Sunteți pe pagina 1din 62

Drept penal general II

UNITATEA DE INFRACTIUNE:
I. UNITATEA NATURALA exista atunci cand caracterul unitar al infractiunii este determinat de nsi natura actului de executare II. UNITATEA LEGALA exista cand unitatea infractiunii este rezultatul vointei legiuitorului care reuneste in coninutul infractiunii acte sau actiuni care altfel ar avea o existen de sine stttoare

I. UNITATEA NATURALA:
Forme: 1. Infractiunea simpla 2. Infractiunea naturala colectiva 3. Infractiunea continua 1. Infractiunea simpla: Cand infractiunea presupune un singur act de executare si o singura urmare, care survine imediat 2. Unitatea naturala colectiva: Actiunea din structura infractiunii este alcatuita dintr-o pluritate de acte de executare, acte susceptibile de o singura incadrare juridic Conditii de existenta: 1. Unitatea de actiune a. Unitatea manifestarii de vointa toate actele de executare trebuie sa vizeze realizarea aceluiai scop b. Unitatea spatio-temoprara toate actele de executare trebuie sa fie savarsite in aceeasi imprejurare, fara intrerupere (sa nu existe intreruperi nefiresti, care sa nu tina de comiterea faptei) c. Omogenitatea materiala a actelor de executare actele de executare trebuie sa fie de aceeasi natura (nu trebuie ca toate s produc si aceelasi rezultat) 2. Omogenitatea juridica toate actele de executare sa fie susceptibile de aceeasi incadrare juridica (fiecare act din structura aciunii unice trebuie s aib un corespondent in aceeai norm de incriminare) - Nu exclude incadrarea unor acte in forma de baza a infractiunii si a altora in forma agravata ex.: unele fapte in timpul zilei, altele in timpul noptii; ex.: furt care incepe ziua si se continua seara - ncadrarea juridic se va face n funcie de forma cea mai grav (n spe, furt calificat) iar la individualizarea judiciar a pedepsei se va ine seama c unele acte au fost comise n timpul zilei - Nu exclude incadrarea unor acte ca infractiune consumata si a altora ca tentativa

Nu este incompatibila cu modalitati diferite de comitere ale actelor de executare in cazul infractiunii cu continut alternativ. In schimb omogenitatea juridica nu este compatibila cu realizarea unor continuturi alternative, in cazul infractiunii cu continuturi alternative 3. Unitatea de subiect activ si pasiv In legatura cu unitatea de subiect pasiv parerile sunt: - Opinia majoritara: conditia unitatii de subiect pasiv se analizeaza diferit dupa cum este vorba de infractiuni contra persoanei sau contra patrimoniului - Infractiuni contra persoanei se considera ca toate actele trebuie sa fie inderptate impotriva aceluiasi subiect pasiv (hotararea se ia impotriva persoanei) - Infractiui contra patrimoniului se admite existenta unitatii naturale colective si atunci cand actele de executare sunt indreptate impotriva unor subiecte pasive diferite (intereseaza bunul nu proprietarul), fiind ca aduce atingere unei valori sociale unice, respective patrimoniul - Exceptie: cand infractiunile contra patrimoniului sunt complexe (talharia, pirateria, ultrajul) pluralitatea de subiecte pasive genereaza pluralitate de infractiuni care se retin in concurs, deoarece infractiunile respective au obiect juridic complex, fiind ocrotit atat patrimoniul, cat si persoanele - Exista infractiuni contra patrimoniului in care hotararea infractionala se ia in legatura cu subiectul pasiv, proprietarul, dupa cum exista infractiune contra persoanei in care identitatea subiectului pasiv este irelevanta (ex.: violare de domiciliu) - Opinia Streteanu: intotdeauna unitatea naturala colectiva impune unitatea subiectului pasiv Forma de vinovatie: - Se poate comite cu orice forma de vinovatie - Toate actele din structura sa trebuie sa fie comise cu aceeai forma de vinovaie (dac unele dintre actele de executare componente au fost comise cu intenie iar altele din culp nu va exista unitate natural colectiv, ci concurs de infraciuni) Mod de sanctionare: - Nu presupune un tratament sanctionator special SEMINAR 1: INFRACTIUNE SIMPLA: Act de executare1-->Actiune1-->Infractiune UNITATE NATURALA COLECTIVA: Act de executare 1+Act de executare 2+Act de executare 3-->Actiune-->Infractiune INFRACTIUNE CONTINUATA: Act de executare 1-->Actiune 1 Act de executare 2-->Actiune 2 -->Infractiune Act de executare 3-->Actiune 3 (determinate de aceeasi cauza)

PLURALITATE DE INFRACTIUNI: Act de executare 1-->Actiune 1-->Infractiune 1 Act de executare 2-->Actiune 2-->Infractiune 2 -->Concurs de infractiuni (determinate de alte cauze)

3. Infractiunea continua
Actiunea sau inactiunea din structura infractiunii este prelungita in mod natural, dupa consumare, pana la interventia unei forte contrare Condiii de existen: Existena unui act de executare care se prelungete n timp Unitatea elementului subiectiv - prelungirea n timp a aciuni sau inaciunii infracionale trebuie sa se datoreze voinei agentului - Manifestarea de voin iniial, ce a caracterizat momentul consumrii, s-a meninut pe ntreaga durat a aciunii sau inaciunii Epuizare: - Se considera epuizata la momentul interventiei unei forte contrare - Sursa fortei contrare poate fi: vointa faptuitorului, interventia autoritatii, interventia altei personane, hotarare judecatoreasca de condamnare (chiar si nedefinitiva) Forme: 1. Infractiuni continue permanente cand activitatea infractionala este desfasurata fara intrerupere, care nu necesita interventia faptuitorului pentru prelungirea activitatii infractionale - Orice intrerupere are valoarea unei epuizari a infractiunii, iar reluarea activitatii infractionale inseamna savarsirea unei noi infractiuni continue (ex.: detinere ilegala de droguri, arme; evadarea, dezertarea) 2. Infractiuni continue succesive cand activitatea infractionala este susceptibila de intreruperi care sunt determinate de insasi natura activitatii infractionale - Aceste intreruperi sunt firesti si nu afecteaza unitatea infractiunii continue, deoarece nu presupune o noua hotarare infractionala (ex.: portul illegal de uniforma, poate fi interupt noaptea si reluat dimineata; furt de curent) Utilitate practica: Infractiuni continue succesive: - Intreruperi firesti intre actele de executare - infractiune continua in forma continuat (??? In suport de curs, forma continuat este la permanente) - Intreruperi nefiresti intre actele de executare - concurs intre doua infraciuni continue successive Infractiuni continue permanente - orice ntrerupere rupe unitatea (e concurs ntotdeauna, nu mai poate fi o singura infractiune) Data comiterii: - Se aplica legea in vigoare de la momentul epuizarii infractiunii continue

II. UNITATEA LEGALA:


Forme: 1. Infractiunea continuata 2. Infractiunea complexa 3. Infractiunea de obicei 4. Infractiunea de simpla repetare 5. Infractiunea progresiva 1. Infractiunea continuat Forma unitatii legale de infractiune caracterizata prin savarsirea de catre aceeasi persoana, la interval de timp diferite, in realizarea aceleasi hotarari infractionale a unor actiuni sau inactiuni care prezinta fiiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni (ex.: furtul de material de constructii de pe un santier, prin acte repetate de sustragere de catre aceelasi infractor) Condiii de existen: Unitate de subiect activ i pasiv (este indeplinita conditia si atunci cand aceeasi persoana savarseste unele acte in calitate de autor si altele in calitate de complice) Pluralitatea aciuni sau inaciuni (este indeplinita conditia si atunci cand unele acte de executare sunt consumate, iar altele au ramas in forma de tentativa; sau in cazul actelor de executare realizate unele in varianta tip, iar altele in varianta calificata a acelei infractiuni) - Intreruperi nefiresti intre actiuni (actele de executare trebuie savarsite la interval de timp nici prea scurte, nici prea lungi) Omogenitate juridic - aciunile comise la diferite intervale de timp trebuie sa alcatuiasc coninutul aceleiai infraciuni Unitate de rezoluie infractional Condiii fundamentale (rezoluie infracional) 1. Trebuie sa fie determinat - presupune ca autorul trebuie sa aib o reprezentare de ansamblu a activitii pe care urmeaz sa o desfoare (nu presupune o planificare riguroas, dar nici una prea general) 2. Trebuie s fie anterioar nceperii comiterii infraciunii Infraciuni care nu pot fi svrite in forma continuat: 1. Infraciunile din culp 2. Infraciunile cu rezultat indivizibil/definitiv (valoarea social dispare prin comiterea infraciunii; ex.: omor). Este posibil tentativa in forma continuat; ex.: inculpatul ncearc s ucid victima prin otrvire, administrndu-i cantitati putine de otrav de mai multe ori, ulterior fiind descoperit (tentativ relativ improprie de omor + tentativ relativ improprie de omor + tentativ relativ improprie de omor = tentativ continuat). Daca autorul i prefigureaz eecul exista unitate de rezoluie si este infractiune continuat 3. Infractiunile de obicei (pentru c actele, privite izolat, svrite dup infraciunea de obicei, nu alctuiesc coninutul aceleiai infraciuni). Excepie: in msura in care la diferite intervale de timp, intractorul svrete grupuri de acte (infraciuni de obicei); ex.: act, act, act - pauz - act, act, act - pauz - act, act, act 4. Infraciunile preterintenionate ???

- Rezultatul mai grav nu apare ca urmare a ultimului act, ci a tuturor actelor cumulate ca i ansamblu (argument in favoarea existenei formei continuate) si autorul nu tia de rezultatul mai grav produs victimei - Dac nu se pot svri in form continuat infraciuniile din culp, nu se pot svri in form continuat nici cele preterintenionate (argument mpotriva existentei formei continuate) Forma de vinovatie: - Doar intentie (sau preterintentie-Streteanu) Mod de sancionare: Cauz de agravare facultativ a rspunderii penale Se poate aplica o pedeaps pana la maximul special, iar daca acest maxim este nendestultor se poate aplica i un spor de pn la 5 ani (in cazul nchisorii), sau jumtate din maximul special (in cazul amenzii) Aplicarea pedepsei se face ntr-o singur etap (fara a fi evidentiat sporul) Noul cod penal: Infraciunea continuat se poate comite doar mpotriva aceluiai subiect pasiv Sanctiune: rmne o cauz de agravare facultativ dar se reduce efectul acesteia - Sporul aplicabil este de cel mult 3 ani (in cazul nchisorii) - Sporul aplicabil este de cel mult 1/3 din maximul special (in cazul amenzii) 2. Infraciunea complex Atunci cnd n coninutul ei se absorbe o aciune sau inaciune care constituie prin ea nsi o fapt prevzut de legea penal Forme: 1. Infractiune complexa forma tip este format din reunirea de catre legiuitor a doua infractiuni ditincte si crearea a unei a treia deosebite de cele inglobate (ex.: tlhria) 2. Infractiunea complexa ca varianta agravanta infractiunea complexa este o variant calificata a unor infractiuni simple, create prin absorbirea in continutul su a unor fapte ce reprezinta continutul unor alte infractiuni (ex.: violul care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei) - Nu orice infractiune calificata este si o infractiune complexa Structur: Obiect juridic: cel puin dou valori sociale: - Valoare principal - obiect juridic principal - Valoare secundar - obiect juridic secundar Ex.: infraciunea de tlhrie: - Obiect juridic principal: patrimoniu - Obiect juridic secundar: Integritate corporal Excepie: obiectul juridic poate s cuprind aceeai valoare social Subiect:

- Unitate de subiect activ - Nu este necesar unitatea de subiect pasiv Aciunea: poate sa cuprind in structura ei o singur aciune, sau doua aciuni diferite Condiii de existen: 1. Caracterul necesar al absorbiei - Presupune ca infraciunea absorbant (complex) nu se poate svri niciodat fr comiterea infraciunii absorbite - Necesitatea absorbiei se analizeaz in abstracto 2. Caracterul determinat/determinabil al faptei absorbite - Fapta absorbit are un caracter determinat atunci cnd legiuitorul prevede explicit in norma de incriminare a infraciunii complexe care sunt faptele pe care aceasta le absoarbe - Fapta absorbit are un caracter determinabil atunci cnd nu este prevzut explicit in norm, dar poate fi identificat prin interpretarea normei penale - Dac fapta absorbit nu este nici mcar determinabil nu va exista o infraciune complex, nu va opera absorbia; faptele se vor reine in concurs 3. Diferena de pericol social - Pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea complex trebuie s fie mai mare dect pentru infraciunea pe care o absoarbe Forma de vinovaie: - Poate fi svrit cu orice form de vinovaie Mod de sancionare: - Se pedepsete cu pedeapsa prevzut in norma de incriminare 3. Infraciunea de obicei Presupune svrirea la diferite intervale de timp a mai multor acte care privite izolat nu au relevan penal Caracterul infracional fiind determinat de repetarea acestora astfel nct s indice obinuina Nu are reglementare in partea general a codului penal Condiii de existena: 1. Comiterea la diferite intervale de timp a unor acte de ctre persoana respectiv - Actele trebuie sa aib un caracter omogen 1. Unitatea manifestrii de voin - Trebuie s aib la baz o hotrre infracional generic - Aceast hotrre infracional nu trebuie s fie determinat (diferena fa de infraciunea continuat) 3. Unitate de subiect activ 4. Unitate de subiect pasiv (mai ales in cazul infraciunilor contra persoanei) 5. Irelevana penal a actelor individuale Consumarea infraciunii de obicei: - Se consumna in momentul in care s-au savarsit suficiente acte pentru a indica obisnuinta

Numarul de acte nu este prevazut de lege, se apreciaza de la caz la caz Nu poate avea tentativ si nici nu poate fi comisa in coautorat

Epuizarea infractiunii de obicei: - Se epuizeaza la momentul ultimului act de executare Mod de sanctionare: - Se pedepseste cu pedeapsa prevazuta in norma de incriminare - Nu este cauza de agravare a raspunderii penale 4. -

Infractiunea de simpla repetare:


Se aseamana cu infractiunea de obicei, deoarece ambele presupun comiterea unor acte care privite in mod individual nu au relevanta penala Diferenta fata de infractiunea de obicei este data de faptul ca in cazul infractiunii de simpla repetare, legiuitorul stabileste in mod explicit de cate acte ste nevoie pentru consumarea infractiunii De regula acesta infractiune se consuma la al doilea act de executare Legiuitorul poate sa prevada si un numar mai mare de acte Nu este necesar unitatea de subiect pasiv (deoarece nu se mai pune problema de stabilirea unui obicei, ci de sanctionarea mai severa a celei de a doua nclcre a legii) Ex.: codul silvic: sustragerea e material lemnos daca valoarea pagubei este mai mica decat pretul actual si daca fapta a fost comisa de doua ori intr-un an

SEMINAR 2: 1. Inculpatul a sustras 3 bunuri de mare greutate din incinta unei fabrici, pe care le-a transportat cte unul la maina sa. In seara urmtoare s-a ntors a luat un bun l-a dus acas si l-a aezat in garaj dup care s-a ntors si a luat un alt bun procedand la fel. Dup aceea a mancat, s-a uitat la tv timp de 15 min, dup care a repetat manevra, sustragand dup aceelasi procedeu nc doua bunuri. Pentru ce va rspunde inculpatul - in prima seara: unitate natural colectiv 1 aciune - in a doua seara: unitate natural colectiv + unitate natural colectiv 1 aciune 1 aciune - intre prima seara si a doua seara: ntrerupere nefireasca - in seara a doua, intre prima aciune si a doua aciune: ntrerupere nefireasca - pentru stabilirea rezolutii se analizeaza: mod de operare, natura bunurilor furate, subiectul pasiv 2. Inculpatul trebuia sa ajung la Bucureti pentru a susine un interviu, motiv pentru care s-a decis sa ia maina unui prieten dei nu avea permis de conducere. In aceste conditii a pornit dimineaa din Oradea, s-a oprit in Cluj sa alimenteze, in Sighisoara sa mearg la toaleta si in Braov sa mnnce. A ajuns in Ploieti in jurul dup-amiezei si s-a cazat la un hotel. Noaptea a participat la un carnaval, avnd un costum adus din Oradea. A doua zi dimineaa s-a simit ru

aa ca si-a amnat plecarea cu o zi. Sa se arate pentru ce va rspunde inculpatul in raport de savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice fr permis de conducere, Cunoscand ca la intrarea in Bneasa a fost descoperit de poliia rutier Continua succesiv - din natura infractiunii, poate suporta ntreruperi (sa fie ntrerupere fireasca: infractiune continua in forma continuat; daca ntreruperea este nefireasca concurs intre doua infraciuni continue succesive) Continua permanenta - din natura infractiunii, o ntrerupere ar rupe unitatea (e concurs ntotdeauna, nu mai poate fi o singura infractiune) - Infractiune continu succesiv - Pana la Ploieti ntreruperi fireti - De la Ploieti la Bucureti intrerupere nefireasca - Rezoluia infractional nu este determinat deci nu este infractiune continuat = concurs intre doua infraciuni continue succesive I/2007 ril XXXI/2007 ril 5. Infractiunea progresiva: - Acea forma a unitatii legale de infractiuni, in cazul careia dupa consumare, urmarea se agraveaza in timp, fara o noua interventie din partea faptitorului, determinind o schimbare a incadrarii juridice a faptei - Ex.: lovitura de cutit-->15 zile de ingrijire medicala (loviri si alte violente)-->rana se infecteaza-->30 zile de ingrijiri medicale (vatamare corporala) - Se epuizeaza la momentul producerii ultimei urmari - Se considera comisa la momentul actului de executare (la momentul consumarii) - Excepie (infraciuni cu durat de consumare): - Se aplica legea de la momentul consumrii, nu de la momentul epuizrii (pentru ca autorul nu mai intervine) - Stabilirea formei de pluralitate infractional (concurs, recidiva postcondamnatorie, recidiva postexecutorie) se face tot in raport de momentul consumrii si nu cel al epuizrii Forma de vinovatie: - Orice forma de vinovatie Mod de sanctionare: - Se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta pentru infractiunea cea mai grava

PLURALITATEA DE INFRACTIUNI:
Desemneaza situatia in care aceeasi persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni Forme: 1. 2. 3. 4. Concursul de infractiuni Recidiva Pluralitatea intermediara Pluralitatea nenumita

1.Concursul de infractiuni:
Desemneaza situatia in care aceeasi persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele Conditii de existenta: 1. Savarsirea a doua sau mai multe infractiuni - Trebuie sa indeplineasca trasaturile generale ale infractiunii (tipicitate, antijuridicitate, exigibilitate si pericol social) - Infractiunile pot fi consumate sau ramase in forma de tentativa 2. Unitate de subiect activ - Nu conteaza daca sunt comise direct sau prin participatie 3. Infractiunile sa fie savarsite inainte de a fi intervenit o hotarare definitiva de condamnare pentru vreuna dintre ele - Momentul savarsirii infractiunii - Ex.: Infractiune 1(continua) I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I Epuizare Infractiune 2 (simpla) .Condamnare. -->nu este concurs de infractiuni - Momentul la care hotararea de condamnare devine definitiva - Ex.: Infractiune 1Condamnare 1Infractiune 2 -->nu este concurs de infractiuni (intre infractiunea 1 si 2) Infractiune 1Condamnare1 se desfinteaza pe cale extraordinara..Infractiune 2 .Condamnare 1 - Desfiintarea hotararii trebuie sa priveasca latura penala - Recalcularea pedepsei pentru infractiunea continuata: I I I I I I I Pedeapsa 1 I I I Pedeapsa 1 - Intre Pedeapsa 1 si Pedeapsa 1 nu este concurs de infractiuni - Pedeapsa 1 nu poate fi mai mica decat Pedeapsa 1 4. Cel putin doua dintre infractiuni sa atraga sanctionarea faptuitorului - Este o conditie pentru aplicarea tratamentului sanctionator (nu este o conditie de existenta) - Daca autorul este trimis in judecata numai pentru o infractiune deoarece pentru celelalte sunt incidente cauze de inlaturare a raspunderii penale/cauze de impunitate (ex.:amnistia, lipsa plangerii prealabile, prescriptia etc.) nu este indeplinita conditia de existenta a concursului de infractiuni Formele concursului de infractiuni: 1. Concursul real - atunci cand infractiuneile concurente sunt savarsite prin actiuni asu inactiuni diferite a. Simplu nu presupune o legatura speciala intre infractiunile din structura lui b. Caracterizat presupune o legatura speciala intre infractiuniile din structura lui

i. Conexitate etiologica atunci cand intre infractiunile din structura sa exista o legatura de la mijloc la scop (o infractiune este comisa pentru a inlesni savarsirea altei infractiuni) - Infractiunile din structura lui (mijloc si scop) au la baza intentia sau preterintentia - Hotararea privind infractiunea scop trebuie sa fie anterioara savarsirii infractiunii mijloc - Infraciunea scop trebuie sa poat fi svrit in abstracto si fr consumarea infraciunii mijloc (in caz contrar este infraciune complex) - Este posibil ca in concreto infraciunea scop sa nu poat fi svrit fr comiterea infraciunii mijloc ii. Conexitate consecventionala atunci cand infractorul svrete o infraciune, pentru a ascunde o alt infraciune svrit anterior. Prima infractiune din structura concursului poate sa fie comisa cu orice forma de vinovatie, in vreme ce a doua trebuie sa aiba la baza intentia - Hotararea privind savarsirea celei de a doua infractiune poate lua nastere atat inainte cat si dupa comiterea primei fapte (de regula) Exceptii: Hotararea privind a doua infractiune, ia nastere intotdeauna dupa comiterea faptei in doua situatii 1. Atunci cand prima infractiune este savarstia din culpa 2. Atunci cand cea de a doua infractiune este susceptibila sa o absoarba in mod natural pe prima (ex.: infraciunea de omor absoarbe in mod natural infraciunile de vtmare corporal produse anterior decesului, daca hotrrea infracional a fost luat pentru omor) - In caz de absorbtie naturala nu este concurs 2. Concursul ideal o singura atiune care datorita urmarilor intruneste elementele constitutive a mai multor infractiuni (ex.:conducere fara permis in stare de ebrietate) - Daca eliminand actiunea din infractiune, nu mai este infractiune, avem concurs ideal Forme dup natura infraciunilor: - Omogen atunci cand in structura sa intra fapte de aceeasi natura - Eterogen atunci cand in structura sa intra infractiuni diferite Mod de sanctionare: Sisteme de sanctionare a concursului de infractiuni: 1. Sistemul cumulului aritmetic potrivit acestui sistem se stabileste cate o pedeapsa pentru fiiecare infractiiune si apoi adunam pedepsele, redand pedeapsa rezultanta - Cumul aritmetic nelimitat se executa o pedeapsa egala cu suma pedepselor stabilite indiferent care ar fi acesta - Cumul aritmetic limitat se aplica o pedeapsa egala cu suma pedepselor stabilite, dar fara a depasi un anumit plafon maxim 2. Sistemul absorbtiei potrivit acestui sistem se executa doar pedeapsa pentru infractiunea cea mai grava, considerandu-se ca aceasta le absoarbe pe celelalte 3. Sistemul cumulului juridic potrivit acestui sistem se stabileste cte o pedeapsa pentru fiiecare infractiune dupa care se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi majorata in anumite limite

- Majorarea poate sa fie obligatorie sau facultativa; fixa sau variabila - Codul penal in vigoare prevede pentru concursul real si ideal sanctionarea potrivit sistemului cumulului juridic cu spor facultativ si variabil - Presupune doua etape: Etapa I.: se individualizeaza pedepsele pentru fiiecare infractiune, facandu-se abstractie de celelalte infractiuni

Etapa I.: I1 P1=4(1-5)

I2 P2=4(2-7)

I3 P3=4(3-10)

Etapa II.: 1. Pedeapsa de baza=P3 2. Pedeapsa rezultanta 1. Pedeapsa de baza: 4 2. Max. Pedeapsa de baza: 6 3. Max. Pedeapsa de baza + Spor: 6+2 Etapa II.: 1. Se alege pedeapsa de baza (pedeapsa cea mai grea dintre pedepsele stabilite in prima etapa in functie de specie, durata) - Daca toate pedepsele au aceeasi durata pedeapsa de baza va fi pedeapsa cu maximul special cel mai ridicat) 2. Se stabileste pedeapsa rezultat (3 posibilitati) 1. Instanta poate sa considere ca pentru intregul concurs este suficienta pedeapsa de baza (daca e diferenta mare intre pedepse) 2. Instanta poate sa stabileasca o pedeapsa rezultanta ridicata inspre maximul special al pedepsei de baza 3. Instanta poate sa stabileasca o pedeapsa rezultanta formata din maximul pedepsei de baza plus un spor In cazul pedepsei cu inchisoarea sporul este de pana la 5 ani In cazul pedepsei cu amenda sporul este de pana la jumatate din maximul special Daca pentru una dintre infractiuni s-a stabilit o pedeapsa cu detentiunea pe viata, se aplica doar detentiunea pe viata (sanctiune potrivit sistemului absorbtiei) Daca avem o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda, se aplica pedeapsa cu inchisoarea, la care instanta poate adauga in tot sau in parte pedeapsa amenzii Daca s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoarea si mai multe pedepse cu amenda se contopesc separat pedepsele de aceeasi natura, dupa care la rezultanta pedepselor cu inchisoarea se poate aduga in tot sau in parte rezultanta pedepselor cu amenda

Inchisoare 1 R(i) R=R(i)+1/n R(a)

Inchisoare2

Amenda1 R(a)

Amenda2

Limitele pedepsei in caz de concurs: Exista cel putin trei limite pe care pedeapsa rezultanta nu le poate depasi: 1. Pedeapsa rezultanta trebuie sa fie intotdeauna mai mica sau egala cu suma pedepselor concurente: RP1+P2++Pn (art.34 al.2 CP) 2. Pedeapsa rezultanta nu poate fi niciodata mai mare decat maximul special al pedepsei de baza plus sporul de 5ani (sau 1/2 din maxim la amenda) aplicabil: RMax(Pb)+Spor (art. 34 CP) 3. Atunci cnd pentru nici una dintre faptele concurente maximul special nu depete 10 ani, pedeapsa rezultant nu poate depi 25 ani, indiferent de cauzele de agravare (art. 80, al. 3 CP) Pn<10 ani, Rf25 ani - Daca pentru cel puin una dintre faptele concurente, legea prevede o pedeapsa mai mare de 10 ani, pedeapsa rezultanta nu poate depi 30 ani (maximul general al pedepsei nchisorii) Cand infractiunile concurente nu sunt judecate toate odata (art. 36 CP, judecarea separata): - Situatia in care pedepsele pentru infractiunile concurente au facut obiectul unor contopiri partiale separate Ex.: O instanta: I1 I2 | I3 I4: Alta instanta P1(4) P2(3) | P3(7) P4(2) R1(4+2Spor) R2 (7+1Spor) I1 P1(4) I2 P2(3) I3 P3(7) I4 P4(2) =Rezultanta

Contopirea nu se face intre rezultantele partiale, ci intre pedepsele stabilite pentru infractiunile concurente

Sporul: Situatia sporului este diferita dupa cum pedeapsa de baza pe langa care a fost aplicat la contopirea partiala ramane sau nu pedeapsa de baza la contopirea finala 1. Pedeapsa de baza ramane aceeasi: sporul aplicat pe langa acea pedeapsa de baza trebuie mentinut sau poate fi majorat (dar nu poate fi redus sau inlaturat) I1 P1(4) I2 | P2(3) | R1=4+2 I3 P3(7) I4 P4(2) R2=7+1 -->aceelasi Pedeapsa de baza

2. Pedeapsa de baza pe langa care a fost aplicat sporul nu mai ramane pedeapsa de baza la contopirea finala: in acest caz instanta poate sa individualizeze sporul

cum doreste (mentine, majora, reduce sau inlatura), cu conditia ca rezultanta finala sa nu fie mai mica decat vreuna din rezultantele partiale (initiale) I1 I2 | P1(4) P2(3) | Alta P(b)-R1(4+2) RnR1 sau R2 Noul cod penal: - Pastreaza unitatea de regim sanctionator pentru ambele forme ale concursului, numai ca sanctionarea sa va face, de regula, potrivit cumulului juridic cu spor obligatoriu - Algoritmul de sanctionare va presupune stabilirea unei pedepse pentru fiecare pedeapsa concurenta, dupa care se va aplica pedeapsa de baza, la care se adauga obligatoriu un spor de 1/3 din suma celorlalte pedepse I1 I2 In P1 P2 Pn P(b) R=P1(Pb)+1/3(P2+P3++Pn) In cazul in care s-a stabilit o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda se aplica cumulul aritmetic, la pedeapsa inchisorii se adauga in intregime pedeapsa amenzii I3 P3(7) I4 P4(2) R2(7+1)

Situatia in care in locul pedepsei cu inchisoarea, ca pedeapsa rezultanta se poate aplica pedeapsa detentiunii pe viata - Este posibil daca sunt indeplinite simultan doua conditii: 1. Rezultanta aplicata conform algoritmului mentionat sa fie de cel putin 40 de ani: P1(Pb)+1/3(P2+P3++Pn)40 ani 2. Pentru cel putin una dintre infractiuni, pedeapsa legala sa fie de cel putin 20 de ani: Max(Px)20 ani

2. Recidiva
Forme: In functie de momentul comiterii celei de a doua infractiuni: - Recidiva postcondamnatorie presupune savarsirea unei noi infractiuni dupa o condamnare definitiva, inainte, in timpul executarii sau in stare de evadare - Recidiva postexecutorie presupune savarsirea noii infractiuni dupa executarea sau considerarea ca executata a primei infractiuni In functei de termenul recidivei: - Recidiva mare presupune existenta la primul termen a unei condamnari cu inchisoarea, strict mai mare de 6 luni (sau detentiune pe viata)

Recidiva mic presupune la primul termen cel putin 3 condamnari succesive la pedeapsa cu inchisoarea de pana la 6 luni

1. Recidiva mare postcondamnatorie: presupune situatia in care o persoana condamnat la pedeapsa inchisorii, strict mai mare de 6 luni, sau detentiune pe viata, savarseste inainte de inceperea executarii, in timpul executarii, sau in stare de evadare o noua infractiune pentru care legea prevede inchisoare mai mare de 1 an, sau detentiune pe viata Conditii de existenta: Termenul 1: 1. Condamnare definitiva 2. Condamnarea sa prevada o pedeapsa (concret aplicata) cu inchisoarea, strict mai mare de 6 luni, sau detentiunea pe viata 3. Condamnarea sa nu se numere printre cele prevazute de art. 38 CP (infractiuni comise in timpul minoritatii; infractiuni din culpa; fapte dezincriminate; infractiuni amnistiate; infractiuni pentru care a intervenit, sau s-a implinit termenul de reabilitare) 4. Pedeapsa aplicata sa nu fi fost executata sau considerate ca executata 5. Infraciunile ce compun acest termen sa fie intenionate sau preterintenionate Cand pedeapsa de la primul termen a fost aplicata pentru un concurs de infractiuni, in structura caruia sunt si fapte intentionate si fapte din culpa, se va putea retine starea de recidiva daca cel putin pentru una din infractiunile intentionate s-a aplicat o pedeapsa mai mare de 6 luni - Dac pentru toate infraciunile s-au stabilit pedepse mai mici sau egale cu 6 luni, dar sunt toate intenionate i rezultanta lor depete 6 luni, avem recidiv - Daca pentru nici una din infractiunile intentionate nu s-a stabilit o pedeapsa mai mare de 6 luni, nu se va putea retine starea de recidiva Excepie: poate exista recidiv si n aceast situaie, daca au existat contopiri pariale si o rezultanta parial stabilit doar pentru unele sau toate infraciunile intenionate depete deja 6 luni Termen 2: 1. Trebuie sa avem o pedeapsa prevazuta de lege (nu concret aplicata) cu inchisoare mai mare de un an sau detentiune pe viata (maximul special prevazut de lege sa fie mai mare de un an) 2. Infractiunea comisa sa nu se numere printre cele prevazute de art. 38 CP 3. Infractiunea de la termenul 2 sa fie savarsita nainte de inceperea executarii, in timpul executarii sau in stare de evadare 4. Infraciunile ce compun acest termen sa fie intenionate sau preterintenionate Daca la termenul 2, pedeapsa prevzut de lege este nchisoarea mai mare de un an alternativ cu amenda, exist recidiv.

- Se aplica restul rmas neexecutat din pedeapsa nchisorii de la primul termen la care se poate aduga amenda, n tot sau n parte Mod de sanctionare: Recidiva postcondamnatorie se sanctionaeaza pe baza sistemului cumulului juridic cu spor facultativ si variabil, spor care in cazul pedepselor cu inchisoarea este de pana la 7 ani 1. Cand ambii termini sunt formati dintr-o singura infractiune: 1. In timpul executarii (infractiunea de la termenul 2):

R=(P2P1) P1 Pedeapsa pentru noua infractiune se contopeste cu restul ramas neexecutat din prima pedeapsa la data comiterii celei de a doua infractiuni, scazand apoi ceea ce s-a executat din momentul comiterii noii infractiuni si pana la momentul contopirii 1. Noua infractiune este comisa inainte de inceperea executarii primei pedepse: -

R=(P2P1) P1 2. Noua infractiune este savarsita in stare de evadare:

R=[P2(P1+E)] P1 Rezultanta: contopim pedeapsa P2 in conditiile recidivei cu P1' si pedeapsa pentru evadare In cazul evadarii din arestul preventiv nu se va aplica aceast regul

1.Cand primul termen al recidivei este format dintr-un concurs de infractiuni: I1 P1 | I4 | P4 | R ------------ox--------->P4 R - restul neexecutat din rezultanta de la primul termen in momentul comiterii noii infraciuni La primul termen operam cu rezultanta (nu cu pedepsele inintiale), pastrand aceelasi algoritm I2 P2 I3 P3

3.Cand al doilea termen al recidivei este format dintr-un concurs de infractiuni: I1(P1) | | I2 P2 I3 P3

R=(P2P1)(P3P1) - Fiecare dintre infraciunile concurente se contopesc potrivit recidivei pe rnd cu restul rmas neexecutat din prima pedeapsa la momentul comiterii noii infraciuni. Apoi rezultantele se contopesc potrivit concursului de infraciuni - Contopire potrivit regululor recidivei (se scade ce s-a executat) - Contopire portivit regululor concursului de infractiuni - Se valorifica intai regulile privind sanctionarea recidivei si apoi se aplica regulile concursului de infractiuni Noul Cod Penal: - Nu mai exista distincie ntre recidiva mica si recidiva mare (dispare recidiva mica) - La termenul 1 pedeapsa trebuie sa fie mai mare de 1 an sau detentiune pe viata - La termenul 2 pedeapsa trebuie sa fie de cel putin un an sau detentiune pe viata Mod de sanctionare: Se sanctioneaza protivit sistemului cumulului aritmetic Cand la al doilea termen avem concurs de infractiuni se aplica prima data dispozitiile de la concursul de infractiuni si apoi dispozitiile de la recidiva R=(P2P3) + P1

2. Recidiva mica postcondamnatorie: exista atunci cand dupa cel putin 3 condamnari la pedepse cu inchisoarea de pana la 6 luni, autorul savarseste o noua infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an sau detentiune pe viata

La primul termen: - Recidiva mare: P>6 luni - Recidiva mica: 3P6 luni Cele trei pedepse trebuie sa fi fost aplicate prin condamnari succesive (daca cele trei condamnari au fost stabilite pentru infractiuni concurente, nu vom avea recidiva mica)

P4(I4) > 1 an Mod de sanctionare: - Se sanctioneaza utlizand aceeleasi reguli ca si la recidiva mare - In structura contopirii vom include doar pedeapsa de la primul termen care nu a fost inca executata - Daca doua din pedepsele de la primul termen nu au fost executate se face contopire ntre ele (contopirea se face potrivit regulilor de la pluralitatea intermediara) Test penal parial 11.05.2012 SEMINAR 3: 1. In 20 Septembrie1997 inculpatul comite un furt pentru care este condamnat in mod definitiv in 20 Iunie 1999 la 2 ani de nchisoare. In Septembrie 1997 a comis o vatamare corporal grav pentru care a fost condamnat in Februarie 1998 la 5 ani de nchisoare. In mai 1999 inculpatul mai comite un furt. Sa se arate cum v-a stabili pedeapsa rezultanat finala instana in August 1999 cunoscand ca instana avea informaii despre toate infractiuniile respectiv ca nici una dintre pedepsele deja stabilite nu a fost nc puse in executare. Intre I1 si I2 si I3 - concurs, pentru ca P2 se refer numai la I2 nu si la I1

2. Inculpatul a fost condamnat la 01 ianuarie 2008 pt savarsirea unei infraciuni de furt la 2 ani. La 01 Aprilie 2008 inculpatul comite un alt furt. Artat cum se va calcula pedeapsa in data de 1 Iunie 2008

3. La 01 Ianuarie 2007 inculpatul a fost condamnat la 6 ani pentru savarsirea unui furt calificat. Inculpatul s-a sustras de la executare si a fost prins si pus in executarea pedepsei doar ncepnd cu data de 01 Aprilie 2007. La 01 Octombrie 2007 inculpatul a comis in penitenciar o infractiune de vatamare corporal grav iar la 01 Aprilie 2008 o tentativa de omor calificat. Sa se arate cum va stabili instana pedeapsa rezultanata finala in data de 01 Iunie 2008 Cunoscand ca s-a

descoperit ca la 15 Martie 2007 inculpatul a comis o infractiune de tlhrie. R=(P2P1)(P3P1) - o: contopire potrivit regulilor concursului de infraciuni - ox: contopire potrivit regulilor recidivei - Contopire recidiva: se scade ce s-a executat RPC: R1=(P1 ox P2)-1a2l(-->perioada de pedeapsa pe care infractorul a executat-o pana la condamnarea instantei care aplica rezultanta finala) R(f)= R1 o R2 o R3 => R(f)=[(6a ox P2)-1an2luni]o[(5a6l ox P3)-8l]o[(5a ox P4)-2l]

3. Recidiva mare postexecutorie: Exista atunci cnd dup executarea sau considerarea ca executat a unei pedepse cu nchisoarea mai mare de 6 luni sau a unei pedepse cu detentiunea pe viata, condamnatul savrseste din nou o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa nchisoarea mai mare de un an sau detentiunii pe viata Conditii de existena: Aceeleasi conditii ca si recidiva mare postcondamnatorie cu precizarea ca pedeapsa de la primul termen trebuie sa fi fost executat sau considerata ca executat la momentul comiterii infractiunii de la termenul 2 Mod de sancionare: Presupune aplicarea pedepsei pentru infractiunea de la termenul 2 pana la maximul ei special, iar daca acest maxim nu este suficient se poate adaug si un spor de pana la 10 ani, in cazul inchisorii, respectiv pana la 2/3 din maximul special in cazul amenzii Nu opereaza nici o contopire, tratamentul sanctionator se aplica doar pentru infractiunea de la termenul 2 Tratamentul sanctionator se face ntr-o singura etapa 4. Recidiva mic postexecutorie La primul termen avem trei condamnari succesive de pana la 6 luni, care au fost executate, sau considerate ca executate si apoi infractorul svrete o nou infraciune intenionat pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an Mod de sancionare: Se sanctioneaza in mod identic cu recidiva mare postexecutorie

Pluralitatea de recidiva:
O infractiune care este savarsita si in stare de recidiva postexecutorie si postcondamnatorie Presupune savarsirea a trei infraciuni: - O infractiune pentru care pedeapsa a fost executat - O infractiune care se afla in curs de executare (dup executarea integrala a primei pedepse) - O infractiune comisa naintea executarii, in timpul executarii sau in stare de evadare

Se aplica mai nti tratamentul de la recidiva postexecutorie si apoi tratamentul de la recidiva postcondamnatorie Noul cod penal: Recidiva postexecutorie atrage in mod obligatoriu majorarea cu jumtate a limitelor de pedeapsa - Ex.: pedeapsa de la 3a - 10a --> NCP: 4a6l - 15a Recidiva postexecutorie se aplica cu prioritate att fata de concurs, ct si fata de recidiva postcondamnatorie Recalcularea pedepsei pentru recidiv: Se poate dispune doar daca starea de recidiva a fost descoperit nainte de executarea sau considerarea ca executat a pedepsei Este posibil doar in cazul recidivei mari (postcondamnatorii sau postexecutorii)

3. Pluralitatea intermediara
Desemneaza situaia in care dup o condamnare definitiva, condamnatul savrseste o noua infractiune, nainte de nceperea executarii, in timpul executarii sau in stare de evadare si nu sunt ndeplinite condiiile recidivei Corespunde doar recidivei postcondamnatorii nu si recidivei postexecutorii Nu vor fi ndeplinite condiiile recidivei si va fi pluralitate intermediar dac: A. Pedeapsa de la primul termen este nchisoare mai mic sau egala cu 6 luni sau amend; pedeapsa de la termenul doi este nchisoarea mai mic de un an sau amend B. Una dintre cele doua infraciuni este svrit din culp C. Primul termen este format dintr-un concurs de infraciuni in structura cruia intra att fapte intenionate ct si din culp, iar pedeapsa pentru cel puin o fapta intenionat nu depete 6 luni D. Atunci cnd sunt ndeplinite condiiile de la art. 38 CP (culpa si minoritatea)

Mod de sancionare: In cazul pluralitatii intermediare se aplica tratamentul sanctionator prevazut pentru concursul de infraciuni Contopirea pedepsei de la termenul 2 nu se face cu restul rmas neexecutat din prima pedeapsa ci cu aceasta pedeapsa in ntregul ei, urmnd apoi a se scdea tot ce s-a executat Daca se comite o noua infractiune dup evadare, nu funcioneaz regula special din art. 39 al.3, ci se aplica regulile generale incidente atunci cnd la al doilea termen avem un concurs de infraciuni - I1(P1) E I2(P2) - Recidiva: R=P2 ox (P1'+E) - Pluralitate intermediara: R=(P1'+E)o(P2 oi P1) - Art. 269 al. 3 - oi: contopire dup regulile pluralitatii intermediare Pluralitatea intermediara se aplica dup recidiva postexecutorie dar naintea concursului de infraciuni Noul cod penal: Pluralitatea intermediara i pstreaz regimul sanctionator de la concursul de infarctiuni

4. Pluralitatea nenumit
Dac dup executarea primei pedepse se comite o nou infraciune care nu ndeplinete condiiile recidivei postexecutorii atunci avem pluralitate nenumit Nu vor fi ndeplinite condiiile recidivei postexecutorii i va fi pluralitate nenumit dac: A. Pedeapsa executat sau considerat ca executat de la primul termen este nchisoare mai mic sau egala cu 6 luni sau amend; pedeapsa de la termenul doi este nchisoarea mai mic de un an sau amend B. Una dintre cele doua infraciuni este svrit din culp C. Atunci cnd sunt ndeplinite condiiile de la art. 38 CP (culpa si minoritatea)

PLURALITATEA DE FAPTUITORI
Situaia in care doua sau mai multe persoane comit mpreuna aceeai infractiune Forme: 1. Pluralitatea natural - desemneaza situaia in care participarea a doua sau mai multe persoane in calitate de subiect activ la comiterea faptei, este impus de coninutul natural al acesteia ex.: ncierare, bigamie, incest, joc de noroc (impune doar participarea cu acte de executare; nu este posibil coautoratul, deoarece toi cei care particip cu acte de executare sunt considerai autori; dar este posibila instigarea si complicitatea, ex.: o persoana instig doi frai sa ntrein raporturi sexuale - instigare la infraciunea de incest) 2. Pluralitatea constituit - exista atunci cnd legiuitorul incrimineaza crearea unei asocieri sau sprijinirea in orice forma a acesteia, in msura in care acea asoriere are ca scop savarsirea de infraciuni (nu este posibila participaia in nici una din formele sale - actele de participaie au

fost transformate prin voina legiuitorului in acte de executare; nu este posibila nici complicitatea nici instigarea) 3. Pluralitatea ocazional (Participaia) - desemneaza situaia in care doua sau mai multe persoane, in baza unei legturi subiective intervin cu acte materiale sau intelectuale in comiterea aceleiasi infraciuni fr ca aceasta participare sa fie impus de coninutul natural sau legal al infractiunii

1. Participatia:
Conditii de existena: 1. Participarea a doua sau mai multe persoane. Nu intereseaz daca toate persoanele rspund sau nu din punct de vedere penal (Participaie propriu-zisa - cand toate persoanele acioneaz cu intenie; si Participaie improprie - cnd unele persoane acioneaz din culp sau fr vinovaie) 2. Existena unei legturi subiective ntre participani. Legtura subiectiva se poate stabili nainte de nceperea executarii sau in timpul executarii infractiunii. Legtura subiectiva nu se poate nate niciodata dup comiterea infractiunii 3. Comiterea de acte materiale sau intelectuale a participaniilor 4. Svrirea aceleiasi infraciuni. Se stabilete c ncadrarea faptei de participaie ca infractiune se face in raport de ncadrarea data faptei autorului (pentru toi participanii fapta se calific in funcie de aciunea sau inaciunea comisa de autor sau coautor) Infraciuni de simpl repetare: - Dac autorul se afl la prima fapt si este sancionat contravenional, complicele chiar dac se afl la a doua fapta nu va fi sancionat penal - Dac autorul se afl la a doua fapt este sancionat penal i complicele se afla la prima fapt se distinge dup poziia psihic a complicelui: - Dac complicele tia c particip la comiterea unei infraciuni, va fi sancionat penal - Dac complicele nu tia c particip la comiterea unei infraciuni, se afl in eroare de fapt si va fi sancionat contravenional 5. Participarea a mai multor persoane la comiterea faptei sa nu fie impus de coninutul natural sau legal al infractiunii SEMINAR 4: 1. Inculpatul aflat in executarea unei pedepse pentru infractiunea de furt a evadat si in stare de evadare a savarsit o noua infractiune de furt si o ucidere din culpa P1 cu E - RPC P1 cu I2 - RPC P1 cu C3 - plurlatiate intermediara R=[(P1'+E) ox I2] o (P1 oi C3)

2. Inculpatul dup ce a executat o pedeapsa pentru furt de 1 an, a mai comis o infractiune intentionata pentru care a fost condamnat la 1 an si in cursul executarii acestei pedepse a mai

savarsit o fapta intentionata si una din culpa. Iar dup de si-a executat a doua pedeapsa a mai comis o fapta intentionata si una din culpa P1 cu P2 si I3 si I5 - RPE P2 cu I3 - RPC P2 cu C4 - pluralitate intermediara P1 cu P2 - RPE P2 cu I5 - RPE P2 cu C6 - pluralitate nenumita P1 cu C4 - pluralitate nenumita P2e RPE I3 = P3 P2e ox P3 R=(P2 ox P3)o(P1e oi C3)oP5e o C5 3. Inculpatul aflat in executarea unei pedepse de un an pentru furt, a comis o infractiune intentionata dup care a evadat si in stare de evadare a mai comis o fapta intentionata si una din culpa. Apoi a fost prins si reincarecrat si a mai comis o fapta intentionata si una din culpa. Iar

dup ce a terminat de executat prima pedeapsa a mai savarsit o fapta intentionata si una din culpa. P1 cu I2 - RPC P1 cu E - RPC P1 cu I3 - RPC P1 cu C4 - pluralitate intermediara P1 cu I5 - RPC P1 cu C6 - pluralitate intermediara

I7 - RPE C8 - pluralitate nenumita R= (P1 ox I2)o[(P1'+E) ox I3]o(P1 oi C4)o(P1 ox I5)o(P1 oi C6) o P7E o C8 4. Instana a reinut ca inculpatul aflat in executare pt o infractiune din culpa a mai savarsit o

fapta din culpa, dup care a evadat si in stare de evadare a mai comis o infractiune intentionata si una din culpa P1 cu C2 - Pluraliate intermediara P1 cu E - Pluraliate intermediara P1 cu I3 - Pluraliate intermediara P1 cu C4 - Pluraliate intermediara R=(P1 oi C2)o(P1'+E)o(P1 oi C3)o(P1 oi C4)

5. Inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 2 ani, dup 2 luni evdeaza fiind prins dup 3

luni. Artat cum se va calcula pedeapsa 4 luni mai tarziu de la momentul reincarcerarii. In stare de libertate comite I2. In stare de libertate comite si I3.

6. Condamnat la 6 ani pentru un furt inculpatul a furat un chipiu si imediat dup a srit gardul penitenciarului. Pe cealalt parte a gsit o bicicleta pe care a sustras-o. Dup aproximativ 500 metri a accidentat grav un pieton. Artati cum se va calcula rezultanta finala cunoscand ca pana la momentul sustragerii chipiului, inculpatul a executat un an, iar de la momentul reincarcerarii si pana la judecarea definitiva au mai trecut 4 luni. (P1oxI2)o[(P1'+E)oxP3]o(P1oiC1) Formele participatiei: 1. Coautoratul - coautorii sunt persoanele care in baza unei legturi subiective particip cu acte de executare la svrirea aleleiasi infractiuni Legtura subiectiva poate lua natere nainte de executare sau in timpul executarii Legtura subiectiva poate fi explicita sau implicit Dup natura actului se determina cine este coautor (doar cei care fac acte de executare) Nu este necesar ca toi coautorii sa actioneze concomitent, ei pot aciona si succesiv Nu este necesar ca o contribuie a fiecrui autor izolat sa conduc la producerea rezultatului Este posibil sa existe coautorat si cnd rezultatul s-a produs datorit urmarii actului de executare unui singur autor Nu este necesar ca fiecare autor sa ia parte la fiecare aciune din infractiunea complex Nu toate infractiunile se pot comite in coautorat Infractiuni la care nu este posibil coautoratul: Infractiuni cu pluralitate natural Infractiunile cu pluralitate constituit Infractiunile care se comit n persoana proprie (ex.: prostituia, evadare, dezertare, mrturia mincinoas) Controverse: - Infractiunea omisiv proprie (se poate, in cazul in care poziia de garant aparine mai multor persoane) - Infractiunea din culp (dac legtura subiectiv se raporteaz la urmare, nu se poate coautorat la infractiunea din cupl; daca legtura subiectiv se raporteaz la aciune, atunci se poate coautorat la infractiunea din culp; legtura subiectiva trebuie s se raporteze la aciune. Ex.: doua persoane transpoart o grind si din neatenie o scapa si vatama grav un ter) - Infractiunea de viol (se poate, pentru ca actele de executare nu trebuie sa fie concomitente) 2. Instigarea - presupune determinarea cu intenie a unei persoane la comiterea unei fapte prevazute de legea penal Legtura subiectiv trebuie s se stabileasc nainte de luarea hotrrii de ctre autor Instigatorul comite de regul acte intelectuale (se poate sa comit i acte materiale) Formele instigarii: Daca exista mai muli instigatori trebuie s se fac diferena ntre coinstigare si concursul de instigari - Coinstigarea - presupune ca intre instigatori exista o legtura subiectiv

- Concurs de instigri - cnd intre instigatori nu exist legtura subiectiv Dup forma de instigare - Instigarea explicita - cnd instigatorul ii propune autorului sa comit actul de executare - Instigarea implicit - cnd instigatorul ii sugereaz autorului sa comit actul de executare in aa fel nct autorul crede ca este ideea lui proprie Instigarea nu se poate comite dect printr-o aciune (nu se poate prin omisiune) Dup rezultatul instigarii: - Instigarea perfect - autorul trece la executare si svrete cel puin o tentativa pedepsibil - Instigarea imperfect - Fie autorul s nu comit nici un act de executare - Fie autorul trece la executare dar se desist sau mpiedic producerea rezultatului - Nu este un act de participaie, este o infraciune de sine stttoare - Pe NCP nu mai exist - Pedeapsa se determin pornind de la pedeapsa pentru infraciunea la care s-a instigat (va fi cuprins intre minimul general al pedepsei nchisorii si minimul special prevazut pentru infraciunea la care s-a instigat; minimul general: 15 zile). Daca pentru fapta la care s-a instigat legea prevede deteniunea pe via, pedeapsa este ntre 2-10 ani - Nu se pedepsete, daca pedeapsa pentru fapta la care s-a instigat, maximul special nu depete doi ani (de regul) - Excepie: Instigarea neurmata de executare, la o fapta pentru care pedeapsa nu depete doi ani, se sancioneaz daca sunt ndeplinite cumulativ doua condiii: 1. Autorul a trecut la executare, dar s-a desistat sau in mpiedicat producerea rezultatului 2. Actele comise de autor pna in momentul impiedicarii producerii rezultatului sau desistarii constituie o alta infraciune - In acest caz se aplica aceeai pedeapsa si instigatorului si autorului 3. Complicitatea - complicele este persoana care cu intenie ajut la comiterea unei fapte prevazute de legea penal Formele complicitaii: Natura aportului complicelui: - Complicitatea material - ajutor prin acte de natura material (procurarea mijloacelor prin care se va comite infractiunea) - Trebuie sa fie ndeplinite doua conditii: 1. Mijloacele sa fie puse efectiv la dispoziia autorului 2. Mijloacele puse la dispoziie trebuie sa fie folosite efectiv la comiterea infraciunii (dac autorul nu le folosete va fi complice intelectual) - Complicitatea intelectual - const n ntarirea rezoluiei infracionale a autorului, prin ndemnuri, ncurajari, promisiuni, asisten - Element de distincie fa de instigare: momentul stabilirii legturii subiective - n cazul complicitaii intelectuale legtura subiectiv trebuie stabilit ulterior luarii hotrrii infracionale de ctre autor; in cazul instigarii legtura subiectiv trebuie stabilit anterior lurii hotrrii infracionale de ctre autor - Complicitatea negativ - presupune asistena pasiv la svrirea unei infraciuni, n absena unei legturi subiective (ex.: un vecin vede cum altui vecin ii este furat maina)

- Nu este o form de participaie - Nu se sancioneaz - Prin excepie ea poate fi sanctionat ca infraciune de sine stttoare (ex: infraciunea de nedenunare) Momentul interveniei complicelui: - Complicitate anterioar - complicele i aduce contribuia nainte de nceperea executarii - Complicitate concomitent - complicele intervine pe parcursul actelor de executare Aciune/inactiune - Complicitate prin aciune - Complicitate prin inaciune Complicitatea nu este sanctionabil daca autorul nu trece la executare, sau daca trece la executare si se desist sau mpiedica producerea rezultatului Se poate complicitate la infraciune omisiv SEMINAR 5: - Vasiliu et al - drept penal general - Participaie 1. Dup executarea unei pedepse de 3 ani nchisoare pentru o infractiune de furt, inculpatul a mai comis o noua infractiune de furt. Arestat preventiv pentru aceasta infractiune din urma,

inculpatul a evadat si in stare de evadare a savarsit o noua infractiune de furt si o infractiune din culpa. Cum se va calcula rezultanta RIL 42/2008

2. Dup executarea unei pedepse de doi ani pentru un furt, inculpatul aflat in stare de libertate a comis o tentativa de omor si a fost arestat preventiv. A lovit un poliist pentru a putea fugi din

arest iar apoi in stare de libertate a sustras un autoturism si apoi a lovit un pieton. 3. In cursul executarii unei pedepse de doi ani pentru o fapta din culpa, autorul mai comite o

fapta din culpa si una intentionata, apoi evadeaza si in stare de evadare mai comite o fapta intentionata si una din culpa 4. Aflat in executarea unei pedepse de un an pentru furt, inculpatul comite o fapta intentionata si una din culpa dup care evadeaza. In stare de evadare mai comite o fapta intentionata si una din culpa, apoi este prins si reancarcerat. Apoi mai comite o fapta intentionata si una din cupl, moment in care se termina de executat prima pedeapsa. Arestat preventiv, mai comite o fapta intentionata si una din culpa.

Pluralitatea de recidiva

5. Dup executarea unei pedepse de un an pentru furt, aflat in libertate inculpatul mai comite un furt pentru care este condamnat la 2 ani. In cursul executarii comite fi fapta intentionata si una din culpa si ncepe procesul pentru aceste fapte. Se termina de executat pedeapsa de 2 ani, moment in care inculpatul este arestat preventiv. Cum se va calcula pedeapsa cunoscand ca in

stare de arest preventiv a mai comis o fapta intentionata si una din culpa. Mod de sanctionare a participatiei: Se face potrivit sistemului parificarii pedepsei - Toi participani vor fi sanctionai cu pedepse in limitele prevazute de lege pentru autor Excepii: 1. In ipoteza n care textul de incriminare prevede pedepse alternative (unui participant ii se poate aplica o specie de pedeapsa iar celuilalt, alta specie de pedeapsa - aparent; practic tuturor li se aplica alternativ speciile de pedepse) 2. Exsitenta circumstantelor reale si persoanle - sunt imprejurari referitoare fie la fapt, fie la persoana faptuitorului, imprejurari care influentez gravitatea faptei si care determina o agravare sau o atenuarea a regimului sanctionator. - Circumstante reale - imprejurari care se refer la fapte (ex.: locul, timpul, modul, mijloacele de comitere a faptei, anumite caliti ale subiectului pasiv) - Le este specific faptul ca se rasfrang asupra tuturor participantiilor in msura in care acetia le-au cunoscut sau le-au prevazut (daca unul dintre fptuitori nu a cunoscut sau a prevazut circumstanta nu se rasfrange si asupra lui) - Circumstantele personale - referitoare la persoana participantului/autorului - Circumstane personale subiective - sunt caracteristici ale subiectului activ care nu sunt cerute de norma de incriminare (ex.: starea psihic a subiectului activ: tulburare, premeditare; minoritatea; calitatea personal agravant: recidivist; beia incomplet, mobilul) - Se rasfrang doar asupra persoanei referitor la care au fost constatate

- Circumstane personale de individualizare - sunt caliti ale subiectului activ care sunt cerute de norma de incriminare (apar ca elemente constitutive ale infractiunii. Ex.: calitatea de funcionar la delapidare) - nct sunt elemente din coninutul infractiunii, determin o alta ncadrare juridic a faptei (ex.: daca sustragerea bunului nu era facuta de gestionar, ar fi doar furt, nu delapidare) - ntruct determina o ncadrare juridic diferit a faptei, circumstanta de individualizare constatat cu privire la autor se rasfrange asupra tuturor participantiilor(instigator si complice) (toi vor rspunde pentru infractiunea comisa de autor, chiar daca restul nu au aceasta calitate) Excepie referitoare la rasfrngerea efectelor circumstanei de individualizare asupra tuturor: - n cazul coautorilor circumstanta de individualizare constatat cu privire la unul dintre coautori, nu se rasfrange asupra celorlali (cei care particip cu acte de executare, fr a avea nsa calitatea cerut de lege, vor rspunde pentru o infractiune distinct in funcie de calitatea pe care o au) - Calitatea, daca aparine subiectului pasiv este circumstanta reala - Calitatea, daca aparine subiectului activ este circumstanta personal - Dac calitatea nu este cerut in norma de incriminare este circumstant persoana subiectiva - Dac calitatea este cerut in norma de incriminare este circumstanta de individualizare Savarsirea de ctre autor doar parial a infractiunii la care a fost instigat, atrage rspunderea instigatorului/complicelui doar pentru fapta efectiv comisa Cauze de nepedepsire in cazul participatiei: Art. 30 CP - un participant beneficiaz de o cauza de nepedepsire in msura in care nainte de descoperirea faptei mpiedica consumarea acesteia (doar mpiedicarea producerii rezultatului este o cauza de nepedepsire, desistarea complicelui nu produce nici un efect) - Daca instigatorul mpiedic producerea rezultatului, va rspunde pentru instigarea neurmata de executare - soluie greit, nu este instigare neurmata de executare, va avea aceelasi regim ca si ceilali participani (nu rspund pentru nimic, daca nu s-au ndeplinit elementele constitutive ale altei infractiuni) - In cazul coautoratului este posibila si desistarea in msura in care insa toi coautorii s-au desistat (daca se desist doar unul dintre coautori, nu produce nici un efect, el trebuie sa-i mpiedice producerea rezultatului ca sa beneficieze de o cauza de nepedepsire) - In unele cazuri de coautorat desistarea unuia poate sa fie si mpiedicarea producerii rezultatului (ex.: coautorat la spargerea unei bnci si numai unul tie codul de la seif si se desist, impiedicnd si producerea rezultatului. Cel care s-a desistat nu rspunde pentru nimic, cellalt rspunde pentru tentativ) Participatia improprie - desemneaza situaia in care unii dintre participani actioneaza cu intenie iar alii actioneaza din culpa sau fr vinovaie - Participaia din culpa nu produce nici un fel de efect Forme:

1. Modalitatea intenie si culpa - presupune determinarea sau nlesnirea cu intenie a svririi unei fapte din culp (ex.: autorul actioneaz din culp deoarece nu cunoate toate datele; eroare culpabil - nu rspunde pentru intenie, dar subzist culpa) - Fiecare participant rspunde dup forma de vinovaie cu care a acionat 2. Modalitatea intenie si lipsa de vinovaie - instigatorul sau complicele actioneaza cu intenie, insa autorul actioneaza fr vinovaie (ex.: autorul este minor, sau alienat mintal, sau constrans fizic) - Si coautoratul se poate comite cu participaie improprie (ex.: un major si un minor sunt coautori la infractiunea de tlhrie, minorul nu rspunde si majorulul rspunde pentru tlhrie) Noul Cod Penal: Reglementeaz explicit coautoratul art.46 al.2 Dispariia instigarii neurmata de executare (in partea special exista o infractiune de sine statatoare: ncercarea de a determina svrirea unei infractiuni) Participaia improprie este reglementata si in ipoteza coautoratului SEMINAR 6: 1. A ingrijitoare la UBB afla ca B urmeaz in ziua urmtoare sa patrunda ntr-un birou, prin escaladarea zidului exterior cu scopul de a sustrage subiectele la un examen. Suparata fiind ca fica dansuri nu a promovat examenul, contrar atribuiilor de serviciu las deschi geamul exterior al biroului, pe unde urmeaz sa escaladeze autorul. A doua zi B patrunde n birou pe geamul respectiv, sustrage subiectele si le face publice. Din cauza faptului ca mai mult de 50 din studeni iau nota maxima Parchetul se autosesizeaza si identifica autorii. B este trimis in judecat pentru furt iar A pentru neglijen in serviciu. In cursul procesului A recunoate ca a lsat geamul intenionat deschis si arat deasemenea ca fica ei nu a beneficiat de faptul ca subiectele au fost fcute publice. Ca sa existe participaie este absolut necesar legtura subiectiva Legtura subiectiva poate fi sa fie si unilateral dar trebuie sa vina de la participant si nu invers - Complicitate material 2. Inculpaii A B C s-au hotrt sa comit un furt in locuina victimei, despre care tiu ca nu se afla la domiciliu. Ajuni la locul faptei au vazut lumina si au auzit zgomote inauntru, dar au decis totui sa comit furtul. n acest scop A a rmas de paza in strada, iar B si C au ptruns in locuin. Fiind insa surprinsi de victima B si C au ucis-o dup care au sustras mai multe bunuri. In fata instanei procurorul a cerut condamnarea lui A pentru complicitate la omor deosebit de grav si tlhrie. Aprtorul inculpatului a solicitat schimbarea incadrarii juridice in complicitate la furt artnd ca aceasta a fost fapta la care A a neles sa i aduc aportul. Rspunde pentru complicitate la omor deosebit de grav si tlhrie pentru ca a acceptat urmarile cnd a observat lumina si zgomote in casa 3. Inculpatul A gestionar al firme V mpreuna cu B si-au insusit mai multe bunuri, proprietatea societii. Prima instana i-a condamnat pe A si B pentru delapidare in forma coautoratului. Inculpatul B declara recurs.

Coautorat la furt/autorat la furt si autorat la delapidare (pentru ca participaia privete fapta nu infraciunea) - A rspunde pt. delapidare - B rspunde pt. furt

SANCIUNILE
Pedepse Msuri educative Msuri de siguran

PEDEPSELE:
Pedepse principale 1. Deteniunea pe viata - cea mai severa pedeapsa care presupune privarea de libertate a condamnatului pentru tot restul vieii - Instituia inlocuirii deteniunii pe via: nu se aplica in cazul minoritatii sau in cazul in care la data condamnarii inculpatul a mplinit vrstra de 60 de ani (in locul deteniunii pe via se aplica pedeapsa inchisorii de 25 de ani) - nlocuirea se dispune atunci cnd in timpul executarii inculpatul a mplinit vrstra de 60 de ani (se inlocuieste cu pedeapsa inchisorii de 25 de ani) - Partea executat se scade din cei 25 de ani (daca a fost condamnat pe viata la 35 de ani, la 60 de ani este eliberat) - Inclouirea se face obligatoriu - nlocuirea nu ine seama de conduita lui in timpul executarii - NCP: nlocuirea devine facultativa si se tine cont de conduita in timpul executarii si opereaz la 65 de ani si se inlocuieste cu 30 de ani 2. Pedeapsa nchisorii - presupune o privare de libertate a condamnatului pe o anumit durata determinata - Limitele generale - limite care nu pot sa fie niciodatat depaite (minim general: 15 zile; maxim general: 30 de ani) - Limitele speciale - limitele prevazute de norma de incriminare (minim special si maxim special). Pot fi depaite daca exista cauze agravante sau atenuante 3. Amenda - este suma de bani pe care condamnatul trebuie sa o plteasc in favoarea statului - Limite generale (minimul general: 100 lei; maximul general: 50000 lei) - Limite speciale - exista doua modaliti pentru determinarea limitelor speciale (art. 63 CP) 1. Indicarea in norma de incriminare a limitelor speciale 2. Determinarea limitelor speciale in raport de pedeapsa inchisorii cu care amenda este eventual prevzut alternetiv - NCP: amenda va fi aplicat in baza sistemului zilelor-amenda (amenda care trebuie pltit se determina pe baza a doi parametrii: numrul de zile-amend si suma corespunztoare unei zile-amend si se imulesc). Numrul zilelor amenda are limite generale si limite speciale; minimul general: 30 de zile;maximul special: 400 de zile. Exista si limite speciale (art. 61 NCP). Suma unei zile-amenda este intre 10 si 500 de lei, n funcie de situaia material a inculpatului.

nlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa nchisorii - atunci cnd cel condamnat la pedeapsa amenzii, se sustrage de la executare cu rea-credin, instana va dispune nlocuirea amenzii cu nchisoarea in limitele prevazute de lege pentru fapta svrit Conditii: 1. Persoana s fi fost condamnat la pedeapsa amenzii 2. Condamnatul sa se sustrag cu rea-credin de la plata ei (daca persoana nu dispune de mijloace nu se poat nlocui) 3. Amenda sa fie prevzut alternativ cu pedeapsa nchisorii Nu este posibil nlocuirea in 2 situaii: 1. Cnd amenda este prevzut ca sanctiune unic 2. Cnd la pedeapsa amenzii s-a ajuns, obligatoriu, ca efect al circumstanelor atenuante in condiiile art. 76 lit. e Pedepse complementare/accesorii Persoane fizice:

Pedeapsa complementar
Vizeaz interzicerea unora sau mai multor drepturi

Pedeapsa accesorie
Vizeaz interzicerea unora sau mai multor drepturi

Pedeapsa complementar
Pedeapsa principala pe lng Doar pe lng pedeapsa cu care se aplica nchisoarea (nu si pedeapsa amenzii) Durata pedepsei inchisorii Se aplica numai pe lng o pedeapsa cu nchisoarea de cel puin 2 ani Obligatoriu/Facultativ - Este obligatorie atunci cnd legea o prevede in mod express Se dispune pe o durata cuprins intre 1 si 10 ani - Are o durata mai mare dect pedeapsa principala atunci cnd inculpatul este judecat in stare de libertate, iar hotrrea nu este pus imediat in executare Se executa dup executarea pedepsei principale

Pedeapsa accesorie
Pe lng orice pedeaps privativa de libertate (nu si pedeapsa amenzii) Se aplica pe lng orice pedeps cu inchisoarea, indiferent de durat Este de principiu facultativ

Mod de aplicare

Durata

Are aproximativ aceeai durata cu pedeapsa principal - Are o durata mai mic dect pedeapsa principala atunci cnd condamnatul a fost judecat in stare de arest

Momentul executarii

Se executa de la rmnerea definitiva a hotrrii de condamnare

Efectele graierii

Nu are efecte

Are efecte indirect

1. Pedeapsa interzicerea unor drepturi: Persoana juridic: 1. Pedepse principale - pedeapsa amenzii (are limite generale si limite speciale; minimul general: 2500 lei: maximul general: 2000000 lei)

- Limitele speciale se determina dup pedeapsa inchisorii prevazute de lege pentru persoana fizica 2. Pedepse complementare: - Dizolvarea persoanei juridice (se poate aplica in trei ipoteze: atunci cnd persoana juridic a fost creat in scopul svririi de infraciuni; atunci cnd persoana juridic a cunoscut o deturnare a obiectului de activitate in vederea comiterii de infarctiuni; atunci cnd persoana juridic nu executa alte pedepse complementare aplicate prin hotrrea de condamnare) - Suspendarea activitii persoanei juridice (in ntregime sau pari) - nchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice - Interdictia a a participa la proceduriile de achiziii publice - Publicarea sau difuzarea hotrrii de condamnare Dizolvarea si suspendarea activitii nu pot fi aplicate in cazul partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, cultelor religioase, persoanelor juridice cu activitate in domeniul presei si in cazul organizaiilor minoritatiilor naionale 2. Degradea militar - presupune pierderea gradului militar deiunut - Poate fi aplicat obligatoriu sau facultativ - Este obligatorie atunci cnd s-a aplicat pedepsa detentiunii pe viata sau nchisoarea mai mare de 10 ani - Este facultativa atunci cnd infractiunea care a atras condamnarea este intentionata iar pedeapsa aplicat este nchisoarea intre 5 si 10 ani - Nu se poate aplica pentru o infractiune din culpa cu pedeapsa mai mic sau egal cu 10 ani - Este total - determina pierderea oricrui grad militar nefiind posibila o reducere a gradului (este degradat pana la soldat) - Se execut la momentul ramaneri definitive a hotrrii de condamnare (ulterior el poate sa dobandeasca din nou gradului militar daca ndeplinete condiiile) SEMINAR 7: 1. ABC muncitor zilier, s-au ntors noapte de la cmp si au trecut prin dreptul terenului partid vtmt. Aici a si b au intrat pe teren si au distrus prin tabere 668 butuci de vita de vie. In tot acest timp c nu a intrat pe teren ci a stat pe drum fr a achita vre-un gest sau a scoate un cuvnt. Prima instana a dispus condamnarea lui c in calitate de complice la infractiunea de distrugere. Inculpatul declara recurs. - Complicitate negativa vs. Complicitate negativa - Prin simplul fapt ca se afla la locul faptei poate fi complice intelectual - Complicitate intelectuala pentru ca a stat mult timp pana coautorii au tiat 668 de buturi si a acceptat 2. A si B muncitori pe un sanitar au observat ca in apropiere a fost garate mai multe vagoane de tren, ncrcate cu materiale pt construcii. I-au cerut voie efului de tura sa plece o jumtate de ora pentru a incarca 2-3 saci de ciment din vagoane. Dei a realizat intenie lui a si b eful a acceptat b le-a dat chiar si o roaba impunandu-le insa sa recupereze timpul pierdut dup program. Sa se arate pt ce va rspunde c cunoscand ca: nu a dorit si nici nu a obinut vre-un

beneficiu material, respectiv ca a si b au sustras bunuri in valoare de 50000 euro utilizare o autoutilitara. - Complicitate intelectual

Individualizarea sanctiunilor
1. Individualizarea judiciar - este procesul prin care instana stabilete sanctiunile ce
urmeaz in concret a fi aplicate, pentru fapta savarsita de ctre inculpat Criterii generale de individualizare (art. 72 CP): - Dispoziiile normelor din partea general - Limitele de pedeapsa din partea special - Pericolul social a faptei svrite - Art. 18'1 al. 2 CP (criteriile pericolului social): - Modul si mijloacele de savarsire a faptei - Scopul urmrit - mprejurarile in care a fost comis fapta - Urmarea produs, sau care s-ar fi putut produce - Presoana si conduita faptuitorului - Persoana faptuitorului - mprejurarile care agravaveaz sau atenueaza raspunderea penal 1. Cauze de atenuare sau agravare - constituie instituii de sine statatoare care au ca efect o atenuare sau o agravare a raspunderii penale - Cauze de agravare: infractiunea continuat, concurs, recidiva - Cauze de atenuare: tentativa, minor (care rspunde) - Daca exista mai multe cauze atenuante sau agravante cu privire la aceeai fapta, se aplica toate si i produc efectele in mod succesiv 2. Circumstane atenuante sau agravante - sunt stri, situaii sau imprejurari, legate de fapta sau de persoana faptuitorului care si ele au ca efect o atenuare sau agravare a rspunderii penale - In materia circumstantelor, daca exista mai multe circumstante din aceeai categorie, efectul lor se produce o singur data, efectele lor nu se cumuleaz - Odat reinute (indiferent daca sunt circumstane legale sau judiciare), produc exact aceeleasi efecte ca si o circumstan legal Efecte: In funcie de obligativitatea lor: - Circumstane legale - sunt express si limitativ prevazute de lege; sunt obligatoriu de reinut, o data constatate - Circumstane judiciare - sunt prevazute cel mult exemplificativ de lege, iar retinerea lor nu este obligatorie In funcie de momentul la care intervin: - Circumstane anterioare comiterii faptei (buna conduita) - Circumstane concomitente de comitere a faptei (comisa de doua sau mai multe persoane mpreuna) - Circumstane ulterioare (inlaturarea producerii rezultatului)

I. Circumstane atenuante:
A. Circumstante atenuante legale:
1. Depirea limitelor legitimei aprri - Pentru a retine aceasta atenuant, trebuie ndeplinite toate condiiile atacului si condiiile aprrii, cu exceptia conditiei proportionalitatii - Depsirea limitelor proportionalitatii s nu se datoreaz tulburri sau temerii (altfel ar fi exces justificat) 2. Depirea limitelor strii de necesitate - Trebuie sa fie ndeplinite toate condiiile strii de pericol, deasemenea trebuie sa fie ndeplinite condiiile actiunii de salvare, cu exceptia proportionalitatii - Autorul sa i fi dat seama ca prin intervenia lui produce urmri vadit mai grave (sa i dea seama de lipsa de proportionalitate) 3. Starea de provocare - Conine un act provocator si un ripost - Se retine atunci cnd savarsirea infractiunii a avut loc sub stapanirea unei puternice tulburri sau emoii, determinat de ctre victim, printr-un acte de violenta fizic, atingere grav adus demnitaii sau printr-o alta aciune ilicit grav - Este o circumstanta personal subiectiv Conditii: Actul provocator: - Trebuie sa mbrace forma prevzut de lege (acte de violenta fizic, atingere grav adus demnitaii sau printr-o alta aciune ilicit grav) - Trebuie sa fie intenionat sau cel puin sa fie perceput ca intenionat de cel care provoac starea de provocare - Trebuie sa determine o tulburare sau emoie - Actul provocator trebuie sa se indrepte asupra persoanei care riposteaza sau unei persoane apropiate acestuia Riposta: - Trebuie sa constea intr-o infractiune intenionat sau preterintentionat (nu se retine in cazul infractiunilor din culp) - Trebuie sa se ndrepte asupra provocatorului - Trebuie sa aib loc sub imperiul strii de tulburare sau emoii produs de actul provocator (include caracterul imediat) Actul provocator nu trebuie sa fie provocat de inculpat

B. Circumstantele atenuante judiciare: (exepmlicativ, nu limitativ)


Conduita bun pana la comiterea faptei - In funcie de gravitatea si natura infractiunii conduita se poate retine ca si circumstanta atenuant sau la individualizarea pedepsei Strunia depus pentru a inlatura urmarile sau pentru a inlatura paguba Cooperarea cu organele judiciare

Efectele circumstanelor atenuante:

In cazul pedepsei detentiunii pe viata - in cazul retinererii unei atenuante se va proceda la nlocuirea speciei de pedeapsa si in locul detentiunii pe viata, se aplica pedeapsa inchisorii de la 10-20 de ani In cazul pedepsei inchisorii - circumstanta atenuant consta in coborarea pedepsei sub minimul special, pana la limita prevzut de art. 76 al. 1 - Limita pana la care se coboar pedeapsa se face in raport de minimul special Excepie: retinerea unei circumstane atenuante in cazul pedepsei cu nchisoarea, poate avea ca efect uneori, nlocuirea speciei de pedeapsa - Daca minimul special al pedepsei prevazut pentru fapta comisa este cuprins intre 3 luni (inclusiv) si un an, instana are doua posibilitati: 1. Fie rmne la pedeapsa inchisorii pe care o coboar pana la limitele din art. 76 al. 1 2. Fie renuna la pedeapsa inchisorii si aplica pedeapsa amenzii de cel puin 250 lei - Daca minimul special al pedepsei prevazut pentru fapta comisa este cuprins intre o luna si trei luni, instana trebuie sa aplice pedeapsa amenzii de cel puin 200 de lei - In cazul aplicarii circumstantei atenuante, vechiul minim minus o zi devine noul maxim Exista 5 categorii de infractiuni pentru care circumstantele atenuante au un caracter restrns, in sensul ca se coboar doar pana la o treime din minimul special: Infractiuni contra sigurantei statului Infractiuni contra pcii si umanitatii Infractiuni de omor Infractiuni cu intenie care au avut ca urmare moartea victimei (infractiuni preterintenionate) Infractiuni care au produs consecinte deosebit de grave Efectele circumstantelor asupra pedepsei complementare a interzicerea unor drepturi Daca aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este obligatorie, retinerea unei circumstane atenuante are ca efect inlaturarea obligativitii acesteia SEMINAR 8: 1. Inculpatul se afla intr-un magazin alimentar unde a fost bruscat de victima, aflata sub influena alcolului. La ieirea din magazin inculpatul a fost lovit prin surprindere de ctre victima determinand cderea sa la pmnt unde a fost ulterior in mod repetat. Ridicandu-se de la pmnt, inculpatul a luat dintr-o scoas un cuit cu care a lovit victima care se ndeprta de doua ori in spate. Trimis in judecat pentru savarsirea infractiunii de omor calificat inculpatul a fost achitat in prima instan in baza prevederilor de la art. 44 al. 3 cod penal. In judecarea apelului, declarat de procuror, instana a dispus condamnarea cu retinerea circumstantelor atenuante prevazute de art. 73 lit. a teza 1 si art. 73 lit.b 44(2) legitima aprare - cauza justificativ 44(3) exces justificat - lipsa de vinovaie - tulburare 73 a exces scuzabil - circumstanta atenuanta - razbunare (exclude tulburarea/frica) 73 b provocare - circumstanta atenuant - Se retine doar provocarea

- Nu se poate retine 73 a cu 73 b daca se refer la aceelasi fapt; daca sunt ndeplinite si condiiile atacului si ale aprrii, in afara de proportionalitate este 44(3) 2. Inculpatul se ntoarc dintr-o delegatie mpreuna cu colegul su. Pe fondul consumului de alcool victima a nceput sa-i faca relatari inculpatului in raport de pretins conduita usuratica a sotiei acestuia. Inculpatul, vizibil deranjat de cele auzite i-a zis victimei sa inceteze deoarece nu se poate concentra la condus si oricum toate sunt invenii. Enervata victima i-a mrturisit inculpatului ca a ntreinut relaii sexuale cu soia sa. In acel moment inculpatul a pierdut controlul volanului iar maina s-a izbit violent de un stlp producnd decesul victimei. Trimis in judecat pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, inculpatul socicita instantei retinerea circumstantelor atenuante a provocarii. - nu este ndeplinit condiia ripostei intenionat 3. Inculpatul a venit de la servici si a nceput sa se certe cu soia sa invocandu-i diferite pretexte printre care inclusiv ca nu a fcut mncare. Soia s-a suprat si a nceput sa gseasc ignorandu-l pe inculpat care ncerca sa i cear scuze. Cnd a fost gata mncarea soia a trantit tigaia cu mncarea pe masa astfel ca mai muli stropire de grsime incins l-au stropit pe inculpat. Furios acesta a luat un cuit si si-a njunghiat mortal soia. Trimis in judecat pt savarsirea infractiunii de omor calificat, inculpatul invoca circumstana provocarii. - este provocare pentru ca actul este perceput ca fiind intenionat 4. Inculpatul locuia intr-un sat si mergea in fiiecare zi la barul din localitate. Aproape de fiiecare data barmanul ncercnd sa-l enerveaz si sa-l umileasca in fata clienilor se lega de infirmitatea fizica a inculpatului, respectiv pretindea ca o cunoate intim pe mama acestuia. La un moment dat (conform declaraiilor martorilor) la cel puin a 17-a astfel de ocazie, inculpatul a reacionat la spusele barmanului, lovindu-l cu o carja in cap. Aratai daca se va retine circumstanta atenuant a provocarii cunoscand ca de fiecare data, pana la acest moment inculpatul reactionase doar prin atacuri verbale a instituiile barmanului.

II. Circumstane agravante:


A. Circumstantele agravante legale:
1. Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane mpreuna - Este o circumstant real - Trebuie sa avem cel puin trei participani (autor, coautor si complici concomiteni); nu se iau in considerare nici instigatori si nici complici anteriori - Se rasfrange asupra tuturor participantiilor care au cunoscut-o sau prevazut-o - Nu intereseaz daca toi rspund din punct de vedere penal - Nu intereseaz daca victima a tiut ca sunt trei sau mai muli infractori 2. Savarsirea faptei prin acte de cruzime - Este o circumstant real - Sunt cerute doua conditii: 1. Autorul sa-i fi cauzat victimei suferine vadit mai mari dect cele ce implica normal comiterea faptei 2. Savarsirea faptei sa fi provocat un sentiment de oroare celor care au asistat la comiterea faptei, sau celor care au aflat despre ea 3. Savarsirea faptei prin violente asupra membrilor familiei

- Membru de familie - sunt membri de familie sotii si rudele apropiate, daca acestea din urma locuiesc si gospodaresc mpreuna cu faptuitorul - Nu presupune exercitarea de violente asupra tuturor membrilor familiei (este suficient o victima din familie) - Nu se aplica in caz de lovire sau alte violente, nu se aplica la vatamarea corporal, dar se aplica la vatamarea corporal grav sau la alte infractiuni care absorb lovirile 4. Savarsirea infractiunii prin metode sau mijloace care prezint pericol public - Este o circumstant real - Metode sau mijloace care pun in pericol alte persoane sau bunuri dect cele mpotriva crora s-a comis infractiunea - Pericolul nu trebuie sa se produc in concret 5. Savarsirea infractiunii de un major mpreuna cu un minor - Este o circumstant real - Se aplica doar majorului (in cazul in care nu cunoatere vrstra minorului, nu se retine, deoarece este in eroare de fapt) - Nu intereseaz daca minorul rspunde sau nu din punct de vedere penal - Se aplic doar in cazul participaiei, nu si in cazul pluralitatii naturale sau constituite 6. Savarsirea infractiunii pe temei de discriminare (rasa, apartenen politica, etnie etc.) - Este o circumstant personal subiectiv (tine de mobilul infractiunii) 7. Savarsirea faptei din motive josnice - Este o circumstant personal subiectiv - Nu mai exista pe NCP 8. Savarsirea infractiunii in stare de betie anume provocat in vederea comiterii ei - Este o circumstant personal subiectiv - Nu intereseaz daca este complet si incomplet - Trebuie sa se faca dovada ca s-a consumat alcool in scopul comiterii de infractiuni - Nu presupune in mod necesar premeditarea (daca exista si premeditare se retine si aceasta, nu se absorb) 9. Savarsirea infractiunii profitand de situaia creat de o calamitate - Nu este suficient ca inculpatul sa comit fapta in timpul unei calamitai, trebuie sa profite efectiv de calamitate

B. Circumstantele agravante judiciare:


Nu sunt prevazute in cod (nici mcar exemplificativ) Art. 75 al. 2 prevede doar ca instana poate retine si alte imprejurari care imprim fapte cu caracter grav In practica se rein de ex.: mprejurari care sunt reglementate ca si agravante legale in cazul anumitor infractiuni, dar aplicate la alte infractiuni; caliti ale subiectului activ care nu erau prevazute pentru anumite infractiuni Nu mai exista pe NCP

Efectele circumstantelor agravante:


Spre deosebire de circumstantele atenuante care produc un efect obligatoriu, agravarea in cazul circumstantelor agravante este facultativ

In prezenta unei circumstante agravante pedeapsa poate fi aplicat pana la maximul special, iar daca maximul nu este indestulatoar se poate aplica si un spor de pana la 5 ani, in cazul pedepsei inchisorii, fr insa ca acest spor sa poat depi o treime din maximul special - ex.: pedeapsa 3-10 ani --> Sporul poate fi de max. 3a4l --> pedeapsa 3-13a4l In cazul pedepsei amenzii, mecanismul este aceelasi cu precizarea ca sporul aplicabil este de pana la 1/3 din maximul special Nu au efecte in materia pedepsele complementare Concursul intre circumstante: 1. Aceeai infractiune a fost comisa in incidena unei circumstante agravante si in incidena unei circumstante atenuante - Efectul concursului intre circumstantele atenuante si agravante asupra aceleiasi fapte, extinde intervalul in care urmeaz sa fie fcut individualizarea judiciar - In prezenta unei circumstante agravante efectul atenuantei nu mai este obligatoriu (agravanta i menine caracterul facultativ) - Ex.: pedeapsa de la 10-20 --> intervalul devine de la 3-25 - Concursul de circumstane exista numai daca avem concurs intre o agravanta general i atenuant general Concursul intre cauze si circumstane: Trebuie stabilit ordinea in care se aplica: 1. Minoritatea 2. Tentativa - 320 indice 1 Cod Procedur Penal 3. Circumstantele (nu conteaz ordinea intre agravante si atenuante, tradiional se aplica agravantele primele) 4. Infractiunea continuat 5. Recidiva postexecutorie 6. Recidiva postcondamnatorie; Pluralitatea intermediar 7. Concursul de infraciuni

Individualizarea modului de executare a pedepsei


Executarea in regim de detenie: Instituia liberarii conditionate - presupune executarea pedepsei in stare de liberatate dup ce condamnatul a executat in regim privativ de libertate o parte din pedeapsa aplicat Instana o dispune ntotdeauna faculatativ Conditii de dispunere: 1. Condamnatul trebuie sa fi fost disciplinat in executarea pedepsei 2. Condamnatul sa fi dat dovezi temeinice de ndreptare (conduita in timpul executarii) 3. Se se fi executat o parte din durata pedepsei aplicate - Partea de pedeapsa care trebuie executat se determina in funcie de 2 parametrii: (1) forma de vinovaie cu care a savarsit infractiunea si (2) durata pedepsei la care a fost condamnat

Vinovaie/Durat Intenie Culp

10 ani 2/3 1/2

>10 ani 3/4 2/3

- La calcularea acestor fraciuni de pedeaps nu se ia in considerare doar timpul petrecut efectiv in detenie, ci si perioada considerat ca executat n baza muncii prestate 4. Sa se fi executat efectiv o parte din pedeapsa aplicat de instan

Vinovaie/Durat Intenie Culp

10 ani 1/2 1/3

>10 ani 2/3 1/2

Daca pedeapsa a fost aplicat pentru un concurs in care intra si infractiuni intentionate si infractiuni din culpa, raportarea se face la faptele intentionate Detentiunea pe via: Liberarea presupune primele doua conditii, plus trebuie sa fi executat efectiv cel puin 20 de ani din pedeapsa detentiunii pe via Daca persoana condamnata a mplinit 60 de ani liberarea conditionata se poate dispune dup executarea efectiv a 15 ani Efectele liberalii conditionate: Condamnatul este pus in libertate Din momentul liberalii ncepe sa curga termenul de ncercare - Termenul de incercare: este o perioada de timp pe durata cruia se verifica daca persoana liberata era in adevar pregtit pentru reintregirea in societate (sa nu comit noi infractiuni) - Pe durata termenului de ncercare, condamnatul este considerat a fi in continuare in executarea pedepsei - Pe duratat termenului de ncercare se executa in continuare pedeapsa accesorie - In cazul comiterii unei noi infractiuni in acest termen, vom avea dup caz o recidiva postcondamnatorie sau o pluralitate intermediar - Termenul de ncercare este restul rmas neexecutat din pedeapsa inchisorii la momentul liberarii conditionate - In cazul liberarii din detentiunea pe viata, termenul de ncercare este de 10 ani de la momentul liberarii Revocarea liberarii conditionate: Are drept cauza savarsirea unei noi infractiuni in termenul de incercare Se poate dispune obligatoriu sau facultativ - Este obligatorie atunci cnd in termenul de incercare se comite una din cele 5 categorii de infractiuni:

- Infractiuni contra sigurantei statului - Infractiuni contra pcii si umanitatii - Infractiuni de omor - Infractiuni cu intenie care au avut ca urmare moartea victimei - Infractiuni care au produs consecinte deosebit de grave - In toate celelalte cazuri revocarea este facultativa In caz de revocare a liberarii conditionate se aplica un cumul juridic cu spor facultativ si variabil de pana la 5 ani (pedeapsa pentru noua infractiune se contopeste cu restul rmas neexecutat din prima pedeapsa, la momentul liberarii conditionate; la care se poate adaug sporul de pana la 5 ani) Daca se revoca liberarea din executarea detentiunii pe viata, infractorul va executa in continuare pedeapsa deteniunii pe via La mplinirea termenului de incercare, daca nu a intervenit vreo cauza de revocare, pedeapsa se considera executat Din acest moment opereaz pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi Suspendarea executarii pedepsei: Cunoate doua modaliti: 1. Suspendarea conditionata 2. Suspendarea prin supraveghere - Suspendarea pedepsei - pedeapsa nu se pune in executare, iar din momentul ramanerii definitive a hotrrii ncepe sa curga un termen de incercare - Pe durata termenului de incercare se verific daca persoana condamnata se poate reeduca fr executare pedepsei - Daca pe durata acestui termen nu apare o cauza de revocare sau de anulare, la mplinirea termenului, pedeapsa se considera executat iar condamnatul este reabilitat de drept

Suspendarea conditionata
Pedeapsa aplicat

Suspendare prin supraveghere - In cazul pedepselor cu


nchisoarea de pana la 4 ani - In cazul concursului de infractiuni, pedeapsa trebuie sa fie de pana la 3 ani Doar nchisoare Nu se poate aplica daca a mai fost condamnat la pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an - Cu exceptia condamnarilor de la art. 38 Termenul de incercare este compus dintr-un interval stabilit de instana intre 2 si 5 ani plus durata pedepsei Condamnatul are 4 obligaii principale: 1. Sa nu comit o noua infractiune 2. Sa i achite obligaiile civile 3. Sa se supun msurilor de supraveghere art.86 in.3 4. Sa i ndeplineasc obligaiile prevazute de instan art.86 in.3

- In cazul pedepselor cu
nchisoarea de pana la 3 ani sau amenda - In cazul concursului de infractiuni, pedeapsa trebuie sa fie de pana la 2 ani

Specia pedepsei Antecedentele infractorului

nchisoare sau amenda Nu se poate aplica daca a mai fost condamnat la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni - Cu exceptia condamnarilor de la art. 38 - Termenul de incercare este de 2 ani plus durata pedepsei - Daca pedeapsa este amenda termenul de incercare este de 1 an Condamnatul are 2 obligaii principale: 1. Sa nu comit o noua infractiune 2. Sa i achite obligaiile civile

Durata termenului de incercare

Obligaiile pe care la are condamnatul pe durata termenului de incercare

Suspendarea conditionata
Revocare - Poate sa fie obligatorie sau facultativ - Se revoca facultativ, daca se comite o noua infractiune din culp - Se revoca obligatoriu, daca savarseste o noua infractiune intenionat/preterintenionat (descoperit n termenul de incercare), daca nu i ndeplinete obligaiile civile

Suspendare prin supraveghere

- Poate sa fie obligatorie sau facultativ - Se revoca facultativ, daca se comite o noua infractiune din culp - Se revoca obligatoriu, daca savarseste o noua infractiune intenionat /preterintenionat (descoperit n termenul de incercare), daca nu i ndeplinete obligaiile civile, sau daca nu i ndeplinete obligaiile prevazute de - Daca revocarea se dispune instan, sau msurile de pe motivul comiterii unei noi supraveghere infractiuni va opera cumulul - Daca revocarea se dispune aritmetic intre pedeapsa pe motivul comiterii unei noi suspendat si pedeapsa pentru infractiuni va opera cumulul noua infractiune (se reine si aritmetic intre pedeapsa recidiva, dac este cazul) suspendat si pedeapsa pentru - Daca revocarea se dispune noua infractiune (se reine si din alta cauza va executa in recidiva, dac este cazul) ntregime pedeapsa care - Daca revocarea se dispune iniial a fost suspendat din alta cauza va executa in ntregime pedeapsa care iniial a fost suspendat

Suspendarea conditionata
Anularea Se dispune daca sunt ndeplinite condiiile: 1. Inculpatul sa fi savarsit anterior dispunerii suspendarii o alta infractiune de care instana nu a avut cunotin la momentul in care a dispus suspendarea 2. Aceasta infractiune sa fi fost descoperit in termenul de incercare 3. Pentru infractiunea nou descoperit sa se aplice o pedeapsa cu nchisoarea - In cazul anularii, se contopeste pedeapsa pentru noua infraciune cu pedeapsa suspendat aplicandu-se dup caz regulile de la concurs, recidiva sau pluralitate intermediara - Daca pedeapsa rezultant ndeplinete condiiile suspendarii, aceasta se poate suspenda

Suspendare prin supraveghere


Idem suspendarea condiionat

Efectele suspendarii executarii pedepsei: Suspendarea executarii pedepsei nu atrage suspendarea msurilor de siguran si a obligaiilor civile (drepturile persoanelor vtmte) art. 81 al.5 Suspendarea executarii pedepsei suspenda si executarea pedepselor accesorii (art. 71 al. 5) Suspendarea executarii face imposibil de executat pedeapsa complementar, deoarece la mplinirea termenului de incercare survine reabilitarea de drept Cazuri speciale de suspendare a executarii pedepsei: 1. Suspendarea in cazul infractiunii de abandon de familie - Sub aspectul condiiilor de dispunere nu se aplica condiiile prevazute de art. 81(suspendare condiionat), ci doar ca infractorul s i fi ndeplinit obligaiile in cursul procesului, instana fiind obligat sa dispun suspendarea conditionat

- Nu poate fi revocat dect intr-o singura ipotez: daca se comite din nou infractiunea de abandon de familie - Aceasta suspendare nu poate fi anulat - Aceasta suspendare nu are ca efect reabilitarea de drept inculpatului 2. Suspendarea in cazul pierderii capacitatii de munca de ctre cel condamnat cu executare la locul de munc - Se dispune obligatoriu (fr sa se aplice condiiile de la art.81) - Nu are ca efect reabilitarea de drept a inculpatului - Revocarea suspendarii urmeaz regulile de drept comun in materie 3. Suspendarea in cazul minorilor Suspendarea condiionat: - Pedeapsa cu nchisoarea: termenul de incercare este pedeapsa aplicat plus un interval de la 6luni - 2ani; Pedeapsa cu amenda: termenul de incercare este de 6luni - Nu poate fi niciodat anulat - Nu intervine reabilitarea de drept, pentru ca este lipsit de obiect Suspendarea prin supraveghere: - Termenul de suspendare este acelai ca si la suspendarea condiionat - Are dou modaliti: 1. Suspendare prin supraveghere - ncredintarea supravegherii minorului unei persoane sau instituii, pana la mplinirea varstrei de 18 ani 2. Suspendare prin control - ncredintarea supravegherii minorului unei persoane sau instituii, plus ndeplinirea unor obligaii (art.103 al.3) pana la mplinirea varstrei de 18 ani, respectiv dispoziiile de la 86 indice 3, dup mplinirea varstrei de 18 ani Sanctiunile aplicabile minorilor care rspund penal Exista doua catergorii de sanciuni: 1. Pedepse - nu li se poate aplica detentiunea pe viata (se aplica nchisoarea de la 5-20 de ani) - In cazul pedepsei cu nchisoarea limitele pedepsei se reduc la jumtate (in cazul minorului, minimul special nu poate sa fie niciodata mai mare de 5 ani- art. 109 CP) - In cazul pedepselor cu amenda limitele se reduc la jumtate, fr a depi minimul general al amenzii - Pedepsele complementare nu se aplica niciodata minorilor - Pedeapsa accesorie se poate aplica minorului, insa ea ncepe sa se execute doar din momentul in care minorul a mplinit vrstra de 18 ani Suspendarea special in cazul minorilor - particularitai 2. Msuri educative - sunt sanciuni specifice minorilor si se aplica pentru fapte care prezint o gravitate relativ redus Exista 4 msuri educative: 1. Mustrarea 2. Liberarea supravegheat - dureaz fix 1 an, nu se mai poate dispune daca la momentul condamnarii miorul a mplinit vrstra de 17 ani - Instana poate sa impun minorului una sau mai multe obligaii (sa nu frecventeze anumite locuri, sa nu intre in contact cu anumite persoane, prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitii)

- Se revoca daca: (1) Minorul se sustrage de la supraveghere (2) Minorul are purtri rele (nu infractiuni) (3) Minorul comite o fapt prevazut de legea penal - n caz de revocare (pentru cauzele 1,2,3), instana aplic minorului msura internarii intr-un centru de reeducare (4) Minorul comite o infraciune (n acest caz instanta poate sa aleaga ntre aplicarea unei pedepse cu nchisoarea sau internarea ntr-un centru de reeducare; daca instana aplica pedeapsa amenzii, aceasta se poate cumula cu internarea intr-un centru de reeducare) 3. Internarea intr-un centru de reeducare - presupune privarea de libertate a minorului, se dispune pe o perioada nedeterminat, si in principiu dureaz pana la majorat, uneori poate sa se ntind si dincolo de majorat cu pana la 2 ani, sau poate sa inceteze nainte de mplinirea majoratului prin liberarea minorului din centru de reeducare, care nu poate fi dispus mai devreme de un an 4. Internarea intr-un institut medical educativ - este echivalentul internarii intr-un centru de reeducare, cnd minorul are diferite afectiuni medicale, dar are discernamant - Daca dispare cauza medical acesta poate fi transferat in centru de reeducare Dac in perioada internarii intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ minorul comite o infractiune si se aplica pedeapsa inchisorii, instana revoc internarea - In cazul in care minorul este in executarea unei msuri educative privative de libertate si comite o noua infractiune, este pluralitate nenumit Atat liberarea dintr-un centru de reeducare, ct si dintr-un centru medical educativ pot fi revocate, dispunandu-se reinternarea: - Facultativ: daca in perioada liberarii are purtri rele - Obligatoriu: daca in perioada liberarii comite o infractiune pentru care nu este necesar o pedeaps SEMINAR 9: 1. In fapt s-a reinut ca inculpatul minor, in vrstra de 17 ani, provocat fiind de tatl sau i-a aplicat acestuia o lovitura de cuit in abdomen. Inculpatul a fost trimis in judecat pt tentativa de omor calificat, cu retinerea circumstantei atenuante de provocare. Artat care sunt limitelende pedeapsa pt individualizarea de pedeapsa 15-25 - 10l - 2a6l (minus o zi) - In cazul aplicarii circumstantei atenuante, vechiul minim minus o zi devine noul maxim 2. In fapt s-a reinut ca la savarsirea faptei au participat, un instigator, un complice concomitent minor in vrstra de 17, un complice anterior si 2 coautori. Care sunt agravantele incidente si asupra cui se rasfrang - comiterea faptei de 3 sau mai multe persoanal mpreuna - comiterea faptei de un major mpreuna cu un minor (li se aplica dup cum au cunoscut faptul ca este minor sau nu)

3. Inculpatul minor a fost trimis in judecat fiind acuzat ca a ncercat sa-l ucid pe tatl sau. Artati intre ce limite de pedeapsa a putea individualizare judiciar pedeapsa instana cunoscand ca a reinut starea de provocare. 15 - 25 5 - 12a6l - minoritate 2a6l - 6a3l - tentativ 10l (76 al.2) - 2a6l (concursul de circumstante este numai daca avem agravanta general vs atenuant general)

Msurile de siguran
Se dispun fata de autorul care a savarsit cel puin o fapta tipica si au ca scop inlaturarea strii de pericol care ar putea determina savarsirea de noi astfel de fapte.

1. Obligarea la tratamentul medical


Este suficient comiterea unei fapte tipice (nu neaparat infractiune) Se dispune pentru persoana care consuma stupefiante/alcool pentru a preveni un nou consum Se poate dispune si in cursul procesului, in mod provizoriu si se confirma la finalul procesului Msura nu poate fi confirmat atunci cnd in cauza s-a dispus achitarea, prin raportare la art. 10 lit. a,b,c Cod Procedura Penal - Cnd fapta in materialitatea ei nu exista - Fapta nu este prevazut de legea penal - Fapta nu a fost comisa de inculpat Este o msura neprivativa de liberatate (persoana in cauza este obligat sa se prezinte la unitatea sanitara stabilit, la intervale stabilite si sa urmeze tratamentul prescris Sanctionare: de regula consta in nlocuirea msuri cu o msura medical privativa de libertate, respectiv internarea medical - Prin excepie, nerespectarea poate sa constituie infractiune de sine statatoare (sustragerea de la tratamentul medical) 2. Internarea medical Este o msura privativa de libertate Se dispune fata de o persoana care din cauza unei boli mintale sau din cauza faptului ca este toxicoman, a comis o fapta prevazuta de legea penala, existnd pericolul sa comit si altele Se poate dispune in cursul procesului si se confirma in aceeleasi conditii ca si la obligarea la tratamentul medical Sanctionare: nu se sancioneaz 3. Interzicerea exercitarii unei funcii, profesii, meserii sau alte vocaii

Pedeapsa complementar art. 64 lit. c Temei/Cauz Durata Revocare Exercitare abuziv (cu rea credina) De la 1-10 ani Nu se poate revoca

Msura de siguran art. 115 Inaptitudinea (autorul actioneaza cu buna credina) Se dispune pe o perioada nedeterminat Poate fi revocat daca a trecut cel puin un an de la dispunere ei, si daca a disprut cauza ei Se poate dispune si pentru o simpla fapta tipica si antijuridic Se executa din momentul ramanerii definitive a hotrrii Constituie infraciune de sine statatoare, de nerespectarea hotrriilor judecatoresti

Natura faptei

Fapta trebuie sa fie infractiune Se executa dup executarea pedepsei principale Nu se sancioneaz

Punerea in executare

Sanctiunea nerespectarii

4. Interzicerea de a te afla in anumite localiti Fapta comisa trebuie sa constituie infractiune Este necesar ca infractorului sa i se fi aplicat o pedeaps (nu se poate dispune pe lng o msura educativ) Se poate dispune in 3 ipoteze: 1. Persoana a fost condamnatat la o pedeapsa mai mare sau egala cu un an si are antecedente penale 2. Persoana a fost condamnata la o pedeapsa mai mare de 5 ani, chiar daca nu are antecedente penale 3. Persoana a fost condamnata pentru comiterea unei infractiuni prevazute de art. 116 al.4 (furt, tlhrie, specul, ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea linistii publice, ceretorie, prostituie, viol, perversiune sexual) - Nu conteaz nici durata sau specia pedeapsei, nici antecedentele Msura presupune interdictia de a se afla cu titlu permanent sau temporar in localitile vizate - Instana trebuie sa individualizare localitile Se dispune pe o perioada determinata de pana la 5 ani Msura poate fi revocat sau prelungita (cel mult cu durata pentru care s-a dispus iniial) - Se poate revoca dup cel puin un an de la dispunere, daca temeiurile au disprut Nerespectarea constituie infractiune de sine statatoare de nerespectare a hotrriilor judecatoresti

5. Expulzarea: Trebuie sa fi comis o infractiune Se dispune fata de cetateni strini sau fata de apatrizi care nu au domiciliul in Romania Prezena sa pe teritoriul Romniei, reprezint un pericol Opereaz aceleai limitri/interdicii ca si la extradare, exceptand dreptul su la un proces echitabil in tara unde va fi expulzat - Nu poate fi expulzat cnd exista pericolul ca persoana sa fie supusa torturii sau unor tratamente inumane/degradante, cnd viaa i-ar fi pus in pericol, sau cnd locuiete de mult timp si are o familie in Romnia Se expulzarea de regula in tara sa de origine Nrespectarea se sancioneaz de regula prin trecere frauduloas a frontierei 6. Interzicerea revenirii in locuina familiei pe o perioada determinata Presupune urmtoarele conditii: - Savarsirea unei infractiuni de violenta asupra membrilor familiei (comiterea unei infractiuni) - Sa se fi aplicat o pedeapsa de cel puin un an nchisoare (nu intereseaz modalitatea de executare) - Prezenta in locuina sa prezinte o stare de pericol pentru membrii familiei - Aplicarea msuri sa fie cerut de persoana vtmt Presupune atat aflarea permanenta ct si temporara in locuina Se dispune pe o perioada de cel mult doi ani (nu poate fi nici prelungita, nici revocat nainte de mplinirea termenului) Nerespectarea presupune savarsirea infractiuni de sine statatoare, de nerespectare a hotrrii judecatoresti 7. Confiscarea special Presupune transferul in favoarea statului a dreptului de proprietate asupra unor bunuri legate de comiterea infractiunii Este o operatiune juridic, nu material Se executa la rmnerea definitiva a hotrrii de condamnare Ipoteze de confiscare: 1. Confiscarea bunurilor produse prin savarsirea infraciunii (bunuri care nu existau in aceasi forma anterior comiterii faptei) ex.: moneda falsificat. Daca au fost nstrinate uni ter, confiscarea se va face sau nu, de la ter, dup cum detinerea bunului este sau nu licit, independent de buna sau rea credina terului - Daca detinerea este ilicit, se confisca de la ter - Daca detinerea este licita, nu se confisca de la ter, se confisca suma de bani obinut de infractor 2. Confiscarea bunurilor dobandite in mod vadit prin savarsirea infractiunii. Bunuri care existau anterior comiterii infractiunii, in aceeai forma, doar ca si-au schimbat situaia juridic. ex.: bunuri dobandite printr-o inselaciune - Se confisc in msura in care nu servesc la despagubirea persoanei vtmte - Se face doar in limita a ceea ce a obinut efectiv

- Daca bunul a fost instrainat unui ter, daca terul este de buna credina el va pstra bunul, si vom confisca de la suma primit ca pre; daca terul este de rea credin, se confisca bunul de la ter urmnd ca acesta s ii recupereze de la infractor preul pltit 3. Confiscarea bunurilor folosite la savarsirea infractiunii Condiii pentru confiscarea bunurilor: 1. Infractiune intenionat sau preterintenionat 2. Bunul sa fi folosit in orice mod la comiterea infractiunii (daca nu a servit la comiterea actului de executare, nu se poate confisca) 3. Bunul sa aparin faptuitorului sau unei alte persoane care tia la ce urmeaz sa fie folosit (in situaia in care bunul aparine unui ter care nu tia le ce urmeaz sa fie folosit, bunul nu se confisca, dar infractorul este obligat sa plteasc contravaloarea bunului). - Daca o confiscare in ntregime a bunului ar fi disproportionata cu infractiunea, instana poate confisca o valoare mai mic. - Nu se aplica infractiunilor comise prin pres 4. Confiscarea bunurilor produse, modificate sau adaptate in scopul comiterii unei infractiuni Condiii pentru confiscarea bunurilor: 1. Infractiune intenionat sau preterintenionat 2. Bunul sa fi folosit in orice mod la comiterea infractiunii (daca nu a servit la comiterea actului de executare, nu se poate confisca) 3. Bunul sa aparin faptuitorului sau unei alte persoane care tia de modificarea bunului (in situaia in care bunul aparine unui ter care nu tia le ce urmeaz sa fie folosit, bunul nu se confisca, dar infractorul este obligat sa plteasc contravaloarea bunului). Nu mai opereaz limitarea data de proportionalitate (se confisca tot bunul) 5. Confiscarea bunurilor care au fost date pentru a determina savarsirea unei infraciuni sau pentru a rsplati pe infractor - Ex.: o suma de bani pltit unei persoane, pentru a comite un omor 6. Confiscarea bunurilor a cror detinere este interzis de lege 8. Confiscarea extins Se dispune daca sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele conditii: 1. Infractorul sa fi fost condamnat pentru savarsirea unei infractiuni susceptibile sa-i procure un folos material 2. Infractiunea este una din cele prevazute la art. 122 indice 2 al. 1 3. Pedepasa prevazut de lege pentru fapta comisa sa fie nchisoarea de cel puin 5 ani 4. Valoarea bunurilor dobandite intr-o perioada de 5 ani anterioar sesizrii instantei depete in mod vadit veniturile obinute de acesta in mod licit 5. Instana are convingerea ca bunurile respective provin din activiti infractionale de natura celor prevazute in lista de la al. 1 Daca sunt ndeplinite aceste conditii, instana poate dispune confiscarea bunurilor care exced posibilitatiile de dobandire licit ale inculpatului SEMINAR 10: 1. Inculpatul minor in vrstra de 17 ani, s-a suprat pe un coleg si a nceput sa-l loveasca cu putere cu pumnii si picioarele. Raportul de expertiza a stabilit ca decesul s-a produs ca urmare a rupturii de ficat si de splina consecutiv unor lovituri aplicate pe o durata mare de timp. Trimis in

judecat pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav a fost ntocmita o expertiza psihiatrica care a stabilit ca din cauza sindromului down congenital, inculpatul dei in vrstra de 17 ani avea intelectul dezvoltat la nivelul unui copil de 6 ani. Lund in considerare starea medical a minorului, instana a dispus internarea acestuia intre-un institut medical educativ. mpotriva sentinei declara apel Parchetul. Cu motivat apelul. - Este iresponsabil, nu rspunde penal --> nu se poate aplica nici o msura de siguran nici o pedeaps 2. Inculpatul minor in vrstra de 16 ani a fost trimis in judecat pentru faptul ca pe durata iernii a sustras mai multe bunuri de la diferii turiti profitand de aglomeraia din staiuniile turistice montane de pe Valea Prahovei. Instana a reinut in sarcina minorului savarsirea unei infractiuni de furt calificat in forma continuat si a dispus internarea acestuia intr-un centru de reeducare pe durata a doi ani. Deasemenea instana a computat 57 de zile echivalente arestului preventiv din cursul procesului penal. Prin aceasi hotrre instana a dispus si msura interzicerii de a se afla in toate localitile-staiune turistice din Valea Prahovei pe o durata de 6 ani. Dup aproximativ 10 luni de la data internarii instana constatate eforturile minorului in raport de olimpiadele colare precum si dovezile evidente care atestau ndreptat acestuia a dispus liberarea acestuia din centrul de reeducare. - Nu e infractiune continuat pentru ca nu este unitate de subiect pasiv - Computarea se face doar in cazul pedepselor - Nu poate fi revocat decat dup un an - Nu se poate dispune msura de siguran decat pe lng o pedeaps - Msura de siguran a interzicerii de a se afla in anumite localiti nu poate fi dispus pe durata mai mare de 5 ani - Msura educativ a internarii intr-un centru de reeducare se ia pe durata nedeterminat - Localitiile trebuie sa fie individualizate

Cauzele care inlatura raspunderea penal


Nu afecteaz existena infractiunii, dar legiuitorul renuna la angajarea rspunderii penale 1. Amnistia - este un act de clementa adoptat de parlament prin lege, care inlatura raspunderea penal pentru fapta comisa Forme: 1. Amnistia antecondamnatorie - intervine dup comiterea faptei, dar nainte de condamnarea definitiva - Procesul urmeaz sa inceteze, in afara de cazul in care inculpatul dorete sa continue procesul - Prin cererea de continuare, inculpatul nu risca nimic (nu pierde vocaia de a beneficia de amnistie) 2. Amnistia postcondamnatorie - intervine dup rmnerea definitiva a hotrrii - Produce efecte doar pentru viitor - Nu conduce la o repunerea in situaia anterioar (amenda pltit nu se restituie, bunurile confiscate nu se restituie, gradul pierdut nu se recupereaz)

- nltura pedeapsa complementar (n afara de degradarea militar) si pedeapsa accesorie Amnistia produce efecte asupra infractiunilor cu durata de consumare, numai in msura in care efectele acesteia s-au consumat nainte de adoptarea actului de amnistie Administra nu produce efecte asupra msurilor de siguran, msurilor educative si asupra despagubirilor civile Excepie: - In cazul msurilor de siguran pentru care trebuie sa existe o condamnare, daca amnistia mpiedic executarea, acestea nu se mai aplic - In cazul in care amnistia intervine dup aplicarea msurilor de siguran exista doua opinii: (1) acestea se iar executa oricum (2) acestea nu se mai execut, deoarce la data aplicrii actului de amnistie nceteaz toate efectele condamnarii - Amnistia se aplica si msurilor educative - Amnistia nu produce efecte asupra drepturilor persoanelor vtmte (despgubiri) 2. Prescriptia rspunderi penale Durata termenului se stabilete in funcie de pedeapsa stabilit Termenul curge de la momentul svririi infractiunii In cazul minorilor, termenele de prescripie se reduc la jumtate Este susceptibil de ntreruperi si suspendari - Prescriptia se ntrerupte prin efectuarea oricror acte de procedura care trebuie comunicate (prin natura lor) nvinuitului sau inculpatului (ex. arestarea, citaia, confruntarea) - Prescriptia poate cunoate suspendari de fapt sau de drept - Suspendare de fapt - atunci cnd datorit unor imprejurari obiective organele judiciare sunt impiedicate sa desfoare acte de procedura in cauza - Suspendarea de drept - existena unor dispozitii legale care mpiedica pentru o anumit perioada efectuarea actelor de procedur in cauza Prescriptia special - nlatur raspunderea penal indiferent care este numrul intreruperilor survenite daca s-a mplinit dublul termenului de prescriptie Si in acest caz inculpatul poate sa ceara continuarea procesului pentru a-si dovedi nevinovaia (in aceleai conditii) Exista infractiuni imprescriptibile: - Infractiuni contra pcii si omenirii - Legea 27/2012 a extins sfera infractiunilor imprescriptibile adugnd infractiunile de omor, precum si infractiunile preterintenionate care au avut ca urmare moartea victimei (presupune si tentativa la aceste infractiuni) 3. Retragerea plngerii: 4. mpcarea prilor:

Retragerea plngerii
legiuitorul ii lsa victimei dispoziia asupra actiunii penale

Impacarea prilor
legiuitorul ii lsa victimei dispoziia asupra actiunii penale

Retragerea plngerii
Sfera infractiunilor Opereaz doar pentru infractiuni care se urmresc la plngere prealabila (doar cnd legea o prevede in mod express) Este un act unilateral a persoanei vtmte

Impacarea prilor
Opereaz atat la infractiuni care se urmresc la plngere ct si la infractiuni care se urmresc din oficiu (doar cnd legea o prevede in mod express) Este un act bilateral, un acord intre inculpat si persoana vtmt Nu se poate cere continuarea procesului Porduce efecte inter partes (intre prile care s-au mpcat) - Victima poate sa se impace cu o parte si sa continue ancheta cu alta (daca sunt mai muli infractori)

Natura juridic

Posibilitatea inculpatului de a Poate sa ceara continuarea cere continuarea procesului procesului penal, fr sa piard nimic Modul in care se produc efectele Opereaz principiul solidaritaii active si pasive - Solidaritatea activa - daca exista mai multe persoane vtmte, introducerea sau meninerea (nu si retragerea) plngerii de ctre una dintre ele profita tuturor - Retragrere plngerii de ctre o singura persoana vtmt nu produce nici un efect (trebuie ca toate prile sa i retrag plngerea) - Solidaritate pasiv presupune ca daca exista mai muli inculpai plangerea introdusa sau mentinuta fata de unul din ei produce efecte asupra tuturor - Retragerea plngeri asupra unor inculpai nu produce nici un efect (trebuie retras fata de toi) Stinge aciunea civil Nu are ca efect stingerea actiunii civile (Streteanu)

Efectele asupra rspunderii civile

mpacarea stinge aciunea civil - Dup mpcare partea vtmt nu mai poate obine despgubiri

Regula: daca legea prevede ca actiunea se urmrete doar la plngere prealabila, lipsa plngerii inlatura raspunderea penal Excepie: - Daca persoana vtmt este lipsit de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restrns actiunea penal poate fi pus in micare din oficiu

Cauze care inlatura executarea pedepsei


Prescripia executarii pedepsei:
Prescriptia executarii pedepsei determina considerarea ca executat a pedepsei, dupa trecerea unui anumit interval de timp prevazut de lege - Nu opereaza prescriptia special Termenul de prescriptie curge de la data ramanerii definitive a hotrrii de condamnare In cazul minorilor termenul de prescriptie se reduce la jumtate ntreruperea termenului de prescriptie intervine din doua cauze: - Cnd ncepe executarea pedepsei - Cnd infractorul savarseste o noua infractiune Suspendarea termenului de prescripie intervine atunci cnd exista o dispoziie legal care mpiedica punerea in executare sau continuarea executarii pedepsei (ex.: amnarea sau ntreruperea pedepsei) Pedepsele nu se prescriu atunci cand au fost pronuntate pentru urmtoarele infraciuni: - Infractiuni contra pcii si omenirii - Infractiuni de omor - Infractiuni savarsite cu intenie care au avut ca urmare moartea victimei Pe durata termenului de prescriptie se executa pedeapsa accesorie, iar dup expirarea lui se executa pedeapsa complementar Pedeapsa prescris se ia in considerare la starea de recidiv

Graierea:
Gratierea este un act de clementa adoptat de Parlament prin lege, sau de seful statului prin decret, care are ca efect inlaturarea executarii pedepsei, reducerea unei pedepse, sau nlocuirea acesteia cu o pedeapsa mai uoar Graiere necondiionat - i produce efectele definitiv si irevocabil de la data aplicrii actului de graiere

Graiere condiionat - i produce efectele definitiv doar la expirarea termenului de incercare stabilit prin actul de graiere - Termenul de incercare este stabilit de prin fiecare lege in parte, de regula este de 3 ani - Termenul de reabilitare ncepe sa curga de la data aplicrii actului de graiere, nu de la data mplinirii termenului de incercare - Pedeapsa se considera executat la momentul mplinirii termenului de incercare Opereaz retroactiv Produce efecte doar dup rmnerea definitiva a hotrrii de condamnare Pedeapsa accesorie nu se mai execut Nu produce efecte asupra msurilor de siguran, msurilor educative si drepturilor persoanelor vtmte Condamnarile graiate pot fi luate in considerare la starea de recidiv Nu are ca efect reabilitarea de drept

Gratierea colectiva
Numarul beneficiarilor Izvorul Sfera pedepselor
Nedeterminat Legea Toate

Gratierea individual
Determinat Decret Doar pedepse privative de libertate executate - Nu se poate acorda in cazul amenzii, sau pentru nchisoarea cu suspendare Niciun efect

Efectul asupra pedepselor complementare Momentul la care intervine

De regula nu are efect - Prin exceptie se poate daca prin legea de gratiere se dispune altfel Antecondamnatorie sau postcondamnatorie - Daca e antecondamnatorie procesul continua in mod obligatoriu iar la finalul procesului se face aplicarea legii de gratiere Poate fi conditionata sau necondiionata - Daca e conditionata in termenul de ncercare nu trebuie sa savarseasca o noua infractiune - De regula termenul este de 3 ani Poate fi revocata atunci cand este conditionata Cumul aritmetic

Intotdeauna postcondamnatorie

Obligaiile inculpatului

Necondiionata

Posibilitatea revocarii

Nu se poate niciodata

Tratament sanctionator in caz de revocare


Modul de operare in caz de concurs

Nu e cazul

Opereaza cu privire la pedepsele individual stabilite

Opereaza asupra pedepsei rezultante

Graierea colectiv poate interveni si cu privire la o pedeapsa a crei executare a fost suspendat - Partea de pedeapsa graiat se va scdea din termenul de incercare a suspendarii - Dac graierea este total, termenul de incercare a suspendarii va rmne acel termen fix de 2 ani

Reabilitarea:
Reabilitarea are ca efect inlaturarea decaderilor, interdictilor sau incapacitatilor ce decurg din hotrrea de condamnare

E vorba de decaderi care nu apar in hotarea de condamnare dar apar in legislatie special Reabilitarea de drept - intervine prin efectul legii Presupune mplinirea cumulativa a trei conditii: 1. Persoana in cauza sa fi fost condamnata la pedeapsa amenzii sau la pedeapsa inchisorii de pana la 1 an 2. Sa se fi mplinit termenul de reabilitare de 3 ani 3. In termenul de reabilitare sa nu se fi comis o noua infractiune - Daca a savarsit o noua infractiune, in acest termen, nu mai opereaz reabilitarea de drept, numai cea judectoreasc Reabilitarea judecatoreasc - se acorda de catre instanta daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: 1. Sa se fi ndeplinit termenul de reabilitare - Durata termenului de reabilitare se calculeaza in functie de durata pedepsei la care a fost condamnat - Termenul de reabilitare judecatoreasca incepe sa curga de la data executarii sau considerarii ca executata a pedepsei principale (Excepie: graierea conditionat: termenul de reabilitate curge de la data aplicrii actului de graiere, nu de la data mplinirii termenului de incercare) - In caz de condamnari succesive, termenul de reabilitare se calculeaz in raport de pedeapsa cea mai mare si curge de la data executarii ultimei pedepse 2. Sa nu fi suferit o noua condamnarein termenul de reabilitare (daca noua infractiune a fost amnistiat antecondamnatoriu, condiia este ndeplinit) 3. Inculpatul sa aib o buna conduit (daca noua infractiune a fost amnistiat antecondamnatoriu, reprezint un impediment pt. aceasta condiie) 4. Sa fi platit despagubirile civile si cheltuielile de judecata 5. Sa aiba asigurata existenta prin munca sau alte mijloace oneste Instana poate anula reabilitarea: - Este posibila doar in cazul reabilitarii judecatoresti - Intervine atunci cnd dup acordarea reabilitarii se descoper ca persoana a suferit o alta condamnare, care daca ar fi fost cunoscut, ducea la respingerea cererii de reabilitare In caz de respingere a cererii de reabilitare, nu se poate introduce o noua cerere decat dup un termen de: - 3 ani (nchisoare >10 ani) - 2 ani (nchisoare > 5 ani) - 1 an (celelalte cazuri) - Cererea poate fi reintrodus oricnd, dac nu au fost respectate condiiile de form Se poate acorda reabilitarea si postmortem cu conditia ca persoana sa fi trit pana la mplinirea termenului de reabilitare