in valoare de 45 de euro; 8 (luni) x 45(euro)=540 euro sum solicitat pentru abonament telefon mobil; INTRETINEREA SEDIULUI -voi avea nevoie lunar de 100 de euro pentru a intretine sediu lunar ; - perioada pe care cer aceast sum este de 9 luni; -cheltuielile de intretinere ele sediului presupun: nclzirea; curentul precum si cheltueli de intretinere igienico-sanitare(hrtie igienic,saci menajeri, solutie wc. etc); 9(luni) x100 (euro/luna)=450 ,euro sum solicitat pentru ntretinerea sediului; ABONAMENT INTERNET -am nevoie de abonament la internet pe o perioad de 9 luni, un abonament n valoare de 50 euro 9(luni) x 50 (euro/lun)=450 euro pe lun sum solicitat pentru abonament internet; 5. ALTE COSTURI / SERVICII 5.1 SPRIJIN FINANCIAR ACORDAT FAMILIILOR CELOR 15 COPII DIN GRUPUL TINTA -doresc s ofer un sprijin financiar valoare de 30 de euro /luna celor 15 familii ale copiilor din grupul tint; perioada in care doresc s ofer acest sprijin este de 6 luni; 15 familii a cte 30 de euro pe lun nseamn 450 euro pe lun pentru toate familiile 6(luni) x 450(euro /lun)=2700 euro sum solicitat pentru sprijin financiar; 5.2 EDITAREA DE ARTICOLE IN ZIARELE LOCALE -voi edita in ziarele locale de doua ori pe lun articole; -costul unui articoleste de 27 euro; voi edita articolele pe o perioad de 7 luni; 2(art./lun) x 7(luni)=14 articole n total; 14(articole) x 27(euro)=378 euro sum solicitat pentru editarea de articole; 5.3 PLIANTE/ BROSURI -in cadru campaniei de informare voi avea nevoie de 7000 de pliante -costul unui pliant este de 0,30 euro; 7000(pliante) x 0.30(euro/pliant)=2100 euro sum solicitat pentru editarea pliantelor; 5.4 EMISIUNI RADIO -voi efectua emisiuni radio la posturile locale ,1 or pe sptnn pe perioada desfsurrii campaniei de informare de 3 luni; -costul unei ore de emisie radio este de 300 de euro; -n 3 luni vom avea 12 ore de emisiuni radio; 12(ore) x 300(euro/or)=3600euro sum solicitat pentru emisiuni radio; 5.5 CONFERINTE CU REPREZRNTANTII COMUNITATII LOCALE -voi avea o ntlnire pe lun cu reprezentanti ai comunitatii locale pe lun ,pe perioada desfsurrii campaniei de informare; - n total voi avea 3 conferinte, costul unei conferinte fiind de 175 euro 3(conferinte) x 175(euro/conf.)=525euro sum solicitat pentru conferinta; -costurile conferintei presupun: achizitionarea de buturi rcoritoare pentru invitati; aperitive pentru invitati; editarea invitatiilor; editarea de afise care s anunte conferinta; 5.6 RECHIZITE SCOLARE] -rechizite scolare pentru cei 15 copii din grupul tint, rechizitele vor fi n valoare de 90 de euro; 15(copil) x 90(euro/copil)=1350 euro sum solicitat pentru rechizite scolare; AFISE -voi realiza n cadru campaniei de informare 1000 de afise, costul unui afis este de 1euro; -dimensiunea afiselor 40ltine pe 60 lungime; 1000(afise) x 1 (euro/afis)=1000euro sum solicitat pentru afise; PREMII PENTRU CONCURS -ca si premii pentru concurs voi oferi 20 de crti , crtile vor fi estimate la 10 euro bucata; 20 (crti) x 10(euro/carte)=200 euro sum solicitat pentru achizitia de crti; TABARA PENTRU CPOII DIN GRUPUL TINTA -pentru cei 15 copii din grupultinta voi organiza o tabr de 7 zile; -pretul unei zii de tabr pentru un copil este de 27 euro, 7 zile x 27 euro/zi=168 eurode copil in 7 zile de tabr; 15(copii) x 168(euro/copil)=2520 euro sum solicitat pentru tabra copiilor; TRICOURI INSCRIPTIONATE PENTRU VOLUNTARI -voi cumpr30 de tricouri inscriptionate,costul unui asfel de tricou va fi de20 euro; 30(tricouri) x 20(euro)=600 sum solicitat pentru tricouri; ACHIZITIONAREA DE MICRO FILME CU COPII STRAZII -3(micro-filme) x 45(euro)=135 euro sum solicitat pentru micro- filme; INSCRIEREA COPIILOR LA OCANTINA SCOLARA -15 (copii) x 3 euro/zi =45 euro/zi copii vor fi inscrisi la cantina o perioada de 186 zile .6 (luni)x 31 zile/luna=186 zile total 186 zile x 45 euro/zi =8370 .Suma solicitata 15.13 PLATA UNUI SPECIALIST IN DREPT voi avea nevoie de serviciile unui specialist in drept 4 ore ;o ora evaluata la 70 de euro 4 (ore)x 70 euro/ora = 280 euro suma solicitata pentru plata specialistului in drept .