on," R N TAR 1 T fA R

- -.-- - - - ....... - - - -
SAD

LIB !...!un!!!...n un!!!n UULUUL!!I;
I SI II THESALONICEN!
::>
A ceiui intfu sfinti parintelui nostru
lOAN CHRISOSTOlVl
Arcl1iepisco.pUI Cons tan linopo lei
Trttdacere di111imbtt elini!! pditia de Oxonia, 1855
Ai'ehim. Athanasirr
E.gUli'l'nlll MH'ei Precista-Mare din Roman
BUCUP ..
i'ltelierele grafice I. V. SOCECU, strada Berzei, 59
'1905
COMENTARIILE
SAU
EXPLICAREA EPISTOLEI CATRA
A celili. intre sfinti Parintelui nostril
IOAN CHRISC'STOM:
Archicpiscopul Constantinopolei
OMILIA I
"Pavel Apostol al lui Iisus Ch1'istos prin
voea lui. Dumnezeu, 1;3i Timotheiu fratele, celo1'
ce sunt in Golose sfintilor 8i credincio-silor frati
intru Christo's, char voua' 1;3i pacedefa: Dum-
nezeu tatal vostru [' (Cap. 1, Vers. 1 ::;;h2).
Toate sfintele epistole ale lui sunt tri-
mise bisericilor pe cand el era legat intemni-
tat, preeum e cea ea tra Efeseni, cea catTEV- Filimon,
cea catra Tiinotheiu, eea c!:1tra Filippeni, f?ipreeum
este cea de fata, eaci si aceasta a. fost trimisa
pe candel era legat, de "Ru-
gandu-va impreuna pentru noi,
sa deschida noua u1?a cuvantului, taina
lui Christos, pentru care sunt 1?i leg-at" (Gap. 4"
tQate aceste epistole, zie, au in ele ceva: mai muTt
decat de mi . se pare scrisiL
4
O"lILIA I
,urma cfileL cJ!l.tdt Romani. Pe aceea a scris'o mai
ROmani, iara pe aceasta a scris'o
c.f'- de.la, 'iivaz\lstl:;;i pe ' cand se gasia pe 1a sfar-
/?ktn:l Iaraaeea,sta .seillvedereaza de acol0.
0,a, Ul unde intervine

zice,:"Irnp;euna
ell frate" (Cap. 4,
9), nummdu-J .c:redmCIOS, mbIt:;;l frate. Pentru 'care si
e1 curajin .aceastaepistola : "De' veti
Cre?lllta intari'ti, si
dlll nadeJdea Evangheliei ah
ceea-ce s'a propoveduit intru' toataz;-
dlrea cea desupt ceriu ... <I (C 2") 'd
se --eie 1- " - " ' ap.1, ,') , e -unde
.. c:1 yredica avusese un timn in-
J..J,evi aeeaSJ;a eplstoia este inaintea celei
I 1lllllJ,lIf.-IlU rte "areee c' d . ,
- ';.". an a scrls 0 pe aceea el se 'aRia
apr.oap.e de sale in aceasta
Mel ZICe: .'J lJa eu lata rna '1 ertfesc" (If T' tl "
4 6) d f ' . lmo lelU
, . "pe can de acea catra Filippeni este scrisa
t
mal In. urma, peatunci se gash el legat pen-
ru dat:1 In Roma.
r pentru ce eu cil. aceste epistole scrise in Ie-
gatun al!. ceya. rnult celelalte? Preeurn un
general se III mijlocul trofeilor si
aC?lo yscne tot aZ?a Pavel face
Cu. legatunle 1m e mare lucru. Cand el 'serie
1m Fillmon "pe care I-am nascut in leO'atur'l '
mele" (1;"'" b Ie
", 10), 0 ziee aeeasta pentru ea noi sa
:1l!- .ne stramtOrllri, ci inca sa nef?i bucuram
ICI se. FIllmon, de vreme ce pe cand in
Fillmon. (Vers. 2), scriindu-i zicea: Si lui Al-
e Ip nostru celui dimpreuni" "
. t I ,-, alCJ, III
eplS 0 a e:Hra ColoRE)ni zice: "f?i ziceti lui Arehip". '.
(Colos. 4',17) .. El!- cred ca acest Arehip , avea un rol
oareeare :lll blserlCa Colosenjlor,
N! Apostolul. . nu vazuse pe ace$ti Colo-
Cenl, mCl pe Romam mOl pe cand'ie seria.
, urn eallu. pe Ebrei mai 'nainte
de a Ie scrre, se mvedereaza dm pasaje,insa ell
OMILIA I 5
nu vazuse p e Co10seni ascult:1 ce spune e1: "f?i cati
n'au vazut fata mea intrup"si iaraZ?i: "CPL dsl
sunt cu trupul departat , dara cu'duehul impreun'a
eu voi sunt" (C;1. 2, 1: 5). Astfeldeei e1 bine
e;8. lui 9J'a de in.ulta. p.este tot 10- ,
131.11 , 111s,a . phiar .absent. fijol]" e:lnu lQ!Jcia ::l,il
necontenit asupra sa, ca:;;i cum ar:li fost
preient. q;ican.d pe
carnel se constttme ca prezent la Judecata vmovatulul:
}) Eu dara nefiind la voi cu trupul, iarll eu du-
chul fiind aeolo, iata am judecat ca cum fi
de fata", <;1i iarasi: n Voiu veni curand la voi, de
va vrea Domnul, fill voiu nu cuvan"
tul celor ce s'au semetit; ei puterea." (I. Oorinth.
5, 3. 4,19), 9i iaraf?i: "Nu numai cand suntem de
fata la v oi.ci inca mai v1irtos cand nu suntern"
(Galat. 4, 18).
"Pavel apostol at lui Esus Chr.istos prin
voea lui Dumnezeu ". Este demn ca sa spun em :;;i
despre subiectul aeestei epistole, dupre cum 11 gasim
'in euprinsul ei. Care e."te acest subiect? 00-
loseni eredeau ea prin ingeri se apropie de Dumnezell,
pe langa care mai aveau r;;i alte muHe obieeiuri Iudaice
si etlinir.e. Aceste obieeiuri si credinti apostolul Ie
combate Ie corecteaza. Pentru aceea incepand epistola
zice: "Prin voea lui Dumnezeu" . lata eil aici
pune particula "Prin". "f?i Timotheiu fratele", zice.
Af?a dar acesta este apostol, deci era drept ea
9i pe dansul sa'l faca cunoscut lor. "Sfintilor celor
din Colose", zice. Cetatea aceasta era in Frigia, eu
apropiere de Laodicia. "f?i frati in-
tru Christos". De unde zice, ai devenit sfint? spu-
ne-mi. De unde te nume:;;ti credincios? Nu oare ca
te-a1 sfintit prin moartea , lui? Nu oare ca crezi 'in
Christos?' De unde ai devenit frate? Caei nu te-ai
credincios nici infapta, nici in vorba r;;i nici
in succese. De unde ti s'au incteclintat, spune-mi,
atatea misterii? Oare nu' prin Christos r;;i pentru Chris-
tos ?"Ohar voua pace dela Dumnezeu Tatal
nostru". Deunde e charul? De unde pacea? "Dela,
6 UMILIA I
Dumnezeu TaUU nostru" zice des! aICl nu pune
numeIe lui lisus 1). Acum eu voiu' zice catra eei ce de-
faima pe Duchul: de unde vine ca Dumnezeu este
numit Tatal serviIor? Cine a faeut aeeste lucruri mari?
Cine te-a facut sfint? Cine credincios? r,j[1P fannt
fl u lui D umnezou? Cel ee facu t - cte -
z.ut, aDsla este ,cal1zaoa-re a lucredintat tie toate acestea ...
Caci noi Buntonl Illl numai pentru
ca C1 ::;;ipentru ea ni de Dum-
no-,,:ou tame, po C2.ro nici ingerii nu lecaui?tiut mai
'namte de noL Tnsa acestea sunt indiferente lui Pavel
ca sa Ie in acest mod.
"Multumim lui Dumnezeu si Tatal Domnu-
lui nostr{l Iisus Christos" (Vers: 3) . Toate acestea
ored 0<1 le-a raportat numai Ia Tatal, pentru 'ca nu deo-
data sa Ie puna inainte pe Dumnezeu Cuvantul. .,Tot-
;] . '
ueaU1180 pentru VOl rugandu-ne", adica nn numai
ci prill el. lsi
arata lublY',,<l Q<l n"'tT'a- rl;>n"'j']' "1' n"\ nhI',,1" ,,; 'hi> "n01 PC
. ..... --- ....... "-'" '-'O-A> "-'ttu.... ..............., ...1<-0., '-5 ,--,(.u v ........ .. (': .. '-r/J.. 1:'v '-,,'-''-'""- . '
cari inca nu-i vazuse, el ii avea vesnic in iriima sa.-
"Auzind credinta voaRtra cea intru. Christos
(Vers. 4). Mai zicand "Domnului nostru",
aICl explica fraza ca r;;i cum pare ca ar zice aeesta
este Domnul nostru,iara nn servii. "Christos' Iisus",
nume (Jare sunt simbole ale binefaeerei Durtmezeesti
dupre cum ziee evanghelistul: "Ca acestacva
tu'i sal1 de pacatele lor" 1,21).
credlnta voastra cea 111tru ;'Cllristos
Iisus, f?i dragostea careaveti catra totisfintii".
Deja prin aceste cuvinte Ii familiarizaza. Epifrodit 'este
l'a pus in despre .lor,- iara
eplstola aeeasta Ie-a trimis'o prin Tichic,
era pe langa dansul."f:?i dragostea" ziee,
care 0 aveti dHra toti sfintii'r., adiea nu numai oatra
umll, f?i eatra altul nu, ci c.atra prin ::;;i
catr!i n.ol. . "Pentru l1adejdea cea gatita 'voua in
CerlUrl" (Vers. 5). Aiei vorbeste de
:;;i pentrn ispiLeIe ce intampina'm pe pamarlt, -oa adici1.
-; ... _------- \'
, ... ') Editinnea pe. care a avut'o in vedere Sf. CbrisosipID,
adaosnl: dela'tinea pasajnlui ,,$i Domnut IisU!; .Christos". (Tr.ad.),
OMILIA I
7
sa nu cautam repausul aiei. 8i ca sanu zica cineva:
apoi care e folosul dragostei catra daca noi sun-
tern ispititi si necajiti? N e bucuram, zice, ca va
gati mari eeriuri. )jPentru nadejdea cea
p'a:tita in' ceriuri, care ati auzit mai 'nainte
o -. - . - . ---.'..
intru euvantul adevarului". Aiei cuvantu10ste in-
. t.e?atori.u: ea, tim? ?6 d1nd auziso -,?u-
V',aIltul Se-hillin,ase ;;In-
tru cuvantul adevarului 'Evangheliei", caei evan-
ghelia marturiseste ::;;i intr'ansa nu este min
ciuna. "Evangheliei". Nu ziee cuvantul predicei, ei
al evangheliei, amintindu-li ineontinuu binefacerile lui
Dumnezeu. Mai 'ntaiu ii lauda r;;i dupa aceea Ii amin-
teste de acestea. "Care este de fat,a, la voi, pre-
,'urn in toata lumea" (Vel's. 6). lata eil aiei Ii
vorbe:;;te eu gratii. Cuvantul "de fata" il intrebnin-
teazit in moer metaforie. Nu a venit numai si apois'a
dus (e-vanghelia), ci a dimas aeolo. Apoi ffindca cei
mai multi -se Incurajaza caud stiu ca au Timlti tovarasi
in credintele lor religioase, de aceea apostoIul adaage:
"precunl f?i in toata lumea", adica pretutind.ene
este de pretutindene stapanef?te, pretutindene se
gase::;;te. "f:?i este facand roadl1 f?i crescand pre-
cum intru yoi '( . Facand roade pentru faptele
bune si creseand, ineat pe multi adumbref?te fili 'i spri-
jine. Caei si printre plante se intampl:l asa, ca atunci
pianta devine stufoasa, eand trunchiul ei este sprijinit
S1 intepenit bine. "PreClll'll intru voi", zice. Aid
81 di'n capul locului adreseaza laude auditorului, ea
astfel chiar silit fUnd de imprejurari, sa nu se depar-
teze de credinta. "Din ziua in care ati adiea
aceasta e de admicat, ca iute alipit r;;i crezut,
fili imediat deia ineeput chiar ati q,ratat roadele ere-
"Din ziua in care ati au zit fili ati Cllnos-
cut darul lui Dumnezeu intru adevar". Nu in
yorba, ziee, niei inin:;;alaciune, ei in insesi faptele
voastre. Deei aeeasta spune el prin expresiunea "fa-
dind roada
ti
, adica semnele si minunile ce Ie savar-
siti; caci de indata ce ati primit cuvantul evangheliei,
imediat cunoscut fili charul lui Dumnezeu. Afila dara,
8 OMlLIA I
cand dupa primirea charului a:ratat E?i pu-
terel} voastr.e, apol cum sa nu
fie acum uracios luc.ru ... de a utI orede? "Preeum v'ati
$i l:i:rV'atat dela Bpafra, iuhit'..ll eel di,mpreunli
.. ... 7}. predies.se .
Eli d-::1a d 1hii;Sulprhnise it ci'Bdihtath'e-
, E?tineasca. Drept aceea1?l apostolul voind a invedera
demnitatea barbaiului, zibe "Gel diini:H'8Una sluga
ell noi".
"Careeste eredineios pentru voi . slujitor
a1 lui Ohristos, care ni-a \3i aratat noua dra-
gostea voastd. intru duehuF (Vers. 8). Nu va. In-
zice, despre m1dejdea viitoare, vedeti lumea
toata intorcandll-se )a credintiL Si de ce :;;a vorbim de
cele petrecute ell altii ?caod si 'fara acestea sunt su-
en s'au' petrecut ' cu voi . .
..... ,;Ati cunOs6ut darul lui Dumnezeu Intru
adevar", adica in fapte. dara. apostolul ade-
vereE?te doua lucruri: ca evanghelia se facuse cu-
noscuta io toata lumea, E?i ca crezuse in ea 1?i acesti
Coloseni. E;ii nici ciL se po'ate erede Gil. altfel erau lucru-
rile, f?i altfel i Ie-a spusEpafra." Care este eredineios"
zice, adica adevarat. "Care ni-a- aratat noua dra-
gostea voastra intru Duehul", adica dragostea voa-
stra eea duchovniceasca catra noi. Dara daca acesta
este slujitor al lui Christos, cum de ell. prin
ingeri va de Dumnezeu? "Care ni-a aratat
dragostea vQast.ia intru Duehul
K
Aceasta este dra-
gostea cea sigura E?i minunata, pe cand celelalte au
numai numele de dragoste. 8i sunt multi cari au dra-
goste de feliul oelor de pe drma, insa aceasta nu este
dragoste.!?i de aceea iute se nimioe:;;te.
1) Sunt multe cauze, care nasc prietenia sau dra-
gostea. Dragostea Cea uricioasa 0 yom treco eu ve-
derea, caci nimeni dintre noi nu va spune ca nu cste
din acele murdare, - dara: de voin pune la mijloc
dragostele acele :;;i vitale, sau relative 1a.
') Partea momlii. Despre dragostea eorporata I?i spirituala,
ca eea spirituala este eu roult mai sigura. Despre
De'spre reutate desp(s eleiuiosina (Veron).
I 9
noastra. Dragostele vitale sunt de acestea: a eastigat
eiueva un prieten, care a fost pdete0!ili a.l
sai, a luat parte la masa sau ]a ealatoria sa, este ID,e-
san, 'S,au :aa"'v'1J.t' 'y}'un 1a ,81, ...
moase E?i acestea ; '8,ceea;;i mesefje eu
el, - 0 eSt.e MDi'Con:.
io ea', in.vioie na-
turale sunt: tat111ni eatrafiu, a fiuiui catra
tatll, a frateLui catrairate; a bunicului oatra nepot, a
mamei Mtra copit, de voiti !?i a femeei cl1tra barb at,
eaci aeestea sunt vitale l?i pamantesti. Aeeste din
urma se pare ea sunt mai aprihse decat celelaite,
zic. oa se pare, caoi de multe ori sunt invinse de cele
(lintai. In adevar, 0:1, eateodata prietenii s'au ar:ltat
mai sineeri decat frutii, decat fii decat parintii, ci:tte-
odata eel nascut n'a ajl1tat pe nascatorul sau, pe cand
poate cel ee nid nu l'a cunoseut macar, l'a ajutat. .
Dragostea cea duehovniceasca insa, este maipresus
de toate oelelalte drag-oste, cad ea ca S1 0 reginit btif
pane:;; te pe celelalte, E?i are 0 fata stralucita. Nimic
din cele pamante1?ti nu 0 naE?te pe ea, dupa cum pe
celelalte; nici obiceiul, nici binefacerea, nici natura,
nici timpul, ci se pogoara de sus din e'er. Si de ee
to miri, dar-a ea n'are de binefacere, daca
ehiar 1?i cand este atacata ea nu seda in laturi? Cum
ca aceasta dragoste este cu mult mai mare dedit cele-
la.lte, asculta pe Pavel cand zice: "A\3i fi poftit eu
insumi a fi anathema dela Christos pentru fratii
111ei" (Romani, 9, 3), Oare parinte ar pofti aceastfl, . ea
sa fie dat anathemei E?i sa se gase-asca in rele? iara1?i:
"Dorinta avand a rna slobozi iinpreuna eu
Christos a fi, mai bine eu mult mai vartos"
(Filipp. 1, 23. 24.). Care muma ar vorbi i ar alege
aceastd, ca adiea sft treaca eu vederea pe copiii slli?
Si i,traf?iaseulta-l pe dausul eaud zice: "lara noi, fra-
ti lor, ramfmand slrimallide eatra VOl pentru un
timp, en fata, nu eu inima" (L Tesal. 2, 11). Aiei
un parinte fHnd insultat de fiul RaU rupe drag'ostea ce
oavea, pe eand acolo nieiodata, ci alearga In lljutorlll
pan a 1?i celor ce'l lapideaza,f?i Ii face bine. Deci nimic
nu e at at de puternic ca legaturadragostei dnchovni-
ecti. Oel ce devine prieten cuiva in urma umii sufe-
10 OMILlA I
- - - -
rinti indurate, daca a cea suJerinta este intr'una,
devenl dUf?man; eel ce este nedeshplt de .un alt:ul d.m
obiceiu, cand obiceiulva conten!, se va stmge 91 pne-
tenia lui. Femeea iarlisi,daca asurvenit vre-o cearta,
' qh:. Jil85!,t. a rnpt drn.g Qstei:, cir:
asernenea . si fiul daca vede caparintele s:1u ,traeE?te
timp f?i nu.,7f .po;lte' inai eur and, se
Ingreuiaza. . .
- Ei bine nimie din acestea nu se petrece unde
este duchovnioea.sea; nimic din acestea. nu 0
fi indcu nimic diu el e un 0 nasc. Nici timpul,
nici nici suferinta, nici auzirea clevetirilor,
nici mani a, ' ni ci insulta $i nimie in se poate
unde esteaceasta drag oste, t?l rilCl nu 0 -
nimid. Sj Cl<J. sJ at1i ea este asa. va vom spune de MOlSl,
era de eel de' nn cu el, totw;li ,
dansul se ruga 1m Dumnezeu pentru 11. Care t ata ar
fi p.8ntru fiui r lapidator, 91 oare nn l'ar ti
lapidat" el la 'randul Sall r
. Deei, iubitilor .. Sa de a dl1- .
chovniceasca, cad 'aceasta este puterniea E?i riu se nimi-
ceste. Sa uu umblam dupa dragostea aceea care se
capata din ospete. De altfel chiar sunte!?
de a introduce.la n oasire pe cel ce
o astfel de dragoste, CaCl asculta ce spune Chnstos In
evanghelie: "Ca nd faci pranz sal! cina, nn
prietenii tai, nicifratii tai, niCl t?-i e,. Dl?l
v ecini bogati ... oi chiama saracll, neputmClO!?U,
:;:;i orbii" (Luca, 14, 12. 13), eu drept ml-
vant, el'lci mare -platli veiavea aceasta. qar:.
san Iti este di sgust iitordo a cmaeu l
orbU, i in fine vine greu acest lueru '? Bme,-;Du
face nimic, Cael uici uu este nevoe de aceasta. Chlar
dacl:\. nu'i pui la rnasa langa , tine, trimite-li cel
bucate dela masa tao Cel ce chiama pe prieteni, nu face'
un lueru mare. plata primit-o aici; pe cand eel
ee chiatna pe infirm l?i pe sarac, He datornic pe DF;n--,
nezeu . ' "
- Sa Uu fim suparati daca nU luam rasplata aiCi, ci
din sf. lim s uparati daca 0 lua-ro. Cand .orn
ul
rasp1ateste, Dumnpzeu l:iU' ci ' numai 'cai)d.
oroul mi frasplate$te, a:tunci
dar sa nucautum de a face biue 'celor cari surit in
OMILlA I 11
stare de 'a ni ras pl ati, E?iniCi ' sa faoem bi11e1e . in spe
de a avea rasplata deladanE?ii,. caei 0 astfel de
iudecata este u:;;oar a. Pe prieterrdaea '1 chiemi, pla-
cerea 0 ai parra 'seara. De aceea 0 asHel depriete nie
se h.?.n ii.
eli acel ospiH{;pe cand dac& chiemi ' pe infirm t?i pe
rill S8 ,TJierdo :niciodatfi" p e,ntru ,va. ai ,ca
d80torn[o De DumnBZCO. care s Ue si nu -nita niciodata.
Apoi cati prostie de a ziee cil nu' poF I?edea lamasa
ell si1racii. Ce spui? Este necurat si zoios? Spala-l si
ada-l l a masa ta.Are haine zoioase? Sterge-l si d a:i
haina curata. Nu vezi cat de mare cal?tfg ,ai?Christos
prin aceasta iti sta de tu inca te ocupi ' de
aceste lucrl1ri' mid? Ai chiemat l a masa pe impa-
ratul, i?i tn t e rusinezi de acel?tia? Fie doua
mese, din eare una sa aiba orbi, eiungi, en
mana sau bratul beteag, desculti, imbracati eu 0 sin-
gl1rft hainil, $1' aceea flenduroasa; -iara eea de a doua
sa aiba stapanitori, generali, guvernatori,
superiu"r j, "lillbraeati eu hairi e pretioase eli ci n-
gatori aurite. Apoi pe inasa saracilor sa nu se gaseasca
niei vase de argint, nici Yin mult, ei numai atata eat .
e deajuns de a veseli inima omului, iara paharele f?i .
celelalte obi ecte sa fie de sticla, - in timp ce pe masa
bogatilor toate obiecte1e sa fie deargint E?i de aur, iara.
= in forma de semicerc, in forma
lunei in cre$terea ei, in forma literei C), sa nu poata
:fi purtat de un singur servitor, ei deabea aoi tineri sa-l
poata mi$ca. Dupa aceasta apoi v asele de pil mant pentru
apa sa fie aE?ezate in rand in a:;;a mod, Cct sa stralu ,
cease a mai mult ea argintul; fie inca smnicercul aco-
perit peste tot cu un acoperamant fin. Fie aici apoi
mul t i servitori, eu haipe nu mai pre jos de
a Ie' invitatilor, vestminte stralucite, zic, purtand na-
dragi persienel?ti, la vedere, p entru ca sunt
ehiar in flo ar ea junetei, plini d e vigurbsitate E?icorpo-
lenti,-iara la ceal altamasli fie numai doiservitori sitoplu
imbracati, fi e Ia unii bucatele iura la ceilalti de
acelea care pot stinge foamea multamire. Oare
am spus deajuns ? Oare amandoua mesele ' sunt prega,
tite bine sien precisiune ? Nu , eumva ' 'UpseE?te ' ceva? -
Eu nn cred, caci am trecut in revist.a E?ipe cei
mati 1a masa, si luxul f?i-a
bucatelor,si ehiar dacl). ,poate am trecu:t , ceva en ve",
, "'" , "' .. " ' " '.
12 OMILIA I
derea, in treeerea timpului yom afla. Aide, deci, ca dupa
fiecare masa vi s'apus inainte sub forma cuvenita,
sa vedem undeaveti sa va pune\i voL Euma voin
4,U?B IllD;Sf! f11J'nt. orhiii?i dud dintrQ
VQl' alege, :pe aeeea nude snnt
__ veselia. .
I'.::)' ro din . mu1ia
mire, nu yom examina de loc eele viitoare, caci 'in
aoe:itslaprihrint a stapane:.;;te -ma5a I1H!a. De ce ? PenLr'uea
are pc Ohris.tos cei chierriaF la ospat,
lara aceea are numaloamem; aceaqta .pe stApanul, iara
aceea pe servi. Oeci nu vom vorbi de ci sa
vedem care dindoua are mai mare multamire lllai
pla.p:er<:l chial' in pr.esent. Dar in aceasta
Ylnt,;), nV.llmarenmltuilllre are mas i:\. aeeas ta, caci a
1a ea Impreuna eu impara tul, simti 0 mal mare
placers, -decat a f?edea irnpl'eunacu servii. '1n8& sa trecem
cu y.ederea !?i aceasta, sisa examinam faptu1 in sine.
A::;;a, 'dar t?i eel en mine: eari am ales masa aceasia, ne
gasil'll in cea mai mare libertate 1?i veselie, vorbim im-
preuna suntem ascultati. Voi insa, tremurand sl
sfiindu-va, 'de eei ee sunt 1a mas,!, nu
cutezatr- nici chiar a intinde ma na, ca si cum pare ca
ati intrat intr'o t;;coala de 'iara nu lao un
sfiiti de grozavi.
Dara, zici tu, nu se gasesc ii tocmai asa, oi se bu-
cura de mare ciuste. Si cu to ate ace::;toaeu rna gasesc
in lloj mare ciuste, citei la voi se ve de m ai mult luxul
predominand 1a mas a unde iara vorbele voastre
sunt in Crt a Oaci sluga atunci se
pune in caud se gaSet;;te alaturea cu stapanul ;
iusa flU are atata demnitate prin faptul acesta, pe cala
de vreme ce ac010 unde i Re arata, si
atunci 01 suferecea mal mare umilinta. Oeea-ce est'a
uIhiJit atunci se pare inca m3i umilit., -cand se pune
alil.tureacu inaltimea, deci comJ;laratiunea infatir;;aza
atunci pe umilit _i 0 ca.- mai umilit, f?i' nicidecum mai
inalt. si vOi. cand stati a1aturea cu aceea, va aratati
inca mai umiliti, iara nu noi. Noi va prin dou'a
lucruri: prin libertate prin cinste, cu care nimic nu
e$fe egal in Eu prefera sa milnanc pane
goala in libertate, decat mii de fe1uri de mancari in
sc'lavie."Maibun este ospa.tul eu legumi spre
dragoste, zice, spre decat viteluI
OM ILIA I 13
de Ja esle eu vrajba". (Prov; 15, 17). Oeea-ce ar vorbi
aceia, voi sunteti siliti a aplauda .. J. nieidecum a res-
pinge, punandu-va astfel in randul parasitilor, ba inca
f?i mai rai OBoat I n fa.t a
lui va sfiiti . va. pitulati, deunde reZlllta. dl. -n:u Vtibll-
denki ;o cinste.Prlli urmare De mnH. ei>t.e
lipsita acea mW2a -U-e n'I)).l{amire,pe af.&t. r!f,:1:.ult masq,
noastra e plina de multamire _E?i de veselie.
Dar sa eXalllinalll inca!?i insii,f}i natura mancarilor.
Acolo chiar ne voind cineva silit de a bea
vin peste masura, aici insa nimeni nu este silit de a
mancaf?i a bea, . daca nu astfel eil acolo dela
inceput necinstea gaseste ::;;i scoate mnltamirea din ca-
litatea manc3,rilor f?i a' biluturilor, iara' din , saturarea
' peste IP-asura se desgustuL Oorpul nostru nu
ati1ta dE' . mult se vatama prin foame, pro cat prin satiu
peste masura. Mai il voiu 1$i slabanogi prin
imbuibare, decatprib foame. Astfel deci, foamea este
mai decat imbuibarea, caci de foarne poate
cinevarabda douazeci de zile, pe cand daca e de-
pFins eu imbuibarea,nici chiar doua zHe.Uu foamea
luptandu-se incontinuu cei de pe camp, sunt totdeauna
l?i nu au nevoe de cloctod, pe ca nd cei im-
nu ar putea traidaca nu ar chiema Incontinuu
p-e doctori, ba inca de multe ori nici nu tinsama de
lor.
Deci masa noastra areintaetatea p entru muita-
mirea place rea ce 0 gasim acolo. Daea se poate nu':Hl
cinstea fi <lineva necinstit, daca este placut ca fiind liber
cineva, sa se supuna altora, sa s e sfiiasca l;li si:i.tremure,
in loc stt aibil curaj, si in loc sa se muitameasca cu
strictu1 necesar, . el sa 'se imbuibeze peste masura 9i sa
se cufunde in dezmerdari, ei bine. atunci masa noastra
este eli mult mai superioara aceleia. Da.rapoi si in pri-
cheltuelelor masa noastra este mai buna', caci pe
cand acreea este costisitoare, aceasta de loe. Dar
ce? Oare masa ace::i"s1a estep1acuta mimai celor chie-
sau capoate face p1acere multa celui cea
dat'o? Oaci aceasta este ceea-ce noi cautam in cazul
de Cel ce a ehemat 1a masa sa pe cei bog-ati, pe
rude s'a preg.1tit cu mult . timp mai 'nainte,
fost silit de a se ingriji de multe lucruri trebui-
toare, nedormind noptile cursul zilei neputand sta
lini9tit de griji, ei in sau fel de fel de
14
OMILlA. I
vorbind iili sf<1.tuindu-se cu bucatarii, cu sofragiii
iill cu servitorii. Apoi so sind ziua hotarIta, l'ar putea
vedeacin,eva ingrijora t mai mult chiar dncat cei ce vor
a s,:- lu.ptBJ in stadiu, ca nu C11ffiva sa se lotamplevr'un
neaJuns, fiu cumva sa fie criticat, nn cumva ca-
pete de acolea aeuza,tori. Oel C6 cl1iama illSa,la
8H, i$i in6rmii, f;.ste ,g,GJ,Jj,it detoateactlste '
gri11, f:1 runs masH. 'instantanml, Se logriieste GU
-: ,;I.a. 'tYl'A; n;,.,i:\ dnn""
. ................... LJ.L.I..'-' ..............L .t-uo..J" .&-J' ..... &. ":( .. I. ......... " ......... c..tl (.A.oVlAl 'V J....l..... VlJ -
bine, yom vedea cii acela imediat a pierdutmul-
diritaiu, pe canci acesta 0 are in el, caci are pe
Dumnezeu datornie, se cu speranVe pll1eute, iili
in Bece zi el intinde masa i sa. ospllteazacu
a toate. Mancarile de sigur Ci1. se eonsumeaza, pe caud
charul si multamirea sufleteasca nu ' se consuma, ba ihCa
pe fie-ee zi 61 mai mult se bucura decat aeei ee i-au
iucarcat p antecele eli vinmult. Caci nimic nu- liraneiilte
spiritul atat de bine, ea sperania p lacuta :;;i a9teptarea
celor bune.
- Sa vedem apoi imprejurari, care se des-
faiilura 1a aceste mese. La masa aceea se aud fluere,
chitare,- flaute f?i celelalte, pe cand aici niei 0 cantare ne-_
placuta, ci numai imnuri i psalmodii. Acolo sunt landati
demonii, pe cand aici Dumnezeu. stapanul a toate. Ai
vazut cum masa aceasta este plina de char, jar aceea
incarcata de atatanerecunoiiltinta Caui
spunemi: Daca Dumnezeu este care te hranete din bu-
natatile sale, deci tu lui trebue sa-i pentru
cil te-a hranit; apoi cum de introduci pedemoni in locul;
lui lor Ii Pentrnel cantarile acelea din
fl aut nimie alt flU sunt, decat In loc sa
zici: "Multumeseu-ti sUipane" sau "Bineeuvantat
e,;>ti Doamne, ea m'ai hranit pre mine din bu-
natatiLe tale", tu',ca iili un cane necinstit,
aminte de aceasta, ci introduci pe . demoni? Dar apoi
chiar canii, fie ca at primi ceva, fie ca nu ar primi,
totuiili se gudura pe langa cltapan, pe cand tu nici aceasta
+111 0 facio Oanele chiar de nu ar primi nimic dela stapi n,
n gudur:a, pe cand tu dupace ai primit inca
latri asupra sa! Oanele apoi chiar .de ar primi ceva
'11e1a cei straini, nici prin aeeastalnca nu'i
ura -asupra lor, nioi oil poate fi :trnprietenit, -iara t.u
de1?l ai suferitmii de rele ; dela :deiilofii,totul?iii
duel 1a mairali decat
O)'IILlA I
canii. Si e bine ca am amintit acum de cani, ca
Cll eei ce IDultnmese lui Dumnezeu numai
atunci, .primese vre:o bine!a<:ere d.ela . - ,
Rum nah vO .... og rl '" "301 Car, dec" rup+' .rl '" "?:u .... , v ... (AI.L ' , ' V" ....... .,..LYJ. "'-' '-'
fo;'tme, gudura inca pe stapanullor. Dumnezeu este care
ne hUJ'a:ZaSLe din dai'udle sale. si totusi cand auzi cii
.
tHai rrlinte" decaf cn:nii.. Dar au, zici, fcmol1c
-. blice (1topvat) oarecare :;lic placere privite. Oe placer-e?
sau ml:l.l bine zis, ce liecinste uu au ele? Oasa ta a de-
venit asa dar loe de cur'vie, de nebunie si de spur-
C:1eiuni, 'si tu nu te de a numi aeeas'ta pl:"icere?
Dd.ca. crezi ca iti este permis de a uza de femei pier-
dute f?i a transforma casa ta intr'ul1 local de curvje,
ea por-eii iOlloroiu, ei bine,
aesg'iistul izvorit de aiei, va fi cu mnlt mai mare decat
orice placere. Daca insa 0 faci aceasta numai I n apa-
renta, -ja,M 0,1, i?i deaioi 0 durenO! mare, Cia-Ci
daca privirea nti este 0 plaeere, presupunancl ca to
margincsti aici, iotusi pofta devine mai mare, vilpaea
ce arde 'in tine mai 'grozava inca. $i poate a
1? t.i sfar:;;itul? Aceia se ridio& dela masa insolenti
i?i ea ni1?te nebuni smintiti, f?i mai de
sclavit;caci in timp ce servitorii pleaca rle aeolo
1?ieu . mintea intreagA, ii pleaea Vai! ce
Aiei insa, nimic de acest fel, ci ridicand masa cu laude
$i multamiri adresate lui Dumnezeu, ii seduc acasf\.
scutiti 'de oriee rusine, de orice acuzatiune. A9a dar
vei vedea pc aeeia ea se gasesc in interiorul lor dupa
cum aC69tia se ga.sesc in extei"ior, adeea orbi, infirmi
i?i schiopi; adeca ce fel sunt corpurile acestora,
sunt. sufletele acelora, umflate ca de idropicll schimo-
nosite, caci este lipsa de minte. Dupa petrecere apoi
vine siabanogirea E?i oboseala generala, caci este
betia, ea f ace pe cei sanatosi schilozi. Vei
vedea pe aee$tia apoi cit au' sufletele lor curate, stra-
lucite lmpodobite, dupa cum sunt corpurile aeelora,
ciicl ii tr:1csc in multamire, nu cauta nimic mai mult
decat strictul nec8sar: ii filosofeaz:1 aiila zieand, i?i se
gasesc 10 toata linistea si cllrat.enia sufletului.
Acum sa vedem care este' sfar$itulatat aici, cat $i
ae'olo, Acoio este petrecere desfranata, ras dracese;
glume uricioase, vorbe murdare; eli. sase raea
16 OMlLIA I
pl<1cerea acelor femei desfranate, pC cand aici este filan-
tropie fji bunatate sufleteasca. Cel ce a ehiemat lamasa
aocia, u., :fost stapanitde slava ueFjarta, pe dud cesta-
)alt, a bunatatea
tuai<1 .. Masa aNJ.f!a it - lost datll din ra-
: .piref2i dirtfilantropie; aueea
. ,. t.-fIaff1:e?t:&;:;:
---3aci sunt -odraslele slavei d:c--
$arte,- i:i:rli aceiu,ta inniultamiri f;li slava adresate lui
Dumnezeu. Dar apoi f;li lauda oaminilor este mai mare
pentru aceasta din urma masa, pe sta.panul eelei dintaiu
n vorbescde rau, iar pc al acesteia toti, ehiar eei
cari nu s'au induleit din pa, 11 lauda si'i consider:1 de
parinte obf;ltesc, Dupre .cum se petrececu eei uedrep-
ca.ei sufar deopotriva si eei ce n' au fost nedrep
tqjti eu totii eonsidera de pe eel ce a ne-
dreptatit; tot aE?a f?i eu cei ce nu au nartieipat Ja masa
aeeasta, caci <),cel?tia 1auda 8i adm:f.f1r deopotriva eli
cei ee au participat pe cel ce <ldat masa. Acolopredo-
. mineaz3: invidia,aici ingrijirea parinteasca $i multamiri
se auddin parte a tuturor. . ,
Toate acestea se petree aiei, dar aeolo caDd va
Yen! Christos, aeest dinurma va sta de fata cu mult
curaj inaintea lui,f?i va auz! intreaga lume acele cu-
vinte rostite de el: "lnsetat m'ai vazut :;;i m'ai
dapat, flamand m'ai hranit, gol im-
bracat :
i
(Math. 25, 35 . f? i urm.) :;;i de acestea, pe cand
acela va auzi contrariul : ,.sluga vicleana si lenesa".
(Ibid. 26) f?i celelalte, $i' "Vai ce dorm
in paturi de elefant, se resfata intru a:;;ternu-
turile lor, ... celor ce beau vinul strecurat si
se ung cu mirurile cele mai de frunte ... ca
cum ar sta au socotit, :;;i nn ca cum ar fug'i.".
(Amos 6". 4- 6). ' .,
Ac,estea, iubitilor, nu vi s'au spus fara scop, ci ca sa
va schimqati parerea$i nimie sa nu faceti fara folos.
Dar ce? iataca. eu fac l?i aceasta 9i ac'eea, acesta
este raspunsul multa yorba fac de aiei. 8i ce
trebuinta e, ea fiind posibil de a face totul
sprE; falbs, tu Sa intrebulntezi 1,lnele fara vreo necesi-
tate f?i sa cheUue;;ti in zadar, iarape alteJe cuneoesi-
tate? Sll.une-mi: daca s emanand ai arunca 0 parte de sa-
OMlLIA I
manta pe piatra" iaralta pe pam1:nt bun, te-ai mu1tami oare
a spune; nu vatama Gunimio caam arUDf>"at O parte pepia-
tr3., iarcea-I-altape pamant bun? De ee nuaiaruneat-o toatEL
in piima,n L bun? De eeiti IIlicl?orezi cao;;tig.lH? Caud aduni
bani l1U zici-aceas ta .C1 (lin C,3,Iiclin::lbn:' n:-
..
Oli o parte pa e61 .oil l).11jiOaDe, -(;1
tora, pentru ca $tii eaai eaf?tjg, iara in' caznldo fat rt,
unde atat de mare este . caf;itiguJ, nu ziei aeeaSL,;' A$a
dar nu vei ineeta a ehieltul in zadar? Dar, ziei ttl,
are aeeasta sam). Care? 8pune-mi. ({Se in-
taret;;te ziei. Insa nimie nu poate fi m.ai
rece ea prietenia acelora, capatata delaospetesi petreoeri ;
aiei se zamislese numai prieteniile parasi\:-ilor: Nu insuita
un lucru de adrnirabil, voiu sa zic dragostea, nici
nu spune ea radacina ei poate fi egaia ell a aceleia,
izvorita dinpetreceri Dupa QUill cand un
eopac are riidaeina ca aurita Cil petrflle cfll e pretioaS8,
nu vei s pune ea are astfel r adaeina d e la natu['i.l. sa,
ci este provenita din cauza putregaiu!ui, tot
facl tu, eaei chiar de s 'ar prietenia din ospete,
totu$i nimie nu poate fi mai reee ea astfel de prietenie.
Cel ce in dreapta l?i in stanga pe astfel de
ospete, chiar de ar chieltu! cat de mult, nimic mare nu
pe cand cel ee ehieltueste totul Ia mesel e
saracilor, chiar putin de ar fi chieltuit, totusi a f ::l,cmf.
mare lucru, eaei eeea-ee se cauta nu este de a da mult
sau putin, ei easa dea nu mai putin de propriele sal e pl.l-
teri. ne gandim Ia eel eu cinci talanti $i 1a eel eu
doi, sa ;De gandim 1a vaduva care a pus in corvana e ei
doi fileri,sa n e gandim la vaduva de p e timpul lui
Elie. Nu a cea eu doi fileri, f;li ee vatama
daca voiu opd un filer pentru mine si numai unul
voiu pune in corvanall,ci ea a dl:tt tot ' ce avea, iara
tu te. af$a imbelf?ugare,
mal sgarClt deeat aceea.
Deci sa nu neglij am, iubitilor, de mantuirea noastra,
ei sa faeem milostenii, caei nirnie nu este mai bun
lucru ca milostenia. Despre acest adevar ni va arata
timpul viito.r, ceea-ce de altfel ni probeaza :;;i eel
prezent. Sa vietuim in slava lui Dumnezeu si sa faeem
voeste e1, ca astfel sa ne invrednicim bunurilor
fagAduite noua. Oarora fie a ne invrednic'i prin eharuI
filantropia Domnului nostru lism; Christos, caruia.
74431
18 O:'!lLlA II
--------------_. __.
impreul1a cu Tatal 'iii eu Sf. Duell se ouvine slava, stii-
panirea l?i cinstea, acum pllrurea :;;i in vecii vecilor.
Amin.
OlVULI& A n
.,Drent aceea si noi. din carezi am auzit,
nu i};ceta"m pentru' yoi r'ugarldu-ne f?i cerand ca
sa va umpleti de cuno;ptintavoei lui, intru toata
intelegerea si inteleDciunea duchovniceasca, ca
-sa' umblati v;'-ednicie DOffinului. spre
Dlacerea, intru tot lucrul bun facand roada, si
.
(ll'escand spre cuno?tinta lui Dumnezeu" (Cap.
1, 9. 10).
(Drept aeeea zice, adeca (cfiindca am aflat despre
credinta si dragostea voastra, fiindca avem sperant
e
bune suntem deplin incredintati ca asa yeti fi si
in viitor. Dupa cum se intampli in' razboiu, oa
atitum mai mu1t pe ostal?ii aceia, cari sunt aproape de
tot face r:;:i Pavel cu Coloseni, cand
ii indeamn3. ea sa, continue in sporirea faptelor bune.
"Din care zi am auzit, zice, nu incetam I)entru
voi rugandu-ne". Nu numai 0 zi, nici doua sautrei,
ci in totdeauna, Aici arata dragostea lui catra da!1f?ii,
in timp Iasa a se intelege ca 1i inca n'-au aJuns
la capat, caci yorba "ea sa, va uUlplet
i
" aceast,j in-
vedereaza. Acum tu priver:;:te inte1epciunea acestui apo-
stol, caci e1 11U zice cil dans1i SUIlt en totul straini
si lipsiti de adevaruri1e evangheliei, ci nnmai ca-ii mai
ceva, ceea-ce probeaz(t expresiunea "ca srt va
umpleti", ca f?i cealalta expresiune llspre toaHipla-
cerea, in tru tot 1 ucru 1 bun" a::;;a ca cbiar expre-
siunea "toaUi" san "intrn tot" ce 0 vedem des pusa,
este ea 0 marturie, eade dan filii progresase in. cu-:
vantul adevarului, inca nn ajunsese 130 sfar:;;lt. $1
apoi zice ".ca sa va um_pleti" iara llU ca sa
caci luase deia, iara acum Ii remanea ca sa se umple.
_________ ::.O-=:MlLIA _1_1___________ -==1::.:::9
Cu modu.l ce Ii 0 face nu este
greoae, lauda ce Ii 0 aduce nu'j lasa ca sa cada.
D>l,r ce 'inseamnil )lca sa va umDleti de cuuostinta
. . 1 ." ') _..i.. " ,
' ea voi va apropiati de Dumnezeu
pnn :;:1 11101 cat prin ingeri. t(Oa. trebuia sa Va
arYY'(yn1D+1 -<"16 001 r., Qt': .. - TP'). .-81 "'Q - fl
-
fi tnmlS pre j;'iul, nu l'ar fi dat rescumpararepentru
noi, toata intelegerea, zice, ;pi lnte1epciunea
duchovnlCeaSCa". Fiindct v'au amaait filosofii voesc
de v.?i sa AfiVi intru toa.ta
lara m acea ommeasca. Iara daca voiti
anaYl. voei lui, da(Ja voiti sa aflati esen t'a
bine, 1weasta oonsta in
rl!gacmDl mcontmue). Faptul acesta se arata de aici
na Prvel Cl8 ro .......... n f t .. '
__ Cl!6a. l.:llJl. una, nu a COnlJenl R1 111Ci ca a
Y")l(I',.I'-'1 JT ne<,..I c- "", .. - , . '" ..,
_'-' UJ, ....,ea- e ll.lVeaereaza 81 expreSlunea
lt
l
:" r--' 0."'''''''''' ".-.. ...... .. '
'r----J...l L.l .. UILldUZ..!.L . 'rrltl"::Leeasiaexpresiun
a
h. infruntare, de oarece inca de atunci
3JIltaF nmct prm rugaciunile lui, ji totusi nu 'si au
in caei expresiunea "ceraxld" cu
de SlgUr: ace,asta probeaza; adeca ca ati aflat,
msa trebue a lllU afla, trebue a mai $ti si restul.
. "C?3: sa, umblati voi CLl vrednicie' Domnului"
zwe. AWl vorbe:;;te in privinta vietei r:;:i a faptelor lor
ceea-ce face peste tot locul; in totdeauna e1 Jeaaa
tarea de (Jredinta. "Spre toata placoerea.".
Ce va .sa .ZlCU, aceasta? Mai departe explica fraza prin
e::cpreslUl1Jle: "Intru tot luct'ul bun facand roacia
spre. cuno:;;tinta lui Dumnezeu",
cum par ca ar ZlCe:' Dupt cum el fara de veste
s'a descoperit dupa cum voi ati primit
A de . cuno:;;tll1ta, tot a'stfel suntevi datori de _ a
arata: m purtarea voastra 0 conduita demna de aceasta
cre?ll1ta, credinta are nevoe de 0 conduita
mal aleasa m31 frumoasa, dedit se cerea in credinta
ca eel ce a cunoscnt pe Dumnezeu 8i
sa mvredmClt de a fi robul lui, ba chiar si fiullu'j
U11Ul ca acesta e cert ca are 118voe de 0 Illare vi.rtute):
"C.u puterea Aici vorbeste
despre lsplte persecutiuni. Ne rugam ca _sa va um-
20 OMILIA II
pleti de putere, sa va sa nu va ImpuF-
nati sa nu vadescurajatb). "Dupa taria marirei lui " ' .
, , , f b . t ' d
0 ast 131 de ,UDaV0111ja, 0 )8.-
catra 'fapta bUna,poirivit:l put.erei slayei lui.
'i,:
rug:l'rn:;ice:
ca; VOl sa aveti 0 viata virtuoasa demna de petrecerea
voastra,sa stati neci'inti1i, , fiihd Intil1'iti, dupa cum se
cade an III tal'jti de Dumnezeu ere1?tinii adevarati.
Pentrn Rceea, fiihdca el pana aici nu s'a atins de foe
de dogme. ci vorbe::;;te 'numai despre viata, unde nu
nimic de acuzat, ii pentru acelea ee.
buia sa-i laude, dupa care q.POl trece la aCUZaVlUl1l.
Aceasta 0 face e1 peste tot looul; dtod trebuia a, scrie,
de se 1:ntampla ca aiba. ceva de aeuzat :;;i ceva de
laudat, mal iotaiu Jauda \3i dupil. aeeasta treeea la acu-
zatiuni. Mai intai-u ei famlli&rizeaza pe auditori, cu
eare ocazleacuzatiunile ce Ji aduce sunt aparate de
orice banuiala,aratand prin aceasta cil e1 ar fi dorit ca
sil' i laucrenecontenit, dar ca, silit de imprejllrari nurriai,
e1 s'a vi1-zut nevoit de a-i acuza. Aceasta 0 face i?i In
I epistola ci1tra Corintheni, unde dllpa ee-i 1auda mult
pentru clragostea ce i-au arl'Hat, imedjat'A din
incestului petrecut 3c010 (Oap. 5), trece In acuzat;lUl1l.
Nn tot asa insa in epistola catre Galateni, ci eu totul
din contra; ba Inca'- daca ar examina cineva eu aten-
tiune ar vedea c:'l, aiei acuzatiunea din losa:::;i
, 7 , 'T ..... 'd
. lauda oe Ii-o In adevar, ea apostolul neavan .
a Ii spune atunei despre vreun succes al lor, fiind
ca abaterea lor dela er.edinta era mare, eu toW se
stricase, de aceea chiar dela ineeput Ii acuza zicand:
"Ma rnir ... ((, de!,?1 expresiunea aceasta este ea laudiL
Tocmai pe la finea epistoJei Ii laud a, insa nu pentru
aele prezente, ci pentru treeut, caci zice: "Oa de ar
fi fost eu oehii vo;;:;tri fi
dat mie(( (Oap. 4, 15).
"Intru tot lueru1 bun, . zice, faeilnd roada
:;;i ereseand spre lui Dumnezeu ((. Aiei
e de fapte. "Ou toata puterea ihta:rindu-va ...
intru ingaduirea indelunga rabdare eu bueu-
rie((, adeca Indelunga rabdare unii catre t;li Inga-
eatra cei de alta religiune. Are eineva indelunga
OM ILIA II
21
rii"i?dare pe cari Ii poate combate, iar:l catre
Cel p.e earl nU-1 poate are Ingaduint:l. De aceea caud
. YOrblm de nu.' zieem ca e1 Inga-
sau are mgadumta(01t0fLoY'Ij), C1 totdeauna ziceni
Cit Uid01 rabdare (t.trJ.xpo{}t>fL[cx),
dupa f?l :Lflsw;n femntuI In:.,lt
loe: "San nuhagi: ' sarna de bog-aiiabnn&},fj.t.fd lui
;;:;i de 11ldelunga lui rlibfiare" l)-:CRom. 2 4)?' .
Tnt .... u t"at
X
d .'
))L . VL uV a .u. . H ZlCA
j
a . eoa nu numai
aoum, ?i totdeauna. ))Intru toata intelegerea si in-
duehovnieeasea", caci altfel nu' este
poslbrl a Asa. Dei?l danl?ii credeau cit
au . vomte! 1m, msa nuera duchovniceasca
acea "Oa sa umblati, zice, eu vrednieie
Domnului", caci numai calea voastra va deveni
de,mna de de Oel ee cunoa\3te filantropia
lUI Dumu8zeu, 0 cunoa1?Le mai als cand vede cit e1
:. a pana pc Fiul ca acestu, zic, va
IDea 0 mal mare bunavomta. Sau se poate explica
I?l mo?-: ne rugarn numai ea voi sa cunoa-
$tetl vOla.1Ul, C1 ca acea sa 0 prin
fapte, CaOl eel ee cunoa1?te, fara Insa sa savarl?easca
bune, va fi pedepsib). "Oa sa umb1ati voi"
Zlee, adeca nu numai odata, ci cAei dup>1
cum umbla:rea, es.te omulm, tot de necesar
. estc l?i a vlevUl noastra el 0 exprima
peste tot locul prm euvantul urriblare
(1tspmomtY), aratand prin aneasta ca astfel este viata
noastra prezenta, I?i nu ca celor pamantesti. Pe
I?i lauda lor este mare, caci zice': "Sa
umb1at
l
VOl eu vrednieie Domnu1ui(l intru
t?t luerul adeca necontenit sa faceti bune
I?l sa nu de loco Aceasta 0 zice I?i mai sus in sens
"Faci'ind roada ereseand spre euuo-
1Ul. Dumnezeu (I, I?i astfel sa va Intariti dupa
puterea 1m Dumnezeu, pe cat este cu omului.
_ ') este: ,,"H ",),oo-rOtl 1<(l.L '=ij<:
avox't)O; 1<(1., 't't); p-a.%poll-tlflta.<; 1<a.-ra.:PPOysto;", a .caruia traducere exacta ar fi .
Sau oare bogatia bunatatei sale si
lunga sa rabdare toleranta? (Trad.). ' ,.
22 OMILIA II
"Dupa taria marir6i lui. este deci incura-
jarea lor. i?i observati cil el nu a zis putere (o6v?p.tc;;),
ci tarie ('Y.pb.tOc;;), ceea-ce este eu mult mai mare. "Dupa
taria marirei lui", zice, a::;;a eil pretutindeni slava hti
83, Un! hlati 1l 0i en vredniflie DoW-
.nul n ;". Aid 8 'Vorba de FiuI, care are stapanire peste
L'_:L, 'fl In 08:' pa pamant; ea slava lui peste
A ' (-' A ' d' 1 ' A . -t
tot "iatJaueste. 01 TIn Zlce 111 mo SImp u In anne u-va,
oi tn af;?a Illad, precum se euvine eelor ee servesc unui
stap3,nputernic. "Spre lui Dumnezeu ",
cu care ocazie se f;?i atinge de cuvintele acelei cuno:=;;tinti,
caci a nu cunoaf?te pe Dumnezeu dupa cum trebue,
aceasta inseamna a se rnf?ela omul pe sine singllf. Cel
ce nu pe Finl f;?i nieipe Tatiil, eu dre pt eu-
vant ell are nevoe de eunof?tinta, caci fara aceasta 1a
nimic nu 010se9te viata. '
"Intru toatr. ingaduirea i?i indelunga rab
dare, ziee, cu bucurie multumind lui Dumnezeu"
(Vel's. 12). Apoi voind ,a'i mangaia, nu li aminte;;;te de
cele viitoare, caci la aeestea a facut deja aluziune la
rnceput, zicand: "Pentru nadejdea cea gat ita voua
in ce1'uri", ci Ii de cele deja existente, cad
acestea sunt motivul celorlalte. Aceasta 0 face aposto-
luI in muIte loeuri, !,?i eu drept euvant, caci fapte1e deja
petrecute asigura, i?i mai mult inca ridica pe auditor.
"eu bucurie, ziee, multamind lui Dumnezeu".
Con tinnitatea f?i asociatiunea ideilor este aceasta: Nu
contenim a n e ruga lui Dumnezeuperitru voi, 9i a'i
multami pentru cele irecute. Ai vazut cum se intro-
duce pe nesimtite in vorba despre Fiul1ui Dumnezeu ?
Caci daca ii multumim cu bucurie mare, apoi mari Runt
!,?i eele ce vorbim. Se poate de a eineva nllmai
de frica, se poate a f?i cand se afla amarit.
dupa cum multamia lob, rntristaL fiiod, caci zicea:
"Domnul a dat, Domnul a luat" (lob, 1, 21). Sa
nu zica cineva insa ca fapteJe petrecute uu'l intristase,
sau ca durerea nu'1 cuprinsese, i?i nici sa se rapiasca
acestui drept Jauda cea mare ce i se cuvine. Band sunt
imprejurari de acestea, noi mult;amim uu numai pentru
fdea sau pentru puterea lui cea negraita, ci chiar fili
pentru insa.;;i natura imprejurarilor.
23
"Celui ce nea invrednicit pe nm In partea
soartei sflntilor intru lumina". Mare lucru a vorbit
e1 aici, caei par'ca ziee: Cele daruite noua sunt de
asa natura, incat ne-a f;:lcnt puterniei nu numai pentru
eli ni-a dat, ci si pentru cli ne-a imputernicit de a si
_ ... ' . A ' " .. '. .. ,
pr-'llJ.lJY;. {) arata. . el expreSlunca "celUl ce."
Y1f'-. -n -l' Yl"",{ Y-Y"p'(lninit." 'no o.'v-nn-nl .. x. : . .. .. ,"
" ,. ',' . ... " . "" ""'''' '; ... ,J1. da,ca ar ::tlllnp-e' ClneVa
ar: 'lJ-ut6':3: cU-! eni.' -nro-
vinai :- ;--dar Utfi.Lt1 PO(1t.c 01 da" I>oate sadea
nitatea de guvernator, instt nu va putea niciudata a'1
face po acest guvernator apt pentru post1l1 st\u ba
inca de multe ori onoarea ee i-a conferit'o 11 ri-
dicol. Dar cand cUi demnitatea, f?i n facei?i demn de
acea einste, 11 face destoinic 1a treaba rncredintata
lui, atunci de sigur faptul este '
Toemai spune apostolul aiei, adeca nu nu-
mai ea ni-a c1at cinsLea, oi iDCa ne-a facut si puternici
de a 0 primi. Asa dar cinstea del ta noua Astc l:ndoita.
, , . I' . ,
pe ueoparte ea D)-a. rat. 0, la ra pe de alta cil ne-a f<leut
vrednicicle aeest dar. Sj priveste c[t e1 nu zice .. celui
ce oat" , ci "celui ee' ne-a invrednicit pe
Hoi :in partea soartei sfintilor", adeca celui ee ne-a
randuit pe noi impreuna cu sfintii; si inca nu numai
C:'1 ne-a r anduit, oi c:1 ne-a 9i acordat 'f'avoarea de a ne
bucura de fericirea lor. Fieeare primeste partea sa.
E posibil rusa de a fi cineva in acelai\l lac, 8i sa nu se
bueure de aceiaf?i fericire eu a sfintilor, dar a primi aceiasi
parte f?i sa nn se bu(;ure de fericirea lor, nn e posibil.
E posibil de a :fi in aceiafili soarta, fara rnsa a avea
i;'i parte, precum de ex. toti suntem in aceiasi
soarta, totufili nu avem eu toW aceia9i parte. Aid
1nSa un spune aceasta, ci vorbe9te des pre parte Ia un loc
eu soarta. , 9i de ceoare numef?Le e1 soarta? Pentru
cuvantul ca nimeni nu se va tDvrednici de imparatia
cerurilor prin propriile sale fapte, ci dupa cum soarta.
depinde mai mult de 0 intamplare noroeoasa, tot af?a
f?i aici. Nimeni TIU va putea arata vreodata 0 astfel de
viata neprihi:!.nita, rncat prin p1'opriile sale forte sapoatit
a se invrednici imparatiei cerurilor, oi totul este numai
din daru11ui. De aceea i?i zice: "Cand veti face toate
cele ce vi s'a poruncit vona, ziceti: ca slugi
netrebnice suntem, ca ce am fost datori a face,
m.!lLL\ II
am facut;; (Luc. 17, 10). "In partea soartei sfintilor
!ntru atat. in yrezElnt, cat in vii tor, a'deca
mtrn cam illl se pare ca el vorbes te aici
de amandoila la un loco . . ,
Dupa aceastaarata .:;;i hUDu.rilede care ,Bo-am
invrednlcit, caci nn este " de Ihirare numai ca ne-am
.j)) vredniGit 2iet:u.tiloI', 0i Itl.ca. treiJuia. a ad&o!!a.'
. i ji--!J6, eraITl '-i16i .. . tiu esJe ' tot ui)a,)
,deApre cum zice: j)Ua abea va roU!'1 cineva pen-
tru drept, eli eel bun poate si inddiz-
ne:;:;te cineva a muri" (Rom. 5, 7). '
;)Oarene-a izbavit pe noi, zice; din stapanirea
intunericului" (Vers. 13). A$a dar totul este al sau:
al sau este de a aeorda acestea f?i acelea, nieaeri
nu putem zice ca este IDeritul nostrU. " Din s t apani-
njrea intunericului", zice, adeca din stapanirea InsA-
Ja.eiunei, a diavoluiui, a tirani ei. Si ca e1
simplu, int uneri c, ci sUipanirea intunericului, .
caci av:ea mare stapanire asupra noastrll, ne stapanea
totu1. Apoi daea eme grozav de a zice numai de
dlavolul, cu atat mai de nesuferit este cand zi ce "din
.diavolulu(. ne-a l11utat la impa-
ratla Fmhll dragostel 1Ul. Asa dl1r nu numai eli
De-a scapat din Intuneric, ceea: ee de altfel este un
fapt destul de mare,dar 8i mai mare este inca cil ne-a
introdus in imparatia cerurilor, cu care ocazie a ariltat
filantropia sa. $i prie:;;te cat de vari al este darul ce
Ili-a fii cut, caei InHtiu ne-a scap'at din intunerieul n1uta-
t
ilor
, al doilea ell. ne-a :;; i mutat in impJ ratia eerurilor.
('1 b
V
't'" '
;, uare ne-a ]z aVl pe nOl adeca nu numai ca ne-a
scapat, ci inoa cil ne-a izbavit, ne-a mantuit, aratand
prin aceasta marea in care ne gasiam, p e deo-
parte, iar pe de alta invederand robir.ea diavolu1ui. Mai
arata apoisi Cli care DllmnAzeu a facut aceasta
caci zicand' "ne-a Inutat" arata ca a facut ceea-ce
face cu un ostai? pe care'l muta $8ful sau din loc in loco
"La impalatia fiului dragostei lui" . Nu spune nu-
mai imparatla cerurilor, ci a f:lent cuvantul mai insem-
nat! caci 0 nume$te fi.ului sau. Nimic nu este
mal mare ca aceasta lauda, dupre cum zice 1$i in alt
OMILIA II 25
loc; "De rabdam, impreuna vom si imparat1"
(Timoth. 2, 12), adeM ne-a invrednicit alJeloraf?i deopo-
triva ell fiuI. 8i nu numaiatat, ci inca puuBduvantul
cu intE)nsitate,' zice "dragosteilui ". Pe dU:;HuanL
peeei l:ntunGcati, farade veste i-a .mutat apolo' unde
x fBI', .. .. " 'n."
se Bl' 'Ch1i a r -).Il __ ;;'-:.1 el .. s -'4
. 11.l1:tTIal"Jit .na. dar-ui Gel
mare acordat, nllS;a multlmit sa spuna"lll impa-
v t'" . d . fl 1" . " . .. . t '
ra,la , Dr a a" aos $i "IU u] mOl Dumal Ja ace as a,
ci a adaos )dragostei lui ", ba 10cii amers mai d e-
parte, caci a aratat $i cinstea naturei lui, caci zice
)care este chipul lui Du mnezeu celui nevlizut",
decat, aceasta nu 0 spune imediat, ci mai intaiu vor-
de binefacer ea lui catra noi. Pentru ca nu cumva
auzind acestea sa'ti inchipui ca totul este al 'l'atalui r;; i
sa crezi oa FiuI este afara, de acee.a Rtribue totul Fiu-
lui, . preoum iarat;:i atribue totul Tatalui, cad acesta. o.
mutat, iara acela a procurat. sau mai bine zis a fos t
cauza mutiirei, pentru ca zi;erea "Care ne-a izbavit
pre lloi din intunel'icului"este egala
cn cealalta care urmeaZa: "Intru care avem 1'as-
cumpararea prin sangele lui :;;i iertarea paca-
telor" (Vers. 14). Daca nu am fi capatat iertarea pa-
catelor, nu ne-am fi mlltat. lata aici iara9i particula
"intru care". 9i nu zice slobozire de -robie (Afnpwutv)
ci rescnnlparare din robie astfel cil Btl
e posibil a mai cadea vreodata 1$i nid a fi muritori
dupa rescumparare.
" Oare este chipul lui Duumezeu celui ne-
vazut, intaiu nasc ut decat toata zidirea" (Vers.
15). Aici am ajuns la 0 chestinne de a ereticilor, pentru
care yom umana-o pe ziua de m.aine, cand yom dez.
lega-o, 1$i cand f?i voi yeti fi cu min tea incordata E;>i
bine pregatiti. Dar daca treblle a spune acum ceva,
este ca lucrul savar sit de Fiul este cu mult mai mare.
$i cum aceasta? Ei bine, aceea esLe imposibil - de ada
imparatia celor ce r eman in pacate, pe cand aceasta e
rnai uf? or, cad numai a pregatit calea spie primirea daru-
lui. Oe spui? El ti-a iertat plicatele tale? Atunci e1 tea
apropiat de Dumnezeu. rata cum apostolul a pus mai
dinainte bazele dogm ei.
26 OM ILIA II
1) Spunand acestea pana acum, noi trebue a inceta
cu Yorba, a ne aminti iotr'una ea ne-am bucurat de
a"?tfel de binefaeeri. $.i vel?nie sa rumeg,lm in-
nOl despre darul 1m Dumnezeu, adiea de ee
anume ne-am izbiivit fiJi ee am ca;;tigat, caci numai
ne vom recunosctttori, i?i numai. eu chipul acesta
vom face a cref?t8 dragostea noastraciitrh dansuL Co
t' pui . oTI1ule r' .Ai fost chiematin fiului lui
Dnmnp.zeu, tu Inii;.1 cg::;;ti alene, inea te scarpini,
inca, ;::;t.:).ilE amortire? D<1ca a.r u kehuit ca sa ca,lei
peste mil de illoT1<i pe iieeare zi, oare DUClr fi ' tre6uit
Ca toate sa Ie suferi? Cand e v:orba de a cas tiga vreo
intiietate, voin sa zic vre-o stapanie oarecare.' faei orice
ca s<1 iara cande vorba de a te face partas
imparatiei unului naseut fiu a1 lui Dumnezeu, oarenu
trebue a sarI pe deasupra a mii de sabii t;li ate arunra
chia.r in foe? Si inca nu numai aeeasta, dara ee e si
mai grozav, oil,' trebuind a pJeca de aici, in loc tu s'fi.
pHtngi, te dezmerzi in petreceri cu eei de aici, ca unnl
. ce eRti iubitor ai trupului. Si din co cauza oare con-
sideri moar-t.efl, ca ceV2v de spaima? Dezmcrdarea de
sigur este cauza acestora. Cel ce p etr ece aiei
pe pamant de multe ori eea mai amari:ta viata, ar tre-
bui ca sa doreaso;'l mai curaod a zbura l?i a scapa de
aici. Noi insa patimim 111eru ca puii cei mid
de randuniea, cari voesc a remanea pentru totdeauna
in cuibar, fili carii eu cat vor remanea mai IDUlt, en
atat vor deveni mai o sIabi f?i bieisnici. prezenta
este un fel de cui bar lipit eu Jut si paie. Chiar de 'mi
vei arata casele cele mai frum0i1se, ba . pana $i pala-
tele care stralueesc de aur mult 8i petre
pretioase, 9i tot nu vain erede ea so. deosebesc de cui-
barele randunelelor, care 1a eea mai mica intemperie -
var cadea toate dela sine. Nllmesc intemperic acea
zi ingrozitoare, pentru unii numai, si nupentru toti,_
caei Dumnezeu zi si noapte chia'ma ]a F3ine pe toti
deopotriva, fie drepti,' fie Astfel _uumes(' ii
eu acea Z1, iotemperie, furtuna, sau mai bine zis iama
groazniea. Daea in timpul verei nu ne vom hran'i bine,
1) Pmtea morald. Trebue a ne amintl necontenit de bineface-
rile lui Dunmezen a nil De abate dela dl1Dsul. Despre judecatii
l1i pede.apsll., ca !'loi trebue a plil:nge ,?i a ne intrista, Cl> sa De iz-
. bll.vim dtl dans3. (Veron).
27
ca sa putem zbura eaud va venl acea. iarna, nu
var Iua pe l,nga ele mumele noastre, ue vor.
spre a 11e prapadl de foame, sau cmbarul
jos ne vorn uimid. Intacmai 'ell: l?l pe un' :;;>1
chial' mal u:;;or dedtt pe un cUlbar, . :ra stnca
nezeu totul, refafland reformand dm non. Cel ee
nu pot zhllra, nn var putea intampiDa pe
in Y8.zduch, de oan"'.,e Hind hranW r Ltu nn au
taLi aeestia. vor (:.;:j,dea curn e.aue
a patiniL Puii cei mid de randunic[t cad.l0s, lUte
sunt pierduvi, . noiinsa ne vorl?- plerde, vom
muncit
i
veoinic. larna, f?1. gr:ozava va
timpul aeela, ba inca mal deeat aces tea, , -
uu vor fi. puhoae de ape, Cl. r!'url de. foe, Ill.! v:
a
t} lr,:- -
tuueric diu C3ilza norilor, Cl mt.unerlC nesfaqlt, meat,
Ull se va rnai vedea nici cerlll, nici aerul, ca ast.fel
sa se ingrozasca mai mult decat cei iogropati in pa-
manto .
. De llluite ori spunem aces tea, dar nu
.. t' lll .. "re a
1on
;.;
. .-pe.- uul1 .; J_ecfl,to'j nu eSue DllnlC ae I ' .... Ci! ... , u.v(,v 1' 1. o u
ell un om de nimic .patimescdoaeestea, de vreme c:",
f?i profevii au aa vorbind de d:_
ba Inca vorbmdu-h cateoda.ta de resborn dllal:
fili de robie. 9i Sedechia era de
totusi 11U se De aeeea fill zlCeau "Val
de cei ce zic :degraba sa se aprople ce :r
a
fa
ce ca sa vedem . si sa vie sfatul sf. 1m Israll,
, ' , .
cs sa'l (Isaia 5, 19). Deci sa nu ne. lll-
de aceasta. Niei eei de pe vremea potoPD:lm nu
eredea.u, ei tocmai atunei au crezut cand nu mm
nici un iolos. Nici cei din Sodoma nu eredeau mOl
nu se 1:3: ?atastro!a,. oi tocmai
nu mai aveau mel uu .dm !or. ?e
vorbesc eu de cele viitoare? Cme se ?lll:t
r

prezent, la atatea fapte ce se. penodle In
diferitele parti ale pamantulm, ca de. pllda rezboae,
cutremure de'pamant,omoruri, etc.? sunt
mai convingiHoare deeat poto:pulUl,
in nepasare pe Acela de pe timpul
nu mai avusese inaintea lor vr'un exemplu. mCl
auzise de sf. Scripturi, pc cand in !I'll
de fapte s'au fie ochii fie m tlID-
pu
I parintilor nostn 81 totU>:ll multl uu credo Dar de
, " , ,. ,
28
OMILiA 1I
unde vine oare neeredinta aceasta? Din nsnratatea su-
fletnlui; mananca f?i beau, de aceea nu 'ered. Oeea-
cineva ;3.. crede, aeeea ;3i ai?teal?ta, iara
eel ce vorbese COtlLl'anUJ, dupa parerea lor
Dar sa nu noi . ca v8"m.ai fi po-
t'?P de acum, i?i nici ' o'sanda nu flste aid pana In
lriCeplltul pedepselor e8j,B moprtfla ;:::elornet;redin-
0{1A;i __ -'{a fl jt.l"uscate; . -(Sf oin-e a ' :\renit- de
a?olo, zici, 9i ue-a "pns? Daca voe$'ti sil. gluniesti
bInd aceasta, nu este bine, caci uu e bine de a' glumi
ill astfel de Iucruri primejdioase, Dar daea este asa
cn adevarat, 9i tu nu crezi ca vor fi, apoi cum de 1;e
cre:;;tin'? - ;3i aiei nu yom spune nimic din
eelelalte argumente. Pentru ee ai primit baea renas-
terei? Pentru Ce vii la biserica"? Nu eumva oare noi
fagaduim atunci (la botez) nnmai principii. numai ba-
nalitati? De ee deei vii daca nu crezi scripturilor? Toata
noastra este la oele viitoare. Deci daea tu nu
crezi cl.lvintelor luiChristoB, eu. 1m te voi numi cresiin,
sa n)1::- fie, ci m.ai rau inca s i decat Si de 'ee '?
Pentnl' ca pe Christos de Dumnezeu' nu crezi
lui calui Dumnezeu. 0 astfel de consecinta :;{re numai
neevsevia . paganilor, clioi cel ce nu crede 'pe Ohristos
a fi l)umnez8u, de necesitate ca nici nu crede in el:
dar neevsevia ta niei m.acar nu are 0 eonsecinta
gica, caci il marturiseE?ti a fi Dumne.zeu, insa nu voei?ti
a ererl e cuvintelor lui. Aceste ' vorbe sunt zise din be
din imbuibari.
bem, CaCl mam8 vommuri (! (I Co'rinth. 15; 32), ziee
repeta:;?- principiul1?eoalei 'lui Epieur,
eu Z10 ea nu nlaJne, ci atunci cand zi.ci asemenea
vorbe, d-eja ai murit. dar eu nimic nu ne yom
deosebi de porci sau de ne cuvant::\toare ? spune-mi. Ouci
nu este niei j udecata, nici recompensa, nici tribunal,
apol din ce eauza am fost cinstiti eu un astfel do dar.
eil darul euvantuilli zic, t;:i al rd.{iunei, i?i to ate Ie avem
noua? De ce oare noi stapanim, iara animalele
tuate celelalte sunt stapanite? Priveste cnm diavolul
din toate se grabe9te a ne indupleca ca sa ig-
Doram darullui Dumnezeu. la un loc pe sc!avi
eu stapanii lor, intocmai ca sl un negutJtor de selavi
san nerecunoscatoare, care se de a atrage
peeel llber in 'injosire ca 9i dansu]. Dar apoi
O,IILIA II 29
mi se pare ca. cel ce distruge ideia clejude<;ata, dis-
truge totodatil f?i ideia de Dumnezeu. Diavolul in tot-
deauna este oaciel ni lnrood
metodic, si nu deodata, caastfeL sa ne piizim de el.
nu. este judecata., apoi Du;nnezeu nueste {"Jrept.
. ' le 'vorbes0 ca oIrL-'dar Gaca Dumnezou n ii
Elste eirept, apoi nu este Dnll:nezeu, si daca Dumnezeu
nu exista, apoi totul din lume se poartala tutamplare,
nn este prin urmare niei virtute niai 'Pauiate. Dar
e1 nu spune pe nimic din acestea. Ai vazut cuge-
tul cel viclean al diavolului,? Ai vazut cum e1 voeste a
aduce pe om in randul necuvantatoarelor, sau mai tine
zis in randul fiarel or salbatice, in randul demonilor?
Deci sa nu'i credem Jui. Este judecata omule, nenorocit!
Eu !'?tiu de unde ajungi la ni.;;te astfel de rationamente ;
muIt e nu'ti sunt eunoscute, teai lovit de multe obsta-
cole, nu ai curaj, crezi cil. 8;;ticonsecinte cuvintelor
tale, consecinte cunatura lucrurilor. Nu am sa.' mi
torturez eu spiritnl, zici, cu gheenii; cIliar
de ar fi gheena eu II voi convinge ca nu este, zici,
ma voin ocnpa aici cn placerile 9i ell dezmierdarile)).
Apoi de ce adaogi pacate peste piicate? Daca ai paca-
tuit f?icrezi ea este gheena, vei da seama numai de
aeestea, dar daea vei mai adaoga 0 asemenea lm-
pietate, vei da seama si de aceste rationamente gresite,
, a' , , Ii
af?cc cil mang el'ea (;e 0 ai avut pe un tlmp scurt, va
cauza de 0 pedeapsa lncontinua. Dar fie ; ai pacatuit.
Apoi atunci de ce indemni pe altii sa pacatuiasea,
spunand ca nu este gheena? De ce 'tnf?eli pe cei mai
simpli? De ce deslegimanelepoporului? In partea ta
totul s'a rasturnat pe dos ; niei cei nu vor
deveni mai insemnati, ci Ienesi, si nici cei rai nu se vor
departa de rele, ci inca mai r'aivor fi. Nu cumva oare
daca yom conrupe pe a1tii, vom avea i ertarea pacatelor ?
Nu ai V3zut pe diavol cum s'a incercat sa prabu-
f;leasca pe Adam? Si oare prin aceasta a eapatat el
vreo iertare? 0 astfel de pur tare este motiv i11S<'1
de 0 mai mare pedeapsa, caci nn astfe1 de om va :fi
pedepsit nu nuttlai pentru propriile sale pacate, ci 1?i
pentru pacate straine. Sa nu ne Inchipuim d1 daca
yom pe altii in prapastia in care snntem
noi, yom face tribunalul acela mai indulgent catre noi,
ei inca din contra se va arata catre noi mai aspru. De
ce ne impingem unii pe a1tii ca sa ne pierdem? Acest
30 O:'lILlA II
fapt este satanicesc. Ai pacatuit, omule ? Ai pe stapamil
filantrop; roaga-}, plangi, ofteazl1, f?i pe altii,
Ii cere . ca sa nn cada f?i ii in acelea9i pacate. Uaca
un servitor alungat din slujba, ar spune acasa fiulni
l}e.ntrLl. ca.r e a fast alung at., !?i -i-ar zieo :
eu am Jispretuit pe sti:ipan, tu 'insa silef?te-te de
p lacea, C3, nupate$ti ca "lxii'nCj) " .oare "nn va a'lea
iertare.f spune-mi. NU-l vamuia."l?i imbhlnzi pe stapan?
Oar daca tn 1a$i 1a oparte asemeneacuvinte, si-i vor-
. be9ti contrariul, ca adeea nu r asplat et;l te fie ciilu'ia dupa
osteneala sa, oil toate cele din casa Ini se petree in 111val-
ma9aIa, eele bune ea si cele rele, c& nu este muitamire
in casa aceasta, - apoi' atunei cam ce idee va avea de
tine stapanul? Oare nu vei avea 0 mai mare raspundere ?
Cu drept cuvant ea vei avea; in eazul aeela gresala
lui se va justifica oare-cum, poate nu in t otal' va
fi dar in Cl1 zul din urma nicideeum. Daca nil
altc8va, eel putin adu-tt aminte de Logatul din evanghelie,
c are gasindu-se III gheena, zieea: "Parinte Abraame,
rogu-te ca 33"'1 trimiti pre dans ul in casa tata- .
lui meu, ca am cin ci fra,ti , ca sa Ii spuna lot' ,
ca sa nu vie ii la acest loc de munca" (Luca
16, 27. 28), $i cum n'a putut sa trimita peLazar, na
sa nu cazi f?i tu. in n enorocire. Sa fugim
deC! de asemenea vorbe satanieesti.
Dar ce? ziei tu, cand ne il1treaba despre aeeasta
Elinii, oar e nu trebu e sa Ii rtispuncl ollln? A$a dar
punand pe cre$tin in confuziune, sub pretext de a
raspunde Elinuiui, tu consfintef?ti 0 astfal rIA dogma
sataniceasea? Fiindca tu discu'tanddespre suflet nu te
convingi de acestea, apoi a aduce pe de-
martori. Daea est e n evoe de a diseuta cu ElinuJ, nu
de aiei trebue sa iocepi diseutiul1ea, ei de acolo, ca
sau Christos est.e Oumnezeu, $i 'fiullui !Jumnezeu, san
demonii lor sunt Dumnezei. Cand tu deslegi mai dina-
inte aceasta, toate eealaltevin dela sine. 1nsa mai
i nainte de a stabill aeest princip, este ill zadar de a
diseuta despre responzabilitate f?i recompense; mai
inainte de a cunoa$te ineeputul,sau prineipiile elemen-
. tare, este ceva pros tesc de a iilcepe eli sfarsitul. Nu
crede Elinul in judecata cea mai de pe urma? Aceiaf?i
sufere ca 9i tine, fiindca 9i el are pe multi din ai sai,
cari au filosofat asupra acestui punet, def?l spuneau
OMILIA II
----
eil. va sufed num;:,i sllfletul separat de corp, dar eu
toate acestea au stabilit 9i ii un tribunal oarecare. In-
semnatatea acestui. principeste atat de lrivederatil, iu-
cat nn este nim.eni eare s<1 0 ignoreze, ei i;i poeVii
G"U tOLi in nne cOllcorCieaza in aceea eit va ti tri buna},
vR. fi ludecatit. Astfe} eti si 01 D.Elliuti1iu TIllCTedea
de, ; .. .
3,<..easta, -'-..'-.Lv .... V ..d.l.LV.i.. v VJ.. LLloJt Ql1np..lU J,Jt:: vv lI<1ot ;:Set
neingelam pe n.oi I:ni?i-ne? l ata vorbe Ie spui
mie, dar ce vel putea spune lUI Dumnezeu care
plasmuit inima . noastra a fiecaruia io parte? Ce-i vei
raspunde lui, care $tie toa te eele din eugetul tan? Ce
v ei spune eelui ee exista 9i luereaza, este mai taios de-
cat orice sabie ascutiU), pe amandoua partile? Caei
spune-mi i n sinceritate : tu uu to e scarbe9ti io sutletul
tau cand paeii tue:;;ti? Dar, cnm O1.1'e s'a putut infiitra
in tine automat 0 astfel de iote1epeiune, cil. paeatuinrl
sa te intristezi singnr, I?i s a te sca rbef?ti contra ta?
.Aeeasta eu :ldevarat ca este 0 mare ioteleociune. Tu
8ingur te rnahne9ti pare r au de pacatul faeut, dar
oare cel ce 'tia dat tie 0 astfel de pricepAre, ca
totul din lmriea aeeasta sa se poarte in co ace f?i iocolo
fMa nici 0 rat;iune, fara niei un scop final? Regula
genera.la este f?i va fi: Nici un muritor car e vie-
in fapte bune, nu se lndoec:;;te d espre judecata
eea mai de pe urm(l, fie el Elin, fie eretie, f?i nimeni
din acei ce traesc in fapte rele - afara p oate de putini
- nu aeeept[1, eredinta despre inviere. Aeeasta 0
spune Profetul: "Gel pacatos, dupa multim.ea. maniei
luinu va cauta, llU este Dumezeu inaintea lui " ,
s i d e ce oare ?" Spurca-se caile lui in toata vremes,"
CPs. 9, 24. 25), ziee, adeca ),sa mancam sa bern,
caci ca maine VOIn mud (( , aceasta este devi za lui.
Vezi ci1 este injositor de a spune aceasta ? Deci, toate
acele vorbe contra invierei sunt zamislite din
a manca r;; i a bea. Insa sufletul nostru nu prime9te 0
astfel de j udecata eaci ar fi i:ntoemai eu aeel
omori:tor de oameni, care iochipuindu:;;i cit nu va fi
prins, omoara, p e cand daca in criteriul lui
ar fi judecat profund, nu ar fi ajuns atat de repede la
orima. Stia e1 foarte bine, insa s'a prefaeut ca nu
Qa sa nu se ehinuiasca eu eonf?tiinta f?i eu frica, caei
de altmintrelea ar fi fost mai slab zieand, in cu-
32 O\HLIA 1II
----------------
tezanta sa. Tot si cei ce pacatuesc, caci
. peflece zi in pacatele lor, 1m :,or a.
cunoafilte, desi lor 1i spuneceea-ce .e bme.
Dar sa uune Uitfilll la aee'-?tia,caci va fi Judecata;
va fi jlldecata. zic. va fi. iuvierc, eaci.Dumnezeu nuva
H'tsa pa('asire atatea fapturiale sarB . .
vit '-. rog\ ca deptl"rtandu,:-ne r -elo
indeletnicim eu faptele cele bune, ca astfel sa pnmlm
Ol) vantul eel adevjrat prin Christo8lisus Domnul nos-
trD. Desl de altmintrelea ee este maiufilor de primit?
Oare mi este mai usor de aprimi invierea mortilor,
decat destinul sau fhtalitatea acelora? Credinta a'ceea
este credinta nedreptatei, a. nelogieei, a eruzimei , a
neomeniei, pe cand aceasta este a dreptatei,a aeelui a
care imparteste elupa vrednicie; 8i ii Uti prirnesc
acest rationament. Care este cauza? Leneafili
cil.ci nimeni, avand in capul sau minte, nn accepta aeea
ratacita. Chiar S;i prlntre Elini, numai acei
cari spun ca. placerile au un sfarfilit, primesc acea
eredinta, pe cand eei ee iubesc virtutea nicidecum,
ci 0 arul1ea ca nelogica. Deci daca printre Blini este
a fila, apoi cu atat mai mult se poate ziee de. ere9tinii
cari vietuesc in virtute , $i cred in euvantul invierei.
AClJm tu privefilte cum diavolu.1. a doua
contrare; pe de oparte sa neghJam 1ll fapta buna, lar
pe de altaca sa'I servim pe el , fil i prin fiecare din
acestea el princ1e in cursa pe pacatos. Dar ce r ilspuns
va putea sa elea acel ce nu crede in nif?te fapte atat
de miraeuloase; ei in aiurarile fili in 19arfelile acelora?
Sa nu ne hraoim cu sperant;a ca p-oate yom capata.
iertare, ei venindll-ne in fire, sa . ne indeletnieim eu
virtutea si sa vietuim cu adevarat in Dumnezeu, prin
' lisus D'omnul nostrll, caruia impreuna cu
Tatal cu Sf. Duh, sa cnvine sJava, stapanirea i?i cin-
stea, acum fili pururea fili in vecii veeilor. Amin.
OM I L I A I II .
"Care este chipul lui Dumnezeu celui no-
vazut, intaiu nascut decat toata zidirea. Oaci
intru dan suI s'an zidit toate, cele eele
cele vazute :;;i cele nevazute, ori
OMILIA III 33
domniile, ori incepatoriile, ori stapfmiile, toate
printr'ansul intru dansul s'au zidit. e1
este mai 'nainte de toate, l?i to ate intru dansul
8unt asezate, si este capultrupului bisericei".
1, '15--18). '
AiStiiii este necesar de a'mi plati datoiia pe care
am amanat"o jeri. ca astfe! sa 0 propun cugetelor voas-
tre reintinerite. Vorbi.nd Pavel de demnitatea Fiului a
snus acestea, duna cum am artttat: "Care este chi-
uul lui. Dumnezeu celui nevazut". Al carui chip
voiesti sa fie? Al 1Ul Dumnezeu? Asa dar este mwe-
mai eu a eelui oe care ' [ OUl lnainte. Daca este chiDUl
lui UumnpzAU. bine, eaei este Uumnezeu si Fiul lui
Dumnezeu. dar daca este cmpul o ITlUIUl , spune-mi, f?i
ma voiu depart,a de el ea de :nan.jac. pe ce o.a:-e
nicaieri nu se ingerul mel chIP, lllClfiu, Cl m
ambele .cazuri se ziee numai des pre om? Pentru ne?
Pentru cil atunci invederandu-se sublimitatea naturei,
iute ar:li adus pe multi in f? i
deei in cea mai mare impietate; pe cand af?a urmlmta
8i micimea garanteaza siguranva faptului, fili ne lasel,
chiar de am voi, Qa sa banuim af?a ceva fill sa pogo-
rim pe Cuvantlll (fiul lui Dllmnez.eu) jos. De
unde est e multa umiJinta, aeolo scnptura eu cural Vllle
8i precizeaz:1 onoarea, pe' cand unde natura este mai mare
11iciodaUL Insa chiou1 eelui nevilzut. est;A::;l ",1 p() Qotri v.2
nevazut, cad aItminterea nu ar mai fi chin. Ohioul. san
lcoana. Intrn dLt este cbip. ehiar f;>i printre noi oamenii
treblle a h fnto emai, ca de ex. in nSlOQ'nnmlA 8i aRA-
man are. In cazul de lata 1.n8a, .nu e8te posibil aceasta,
daca ai eauta sa am' asa eeva eu preciziune, ai do-
vedi prin aceasta mai 0 abilitate
neasca, care in multe sau mell pme ZIS
totdeauna, pe cand unde este Dumnezeu, ca III euzul
de fat;a, niciodata nu gref?efilte, fili nici cil n'ar putea
izbuti in cercetarile sale. Ded daca el este creaturei ,
cum de este chipul Creatorului? Cad nici calul nn .este
chipul omului. DaM chipul
asem:1nare cn cel nev<1zut, ce Impwueca i;l1 pe mgen
de a nu fi ii chip,. caci fili nu
insa fili loru-i?l nevazutl? Dar, ZlC spintul este
nevazutJ). Si fiindca este nevazut, apol pentrll aceasta
,
74tl1 3
34
mllLlA 1lI
este chip? 8i nu eumva 0i ingerii sunt ehipuri in a$a
fei ea Ai dansu]? '
"liltaiu nascut decat toata zidirea". Deci ce
, zic ii? (data Cl1 a fost - creabL Si de unde .0 scoti aceasta. ?
spune-mi ; Fiindea apostolul a spus"IntiUu nascut".
Dar n'a spus Intaiu creat. cj intain '11i'i,R(;llt. ' Apoi
dYtea vorblnd d'e Gel lntaiu naSC"ilt B.l :-1, lost
CI' O[;.t, :.;6 '::;puua aTlzl lr(-j,Le:
CauiSf. Seriptura 11 riumef?te frate deopotri va' eu noi
in totul. Aeum tu eil prin aceasta noi ii
vom sustrage insusirea lui de creator , vom'
pretinde ea ei nu se deosebef?te de noi nici en
nitatea, si eu nimie nu este mai fluperior nou<l. Dar
cine, av.nd minte, ar putea sustinea aceasta ? A fi
eel intaiu nascut nu este semnificativul uiei al dem-
nitiltei. nicial nici a altceva, ci numai al
Ce inseamna decl "cel intaiu nascut"?
A -fust r;reat ziei. oar rlaflil, RaSa. anoi atunci
are R1 fcatL Dealtminteri eel intaiu ntisc'ut este la feI,
VOlU' saz.ic de' G ou cei al oaror Int aiu nascut
este. Deei fiui fUnd eei intaiu naseut Inaintea tuinror,
caei zice "deeat toata zidirea,!(, urmeaza de la sine
ea D-zeu-Cuvantul este' de 0 f?l en pip-trele, f?i
cu lemnele, f?i eu mine, Darspune-mi ce invedereaza
zieerea "Cel intaiu naseut din morti" (Oolos. 1,
18)? \li privef?te ea n ' a zis al mortiior, ei eel intaiu
nasout din l,Tlorti. Si n'a zis ca e1 eel intll iu a murit,
ei, ea eel intaiu nascut din a inviat. Astfel ea
nimic alta nu invedereazii, deeat ea el s' a fa out parga
a invierei. Tot asa deci si in eazul de fata.
Dupa aceasta apostolul intra ill 111se\li dogma. 8i
pentru ca sa nU'f?i inchipuie ii pe Fiul lui Dumneze'u
a fi mai tanar oareeum, e<1 adeca mai 'nainte ingerii
atrageau eatra Dumnezeu, iara aeum FiuI, arata mai
intaiu ca ingerii nn au putut face nimic, \li at doilea
ea 'B'iul este inainte de ingeri, iara dovada ea el
exista mai inainte de ingeri estc, ea aee<;;tia au
fost eteaF de danslll. "Caci intru dansul s'au zidit
toate" ziee. Ce pot spune aiei diseipulii lui Pavel al
Samosatelor? "Cele din ceriu", adeea toemai ceca
ce era atuuei in discutiune, apostolul 0 a plls mai in-
taiu. $i cele de pe pamant", iara mai departeziee
OMILIA III 35
"Cele vazu te cele nevazu te , adeea nevazute ca
de ex. spiritul f?i cate au fost create in eer, vt\.-
zute ca de ex. oamenii, soarele, eerul, etc. "On scau-
nele" -adeca. ceea-ce Oeste de toti marturisit 0 lasa I?i
, " d' t" Ori Cr>CH1Tl '" 1 '" ori
nune oeea-ce eTa In - 18CU!Jlune. - ,; ". _, ... ' t_ .. .... .
domniile, ori inoepatoriiie, ori stapaniiJe" .?;j(3ere?
.. ;ori" est"e' peri.Jiptica tot:::lu1, 89":J_ In.ai
In sine totul, in timp in0illI1.ce .
pand cu cele mari aiungelaeele mici. ); Toate prJn-
tr'insul si intru dansul s ' au zidit", ziee: lata acum
<!a exoresiunea GY af>'tlll insemneaza printr'insul, caei
dup[ ce ziee ea "intrll dansul" (sy a()ttj}) adaogaime-
diat "printr'insnl" (ol'ao,"o5) . Dl'lr ee inseamna oa1'e
expresiunea' "intru dansul((? Adica ('a de dansul de-
pmde tiintarea tuturor. Nu numai cil Ie-a adus 1a
sunt, din ceea-flA Dll Bran. dar ca tot 81 Je sta-
oaneste 61 acum. asa eil daca s' ar sllstra2'8 de SUb.oro-
nia lui. s 'ar pierde' 8i s'ar nimicL Anostolul n'a ZIS eil
l Ie stapaneE;lte, caei ar fi lost poate euvantul mai greoiu,
C1, ca a.e Ci a-nSU! deplnd. lid cie CaBle sa caute
numal catra dansul. SI el Ie stapaneste E;li Ie concen-
treaza. Ie reuneste Ia un 10c. Astfe1 deci "oel Intibu
na,scut" p'f:lte ca temelie, iosa aceasta nu invedereaza
eil el este de 0 ninta (ol.LOOOaw<;) eu ereatufile, 01, eli
prln e1 sunt toate S1 nrlntr'anSU1 se Q"uvernAaZll.. Dl nd ni:j
si Pavel cand zice "Temelie am pus" rI. Corinth. 3. 10)
spune de eXlstenta, de tiinta aeelei temelii, oi de
aCClUoea el. til ca sa nn (wezi ca el flste serVltOI'llL al'ata
-ca'msuSl e1 stapaneste eeJe fi'lcutfl.-desl dnoa noi este
un fapt mare, caci nu este mai putin ca a crea,
oareee a crea este chestinnfl cifl arta, pe eaun H stapam
este rezllltatu 1 proniei sale. .
Si el este mai 'nainte de toate" zice. Aeeasta
" .
se clivine lui Dumnezeu. Dar unde flstePave1 at ba-
mosatelor? toateintru dansul sunt af?ezate"
adeea crearea lor. fiinta lor cle dansul demnde. V
-cum e1 incontinuu se iovarteE;lte eu cuvinteJe 'in Jurul
aceleea9i idei, ca fili hirurgul i? jurul mult?r rane,
cu scop vadit de a seoate dm ril.dacma A cea
vatamatoare a eretieilor. Daca e1 a spus atatea, f?1 InCa
s'a ivit dupa trecere de atata timp Pavel al Samosa-
36 OMIUA III
tel or eu eresu1 sau, eu cat mai mult inca daea nu ar
fi spus aeestea? nf;3i toate intru dansul, ziee, sunt
aZ8?ate". Dar cum sunt in eel ce nu c:xist:1?
:;;i erearea ir;gerilor . lao rapoarta.
"i:;)lel este capul trupulUl blSerlcel" (Vel's. 18).
Dupa ce a vorbit despre demnitatea" lui, urms.
;-;p'.irie 1:?i despre fiiantropia lui: "Et este, zice, GiOi,r,ctl
trupului biserieei". Nu ziee ea e1 este capul plini-
tatei, 0i al tl'upului biserieei, voind prin aeeasta a ni'l
adaa mai familiar, mai apropiat, invedeblnd inca dt
eel ce este atat de inalt mai presus de toti,'9i-a
apropiat de dansul pe toF eei de jos. P este tot loeul
deei; e1 este eel intaiu; sus eel J:otaiu, in biseriea ep,.l
inta.iu, eaci lste cap, in inviere eel intaiu. E;li aceastGl>
este eeea-ee spune mai la vale : "Oa sa fie intru
toate e1 eel in taiu", in cat in ereatinnl el este
eel intaiu.$i tocmai aceasta este principalul psntru
Pavel, sa arate ea el este eel inta,iu in crea-
tiune, eaci daca se probeaza cil el este mai ' inainte si
de ingeri, dela sine urmeaza ca ingerii f aa ceea--ceel -
porUIleeste. Este de admirat Cllm Pavel se lupttl. de
a'l artl.ta' tot pe e1 eel intaiu i?i in creatiune (eaom),
des! aiurea (in Cartea Facerei) se spune ca cel Intaiu
est'e Adam,ceea-ee este, - lnsa el (Uhristos) este 00-
pul bisericei mai i nainte inca de facerea lui Adam, mai
inainte de ori-ce om. El este capul biserieei, adica eel
intaiu, dupa cum este eel intaiu In creatiune, dupa
cum este eel inUiiu si intre oameni, Intaiu duna truD,
zic. De aceea ,?i aici ca $1 acolo, el este cel
de aceea E;li aiei apostolul 11 cel Intaiu naseut
( rrpwt6toxo<;;).
Deeiceinseamna "Oel intaiunascut din morti?"
Adeca cel intaiu inviat Inaintea tuturor, eel ce
este mai inainte de veei. Aici iosa apostol ul a In-
trebuintat expresiunea parga zicand : "Care
este ineepatura (am"J.px-tj = p arga) intaiu naseut din
mort,i, ca sa fie intru toat.e e1 eel intaiu" aratand
prin aceasta cil sunt i?i altii inviati din morti, pe cand
fUnd vorba de creatiune nu intrebuinteaza aceasta expre-
siune. Aeolo ii "chip al eelui nevazut ,?i
numai dupa aeeasta adaoga "intaiu naseut" (1rpwt6tO.o<;).
"Oa intru el bine a voit sa loeuiasca toata
OMIUA 1II
37
implinirea, i?i printr'ansul sa 5mpace .tocat.e sI?re
sine faeand pace prin sange1e erucel 1m prul-
tr',Y{sul
1
), ori eclor de pe pamant,ori color din
eer" _ (Vers, 19.20), (Cate sunt ale TatiHui, ziee,
?i-n:1J.i.; -eu. mal. ..a
I0.s-t mo:rt, f?l astfcl -s a. unIt pc SlrlC ell nOI); . ,1- 1. l..lu.-
meiiite parga (a. rrCl.pxtj) vorbind ea de un fruct oare-
care. Nu a zis Inviere, oi ' parga a invierei aratand
prin aceasta ca pre ne-a sfintit, e1 s'a proadus
ca 0 jertf<l. "Implinirea". Aceasta expresiune 0
raporteaza dumnezeirei sale, dupa cum loan, cand ZlCe :
Si din nlinirea lui noi toti am luat" (loan, 1, 16),
)) ,..l.. ' ..
adp,ca unde este Fiul , acolo iiil nu vre-o ener-
p"ie numaici insai?i fiint:ot sa. Nu arata nici 0 alta cauza,
:rara Dumai. bunavointa' a lui Durnnezeu, dupa cum
ziee: "eil intru e1 'bine a voit", ,,9i pl'intr'i'insul
sa Imp ace toate spre sine((. Oa nu eumva sa
ea el a luat slujba servitorului, de aceea apostolu1 zlCe
"spre . sine" . E;3i eu toate acestea in alt loc (II.
rinth. 5, 18) zice eil. toate sunt dela Dumnezeu,
care ne-a impaeat prin Iisus Christos. Bine a zis
"Pl'intr'ansul sa impaee", pentruca de,?!
pacati, ill
cat sa nU'l mal 91 cum. aceasta 0 la:n
u
:
re$te mai jos, cad arata nu numa1 C1
madul impacarei: "Faci'ind pace, zice, pnnsangel c
orucei lui, printr'ansul ((. Pe de oparte impacarea,
aceasta arata ce era, iar pe d.e
rasboiului 2) PrIn sana-et e- erucel lUI prmtr amml,
" b . d' "
ori eelor de pe pami'int, Or! eelor In, .
Mare fapt este de a imp<1ca, l'nsa a impaca prm-
I) Nota. In edit[unea pe. a in .Sf.
tom, nu exista expresiunea p'nntr a.nsttl in aceas.ta Cl ?:uffial
in cea precedenta. acesta dupa COdlC.Ul_E: (Trad). ,
) Nota. '.rextul este precum urmeaza:
'!Ct. a6'tov o!.a 'too a.'tp.a.:r:oc; 'tou G'tlj.OPOO o:.o"Coo . "
Verbul a'Itoy.'h'to. ),Ao.,l:O) :::e principaimente cand I vorba
de impacarea a doi oameni cari se pe cand verbul
se vo.rbin:iu-se de impacarea celor ce se
razboiesc, celor ce se bat In razbolu.
38 OMILIA III
tr'ansul inca mai mare. $i cum este mai mare faptul
:Peptru
A
ea s'a prin
sang-ele 1m, nu uumal prlO sa.ngele lui; ci ceea.-ce
este mal mare inca, ca prin cruce. Astfel ca patru sunt
fl1inu.nile Bl-Ciu oCJ(.,i:Zi8 110--3, llllpil--
eat eu prin'tran8uL prill moarLe prin

lllOl erucea sa. 0 creZl ca ,este ceva mare prin sine
apoi zice mai 1a urma "prin'transul". Si cum de
Zlce e1 ca aCbsta este un fapt mare? Pentru' ca. nu a
spus numai vorbe, ci s'a dat pre sine pret de impacare,
fill astfel totula facut.
_ Dar oare ce i013eamna: "cclc din cor"? Cele
de pe pamant cu drept euvant Ie-a impaeat, de oare
ee eram de in .multe feluri ne depar-
tasem de f$l neeflxe dm nOI se rescula nll numflj
contra CiRi contra sa. darptlccle' din.
. l' , , .
eerUrl eUill_e-a Impacat? Oe? Oare era si aeolo InpUt?
Oare era fili acolo rasboiu? Dar atuncl cum de ne
rlJgam noi: "Faca-so ta, -prccum in cer si
A t" ' ,
pre paman (Math. 6, 10)? Deei ce inseamna aeeasta?
8e, paI?antul. de eer; ingerii devenise ras-
bOltor) at oamem1or, fimdea vedeau pe stapanul lor
insu1tat de Oill. "Ca toate sa Ie uniasca, ziee, sub
un cap intruChristos, eele ceref,3ti si cele de pe
pamfwt" (Efes. 1, 10), rnsa cum? Cele d'in ceruri ast-
: a stramutat aco]o pe om, a ridicat in eeruri pe
Clufilman, pe cei ce'l ura fili era urit. Nu ea sa ramana
pe pamant ? facut e1 impacarea, ei I-a ridicat in ceruri
pe eJ, .. fili. 8i este pace
p!ofunda. Ingerll se arata pe pam ant, fiindca
omul 8'a aratat in ceruri. Mi se pare ca rapirea lui
Pavel la eer din eauza aceasta a fost, ea Sit i se arate
Fiul 3:co10 s'a Pa?ea de pre pamant a fost
mdOlta, caC! a avut ca consecmta impacarea cu cele
cerefilti, 1?i a pamantefilLi, tnSa in eeruri
a fost slmpla. Pentruca daca pentru un singur pa.eatos
ce se se face mare bucnrie in' ceruri,' dar
pentru insa, numai puterea
1m Dumnezeu Ie-a savarf?lt, ZlCe; apoi de ce atunci va
p'uneti nadeidea in Caci afat de departe sunt
II de a va duce inamtea lui Dumnezeu, incat ras-
OMILlA \II 39
boinici ai vostri devenise, si a trebuit ea insufili Dum-
nezeu sa va impaee eu
1) De ee deei alergaFla ingeri? Zice.
Voesti poate sa am ura ce Ingerii aveau mitra
noi, s1 cu:m Ii De disnretniau fHlrnrea? Pe timpul
pe timpul lui David, - pe timpul Sodoillitenilor
in valea. plangerei 2), Ingerii au tr'irIW:flUIW:) p 8-
depsirea 'oarnenllot'. Astazi 'lnsa nu t;i:;\,e 01 J iil
contra, caci pe pamant ii canta de bucurie' mare; fill
pe daufiiii e1 i-a pogorit 1a noi, dar fiii pe noi oamenii
ne-a ridicat acolo. 8i priveste inca minune: pe dansii
, i.a pogorat mai 'ntiiu aici, numai dupa aeeasta a rid.i-
cat pe om spre dansii; pamantu1 a devenit cer, fiindca
cernl urma a primi' cele de pe pamant. De aeeea, fiii
noi multamindu-i iicem: "SlavS.. lntru cei de sus
lui Dumnezeu, f?i pre pamant pace, YIltru oameni
buna-voire" (Luc: 2, 1.4). iata cil E?i oal!tenil
s'au aratat multammdu-1. Oe ((bUna-VOlre?
Adeca impacare', adeca ca cerul nu mai este peretele
cel din mijloc a1 vrajbei. La inceput ingerii erau dupa
, numarul natiunilor (Deut. 32, 1:)), astazi insa, nu sunt
dupa. numarul natiunilor, ci dupa nurnarul credincio-
fililor. 8i de unde se in vedereaza aceasta? Asculta
pe Christos ce ziee: "Cautati sa nu defaimat
i
pe
vre unuldintru acesti mai mic'i. ca zic voua,
ca ingerii lor in ceruri pururea' vad fata
lui meu carele este in ceruri'i (Math. 18, 10).
dar fiecare credincios are un Inger al sau, dupa cum
inca din incepnt fiecare barbat dintre cei meritabili
avea un Inger a1 sau, dupi:!o cum zice Iacob : "Ingerul
care III a hranef?te, f?i ma apara din tineretile
mele" (Cart. Fac. 48, 16).
Deci daca avem ingeri pazitori, sa fim trezi, caci
ii, intocmai ea:;;i un pedagog, sunt neeontenit langa
') Parte a morala. Cl't fiecare credincios are_ pe Htnga Dumne-
zeu un ingilr pazitor. Despre pacea lui Dumnezeu "i ca,trebue
tinul sa se increadl't preotilor ca lui Dumnezeu. (Veron).
2) Nota. Expresiunea "in valea pltingerii" este din rs, 83, o.
unde nu se face aluziune la ingeri. Se vede ea Sf. ChriRostorn a
Iacut aluziune la cele din cap. 5, 18-22. II ImparaF, unde se men-
de biruinta lui David asupra Iebuseilor iii arderea zeilor
lor in Valea T'itanilor". (T1'ad.).
40 OM ILIA III
noi. de <;>i diavoluI, !\,i de aceia tocmai ne
rtlgam cerem mger de pace, !\,ipeste tot locul.:-cerem
pacea. ,$l .in adevar ca nimic nu este egal eLDe aceea
in bisB:rici oenOlm pace, in 'tn litf<m.ii, chiar
in salutlirile noastre zilnice cerem pace. Ue aceea pto-
<;>i dedoua-od, t;li Ut trei.-o'd
:-;'iIil nne ae mUlt6-0n 111 l'ecornanda 8i ni daDaDBf:;.
"Pace zioe, "Pace tuturor" ce? Pentru .
eli pacea este murna tuturor buoatii.tilor, pentru Ca ea
obieotul bucuriei f?i a veseliei De aceea
:;;1 Christos porunce1?te apostolilor ca intrand in casele
oamenilor, imediat sa Ii pacea, ca un simbol a1
bunatdtilor. ;,Intrand in casa sa'i urati ei graind:
Pace casei acei?tia" (Math. 10, 12), caci daca nn este
pace, toate celelalte sunt de prisos. De aceea 8i . zicea
Chrjsios ucenicilor sai: "Pace las vo lla, pacea mea
dan Pacea este <,:lare pregateSite
calea lllbifel. 81 vedetl col proestosul blsericei nu zice
simplu "Pace"; ci tuturor". Pentru oa ce folos
este daed. en unul avem pace, iara cu oelala1t lupta
rasboiu? Nici in eorpul nostru nu poate fi sanatate,
daca numai unele din elelllentele nutritive sunt linis-
tite, pe cand celelalte sunt resculate; ci numai atunci
este sanatate comp1ecta, cand cu, toatele sunt in buna
in armonie, caci daca nu sunt toate
r;;1 m hotarele lor, totul se restoarna pe dos. Di:tr apoi
chtar in mintea noastra se petrece tot a,? 3., caci daca
nu vor fi In pace toate faeultafile gandirei, nu va fl
pace 8i lini;>te. Atat de mare bun este p clcea, lncat
chiar pcopagatorii ei se numian fii lui Dum
nezeu. 91 eu drept cuvant, de vreme ee 81 Fiul lui
Dumnezeu in acest scop a venit pe pl1mant: ca sa 1:m-
pace cele de pe pamant cu cele din ceruri. Deci dacil.
facatorii pacei sunt flii lui Dumnezeu, apoi resvratitorii
sunt fiii diavolului. Ce spui? Bagi intriai;;i certe intre
alFi? Si cu toate acestea, cine este atat de misel? zici
tu. Ei 'bine, sunt multi cad se bucnca decertele dintre
altii, :;;i sfJ.f?ie trnpnl lui Christos mai rau chiar decat
care l-au impul1s cu sulita, mai rau decat Iudeii
cari Ii strapllngeau manele picioarele Cli cuele. Si
inca acest fapt este mai mic deeat ee1alalt, CaCl aiei
membrele strapunsese unesc iarasi, pe cand aeol0
daca se rupe unul din membrele b'isericei, nu se
OMILlA III
.41
Ull.,e1?te imediat, nu va mai nnl. niciodata, ei va rr..
manea de trupul Jui Christos. Cand a res-
bol. pe fratele tau, ca to resboei?ti contra meI?--
bnJ;loc Lcupnlui lui Cht'istos, s1 .contencf?te eu, mama.
Si ce este' daeaaltul este t de alW 7Ce este
A(l.(3il, e voea inain-
tea Tataltl( nostrLL oelui din eertlri, ca ::;a piara
unul mai rnici" "Ca ingerii
lor in ceruri pururea vad fata Tatalui meu care
este in ceruri" (Math. 18, 14. 10). Dumnezeu pentru
tine a devenit F?i r?b: a f?st ierttit; tu crezi. '
i),ceasta nn este .nlmlc'( Pnn urmare tu te
pentru aceasta contra lui Dumnezeu, caei fl1ci contra-
rinl de eele pOrllncite de dansnL Cand proestosul intra
in biserica zice "pace tuturor", cand npace
tuturor", cand binecuvinteaza "pace tutuTor";
d
x t .. 't" P<"'8 to
e a ne s"xu a unn pe al,n" "'-'-' -, . 1 ,
cand jertfa se "pace tuturor", :;;i in fine
pe 1a mijlocul liturghiei "char l?i zicc:
Apoi Cllm sil nu fie auzll1d. de on
vorbind de:-;pre pace f?l pnmm.d-o. nOl totU!\,l sa ne
rasboim nnii pe a1tii? Cum sa nu fie absurd, cil. dupa
ce am primit pacea dela preot in biserica, dupa ce
8i noi i-am inapoiat'o, hI, urm:1 sa'1 rasboim pe preot
aJar{t de bisericil? Cand el iti spune (pace tnturor
ttl ii raspunzi imediat cc:;;i duhului tam), de ee
de biserica it defaimi? Vai! Cum formele ccle mal Iffi-
portante din biserica au de venit forme
seci care numai adev3.r nu sunt; Val! Cum 51mbolele
ostasilor lui Christos au aiuns a fi numai vorbe
goale. De aici se vede, cil nu f?titi peotrn ce e1
(CpaDe tutlll'Or. Insa ascultafi Christos: ?rl
in care cetate sau mtra, cme
este intr'fmsul vrednic ... si intdind in casa,
8a-i urati ei graind: pace casei acesteia. de
va fi casa aceea vredni.ca, va ven'i pacea voastra
peste dansa, jara de uu va fi vrednica, pacea
voastra se va in toarce la voi" (Math. 10, 11. 12. HI).
De aceea nu :;;lim, pentruca noi eredem acestea
ea chip a1 unor vorbe, sau ca nu cugetam eu
Nu Cllmva poate eu snot care va dau pacea? Chrlstos
42 OMILIA III
este care vorbeste prin miri.e. Daca tot celalalt
suntem goli de char, in timpnl acesta insa (fiind in
biserica, san Sl'lV3,ff?ind Jeturghii nu suntem
af?a pentru voi. Daca charul lui Dumnezeu a lucrat
li1 asin, -si ii} pentru- iconomia 3i folosinta
Israiliti1or', 8st6 'lnvBder!lt ea nid ln noi flU' va l'efuza.
de a. .1Qera'l 01 VH.I lng-Pi:Ju! :16easta. pe.ntr1I -voL
Dec!] nimeni 83 .. In). 8pnnS., .ua ell Runt d.e nilllie si
nevrednie de vr'o 6i astfeliu sa nU'mi
dea atentiune. Sunt in adevar asa, inSrl obisDuinta lui
Dumnez0U este dea ingadui f?i pe nnii ca acestia pfmtru
cei multi. Si ca sa afli ea asa este, adu-ti 'aminte ea
insw;ii e1 a vorbit cu Oain pe'ntrn fratele s'eu Abel, Cll
diavolul a vorbit nentru lob, lui Faraon 'i-a vorbit pentru
losif, lui Nahuchodonosor 'i-a vorbit pentru DanE!, lui
Baltasar deasemenea. Apoi si magii s'au invrednicit de
revelatiUi;0" ,r;;i. Oaiafa; a do?!. a
tor al 1m Uhnstos :;>1 nevrednIC, msa S'a Invredmclt
a profetiza din eauza demniliitei lui de archiereu. 8e
zice apoi, oa 8i Aa,roc, tot din'-aeeastcl cauza nu a fost
atins de lepra: Oaci de ce, spune-mi, daea amandoi 1)
au elevetit pe fratele lor MOisi, numai ea (Mariam) a
fost lovita de lepra? Nu te minuna, caci daca si in
de ar fi oineva orieat de mult acuzat,
si totw;;j nu este dat in judeoata, parra ce mai 'ntaiu nll,
este seos din slujba, c"a astfel sa nu . se dispretuiasca
acea demnitate, - apoi cu atat mai mult in cele duehov-
unde, oriee s'ar iniampia, luereaza eharul lui
Dumuezeu, care pe toti cali se impotriveso.
Numai cand se desparte eineva 'de demnitate.,..
fie lla se duee de aiei, fie oa remane aici, numai atunci
zic, el va da sama si va primi pedeapsa meritata. Sa
nu credeti ca acestea sunt vorbele noastre proprii,
adeca cll charul lui Dumnezeu lucreaza in cel nevrednic
nu pentru noi, ei pentru voi, caei aseulta ee spune
Ohristos: De va fi, zice, casa aceea vrednica, va
veni pacea voastra pentru dansa"; f?i cum se va
face vrednica? "De va vor primi pre voi <! ziee.
"lara de uu va' va priml pre voi, nici uu va
asculta cuvintele voastre ... amin graiesc voua
camai va fi pamantului Sodomei i?l 00-
') A se videa cap. 12 din :riiumere (Tracl.).
Oi-llUA III 43
morel III ziua judecatei, decat cetatei aceleia"
(Math' 10, Ce folos este, ea ne primiti pre noi,
dar nu de celece va vorbim? Ce folos cil
sunteti serviti de noi, si totusi nu luati sama de oe1e
ce va'VOrb]!;l'? Atunci' esto Dinste pehtr-u Hoi, atllnci
este servire miraeuloasa, cand ni foloRA\-t.A nona E;ll
cere ea sa" .... .\.uziti re
....--.. .. 1\ T 4- ...t- .... c I .. .. .. 1 . _ _ ,.L_
spun'e yaVel: "l'iU anI lraplur, 0c.1 \.)1 00100
archiereu" (Fapt. 13,5), as(mltati apoi si ce :dee Ohristos:
"Toate dUe va zic voua sa faceti, faceti (Math.
3). Nu rna dispretuer;;ti pe mine, ci preotia. Oancl
ma vei vedea clesbracat de aeest sacerdotiu, sa ma dis-
pretuesti, atunei nici eu nu voin mai porunc'i. Pana
cand insa ne gasim pe aeest tron, r;;i pe cat timp avem
preRidentia, avem t71 vreclnicia f;'i puterea, de91 suntem
nevrednici. Daca tronullni Moisi era at.a.t de respeetabil
incat aseuitau de dansul, apoi eu atat mai mult tronul
lui CIlristos. N oi am suecedat a-cel-- tron, pecaref$i
Ohristos inerediIltat puterea tot de p6
acesta va vorbim si noL Solii. orice fel ar fi ii, pentru
demnitatea eu care sunt investiti, se bucura de cinste,
pentrnea prive$te cum ii se due singuri in mijloenl
barbarilor, printre atatia ostar;;i, si eu toate acestea mndca
-legea <.:o-liei are 0 mare putere; toti ii einstese, toti se
uita la dan$iieu respect, toti ii trimit indarat in sigu-
ranta. Si noi am prirnit solia cuvantului si sosim ca
soli'din partea lui Duml1ezeu, caei aceasta este dem-
nitatea episeopaJa .. Sosim 180 voi in solie, cerand ca _sa
eonteneasca rasboiul, $i zicem tutufor: nu fi:lgadUlm
a va da-eetati, 11ici atatea $i atatea masuri de grau, r:liei
robi, niei aur, ei imparatia ceriuriJor,
petrecerea eea lmpreul1a eu Ohristos, f?i in fine toate
eelelitlte bunuri, care nu este posibil noua nici a vi Ie
spune, pe eat timp ne gasim imbraeati eu aeest co:r:p,
pe "ci1t timp suntem In viata aeeasta. dar vemm
in solie, si voitn a ne bucura de cinstea cuvel1itiJ., nu
penfru noi, sa nn fie, caci eunoar;;tem mi6imea noastra,
ci pentru voi, ca sa ne eu placere. pentru ea
voi sa va foJosiF, ca nn cumva din lene r;;i nebagare
de sarna sa nu dati atentiune celor ce va vor-bim. Nu
vedeti cum toti insotesc 'ell cinste pe soli'? Dar si J)oi
Fmntem soli trimif?i de 1a oameni. Deei'
va porul1cim vona aeeasta, apOl nu 0 facem nOl, C1
44 OMILI A IV
demnitatea episcopala cu care suntem illvestiti, nu
cutare persoana, ei e piseopul. Nimeni sa nu rna ascnlte
pemine personal, ei sa asculte de demnitatea ee 0 am.
Deci toate saiefd.cem cate 1e voei7Le Dumnezeu,
-ca in slava lui sJ,vietuim, $i sa ne Invrednicim tuturoJ'
l)lluuriior calor celor ce'l iubes0 pre M.nsuI,
prl!l0harul fiJantropia. Domnuiui nostru h sus Christas,
earuia impreuna eu Tatal 9i eu Duchul SHnt se euvine
slaV'a, acum 1:;1i pururea f?i -in vecii veci10r Amin.
OMILIA Ill
"f?i pre voi, cari erati oarecand vrajmat"i
si instrainati ell mintea iritru lucrurile cel e rele,
iata 300U111 v'-3o impacat in carnea trupului lui prjrl
moarte, sa va puna pre voi sfinti fara d e
priliatla /ili nevinovati inaintea sa" (Oap. 1, 21. 22).
Aici in fine arata, ca 1:;1 i nevredni ei fiind noi de
implleare, ne a impacat. - Oaei cand s pune ea am fost
sub stapanirea intunerienlui, arata nenoroei rea in care
ne aflam. rnsa, ca nu eumva auzind de stapanirea in-
tunerieului, sa'ti inehipui ca a fast vre-o necesitate la
mijloc, e1 llf?i pre voi cari erati illstrainati",
eeea-ee se pa. re cil _ este aeelas lueru, insa ill rea-
-litate nu lste caci nu e tot una: de a sufed
r ele din neeesitate,din sila, cu a Ie suferl de bnna
voe, si apoi a te scttpa de ele. Oel dintaiu este vrednie
de mila, pe cand cel de al doilea vrednic de urlt. dnsil
voi, zice, nu 1'ar[l voe si nici silitj, ci de buna voe v'ati
departat de dansul, 9i' fiind nevredniei el v'a scapat .
Apoi fiind ca a amintitde eele din eeruri, arata eil
dUf? mani a toata de aici i1:;1i ar e obar ::;; ia, 1:;1 i nu de aco10.
<Aceia (l:ngerii) inca de muit voian impacarea, 1:;1 i voia
9i Dumnezeu, voi ins a n'ati VOlt". f?i in general, el arata
ea ingerii n'an putut face nimie pe pamant in timpu-
rile v8chi, ci au r am as dUf?mani, i7i nici n'au putut in-
dupleca. pe oameni, precum nici daca i-ar fi incluplocat
nu ar fi putut sa'l scape de diavolul. A'i indupleea
numai, nu ar fi fost nici nn folos, daca eel ee'i stapania
nn ar fi fost legat, precum fili a'l lega nnmai nu
ar fi fost niei un folos, daea cel stapanit,j nu ar fi
OM ILIA IV
45_
voit a se re'ntoarce, ei amandoua a se face.
Deci ceea-ce dao1:;1ii n'au putut face, Ohnstos faeut
peamandoua. Ai:?a oa a sfarama mortll este ell
mult mai minunat, _ decat de a indupl eea, sau aeop.-
-,j-," ' ".,:. 1\ If ?'a-t,r-
e
,. e-r;>' "U totul a lui si si ngur- e1 era stapan
...lU.v L a., ,<:tr v I , " ' . , ;"
De ea; indupJecfl. nn edtnumm el, m 91 !1O}.
e.i noi maieu llsuriota, {a,cern [;l.celecBGunt. in stap3,-
- -- . ' --. -- -- t " . d !>t. n"l
nlt'ea lloastrkt .. $1 Slog:ur1 TIOI suntem svapan.l, ,t.CCGuIJ avv e
ee un sunt in stapanirea. noastra. . . A _ v ' ((
$i n'a :i::is simpiu ea eram dm;an.am, ?1 )lYlstr alIl:aJl ,
este 0 mai ma.re dU1:;1mame, 91 mCl numa! ms -
tnlinati, ei inca ne mai a:;;teptand vre-o r eintoareere.
llf?i _ zice ..
noas tta nu se 'margmea numal pana lam t. entlUne, C1 auaoga
inca ca eram "intru lucruri rele", adeea 1:;1 i
dUi7mani, fileeat} tot:::odatJ.:. i7i cele ale
lata acum v'a Impacat In carnea trupulUl sau,
prin moarte, sa va puna pre voi sfinti, iara
de prihana, $i n evir:lOvati sa". iara;<;: i
arat5" mocLul impaeareI, adeea ell aceasta s a facut In
trupu l sau, nu numai fiin9- ,:anit, nici l1uma.i batl!-t
numai vandut ci mort, 81 Inca cu eea mal rU1:;1moasa
moarte. Iar a1?i face mentiu'ne cruce iara1:;1i. ni pune
imiinte binefacer ea izvorIta dm ea. Nu numal ca ne-a
impaeat , dar ceea-ce a spus 9i mai sus "celui ce ne-a
invrednicit pre noi", aeeasta 0 ziee 9i san mai
bine zis la aceasta face aluzinne ;;;i aici. "Pnn moartea
lui, ca sa va puna pre v oi sfinti,:;-;i fartl de
ill.aintea sa" 9i e?m ar
fi zis: . Nu v'a l zbavlt numal de paeate, C1 InCa v a
alaturea eu eei ee sunt einstiti. Nu a patimit el nnllm
ea sa ne scape de re1e, ei inca ::;; i s?- ne
readuea la starea eea dintaiu, dupa cum ar ehbera cmeva
pe un acuzat nu numai de vinovatia .lui, ?i l :ar
reabilita si in einstea ce 0 avea mal 'namte, 9
1
1 aT
printre cei ce nu au ni:nic, f;l! inca nu
numai printre eei ee n'au Cl ehlar alatu.rea d:
cei ce au avut succese man. 91 eeeace m?-lu,
ea inca i-a dat 9i sfinteni.e inai.ntea sa i7i
A fi f?i nevinovat este 0 mtenSltale a celu.1 nep:r:lhamt,
adeca ea nimic din faptele lui nu:lasil de dorlt. Decl...:
ee ia pus inainte totul, i7i ea toate acestea 1e-a ca::;;tlgat
46 TV
moartea sa, ca sa nu ziea eineva 01\. daca e af';la,
apOl noi nu mai avem trebuint:l de nimie, adaoge
imediat: "De veti ramanea intru credinta inte-
meiati si intariti, si nemiscati din nadejdea. evan-
gheli'ei" (Vers. '23): Aiei Ie ' din radaeina lenea. Si
nu a zis simplu "de yeti ramanea", ead se poate
'," III 't,o,ato .
. oi "ue vef>l ra111anea, z,.Jce, Intem.Al?,F !?l l nr.aI'lFi,
nemi:;:;cati". Vai! De ee metafora uzeaza el! Nu
numai sa nu va eat de putin, ei inca niei sa
din loc. 9i ell el nu pune aiel
mmle greu de purtat, mmlC durerof3, ei eredinta na-
dejde, adeea daea eredinciosi, ell credinta
celor viitoare este adevarati1. Aici de' sigur cJ estB
posibilde a se eineva t?i chiar de a se abate,
fie chiar cat de putin, dola virtute, acolo insa nu e
posibil de loco De altfel coea-co ni se cere, nu este ceva
greu de purtat.
"Din nadejdea evangheliei care at,i auzit,
ceea-ce s'a propoveduit intru toata zidlrea cea
de sub eer", zice. Dar oare care poate fi nadejdea
evangheliei, decat Christos ? Caci e1este pacea noastra, el
ste si cel ce face toate aces tea. A9a ca tot cine da atentiune
la alte s'a mi
9
cat deja, l?i totul a pierdut, 'daea
nu crede in Christos. "Care ati auzW' zice, dupa
care Ii aduee pe ii de martud chiar lumea in-
keaga. ApostoJul nu zice llumai ca evanghelia s'a, pre-
dicat, ci, ca a fost crezuta ::;;i predieata, dUDa cum face
ehiar 9i pe 1a inceputul epistolei, voind c'a prin mar-
turia multora sa-i inti:iriasca pe daut;lii in eredinta.
"f?i careia m'am facut eu Pavel slujitor". 'Si
aceasta contdbue la adeverirea faptului. II Eu,
Pavel slujitoriu". Mare eu adevarat afost demnitatea
lui, ea dase:ll a1 lumei, 9i laudata pretutindeni.
))Acum rna l?i bucur intru patimile mele
pentru voi, :;:;i implinesc lipsele necazurilor lui
Christos, in trupul meu pentru trupul lui, care
t b' . " . .. .
es e lserlCa (Vers. 24-). Dar oare care este contJ-
nuitatea sensului aici? Mie mi se pare cil prin aceasta
fraza e1 a complectat ideia, 9i deei eontinuitatea este
OMILIA IV 47
vazuta. slujitoriu" zice, in 10c sa spuna eil ni-
mic n'am iutrodus dela mine, ci numai eat vestese eele
ale lui. Astfelcred, ea ehiar 8i patimese pentru dan-
suI, 1?i nn .numa.ica. piitimesc,' ci jnca ma bueur pa-
timind, uitandu-ma numai 1a eelor vii.to::re;
pi1timesc nu pentru mine, ci pentru V(1))" II 1Il'l-
plinesc, zi.Ge: lipsele' necazllrilor llli Christos ill
trupul ' meu". Aiel rnl "e pat'0 Ca a vorbit un lU0l'li
mare, 1?i nu este nici decum vre-o u9urint;a din parte-i
- sa nu fie, - ci est.e yorba aiei de 0 .mare dragoste
pentru Christos. El nu voe9te ca patimeie aCf'llea. sa
fie ale lui proprii, ci ale Ini Cllristos chiar, voind prin
aceasta de a-'i alipi de dansul. Ceea-ee eu patimesc,
ziee, pentru dan suI patimesc, aE?a ca sa nu 'mi multu-
miti mie, ei lui; caci el toate aeestea. Ca I';li
cum cineva fiind trimes catr<1 altul, ar ruga pe uncil
f?i i-ar zice: te rog, du-te la cutare, in locul
apoi acosta ar spune oa el face totul in locul celui ce
l-a trim-is, --:,tot 8i Pavel . nu 5e. rUf;liueaza de a, spune
de patimjle lui. {(Nu 'numai c'a murit pentru 1101, dar
l?i dupa moarte e1 este gata de a sufed stramtorari
_ pentru noi. Se in fine apostolul ca saarate,
ca el (Christos) 9i acum se primejduie9te peotru bise-
rica prin corpul san, si totodata If?i are ineordata
atentiunea catra aceea de a proba ca (uu prin noi va
de dansul, ei printr'ansul llumai, noi facem
acestea; pentruca uu am primit noi, sau mai bine zis
nu am luat asupra noastra lucrul ac?'sta al rescumpa-
rarei, ei lucrul lui. Este lutocmai ca cum 0 armata
avea generalul sau, care sa 0 comande 8i sa 0
apere, dar care dupa ce s'ar duee in rasboiu ar fi sUit
de imprE:jurari sa pIece, In locu-i ar Iua comanda
LocoL-General, i?i acesta ar lua asupra-1?i toate greu-
aceluia pawl 1a finitul rasboiului. Cum ea apos-
_ tolul face aeestea pentru Christos, asculta ce spune:
"Pentru trupul lui" zice. Sau ca poate prin. aceste
vorbe a spune (<nU pentru ca sa va fac voua
pla.cerea, ci ca sa multamesc pe Christos, 9i ceea-ce
trebuia a patimi el, patimesc eu ill loeul SaU. Si acum
tu prive$te cate idei introduce el deodata cu' aeeste
vorbe. Mai 'ntaiu arata iubirea lui cea mare, dupa
cum in epistola II catra Oorintheni, zice: "Care
ni-a dat nona slujba impacarei i "In
48
OMILIA IV
locul lui Christos va rugam, ca cum Dumne-
s'ar ruga prip. noi (II Cori.nth. 5, 18. 20). A-
0 spune alCl, ea l?l cum ar ZlCe : Pentru dansui
p!1tImese, ea mat I?ult sa va atrag prf) voi; adeci'i, Of)
)11 f
e1
datora vou,a s'adus,. iata 0<\ eu rna predau
' 10CU-l')). J Ie spus e1 de lipsuri, ca sa arate
' (7d-, nu 0 0redeaii toiuJ.
Pemru VOl, ZlCe, patlmestesi dupa Inoarte de cumva
a r
x l' .' .. ,
, amas oar ecar1 .. Aceasta 0 \ii in epis-
tola catra Romani: "Ohrrstoseste eel ce a murit
mai care a inviat . .. care f?i se roaga
pen.tru nO,l (Rom. 8, 34) ara1and ca el nu s'a mul-
tiimlt -,?oartea, ci f?i. dupiO', aeeea muIte face
pentru nol. OeCl apostolul nu zice aceste vorbe ca
sa ci a arMa ca Christos si acum
se pentru noL Al doilea apoi eli si cuvantul
sau de,vine med demn de crezut, mai ales ca'hd adaoge:
"Pen t:ru trupul. lui u, CiL f?i cum ar spune: Cum ca
faptul este a;9a, ca eu nu spun nimie absurd, se in-
ve,dereaz/J,du: aceia, ce eu r&e, pentru trupul
lUI le fae. Pnve1?te, ZICB, cum ne-a alipit deel; deei
pentrn ee introduceti pe ingeri intermediari ? Careia
ZiC8 ... m'am fa.cut (Vers. 25)," i?i
VOl mt,ro<,lucev1 pe mgen? Eu sunt slujitor.
ApOl ayat:l ea e1 nimic n'a facut, de91 este slujitor.
m'am facut ell slujitor, dupa ico-
1m Dumnezeu, care mi s'a dat mie spre
CU saimplinesc cuvantul lui DUn111ezeu".
apJc:1, c.l a v?it, ea e1 sa primim nol
eontmuam no] ea sa nu fiti para-
SItt, e1 este care a patlmlt, 91 tot e1 este care se ein-
Sau .ea poate. prin aceste vorbe: ca pe
mlll e toemm, eel mal aprlg persecutor, pentru aceea
m'a lasat ca sa persecut biserica, ea sa devin mai demn
de crezut in ceea-ce prediC sau ea prin yorba ico-
. " ' "
ca n'a eerut dela mine nici fapte,
mel succese, Cl numai eredinta botezul; pentru ea
f! pr_imit "Spre voi,
21ce, ca sa Impll11etlC cuvantul lUI DUillnezeu"
Aiei ,:,"orbel?te de_ aratiind ca ele se leganau ca l?i
corabm pe valunle marei. Caci daea gintile eele cazute
;. ,
OM1LlA IV 49
au primit a se ridica la atiita iniHtime a eredintei, apoi
aeeasta nu a fost fapta lui Pavel, 'cidin ieonomia lui
Dumnezeu, {{pentru eu nu a9i fi pu:tut face aceastDn
zice. Aratand deci cil patimile lui sunt ale lui Christos,
adaoga . 'a:pui iliai 6-18;1', ca a implini ouvantullui
yoi tot ::1, lui
81 :nu toerl1:flJl -(;l:':tr S! a.eea!3pl. estA
ibono.uli,a '. lui DunlnezetL, aaa :;(i, ':{orbi, acurn', 'cttnd
puteF aseulta, .;;i nicidecum din cauza neglijenvei, ca
astfel sa d3veniti primitori aicuvantului lui Dumnezeu.
Aceasta toemai 'este cauza pentrueare Christos a
venit acum, 9i nu mai de multo De altfel se spune f?i
in evangheli e, ea pentru aceea a trimis inULiu pre servii
sai, ea sa' uu <:Jjunga ii la a omori pe fiuI. Dar daea niei
dupa trimiterea servilor nu s'au rU\iinat de , fiul care .a
venit, eli atat mai mult Inea nti s'ar fi mai
'nainte de aeeasia. Dara danl?ii nn ar fi ascultat de 01'-
dinatiunile cele mai mici, cum ar fi putut aseulta de
cele 'mai mari?
1) ({Dar ce? Nu sunt oare l?i aeum Elini
cari se gasese departe de adevaf)? Aeeasta este io-
trebarea ee se poate face in cazul dn fata. Da, res-
pundemnoi, se gas esc, insa aceasta e mai mult cauza
unei leni grozave, eaci daca dupa trer ere de atiita timp
si dupa atatea dOVE'zi pipaite, f?i iDea sunt nedesaviir-
siti, de sigur ca cauza nu poate fi alta deciit 0 mare
lenevire. Cand Elinii intreaba de ce Christos a venit
tocmai acum, noi sa nu'i IMam de a spune ii aceasta,
oi daca Christos n'a reusit in lucrul SaU
pentru care a venit. Dupa cum daca ar fi venitmai
de mult nu a1' fi reu::;;it, nu ar fi putut fi suficient
timpul perrtru justificareanoastra. tot asa 91 dupa ce
el a rew;lit, nu yom putea fi considerati 'cadrepti sa
seapam de raspundere din eauza timpului, perrtru ca
nici pe medic nu'l invinovateste cineva din cauza tirn-
pului, dupa ee a fost sci1pat de boaHt f?i insanatol?at bolna-
vul, 9i niei nu da vina, pe medicamente, dupa cum nici pe
un general invingator nu'l eereeteaza eineva, de ce a
invins in timpul acela nu altadata, in locul acesta
') Partea moralii. Noi trebne a priml. en reennolltinta eele
date de Dumnezen, lli sa nn eerceUim eu aman'untime dumnezeelltile
Iniiconomii, ci sa-i multamim pentru toate, sa nu ne departam
de dansuL (Veron).
74431
50 OM ILIA 1,-
nu aiurea. ' Astfel de intrebari se fac atunci cand e1
n 'a reusit, dar dupa ce a trebue a prim! eu
multamlre a' l Caei ce mai
deron de erezut? ratlOnamentu1 tau clevetlrea; sall
finitul unui fapt in perfeetiune? A invins el,
sau F.a.'a In.;T]us ? aeeasta arata-mL .... 4.. stapanit; ,, f?au uu? .
A dus la un sfarsit bun lueru'lil1cepnt, sau nut AeRRtea.
sunt reSP'111sauiiit.:-'Hiie. j'nit
cl DumrlBzel.l existfi en a.dev;'.raj-,; dAnI te ir.t.!'(:b; Asb
Dumnezeu fara inceput? De sigur, vei ziee tu. Apoi
atunci spune-mi: deee n'a fil.cut pe oameni eu milioane
de ani mai inainte? caei ar' fi tr-ait mai mult timp.
Pentruea daca e bine de a exista., de sigur ca a exista,
a trai inca, mai malt timp, este eu mult mai bine, Aoum
insa oamenii au fost pentru ea uu au fost
creati mai 'naintc. Insa nu au fost pagubiti, iubitul e;
cunl aceasta? Apoi 0 stie nUluai el ca creator. I a -
1'<'191 te intreb: de ce n'au fost creati. toti oamenii deo-
data? De ce sufletul celui IntiUu OIn a 'trait eu trupul
atatia ani, p e cand altuia mai sau de loc?
De' ce pe nnul l'a creat I'd, inCBput, iar.l p i? altul dupa
aceasta? 8i acestea sunt in adevar demne de intrebare,
nu iosa s'i de yorba multa, pe cand faptul vrmirei lui
Christos 'nu ohiar nici intrebare. eu
iti voiu spune eauza. Presupune natura omencasca ca
pe 0 varsta oarecare, in care genu1 omen esc in pri-
Jl1.ele timpuri era in randul copiilor, eei dupa aceasta
in randul tinerilor, si cei din timpudle apropiate in
dndu! batr-anilor. Ciind spiri,tul este viguros, f?i mem-
brele corpului slabese, a;;;a eil rilsboiul dintre dansele
a contenit, atnci ne ridicamla adevantta filosofie. Si
Cll toate aces ted. se petrece eontrariul, zici tu, caci :pc
cand suntem copii noi Invava m. Oa, insa nu
eele ' mari, cj ritorica puterea cuvantului, pecand
dogmele cele mari Ie invat;arn cand suntem ill
zitatea spirituala corporala. cum acelaf?l
lueru 1'a facut S1 Dumnezeu eu ludeii, caei Ii-a dat ca
i?i unor eopii pe Mois i de pedagog, care Ii
adevarurile prin tipuri f?i'i invata ca f:?ipe copb, dupa
cum noi in "P eli. 1
avand, zice, .umbra bunatatIlor eelor vlltoare, lara
nu ehipul luerurilor" (Ebr. 10, 1). Dupa
cum noi momim pe copii eu placinte, i?i Ie dam
OMILIA TV 51
parale, eerand dela dani?ii un singur Iueru, ca sa se
duea la i?eoala, tot l:tf:?a f?i Dumnezeu pe . langa
Ii da si luana, cerand in schimbul marei lui indulgente
un lucru numai, de a asculta de Moisi. 8i toemai de
aceea i-a ineredintat acestui dascal, ca nu cumva sa'l
pe copiii p6 ta.tal- lor; c'Gt i"e
ii iubei?te din cale-::Lfara. $i emIl nUID2,i
. de Moisi se sfiau. caci mi intrebau uncle este Dllmns-
'Ze 1t! "1' undPo A",t;:' Mni",i"" A1 8T' a' 'YH'A 7 01'1 t "i
....., ,,:,,', ,-" _ ....: .. ," '-' ..... , ..... '-' "'J"', .;.... ...;... '-'.... ... .t-" .... "'-'Li ......... .....l.
apuea groaza. Cand faeeau ceva rau, privei?te cum
imediat ii pedepsea. Oumnezeu voia a'i pedepsi eu as-
prime, e1 insa (Moisi) nu l'a lasat. Unpa eum parintele
ameninta, clara si dascalul ameninta a demisiona din post
si zice 'mie imi i erti daca 11 VBi' ierta pe el, de acum
'i1 i au pe respunden3a mea, tot a9a a fil.cut oisi,
iara Dumnezeu a cedat. Cn .modul aeesta pustlUl a
devenit un fel d e pentnl danf:?ii. E?i dupi1 cum
copiii illUlrziind prea mult i n ramanerea lor in
se ingreuiaza si voesc a pleca, tot af?a ii cereau incon-
tinu inapoierea in Egipet, caci pl angeau zieea u :
"N e-am topit, ne-an1. prapadit, ne-am potopi t"
(Num. 17, 12). Dar inca tablele lor Ie-a. sfaramat.
Mojsi, seriind pe ele ca ni:;;te llunie oareeare, ceea ce
face dasealul, caei luand din mana elevilor caetele
v:1zandu-Ie rau scrise, Ie arunea jos, voind a arata prin
aceasta marea lui suparare, chiar de le-ar rupe pa-
lor nu se supar<1. El (Moisi) f?edea aplecat 9i li
s eria pe t ablil, iara ii ne-uitanduse la dansul iE;;i aveau
privirea intoarsa in alta parte erau in dezordine. 91
dup:l cum cop iii in f?ederea lor intr'un 10c se isbe sc
unul in altul, tot a:;;a :;;i Israilitii, se lovean intre
din care cauza Moisi a ordonat a fi
dupa cum dascalul dand leetie copilului ii cere
de a 0 invclta, iara oopilul nu :;;ti e cand este ascultat,
din care cauza este pedepsit, tot s'a petrecut eu
Israilitii, Moisi de exemplu ii intreb,a: Care sunt cu-
sau inva"taturile cele esentiale ale putere
lui Dumnezeu? Cele din Egipet poate i Oa, raspundeau
ii. Dar acele cunof?tinti au c1at pe fata ranele, . au
pedepsit pe dusmani, f?i in finf) au fost ea 0 f?coal a
pentru voL Oe 'alt au fost decit pedeapsa
decat binefacerea catre voi?)) Se petrecea lu-
cru ca i?i cu copilul, care spune ca !7tie literile alfa-
betului, ins a daca este intrebat pe sllrite ' !?i TIU de
52 IV
laolalti1, e1 se incurca :;;i nu Ie pentru care este
pedepsit. Tot <tf?a f?i Israelit;ii spuneau ca stiu puterea
lui f)'umnezeu, dar cand Ii se cerea pe ' sariLe acea
cun01?tinta,. nu puteau ri1spunde, pentru care erau
?E:;;ti dator de
Hpa; dm Jglpet, cam eel C.6 a . fAuut sang'ele om apa,
pute-a Jaee 9ft astfetiie-erD not de
multe-ori copiilor: cand vezi in carte litera A ad u'ti a-
minte Qil 0 35 sorisa in abecedar. ((Ai vazut boaJ.fJ,?' A-
miutef?te-ti oa el a fost care a pierdut pe toti cei intai
nascuti ai Egiptenilor. Ai vazut razboae? A'minteste-ti
de cufundarea armatelor Egiptene In marea ROf?ie'. Ai
vazut ea cei ce locuesc pe pamant sunt mari :;;ipu-
terniei? Darnu sunt mai mari decat Egiptenii. Apoi
cel ce te-a seos din mijloeuI lor, oare nu va putea eu
atat n1ai mult ca sa tescape cand ei?tiafara de Egipet?
La toate aceste intrebari pe sarHe i1f?a zicand, ii
uu.;;tiau ce sa, raspnndl1, f?i de acee;}' ep.u pedepsivi.
MaJ?-.c:au i?i l;:leau, i?i apoi loveau cu piciorul. Trebuia
ca 11 ,sa nu se dezmerde in mancare, adeca sa nu caute
in IIl1intt ee 0 primeau; imbuibare, i?i din aceasta im- -
buibare sa capete inclinare spre rele. Israilitii au facut
intocmai ca un copil ce ar fi trimis la I?i el ar
cere casa fie dus de .:;ervitori, c:1rora ' el sa Ii ser-
intocmai 31?a au facut I?i ii, cautand E;li cenlnd
mereu Egipetul. DeE;;l primeau in toata libertafea hrana
necesara, i?i la masa cu tatal; ii erau nemulta-
m*- f?i cereau ca sa fi.e impreuna cu servii, sa se b'u-
clire 4e mesei lor celei pline de tulburari.
Spune"au lui Moisi: "A:;:;a este Doamne, toate cate
ni spui vom face vom asculta" (Exod. 24, 7),
nu [aceau. Si ceea-ce se intampla cu cop iii
zburdalnici, cand tatal lor voe$te a 'i certa, iara das-
calui se eu demisia, se
petreeea. ::;:l cu dah1?ll .
Dar de ce oare vi s'a spus aces tea ? Pentru ea
I?i noi nn ne deosebim eu nimic de copii.
Voei?ti acum a auzl despre credintile lor, eli.
sunt. credinti "Ochiu pentru ochiu, zice,
dmte pentru dinte': (Levit. 24, 20)_ Nimic nu atita
atat de mult Ta. aparare si impotrivire contra altuia,' ca
cugetulcopiHiresc. Si fiindca patimaaceasta este rezul-
taW. din lipsa de judecata, de aceia la varsta copiHiriei
OMILIA IV 53
este un pustiu 111.are de judecata, E;li cu drept cuvant
ea copilut este tiranisit de manie. Si atat de mare este
iiranisirea aceasta, incat de multe ori ii' vezi in luptele
lorcazuti j()s apoi iaraf?i ridieandu-se, 10viti poate
1a genunehi, sau-la glezne ,.de riyalul lor, $i numai
atttt11ji 1nuej;cazu Tuba !?i t38stlJ:J,ge Inania..}ol'" ..
a -:8i ... 0and f5-a 80 -8QOati'i,
ochiu pentru ochin sidinte l)entru dinte, nimicind pe
Egiptenii Amalicit'ii care ii amarau pe - ca
si cum ar ziee copilul: lata ! cutare m'a lovit, iara
el ar raspunde: Este un om rau acela, :;;i deci it yom
uri. Tot a:;;a a facut Dumnezen, caci zice: "V dij-
rna:;:; voiu fi tai l?i improtivnic im-
protivnicilor tai" (Exod. 23, 22). 8i caud Ba-
laam binecuvanta pe 0 asemenea
fi1cuta lor era mai mult 0 eomplezenta eopiia.reasca.
Dupa cum 8e inta.mpla, t;'icu copiii, ca,rid se spAde de
lucruriunde nu poate fi spaima, ca de ex. de un mie],
san de altceva, cand, zic, deodata se sperie si ineep a
tipa; iara noi pentru a alunga de1a ii spaima faeem ca
mielul sa fie tartt de insel?i manele lor, tot a facut
si Dumnezeu, eaci spaima ce ii 0 aveau de vrajitor
o a prefacut in indrazneala. Si dupa cum cele ce in-
tarca cop iii au la indemana in cosulet toate cele nece--
sare pentru hrana lor,tot a$a si 'Moisi, totul avea la
indemana" $i totul Ii da, ba se gaseau pana f?i in cea
mai mare dezmerdare. Uu toateacestea, dupa cum co-
piln.1 cere mereu tot ai?a 81 Ii cer-eali inti"una Egi-
petul E,li carnurile 'de aco10. Ast'fel ca nu ar grei?l cineva
daca I-ar numi pe Moisi dascal, hranitor, EJi
dagog in timp,:;; i ar reennoaste marea lui in-
telepeiune. Pentruc:'t altceva este de 'a conduce eineva
pe ni:;;te barbatifilosofi, altceva de a conduce pe
ni:;;te copii fc1ra judecata. f;?i daca voiti, ascultati alt-
ceva: dupa cnm doica zice copilului cand 'te duci
afara, ridiea-F haina intr'atat, incat sa pot;i stabine,
a f<lcut E;;i Moisi cn ii. In copilarie to ate pati-
miie tiranisesc pe eopii, daca mai ales nu au un pova-
t;uitor bun. Mandria, pofta. absurditatea, invidia
:;;i altele de acest fel, stapaniau pe Iudei intocmai-cum
stapanesc pe copii, caci :;;i ii, ca i?i copiii, scuipau in
pe Moisi amenintau. Dupa cum copilul ridica
piatra de jos, iara noi 'i 'strigam: (flU da, :;;i
54 OMILlA IV
ii ridicau pif'trele 9i aruncau asupra paril1telui lor, iara
el fugia. dupa cum ('opjji cand vAd vre-o podoaba
oa;ec.are .']a taW.! 0 cer ca. sa se dea lor, tot
a1?a 171 cel de pe langa Dathan A Vlron s'au resculat
asupra lui Moisi,E,li eereau dela el preotiaE,li inteetatea 1)
erau eu un eu vant invidiosi mai muit demit toti. mici
de suflet si 111 totul lipsiti 'de .. ., .
Apo"!," at;lD.ci fJ., 'B-!ratu Clll'lStOG F'
spune-roi. Atunci oare trebuia sa li se dea asLfel de
invataturi filosofiee, cand iiea niste nebuni erau
panitide porte, desfranati ca Tlif;)te cai, cand erau
sclavii banu1ui i?1 a1 pantecelui? Dar de sigur ca con-
versand atunci cu ii ni:;;te astfel de invataturi filosofice,
le-ar fi aruncat ca nii?te pr09ti ce erau, 9i nu ar fi in-
vatat n1ci acestea :;;i nici acelea. Dupa cum daRcalul nti
invata pe copii a ceil, pana ce mai 'ntaiu nu 'i invata
literile alfabetului, tot asa 8i eu dansii. Dar nu este
tot a9a aeum, ci eu charu!' lui Dumnezeu mare este
bla'ndetea, se prjnde este plantata.
Sa multamim deciJui Dumnezell pentru toat.e
sa nu vorbimde prisos. Noi nu stim timpul ci numai
creator'ul timpului 9i a1 seculilor. 'Lui sa 'i recunoa:;;tem
dreptul asupra tuturor, cacj aceasta va sa ziea a slav}
pe Dumnezeu, iar nu sa 'i cerf>m socoteala de cele ce
el face. Tot 8E;la i?i Abraam sHtvia pe Dumnezeu, dupa
cum z1ce: adeverit fUnd, ea ee 'i a Higaduit
puternie este a l?i faee" (Rom. 4, 21). Acela nu in-
treba niei maeil.r pentru eple viitoare, pe cand noi
cercetam pana 17i eele lrecute, Priveste, caLt prostie
8i eata nereounostil1ta din parte-nL '
" lJeci sa contenim eu astfel de intrebari, eaei nu
avem din ele nici un folos, ci chiar 0 mare vatamare.
Sa fim cu reClln09Linta catra stapanul a toate, 9i sa
inaltam slava lui Dumnezeu, ca astfe1 r.ratandu-i mul-
pentru toate, sa ne iuvrednicim de filantropia
lui, prin charnl iubirea de oameni a un1cului sau fiu.
caruia impreunaeu Tatal i?i eu Sf. Duell, se cade slava,
strlpanirea 9i cinstea, acum 8i pururea 9i in vecii ve-
cilor. Amin. '
I) A se vedea Cap. 16. din Numere. (Trad).
O:vlILlA V 55
OMILIA II
Talna eea aseunsa din veei si din neamuri,
". ' ...
iara aCllill. sfintilor- 1lli] c-arora a VOlt
Dnmnezeu a li arata, care este bogatia slavei
t:ainei aC8?tia intru n8amuri. caTe est.e Uhris-
tos 1IILruV oi, :nadejdea Pre care noi
11 propoveduim, sfatuind invatand pre tot omul
intru toata intelepciunea, ca sa punem de fata
pre tot omul desavar:;:;it intru Christos Iisus"
(Cap. 1, 26-28).
Spnnand despre bunatati1e de care necaIn invred-
nicit, si aratand filantropia 1'ui Dnmnez8l:, cum i?i va-
loarea'maretiei celor ce ni s'au dat, iaraSl introduce 0
alta de idei, adeca ca nimeni mai 'nainte de
noi n'a putut afia ceva, ceea-ce de altfel face in epis-
tola eatra Efeseni (Cap. 3, 5 (?), unde spune ca nici
ingerii n'an stiut, niai domniile si niei vre-o alta putere
creata, ci numai Fiul lui Dumnezeu sUa de aceasta. Si
priviF, ca e1 n'a zis ca taina aceasta a fost
('X.E'X.pU[1EVOV) ci aseunsa de tot (7.7Wl!.E'X.pU[1[1EVOV) f?i oa de91
s'a descoperit acum, totu9i este veche, i?i ca J?umnezeu
a voit asa din inceput si astfel a fost prescns. Pentru
, 'D--"
ce a8a? Nu spune apostoluL" In veCI , zice, adeca
cum' ar z1ce cineva, din inceput. 0 numer;;te en
drept cuvant taina, pe care nimeni riu 0 t;1tia, afara de
Dumnezeu. Dar un de a fost ascunsa aeeasta
In Christos, dupa cum zice si in epistola catra Efeseni 1),
sau dupa cum zice "Din veac f;)i pana
in veac tu ef;)ti" (Ps. 89, 2), "lara acum s'a aratat
sfintilor lui", zice, a9a ca totul este din iconomia
lui Dumnezeu. "Sa al'atat sfintilor lui", a9
a
ca
acum ace a taina este ascunsa, daca s'a aratat numal
sfinWor. ({Deci, zice, sa nu va arnagiasca pre voi aeeia
1) In capitolul 3, 5 din epistola catra Efeseni, In adevar ea
se spune aeeasta, iusa ell mai mult euvant s'ar pute,"). ziee, eli Sf.
Chrisostom a voit sa spuna de, pasajul din epistola catt"li Romani,
cap. 8, 38. (Tract.).
56 OMlLIA V
lrngerii) cad ii nu stiu. Si de ce oare numai unora,
$i nu tuturo-r? 'a voit Dumnezeu" zice.
curn. ef peste tot locul Ii inchide gura 1a in-
'Lr"8L;clri10 ,, 'Carora a '\loit DlIIIln,eZetl a-li arp'lIta,")
.jar?- :luil}U . poatefi ' :prin aceste cuvinte
.n1,.l,'l l l:1SaCa 8.?-. despre succesele
tnr, 6i mai. Il1.Ul.tli. - (',onsfHrie C(l, rRsponzil,biH de ella-rUl
ce l'au primit )' Garora a voit a Ii adita,". Care
este bogatia slavei tainei intru neamnri".
Aici a spus un lucru marev f?i pOtnpos, cautand in
:::narea lui dispoziyiune ca sa ada-oge intensitati peste
intensitati. Gaci $i aceasta este 0 intensitate, cand e1
zice : ;, slavei t ainei intru neamuri",
caci m2.l cu sama intru n eamuri se aratil, dupa cum
zice $i ",Ear[i. neamurile pentru mila sa
proslaveasca pre Dumnezeu" (Rom; 15, 9). Searatil
de sigur si in aitii, insfL cu mult mai vartos intru nea-
muri, mare' este .bogiitia slavei. Gaci a face ingeri
fara de veste pe n1:;;te oameni. ce erau mai nesimtitori
decatpie-trele, f?i a'i ridiea la acea demnitate numai prin
simple cu vinte?i ,prin credintll, fara nici 0 altaoste-
neala, .. CLl adevarat ca este slava bogatia tainei. Dnpa
cum ci neva a1' lolL un cane pr<i.padit de foame 8i de raE\
uracios ::;;i impuyit, :;;i care nici n'ar putea sa' se
de jos, ::;;i d eodata l'a1' face om 1'ar pune pe tronu1
imparlHesc, tot af?rt a facut t;;i e1 cu omenirea. Se inchinau
pietrelor i,l i parhantului; ?tiau eil corLll si soarele sunt
mai Buperioarc, si ca intregu1 univers' Ii servia lor,
lnsa erau prizonieri leg-uti ai diavolnlui, care deodata
s'a ridicat deasupra pe capul omenirei, si'i porancia
o tiraniza. Fiind ii prizonieri sclavi' ai clemonilor,
deodata s'au filcut corpul stapanului iugerilor :,?i a1
archanghelilor. Nu t;> tiau ce oste Dumnezeu, ;;;i totu;;;i
cleodata an daveniL ai tronului lui Dumnezeu.
-Voe:;;ti acum a veclea miile de trepte pe care ii Ie-au
trecnt in curgerea timpului? Mai 'ntaiu trebuia ca sa
cunoasca cil pietrele nu sunt dumnezei; a1 doilea, cu. -
nu numcl.i ca nu sunt dumnezei, ci chiar mai .inferioare
dedit . omul; a1 treilea, ca Bunt mai inferio3ore chiar
decat animalole nocn vantatoare; al patrulea, ca sunt
inca mult mai iuferioare si decat plantele; al Gincilea,
cil extremitatile in fine se' reuniau in cuvant, cit
nu sunt nici macar pamant, nici vietati, nici plante,
OMlLIA V 57
nici om, nici cer; sau iar<'if?i eleln inceput, ca mel pie-
trele, nici vietaVile, nici plantele, nici elementele naturei,
nici ceiede sus, . nici cele de jos, nici omlll, nici de-
monii, nici ingerii, nici archangheli!, :,?l alta
din putetileacelea nutJ'Gbuia a .ti l ncllinata de om,
S!:M1. fi ,-f!.dotata tie el. c,a 'ada'll-G-,i-nfri-
uosat ii treouiii a alia Ga llumai stiI)aIl"ul ',<1 tD'at:;j cste
Du'mnezeu adevarat, ca num.ai p9 e1 trebue a'L servl,
ca viata. eqrect[L este fruQ10asa siad mirJ,l;ta.\ ca moartea
de acum nu este moarte adevtlrata, eli vi ata nu este
viatil., cil corpul il1vie, eli devine nestricacios, ca in
ceruri se ridiea, oii se bucura de nemurire, ca cu in-
gorii sta, i?i cil. in fiue se stramllta de aici aco10. Deci,
pe eel ce :=;;edea aici jos, S1 care a sarit p este toate
aceste sc}lri 1'a. pus pe troll, 9i 1'a fl1cut pe dansul,
care era mal pre jos de pietre, mai Insemnat clecat i n-
gerii f?iarchanghelii, deoat tronurile t;;i decat stapaniile.
eu adevarat cil. bine a zis .apostolul: "Care este bo-
gatia slav:ei tainei Ga f?i cnm ar lua cineva
un neb un, :;;i deodatil. l-ar face filosof, tot af?a a f,lCut
e1 cu DOi. Insa or'ice ar spune cineva, nimic nu ar
putea spune dupa cum trebue, cAci chiar cele co
spune Pavel, sunt nehotarlte.
"Oare este bogatia slavei tainei intru
neamuri, zice, eare este Christos intru VOl".
Trebuia iarat;;i ca sa afle, oil. cel ce este mai presus de
orice, cel care stapane1?te pe ingeri si inceplHoriile, ca
f?i pe celelalte puteri, s'a pogorit jos ' po pamant., f;li s'a
f!lcut om, apatimit multe, a iIi viat :;;i s'a ina1t;at. Toat e
acestca au fo s t urmarile tainei celei din veae. "Oare
este Ohristos intru voi") zice, .:;;i daca el este intru
voi , de ce umb1ati cautand pe ingeri? "Tainei
de unde urmeaza. ca mai este f;li alti'i taina, insa eu acle-
varat ca aceasta este taina, pe' care nirneni nu 0 a :'?tiut.
taina care este minunata, care a fost contra a:;;teptarii
comnne, care era ascunsil.. "Oare este Ohristos intru
vOl, zice, nadejdea slavei pe care nOl il propo-
veduim ((, adeca de13. inceput chiar noi 11 propove
duim, iara nll ingerii . . "Sfatuind fili in vatand" nu ir
mod poruncitor si nn siliti, caci ;;;i aceasta este dir
filantropia lui Dumnezeu, de a nu atrage pe cineva ir
mod tiranic. Fiindca expresiunea "invat,and", araU
58 O:VlILiA v
Ceva mare, de aeeea adaoga a doua expresiune "sfa-
tuind", care e mai mult treaba parintelui deeat a das-
"Pe care noi il propoveduim, ziee, inva-
tand f?i sfatuind pre tot omul intru toata inte-
lepeiunea", l:>fHma,nd. tutul eu inteiepci une,aE?i1

eruri, nu este aat fiecaruia. "Ua 8a. pu u em de fata
p-rn tot omul intru Christos lisus".
Ce spui Pavele'? Pre tot ornul? Oa, raspunde el, spre
aeest seop tindem no}. i;li ce este dara incil nn s'a io-
deplinit aeeasta dorinta? E deajuns ea feriritul Pavel se
grabia sa ajunga la acest rezultat. t'( ziee,
prin urmare aceasta este desi;l;vaqire adevi'trata, aceasta
estc perfectiune, pc eand aecca este imperfectiune. "Dc-
savarf;lit intru OhI'i8L08 1isu8 , ziee, f?i nu In lege,
"'0 " .x,,; n'l
_ .. 1 t:: ' i '--(1 \_.1. . .l t _ c-d!..e. I '0\.1 . '},_L __ J..l' _"
011ri stos" adeot1 in lui Cllristos. Gel ce
ce a f:leut Christos, va judeca mai pre sus de ingeri.
"Intru Ohl'lstOS Iisus, intrll care ma f?1 ostenese"
eVers. 29), adeca nu Dumai ca rna gandese, ci inca rna
si ostenese eu multa sargl.1inp, cu multa bagare de
Si daca en sunt neadormit pentru binele vostru,
apoi eu atat mai mult voi datori a 0 faeeaeeasta) .
Apoi arata ca hH'.rul acesta al apostoJiei lui, este dum-
nezeesc, ca asUel trebuea fi considerat. "Dupa
iucrarea lui, zice, care se lucl'eaza intru mine
intrupute:r.e": adeca: Oel ce m'a f<leut puternic in
Cl.cest lucru, este invederat ea aceasta, pentru
care cbiar del a ineeput e1 a spus: "Prin voea lui
Dumnezeu". Astfel deci e1 uu numai ca a spus aeestea
eu modestie, ei inca Ie-a f?i adeverit eu cuvantul i?i eu
fapta luptandu-se. Spunand (westea e1 mai aratll inca,
ca erau multi cari 11 combateau.
Mai departe apostolul Ii arata dragostea lui cea
mare, caei ziee: "Pentru ea voese sa f?titi voi, cata
nevointa am. avut pentru voi, f?i pentru eei din
l.,aodieia" (Cap. 2, 1). Apoi pentru ea sa nu se para
3a aeeasL,l osteneala a lui provenia numai din slaba-
3iunea lor, a pus pe 1a mijloe ca sa. nu 'i dis-
OMILIA Y 59
eurajeze, cari adaoga: "f;ji cati n'au vazut fata mea
in trup(;. Aici arata ceva dumnezeesc, ea adeea il
vedeau incontinuu eu duchul. Asa dar nr1n aceste cu-
vinte Ii 0 mare inbire.
"Ca , SEt se lTIangao illirlfiie lor,' LOCrYii.ti 1)
flind. lntru spre toata bogatia . in-
. ifti,elegerei, sprB tainei lui
Dumnezeu f?i Tatal,f?i lui Christos, intru care
sunt toate vistieriile intelepciullei si ale eUllOS-
tintei aseunse" (Vers. 2.' 3). lata ea deja
se grabet;lte 5e ea sll intre in
niei acuzand, dara nici aparandu-i de acuzatiuni. "N e-
vointa am avut", ziee, S1 de ce oare? ,,{)a sa se
mang;ae inimile voastre, uniti fEnd" ,adeea sa fiF
in credinta. Insanu ziee tocmai a;;9v, ci taie
oarecum ideia de vr'o ac'Llzare, sau mai drept vorbind
ii indeamna. sa. se uniasca en dragoste ;;;\ nid cat d.in
, siUi, sauimpint;>i de imprejura.ri. Ceea-ce a m spus
altll.datil, ell. apostolulni nu 'i venia greu de a 'i in-
demna pururea, aceia;;i 0 spun i$i -acum. Ma hevocsc,
zice, ca sa 'i uniti cu dragoste, flindea voesc a 'i
apropia de Christos eu buna lor vointa, Iln numai
ell gura, sau ea adunarile lor sa se faca de forma, ci
"ca sa se mangae inimele
"Uniti fiind ii intru dragoste, spre toata
bogatia incredintarei intelegerei," aclee'l de nimie
sa nu se Indoiasca, despre to ate 1>3. fie deplin. incredin-
t-a"L Vorbesc, zice, de (asigu rarea) ere-
caei este (asigurarea) incredintue rezulta.ta
din judeeata omeneasea, insa 0 asemenea incredintare
nn este demna de nimie. Stiu, zice, cil. voi credeti, insa
voese ea voi sa vit nu numai de bOgi'lticl,
ci de toata bogatia, ca astfel sa bine
despre toate). Acum tn acestui
fericit, caei nu ziee rau faeeti, caei nu sunteti Illcre-
ea f?i cum i-ar aeuza, ci nu f?titi cum ma
') Tcaducerea Romana din erl itia de Buzan nu esfe tocmai clara.
Mai exact ar fi duca s -ar "ico: uniji fiincl intru clragoste, etc. rnai
ales ell. prima !Ii principala sernnificare a verbului oIJp.6c6"'op.l1.c este
a unl, a combina La un loco (Trad).
60 OM!L1A V
silesc, ca voi sa iocredintati eu n?
cum s'ar inta.mpH1. i?i fiindci:i. am vo.rblt.
sa nu va inchipuiti caam spus eeva IOIos!
civoesc. .z>,,E!,8,.cea credint.a, sil, fif', cu wtelepClune i?l
' " ' .
", C::,'; ,"'" r'll '!, , .() .... l
U
'l' DUYYl11er,o;eu Ta-
.J " . . \.I .1-;1. , . .1. - . .o,..o....L , - - , -"-
t ;;:., l, Asa, d.ar.i;}jrra. acel'\sf.a, l'l,. apro-
pierei omului de Dumnezeu prin FiuI, este a lui Dum-
n ezeu. "Silui Ghristos, zice, Intru care sunt toate
vistierii1e intelepciunei fili ale cunofiltintei aseunse" .
Deci, daCo;i. vistieriile Intelepeiunei sunt in el, urmeaza
ca cuinte1epeiune a facut de a venit acum, fili nu mai
de mult.' De ce dara invinovatesc unia din cei
Sipriveste cat de simplu vorbeste apo.:;tolul. "lntru
care sUllt to ate v istieriile" zide, asa ea e1 toatp. Ie
stie. "Gelc aseu nse''', ca cum ar zice: .. Stl, nu va
0,2, t.otlll. ead vistiRriile lui sunt ascuIlse
si de''l'!lQ'er-i. lara' nl! nnmai nA voi oil. dR-la dansul
trebue a cere totuL 81 simmr n::i. 8i eu-
(]i1nd e1 ' zice vistieriile. arata Drin aceasta
multi mea lor, iam cand sm:me inVe<1AfAaza flll.
nimic nu !'Ii 1n tinA nrin expresiunea ascunse
cl ila i'nt.eleg-8 ct\. sln'gllr AJ ! e- 1?ti e.
"Tara aeeasta zie, ca nu cineva sa va ama- .
geasca pre voi cu euvinte (Vers. 4).
Acum tu prive;;>te, ca deaceea a spus. ca nn
va ii sa astepte dela oa-ment. ' " Sa va amageasca,
zice, eu eu yin te inselatoare" 1). Si ce este daca eineva
vorbefilte eu probabil'itate de un lueru?
Il Ga sunt eu trupul departat dar" eu
duehul impreti.na eu voi sunt" (Vers. 5). Urmarea
naturala aeeasta trebuia sa fie, si deciasa trebuia sa
zic:}: Sunt departe de voi eu tr'upu1, i08a eunose pe
aeei 'ini?elatori. Mai el eu lauda:
"Bucurandu-ma vazand randuiala voastra,
taria eredintei voastre Intrn Ohristos". Prin.Yorba
I) Expresiunea din original "',&(.<vo)"o"([ J;Ilai Cll lnteles s'ar
traduce pdn cnvantul probabilitate) caci inseamna probabil)
putincios a sf! crede. (Trad.)
,OMILIA V 61
randuiala e1 buna ordine. ,,9i taria ere-
dintei lntru Ghristos". In aceste vorbe mai ales este
Jauda ce Ii-o aduee.Si n'a zis simpla,ci
t
......... ,'0 1'; 1-0';. ' r- ;' T . .a T'"l niotA
". B ...rl"'!.:!: ..........!.. o..:'--(!. '!:,p ,S,t .cum ,a.l. f./-v.:: .,1 C1n' I\ ' ..... v
cad stau in ordine drePvl i?i n eclin.titi ..
eM.fj nl) .()oAi.e filxi'isGatniei deamaglre $i me)' de
'aU 'cD.znt. ziee, dar nieichiaI'
i;li ' a putut dueva sa va n\pa randurile .. S'apus pe '
dansulca fEnd fata eu ii, ca astfel !:la 8e teama de e1, ca
-pl'ezent, pentru ca sa poata vinea pe
1a desimea randuri1or, adeN\. cand ele sunt hplte
fili nedespartite ea de ex. un zid, de 1a depl,?-de
taria. Aceasta tarie ins3, este dragostea, caer numal ea
face ca cei ce ered sa se lipeasca bine unul de altul,
deci numai ea ii face tari. De altfel :;;1 credinta face
lueru, .insa daea nu lasa ea sa se
Dupa cum rationamentele oe8-
bin a 8i c1atin3., t ot i?i eredinta dreapta face ca sa
se in t'a.reasca i ntepeneasea. .
1) Daca bunul Dumnezeu ne-a acordat , ceva
bun 9i mai mare decat ravionamentul. omen esc, apOl
eu drept cuvant ca aceasta este eredmva a
infiltrat'o in noi. Nu e posibil ca eel tare m
sa ceara rationamente omenesti. Caci iata de pilda ca
toate cele n1ai insemnate ale' noastre sunt lipsite de
ravionamente omenei?ti , se numai pe credinta.
Nicaeri nu este Dumnezeu, eu toate acestea
e1 este pretutindeni. Ce poate fi mai nelogic decat
aceasta? Fiecare lucru observat in parte, te 1asa in
mare nedumerire. De sigur ca Dumnezeu nu este
in spatiu sau in loc, dar niei nu este vr'yn
. in care sa nu fie. Nu s'a fa-cut el pe sme,
niei nu a illeeput a fi. Acum, ce ra,onal!lent ome-
nese dac:1 . nu . ar fi '? Sau
oare nu s'ar parea rldwo1, mult 0 emgma
sffirsit? Ca e1 este farit inceput !?l nenascut, nemarglmt
::;;i necoprins de mintea omeneasc:1, toate acestea sunt
nepricepute, insa cit e1 este ne'ntrupat, sa vedem daca
I) Partea m01'alii. Durunezeu este pretutindeni, ell. este De:
mluginit; despre energia providenfei diviDe despre
ell. noi din faptale Savarllite 'in timp, putem. ca urmand sf. scnptun
sa nu ne indoim in credil;tli. (Veron).
62
OMILIA V
nu cum va yom putea examina cu rationamentu1. Dum-
nezeu este fani trup. 9i ce va sa zica fara trup'? Un
cuvant gol numai, caci cugetul n'a acceptat nimic si
nici ca i?i-a intiparit in e1 0 asemenea idee, cad' d'e
a! la natura adeca
lliLlpan i?l msei;n memorele trupulm. Ai;la oa gura
ZlCe eli. este fa.ra trllP. in sa. eng-etul nn i?tie ce spune
gura, Cl numa1 un Inern $he, ca, nu este trnp,
numai !i-tie alt. Sf ce vcrbesc eu de Dunlne-icu.?
Ce va sa zica oare ca spiritul omului, care isi are in-
ceput, este inchis in corp si este marginit,' este fara
trup? Spune-mi, arata-mi. lusa nu ai ce spune: Este
poate aer? Dar aerul este un corp, des! nu este asa
de des, cad se iu.vedereaza in rnulte ca este un
rar. Foeul inca este un corp, insa energia spiri-
tul m este (leva necorporaL De ce? Pentru ca se intinde
peste tot loeul. Daca el este in trup, apoi atunci ne
materialul este :in spatiu si :ill loe :;;i deci este rnar-
ginit, ,iara ce este marginit are 0' forma oart',eare, lOSa"
10rmele sunt compuse din linii, iara Jiniile din cor-'
purl: 9i iaraE?i: ceea ce este fara forma, ce semnifieatic
are? Nu este, sau mai bine zis, nu are forma, Dici
chip :;;i niei specie, sau earaeteristiea sa specialiL Vezi
cum, ameteE?te eugetul? iaraf?i: Oare natura spiri-
tulUl sau este neaeeesibiia de rele? 1nsa eu vointa sa
spiritu1 cste bun, si deei este aceesibil si de rele.' Dar
aeeasta nu se poat'e ziee, sa nu fie. Si iarasi: Oare cu
vointa lui a fost adus ella existenta'sa, sau fara vointa
lui'? 'Niei aeeasta nu se poate spune. 8i iarasi: Oare
margineste e1 lurnea aeeasta, sau nu? baeil nll 0 mar-
e1 se margine9te, i?i daea 0 margineste, el este
nernarg'init in natura sa. Si iarasi: Oare se margineste
e1 sine insuE?i? Dar daca se rll<'trgineE?te pe s'ine in-
SUE?l, urrneaza ea nu este fara ineeput in raport eu sine
insuE?i, ci numai in raport eu noi, i?i deei nu este din
natura filra ineeput. Peste tot loeul deei, rationamentul
nostru omen esc trebue a judeca contrariul.' Vezi aeum
ee confuziune i?i ee intuneeime mare? Si pdeepi de
ce este nevoe de credinta peste tot? Credinta deei este
taria cea mai mare. Dar'de voiti sa venim 1a cele mai
mici. Ce insearnna oare energia' lui'? Caei fiinta lui are
energie. Oare este vr'o miscare oarecare? Deei el nu
esteneschirribat-caci ceea-ce se misca nu poate fi
neschimbaeios-pentru ea din e1 se schimba
OMILIA V 63
in rniE?eare, $i cu toate aeestea e1 se E?i 11lCl.-
odati:t nn stll, Insa ce fel de miE?care? "'pune-mi, caei
printre noi oamenii sunt E?eapte feluri de mii?cari :in ios,
in inauntru, afara, 1a dreapta, 1a stanga
-si daca nu este asa, apoi ca eonseeinta va rezulta
micire, ineeput, deteriocare E?i i'n fine prefa-
cere;, Ius2[ un eSL6 oid una din aeestea, Detr oare min-
.. lui \rro-o lllis,c.tre? 9i ee antlme mif?care?
.... "..., n,0t"). no l"U .t=;A -n ..... a,n. nnAac-i-n. pentru
'"';hi;r
v

Oare a vol ceva,' este aeelas lucru 0U a avea enet'-
gie, eu a luera, sau nu? Daea a vOl este tot una eu
a luera, apoi de ce oare nu devin toti oumenii buni,
i?i nu toti pot sa fie dapa cum voei?te? At;Ja
dara altceva este a voi, E?i altceva a Incra? Prin ur-
mare DLt este deajuns spre Iuerare numai vointa. 8i
daca este m;;a, apoi cum de ziee scriptura: "t'oate
C :'at <> Q '(Troit q 11'1 1 1 \') 0; ;ar"s]' cumde
............. '-'" ',"'-f L ' ( tl " ..j ..l.',U, ---..LJ- 1.(. u", 1.1. ':':"_
zioe leprosul luiChristos: "De "'(lei 'vol, poti sa 1113.
Cllratesti". f11at-h. g, 2)? Deei ctaca oc1atfi eu vointa
aetiunea sau energia, 08 pntem spune? Vo(t;i
acum a va vorbi si alteeva? Cum din eee...a-ce nn erau,
s'au facut cele ee' sunt? Cum totul se poate diseom-
pune i?i reduce la nimie? Ce este deasupra ccrului?
Si iarasi ee este deasupra aeestuia, i?idupa aeesta? Oe
este de clesuptul pamantnlui? Marea, zici tn. Dar de
desuptul acesteia ce este? $i d upa aeeasta iaraE?i ee
este? Co este 1a dreapta? Ce 'este 1a stanga? Oare toate
aces tea nn sunt ehestiuni nepriceputo de om?
Toate aeestea sunt nevazute, 111",f33, de voiti, eu voi
vorbi :;;i de cele vazute, si de eGle petreeute deja.
Spuno":mi, te rog, cum ellitul aeela a-putut avea in
pantece pe lona? i?i totu:;;i lana nu s'a prapadit. Oare
nu este eeva nelogie aiei? Cum de a pe dreptul
lona? Cum de nu I-a Inadnsit ealdura? Cum de nn a
putrezit? Pentru eli. daea a s'ta eineva in adaneul marii
este imposibil, dar inca a sta E?i. intr'o ealdura at at de
mare en cat rhai imposibil? Daea noi respiram fie care
aerul trebuitoriu, apoi cum de Ara,,_ deajuns si pentru
lona aerul ce'l respira ehitul? Cum aceea:;;i 'eantitate
de aer era snficienta-pentru doua vietati deodata? Cmn
de I-a lepadat chitul din pantecele sau neVa:ti1:i:nat? Cum
de vorbea lona? Cum de se ruga. in pantecele fiarei?
UMILIA V
Oare to ate acestea nu sunt de. necrezut? De sigllr ca
daca Ie-am examina cu rationament.ul nostru omonesc,
sunt de necrezut, insa daca Ie cercetam cu credint;a,
sunt foarte usor. deerezut. Sa spun inca ceva mai
. multi' lata ea 'firul (bobul)cle grau aruncat in sanul
insa f?i inviaziL Acum tu pri-
,.-.;-;r'9;;;-tf; :: ,Si U!la DC- a:1ta. birnind;-):njnunat
" "]ucru,' este< d e. - 3; !lU p'D. trc:zl bobul ' de g'rfin, Insa rl1ai
minunat inca este de a putrezi, 9i din putred ' S{t in-
vieze. Un de sunt acumcei barfesc necrezand in in-
viere 9i zic: "cum se va putea lipi osul acesta de acela?"
Unde sunt cei ce iau aoeste credinti drept mithuri?
Spune-mi, te rog: Cum s'a ridicat me la cer pe 0
caruta de foe? C[\cl fooulare obiceiu sa arda, iara. nu
sa ridice pe cineva la cer. Oamue trae9tede aiaLa
timp ? in ce 10c este el? De ceuare sa petrecut faptul
acesta af?3.? Unde s'a mutat oare Enoch eu [rupul? 8i
aeo!o. s e bucura oare de aceea9i hrana ca 9i no.i? 8i
ce'l l'iupiedeca de a fi aiai pe pamant'? Poate nu se b1:1-
curli :' de hrana? 8i de ce g'a mutat?
Acnm tu . cum Du;mnezeu, ca 9i un pe-
dagog, ne-a invlitat pe noi nu deodata, ci treptat $i
cate A stra'mutat pe Enoch cu trupul la cer --
eeea-ce nu este un fapt atat de mare, - - insa prin aceasta
pe noi, sau mai b-ine zis ne-a pregat.it
pentru inaltarea lui Hie. A inchis pe Noe in eo.rabie--
ceea-<:e iarasi nn este un lucru atat de mare,- inea
prin aceasta ' neca pregatit a:;;a zicand pentru inchiderea
lui lana In panieeelechitului. Astfel deci, 9i cele veehi
au avut nevo.e de 9i de tipuri. Dupa
cum se petrece eu scara, eil treapta intaiu te duce
pe a doua, iara dela treapta Intaia ca sa sai pe a patra
nu se poate, tot usa :;;i in cazul de Dupi1 cum mai
'nainte de a pa::;>i 'pe -treapta Intai3, nu e posibil de a
ajunge la a doua, pentruca eea intaiu este ca drum a$a
zicand, pentru a doua - tot $i aici. $i prive$te nii-
nunea minunilor, ce 0 vei vedea in scara pe care a
vazut-o Iacob: "Deasupra, zice, Domnul fi3edea,
iara ingerii se suiau r;;i se' pogorau pe ea" (Facer.
28,13), cad prin aceasta minune s'a profetizat cil Tata.]
are Fin,-.<lL deCi trebuia a se adeveri aeeasta. De unde
voel?ti ca' sa'vi do.vedesc minunile lui ?De sus in jos.
san de jos in sus? Ca este posibil a. naE?te flira patima;
Pentru adeverirea acestei minuni niserve9te cea stearpa
OMILIA V
care a nascut, - in5a mai eu seama sa indreptilm
vantul 'mai sus, caei trebuiasa se adeveriasca, ell diu
e1si prin el se face aceasta. Deci ee? Aceasta se pe-
tr'6ch - 0.09i earn intUR6cat OareCllIn, caci", Invalitili.
tip E?i in m:nbr;1,- dar . .se iara. rezu)atul de-
vine Gi mal Jamurit.Diri . cel - Snttli.ub3.d :;;::.t .SEl 0re;;'Zrt
barJJatn,i ' ,Deci trebujtl, ca' sn
dea 0. dovada ,;;i diu, ingreearea unei fecioare. Cea
liU !lumai oda;ta, ei .t;li de doua. -ori, i de
trm o.r!, 91 mal multe . on: DeC! nal?terei dIll feClOan1.
-a servlt tIP eea stearpa, lara aceasta Inalta ouget.ul
prin eredinVJ.: $i iarafili, aeeasta a servit en. tip pentru
n3filterea lui Dumnezeu. . .
Dar apoimai este 9i 0 alta nafiltere ca tip aL adeva-
ruIui, na9terea noastrii cea duchovniceaseiL Tip al acestei
nasteri iarasi ni poate servl eea stearpa, na$tere nu
din sange, c'i naE}tere de sus. Na9terea aceasta 'arattl. ca.
numai din e1 se deriva, iara ooalalta (din eea stearpll)
ne Iasa indiferenti. .
Christos este deasupra tuturor si stapaneE?te t.otul,
dar aceasta trebuia a se adeveri. Ei birie, iata ca ade-
verirea se faee pe pamant, odatil eli orearea omului:
"Sa facem om dupa chipul fili aseinanarea noastra"
(Facer. 1, 26) zice; iarildupa creare ilil1stuie stapan
a tuturo.r vietatiJor. Astfel deci, 81 ne-a invatat nu
prin vorbe, ci prin fapte. Sublimitatea naturei 0 in ve-
dera paradisul acela, $i omul care era superior tuturor.
Ohristos trebuia ell. sa' Invieze; iara penttu adeverirea
acesteiaprive.filte catedovezi ni da: Enoch, Ilie,Iona, Coeo-
nii cei din cuptorul Babilonului, potopul din timpul lui
N oe, botezul, semintele,plantele, na9tereanoastra.,nasterea
tuturor vietatilor. Fiindca prin faptul venirei lui Christos
totul era in pri:rnejdie, de aceea a $i facutuz de atatea ti-
puri. Cuin ea totul se guverneaza de pro.vic1enta divinll
$i cs, nimie nu seapil ingrijirei sale, putem 9i' noi a 0
judeca din faptele noastre; pentru ea 91 popoarele, I?i
animaleleE?i totul in fine, au nevoe de 0 stapanire E?i
de lngrijire. Cum ea to.tul ce ve<lem in univers nu s'au
produs in mod ni probeazil gheena., ne-apro-
bat'o. potopul de pe timpul lui Noe, inecarea armatelor
Egiptene in marea Rosle,cele petreeute eu I$raelitii
in foeul S6domei f?i a Gomorei, si altele. Trebuia
apoi ea sa premearga ' ceva 9i botezului, . 9i muIte tit
suntea premergato.are, precum : -oele dinveehiul Te-
74431 5
66 OMILlA VI
---'----
stament, cele dela larlUl Siloamului, celui bolnav,
insu$i potopnl 91 clUe s'au inta.mplat in ape, boteznl lui
I*7an; ote; Trebuia apoi a adev<:ri preda
pe fiul sl1u celunul nascut, lara mmnnea aceasta. 0 a
!-,reinei1ipnit mai'nainte un om, Abraa.m patriarchul,
In jertfa unicului stm fili I83.:1C.
" .pen tru toate de VO:rlYOl; g;-:s! 1.1 [in
SI. S{;rlpturl. 1n8<1 sa _ ne lngrcueul, lub1tdor,Cl fSa
ni regulam noastra cat _ suntem aid pe pamant.
. Sa avemcredinta tare, sa aratam 0 viata nepriha--
nitil, ca prin toate sa muJPmim lui Dumriezeu, sa
ne invrednicim de fil.gad1lite celo"r ce'l iubese
pre el, princharul $i filantropia Domnului nostru Iisus
Ohristos, cilrma impreuna cu Tatiil ::;;i eu Sf. Duch se
cuvinesiava., f;1i cinstE'a, acurn 9i pururea s i
in vecii vecilor.Amin. ' ,
OMILIJ:l. VI
"Deci preeum ati prim it pre Christos Iisus
Domnul, intru dilnsul saumblati, inradaeinati
fEud :;;i z:idindu-va intru dansul, intarindu-va
intru eredinta, preeum v'atiinvatat, prisosind
intru ea cu multamita" (Cap. 2, 6. 7).
Iartt9i '1 preintampinacu marturia sa proprie,
zicand :"Precum ati primit", adeca lloi nu intro-
ducem nimic strain'9i deci nici voi sa nu introduceti .
"Intru dan suI sa urn bIati", caci e1. este calea care
duce 1a Tatal, . f?i nu prin ingeri, cilCi acea cale nu duce
acolo. "Inradaeinati fiind ':, adeca fiind intepenitibine,
nu cateodata abatandu-va pe aceasta cale, altadata pe
. cealalta, ci inradicinati,caci ce este inradacinat nu se
poate stramuta din loc in loco Priveste, cum elpune
cllvintelecele mai principale. "f;3i va", adeca
ell cugetul so sind la el. "f;3i intarindu-V3_ intru e1
pr,in adeca av:andu-l pr.e el, 9i zidindu-va
ca 'peo pre,' Cit
O,IlLlA VI 67
-cAzuti, cilQi expresitinea nzidinduva" aceeainseamna.
{jredin\a cn adevar.at ca este 0 zidire, 0 clad ire oare-
car.e, $i deci are nevoe de 0 temelie puternica, pentru
.ea zidirea sa fie in sigurauta. Cladirea eare nu este
1)6 (; temelie sigura, S8 elatini1. "Preeum v'ati invatat".
.... - - - , , .
"\iqrba ,jpreCllill" ----"prisosilld
-=- .!. - - ... ...... .. . .. ; ..... ' ., ..... , - - - f . .
U.l..,ru tt;. , ) ; ....... , - CcWl acesta e aptul celor
recunoscatori. 9i nu zice simplnmultamind, ci en mnlta
prisosinta, mai muIt decat ati invatat, sau euru s'ar
zice cn 'mult zel ::;;i ambitiune'. '
"Vedeti ca sa nu va fure pe voi cineva"
(verso 8). Ai vazut cum a aratat pe fur, pe strain,
-care intrasepe tacute? caci prin vorba "vedeti" adeca
luati seama biile, il prezinfa ca deja intrat. Bine a
zis e1 "sa nu va fure" cilci dupa cum HUharu1 sapa,
pe dedesupt peretele fara sa faca vuet, pentruca Ja din
contra se staparlul case!, - tot af?a fae eei
ce varsa :v:i1 pe voi, fiti eu bagare de
:seama. 'I'reaba talharului aceasta este, 'de a nu Ltrezi pe
eei din casa, insa voi privighiati. Arata apoi :;;i calea
pe .pot intra .prin aceastil cale zice, ca f?i cum
ar Zlce ClUeva pnn aceasta camarutil tot fac;e f?i
-apostolul. "Cu filosofia" ziee, iara mai departe .. fiindca
se crode a fi respectabila, adaoga
laclUnea Se poate sa fie 81 inselaciune
buna, san de buna eu care s'au 111f?eiat multi.
:l?i pe care niei nu trebuie a 0 numi desprE
care inge1aciul1e zice Ierernia (Cap. 20,7): "Amagi-
tum'am Doamne, m 'ai umagit", eli iosa nu c
80cot ca am<1gire, sau iw;;el.adune, caci aceasta nu trebuE
-a se nnrn! De aItrel 91 Iacob a ingelat pE
tatal sau, insa n'a fost inf?elilciune, ci iconomie.
"Cu filosofia, zice, si eu inselaeiunEm desarta
dupre predania oan1eIiilor, dupa stihlile lumei
l1U dupa Christos". Aicise atinge de observa
rile zilelor, destihiile (elementele) ]umei, f?i luna
:pentru care-idojenef?te, dupa cum face 9i in e'pistol1
catra Galateni,zieand: "Cum va intoareeti iaras
la eele slabe sarac'e stihii" (Ga1at. 4, 9)?' $i
_ spune de observarea zilelor, ci vorbe9te de lume . iT
68 OMILIA VI
------
general, ea astfel sa arate mieimea ei, eaei daca lume\1
de fataeste 0 nimiea, apoi eu atat mai mult stihiile ei.
Dupa eemailIitaiuaaratatdeeatebunatatis.auin.-
vrednicit ci'lte au castigat 2:m1t<1 mai. Ia urma S1 act!,-
zatiji1.nea, ca astfel mai 'niare sa Be para, sa ridice pe
Profetii,
oe arata IDa-i . . lntalu bitHO!Iacerill'l,'pull pe 'fat,l 1$1 acuza-
tiunea, dupa cum zice Isaia: "Fii am.nascut am
Ina1tat, iar -aeeia s'an lepadat de mine" (Is. 1, 2),
fili iara$i: "N orodul meu ee 'ti-am faeut, sau eu
ce te-am suparat, sau eu ee te-am neeajit" ? (Mich.
4, 3)) David cand zice: :"Auzitu-te-am intru as-
cundere de vifor
u
(Ps. 80, 6) si iarasi: "Deschi0e
gura ta!?i 0 vOluumplea pe'ea" 9)."f;)inu
dupa Christos" zice, adeca. aeum mai eu seaml1, cancl
deabea intmti in :;;i prin urmare pe
jumlUate ere:;;tini, a:;;a ca puteti a servl $i acestia (filo-
soliei) si aceleia (religiunei Mosaice), nu va las a de a
vieVul dupa Christos, Iar aceasta se deduce de acolo,
ca dupa ce mai 'ntaiu zguduie observatiunile ElinHor,
apoi restoarna f;li pe acele ale ludeilor. Caci $i Elinii
ea :;;i ludell observau multe, cei dintaiu dupa filosofie,
jar eei de al doilea dupa lege. De aceea se atinge de
filosofie mai intaiu, unde era siacnzatiullea mai mare.
Dar cum oare sa fie dupa Ohristos? Caci
intru dansul toata plinirea Dumnezei-
rei :;;i sunteti intru. da.nsu! plini, care
este eapul a toata incepatoria!?i stapaniea II (Vers.
9. 10). Prive$te cum in acuzatiunea lor, tocmai. aceea
scoate la iveaJa, pun and mai intaiu rezolvarea chestiunel
apoi imediat antithesa. 0 astfel de rezolvare este ne-
banuita, si maiales auditorul oprime:;;te eu multumire,
pentruea 'eel ee vorbeste nu se sile:;;te de a demonstm
amanuntit. In acest de' pe urma caz oratorul se silflste
din toate puterile ca sa nu fie invins, pe cand in caiul
dintaiu nu are nevoe.
)) Gi:i.ci intru dansul locuieste", adecain ello-
cuieste Dumnezeu. Oar ca nueumva. inehipui ell.
Dumnezeu este mchis in el ca intr'un eorp,adaoge:
"Toata plinirea Dumnezeirei sunteti
intru dansul pEni". Unia zie cavotbe:;;te de biseriea,
OMILIA VI 69
ca adeca ea estc plina de Dumnezeirea lui, dupa cum
zice in alt loe: "Plinirea eelui ee se eli
toate intru toti"(Efes. 1, 23), iar expresiunea "tru-
pe?te({ uBaici, oiau cape
Dar atunci dt:) ee n'a esteblseriea.
1
) ? Altll
iaraf?izlf) ca se
lbGuteste dar nu .este
nu se ra-
poarta pdncipalr:ilEltlte 1<1 Durnnezeti, al dOilea, ca
"plinirea" nu este, sau mai bine zis nu joaca rolul
principal, nu este ceea-ce se eauta aid, caci zice: "A
Domnului este pamantul plinirea lui" (Ps.23,
1), apostolul: "Pana ce va intra implinirea
nearnurilor" (Rom. 11, 25). Af?a dar sub numele df'<
plinire se iutelege totalul. Dar prinexpresiunea. "tru-
08 voe:;;te sa arate? Adeca precum trupul estt?
<in raport eu caput Dar de ee oa.re ziee aceia::;;i: ,,;;;1
sunteti intru dansul plini" ? Adeca ca cu nimie
nu sunteti mai pe jos de dansnl, :;;1 dupa cum a locuit
intru el, tot a.;;a locuie.;;te :;;i intru VOl. Totdeauna
peste tot loeul Pavel ne siluie.;;te, ea sa ne pun<'1 cat
mai aproape de Christos, dupa cum zice: I,Impreuna
eu dansul ne-a sculat fili ne-a pus a (Efes.
2, 6), :;;i: "De rabdam, impreun3. VOHI t;3i imparatl II
(U Timoth. 2, 12) :;;1 iara:;;i: "Cum nu impreuna en
e1 !?i toate ni va darul noua I< (Rmn. 8, 32), numin-
{Iu-ne in acelas timp si impreuna mostenitori (fb. vers.
17). Mai departe vorbeste desore' lui:
"Care este caDul a toata Incepatura S1 stapamrB::l." .
Deci A] np,l mal Dresus de toate Aste cauza tutllror,
apoi: oare nu este de 0 fiinta eu Tatal? uupa aceasta
adaoga eu sublimitate binefacerlle lni, :;;i inca cu mai
mlllta sublimitate decat in epistola catra Romani, eaei
aeolo zice: "Taierea imprejur a inimei, intru
duhul iar nu prin literal( (Rom. 2, 29), pe eand aiei
zice clar "Intru Christos".
"lntru care 8unteti taiati imprejur, eu ta-
iere imprejurnefacuta de mana., intrudezbra:
carea trupuluipacatelor carnei, intru taierea im-
70 O.MILIA VI
---------------------
prejur a lui Ohristos" (Vers. 11). Prive9te cum se
apropie de faptulin sine: "Intru dezbracarea" zice,
;>i nu numai aruncarea momentana. "Trupului paca-
telor", adeeil a vietei de demult. Aceasta idee 0 puno-
inain.te : innontinuu, ., poate In djferite, chipu!,j, ca
de ex,. in pasagiul de mai sus, unCle zice: ,;Care nc-a
izb9.vit ne 1101 rlin sUipftnirea IntuncTeculul, 81
lle-a mutat 1a Imparatia fiului drag-08Lei lui 11.
Niciodata el nu spune ca tilierea imprejuf consta In
en care se opereaza, ci in Cliristos, pentru-
eil in aceasta ti:\.iere imprejur nu luereaza mana ca aeo10"
ci duhul, TIU se taie numai 0 partieica a trupului, ci
intregul om. Trup este si aeesta ea si acela; unul insa
se tale in carne, celalalt'duhovnicef;>te; nu dupa cum so'
taie ludeii, nu carnea se leapada ci insesi pacatele. Cand
anume, f?i unde? In botez. 0 astfe1 de'taiereimprejur,
el 0 numef;lte mormant. "Pacatelor carnci" zice, adeca
pe care le-a In carne.
o astfclde taiereinlpreju.r 61 0 111l:me;;te lnult mai
superioara declit cea ludaica, caci nU numai ca se lea- .
pada parte a taiata, ei ehiar se nimieeste cu totul. In-
, . . "
gropati fijnd impreuna cu e1 prin botez, intru
care v'ati $i sculat impreuna, prin credinta 1u-
crarei lui Dumnezeu celuice fa scu1at pre e1
din morti" (Vers. 12). Dar nu este numai
eaciprivefilte ce spune: "Intru care v'ati sculat
Impreuna prin credinta ]ucrarei lui Dumnezeu".
8i bine a zis "prin credint.a", caci tot,ul este prifi.
credinta. Ati erezllt ca DumnezA11 poate a'l seula din
morti, 't;li at;la' fel s'a sculatJ). Mai da dovada
cea mai demnna de caci zice: n Oelui ce l'a
sculat pe el din lTIOrti", 0U careocazie arata deja
invierea.
prevoi, cari erati morti intru pacate
intru netaierea imprejur a trupului vostru v'a
inviat impreuna cu dansul (Vers. 13), ca ;>i cum
ar zice. Va, gaseati sub condamnatiunea de 9J mud;
dar acum chiar ;>i de moartea este folositoare.
apoi cum iara9i arata de ce anume pedeapsa,
71
(I\\IlLlA ",-.:'1____________ -'-__ _
eram vrednici.caci adaoga: "Daruindu-va voua (ier-
tandu-va) to ate gre\"alele, t?tergand c:u
zapisul ce era asupra era.
voaa, pe acela l'a luat dm
pe cruce, dezbracand.
i-a. vlidit de fata, aratandU-l pre ctan\"ll DlrUlF
iutru. (\7
e
:r3. 15). Nj -a (iertat} toate
zice, adeca pur-Lan .en sine D;oartea:
Si ce inca? Oare a mal ramas ceva dm ele? Nu,. cam
eIle-a sters eu totul de pe zapis, iara nu numal Ie a
astupat 'ca sa nu se vada pe un timp oarecare.
.. eu dogmele", zice. Care dogme? CD
crediilta. Nu a adaogat fapte peste fapte, C1 cre?mt.a
no} -/,q-nt'n 1., llT\ lOr> C" lnC'a? .. Si 1Jre acela (zaplsul)
vl. .lG".l:-' v l((.r l....I..L.1...L ... "-' V ..... _c ... ...., l)', 1: - .
l'a luat din mijloc, pironinclu-l pe cruce'",
adeca nn numai ea nu l'a pastrat, cj rup.t plro-
nindu-l ne cruce. l,Dezbrac9vnd Incepatorille :;>1 dom-
' 1 . l' 'L'
11iile,' i;.a vuait de fata, }-le
C1EtIlsii intr11 Nicairi nu a vorbit en 0
voce' puternica, ca aiei. Ai vazut a
buintat spre a face ca sa dispar':-t toV
eram inpacate f?i in pedeapsa, - e1 pe-
deapsa, a dezlegat pacatul, In acela9 tImp f?l
cMi a fost pedepsit prin cruce. Pe cruce decl 1 a Pl-
ronit, ea eel ce are putere, f;>i. astfel l'a rupt. Dar care
anume zapis? Sau ca spune de aeela desl?re c,are vor-
beste Moisi (Exodul 24, 3): "Toate cuvmtete care
1e-a, grait Domnul, Ie vom face \"i Ie vom
sau d'aca nu aceasta, apoi pentru ca .s,:ntenl daton
asoulta de Dumnezeu, - sau de nu mOl aeeasta, apOl
zapisul acela pe 11 pumpezeu C:
U
Adam
zicandu-i: ;,Oa on In ce Zl Vel manca [JIn porn,
vei murl". (Facer. 2 1 j). Acest zapis nu IIi 1'a dat
noua Christos ci luan'du-l din stapanirea diavolului l'a
rupt. "Dezb;acand incepatoriile.:;:;i ,-
numind prin aceasta expresmne putenle fie ca
natura omeneasca era imbracata en ar.ele puterl, fie ca
devenind om a dezbracat pe diavol de moliv_ui
care stapanea pe om. Dar ce va z,ic,a:_ ,,-i-a_. va<?:l!
de fat
a
"? Dealtfel bine a Z18, eaci melOdata dlaVOlnl
72
"\"1
----
nu s'a aratat mai llricios ca atunci. Asteptaodu-se ea
sa aiba in stapanire pe om,el a pierdut ceea-eeavea,
caei trupul lui Christos fiind pironit pe cruce, mortii
deja ioy-iau. -- - - .
1) Aeolo a primitdiavolul raoa oe.1'1o gro,zlw
a
; it;,
corpul eel mort a priniit eea de pe unna lovitura; ead
dupil epnllupwtoful, nrezandp,i;J adversarul sau.dobortt,
t u()rtal"fi" dela_ acesta-, tot "'fi.sa 'it 'pAt,it'lllt
dia';olul. Priri vadit -de' fata",
arat;1 inca,ca .a murl eu curaj, va sa zieaa l'uf?ioa, pe
diavoJu, Diavolul faeuse tot ee i-a stat prin putinta,
ea sa eonvinga pe oameni, oa Christos nu a inviat. -
Fiindca pentru invierea lui oriee timp dupa aceasta era
ea dovada. pe eand daeil moartea lui nu s'ar fi petreeut,
niei un alt timp nn ar fi putut serVl de dovadi1, de aeeea
el a murit in public vazut de toti, n'a inviat insa in
public, f;ltiind ecl iii urma orlee timp va servl de martur al
acestui adevar. Caeifaptul minunat aeesta este, ca lumea
- a V8zUt sTaijliat sas pecruce. Dar, ee n'a faeut
diavolul ca sa poata trnpiedeca moartea lui? Aseulta
pe: Pilat zieand :"Luati-l voif;3i'l restigniti,ca eu
nioi 0 vina nu aflu intru el" (loan 19, 6) si de ne-
numarate ori impotrivindu-se ludeilor.' Asculta
apoi r;;i pe Iudei, cand zi'Cean: "Daca tu fiul lui.
Dumnezeu,pogoara-te de pe cruce" (Math. 27, 40),
da.r e1 fiindca primise rana mortalll nu s'a, PQgorit, si pen-
tru aceasta a fost r;;i inmormantat. Putea el sa invieze
imediat, tnsa n'a inviat atunei, ea faptuisa se ad eve-
reasca mai bine. Def?l la ineetarea oamenilor din viata,
e permis poate de a se vedea micime de suflet, aiei
insa nici aceasta nu s'a vuzut. ostasiiapoi, nu au
zdtobit fluerele lui, ca pe a.le celorlalti: spre a se in-
vedera ea a murit, eu toate aceste'a marturi inve-
sunt aceicari i-au ing-ropat trupul. Tot pen tru
aeeasta r;;l ludeii au peeetluit mormantul impreunil eu
Dealtminterea prineipalul toemai aeesta era, ea
moartea f;li inmormantarea lui sa nu se poata dosi de
nimeni. Mai sunt apoi f?i Iilarturii de dUf?manii
lui, voin sa zie de Iudei, eaei asculta-i ce spun ii lui
') Partea morala.Dep!:e patimile 1/i despr13 punerea 1n mormallt
a stapanului Ohristus. Despre cele cu care ne impreunam prin botez
despre unirea eu sf. dumnezeescu trup. (Veron),
OMILIA VI 73
Pilat: "Adusu-ni-am aminte
a zis inca fEnd viu, dupa tre1 zlle rna VOl scula.
Deci pot'uIlce:;;te sa se inta,reasca mormantui
nana atreia zi" (Math. 27, 27. 28), fil,ljut
peeetluind ii mormantul
8P01 $id1..lPll, aet:!a.$ia flam !l ::!'pos.t,Q)UOf : ." \ U ..
- . . ' , L A , " 0 Yl" 1 , s
arl1"'ff".'otl Q'QUTYJ"!!:1 'sa11P'6iB 11..... ui. . ...;.:.l ",vv. -
.. ........ ......:.. '-.I.'......,r .. ""' ...... -t-" .... .....v ...... . .....,. ........ 0
tuia" (Fapt. 5, 28), de Jllvedereaza, ca mod,ll
crl1cificarei lui nu-i lasau 10 ImIste. . .
- , Dar fiindca ingerii nimic din aces tea n patImlt,
apoi apostolul face totulea sa p.robez.e, ?c'l h';lmaI moartea
lui Christos a savarsit lucrurl marl mlraculoase. A
fostun fel de duel asa zicand, in care moartea stra-
puns pe Christos, ins'a ranit cum era, Ohnst?s a
rapus-o la urrna. Ceea-ce se. credea . a fi
s'a intr'un corp mort, aceasta a ;vazut 0 lumeao
intreaoa. 8i eeea-ceest--e eu adevarat mlOunat, eca 01
n'a dat voealtuia Sklo faca aceasta, ci singur a
B'a facut apoi un zapis, iI!sa ea ?el dlOtam.
Vedetideci, nu eumva sa ne gll.slm vmovatt dupa
zapis: f;li dupa ee .. am ma . de Satana,
si rna impreun eu tine ChrlstoaSe. Mal bl?e ar fi ?a
sa se riumeasca tra0tat de pace nu
eaci zapisatunci este, cand eineva face responsabll
pentru oareeare datorii. Aeesta de?l. eRte tractat de
pace, eaci riu prevede. pedeapsl1, nu spune
aceasta se face sau nu se face. MOISl, care a luat san-
gele r;;l a strop it poporlll, a zis: "lata. sangele lega-
turei care a facut Domnul cu VOl pentru toate
acestea" (Exod. 2-1, 8),1$i in urma aeesto!a
Domnul. afligaduit viata vef?nica. Acela a fost zaplS,
iara acesta este tractat de pace. Acolo vorbef?te sluga
c11tra stapan, iara aici prieten?l pneten. Acolo
spune: "In ziua in care vetl manca, ell
yeti mud" adeca amenintare din capnl loculUl, lara
" , D
aiei llU e nimie din acestea. Se umne::eu pe
paman
t
, ca 111 raiu ; aici este gQhcmne, ea of)t1
insa aeolo Adam s'a vazut gol dupa ee a pacauUlt, pe
cind aici Ohristos se g-olef)te, ea sa imP3:ce pe om eu
Dumnezeu. A fost dezbrll.cat Adam atuIlCl de slava pe
care 0 avea, se dezbraca 3.9um eel ce se
de omul eel veehiu, mai inamte de a se baga In
9i atat de. u$o.r se dezbr<1ca, ca 9i de
.. halUe: Se unge dupa .cum se ung 9i 1 up-
L3.Wrll, carl se pogoara lU stadlU. Indata se naste
a!ci, dupa c.um om, nu cate pufin,
Cl tot a
9
a 91 nu se unge dupa cum
preot,ll 10 Jegea veche 191 ungeau capo] nllmai , ei mai
m1!lt chiar.f\cely, 19i . ungea capuJ, . dreapta
man3, ca scd m19te t:;pr? supunere ;;1 fa.pie bune; pe
candaGesta' este Uil.8 peste L.UL.. intra in lupta
deodati1, nu numa! lUvatat, C1 eX.erCltat bine l?i se
lupta pentru premiu. El se ridica 1a filptura noua
sau mai bine zi;;, apartine fapturei celei noua, caci cand
e1 marturise9te in viata ve9nica, a deja 0
alta faptura, 0 alta creatiune. La inceput Dumnezeu a
taranl1 clir: pamant: 9i creat pe iara prin
Daea omu1 nu creat dm iarana, ei
se rena::;;te prm Duchul Sfmt; 10 aeesta se formeaza.
in acesta se intocme:=;;te, dupa Christos in mitra
feeiuar'ei. 8i nu zice in raiu, ci in ceruri 1): Sanu
creZl ca daea e1 este pe ramane pe pll.mant
el s'a rnutut -acola ia ce.ruri, "_ acolo se gascste crl.
Du W ridi!la sufietul, sus, f?i acolo il
lOtoemel?te, 11 :If?eaza lang-a .tronUl imparatesc. SB
reformeaza i? api'l,. f?i ia ?uchul sfint. Dupa ce el
este creat nu 1 se mat aduce animalele, oa lui
Adam, ei $i ea peteni.8: , lor, f?i zice: "Oaleati
peste $erpl $1 peste seorpll" (Lue. 10, 19). Nil zice
3.iei: "Sa facem om dupa chipul $i asemanarea
noastra" (F"lcer.), da:: ce? Li c1a putinta de a deveni
fiji lui Dumnezau. ,,01 del a Dumnezeu s'au naseut"
(loan 1, 13) zice. Apoi canu eurnva. suaseulti de
imediat te invata sa _zici :mll lepad de e1, in loc sd
zici, (<nU mai as'eult deel, Si ca nu cumva sa tii prins
alyii, preotul iti. zice ?a t'e, lepezi f?i de toti ifigerii
lUI, 91 de toata sluJba 1111. Af?a dar te-a pm, uu ca sa
raiul, ci sa traef?ti in eeruri . Imediat ce te-ai
ridieat, preotul graicf?te aceste cuvinte: "TaUH nostril
carele e$ti in . ceru ri, faca:se voea ta, - preeumin
eer, $1 pe pamant" (Math. 6,9. 10).Nu cazi pe fata
') A se deIa botez.: (T1Yid.)'
OMILlA VII 75
parnantiliui I) (adeea pe nu vezi pomul cunos-
tintei , ))11 vezi izvoare, oi imediat primesti pe stapanu1.
te amesteei cu corpul IQi, te framanti ell corpul lui eel
de sus, unde nupoate diavolulsa se apropie.Nu este
acolo femee, care sa se apropie f?i sa te amageasca,
caei zice: "Nu este parte nici fe-
....... .. .. , .. . 1""'1. - -:.: ..t. .. _ - . -_..:.. _. ---
.. :- .... . "':.. .. '"), I .U. l1u Le v e l l-'Ug' Ol'l <:t.
e.i niej oi rfU \--a . . put6a sa. 56 ridic.e &co10 uncle
psti; eaei estiin ceruri fili cerui este de diavol.
N'u aiacolo' pomal 'eunostintei binelui f?i a1 rauIui, ei
numai aeela at vietei. Nu' se.mai din eoasta
ta femee,ci eu toW suntem una p1azmuiti din coasta
lui Christos. Daea eei de oameni nn piltimesc
nimie 'din partea tu nu vei patimi eeva intru
eat e$ti une::, ca sa st<1pani t;;i iOiiduf;'i pe $earpe,
san cum zice, sa ealci peste gerpi peste scorpii.
rnsa, dupa eum darurile sunt mari, tot a$a :=;;i pedep-
selc sunt mario Nu a foot posibil oa odata oi!zuti din
rail1, 8il rnai poat;:l" loc-ui dinainte'l raiului, dupa, cum nid
11.oi nu lle VOIn lnai putea relutoarce ln local de nnde
am cazut. Insa, ce va fi dupa aceasta? Gheena vier-
mele eel neaclorl1.1it.
Sa nu fie Insa una, ca aceasta! Sa nu negasim
vinovati de 0 astfel de pedeapsa, ci eu vred-
nicie, sa eautam de a savarsl toate cele plaeute lui.
Sa mu1tilmim lui Dumnezeu: ca M putem scapiL de
osanda,' Srt ve$niCile Ciirora.-fie a
ne invrednicl eu toFT, prin charu1 fiJantropia Dom-
nului nostru Iisus Christos, earuia imprel1Dd eu Tatal
$i en Duehul Sfint, se euvine slava, stapanirea si cinstea,
aC1JUl. si pnrl1rea 8i i n vecii veciior. Amin. '
. , - ,
OMILIA VII
"Deei nimeni pe voi sa nn va judece pentru
mancare san bautudi, sau pentru partea sarba-
torei, sau a Illnei nona, sau Sambetelor, cate
. ') Originalnl este precum urmeaza 001'.' hi o ""'\I 'v ttlm:., 'to Tea:
00 bp&'c;, etc. de unde se vede 0 erOftre dE
til'nr In cud:nt111 Cred ca e yorba. de o:iac. v = pajistea prl
mtil1tul.tli, cli C'.nro ocasie s'nr pnten complecta fl'asa en ... le:;. (Tl'ad.)
76 OMILIA VII
sunt umbra ce10r viitoare, iara trupul' a1 lui
Ohristos. Nimeni pre voi sa nn va amageasca,
voind prin smerenie slujba ingerilor, 1a ce1e
ce nn lfHI, V[l,zut en ITl8.ndria umblftnd, In de$ert
umflandu-se dill mint8fl. t,r'upuluj Biluj si netinand.
eH-IJL1J."; cl1n.Lrllc'a:re -tnt p:::i.rl lIIChC,D-tq,rJ
legaturi "prill.llrld darea f?i 111tOGiTIiildu-se,
crei?tereahii Dumnezeu" (Cap. 2, 16,-19).
Mai 'nainte vorbiud enigmatic: "Socotiti ca sa
nu va fure pre voi cineva,.. dupapredania
oamenllor" si maisus ceva: "Aceasta 0 zic, ca
nu cineva sii va amageasca pe voi eu cuvinte
inselatoare", si preintampioaud spiritul i;li facandul
eu' bagan:; de seama, - dupit ce adaoga biueface-
rile Daf?tigatB, 111vederandu-le cumai multa putere, la
urma 'tuturor adaoga ;;;i mustrarea, caci zi0e; "Nimeni
sa va judece pe VO] pentru mancare sau bau-
tura, san pentru partea sarbatorei, sau -a 1unei
"noua, san a Sambetelor!l. Vezi cum Ie darama
acestea? Daca poate ati facut din acestea, zice, de ce
va credeti pe vol rasmJ:nzatori pe:otru nit;Jte astfel de
Incruri mici))? Dar apoi chiar t;Ji' ja 1:0 deradere ase-
menoa obiceiuri, cad zice. "sau in partea sarbato-
rei" 1 adeca parte diu sarbatori, caci ii acum nu Ie mai
tineau pe to ate, ca mai 'nainte. "San a lunei nona,
sau a Sambete1or", El nu zice: sa nu Ie mai
acesteaJ), ci "Nimeni sa nu va judece". Prin aceste
cuvinte deci, 'i-a ariHat pe dant;Jii ca calcatori ai legei,
iusa viuovatia 0 aruoca asupra Nu
pe ceice va judeca, zice, nici aceasta. sit nu Ii-o ioga-
duiti macar, ci ca "DU aveti voi dreptul
de a judeca" ; i;li priu aceasta Ii inchide gura)). E,li
vedeF ca apostolul nu spune de bucatele cele curate
necurate, nici uu vorbet;Jte de sarbatoarea corturilor,
sau de azime si de sarbatoarea cincizecimei, ci "in
parte sarbatori" ,-caci nu 10draZl1iau a sarba-
torile in total, chiar daca poate Ie nll Ie serbau
totut;Ji. "In parte", zice, invederand prin afleasta ca
Ol\ULIA VII 77
cele mai muIte erau parasite, -:- chiar de pazeau
Sambata, nu 0 faceau Cll exactitate. "Care sunt um.-
bra ce10r viitoare", adflc:i i.J.NouJui Testament.;)fl,rJ;i.
trupul a1lui Ohristos". Aceastafraza I.mii 0 p'..lne-
tuiaza astfel: "lara ti'upul; al lui Christns",
fl.:devarul sub s'a, aratat; iartt ,alli.i: ,, 'frL11)ul
lui Ohristos, nimeni sa nu supere", adeca. sa
nu va necajasca. Ai stat, .. mai pxesus de diavol
si de pacat; de ce iarasi te lat;Ji la pacatm>?
, De .aceea zicea, ca; "Dator este sa implineasca
toata legea", i?i iara::,;i: "Au doara Ohristos este
slujitor pacatu1ui"? CGalat. 5, 3. 2,17). Deci, dup;:t ce
'i-a ambitionat prin expresiunea );sa nu va supere"
, ,T . d . ". I'h
incepe: "Y Oln , zice, prIn smerenIe fill s,UJ ",a
ingeri1or, la ce1e ce nil le-a vazut eu mandria
umbland 1), in umflandu-se de tru-
pului sau". Cum. iosa: "Prin smerenie" si cum
"umflandu-se"? Aici arata slava desarta de erau
amagitori. Dar care e s'eosul acestui pa-
saj in totalitatea lui? Sunt, zice, de acei ce spun,
ca nn trebue a crede cft priu Christos s'a apropiat
omul de Dumnezeu, ci priu iugeri, ca aceasta idee
este mai superioara decat a noastra)).
De aceea apostolnl face toate chipurile ca sa
cit Christos. este eel ce a facut aceasta,
prin sangele crucei sale; de aceea spune ca peutru
noia patimit, si ca ne-a iubit pe noi mult.
Acei amagitori se iugamfau cu ideia lor, se man-
drhm ca priu iritroducerea religiuueiiogerilor ii au
dezlegat totu1. "Patrunzand, zice, in ce1e ce nu
Ie-au vazut", adeca, nici n'au vazut macar pe ingeri,
t;Ji daut;Jii se gasesc ca cum i-ar fi vl1zut. De aceea
zice: "In dei?ert umflaridu-se din mintea
I) Nota. Textul .gree este : .. & .wpa.'l'.SY sl'l'.'ii (p,)(nor:'l.o.s-
yo<; b"o 'tolivo;'<; "''ii<; o(J.P'l'.o<; a.l>",oli", eeeaee in traducere esaeta clara
ar :fi:" Patrunzand in cele ce nule-a vazutj i ingamfandu-se in zadar
. de mintea trupuluisau". Tradueerea .Romana din editiunea de Buzau
.este foarte eonfuz3., din eauza ea s'a introdus un euvant ce nu se
gaSE'!?te in original. Expresiunea nu inseamna eu mandria
umbland, ei simplu sau in cazul qe fata patrunzancl, sau
mai dar ince-rcanclu-se a patruncle. (Trad.)
78 OWL.IA VII
-------------------
pului sau (i mCl decum sprijinindu-se pe lucrnri
adevarate. Pdacelst;l crediota. fd.b;;a sprijininduse, ii
se lng-am!";:\.; pentrn ajllngerea scopului lor; pun ioa-
jnte masca smereniei. Sunt calauziti de mintea lor
trupeasctl, uu de. cea du11ovnic83.scU; de undH Ur-
mens. eil este mai mnlt un rationament omenesc.
r:ap1J_t, zi .!2(;-, dintrll ' c.are. tot trupu.l'<, dB
vrerl1e - ee ' loL trupul uel1colo are fiint&., prin et
(capul) se gase:;;te bine. De 0e, ZiCB, W p;).'rasesti capul?
dacrt ai lasat capul, oare mai poti avea rl1embrele
eelelalte intregi? DaM ai ci\zut de acolo, te-ai nimicib).
"Dintru care tot trupul"; adeca 'oricineai fi tu
principalul nu estenumai de a trai, ci de a te unl cd
el, ca cap a1 tau. Orice biserica sporc7te ,-.;j progreseaza
pe cat timp are cap, iiindcit si temelia ei', sau credinta
pe care .se sprijina, I)U estc rezuhatul vre-ynei piltirni
omenestl , ca de ex. f:; lava desarta sau uSllriota nu' este
invenviune a cuge'tultli onlenesc. lata. acum
parti.cuh "d.i.ntru care" se Fiu. "Prin
Yneheeturi l?i legaturi, zice, primind darea f?i in-
'tocmindu-se, cre:;:;te ct'e:;;terea lui Dumnezeu'c,
dupa Oumnezeu, aceea aunei vieti
nepnhamla. '
"Deei, de ati murit impteuna eu Christo8"
(Vers. 20), pune e:s:presiunea aeeasta 1a mijloc, :;;i eBea-
ce este mai vehement 0 pune pe ambelelaturi, -,,-De
ati murit impreuna eu Christos des pre stihiile
lumei. drept ee ca cum at,i fi vietuind in lume
prirniti obieeiuri"? Fraza aC8asta nu are 0 eonti-
nuitate de . idei, ci trebuia sa zica cnm . de va gasiti
supm;;i stihiilor lumei, in timp ce vietuiti)), iusa apos-
to1ul ]asand aceasta, ce spune mai departe?" N u te
atinge, niei gusta, . nici qaresunt toate
spre stricaeiune prin ohi:;:;nuinFi,dl1pa poruncile
$i invataturile oamenilor" (Vers. 21, 22). Nu sun-
teti in lume, ziee, i?i cum l'Ituncic1atiascnltare stihii10r
ei? Cum de va lumei? 8i tu
cum iiiaiu deradere : ,;Nu te atinge, 'nici
gusta, niei pipaJ ii, ziee, punandui asUel in randul
fricof?iloreari se ferese ea de oareeare lucturi Care
OMILlA VII 79
sunt spre stricaciune prin Aici a
rasturnat ma.ndrin. eelor dupa care adaoga: "Du pa
l!1vatuturile. oamenilor". O(),r ce spui?
. aIel f?l .. llr-llift 6St6 Inva-
ell trBcerea timpului. Aici san ca fdee
et;. aet'i ori f;;l.l sifica. sau C:a faPre
aJuziune It!, ce!f-l ale Ji;JtnHor . dar: - in'treaga
introdusa. de acei amagitori este omeneasca, dupa cum
expliea, mai departe: ;,Care sunt avand cuvfmt nu-
mai, ouvant aL intelepciunei, intru slujba cea din
voia sa Yntru smerenie, intru necrut,area
trupulm, nu in vre-ocinste spre satiril truptilui ((
(Vers. 23). dar- toateaceste nascociri nu aveau eu
lle adevarul; nu aveau puterea; ei erau numai vorbe,
sau cum zice apostolul "cuvant l1umai al intelep-
ciunei", cli ehiar de ar continea poate in eie ' Cll-
voi sa fl.1giti de ele. S'ar parea ca
apostolul este eumpatat i?i oare-cum respectuos de '
trup, pe care se vede silit a'l dispretlll, cad ziee; ;,N u
in vre-.o cinste spre satiul trl1pului ({, adeca Dum-
nezeu h-a dat trupul spre cinste, iara ii 11 intrebuin-
spre necinste. Astfel deci, fiiodca e yorba de
dog'ma; .e1. trupul cinste. N ecinstesc, zi ee,
trupu], ::;;i autoritatea, ::;;i nu'i permit
de ase stapam de buna voia sa, pe cand Dumnezeu
a cinstit trupul. .
" l) Deci dar de v-ati .sculat impreuna ell Chris-
tos" (Cap. 3, 1). Dllpa ee mai sus spune ea au murit,
aici ii reune::;;te Cli Cbristos, cMi zice: "Deci dar de
v'ati sculat impreuna cu Christos, cele de
sus cautati a, caci acol0 mi sunt observatiuni eri aid
pe pllrhant. "Cele de sus cantati, unde este Chris
. too, de jl
a ridicat e1 A cugetu1. 'l-a zidlud
_de 0 mare convmgere !-Nu aJllOgea ca: sa
spuna numai de cele de sus, f;ii nici numai (Ie locuI unde
este Christos, ci adaoga: deadreapta lui.
Dumnezeu
ll
, a!?a eade aici Ii pregiHea de a vedea
!a urma cele depe , pamant. "Cele de sus 'ganditi,
lara nn cele caci ati .IDurit. S1 viata
80 OMILIA V

voastra a fost aseunsa impreuna en Christos in
Dumnezeu.- Cand se- va arata Ohristos, viata
voastra, atunei voi va Yeti arata impreuna
eu ellntru slaya" . CVers.2-4). Viata voastea, ike,
nu oeste aneasta, se
de a'i i,upr.a ,ue ,J't
stau sus, sunt morp, din amandoua , partile preg'a.-
til1du-i ca sa nu caute cele Cil diicil sun-
teti morti, nutrebue sa ..cautati a trai, !?i daca sunteti
sus, iarasi Sa nu cautati a tral. Nu se arata Christos?
Atunci ni0i viata voastra nu se arata, cacie} este sus
intru Dumnezem). Dar' atunci cand yom trai noi
' "Candee vaarata Christos viata voastra" (Vers.
4), atunci cautati slav<1; atunci. cautati viata, atunci
merdarea. Toate acestea sunt premergatoare dezmer- ,
daret linistei la care e1 ii ridica, caei ' e obiceiul
apost91ului: ' una prepara auditorului, $1 Hi alta treee deo-
de ex. face !?i cand ei vorbincl despre cele
'eEl' preced ospatu1ui, a trecut deodata 1a observarea
tainelor. Atunei dojana este puternica, cand' nu este
banuita catw;;f de putin. "Atunei voi impreuna
ell dansul va yeti arata", ziee, astfel ca acum nu
va ar<ltatL I:} striimutat in . oer chiar:
Dupa CUID am mal ZIS mal sus,apostolul selupta de
a arata, ea dan!?ii au acelea$i pe care Ie are Ohdstos, $i
prin toate epistoIeIe sale acesta e cuvantul sau, ca sa'i
arate ou dansul in toate. De aceea il
fi'i cap, !?j corp, !?i in fine face totuL ca sil reprezinte
acest adevar.
'/' 1) Deci daca se vaarata atunci, sa nu,ne scarbim
cand nu ne bucuram aici de eiriste. Daca aceasta
nu este viata, oi viata adevarata e aseunsa, apoi suntem
datori de a' trai in aeeasta ca niste ntortL "A-
tunei fili voi eu dansul impreuna: va veti' arata
intru slava" 1 !?i vedeF ca nu a spus slava sim-
pIu, ci im,preuna cu dansul, fiindca f?i margaritarul
este ascuns, intrucat se gase!?te in Deei daca
') Partea mor().lti. Despre .cinstea. multlimirea viitoare ' tntJ.:u
Dllmnezeu, ell. cele prezente sunt lipsite de cinste. Contra .celor
ce se dezmeardll. aici abuzeazll. de bogll.tia ce o au, contra ' lin
r . .. (Veron)
(l"nUA YH 81
noi suntem sa. nn ne scarbim, $i sa nuf<l.cem
sange rau p8ntru oriee am patim'L Pentru cil nu vi,lta
prezenta este viatanoastra., de Of-l,rece aici suntem strcini
!?i calatori. "ea atimurit", zice; atujJcj due este
atat de U90I', ca celui mortQu' cornul S1 l.rr i l"j'!):I,t. Ba/i
eiadeasca case, sa'i cnmpere haine - Stl!"vi-
tori? Nimeni. Ded nid noi; cj dupi cum unlucru can-
acela de '-ann rie arata in hime goU. totat;'a $i
aWl un lucru oautam, Omul nostru cel dinainte s'a
ingropat,-...:...1;li s'a ingropat nu in ,pamal1t, ciin apa; nu '
desfiintandu-l pe dansul moartea, ci el desfiintand si
ing-ropand I?e moarte; ::;;i aceasta nu eu puterea natJ.-
rei sale, Cl dupa porunca celui mai puternie decat
natura. Celece se fac de natura le-ar putea descom-
pune cineva, Ie-ar putea desrace, 'pe cand cele ce se
fac dupa porunca lui, nn se pot de loc desface. Nimic '
;nu este maL ferioit ca aeeasta ingropal'e, cand atuncl
Eoti ingerii oamenii, stapanul '
1Ogerllor.La aoeasta ingropare nu e nevoe nic,i de haine
nici de sieriu ::;;i. de alteeva. , de. aeest feI.. .
poate a vedea aWl slmbolul? Itl VOl arllta cohmvitra
in eare unul a fost ingropat, iara altul a inviat. In
au fost ingropati Egiptenii, insa au inviat Israilitii, ' J
ea in loc, sau mai bine zis, prin acela!? fapt, ,
unul este ingropat, iara altul se naste. Nu te mira ea
la botez se petrece deodata si nasterea si distrug-erea. '
Pentru Cll. spune-mi: Oare a 'distruge i'?i' a lipi ' la un '
loe eele dlstruse nu sunt doua IU(lruri' contrare? De
sigur ca Ei bine, aceasta 0 1'acefoeul, caci iata cil. '
tope!?te f?i nimice!?Le ceara cu totul, tot e1 lipeste
fi'l u?- loe pamantu.l Ameta,lic, face din' el
aurul. TOeIDat SB petrece $1 10' cazul de fata celd
!?i aid puterea focului nimieind statuea acea de lut a
seos la iveala. 0 alta statue de aur in locul
Caci eu adevarat ("a mai 'nainte de botez noi eram de '
lut, iara cltipa botez am devenit de auI'. 8i de unde
se invedereaza aceasta? Asculta pe apostol' ce spune: '
"Omul ' eel dintai din paniant, pamantese' omul
eel de al doilea Domnul din cer,i (I. Corint, '15, 47).
Eu, am ea intre lut aur este 0 mare '
deoseblre, am aflat eel intre eele pamantesti
celeceresti deosebirea este eu mult mai mare' 'si In
defipitiy niei nueste yre-o deosebire , atat , mare
74431
82 ONllLIA VII
intre lut 8i aur, pe elt ne marc este intre cele
pamantef?ti cele Noi eramde lut, sau de
cearct; cacl';;i pe nOt ne-a topit flaQara poftelor, eu
mult mai \ vartos deCaL tope$te focul pe eeara,f?i cel
al1UU val, vta 111U'i.iu ispitane faram.a eu Ilmit mai tare,
dep.1.!' farama piatra v<l8elede lut. 91, daca voW,
nu elltr!:va
t0a"e suut plmant apa,f?l tot pc a.tat de nestator-
nice praful care Se in toate part-ile
nn sta pe loco Si de voiti, nu yom cerceta cele
dinainte, ci cele prez'ente, ca sa vedem daca nu cumva
Ie VOID gaS! pe toate praf apa. 06 voiti a spune?
Voiti sa va vorbesc de stapanii f3i de autoritat-i? De
v01n vorb!, mai ales oil nimie in viata ptezenta
nu se erede mai de ravnit ca stilpanirea. Dar vei gasl
aici mai mult un praf ce 5G ri(jica in aero Cui nu sunt
supilf;:i :;;i ascultatori stJpanitor-ii? Sunt f?iasculta
de toti cei ce ii ling-osesc, de Gunuei, de cei ce zic ca'i
iUbesc, de eei ce fae totul pentru bani, de iritarea pu-
blicului, de mania oelo1" mai puterniei.
Cel ce ieri era slavit pe tron I), cel ' ee lIVtnr lao
dispozitie ritori cu voce strillucita, 81 mai'multi inca
de acei' ee alergau dupael cand iesea prin ti1ig; iatiH--
ashlzi dispretuit 8i umilit, parasit de toti aceia, iata
c;:t a ajuns ca l?i praful spulbcrat de vant, ca 0 ondu-
laLie de apa ee kece mai departe. Dopa cum praful
(colbu1) se ridica de pe picioarele noastre f?i se spul-
bera, tot se spulbera 8i stapanirile ce se nasc din
aoei ce se invadesc pe Hltlga bani, cad tin locul
picioarelor in toata viata lor. Si dupa cum praful In
timp ce se ridica .1:n aer, ocapa' un spatiu mare in aer,
pe 'cand e1 in realitate este putin, tot a8a eu stapfi-
nirile. Dupp_ (lum apoi praful chioraf?te ochii, tot asa si
cu stapanirea, caci ingamfarea l)i fudulia celui ee 0' ar'e
'i ochii cugetului sau.
Dar ce? poate sa examim1m ceea ce e mai
dorita l?i mai poftita in lumea aceasta de fie-cine? Vo-
sa vorbim despre bogatie? Aide deci, , sa 0 exami-
nAm 1:n parte. Bogatia are in sine dezmerdarea, are
einstea, are in fine puterea de a stapani. f?i mai
' 1) Se pare eli; Sf. Ohrisostom face aluziurie. aiei ill. Eutropiu
eel puternic odinioara. iara aeuIiI la urma' eazut iu' disgratia impa-
ratnilli Arcadia. (Tmcl).
_______________________ \_)N__ llL[A:'_'J_J ______ ____________
-sn. cercetiHn,daca voe:;;ti, dezmcrdarea. E.i, 'bine, oafe
nu este aceasta praf? Ba jnca f?i mai pe JOs, de vreme
ce trece mai' de grabadBci'i.t praful, CaCl pHl.cel
1
ea de
dezmerdare nu merge mai departe de lirnoa, f?i cand
-na,ntecele se nmple, nu ajunge nici pana la, limba. _
Dar, ,zici tu, einstea e un lucrllpJacut>l . Uar

interitiune ,buna, nici din vre-o buna nu et?ti tu
-carete folosef?ti de ea, ei bogatia ee .0 a
1
: Aaca
astfel de cinst.e, face pe cel bogat mal decat
. Spune-mi, te rog: daca toti. te-ar cmstJ,avandu-te
.de ' prieten al lor, pentru bogatla parte
tnsa ar marturisl ea nu e:;;ti vredmc de mmlC; oare
te-ai erede tu oblia-at de a cinsti pe altul pentru_ bo-
<ratie pentru care te-au necinstit f?i pe tine altl1dat:1?
Asa dar Dogatia este caUZfL necinstei noastre, ea .care
erezutll- de cea mai cinstWl. t?i mai de pret.
toate cele ce stapanim, S[lXi Gil 6 cauza tlr;-llllol f?l a
slabiciunei noastre. Si cum sit nufie absurd,.de a nu
ne crede vrednici de einste, de cat numai
aut'ului oe'l avem? Insa, uu se petreee tot eu
eel ee dispretueste boo'atia: pentru et muIt mal de
preferat este' de' a nuo fi decat a
.cinstea in acest mod. Spune-ml: daca emeva t
1
-
ar
spune: eu nu teered vrednic de cinste pe tine per-
sonal, insa pentru casnicii tai te oare ce
putea fi ceya mal n1u DecI,
dacae cunos 1ucru de a fi cmeva 'pen"ru
nicH saj, cad de altfel sunt partaf?l eu tme. aceleJal
naturi si au acelas suflet ca f?i tine, dar apOl cu eat
mal inca este de a fi cinstit pentru Ilif?te
-cruri, care sunt de ea. de pilda: bogatu,
vase de aur, haine sCtl!Ppe, eas.e f?l .
. Cn adevarat ea toate acestea sunt de ras; mal l:)Jne
este a murl, decat a fi cinstW in af?a feI. Spune-ml, te
roO': daca eineva, .om ordinar in sear.na, t:-ar
vedea primejduindu-te in valurile
vol sa te sca-pe din prirnejdie, ee . rna!
10)' ositor decat aeeasta? Deei, eeeace VOl mtre
" h" n S'a lo-.nt
despre oetatea aeeea, voesc a Vi). vor"l e " .' . .
Darecanc1 eetatea noastra de cel ee
84 OMILIA VII

atunci 1) iaraimparatul a poruncit de a 0 a o.
micl, impteuna eu barbati::;;i cu, cqpii ::;;i eli. femei eu
case ... cae! de 1'ei sunt fndite impar<1l e;;ti; ort f?i ce
ar voi danf?ii, satisfac cu.puterea.ee 0 au; de m<lre
rJu poato(t(;vcn1 () std"p2"zli:re. Dec!. se gasiacetatea
, . ' .r. .. : . , . , : -,; . f': - .' '.. T l:"' a
noastra -In c,ea mal ill(1.:-e 0<::,ntl H)JLi.:! {j(.t,
cea de la;ofra . r(ifr.:e6., -v6nlr1fI -In.
peill1pc'H'atul penlru Doi, iara eei ce locuiau incetatea
noastrll, zicean intre dansii, ca 0 asemenea inter venire
. este mai rea, .deeM daca;3'arfi prefaeut in ruine ,eetatea
noastril! AsHel ca a fi cinstit in mod, esteeu mult"
mai rau decat a fi necinstit. Anum tu pri de unde
cinstea radacina: manele bucatariiorne fac p e
Doi afi cinstW, ca lor Ii datorim gratiaacea.sta ;
dar apoi pcircarii ni procuri'i masa
tesatorii de materii, ::,i slugile, eei ce 1ucreaza me
o
taluri, i;>i plii_cintarii, ehiar 1emnarii carif,lC mesele.
Deci a sti oil Dei datorim 10'1' cinstea ceo avem,oa:i:e
DUe en' ml1It maibine de a nu fi cinstit.i? Pe ' langa
aeeasta apoi, CUni ca a fi cineva bogat eSLe un fapt in-
carc:at de necinste, eu rna voiu inc;erca a odovedl. Mai
intaiu faespiritul n erUl,?inat; ce poate fi
mai necinstit ea aceast<:l.? Cad, spune-mi, te rog: daca
trupul este ceila1ti Ii birU8$te cu fru-
musetea, iara In acest timp intervenind ar uneltl
si ar 'contribul sa'l faea netrebnic, . in loc de sanatos
sa'l facit holnav, In loc de sa'l faea a fi impa-
timit sa'i bage idropica in toate memhrele, s;1'i
. umfle fata si peste tot sa-laeopere cu umflaturi, sa'i
umfle pi6ioarelef?i sa i Ie faM mai grele decat bl1:
tucii, sa-i umfle palitecele sa i'l faea mai mare
deeatunpoloboc, . jar dupa toate acestea niei macat
'sa nu permit\1, eel or 'ce si1'1 tclmaduiasea, ca
se apropie cad ai?a este ':stapanirea, ba incrt
da atata libertate, incat chiar . sa respinga pe eel ce
s'ar apropia de e1 sa'lpedepseasca, - oare a fi
. neva hogat in acest ill9d, este ceva bun? Si cum ar
putea fi aceasta bi:rie,daca face spiritu1 atat 'de nesim ..
. . .
,. . . 1) Notd . . AiCi Sf. Chrisostom face aluziune Ill. revo1ta
tiHor . .din ,annl 387 -po Dhr. contra ordinului dat de imparatnl
dosie, eu care ocazie lfii atrasese .urgia i:wparatului. (A se vedea is.
toria hisericeasca). Qat despre cetatea vecina de langa, mare, se
crede, de:)l nu en sigllranpi, ca ar fi yorba de celatea Seleucw. (Trad.)
VII
- - ----
titor ?Asadar stapanirea bogatiei este rnai uracioasa
decat insasi boala, caci daca bolnav f?i irnpatimit
dupa ea, mise supune pres<?riptiunilor.doctorilor,
e ll1.al raudecat a boli etliar. Tocmal acest Illeru )1
bogatia; din toate ea.eontribue a. se
ritui $i impi edeca pedoctor! a He aprOplft o.e 61.
-l1ardin.-- -oauza sta pal11rei co _olIereit:1 'ea; no! sa 11D: rerl-
cim peeei ei slrijelim, dupre
fericl illCli pe ce vede pe . un . ldroplCat, fit 111 .tv,":
sil'l impieceee de in.carCla panteeele eu bauturt f?l
ell carnmi vatamatoare, e1 ii lasa in de a
ce voe$te, de;;l ar avea puterea. sa'l .impledece.
dar stapanirea nu poate it pre tutmdem dUl?a
cum nici cinstea cacisi acea,sta incarci'i splrltul de
trufie multa. Daba chiar' corpul nu a1' prefera sa se
. imbolnrlveasca de drag-nl bog;1tiei, apoi atunei de
trf}Ci Cli spiritul,$i'l. 1a?,i sa .fie, cue.ent
acesta boala? mea Cl . .;prH::ea:c:
0 aHapedeapsa? CaOl f?l 1.31 prm c3;p ato. '-'
mare; f?i este ca
frirl'uri nimeni nu Ie poate stlnge. nu 1 lasa de
a drept, cieu totul din Clontra el1e
ia 0a ealitiltisau invers, nu suferape mmem a I eon-
ttl1ria, in 'puterea bogatiei nrede ca'i sunt per-
mise a Ie facf' . .
. Nu va gasl cineva vr'un spirit atfit de de
porte f?i absurditati, ca spiritul c,:lor ce vor a S? .Ill;
Cate barfiri nu iscodesc astfel de Splrlte ,
El; nascoeesn nasdravanii mai marichiar deca:t .acele
din mftholoO"ie ca ipoeentaurii (jumatate om t?l Juma
c
tate cal). balaurii cei cu picJoare, i?i. alte m0l?--
de felul aeestora. Daca vr unul
at VOl sa ni1scoceasca vre-o poftrt e1 blOe,
'ai ;gasl poate acolo .11IOl. hlm.ere,
baJauri sau altceva dm dm mlthologJe,
-oi 1e vei gl1si inMpe toate acestf'a 1a yn
loe. Poate ca ma va crede cineva na.scut m
mnre, da.ra arat atat de fidel imprE'jurarile. Se
mai Intaiu -voiu vorbl dil?- cel e ?antate la ca
sli va pot incredinta - Zl?e un <"\1
atat de mult abuza de ImbUlbare, IDeat a chlaf
platan de aur,cu deasupra .1m, f?l
sub dansul, in timp ce concentra\l faceauexer:
citii militare. Ei bine, Dare pofta aeeasta nu este mal
,
86 VII
urit1!, decat aceea a ipocentaurilor? Nu este mai urita.
decat aceea a eelorlalte monstruozitati? Un a1tul iarasi
bag-a oamenii in boi de lemll. Oare 'aceasttt pofta nu
este 0 rnonstrnoziLate? Intre acestea bogJtia, a f.1cut
eel co mai fnseseimpArat, 1'a faeut,.
Z!C; dUl harba,t f0.mee I);, t?! pc un asemen e't1; 0111. afe-
IIleiat. ce din femee Sf:; face osta$, cum il vei Jl,umi?
neeu\lanta.tor! . $i 'Jl0ate chiar In}ti -rau
n.eei:l.t:1:J0stea Allimal ele eand stan h eopa<?;sunt.
en eeea-ce Ii da natura nu mai cer alta
la: a,?el de care v()rbiiu, aintreeut ;;1 pe
am:malc m. sale. dar, co ar putea, fi
malA de.eat cel bogatl? Toate aces tea nu vin
,9.ecat dm nesatm1 de placeri. Poate ca multi admira.
lll?a pe acest. rege? Ei bine, aee9tia sunt
h!.!. Nu .b0gat18. da peA fata in. asemenea imprcjunlri,
01 prostIa omulm. Cu cat e mm superior pamantului
acel platan de aur? Totdeauna cele naturale sunt mai
placnte, decat cele ce sunt nenaturale. Laee' ti folosea
vie cerul aUl'it, prostule? Priwsle, cum bOg3th muita
pe cineva, 9i cum il ingamfa. Cred ea ea
tnca marea, eaei atunci poate ar
VOl. sa calatoreasca pe ea. Oare nu sunt aeestea hi-
Oare sunt 9i inca se g-asese :;;i
astazl de aCel ee cu mmlC nu se deosebese de acel
rege, ba inca se arata chiar eu mult mai decat
e1. Oaci spune-.mi :cu ce se deosebesc de platanul audt
acele vase, argmtate, acele oa]e de bucate si acele ala-
bastre de pastrat mil'odeniile ? Dar inca femeile ! .. 'Mi-e
rui;3ine a 0 spun!::\, inso1 ma v<ld silit 1a aceasta. la1a ea
$i ele rac de noapte din aur, sall aurita ... Voi
care facetl aceasta, arfi trebuit mai intaiu sa va rusi-
nati. Pe cand Christos e flllmand, tu te dezmierzi ? sliu
mai bine zis, te Si de ee osanda nu sunt
vrednice astfel de femei? Si' inca mai intrebi de ce
sunt talhari, de ce sunt asitsilli, dece atl:ttea re'le cand
diavolul va in astfel de prostie? A avea
talg-erile de ell nu se cu un
suflet filosof, Cl totul vmedm dezmerdare, dar a face
vase de argint pana l?i pentru eX,cremente u:r;ina,
.. I) Notet.. Credd. face alnzinne aici Sf..Chrisostorn la SardnnapaJ
irnpli.1';ltnl Afjirianilor, care it ramas pl'Overbial pentrn rnolecii,neasi
lui , cMra fernei. (Trad.).
O?-IlLlA VII 87
oare se mai poate zice ca vine din
nu af?i spune ci Vln. dm prost18,
si poate ea mm dm prostle; Cl dm nebume, sau poate
din eeva mai ran flhfar decat nebunia. .
Stiu, iubitilor, ca, poate multi ma iau in dera(lert;
cand vorbes;} de acestea, insa eunu rna caesc, numa!
sa c eT;;J, T11ai bun .. ell ade,:rarat ca fa.c
Pfl cineva prost nernm- At_a,:. _dt; mat'e 8st.e .. lTI!lnia
dl1pa DDrrat.ii . rtf.! aeeast!l palJr!la. at"
vOl ca RI' piiman.tul G[; fie de anI', $i peretii casei fie
aur, poate ca eerul, inca d.or! sa fie /le
,aur. Ce nebunie! Co smlOtire! Ce frlg-ml grozave! Un
altul, care este dupa chip,":l lui
si se de foame Rl de fng-,_ tu fam lucrn n
de care spuseiu? Vai! ce'mandri e de9arUi! 9 i ce a.lta
ar pl]tea face pe cineva mai nebun, decat
Intr'atat d e mult cinstpsti tu excrementele tale, HH'at
sa fie purtate in vase (1'0 argint? Stiu bine ell vt1. apue;),
an1.eteala la auzul acestora, Insa' sunt de vim'!. acele
femei care va fae de a ameti, cum acei bar-baF cad
servesc unor astfei de boale ut'iciuaso. Acea.sta se nu-
lneste" des-frau, ,. bestiaJitate
mai' josnica UCi1losie. Ci'i0i ce bimera, ce balaur, co
demon ce diavol si ce monstru in fine, ar face aceasta?
Ce ai de Ch}istos ? Ce folos ai de credinta, cand
tu est.i sUipfinit de patiinile EliniJor, 9i nu atata a E li-
nil or', pe cat a demonilor? Dac0. nu trebue a Impodo bI
capul cu. aUf 9i mJrg<1ritare, dar cel ce intrebu-
ioteaza arg-intul io asttel de serVlCll necurate, de ee
iertare se va Invrednic1 oare? Nu ajung' oare ce1elalte
obiecte - de91 nici acestea nu sunt permise
'- de ex. scaunele si taburetele de pus sub picioare,
de argint toate? De altfel 9i . acestea sunt (li.n
dezmerdare. Dar pretutindem nu este .man.drIe
prisoselnica, pretutindeni slava mcaen. strIct.uI
necesar,ci peste tot lQcul abuz de (le Eu
ma tern cn. nu cum va sexul femeesc limd stapamt de
aceast<1 manie, sa ajunga a se sehim ba in nif?te mon;,;tri!
de oare ce poftesc de a avea f?i parul de aur; ::ttl
martudsl ca v'a atins intru catva cele vorblte, 9
1
Ca.
v'ati r e voltat in sufletul vostrn, pentru ea ati cazut 'in
asemenea pofte, daca poate v-a. 2111
ati mai pretinde asemenea lucr.ufl. .t'entru cil daca 111-
di"'a.zniti fL ulnbla R1 (lnpf1. ascn1Cl1ea lucruri, care f"11nt
, . ,
88 OMILIA vn
mai absurde deca t toa te absurditatile, eu atat mai mult
ered ea yeti porti de a avea ' parul de aur, 1?i a va aud
buzele, si sprincenele, !;li in fine va veti , topi dupa
aur. Daca uu. credevi , en va. voi povesti' ceea ce am
auzit, $i care chiar este1?i astazi. Imparatul PerE?ilor,
eel or vestiti astfel de. barba de ah.r, _ Ga"
tortul cel .subvire, $i fabrie<1taastfeL ():J,5n p oriieisunt
foi :de .-aUi"\:
Slava tie ' Ch ristoasei P -Bnt-tliG8. Ge --:3atebulliittttl ll U ne
at tu pe hoid Ce nuai facut tu, ca sd. ne in-
sanat0gezi? De nu neai
seapat tu? - .' . .
. lata va preves tesc, bagati s arna ca nu va mai
indemn,civa poruncese - eel ce voe!)te sa asculte,
asculte, iara eel ce nu sa nu asculte -ea daea
staruiti inca a face deaeestea, eu nu va voiu mai suferi,
niei ca va voiu rnaipriml, sau cll va voiu }asa, sa mai
.pragul aeesta. Ce 'mi trebue"mie atiUa multime
de bolnavi? f?i ce este, daea eu exercitandu-vi:'\. in lupta
vietDi cre1? tine$ti , irwa. . nu va impiedec, nu va opresc
cele prisoseJnir;e ? - de1;;l ;, P avel a oprit $i aurul
E?l nHirgaritarele. Rad em noi 'decele ale Elinilor, Yn8a
f? i ale noas tre se par ca mithuri. Dar pe barbati Ii
sfi:Huim acestea: duceti-va Ja scoala si invatati filosofia
duchovnieeasca, alungati deja voi aceamandrie proasta.
Aceasta 0 spun barbatilor femeilor, i ar a daca
eineva va face altfel, en nn voin mai suferl. Doispre-
zece erau numai apostolii Domnului, ascuita ce Ii
spune Christos: "Au doara :;;i voi voiti sa va
duceti"? (loan 6, 67). Daca noi' yom lntr'una,
apoi caud yom mai indrepta abaterile? Caudvom putea
f olosi? Dar, zici tu, sunt::;;i alte eresuri, 1'?i eei
astfel, poate sa se stramute acolo. Vorba de nimie,
eaci aseuIta ce spune int eleptul: nMai bun este unul,
care face. voea lui Dumnezeu, decat 0 mie . de
nelegiuiti " (Siraeh. 16, 4). Pentrucit tu ce voesti?
a avea mii de servitori fngari talhari, sau
mai bine unul 1'?i credineios? l ata decl ell. va sflltuesc
E;>i va. reeomand, ca podoabele cele de pe fata
tri'l, vaseleacelea de care am vorbit, sa Ie f<1rarnati
ih'. sa 1e dati saracilor, astfel sa nu se mai
g aseasca ' de acestea. prin casele yoastre. Celce Yoel?te
s;lJnga, sa fuga, eel ce voeste sa annzp.. ::I.(\1l7A .-.".-.j
OMlLIAYllI
89
---- --
eu nu mai suf<1r pe nimeni de a face !1;;a. 9
and
va.
trebui sa fiu judecat inaintea tronului 1m
yeti sta :ieparte, iara eu voiu purta r aspunderea, 1'?1 atunCl
Q'rf1tiile voastre la nimic nu 'mi vor folos1. Aceste cu-
au conrunt tot.lll nu fuga, zici tn, gi:!, nu
tre.aca in alt er'es ; este R1ab l?i de,ci fii

1 A x't .p"'" d ... n< ... ;J ? (.:I}tt

x
GlHre ansu Ing",QUl or. aOa u n. e r . ' '-..... u<',
dl dowi uri, de trei ori, IJ1sa .11U totdeaUDB
'decica iaiit!?i varecomand, f?i. c:
mm
z109
f?i fericltul Pavel : "ea de . vom vem va
v Olucruta" (II. Corinth. 13, 2), ca, atunci
face af?a, yeti ca.'?tigul cate de . mavre, 9
1
co
folosinta yeti avea de aicl. Da! Va rog va provo?,
,?i nu m'af?i'da in de a .ma l? : ?e '?l-
cioarele voastre, !;ll a va lace rugamll1te pen.tru
Oeprostieeste aCEmsta? Ce Ce li? sulla { Nu
mai este aid dezmerdare, Cl msulta mal
rinta, ei n ebunie, AtaVa .. Prlll
sericei, hiserica i nsa .are f?l. til e1 v
ace!?tia nu pot oare aJ nta mOl maear pe cate un
lata ca pe carrd unul moare de fo a m..e , celalalt se
bata nonl i l?i leapada excrementele m vase argmt,
.pe dandce1::l.lalt nu a!e nici .de toate .Oe
nebunie! Ce salbateme g rozava! FIe ca sa nu
la masura de a ne scula contra cel or ce
ni ci de a indrepta Cli mahnire asemenea abaten, m VOl
cu buna voe 9i cu curai sa Ie indreptati toate .acestea,
ca astfelsa vietuim in slav a lui Dllmoezeu
z
9
1
sa ne
lzbJ.vim de p edeapsa de aeolo, in acela,? sa ne
bueuralI! l?i. de celor co 'll!lbesc pc
da.1sul, prm charul filantrop1a Domn':llUl nostril
Iisus Christos, caruia, impretlOa cu ::;;1 eu Duehu!
sHnt se cuvine slava, stapanirea 91 clDstea, aeum 9
1
puru'rea in vecii v ecilor. Amin.
OMILIA VIII
D t
aceia omoriti madularilevoastre
" . . . .
cele . de pepaman,t"eurvia, necuratia,'.patiFDa,
pofta cea rea lacomia, care este sluJlre Ido-
90 OMILIA VIIi
-----
lilor, pentru care vine mania lui Dumnezeu
pestefiii neascuWil'ei, intru care si voi oare-cand
atiumblat, cand vietuiati Yntru (Cap. 3,5-7).
f?tiu, iubitilor, ca multi vraj masi mi-am faeut eu
-0 0a2; la, eovocbit'ei do Jirlaiu;Le. Da;!" sa fac? Auzit-ati
v
po cai oe- liup0Lt-i've;::i'c a\71 -plati datoria ii ImprcGOarlL
ell un lant.? auzit ce a spus Pavel astazi ?
ziee, ma.dulrll'i.levoastre cele de pe pamant, curvia,-
patima, pofta cea rea si lacomia, care
este slujire idolilor". Ce poate fi rilu ea aceasta
lacomie? In adevar ea a(Jeasta este mai rea deeat oriee
p.ofci"i. Aceasta este cu mult mai grea, decat prostia
lilt nebunia acea dupu argint aur, de care vel vorbiam.
',,9i lacomia, ziee, care este slujire a idolilor".
,unde duce Tf'i ul? Instt sa nn va eaei
eu nu few aeeasta de gust, f?i niei eil am porta de a va
avea ci clori sa va adue spre virtute, in-
cat sa aud vorpindu-mi-se de voi eele euvenite. Af?a ea
aeeasta nu este r ezultatil din autoritatea sau demnitatea
saeerdotiului meu, ci mai muH din supararea durerea
mBa. Iertati-ma, iertati-ma, va rog' nu voese a mil sluti
4e aces'tea, oi sunt de imprejurari.
Eu nu va vorbesc aeestea pentru durerile neeazu-
rile saraeilor, ei pentru manturirea vOli,stra; pentru ca
sU!lt pierduti, repet pierd de buna-voia lor
ce nu branese pe Christos. Si ce folos ai dactl si
pe "arae, 11lSA te clezuu;rzi $i in
dul ar;'itat? Toate snnt atnnci de prisos. Nu se cere
dea ?a mult,ei de a nu Ja mai in raport eu
proprIa sa avere. A face altfel este a'si bate eineva joe,
"Omoriti, ziee, rnaduHirile vo;stre cele de pe
paman tcc. Ce spui? Dar nu tu ai zis oare Cil ((v'ati
. ca impreuna eu e1 vati ingropat, cil v'ati ti-
Iat ImpreJur, ca. ne-am dezbracat de trupul pileatc]or
camei? Si cum mai zici iarasi: "Omoriti"? Nucumva
' Gand ni vorbesti ea 8i cum toate .aeestea
ar fi inca in noi? Dar nti este aici' niei 0 contrazicere,
cI,dup!:!' cum cineva f?tergand 0 statue mnrdarll, san mai
bine zis turnand-o din nou si facand-o frumoasu,zine ca , . . .
OMIUA VIII 91
----
s'a dus de pe ea rugina S'i1. nimicit, dacael dn peL
aeeia sfatuBi;lte de a departiL de pe earugina cand s 'ar
arata - prin aceasta nu se contrazice de loc, tot
si incazul de fata; nn a ::;;ters rugina ee era, ]a ince-
put, de a departa pe aceea ce s'ar face dupa
aceasta; tot apostoiul. El uu vorbef?te aid
de-- omor1rea (n.1.oTilTIGarea) dintalu. r11(?intl spuIIe de
eur-'iiile ;;.1 abatB"'cile. acelea" :::i. de.
Urlna. A zis mal sns ell TIn a{;oasta. :.:.: stc 'iiata -rroastr-J,
cio alta, adiea aeea din ceruri. Acum spune-mi: d u pa
ee ziee "Omoriti . voastre cele de pe
pam ant" prin aceasta oare e1 defc1ima sau
eil prin aceste cuvinte pacatele cele de pe
pamant? "Curvia, necuratia" ziee: A trecut eu ve-
derea fapte de aeelea, de care nu este t)ine niei de a.
vorbi, cil prin euvantul "necuratenia" pe toate 10
da 'in "Patima, zice, pofta cea rea" !?; j atf'L
eil e1 spune in general totul, caci toate nn sunt decat
pofte rele;pizma, mauie, suparare. )3i Hicomia, zice,
care este slujire a idolilor, pentru care ville ma-
nia lui DumnezeupesLe tlii' neascu1tarei". Prin
multe ne-a departat pe Doi de pacat; prin binefaeerile
eapatate, priu izbavirea de pileatele treeute viitoare,
ar&tand uine am fost f?i cine 8untem aeum. Toate Ree-
stea la un loc, adica cine 8m fost noi, fi1 i c:1 ne-am iz-
bavit de pacate, si in ee moel, toate acestea zic, Bunt
sufieiente spI'e a 'ne abate d81a ritu. Dar din toate cele
zise de apostol, faptul eel mai grozav $i greu d e a
o nu insa fi1i far:'1 foJos - acesta este: "Pen tru
care vine, zice, mania lui Dumnezeu peste fiii
neascu 1 Uirei" fil i vedeti eil m{ zice, peste VOl, ei
peste fiii neascultarei. Mai zice eu sfiala
oareeum: "In tru care f?i voi, oare-eand ati urn-
blat, dtnd vietuiati intru acelea" (vers. 7), f?i apoi
imediat pune de fatil f?i lauda, e .. l nu mai vietuese acum
atunei era poate permis, nu 1nM acum "Iar
acum lepadati-le f?i voi acelea loate". La inceput
Ie spune in, general, iar mai apoi .1:n particular, caei
estepianul tras. de, el: ".Mania, iutimea, diu-
tatea, hula, cuvantul de rUf?ine dingura vOasti'l'i"
92
OMlLiA :VIII

(verso 8). "Cuvantul de ru:;;inedingura voastra"
zice, aratancl semnificativ prin aceasta, cil asemenea
fapt ii .
"Nu graitimineiuna unul eatra altnl; dez-
br;1,eandu-va d e . omul eelveehiu dimpreuna,cn
faptele lui, i,ii irnhraea.ndu-va, Intru neln.ot!,care
se . lnoestedupfl" cUIlGstinta, dura cnilyul cGlui ee
I-a. zidii'pe ' el" (vers. '9 . . {OJ, Aici eSt.A denin de it
cerceta, de ce oare 'aposto1ul stricaUj. ma-
corp, om, prp.cum $i viata tot cu
acestenume 0 reprezinta ? Si dacil omul insme este
pacatuI, cum de tot e1 zice: '"impreuna eu faptele
-lui"? A zis odat!\. om vechiu, aratand prin . aceasta, .
cit nu ace]a (cel vechiu) este om, ei acesta (oel nou),
caci buna intentiune este mai principala, . este superi-
oara a::,;a zicand , lui, fili 1 prin
. cesia .. este eu a-devarat om, lar nu llCflJa, Nu n-,
int:l . ":nu esenta lui de om Ii baga in gheeena, S1 nici
mi-!, introduce in imparatia' eerurilor, 6i oa-
menii prin lor: Deei daca fijnta sau
lui este corpul, iar acea este neresponsabiIa
in ama.ndoua cazurile, ap6i cum de nume9te trupul
ran? de oe ziee: "impreuna eu faptele lui" ?
Adeca intcntiunea unita eu faptele; Nume9te pe acela
om vechiu, ' voind prin aeeasta a arata necuratenia,
u[J:eiuneaBi slabiciunea lui; iara pe acesta 11 nu-
om nOll, ca si cum par' ea ar ziee ."a nu va
ca $i a.eestava patimi ea cel dintaiu, ci diu
contra; cad eu cat va inainta in varstll , e1 nu
eu grabtt spre batranete, ci spre 0 tinerete nlai supe-
. rioara eelei dintl1ijJ, Cand el va lIla mai multa
S8 va invr:edniei $i de mai mitri; mai mult ere9te, mai
mult se imputernieeste, nuatata prin tinereta, cat mai
en seama prin aeeia' eatra care eh),f?i iata ci'i. zi-
direa a.eea perfecta, se numef?te vlata,
tinutui. Zice apoi apostolul: "dupa ehipul eelui
ee l'a zidit pe el", adeea dupa ehipul lui Christos,
fiindea lli(',i' Christos nu s'a sfarl?it spre batrallete; ci
astCelera de frumos,l:neat nici 'nu se poate gral. "Unde
:nu 'este Elin, niei ludeu, taiere imprejur ile-
taiere imprejur, barbar, Schit, rob, slobod, ei
OMILIA VIII
toate si intru toti Christos" (vers. 11). lata a treia
laud:t a acestui bar-bat. eaci. e1 nu,introdueenici 0 deo-
sebire niei de natiune', nici' de demnitate, niei nu face
vorba 'clcst,nlmo9i', in fine nu de.
cil.cilucrun de , aee.stea suntale oamernlor
rob, SID_"
, 1 T"'\' ,, ' ] . ,., .... . T
U
" -u" tram' 0"1
no("L.< Tn' , -aa.:caprOZ8n:.;, i ue . mn s ' .,.
Dac3. rii numaiaeeasta, adeC;l daca ,dupa Chlpul
eelni ce te-a zidit, te vei bueura E?i . de acelea, de care
se lmeura eei ee Ie au). '. .. .
.. Ci toate S1 intru toti Christos", zice,
toate fi nour; Christos, sf demnitate, si, in fine e1
ni va fi noua totul. Sau cil poate ziee, (CCa' voi tOvi .
devenit un Christos, fiind trupul lui). .
"Deci imbracat.i-va ca niste alesi ai lui Dum-,
" . . - ,. , ,
n ezeu, sHoti iubiti" (vers. 12). Aiei
in virtute 8i ea trebue a 0 poseda ineontmuu,' E?t a face
us de ca de 0 podoaba mare. Aiei sfatuirea este
unita eu lauda, pentru e(l atuncil;Lre mai
Au devenit sfinti dar nu $1 alesl, acum msa 91 aleE?l,
si sfinti, si illbit/ "lntru milostlvirile indurarilor".
Nua aiel obisnuit mila (SASO:;), ei a in-
trebuintat doua cuvii1te, care in ele 0 mai mare
i=mergie': milosti virile indurarilor (c:;-rr:AI.J.:(xy'Y,
adedi et se O'aseste fata de noi, cum se gasesc parmtll
fatil de copii'i a zis apoi
c; sa nu'i iojoseasca, ei "milostivirile..
Mai apoi adaoga: "lnt.ru bunatate,
smerenie, intru bH1ndete, intru indelunga rab-
dare, suferind uhii pe altii, iertand unul al-
tuia de are eineva impotriva cuivapara, pre-
euu{ si Christos a " voua, asa 8i voi" (vers.,
B). Iara$i ]e spune dupa ordinea
izvoru1?te din bunatate, iar din umilinta.
din aceasta indelunga rAhdare. "Sufermd unn pe
altii". adeca treeand eu vederea, facl1ndu-vilea uu ati
v<'\zut.' Si ea el nu spune aeeasta;ei JYrin eu.,.
vantul ';)para" totulcuprinde, dupa care inehee: "Pre-
eum' si Christos aiertat Iloua". Mare
plul,ceia'ce de. a1tfel pururea face e1, n<;lemnaridu-i,
94 OMiLlA VIII
cuexemplul lui Christos, Caud 01 cuvan-
tul "para It a aratat'o ca pe nn fapt mic, dar de
data ce aduee pe Uhristos de exem.plu. ue-a eonvins
cil. chiar de am avea de acuzat pe alW pentru fapte
nlat1, tr'ebue ier-ta, CaG! 6xpresiunea. "precuu'l
,
.L.A.""''''''' .L..L..L\..oI..LU ............. vall aV\Jt. vu ....., 4. l.",? !.L.l.lJ.J.. .",LJ. ' " .... v_ 'V'-AI
a pus pe Christos la mijloe, odata en el a introdus
teate aeestea.Uaca suntem pentru lucrud
mari sau mici, chiar de suntem noi marL iara aceia
miei, chiar de ar urma ca ii sa ne insulte dupil:
aceasta; noi sa ie,rtam , sa. punem chiar sufie:..
tnl nostru pentru danE,'ii, pentru eil expresiunea 1,pre-
cunl" 0 cere aceasta. Si inca nu trebne a njunge nll-
mai pana lamoarte peritru ci daca se poate
dnpa aceasta chiaro
"lara. peste toate 'acestea -lntru dragos-te, care
, 1 """ .............." "
e::ne legaLura savar?lI'Cl" (vers.. 14)'- Ai VtlzUt ca
<iceasta 0 spune e1 ?Findca este posibiI de a ierta, fara
insa a $i inbi, trebue a fili iubl, zice, arata eu mo-
dul acesta calea princare se poate ierta. Caci este
posibil de a fi cineva om bun f:?i bland, si smerit, si
lndelung rabdand, f?i totu:;;i sanu iubeasca. De acec'a
chiar din inceput pune expreslunea "miiostivirea
indurarilor" in ouxe S8 cnprinde f?i illbirea, f?i mila.
"Peste toate acestea, zice, intru drag.oste) care
este legatura savar1?irei" (perfectiunei morale) . Ceia
ce a spune aici, este in totuL adevarat; pentru
ca daca lipse$te dragost.ea, toate celeialte nu sunt de
Dici un folos, fili iute se discompun. Pc toate celelalte
numai dragostea Ie cimenteaza; dar ,dra-
gostea, orice bun ai vOl nueste nimic, ' caci
totul se petrece aiGi ceea-ce se petrece
ell corabia. clici oricat de mari arfi uneltele oi, daca
nu va avea in timp $i legatura
nu va fi de nici un 'folos. Tota$a esle f?i eu casa, caci
daca in trupul ei nu vor fi paiante, oricatde .mari
vor fi peretii, ja nimic nu folosesc, fiind-ca lipsesc le-
gaturile necesare. Ori ce calitilti bune ar avea cine:va,
t()ate sunt nefolositoare, daMlipse$tedrag()stea. Apos-
tolul huazis dragostea e'ste vai'ful sall inceputul
OMILlA VIII
95,
si s[i.rsitnl tnturor,ci num,li c;l ea este mai mare de
cat toate celelalte, ca este legaturacare Ie
pece!elalte, $i ca ea este mai
Varful, san capatul unul Iucru, cre::;;tetu} z!(?and,
1:11 sens figurativ, In5ea,mna intensmuea mu-
pe cand legatllra clra.g' 0 '3 t,ei_ rfHl-
- ,\tt10 .. pev __
precum tU1C strans 8i .. ;;=- ;.;::.:...t.1u:...1.':"'C
' 1
"f;3i racea 1m Dumnezeu se dar?laSCa
intrll inimele voastre, la care f?lchematl suntetl
intr'un trup, multamitori. va faceti:' (vcrs. 15).
Pacea lui Dumnezeu, aceea"numal este care llltepene!?te,
numai ea este sigura. Daca ai In pacea ome:
neasea, aceast,t lesDe Be c1i zolV:l, pe cand pacea
Dumnezeu niciodata. e1 3, SpUB 'prl?-
vot'ba dl'acroste, totusi iara$i vine 1a partlCulantatl.
Cad se ca sa' fie ' undeva dragoste ne.masurata,
. t . d" " L ' e l'" _,,,
to U!'?l HI acea' Clr,ag'0SLe Inar ' ::O<! i:LJ UU}!,a c ,!ut'y 1(\,l.(1.
de veste ca sil aeuze pe attul, si sa ajunga la lupte
zadarnice si la ura ' inversunata. ' N u, zic"e el, eu nu
voesc 0 astfel dedragoste'; nu voesc ca voi sil eerce-
tati cele ce s'au intamplat in treeut, ci precurn a f<1cut
Dumnezeu cu voi sa faeeti si voi)). Cum a facut
Dumuezeu? A voit numai, f?i deJa nOl n,imica n'a pri-
mit. Dar oare. ce inseamna "Pacea lUI Dllmnezeu
sa se daruiasca intru inimele voastre?" Daca
inauntrul tau, zice, se luptil doua idei, sa lafili a
predomina ideea de razbunare, oi id!'lea pace!. pe ex;
fie cineva insultat ne nedreptul; dm C:\,ceasta ll1sult",
nedreapta s'a nascut in cugetul sau doua idei: una
care 'i porunce$te de a se razbuna, ce3:l'altil. care
'i spunede a sufed insuUa, cu care ocaZ18
acesteidei se razboesc intre dansele. Daca atunCl pre-
domineaza pacea lui Dumnezeu, iata Col; idee
face ca sa triumfe, iara eealalta sa se cum
aceasta? Convingand ca Dumnezeu este pacea, f?1 ca e1
ne-a impacat pe noi. De altfet apostoluL nu arata ca
1) Nota. 'rextui grec zice: "K".C +1 SlPTl"Yj 'tOl) 0EOU EV
op.wv". Verbul uu inseamna .a,. daru'!, Cl. ,a
premii, a predomina, :a resplli.tl.' ,a dlrlJa,etc .. alla , ca
SHDSU\ este , urmlltorul: l)t pacea lut Dumnezcu ,sa
1iiineze iritru inimile voastre,)) (Trad,),
96
OMILIA \' III
lupta aeeas.ta ar fi un ]ucru simplu, ci chiar mare. Sa
nu predommeze ,mania, zice,nici cearta, ?i nioi pa,cea .
pentru ca pacea omeneasca vine sau re-
dill nu o. VPeSc a:ceasta, cI acea pice 0
pe, :lll-a EI a pus in cng'0tnlnoS,
I.aee ca.Jln f!3I de '3f' uuioode luptl
cel'2
rl
a.lt.e 1I1ei, idee este
LImp tot ea aeorda . premiu)):
. pune mijloc indemnul: ),La care.
chematl sun teW' , adeca 10 tru care sun teti .
A amintit bunurile izvorasc din pace
!a urma pare ea ar zice: ((Pentru aceasta te-a cheu'tat,
mtru aceasta te-a chemat, ca astfel ':sa arate ca premiul
e dem.n de De ce a f,1cut trupul un totul in-
I?l nedespart1t? Nu oare capacea sa prodomincze
Nu o:u'e ea ac! Sil., avem un mOLlY de in1pa-
Cl-ZIre. De Ge cu. suntem Un trup? 8i cum sllntem
uri!, trup ? Pentru pacea care predomineaza intre noi
suntern up trup, fiindca trupul esteun intrecr, de ,
aceea ne Impacam. , b ,
Dar de, ce oare n'a zis apostolul: Pace a lui Dum_
. sa. biruiasca, ci, "sa predomineze", adeca ea '
sa. fie aCela care s.a acorde premiul (oprJ.o;Uc'I:ro)? A facut'o
.prIll aeeasta maldemna de credintiL Ea (pac.ea lui
;:lU lasa ideea eea rea' sa se poata IlJpta
ea paua m fiue, Cl 0 doboara Ja 'pamant. Dara inca
l\ll numele de premiu, malta oare-cum pe auditor caci
daca s'ar acorda premiul 'ideei celei bune ori cat
s'ar rU!?ina ideea eea rea, 1a urmaDU este nici un 'folos.
De a!tfel. aceasta din urma !?tiind oil ori l\li ce ar face
. l!uar premiul; ori t;li cat s'ar
t;ll s ar mcerea sa ata;-e pe cealalta, nu va reu?l, !?i in
urma ea se va vedea silita a se
trage, -);;tllndu-le zic, toate acestea renunta de a S8
l:upta zadarnic. . , ,
. Bine a [aout apostolul, ca a adaos: .,Si
top faceti\', caei aceasta inseamna de' afi
Ollleva, cand el se poartade 0 potriva cu ceila.lti
dupa cum s'a aratat si Dumnezeu fata de el' a
c:\ alte cuvintestapanului, a se supo.ne lui, roartu-
:r:
1S1
capatat; chiar de l'ar insulta cineva, ehiar de
lar .1ovl.Aceasta 6Jql.resi,une. .foarte, ;
toare de sfiaIa, pentruca eel ee charul1ui
OMIUA "\ill!
Dumnezeu, od si ce ar patiml din partea aHuia, nu
cantil a se rl1zbuna, iara daca se razbuna, apoi . nu mJr-
turiseste acel char. TIU fim ca acel ce avea
de luat de la altnl una suta de dinari,ca sa nu auzim
"Sluga vlcle-anll" (Math. 18, .32), pentrucani-
' ink nn este ,ulai rau ca Af?a dar, eei ce
.sa re'zDLlna, lui ,Dllm-
riezeu:
par Oare de ee del a Ineeput s,postolul se
de cUrvie, - caci zicand: "Omorit,i maduHirile voas-
tre cele de imediat adaoga "curvia",
si aceasta 0 faceaproape pretutindeni in epistolele
sale? Pentruca aceast<1 patiml stapanet;,;te mai ou seamil
printre .oameni. Tp.esa}onicenilor scrii!l-
du1i. ce poate fr. mmunat, daca 1m Tlmoteul
scrii'nd Ii zice: "Pe tme curat te paze?te
Ci
(I Timotl1..
5, 22)? Si iara9i aiurea: "Cu . totii sa ca:utati a fi in
pace, i?{ cu, c'uratenie, fara ' de care nimeni nn va
. vedea pe Domnul
Ci
(Ebr. 12, H).
zioe, madularile voastre", caci ce
este mort, este urit la privire, scarbos dezgustator;
daca Ie omori, ele nu raman rooarte, ci se discompun
imediat, dupa cum se diseompune i?i trupul. Stinge,
deci, zice, oaldura din e1e, l?i nu va roai ramanea ninlic
mort. Gu aUe cuvinte arata, Cll un asemenea om face
ceea ce face !?i Chrlstos prin baea renal?terei. i?i bine
a zis e1 "cele de pe pamant", pentru oa aici raman,
aici se discompun, $i inca eu mult mai tare decat
madularele trupulur.-l\.sa ea nu atat corpul este de pe
pamant, pe cat este de' pamantesc pacatul, caei corpul
cateodata se arata i?i frumos, pe cand paeatul nici-
odatiL corpului poftesc totdeauna cele de
pe pamant. Dap,a ochiul este de acest fel, nu va vedea
cele din ceruri; tot i?i eu auzuJ, eu pipai tul, i?i 0U
orioe madular ai voi sa spui. Ochiul vede corpuri, l?i
frumusete, si bani: de acestea e1 se ineanta, dar toate
aoestea sunt pama,nte:;;ti. Auzul se moiese9te 1a canta-
rea din ehitara, saudin naL sau 1a anzirea vorbelor
murdare; insa toate acestea sunt pepamant. Deci,
dupa ceapostolu1 i-a pus sus 1anga tronul lui Dum-
nezeu, Ii zice: "Omoriti madularile voastre cele
de pe pament", pentru . oa nu se ' poate' sta - l<lnga
74431 7
OMILfA VII!
acel tron cu aceste madulari; Bn se poate sta aeoIo,
spre a fa..c.e tre?ue. Aeest Jut deei, este mai
de celalalt, caOl. aur, dupa cum
"Oa se cade strlCaclOsulm acestuia sa, se
1mb!ace intru nestricaciune" (1. Corinth. 15, 53)
pe cand iutul acesta al pal':Lului nu poate sa se schimbe;

Dc aceea nici n'a zit> apostolul din 'IJamant ei cele
d t" ' "
, e pe pan;an ' . .! caei s'ar putea ('a aeestea Sit nu fie
de pe p!imant. trupului sunt de necesitate'
pe p,e eand aceleanu sunt silite de a sta pe
pamant. yCapet ex. at;zul nn asenlta nirnie din cele
de pe pan:au.t, Cl. numal ceJe din ecruri; cand oehiul
nu :vede l1l!yllC dm ?ele de aiei, ei 1111mai nele de sus,
apm nn este pe pama,nt; cand gura nu
A
mm1c
pamantesc, ea atund un oste pc pamant .
cand mana un face nimio din cele role ea nu este
In eel.". A{3easta a Zi8'0 t?i Ul;ristos: Daca
... ".,,,1 4. ___ ___ '"1 . _ .... "
lit. uel aroptte scan dailzeaza adeoa daca
veZI "scoate-l pe el") adeoa c'Qgetul eel
Mle ml se pare eil necuravia, patima, pofta eea rea,
tlUI.t acela;:: lueru, adecacnrvia, iara apostolul prin toate
aceste voe;::te sa ne abata de acea patima urita. Si in
patirnrL rea, caei dupa' cum
"L LtjJUJ. t>Ulera ete fngun, sau este runit, tot asa este
en aceasta patima. Si n'a zis departati-Ie "1'
t 1" , ","
,'1- , meat sa un rnai poalu invia la Sl 'le'-
t 1 " " ,., "
pa .. a.l-.e . Ceea.-ce este mort, noi i'udepartam (lela
nOlA; de umflaturile ce ar fi pe trup Ie seoatem Ri
Ie oarE'ce corpul lor este mort
daca A Ie tal nefimd moarte, atunci prieinue$te
pe ?aea sunt, moarte, nil simti nimic. Tot ai?a sf
ea:A fac necurat sufletu], 9
i
'1' transform'a,
elm. nemuntor 111 eeva supus schimbarilor t;li prefa-
ceriior. .
,_ ".Slujirea idoHlor". Am vorhit de l11ulte ori, oil
lacomla tot un:: eu slujirea idoIiIor,pentrnca in
ea cele ee tIranisesc mai mult nearoul omenesc
acestea sunt: lacomia, desfraul f?i pofta cearea, care
toate 1a un loe sunt egale ell idololatria. "Pelltru care
O\lILlA VII! !J9
:zice, vine mama lui Dumnezeu peste fiii neas-
cultlirei". I-I nume:;;te fiii neascultarei, lipsindu-l de
iertare, $i aratand cit se gasesc 'In asemenea, d.e
JetH,din cauza neaseultarei lor. "Intru care VOl,
.zice, ati, urnblat ins3. acum v'ati conVlllS.
Arata.;, Bjci, ea f:?i. ii se
aCLln1 .l-.epadati-le ,\Toi.acel_Ba_ toate,
mania, iutimea, ra.utatea, hula, cuvantul de ru-
oele proaste e1 lenume:;;te .patimi 9i
huHi., dnpa cum si rautatea 0 scoate din martie, caci
.asa obisnueste el: adeca din unele seoate pe altele.
rea se' exp'rima, tot asupra aoestei ehestiuni, intr'un
mod mai ooncis, zicand: "Gs.ci unul altuia suntelYl
maduHiri (( (Efes. 4, 25), astfel ca e1 face pe oameni
ea ereatori ai lor, cari primesc pe unul, :;;i resping
pe aUn!. A spus ncolo despre madularile lui, aici Yusa
de totul In-generaL A inima lui" a
Bpns' dema.nie, de gura, de hnH\, oehi, cur vie, lacomie,
mani si .,' picioare, minciuna, cl1get si de min tea ace a
veche. 'Dintre acestedoua chipuri,' zice, unrnai nnul
oeste care poarta chipul imparatesc, acel allui Christos)).
.Mie mi se pare ca aeeia la eare faoe aluziune aposto-
luI, sunt mai su seama cei dintre gint;i. Dupa cum
. 'pamantlll $i-a pierdut forma sa de mai 'nainte--fiind
atunei 0 rriasa de nasip,-iara mai pe urma devine de
.aur, si dup,l cum lana, ori :;;i ce fel ar fl, i:;;i ia alta
fata, iara pe cea dinainte 0 ascmide,-tot a::;;a f;li oel
eredincios."8uferind, ziee, unul pe altul". A aratat
este drept: ((Sufere pe aeela, zice, :;;i aeela sa
te sufere pe Unei), eeea-ee zice fill in epistoHi catre
Galateni: )) Furtutisareina unul altuia" (Galat. 6,2).
"f?i mu1tamitori va faceti". Mai eu seama aceasta
0 pretinde peste tot looul, ead aceasta si este capitalul
tuturor bunurilor. '
I) Sa mu1tamim deci intru toate f;li pentru toate,
eaei aceasta este adevarata multamire. A multi1ml lui
Oumnezeu eand prosperam, nu' este vr'nn Incru rriare,
" '
. ') Partea morala:-Despre multamirea in toate, Ju cale
;neplacute. Noi trebuie a ne refugia la 1 Dumnezeu, de acolo
a invoca ajutor, iara nu sa cauiam ajutor de la vrajitoi'i ,?ibabe.
(Veron.). .
100 OMILIA VIIl
pentruca inse9i firea lucrurj]or ne impinge spre a-
ceasta. Insa: a'i multami cann suntemln mai mari
pr.imejdii, 0e ad.mirat. Cand noi
lUi Dumne:;;eu, m acelea pentru .
se i?1 hulesci prrveste la cata filQsotie
am aJuns: lo,taiu, eit pl'in a9castaam .brrcurat pe DurD.-
ell am rU$lha:t pe diayblul,al treilea
ea :r,:u J"?deeat i1?-ii'u nimi<? fapt.ul petrecuf, 9i' cu
cuya.nt c,!- tu.- - eJiltl 9i Dumnezeu 'F . taie
scarl:a .. departeaza. Dardaea tu te des-
curajezl.91 hu1ef?tl, dlavolul .este de f?i face ,arieE')
voefilte, lara Dumnezeu care este hulit te paraseste si
acelafil timp neeazu1 se prelungeste ;-pe cand' dac'{j,
it de tine: pel/tru eli.
.:;;efilte m planurlle sale, rara ' Dumnezeu . nind einstit te
cinst! in sehimb mai multo De altfel este stiut de toti
car.e lui Dumnezeu pentru relele
ce .. mtampmat, nn srmte rele. Sufltltul unui ast-
<t:J.e om se de acestea ea de :q.i9te succese
ca$-Llgate, are coni?tllIita vesela, se malldreste la lau-
e!, 9i in .astfel de suflet vesel 'nu poate fi
trl st :;;1 posomorrt lllClOdata. Acolo odata cu nenoro-
?irea, vine t;;i pe C'andaici 11
Incl?;nuneaza 911 lauda. NlmIe nu poate fi mai sfint
ca 11mba aceea, care lui Dumnezeu penlru
cel e neplacute. 0 astfel dellmba eu nimie nu este mai
_ pEl jos de A limba marlirilor, de. aceea i?i ea ;;i
aceea se mcuneaza. Pentru ca S1 aceasta hmba a fost
silita de caHi.u (diavol) ca sa se' lepede de Dumnezeu
sa'1. huliasea, pentruca t;;i aici s'a incereat diavolul
cu ca f'a 0 momeasea 5i sa 0 in-
i tuneee cu fel de fel de nemultamiri, inEa n'a folosit
nimic.
Deei, sufe!,i. dure.rile $j multilmei?ti lui Dnm-
nezeu, te-al mvredmclt d-eeununa muceniei. Copilul
taue5te bolnav :pol1;te,$5 lui Dumnezeu
pentru aceasta? E1 bme, m aeeasta multamire sta
: cununa. Oe dUrer'e poate fi mai mare d'ecat aceasta?
totu9i aceasta, durere nu t13 poate sjli nici macar de
a seoate un Cllvant amarit din limba tao Poate ell a
murit. .tau. f?i tu totu9i ii multi1mei?ti? Aidevenit
atunc! filca 1m Ci1ci.
9
i e1, daca nucu propria
sa mana a sacr!fieat, nu s'a scarbitcandis'a
cerutde a sacrrfica. pe fiU1 silu, ceea-ce este de opotriva.
O'lIlLlA Vlll
10t
El nu s'a intristat luandu-i-se inapoi darulce'i acor-
dase . D.umnezeu. . . .
- ' . Poate ca copilul iarii$i s'a fill tu lil!
1a gat hartiuti babe:;;tl? El bme, f,tpql
seva ealcnla -Cit 0 jertfa, caci ai jerfit . pe (joplIul tau
vointei Ci:ici ce este, daca t08"!e
fainsest) la Ilitnic; 'of tune: numal "do lll7
'? $i veuA toaie aeestea f?st 9.
L
sunt inca feme!; care dau 1a
zicancl ea fo10ses0 vraJrJe Rl descantlCele, fill mal oe
grab . poate Ca vada ?opilul mort, deca!
sa fie lmpredecata aceasta ldololatne .. deC:
1
acea baba care descanta fa.ee Vrajl, tie copl1uJm,
ba'rbatului fie femeei sau altuia dintre eei iubiti - este
idololatra 'tot asa idololatra este :;;i aeeea ce a chi err: at'o,
pentruca ' ea" ar fi jertfit ido1110r, claea treb.ma
jertfeasca, a. A cele
pentru ca nnele hartmvl ulart}-ate deg8,tul un"" - - .
oricat de mult ar filosofa Cel ce se pronta dm
nimieuri. zicand ca noi invocam pe Dumnezeu, ;;1 nl-
rolc 'alta' nn facem, ea este
aeea babu si altele de acest fel - mmle alta nu sun t
decat credineioasa?
semnul sfintei cruci zi: aceasta arO?l1 am, numal;
aeeasta 'mi este doctoria, altceva nu ;;tlu)). Spune-ill1
te roO': dac:t ar VeD! doetor-ul, 1'?i in 1013 sa prescrie
e1 ar deseanta, oare l'am mat Dumi doctor?
Nieideeum, pentruca nu
nuite in. mediciniL Tot a$a :;>1 III cazul de fata,_
numai cele ale nu Ie vedem. .
'fasi adaoo-,'1 in clesd'i.ntece\e lor l1mne de raun, f;'l In.
fine a fJ.ce multe ins elaciuni de aces tea. .
Ei bine, iata 0 spun i?i va previn pe toate, efi dac[l
se va mai deseoperi cineva facan.d ?-e aces tea., fiAe
ar lega hartiuF la gatul boln:wulul, he -ca ar descanta,
fie in fine ori-si-ce din acesta murdar, .un .
voiu mat de 1013. Dar ee, zici tu, sa moara .co- i
pilul? Daea' el traiei?te in urlJ?-a [tCestora, .atunCl
murit dar daea. fa.ra acele .descantece a munt-, atunci
Acum cand tu vezi pe fiul tan ducandu-se la
curve doresti ca s:1'1 Inghita pamantul de viu, zlci:
ce da'ca ?}).' i?i canf! ii, vezi.
duief?te in mantuirea 1m, voeE?tl sa 1; VIl!-? Nu
ai auzit pe Christos, care zice: )) Ome va plerde
102
OMILIA VIII
-------- - ,-- ,
sufietul sau... il va afia pe el, si cine va vrea
sif1 pe (Math. 16, 25)?
CreZl tu celor Zlse aICI, sau ca poate Ie consideri
mithuri? Spune-mi, te TOg: daca Cineva spune
?_u copi}ulin te.mplnlidoli!or, va tr:)})), o[\rc ai pr-:imi?'
Nu, ZlC1 tU. $1 de co"( (Pentru ca aco10 il vur
idolo]a;trisp:?p., TJO cane aici
e8te.
.B
ste
dlayollC:1, ca sa astupe rata-
. CI!:88; . cea ctravltoare sa odce inmiere.:-
Fundca nu poate sa momeasca 'pEi -alta: -cale; ' it apridtt
pe aceas!a a dintecelor ii'i a atiii'oarelor atan18,te
1a gat. Cu. chlpul acesta crucea se necinste9te, iara
zgardele 9
1
descantecele sunt cinstite' Christbs este-
defaimat, iara in locu-i este introdusa bab:1 beata S1
vtaina crei?ti,neascit . este c<11cat:l in pi-
Clqare, lara ratacuea $1 lDgelacmnea dlavolu1ui d[mtui ese.,
(($l pentru ce Dumn'ezeu, zici\ l1ti cearta pe eei ee' cauta
"'n aseme-' 1 ' 0;, r. 1. ' , .
1. "., " . nea .. ..fJo - mUl..,e Or] a. certat._
TIU te-a CODVln8
1
.-1ara 1a -urrnu I-n rflta-
eire, dupa cum i?i ziee ferieitul Pavel:
Dumnezeu intru miute neiscusita' a face ce
, .
nu se 1, 28). fapte nu Ie-fir
putea sufen mOl chlar un Elm, care are minte, Se
cil odata era in uil, demagog, care purta
m gat asemeneazgarde, ea lOtr una din zile vazandu-l
ftlosof,- dascalul lui, -l'a infrun tat, in drumul mare_
1'<1 dojenit, l'a mUE;;cat cu vorbele 9i 1'a ridiculizat. '
_. de prost gasim noi fatil de morala f?i
incaL am ajuns a orede' in,
ase!llenea. mmlCun. De. e.e nu sunt I$i asUiz i, zioi, de
ce vmdeca boalele Sl inviaza morW ? Insa te intreh
eu: ?e ce nn mai SUIlt i?i astazi de acei ce dispre-
t
uesc
PArezenta? Ce? Oare noi slujim lui Dumnezeu
Ca.nd. natura A se gasia. mai slaba
mal neputmclOas<1, eand trebma de a sadi credinta,
multi de astazi insa Dumnezeu nu m'ai
ca nOl sa depindem de asemenea minuni, ci s<i
fim gata spre rooarte. De ce, deci, te increzi in viata
prezenta? De CG cele viitoare nu 10 vezi? Pentru
prime1?ti chiar sa faei si idolo-;
eele din viata viitoare nu potisuferi
mel macar 0 lutrJstare? De aceea nu mai sunt astazi;
OMILlA "VIII 103
cari sa faea minuni, pentruci\ viata viitoare are
nie! 0 , valoare inaintea noast.n1, pentru ea nu iacem
nimie, pc caml pentrn viata de f.:qa nu.ne darn in
de a suferi brice. Ue voin zice apoi $1 de alt nZlllc,
cand ascn1enea baba adllc ca leac spllza,
sa rea ? - iaraf?i adnc pe baba vl'iljitoare h ll1lJ1oc--:---
Copilu1 a fost deochiat.) ziei.Cu caeste oe
ras ii'i rUi?i,?-os Iuer,?, Dar pAna eand <;n ase-
menea Pana eand en ascmen8a dracll, Cum
Sa rid rada de noi Elinii? Cum nune ia in Latne
de ioc, cand H spunem, cu puterea crucii mare?
Cum an sa creada ii, cand ne mtreblllDtand ase-
menea mijloace, de care ,?i clfttlt;iii rad? _ aeeea
a 1asat Durnnezeu doctori $i doct.orii? Dar flO? sa las
copilul sa. moari), zic!, daca ii. nu' l. pot vincleca? D a r
unde se duce copili:11 tan, nenor0cllule? La ce tHan se
duee? Spre c:lri demont pleac[t de Oar.e.nu se
duee la cer ? Oare im se duce If\. sUlpa.nm sau ( iJe ce
pHl.nai? De ee te Vfl iti ? De ee iele::;Li pe eo-
b ,.., ...
pilul tall n1ni D1ult rlecat po sli"l..panul ?Oare 1'11.1 ClO el ;]1
copilul? Ue ee ei?1i ?at:ul muIt
deeatpe cel cel'a daruit? Dar suntslab, zlC2, illl se zgu-
duie eele dinaunt.ru ale mel e. Pune insa, ll1 lata acestor
frica de f)umnezeu., pentrue.1\ dac<'t in re:
1e1e corporale ceea-ce este mal pnterml' seoate
astupa ceca-cPo este mal slab - en de ex.,
care astupfl efecte-Je olrnvei - en alat
x'elele spiritll1lli frica de Dumnezeu alunga inca :;;2
8upararea.Poate ell copEn 1 era frumos? Dar nu Vft tl
fost mai frtnIlos de eat Isaac, Era poate 11n1]l na;,:;cut al
tau? Si acela a fast unul naseut. Vai m'ISCl1t 1<1 bil.tra-
nete? Siac.ela a fost naseut de Sara la batranete. Poa,to
cil 'era 'drAgut? Dar nu va fi fost mai
MOisi, nu vaH fost mai frumos cleca.t a.eeb, i<lP.t, pentru
care a atrasasupra-i privirea fetei lui Faraon - aceasta
s'a. petrecut in aeen varsta frng-eda, 11u s,? e
inca bine preciza frumusetea $i
-1?i cu ,tORte W-l acel .copII mblt panntll
aruncilt In apa NllulUl. , fu veZl uncle zaee c
A
oplll1.,
'in marma,nt, S1 te duei ]a mormfi.nt.cand VI'm,
cand parintli aeeluia nn $tiau cari din din
apa. il vor Poate ;r?oate croco?lln, pc;,.ate alt
monstru! 8i acestea au filcut 11 pe aceltlmp, cand Iln
stiau dp.!'ll)re impar;itia lui Dumnezeu, san despre
, . ,
104 ___ ----=-O:.M-ILIA VIII
invier.e. Poate cil nu era. cel al t<1u, f?i s'a
f?l dupa . mult;: altll dmamte. 1nsa nu ti s'a
0 nenorOClre atat de grozava f?i de dureroas<1 ca
!ob acela: care deodaUl .. . a l?ierdut. pe tott copiii; nu-
tl sa prabw;nt cas a asupra 1m,. nu era la masa 'printre
cej Dl't fost mal dinainte vestite ueno-
rO.DU'li6. Poate oa Bra copEnl ta'u iubit de tine? Nu. a
fast 1n8a mai iubit decat 10sif, eelmaneat de tiara
dupa spusa fratilor lui -'-'-' si eu toateacestea a sufe:dt
tatai Sall Jacob' acea nenorocire, 8i a snferit inca 8i
aceasta .. A plan.s, nu a necinstit, ,a jelit,
msa nu s'a desnada]dUlt, Cl a aJuns numai pana la ro-
stirea acestor cuvinte: "Iosif nueste, Simion nu
este, r;>ipe Beniamin sa'lluati?Asupra mea au fost
toate aeestea (( (Facer. 43, 36). Ai V3Zut cum cruzimea
aceliea l'a sa dispretuiasca copiii lui?
91 mamtea ta nil are atata putere macar frica de Dum.-
nezeu, pe cat a avut'o foametea asupra lui Iaoob?
Plangi, eu nu te impiedio, tOSa sa nu zici nimic de hula
9i nici sa faci ceva caro ar defaima numole lui Dum-
nezeu, Od si ce fel ar fi f03t fiul tau nu a fost de
. ca, Abel, 9i nici n,:,t avut moartea aceluia,
tU91 mm10 de ace3t fel n '", spas Adam, desi nenorocirea
aceea a fost foarte dureroasl, caci Abel 'a fost omorit
de chiar fra.tele sin, Dar mi-am adus aminte si de aiti
ucigasi, precum de 8xemplu de Abcsalolh care a
ucis pe i'rittele sau cel intaill nascut Amnon (Cart. It
I;np.: cap. 13\ iara Itnparatul, care pe copil,
s a. PUSA cenu::,;a pe cap, dar n'a
mel vraJltori, mCl deseant:1tori, def?i erau pe
atunCl -- dupi:t cum 0 dovede'7te Saul, - ci a rugat cal-
duros pe Dumnezeu.
Aceasta f<1 i?i tu: ceca-ce a facut dreptul acela fa
i?i tn. Caud iti moare copilul, zi E?i tu aceleas-i cuvin'te :
"Eu ma voiu duce la dansul, iara nu et va venl
la mine" (II Imp. 12, 23). Aceasta este filosofie ade-
este iubire parinteasra. Ori-
a; lU.b\t. tupe Tcopllul tau,. nu l:ai iubit insa
pe ?at m.:nt e1. Dragostea 1$1 patlmn catra. mum a
c?pIIulU.l. era, din fericit, de91 ea era
dmtr.e VOl ea copm tie imparta!?esc de
ce parmtele 0 are catrii muma care 'i-a'nascut.
Atat de mare era clragostea lui catracopil, incat ill\li
105
______ __ ___________
aenzau chiar e1 Insa a inultamit lui Dumnezeu. Ce erezi
eil a suferit Rebeca, di,nd 'a vazut ea 1acob este ame-'
nintat de fratele lui? ea n'a
p!'lMrba,t" m l'!'\, rug{it !'\, Re departa de e1.. Cane.. tu
snfed vt\; supam,re -de .. acestea, celelalte
Q11 niHl Ii V1ai. lr.lat'i deeat ace as tn" i;li vei afla 0 mare
:6i. oopiida, in sine,-ti: "Dar daca ar Ii
inrazboin ?Daca ar fi murit in flacari ?" Gand nOl, on
ce yom -patiml, ne vomgandi la alte .eu mult
maimari dedit ale noastre, yom avea de a1OI0
incurajare. Noi atunci pururea avem in veder.e eel
De au patimit, :;;i ne mangaem, de9i l'$t .1'101 am
avut patimi tot de grele, sau poate t;l1.ID3;1 grele.
Asa S1 Pavel iodeamna, eand zice: "Inca nu atl statut
pina' la sange, impotriya, pacatului
(Ebr, 12,4), f?l iariif?i: ,,Ispita pe voi nn v'a aJuus,
fara numai. omeneasdl" (1. Corinth, .10, 13).
am patim'i, daci1 lloi pun em inaintea. noastril cele
rele ce am patimit alta data -- 9i de slgur oil vom gasl
multo -- yom fi rermnoscatori lui Dumnezeu.
Ded iubitilor, s:1 mnltamim pentru t::late, 9
i
in
toatc caci nnmai a9a vor inceta
noastre snfletesti, $i yom vietui 'intru slava 1m Dum-
ne1(e1.}, ne v'Om 'invrednicl'
duite nona. Crtrora fie ell totn 3; ne lllvredmcl, prln
oharul F;l i filantropia Domnului nostrn Usus Christ,os,
caruia imprenOlt cu Tlltal :;;i cu Sf. Duch,. se.
slava. stapanirea cinstea, acum l)ururea m vecH
ve()ilor. Amin.
OMILIA. IX
Cuvantul lui Christos sa locuiasca intru
voi bogat intru toata intelepeiunea,
r;>i inteleptinclu-va pe :oi
eu laude, i?i cn eantan ?har
cantand intru inimile voastre Domnulm. f?l tot
orice faceti eu euvantul sau eu luerul, toate
intru numele Domnului Iisus, multamind lui
Dumnezeu $i Tatal prin el" (Cap. 3, 16. 17).
10G
OMILIA IX
----.
. D.upa ce i-a sfc1tuit 'ca sa fie aratan-
du-h f?l calea, dupa cum am spus in convorbirea din
nainte, aici vinef?i Ii spune: "Cuvantullui Christos
sa voi bogat"-, f?i nu numai in
cOI:ve:rbrre, 91. In alta mai dinainte .. Eli aill-SpUt;, .ell
patl,mmd .n0l ceva, sa_ ne gar!dim la CAi .1") aE p;1timit
P0!:1L6 _rnul noL 1?i aU __ ("!ii0111ll1
aspre sa. llu1tamim lui Dunmczc;u, ua 8il
nu de. acelea, - dar apostolul ce zice?
"Cu vantul 1m Cbrlstos locuiasea intru voii<
adeca d?g'?lele., s.fa.tuirea, dupa care
nu este mmIe, f?l mCl bunurile ei nu merita
vr 0 DaGa, acestea Ie stim, nu yom fi biruiti
de ni:j.o imprejurare neplacuta: "Sa loeuiasea,
nu. CUll': s'ar intampla, ci en muIt:1 pri-
sosll1ja. VOl din Jume, si aveti
sub mgrlJlrea voastra feuwi si copii oJ si VOLla ,.:s
-n ' 1 '.' -. ' " <.
fA H, Clt,l scrlpLuriJe, nuoum s'ar' intarnpla,
eJ Incfl ell multa ... a Caoi dnoa Ol1111 , . p-l buer';);
poate incerr;e 0A mare pierdere S1
!,e Imbogatef?te dogmelefilosofiei poate
sa nn numa! foamea::;;i saracia, r;i inca si alte
eu mult mai u,?or . acelea. Caci 'ar;o]0,
de nec.esl;ate ca eel ce a fost odmlOara bog-at, sa fie
cereetat paguba ce a avut, f?i sa i se imputineze
av.eeea, f?l daetl i s'ar intamp1a mai de lTIuIte
flU ar sil se restabileasca In averea
dmtalU, -:- cand aHll nu este fiindca chiat'cand
de a cleo pc care nn Ie voim;
nOlo 11\1 numc elm judeeata saniHoasa, sau
!llal b.me ZIS dm faeultati1e gtnc1irei, ci acestea raman
lr:t nOI pentru. 9.i tu prive$te acum
ClUnca aeestm fenelt, caOl e1 n'a zis ea "cuvantul Jui
sa fiR Intru voi" instl ee? "sa loeuiasca intru
VOl" $i inca nu cum s'ar brodl ci eu imbelsuO'al'e"
I t
''', b .
A " 11. ru toata intelepciunea invatandu-va si
pre voi. 111i?i-va:'. Sub numele de
e1. vlrtutea, precum de ex. sme-
renl<L este 0 v1rtnte, eleimosina este 0 virtute si altele
de acest reI, _ se 111]111es(', pe eand cele ' c'ontrare
sum rezultate lipsa de intelepcillne, sau din prostie,
ea de ex. crUZlmea care nu este rezultafa decat din
OMILIA . IX 107
lipsa de minte. De aeeea, de multe ori e1 Pi'i-
catu1 in general nebunie, dupit cum zice Profetul:
"Zis-a eel nebun intru inima sa., HU estfl Dnm-
nezeu", :;;i "Imputitu-s'au 9i au putrezit
raneie me1e de catrii tata nebuniei mele" (ps. 10,
91 in adev-ar, ce poate tl 111ai proste.sc.dec'at
na, se inllaine SCUI11pe, iara pe
lui sa-i priveasca goli? Sa ::;;i :-"1 cani,
iar pe cel ee poarra in e1 chipu11ui Dumnezeu sa'11ase
flamand? Cepoate fi mai prostesc, deeM ca cine-va sa
creada in mod simplu cil luerurile omenef?ti sunt nimic,
iara de fapt el sealipe$te de ele, ca de ni$te lueruri
nemuritoare? Dupa cum deei, nimeni nn poate fi mai
fara de minte ca acesta, tot af?a nu este nimeni mai
intelept ca eel ce savarE;leE;lte fapte Dune. C;lci prive:;;te
cum el e3te plin de I.ntelepciune: imparta$eE;lte pe
altii din ceea-ce are, este milostiv, eSle filai1trop. E1
est.eeOffillnrL tutnlor} ea"v8Joa,rea,
banilor l1U este de11imi<3, $i trebue sa crute rnai
de grab corpnriie altora, Clecat banii ce-i are. Gel ee
dispretueste slava, este ihtru tot. inte-lept,- t-ll fluno:;u;;le
luerurile 'omene:;;ti. lucnirilor: dumnezee:;;ti
si omenesti esto 0 adevaratafilosofie. El f3tie prin ur-
mare e<1' acostea sunt omenesti, iar:1 acelea dumne-
zeesti. $i de aeeea fLlge de acestea $i face pe acelea.
Stie totodata a si multami lui Dunmezen intru toate,
ia,ra viata de fatli nu 0 pretueste intru nimie. De aceea,
niei nu 'se ineanta 1a eder'ea aurului celni mult,f?i nici
nu se intristeaz::t de imprejurari cont-rare.
lata de ce este absolut trebuitoare CUtlo$tinta
telor seriptu.ri. PentrLl aceastc't lnsa, TIU al
nevoe ;.:i niei nu astepta alt daseal, a.i acoloeuvin-
tele lui Dumnezell: Nimeni nu te va invata atat de bine
ea acelea. Dasealul prlma,ntese dese-ori esle urit din
caUZe" sTavei desarte si a zavist,iei lui. Auziti, va, l'Og,
toti mllritorii, 13i 'proeurati-va sfinte, medicamen-
tele sufletului. Daea nu voiti nimie alt, eel putin pro-
eurati-va NOlll Testament, Apostollll, Faptele Aposto-
1ilnr,' Evang-heliile, ea sa 1e aveti dascaji 111 permanenta.
De vei avea vro-o suparare, canta in e1 (N. T.) ea 'in-
tr'un depoiit de medicamente, ia de aco10 mangaerea
In sufednta ee ai. Daca ai vr'o paguba, daca s'a in-
ta.mplat vr'o moarte, sau vr'b pierdere a unuia cUntre
108 OMILlA IX
ai tai, eaula iLl e1, fji 10e;1 uu numai sa oi siiiet:
de aco1o totul E,'i sa Ie ai in cugetul tau. A(leasta este
cauza tutuior releior, de a nu cunoa;;te sf. scripturi.
Plecam la. razboiu fi:'ira arme, f?i cum. vom putea
'teferi? Este de dorit de a putea scapa chiar
,!5U ee . a.VItn, dar inca ' s? ne mai garidim la
${;'a:pare, 'Garlcl iyict flU -Ie a:veni t
' Nil aruncati totui asupra noastnl; sunteti oi cu-
nu neouvant<itoarc. fiinti logice
f?i nu nelogice. Multe vil ingJ.cluie ;;i voua Pavel. Cei
ce ipvata, nu stau ve;;nic la inviHiHura, fiindca nu VOl'
rnai inv'ata niciodatiL Daca vei inv,lta veii'nic, lliciodata
nu vei sii. Daca vei iovata iotr1una, oiciodata nu
vei ajung:e sa aprofundezi ce'ea-ce a.i ci numai
atunci vei sti cu adevarat, cand vei invata tu pe altui.
Oare cei ce invata meii'te:;lUguri nu stall ;ummite tim-
A.stfel deci, noi cu hotarim timpul'
aml lJ.1 it ppntru $1 daca cineva ve;;nie,
e 0 ':vie dovada ca nu stie nimic. Aceasta. huhl a arun-
cat' o Uumoezeu prin gura Proroeului: "Voi
ce va. purtati din panteee inva.tati din pruncie
pana la batranete(/ (Is. 46, 3. 4). Daei:i, nu ati fi af?-'
teptat in totdeauna aeeasta, nu s'ar fi intors indclrat
totu!. Daca ar fi eu putinta ca cei sa inve{;8 ii'i
ii pe ar fi progresat' lucru1 nostru, ar fi dat in va-
tatura altora, f?i astfel ni-ar fi venit nou;l in ajutor.
Spune-mi, daca cineva s'ctr duce 1a un clascal, apoi ar
ramanea acolo timp lndelungat spre a literile alfa-
betului,oan'\ prin aceasta n'ar aduee 0 prea mare ingreu-
iare dascalului? Pana cand sa. Vel tot vorbim despre via{;il ?
Pe timpul Apostoli1or nu era e;i illtr'una dela
cei deja ii'i ace$tia inlocuiau pe das-
calii lor in inva.tarea aItora. Numai a$a au putut apos-
toUi sa perindeze 1umea intreaga, fiinclca nn erdu
intr'un singur loco De catil invatatura. credeti voi eli
au nevoe fratii vO$tri cei de pe camp, cum casnicii
lor? Iosa yoi' rna pe loc eu pironit. Mai 'nainte
de ase gaS! caput in buna stare, e de prism; de a
vorbi de corp. Totul aruncati a,supra noastra. Voi ar
trebul nllmai ea sa, inv;1taF 'dein noi, insil. femeile f?i
copiii sa invete de1a voi: Voi totw;;i toate ]e l::"tBatiin
sarcina de aceea avem 0 mare greutate.
n1nva.tandu-va ;:;i Inteleptindu-va pe voi
OMILlA IX
t09
------
va eu psalmi, eu laude, eu eantari duhov-
RCHm i?i parte a 9i mu.lYlmi-
toare, pe care Pavel 0. arata cr,edi!1Ol0911?:., .F!wdca
uet.it"2a adnce oarecare. e foa.rte pl1C3,lsltoaf
e
,
",,1 istorie,ci 1a psalml, HI
,;, ... . ''{<.::uflA'!.ul'Ce1u5 Of. li -prODunta. 1;>1
U.l!..!...i.U __ ::.... ;..... "7' ... . ' , '" - - - "J ' .
iI11itllr.:l:' penesirnFte oboseala. "eu lanoe, zice,
cfl.lltari duhonicesti". Acum insa, copiii vOt?tri reei-
pde cantari satanicef?ti, . ca bu?atarii, :?i
'ceioevatarguiesc ca
iara clt pentru psalml 11 nu. f;ltm mOl ba
10C.:1 i'u.ptul acesta ar fi conslderat de rUii'lllOS nchcol.
8i de aitfei din psalmi noi scoatem Il!are filosofie,
8i llUIDai de aco10 putem seoate mantmr.ea de
cele multe. Din cauza aceasta toate rautatlle se tm de
dan9ii. In ce fel de pamant se de
fel -va Ii si rodu! ei; cia ea pamantul e ",arat
81 rodul -va fi In fel; daca elva fi dulce 91 !6
ras
, ase-
menea va 91 rodul. Tot aa I?i lnvaVltur.ile
om c a un lZvor, ' ca 0 sorgmte de bunun sau re1e, dupa
cum sunt ,si ele. . .
Illvati copilul tau: a Clan
sunt plini de filos<?fie, ma.l .ales Alll
(linnei , 10 pIT,::mv3 d:
rai O"asestl sfdtun chlar la lOceputul psalml-
lor' De aceea si ProfeLul de aiai, adeca dela
ciune, i:;;i ir.cepe psalmii, zicancl:
eal'e n'a nrnbla.t in sfatul fi'l mal
departe adaoga: "f;3i pe seaunul pierzatorilor 12- 'a
. 1?i iaraii'i: "N'am
taeiUl) el" "Defalmeaza-se malntea lUI
eel ee vielene:;;te, iara pe eei ee se tern de
Domnul ii maref?te" (Ps. 1, 1. 2, 25, 4. 14, 4),
to ate nu sunt decat sfaturi spre a fi in contact
eu cei bnni. 8i de acestea vei gasi aco]o multe. Vel
gasl sfatuiri date pentru pantecelui,
stflpanirea manei de furtlii'agurl, .. pentru desfranare,
pelltru a nu fi lacom, Poa bogatllle, ' s]ava f?l
de acest fe1, nu inseamna nimic. Cand tu Vel lO-
druma pe copil din varsta cea frageda spre .acestea,
putin cate putin il vei fili 1a alteIe mal 'nalt.e.
:pga]mii de acestea au, imnurIle deasemenea
110 OMILlA IX
in ele mmw. omenesc. Cand e1 va. invdta ceJe din psalmj,
atunfli va I7ti :;,;i imnuri, care sunt cantari dumnezeesti.
Putei'ile cele de sus imnuri iualta stapauului, iar I.m
cant:lri. ;,Nu este fr q moasu. lauda: in gura paca-
tosu1ui, ea nu f-lste d el a Domn ultrimis3 lui';
(Sirach, 15, 9) $i iarasi: "Oehii mel peHteeredin'--
!'"l..:: ..... nam;-: '--t" 1. .. I 1 .. ... t . -:-. . flon .._
. (tIl LUUI, ca -,--,- -,- cd "
(Ps. 6, '7) iarfl. :;;i : "Nu va looul in mi.llocul. easei
mele eel ce face "Gel
ee um bla iucalea tara prihanu., acela Lmi va.
sluj'l. mie" (Ibid.), - ca ii asigurati nn numa i Cl,l
prieteniisa nn S8 amesteee in fapte 'urlte, dar chiar
nici eli familiarii lor. Pentruca cele mai mnlte r ele vin de
c;1 noi punein i n contact copiii eu slugile. Daei
copiii, en toata dragostea ce oau din pcl rtea parintilor,
f?i ell toata ingrijirca deabi a pot fi'
- da!:" inca cana i i i ncredintam slugilor, care se
poarta eu daylilii ca eu nadlijdulnd a' i
faee mat bl aozi, dacaii vor tampi ?i'i VOl' [<t ee vicleni,
de nimic buni. lnaintea tuturo!:" celorlalte, aceasta sa
in c!:"e;;terea copiilor. ;,Iubit-am p e cei ee
lUbesc 1egea tn.", zice, $i deci si noi aceasta sa 0
cautl1m, I:?i pe astfel de oameni sa'iubim.
. Pentru ca copiii sa se intelePveasca, asculte pe
Prorocul care spune: "Oa mele s'an umpll1t
de ocari " CPs. 30, 8), f?i iara9i: nPierdut-ai dela tine
pe tot cel ce curvej t e" (Ps. 72, 27). Si cum ca tre"-
bue a stnpani pa,ntecele, auda-l pc dans'ul co spune:
"f?i iuea mancarea fiind in gun], lor; .. . a ueis
pe eei mai multiai lor" (Ps. 77, 34. 35). Cum ca
trebue a ne de bogatii, iata ce spune: "Bo-
gatia de ar curge, nu va: lipiti inima de 8a"
(ps. 61, 11), in privinta shivei: "Nu se va pogori
eu dansul slava lui'" (Ps; 48, 18). Cii. nu trebue a
ravni pe eei rai, ce spune: " Nu ravnl c elor ce
viclenesc, pizmul ce10r ee ftiC far5.delege"
(Ps. 36, In privinta tirani ei, iata ce zice: "Va zut-am
pe eel necurat prea inalta ndu-se 8i ridicandu-se
.cachedriiLivanului, treeut' iata uu era,
o:.nLlA IX 111
-----
$i l'arn eautat pe el, nu s'a aflat locul lui"
(Ps.36, 35, 36), Ca. to ate cele prezente nu trebne \1 Ie
bacra in seama : "Fericit-au ne I)Ol)orul,. ei3;ruia stint
o " .... l'
acestea: ferieit este popoI'ul, caruja; Domnul
6ste Dumnezeul lui" (Ps. 18). Cum cil este raS-
. ex L 1 , .' r> "
pl ata, lata ce sr,une: n JO, LU raSpIULe?Ll
dupa fapLeie lui ([ ; De ce el nu rasolatBst.B in fiecar e
zi: II Dumnezeu este judecator drept tare, in-
delung I'abdator f;3i neadueand manie -in toate
zilele (Ps. 7, 12). Cum nil umilinta este un ]ucru bUll :
"Doamne, zice, nu s'a inaltat inima mea " (Ps.
130, 1). De asernenea cil maudria - este un Iuceu rau:
"Pentru aceasta, i a cuprins, zice, mandria lor pana
in (Ps. 72, 6) \li iara:;; i: "Dumnezeu man-
'dr-ilor Ii sta impotr iva ", iarai?i: "Impart,it-a;
dat-a saracilor, dreptatea lui r a mi ne in v eac"
(Ps. 111., 9) .. De asemenea iatl cum lauda. pe offiul mi-
lostiv: "Bun este barbatul care se in dura \li im-
prumuteaza" (Ps. 111, 5). Si in fine vei gaS! in cartea
psalmilor muIte invataturi morale si pline de filosofie.
Ai?a de ex. cum este amenintat ceI. co .. cleve-
te9te pe aproapele sau: "Pe eel ce cleveteaintru
asouus pe veoinul Sall (( ziee, pe acela am gonit"
(Pf'. 100, 6).
- Care este imnul pe care'l inalta lui Dumnezeu
j:mterile cele de sus ? ImnuI acesta 11 cunose credinci0
9
ii.
Ce spun Cherubimii sus ?Ce Hpuneau Ingerii ? "Siava
intru cei de sus lui .Dumnezeu" (Luca, 2, 14). De
aceea dupa cantari Yin imnurile, ca ceva mai perfect..
"Gu psa1mi, zice, eu laude (imnuri) $i cu can-
taI'i duhovnicesti intru dar c antand intru inimjle
voastre DOJunu1ui " . Sau cll poate intelege aiei: cil
prin char v'a acordat acestea Dumnezem), sau lntru
cantari prin char, sau invavandu-va :;,;i indemnandu-va
intru char, sau cll poate prin char aveau toate aceste
daruri, sau ea. este 0 explicare, in loc de din char!)l
duchului. -
"Gantand, zice, fnt.I'u inimile voastre Dom-
nului", adeca nn simplu, din gura numai, ci cubl1gare
112 OMII.IA IX
de sarna, caci aceasta inseamna a canta 1ui Dumnezeu,
iara altminterea inseamna a canta aerului, unde vocea
5e in zadar. {(Nu canta pentru ochii lumei
zice, ci chiar io targ de . e!?ti, poti sa . eanti in sine-ti
lui Dumnezen, rara sa auda eineva, 11in(l-ca 1?i Moisi
af?3, seruga.:f',liBraal)zit, eacizice : "Oe strig i eatre
.. ,:-:inc" ? (Exod.H, 15), de si el nu striga, ci se ruga
eu voce strigatoare numai r'in rnintea sa, :pentru care
numai Dumnezeu a auzit. Nimic nn te impiedecifde.
a te ruga preumblandu-te, destul ca inima sa'ti fie sus:
"l?i oriee faeeti eu euvantul sau en luerul,
toate intru numele Domnului Iisus, muWimind
lui Dumnez eu Tatal prin el" (Vers. 17). Daca
noi facem as a, daca numele lui Christos este invocat
in fi:lptele lloastre, nimic necuviincios pu vom face,
nim.ic necurat. DacR mananci, daca beL daCR te insori,
daca calatoreE?ti, toate in fine intru nnmeJ e lui Dum-
n czeu sa 1e faci, adeQi1 invocandu-l pe e1 de ajutor.
l\1.ai ' nainte de orice lui sa te rogi, $i dupa aceea sa
incepi lucrul. sa'ti spun ceva? Ei bine, numele
lui pune-l inaintea ori-carei intreprinderi. De aceea . f?i
noi in epistolele noastre punem la ineeput l1umele
Dornnului nostru. Unde va fi numele lui Dlimnezeu,
toatesunt bune ferieite. Daea numele eonsuliJor
inspirii 'ioeredere in diferitele acte publtce;cu atat mai
mult numele lui Christos. Sau ca poate prin aceste
cuvinte ziee: toate sa Ie fili sit Ie dupa
Dumnezeu, $i nu introduceti pe ingerb>. Mananci? Mul-
turn.este lui Dumnezeu, 81 atunei, $i du pa aceasta. Te
eulei? Multl1mef?te lu.i Dumnezeu, f?i atunei, dupa
sculare. Te' duci in targ? Tot a:;;a fa. Nimic lumesc,
nimic pamantese. Toate -fa-Ie intru numele Domnului,
Ri toate vor merge dupa eaei ori ,?i unde
se va intrebuinta numele Domnului, total va progresa.
Daca nume1e lui scoate draci, alunga boale, apoi ell
atat mai mult va putea sa'ti fie deajutor in intreprinderi.
Daraoare ee inseam'na a face "eu euvantul, sau
eu lucrul"? Adeca, sau dorind, sau faeand. Asculta
cum Abraam a trimis pe sluga sa' Intru numele lui
Dumnezeu. cum David a ucis pe Goliath Intru Dumels
lui Dumnezeu . . Mare si minunateste numele lui. De-
. . . .- ' . . iili"" - c'. lara
asemenea,,?Lla.c.obtriillltaud .pe ',saLILa ... us _ . .
I X 113
Dumnezeul men sa va dee voua char inaintea
(Facer. 48, 14). eel ee face are Dum-
llezeu ea tovaraE?, E?i faril de dansul l1lmlC nu mdr;)z-
neRte . t't face . . Prin faptuJ ca , l'aI invoeat, l:ai ei?stit, ,?i

-Crdf.. rn ,Pi ttl," , . CtnJl f. 'j ul.
6S1.8 eilercJi1.t in a:iutor: esle chemat Tatti!, f?i
Tatiilui , mu1vl1!llef?ti 1\cestea sa a Ie
face, nunumal ('u vorna, Cl cn fapta ..
. Nimie nu este egal (:u numele .1m Dumnezeu;
acesta pretutindeni este minunat. "l"hr varsat este
numele tau" (Cant. Cant. 1, 2) ziee, a9a ca, eel ee
nume.ie lui, imediat se umple lllireazlna
bine rnirositoare. "Nimeni nu poate numl pe Domnul
IiSUR fara numai Intru Duehul sfint" (I Corinth
12, 'Dael:i tu zici. In numele Tatl1lui, a1 Fiului, ,?i
iiI Duchului sfiob> cu credintil, . totul a1 f:lcut. Astfel
nume]e acesta pronuntat in boale, este inspaimantMor.
De aceea diavolul pizlnuind cinstea ce ni s'a acordat
de Dumnezeu - eaei cate nil a faeut
prin botezul ce-l botez .a dm
nou p e om si altele muIte - a mtrodus elllstea mge-
rilGr ea si' cum printrau,,?ii ne apropiem de Dumnezeu.
Dealtfel asa sunt fer mecatoriile dracilor. Chiar de at'
fi Inger, s'au Archanghel, sau Cheru.bim, tu
una ca aceasta, fiindca chiar niei aceste puter! nu PrJ-
mesn 0 astfel de einste, ei se dau ill darat cand viid p e
stapanul a toate neeinstit. En te-af!1
ti-am spus: imroaca pe Dumnezell, tu It necmste';ltl
pe e]? . ..,
Daca tu pronunti numele 1m en vel alunga
si boalele si pe demoni. Dar daeR poate nu se alunga
boala, 'aeeasta nu :rine .din sau din
biciunea puterei sale. ('.1 mal mult dlO mteresul chlar
al celui bolnav. "Dupa numele tau Dumnezeule,
zice, lauda ta" (Ps. 47,9). Prin Tl?mele acesta
lumea s'a intors la eredinta adevaratil, llrania a fost
desfHntata diavolul a fost. ciileat ell pidoarele, cerurile
s'au deseb'is. iara noi ne-am renascut prin acest nume_
Daea avem in noi aeest nume, apoi vom striiluei. Nu-
ruele acesta face l?i mucenici, i3i marturisitori.Aeest
nume deci sii'l avem ,?i sa'l stapanim ca pe llnmare
74431
114
- - --
OMILIA x,
da:
T
\ ca astfel sa intru. sIavu, I?i sa l1lulti1l1lim
lUi OUl!lnezeu, ca sit ne lnvrednlCeasca bunatatilor celor
tu.turor celor ce'l iubesc pe cHlnsul prin charul
.'<1 Domnul . t r' Oh' .
- --,-0. .. m nos ru .. vms eaeuia'
T.atill cu Sfintul Duch, se cade slava
9' omstea, acum f;ll l'ui'urca >;1 in venii ve:
ollor. Amm. ..'j -
OM.ILIA X
, pJecat,i-va barbatilor precum
se !3uvme mtru .DomnuL iubiti-va fe-
va asupra 'lOt", F'ii,
pe parmtu lIltru toate< ea aceasta
este . b
1
nA nJ"cut A Jnl- D I Dv ,'. .
, .. ;L..L .. ..J J! .... u '. . . ... rtl nmnu_ iI S!.Piil t1 11,-i
.A t'"""" .... . j-W.. ""'". . .........."" ... _ ....- ... , ..... .. Li.. ., .. (AI
ye fill Intru manie) ell' sa llU se
Slugi, aseultati pe stapanii eei
dUL?!1 trur? Intru nu numai inaintea oehilor
ea e,e1. ce, vo' sa. placa oamenilor, ei
dre.ptatea m.1l11e.1 temap.du-va de Dumnezeu.
facet! , elm Bufl.et sa faceti, ea D0111-
nulUl, nn ea oamenilor. f?tiind ei
lua raspHHi'ea mostenirei ea Dom-
lar eel, ce face ;ledreptate,
V<t eeea-ce a Iacut eu nedreptate, si alegere
de fata TIU este Ia Dumnezeu; ,
ee este ell. dreptul, :;;i ee este toe-
meala .sa dati, ell :;;i voi aveti
Domn In cerun" (Cap. :::, 18 - cap. 4, 1). '
De ce oare nu peste tot locul in epistolele sale
oi numai acea,sta epistoI:1, in eea
catra In cele eiitra TlmothelU f;li Tit '2 Pentr-u
ell de a n.ill aceste oetilF astfel nel[Jte-
legerl Imparecher!,; san ci1 era posibil ca ineelelaite
sa fif<?st I}, I?i acum Ii cerea ca sa fie ascultat
:;;i ill aceste chestlUllI. De altfel ceea-ce Ii spune aki,
OMlf IA X
-este adresaUi.- tutulor . . Epistola de rata are mare ase:..
. m3..nare in aceastil privinta cu eea eatraEfeseni. Pentrll
.a daca el soria unor barbati cari traiau in paGe, pe
eand ii poaie aveau nevoe ca sa (mnoascaceva despre
dog-mele cele illa1te, de care 1nea eran lipsiti, apoinu
tr.ebuia sa Ii astfei de Gliestinni; dana
iieraumangiUati in ispitele lor, erh de prisQs de a
'; 6' ro. 'A,...,' I"')X "..... 'doe< -..6' nlc=-.... nln<? G. .
.... ,'""1....1. 0. ""t ) v 60, . ....:-';!... .:ra ' Ia. . cu. g<!"n .. ... _!,_c:;..t-.-. ....I _:..t_...
erao{'jabine c;onsolidata, 9i (;i1 aC8stea -sunt zise cam
pe 1a sfa,rr;;it,
"Femei, plecati-va barbati10r vo:;;tri, precUTn
se cuvine intru Domnul", in loesa zica plecati-va,
supuneti-va pentrn Uumnezeu, fiindca aceasta va
Infrumusete'aza pe voi, iarl:1. nn pe ib). El nu vorbefilte
,aid de acea supunere sau de supunerea Dea
dela natura, oi de supunerea cea catra Dumnezeu.
"Barbati, iubiti-vttfemeile voastre, nu va ama-
. rItiusupra lor". Pdve7te cmil el 'indeamna
lntr'un mod foarte potrivit. Dupfl cum inepist<;>la caira
Efeseni pune inainte teama $i iubirea, tot aici
pune inainte iubirea amarirea, pentruca se poate
-ca iubind sa se amarasca cineva. Ceea-ceel spune,
_a:;.a $,i este, pare M ar zice: Nu va certati iotre
voi, oiici nimic nu poate fi mai amar ca cearta; nimic
nu poate fi mai suparator ea zazania dintre barbat I?i
femeie ; eild certele luptele pe tacute contra persoa-
nelor iubite sunt -pline de amaraciune. ara:ta eil
acoasta provine din prea multa amarire, ca sa aJunga
.oin!:"va de a se rasoula contra membrului sau, contra
sau in caSnicie. Datoria barbatuJui este de
a iub}, iar a femeei de a urma pe barbat.. Daca fiecare
l$i indeplineste aeeastll da torie, toate sunt in ordine.
Fiindca dac;1' femeia este iubita, devine ea iubitoare;
daca ea se supune barbatului, acesta devine inga-
duitor f;li bland. Privef;lte acum, ca uhiar in natura ast-
fel este ordinea, ca unul Sa iubeasea, ceHHalt sa se su-
puna. Cand eel ce st<1paneste pe eel stapanit,
..atunei totul merge bine, NuaHUa se cere iubirea celui
stapanit ciHra stapanitor, pe cat se eere din partea
acest.uia. catra eel stapanit, caci din partea aceluia este
:a.s-cultarea si supnnerea. Cand femeia ll?i arata gratiite.,
ei, f;ll barbatul e c;oprins de pofta, nirnie alt uu
'heaz:1, decat ctt aceasta se face sub imboldul dragosteL ..
' _1_16_'____ -----.c.____ ..::.OMILIA' x
Deci daea fe meia ta se Supune, tu nu'ti ]ua ifos "de
absolut; nici tu, femee, daca. barbatul te
nu te inflHnurrzi. Niei dragostea barbatului
sa. I;.u)ngamfe pe fe mee , :;;i lIid SUPUI!ereJ3, ace1?tia sa
nu p e barbat. De aceea btipUS pe
{":;. tl+ mai mult sa 0 iuhe!3ii, $ideaccea
' 2rpfi'rra.(;. -eI.:--r?f1 {e i.u:-beasea, . pentruea. t-u,
sa sliferi a te Nu te teme dacA
'Supusa, pentrucll. ;;1, te Supune ce!ui ee t o ' inbeste'
nu fire in sin.e nicL 0 greutate. Nu Ie teme r and ti'
spune. ell datoare de a urma pebiirbat. Alttnin-
trc}ea nu ar putea fi Ded ai capetenia .. tre-
bUitoare dela al legatura aceea a drag:ostei.
mal slaba deja natura, te-a l<lsat a n
,Lolerata ae liilrbat. . ' .,
"Fii, pe parintii intnl t oate)
Ca- aceasta este bine plaenta intru Domnul".
"intru .i?o!llnul":. in. sta- ,
blL:;;t--: \>, leglle ascultllreI i?! ale sfhre! umllIntel lor
"Ca aeeasta, zicE', este bine plueuUi
lutru cum e1 voe!3te a ]e face
toate J:?11 nUf!lal deja natura, sau impiosi de insesi fire a
Cl pentru-ca suilt fili pla(mte ' lui Dum1ezell.
eli yom avea pl ata deja Dumnezeri. '
" ."parinti , nu va intaritati pe fiii intru
'Iname, cu sa nu se mahneasea". Tata aici
';;1 n'a .zis pe fiii (';'tei
.oAnatural, firea silef?te pe parinti de a'i
lUb.] , -CI trebue; . aici iul>iroa e'3 te
mm fimdcll f;li supunerea este mai mare,
P.retutll1dem sf: scriptura pune ca exemplu raportul
barbat femee, insl'\. aici, adeca in privintadra-
gostel fil, ce spune? Ascmitll pe Prorocu1 care zice:
"In ee ehW tatal pe fiu, a miluit Dom-
!lui pe Cel ?e se tern de dansul" (Ps. 102, 13),
pe Chrlstos zieand: "Care om este dintre voi,
de va ?ere fiul sau pane, au doara
lUI ?" (Math. 7, 9). "Parinti, nu va
In!.a
nta
t
1
pe fill intru manie, ea sa nu se
Ceea-ce el, ell poate mai mult
pe COPlJ, aceasta a pus, fill poruncel?te parintilor intr'Ull
OM ILIA X 117
mod mai pri etenesc. nu mai pune pe Dumnezeu,
ci mif;lca spre mila pe Ii .. aFta
calrafii. :.Nu va intarltafl p e fiu vo:;:;tr1ll1truma-
,<tlu.ideprindetia fi veshic certati pentru
i...l \..1 , CV\.l..V '-' ..... , '" ... ,' . , ., '.
ei datori de aqi ierta in armmlte
0;a7;url;L : -- --,., '. .' /
t. po; t"'''' '' a 1aal nrii1ciplu "unae e ste dra-
sus, djn. <?bi.f?nl!inta;.
"'1 izvoritadin inse$i autoritatea stapanUlUl. dl? lapte.
lid iubirea este lasata la parte, in schlmb lDsa s e
mai eu putere despre supunere; in acea,sta
mai cu seamii., voind ca ceea-<:e au dela
eei dintil.i., aeeea sa se dee pnl1,
ea nu vorbeste aici cl\tril servlton numal In
stapanilor, oi chiar E?i i n fa:v:orJ?-l. lor, ea
pnrtarea lor sil. se faCrL $1
nilor. Nu spune insa aceasta pe fata, ca sa nu se mgamte.
"SLugi, a s eultati pe stapanii cei du p a
trllp in toate", cum ace.ste pume
Ie il11'?ira, in aceeaf?l. ordme COpI.l, slugl, $1 cum
chiar din inceput It pune lOall1te datona de supunere.
Da r pentru Cel. nu cum-va ii sa se scarbeasca, adaoge
imediat: "Cei d llpa tru p ": Coeaee. tu ai. mai bun,
zice, adeea sufietul, s'a dem se.rvlrea ta
momentanU . . Nu uumal mamtea ocll1tor . SlUJIU-
du-li ea eei "oe vot' sa pl adt, oamenilor" , adeca
slujba ce'ti este leg e fa-o. 0adin
ciHra Christos. Supune-t1 splntul, ea astfel sa nn t: se
, para slujba ca 0 siliL Chiar dae.a poate nu :rede
ceca-ce faci tu fa celc euvemte spre cmstea 1m,
atunci esto' invederat ca tu faci slujba pentru
. ce ai de ochiul eel neadormit. " N U U U mai inam tea
ochilor slujindu-li. ea eei ee vot' RU, plaea oame-
uilor" cad atunci voi yeti fi viHamati. Ascuita ce spune
"Ca Dumnezeu a risipit oasele eelor ce
plac oamenilor" (Ps. 52,7). apoi apos-
tolnl Ii crut;l in ac;e1as timp ii pune in bUlla randmaHi.
,Oi iutru 'dreptatea' (nerautatea) inimei, teman-
du-va de Dllmnezeu", clici ' dealtmintrelea nu este
nerautate, ci ipocrizie. CaDd tu faci altee.va ceea-ce
dator a face, cand in stapanuIUl fam ceea-ee
118
OMILIA X
trebue, iar.a in }ipsa lui fa,ci cu totul aHceva, aceasta
nu va sa zwil nerl1utate, ci ipoerizie. De aceea nici n'a,-
zis simplu "intru dreptatea inimei'( ci "temandu-va.
de Dumnezeu". Aceasta ioseamna a se teme cineva
?eDumnezeu, cand chiar de nn vede nimeni. el lotuS!
I<'.te.B este bine, iara nu ceea-0e este r&u; Dac.ll
nOl f.,nam D--n- " l" . . - -
' .... l.NVV V -.- .ual fie 00..:.111 Oa,lYJeni!or, in-
seamna. ell no temem de oamenl, i$i nude DIlHlneien.'
Ai va.zut cum. Ii pune io oranduiala? "Tot ceea-ce
facetl, ziee, s1..lflet sa ca Domnului,ial"a
!lU El nu a-i scapa numai de
IpOCr)Zle, Cl Jll. de Car:d i.i nu .au. nev:oe . de
g.b erea stapamlor, _ dm servItOr! devm lIbert, 0ad expre-
SlUnea su.flet" aceea ioseamna, adecii din dra-
goste,. nu dm sIla ea servitori, 0i din libertate 1?i din
este plata? n:;;tii n d,
z1ce.' de!a Duml1eZeuvetl luaraspliitirea IIlOS-:-
cad este sigul' cil dela dansul yeti lua
9
i
eum caDomnului slujiti, dovada din aceasta: "lara.
eel ce face nedreptate, va Iua aceea-ce a facut
cu nedreptate". Aici e1 yorba dinainte.
Pentru,ca nu se para cuvintele acelea ca 0
va Jna, Z1ce, pJata nedreptatii ce a facut, adeca va
primi pedeapsa ,,03. nn este alegere de
fata lao t;3i ce este, daca tu sluo-a?
Nu e T.llfiJiUe de aiei. Aceasta ar fi trebuit 0
spuna . dupacnm a facut inepistola c:1tra
.. 5e pare ea aici face aluziune Ja st&-
i?l ce este . daca stapanul tau este Elin, f?i
Nu _ se cauta persoanele, ci faptele; astfel
c,a f?l caz trebue a slujl eu dragoste.
. ee dreptul, :;;i ce estc toc-
meala slugIlor sa datI-. Dar ce este eu
t 1" ') . ' "
u I?l ' ce este Adeca Sa Ii dati totul
cu sa nU-I lasatl a ave a nevoe, ci sA li res-
pll1tltl Dacl1 vor lua platil <lela
Dumnezeu, n am ca s1\ 1 hPSltl de drepturile 10['),
In nl.t 10c insa a zis: . ingrozirea" (Efe8.6,
_dar :;tcolo el a _ VOlt a-I face pe stilpani mai b la-
JlI1l, clm erJ,U desil,varsiti - C'l crO'ltini - C" S1' cum.'
, , , C"," "
OMILIA X 119
--------- --- ._----
Ii-ar fi zis: "Ou ee masura vet-i masura, eu aceia
vi se va inapoia" (Math. 7, 2): In epi8to1a de ex-
uresiunea Cil alegel'ea de fdt,l nu este 1a Dumnezew>
este adresata slugilor, l;Ii _ nu 'Btapanilor, ca in cea c:'l.tra
Efeseni: 'Aiei 8e ,adT6seaza slugilor;, ca', sa pr-iceapa
uallii. Cand noi ul'onuntilm ceea-ce trebue nu catr,1 cel
in dreIJt., ,ci . etitri un all.ul, am reu:;;it a'i convinge TIU
_aHit.i.1 pe aceia, dtt pe celvinovat. $i voi, zice, sa $titi
ca Dumnezeu nu cautil in fata oamenilo['). Mai departe
_el a faC'llt servil'ea-ingeneral cQrouna unora
caci zice: ca voiaveti Domn in eeriuri".
"Lar1.lgaeiune I) (staruit,i), privjghind
intru dansa en mnltamitrt" (vel's 2). Fiindca a st:lru.1
in rugaciuni. face pe cineva de multe ori a se moJe91,
a se lenevl, de aceea zice: "pri veghincl" adeca fiind
treii. 'si nu distrati. caci diavolul stie cat folos aduce
rugici'unea. Pavel cum sO' i'ogreuiau la ru-
. . d - C! .. ;t; 1 '"
gilmune, 0' anec'a ,,\...JL(ul11,l a 1 U!6<LC:-'l.I.l. t; ,
ea ;;i cum Yorbe!?te de ceva ingreunator. ,,1-'1'11'0-
ghind intru dansa cumulti'imita':.
treaba voastl':1, zice, ca il1 rugaciuni sa -1m
Dumllezeu, r:;;i pentru cele vazute, i'?i pentru cele neva::
zute, pentru cele ce am fM.mt bine, tie de voe,fio de
nevoe, 9i pentru ('.erurilor, peutru gheena
9i peotrunecazuri, l;Il pentru lini:;;tea ce 0 avem. Cilei
acesta estp. obiceiulsfintilor de a se ruga, 1?i a mul-
tami pentru binefacerile'comune). Eu cunosc un barbat
Stint care se a'3a fel. Nimic nu. zicea decat aeeasta :
"Mu1tamim tie Ooamne, pentru toate bineface-
rile tale, care din ziua dintaiu si in ceaslll
acesta ai facut eu noi nevrednicii. Hi multamim.
pentru eele care Ie care nu Ie !?tim, pen-
tru cele aratate :;;i cele ntaraiate, pelltru eeie eu
fapta en euvantul, pentru eele de voe
de voe, pentru toateeele facute cu nOl ne
vrednieii. Iti multamim pentru neeazuri pen-
') Nota. 'l'radncerea din editia BU1.iin, a verbnlni
'tSP.-"8 - 0fteptati - nil .fhodca 1t.pOG1Vl-p:SpW In
seamna a cl6:intti a tn tmpi'tnlrea unel d01'trltl. Decl tradu-
cerea juslli !Ii cn'inteles ar fi: "La staruiti, pripeghind. -"
(Trad.).
120 OMILIA X

tru pentl'u gheena pentru pedeapsa de
acol0, pel1tru eerurilor, Te rugam, pa-
ze$te sufletul nostru ea sa fie sHnt, avand eu-
getul .curat ,de filantropia ta, Tu, care
neai iuhit .. pre noi int,r'atat, incat aidat sipe
. . l}en.t:eu Yloi,
a ne faoe vrednici de illbirea ta, Da-ni
intru cuvantul tau si intrn frica
tao Dnule nascut Christoase, irisufla-ni pute-.
rea cea dela tine, Tu Dumnezeule care ai dat
ple FiuI tau eel unul naseut pentru noi, si ai
tr-imis pe Duehul tau cel sfint, spre pa-
catelor noastre, iart.a-ni noua orice am gresit,
eu voe; sau fara de voe, i?i nu ne socoti paca-
tele noastre: Doamne, pe toti cad
CIHama III aJutor numele ta,l..f cel sfint intru ade-
va):'. Pomene$te pre tot.i eari ni-au facut noua
bi ne, sau ni-auvoit rele, caci toti suntem-oa-
meni
C
!. Apoi adaogand rugJciunea sfarsei
.on aceasta ca leg:1tur1:l, fclcand rugaciunea pentru tbti.
Mlllte buniltiiti ni acorda nouil Dumnezeu si fara voea
lloastrs., }nca, i?i ..char ce1e mai multe i?tiinta
no astra, Ci:\Cl cand n01 II rogam pentru lucrurr contrare
poate nevoilor noastre, si 01 fdce cu totul din contra e
dovada vie cani facebi'ne far1\. sa stirn. '
"Rngandu-va impreuna i?l rentru noi'c (vers.
3). Prive9te umilinta acestui fericit, eaci se puneln
urma' tuturor. "Ca Dumnezeu sa deschida noua
sa grliim taina lui Cbristos"_
aici de uf?a, i?i curaj. Vai! Ce lup-
ta tor mmunat! El nu Zlce Sa va rugati pentru mine
ca sa scap din legaturi)) oi legat fiind el' roaga pe aitii
ca pentru un lucru mare, ca sa aiba cura]! Ambele
sunt lucruri mad: i?i calitatea persoanei, $i calitatea fap-
tului. Vai! Cata demnitate! '
. l,Taina lui Christos" prin care arata cil
nimic nu'i este mai de dorit, decat sa gra.iasca T'aiba
lui Christos. "Pentru care sunt legatCc zice, "Ca
sil ;o , arat, pre ea precum se cade mie a
OMlLIA X
121
(vers; 4), adeeii eu curaj, iara nn sfiin?u-ma. L.egat,urpe
il arata pe el, legaturile it pun in eVldenta., .i?t nu 1
tunec11. ((OU mult curaj zice. Dar spune-?1
1
:_ tu ef?tl
leg-at . alWr.ogi nit. sa pnpa. r
1
;lg.:icn.101 l?entru
tine? Oa, z1Ge e1; legatunle di;m
1
., - ,. ... ;; . >.- -'" 1 I u- I"um
0<.1r'aJ. msd. ma rog u6 u. ./' .: .. 1;'". :
. . .. . .. .. ... ."... . Vi1
nezeu, am, ft1J.zJ.t ceo sPlfneL,hflstoS: :-: u...,
voi:' da pe voi, TIU va. grijit.i cum; sau ee vetl
gral" (Math. 10, 19). . .
... Dar tu privei?te cum 10
sens h1.etaforie, clloi zice: "Sa deschlda noua
eu vantului" de unde se poate vedea curajul f?i. sin-
ceritatea lui, 'vorbind astfel pe clLnd deja. lega-
tul'i
ea
9
i
cum ar zice Sa imblanzea3ca lor:
Dar' n'a zis chiar a!?3., ei sil ni dea
cerea ceea-ce avea deja, 9i aceasta 0 dm
In aceasta epbtol.a ar<lta pentr?- eEl Chnstos n u,vemt
mai inainte iara timpul acela 11 nnme:;;t.e umbra a, (l,de-
varului. trupul a1 lui ca
trebuia a se obii?nul 1umea in umbrtl. lot odatil se
mai probeaza i?i cea mare. 0
'calre dansii. ((Pentru ca VOl sil f?l
eu, zice, fost legat. . .'
I) Iara$l la ffi!11oc l,ul, pc en
Ie iubesc eu patilna, e[lel ele 1ml remtll1.eresc ltuma,
pontru ca plirnrea. provoac{L doml (10 p.e
Pavel scriind in leg(tturi, preclicanc1,. fill catl-
chizanc1 in leO'lturi! Pentnl to ate blserlOtie de peste
tot locul i se raporta Ini, pe cand S8 g,1.sea Ie.gat,
mai multe 01 Ie cHldic1 fiincl In legat,urI, caer
atunei e1 era mai u,?or de c1ezlegat.. pe
dansul co spune: "Cei mai mult
1
Intru
Domnul nadajduindu-se pentru legatul'lle .mele,
mn,i mlllt cuteazli fara de fl'ica a gra'i. euva!ltul"
(Filipp. 1, 14). Si pentru dansnl aceia9i. marturlseE?te.
zice: "Ca.'ci dlnd slabesc atunCl sunt tare"
(II Corinth. 12, 10). De aceea 9i. zicea el: "Dar .cu-
vantu} lui Dumnezeu nu se leaga" (n Timoth. 2,
1) Partea mOJ'aliI. Lauda adresat:l. Pavel,_ l?i cum
clio leo-aturile pentru Christos sunt cea mal stra\uclta podoaba . . Des-
pre cleimosinli prnden\li, lli contra celor ce se impodobesc. (Veron).
OllllLIA X
9). Era legat la un loc eu criminali.;;tii, eu tiUharii eei
Jegati eu de mani .;;i de picioare, eu asasinii, el
Pavel, el.dascAlul lumei intregi,.el s'a ridicat pan a
trellea cer: e1 a auzit cuvmte ce nu se pot
gnh! Dar toemal atunm drumul lui ' era mai ,graoniB
.fXnt,4- '0 ...... 1 r"'\,_ ..t
0
' . ' , ". -
"h. \..<". Vvl itS'au .co o6Zlega, 81 eel ee nu era legat se"
eel legat. fa.ceri ceea-ce' voia, Gel dezleD'?,.t pf,3
f;a lln'l. putea.' ctarnici ffiiiear tiu
stapiin pepropria sa Ce faci Nu
cumy:: Pavel. este drumet pamantese? Nu cumva el se
J.n stadml nostrl1? P etrecerea lui In ceruri este,
';;1 al,earg& ,cer, nu'l.pot lega pa-
1 pot stapam. Nu veZI tu
Iucru cu soarele? Poti s& pui ori-eate legl1tIJri
vel VOl razelor I?i totm;H nu'l vei putea oprl oin
drn s au: Decl i lci pe Pavel nu'l poti opri, .;;i JUCa
cu. II?-<H mult pe el, decat pc soa-e; ca el cJ a
p.nmlt ll?-al dat' decat aceia, tlinne.a nu poarta. eli
e1 numal lumma ordinara, ei lumina. ('.ea a de-
v<1ratH.
. Dnde Bunt aCllm eei ce nu voese a nimic
Christos? ce zie a suferl., ('and 1i nici ml1car
bam nu vor a ebieltui pentru Christos ? 'A fost leO"at
odinioara a bagat in dar fiindea
s a sluga lUI Chnstos, este SI;'iVlt.lIuprin iaptele
sale, Cl pentruea a patimit pentru Christof';. Si aeeasta
mii!unat in.predica, cand ea I?i
eel ce p .HlmAsc r ele pentru Christos. lara nu prin
OBI ce fae rele. Cine a mai vazut astfel de lupte? Cel
,?e patime1?te rele biruieE;1te, ia1'& eel ce f<lce r ele este
lUVWS. Aueht este mai str&lncit decat aeesta. Prin ]e-
a I.n lup:;.e. zice,
predle pe eel restlgmt, et lnca rna mandrese. CaCl
ea lumea intreagu a parasit pe eei dez-
legat '. s'a aJipit de eei legati, a respins pe eei ee Je-
gau pe ee pc:arta Janturi, a urlt pe cei
oeau restJgmt pe ChrIsto:;;, se inchina celui restjo' llit.
" Nu este minunat numai, ea predicatorii evang'he-
I?i oameni simpli,_ ei aeeia, ell
p.ledlClJe ee 11 se opuneau erau din natur& foarle mari
predieei a evangheliei
se eu mai mare putere. Simplitatea lor nn
ell n'a predica, ci JnCa chiar fap-
tul acesta a contnbult a o a rata in toat;'t sploudGarea
x 123
-----------
eL Cad asculta ce spune Luca: "f;3i eli Ol;l.mell i
necarturat'i sunt ' S;i pro:;:;ti, se lllirau u (Fapt. 4,
13). Legaturile riu numai c1 nu'i lmpiefiieau, "ei tOCI!l t\
aceasta-i. faeea. mai indr&zneti. Nu atata SA l'1l0I1ffl.]<l1l
discipuiii ci:'i.nrt .Pavel era. dezl egat, pe cat atunci cAnd
- "':0 ' " , ' , {- -;" r) - -
. p1 cr'a leg-a;;. ]) 1_,(:10 lllQl cuteaza, ZlCe, agral
vantu! Lni Dnni[)ezeu fari). frica". Unc1esuntacum
cei ce obiecteaza, ca predica nu estc
Oare simplitatea .;;i pr'ostia apostolilor nu era deajllns
ca sai descurajeze' pedauf?ii? dar trebuia ca :;;i III
catul de fat<i ' s:1-i infrieoseze, pentruca voi eli mllI-
timea in general este stApanita de aceste doua patimi:
lllandria prosteasca i;li frica sau sfiala. Simplitatea. Jor
nu'i rusina? Ei bine', primejdiile ce Ii stall
'nainte ar fi trebuit sa i Inspaimant.e. Dar, zici tu, fa ce;1Il
milllWi. Aiila dar credeti cil; ii fa(:eau minuni.
pnate nu faeeau minurii? A pOI atunc] aceasta est.e lllal
mare minune,ca 1':11'<1, Sa faefl minuni ii atrageau lumea.
la credintit. A fost leg-at odinioara E?l Socrclt de (l;1tt' ;'t
EIini,insil Cf!? Nu oare imediat au fugit discipulii lui
1a Megara? Nu .este a:;;a? 9i inca chiar primise dela el
cuvintele cele despre nemurire. losa .pr!.,
cnpl de fatll :_ a fos.t Pavel, dar
pula 1m mal mult se H\curalau, r;;l eu drept CUVaJlt,
caci nu vedeau predica lui impiedecata. Nu cumva, as
fi .putut du.;;manii ca sa'i l ege limba ? eu acea.sta mal
ales alerga el. Dupa cum p e calator nu l-al pntecL
impiedeect in drumul sau, daoll nu i-ai lega picioarel e,
tot a,,?a si pe evanghelist uu'l vei putea , impiedeca In
drumul 'siiu, daca nu-i vei lega limba. 91 dupe
aceJa da ca'i legi mijloeul, maiuf?or aleargi.'l se .tllle
drept, tot 3.;;a evanghelistuJ, cand este leg-at, mal eu
succos prediea, I'?i mai eu mult curaj inca. Cellegat se
spaimant[L numai cand este legat, adeca eand are ]an-
turile 1a pieioare, dar eel ce moartea cum
ar putea sa fie legat? . lui fae eau 111-
eru, ea ?icnm ar fi legat umbra. 11!i ?i i-ar fi as:
tupat gum. PtOntruca in aclevar era dm partea lor mal
mult 0 lupta en umbra lui Pavel. Pe cat era de iubit
dorit de discipu1ii sai, pe atata era de temut de
mani, cand il vedeau cael poarta l egaturile eu bArbae
tie, ca pe nii;lte trofee. $i cununa. 1eagacapul. lnsa nu'l
ci din eontlet il faco mai stralueit. f?i
124 OMILlA X
lui, faravoia lor il incllollnau eu 1antul acela.
Pentruea spune-mi, te rog: eel ee indraznise de a sfib .
rama por-tile de ale era cuputinta
de, a fi legat cu fer? ...
Sa avemt'avnai?i drago8i,e, iubitilor, pentru lega-
turile acestea, Cl1tf,din voL' femeilnr, ' Va .. 1ofasuraF eu
Pavel'.' G,tlteaia
YGRiI'll rill vii faeHatat de stra-
lu.cite, ' pe' eat podoaba legaturilor de fer Rt.ralucea 5U-
i1etqlaceluia. Deci .daca -cineva accstea, sa
Ie urasc1l. pe celelaite. Caei ee fi intre
moIef?ire f?i barbatie? Cetmpartal?ire poate .fi lntre im-
podobirea trupului f?i fiIosofie? De aeele legaturi lngerii
se sfiesc, iara pe aces tea. Ie Acele lega-
tnd a trage eele de pe pamant Rpre eer,
iar!t aeestea pogoara del1:l. eer pe pamant. Ou adevarat
e;lacelea. sunt legaturi, iara nu acestea, ace lea Bunt
adevarata podoaba, f?i .nu acestea; acestea odata. eu
trupul suflotuL po (land aep-lea impreunil.
c;utrupul impodobesc I?i sufletul. poute sa Cll-
ea l1eelea sunt adevarata podoaba? Spune-mi, te
rog, dne atrage mai mult pe privitori, tu sau Pavel?
$i ee zie eude tine? Inse-$i imparateasa care este im-
presuratrt p este tot eu auraI'ii, nu ar plltea sa atraga
aHU de mult privirile celor de caci daea. s'ar
inlampla ca in acelai? timp sa intre in biserica impa-
rat.easa 8i Pavel; toti coi do fata f?i-ar intoarco privirile
deb dansa spre ,Pavel, ell drept Cllvant A verlea pe
Ull om mai presus de natura omeneasca, neavancl nimie
omenese, ci in persoana lui un inger po pamant, este
Cll mult mai minunat deeat a vedea 0 femee
bit;l. A8tfel de se pot vedea I?i in teatruri, I?i
pc la parJzi, :;:i la bae, :;;i in multe 10curi, in.sa a vedea
un om i ncllnjurat eu crezand cit poarta eu
sine cea mai stI'l11ucitrt podoaba, f?inebiruit de acele
leg,\turi, aceasta nu este doura 0 privelif?te pamanteasea,
ci mai mult 0 priveli
9
te clem.na de caruri. Cine se infa-
90ara eu leg:1turi de acelea, se uita in toate partile sa
vaela, cine s'a uitat la el, cine nu s'a uitat, esLe plin
de mandrie, este euprins de griji 9i no mii de alte pa-
tirni, pe cand eel inf;h,mrat eu legc1turile lui Pavel, este
liP3it de mandrie, sufletul lui se fiilef;lte de ele, este
scutit de orice si eu veselie privind spre eel' e1
se l:naripeazi'i.. Daca mi s'ar lntampla .sa vad po Pavel
OMILlA X
12;)
apleeandu-se din cer glasn!
san, f?i daM acela!i'i Pa.vel gra,l lU e,!
prefe ra mai muIt v,:de.a l aUZI 10.
eel', pentruM atunCl eand este In ..
din ceruri .se ,' la -6i-.. f?i V,l(l '"
ttlfa predicei. oeste. .lui, tEfff1Bli-iL .i!l',e(.ueel
limtul <l.cGIa. pe care Hpurta. Aeel e iegaturlS(l je d<:?nm.
$i cum es<te ('.u putiota aceasta? yl. ru
pem in pe aeesteape }e NICI u!1 fo10s
nu avem de asemenea legilturl, C1 numal pagub<l . . Ase-
mCllea legaturi np- va tine aeolo legati, pe ?and lega-
tUl ile lui Pavel dezleaga asemenea legatun. Femeea
care sP, leao-a aid e u asemenea legaturi, legatti va fi
..wolo de m,ni f?i do pieioare el! cele v el?niet;"
pe cand ceet legata eu legaturlle lUI Pavel, -:1t purta
atunci acele JeO'iHuri ea pe 0 podoaba straluClUi. Lea-
o-;1-te si tu eu "'asemenea leg-&.turi, 1?i dez1eaga fog,mea
De co stra.ngi I?i ingramadef?ti lantuJ
lor? lntrebi poate, cum af'easta? Ei bine, cand tu PO:yl
pe trup aurarii, iara altul seprap<1dc!?te de
cand tu te lnfasori eu atiUa aur ca sa te bucun de 0
slava desartti , i;m9, un altul nu are nici ce manea, prin
aceasta oare nu strangi p aeatelor?
eu Christos, 1?i nu en aur! Dpde pste. mamona, aeolo
nu este Christos f?i unde esto 9hnstos,<, acolo, ma-
mona n'are co canta. Nu voestl ate lllfc1sura ell
a-toate? Dacati-8r da cineva purpur'a dia ..
d ema oa.-rA n'ai prim! acestea
aurului? En iosa nu'ti dau tie podoabe Cl
p e imp,lratul. Si cum este eu PUtlOta de a se
infilf;lLlra cineva eu Christos? Aseulta pe Pavel ee spune: .
Cati in Christos v'ati botezat, in Christos y'ati
, .
imbracat" (Gal. 3, 27), f?i asculta apoi sfatuire apos-
toliea: "lara puttarea de grija a trupului sa llU
o faceti spre pofte" (Romani, 13, 14). se lm-
brac,l cineva eu Christos cand el nu se lOgrlJef?te de
poftele trupulni. Daca te Imbraei eu f?i
d emonii se vor teme de tine, iara daca te Imbram cu
aur, f?i oamenii te vor ridiculiza, pe eaud de te imbraci
Cll Ghristos, f?i oamenii te vor einsti l?i se vor sfi'i de
tine. Voef?ti sa pari plaeuta ?
cu eeea-ee ti-a dat ereatorul. De ee mtroduCl aUrarll,
ca cum ai indrepta eeia-eoa facut creatorul? Voel?t
i
126
---
____ OMILlA x. _______ . __ _
a parea frumoa!'>(\? ImbracllAe Cli milosteqia, imbraMAe
eu filantropia, imbraca-te eu jnt-elepciunea si .eu netru-
fia. Acestea toate sunt maieinstite $i mai 'pret-uite de
;acestea pe ceaplaCllkl mai frumoasfi, acestea
t;;1 pe cea urita 0 fdoC frumoasa placuta. Ca.nd cineva
iU'(; DCi:lutatura placltta, judeca !ucrurHe totdeaupadin
... cand {} cauMtura nlufacioasa,(:hLar de ar
-, i'i rrtI!n.Os . ei; !lU. ZiC6 ca {; 'placu.ia., . -caoi
u;"i euget beteag nu judeca drep!,.
S'a impodohit orlinioara s'a; impod'obit
t;;i Iosif, lnsa care din doi a fost mai frumos? Nu spun
doara ell f'a viet-uiain palatele iara e1 in
temniFL El era gol, insa i:;;i imbracase sufletul eu hai-
nele intelepciunei, pe timp CEl ea era imbraeata in haine
frumoase, insa mai slufa decat daca ar fi fost go ala ,
cilci ii lipsea prudenta. Cand tu, femee;
te impodobef?Li mai mult, sa f?tii ea ai 'devenit mai sluta,
deeiH duea ai fi goala, elici teai dezbraeat de podoaba
eea care este prudenta r;.;l inte1epclunea. Si
Eva era goala, dar , cand, s:a .imbrilcat, atunci edt m,ai
;;luHL Cand ea era goala de haine, era impodobitii de
slava lui Dumnezeu, iara cand s'a imbracat eu haina
paeatului, S'11 fdent 'siutu, Si tu cand imbraci haina
dovedind prin aceasta inbirea ta de podoabe,
tc arcHt mult mai slnta. Cum Ca Inxul in haine nu este
deajurls spre ,3, te arata lumei frumoasa, ba inca se
poate sa te faca mai slutll dec{Ucea goaJi't, eu iti voiu
dovecU., Spune-mi, daca tu ai imbrilc3 vreodata haineie
cfj,ntatorului din flner sau din flaut; oare nn al' fi
aceasta 0 slutenio pentru tine? desi aeele haine sunt
amite. IIlS,'i tocmai pentru aceasta. 'te fae sluta, fiindca
sllnt aurite. Luxul se potrive::;;te num<li celor de pe
teatrului, tr'lgodi::;;tilor, aCtoI'ilor. mimicilor, celor-
dm orchestrJ, cedor cese lupta cn fearele sllibatiee,
insa unei femei eredineioasa alta haina ise dil de Dum-
de lnsu:;;i unul nascut fiul lui Dumnezeu.
"ClF in Clleistos v'aF botezat, zice, in Christos
Y'at.i imbracat". Spune-mi. daca ti-ar da cineva haina
imp<1rateasca, insa tn pe deasupra ai pune haina
llnui lepr<;>s. pe la.ngil c,\ nu. fiA:;;i
penflpSlta? Te-m llubracat ell stapanul cerulm SI a1 m-
g-erilor, l?i tu inca cauti spre pamant? Dar ni se' spun""
Cil in adevAr iubirea de podoabe este un rau mare;
etiiJ.t' dd.ccl nimic nu s'ar de ai0i, - 'tnsa e posi-
OMlUA X
127
bii de a Ie avea c;ineva f<ira niei 0 primejdie. Lasand
1a 0 parte ell aeeasta patima hrane1?te, sau bine-zis
zimisleste slava de::;;arta si t.rufia, dar aeum dm !rupo-
dobobire se nasc Sl alte 'multe, ca 9,e ex, bauueli vi-
l' ' ' . 1.-,'1 e ., ' . " A ,
010110,- ehcltu.e.:.;. zadr .. rnlGs ..- u aSilrnu II10r.lV (le ingela-
ciuni-Celci de ue te spUI1P,
c
mi: eEl f>1 placi
bfi.rbitului ? . .:.i',!.::nei aC8asta .intrn st.at In
I)a.r aJoi f) f.':trec; 0'..1 totul . {lin
Dacll tu a placea propriului tau
sa numai plaei altor,L; insa daea tu vei placea al-
tora, nu vei putea phleea propdului tau barb at.
dar ar trebu] Cil. sa, lepezi dela tine toate podoa-
bele. eand te dnci in targ, sau la biserica, Dealtmin-
trelca tu uu din aeestea sa toP, sile:;;ti ca sa placi
barbatului, dupa cum f,lC femeile cele pierdute, ci
din acelea mai ales, care constitue podoaba femeilor
lib ere. Gaei prin ce se 0 femee liberade
una desfranata pierduta? Prin aceea ea pe caod una
are pdvirea. iodreptata numai asupra unui
cum ' prin impodobirea trupului sa ponta atragp, la sme
pe cel iubit, -- cealalta e stapana casei, se
seste de placerea coriilor si a eelorlalte bunnri legate
de'viata tamiliar;j. Ai poate copita? Ei bine, ip.a seama
sit nu'ti mosteneasea ceva -vatcimator, caei fetele iubesc
de reg-lIla mora.vllrile dupa felul cI' Gf? te r ei lor, E,li a
imila obiceiudle mamelor. Fii deci exempiu de pru-
fetei tale, impodobe:;;te-o cu acea podoaba, fii
llU bagare de seama a podoabele pa-
mantefilti. Acelea sunt eu adeviirat podoabe, 1ar aces tea
suut snre demoralizati e,
Aiung cele spuse pana acum, lara Dumncleul
nostI'u, carele a faeut lumea, S1 care ne-a da,t noua po-
doaba sufletului, sa ne impodobeasca pe noi :;;i' Cll slava
lui sa ne imbracam, astfel noi cu totii sa straillcirn
in fdoptele cele bune, ea intru slava lui. ::;:1
putem totdeauna a irialta lauda Tatalui f?iFiului, Sf.
Dueh, aeurn fili pururea'i;li in vecii veeilor. Amin.
128
OMIUA XI
OMILI.Ll Xl
5'iQn i nt,e.1el)cill!16' sao: uUlblatl D'atr"a c8i (Ie
-afar.a\ resellmparand ,y r eH1t)a. eu vfi.ntnl vostru
sfi nt}'.-e.'u chu;i\ (Ires -sn,PB', ' 0(1," ' -sa
stitl cUilIsa eade v.dtJ.'a a respunde fieea ruia<.
(Gap, 4,,5. 6).
Ceea-ce zicea Christos catra. llceni cii sai aceasta 0
spune aeum Pavel sfatuind pe orestini.' Ce zicea
Ohristos? "lata eu trimit pe voi ea oile in mijloeul
lupilo.r:. intelePt-i i?l blanzi en. po-
l'umbu II (Math. 10, 16), adeca fiti r czcrvati ned,ln-
du-li.ni ci tm motivde ura contra' voastr,!l . De aceea
f?L- apo,stoIul, pune inainte oxpresiunea "catra cei de
afaraY, ea sa noi, cil nu ni trebue atfi,('a si-
fat;a derneml:Jrii. de credinp, pe
cat m trebue f,lt;a de cel de afara adeeii. fata de eth-
Gaei unde frat;i, ier'tare, este
i?l dragoste. De slgur CaSI aICl trebue a. fi 0 si<ru-
rant
a
oarecare, insa cu atat mai mult fata de eei "'de
afara, pentru ca lIU e tot UDC'! , de a te ga'sl. In mi'lo-
cuI dU$m.anilor, de a t e .gasi , inmijlocul prietenilor.
ApOI, dupa ce el a lllsuflat spaima la inceput,
cum(/ . ii .ineuraj aza : "l{eseumparand,
ZlCe, , adeca, tImpul prezent est e seurt. Ace3-
t ea Ie da.n<;iu-li c:'!. nn
de a h, u schlmbaolOsl Ipocrlti - caci aceasta nu va
sa. zica intelepciune, ci Jipsa de 'minte, - insa ee? In
aeelea prin care ii nu va vatama zice sa nn Ii ilati
. . . . ''',
mm 0 prWma), eeeace spune in epistola oatril, Ro-
mani, cand zioe: "Dati dar tuturor eeie ee sunt
eu datorie:. celui eu dajdia dajdi e celui cu
dijI?a, celui ell (Rom. 13,
I ), numal pentru predioa evangheliei fie tie
jar in colo sa nu dai nici-o pricina de razboh.l.
cn drept cnvant, cacidaea a1' urma ea noi sa ne
tulburam pentru alte lucruri, apoi nici plata nn vom
a.ceia. s'at' face mai rAi inca, f?i Ii s'ar parea ell
acuzatmmle lor sunt drepte, daca de ex, noi n'am plati
OMILIA Xl 129
darile legale, n'am diL einstea euvenita, sau daea n'am
fi umiliti.Nu vezi pe P avel cat este de slneritatunei
cand predica lui nu este eu nimie vi1t<1mata? Caci as-
eulta-l ee spune el lui Agripa : "F' eriei t m fl 80CO-
tee n p' e <>r V'f' . RQ 'r
6
" '-"}1"r:d i,r.I .. l-,'I ... lilt6a.
OLI .1 /v Q; ..a. .U .... . ..1 ,_.' _- ' :.' .
' ta astazi. mai vEnias stint,or.fi.i.n::'i tu ' d,::. toate
cele ale Iudeilor obicei'uri i?i intrebad
li
(Fapt.26,
2. 3). l ar cand credea ca trebue a lufrunta pe stapa-
nitori, atunci toate le-ar fi r esturnat pe dos. Acurn as-
culta de cele ale fericitului Petru, cat de 1'l1s-
punde Iudeilor zicand: "Trebue a aseulta pe DUIl1-
nezeu mai mult dedit pe oameni u (Ibid. 5, 29),
desi oameni de felul lor desnadajduiti, dupa cum erau
ii, 'ar fi putut foart e bine sa iufrunte, sa faca. ori (le.
Dar ii tocmai de aceea lsi smereau suiletul, eEL sa nn.
se ereada ea alung.a Vt;'o slava defilearta, caci a fi
eineva insolent, inseamna ea umbla cl upa. slave.. deip.ri-;,t,
pe cand a . predica a grai totul cu cural, este de
datoda omului cinstit. Fapta acestuia este rezultatul
cumpatarei, pe cand a aceluia din contra.
Cuvantul vostru totdeauna sa fie eu char,
" .
dres eu sare", adeca pW.cut, losa sa Bti eu
de sarna, ea nn cumVa "wen. placere, H,cpa dulce.ala a
cuvantului sa cada in indefereuta. Se poate ca cmeva
sa. vorbeasca $i p1l1cut, san cum s{t ziee cu 11.az, 'in ace-
las tilllP insa i;:i cu elegant'1 cuveni ta.
, "Ca sa i?titi cum se cade voua a raspunde
fiecar uia", astfel ca. nu se oade a vorblla ou , t?t!,
a:dec,l vorbesc de E lini si de fratii in CredlOta. NICl-
decum sa nu fie aceasta,' caei ar ' fi dovada eea mai
vadita de lipRR de minte. .
., Cele d espre va spul.!:e
Tichie, iubitul frate, i?l credmelOsul SlU)ltor, f?l
dimpreuna sluga intru DOlTInuP (vers. 7). Vai cat
de mare este intelepeiunea lui Pavel! GU!ll ,el n';1 1:0-
1?ira totu 1 in ci l:mmai cele $1 ur-
gente! 8i aoeasta dm mal multe cauze: mtam, oa nu
a Ie intinde. prea mult, al doilea, crt yoja ca. tri-
misul sau sa se bucurede omai mare Clllste, i?l s,il
aiba ' fili e1 ceva de povestit, al
in oe pozi.tiese gasea 'el ' fata de TIChw, CaCl dealtmm
74-431
9
130
OMIUA XI
Erelea nu fi, lui acele stiinti, ea sa Ie
lor eli gmiul. Apui poate ca' erau si de
l?e "uu . trebuea a Ie ardt.?:t lor prin sCrisoare.
, ZlCe: Deci dacil este iubit, toate Ie
1:1.XQ:.6 Gste aSCUllS .. ,,Sicredi1:1cio8UI
.. d1ffiz:'euna_. f)oll1nuV(" Prin
01 ('-cleft e:::;L:e Ull : "V.,::l, BDutte .. ; ..
{l_c;:t.Po 1m' nreuoX . ___ "_ ___ ".. ., ...... t .....
u
1J
' - u 1:-'. ,,< "'\ .:sGt, '" <t l.l11LJi"tt'LW$1 acelo-
ra;;;n lsplte cu apostolul,- af;la Cu din toate partile il ore-
zwta lor ca, demn de credinva. "Pe care i'am "tri-
-:?I pent,ru aceasta" (Vers. 8). Aici
aWLa dr-agustea lUI mare catra dansii de vre'me ce
l'a tnmis, f;li aceastii s'a facut
aCva.s",,: t)Ctli:tLVrl.e, pentru. care i?l Thesalonicenilor scriin-
dl}--h ZlCea: ".Drept acela neputand rabda mai mult
VO.It a In Athena singuri, si
n ostru II. (I Thesal. 3 1 2).
9
1
la tot pe e1 II trimite. si tot' nentrll
sa cele pentru Yoi, s( sa -s-e
gale lDlmlle voastre". (Efes 6 2)) p'. t
l' C .... \ .,.... rl vet:;le ce spune
e . a sa t:;ltlVl t:;ll VOl cele despre mine, tnsa si eu sa
ail.u .cele ale v?astre astfel cil nicairi el nu pune' cele cu
pnvlre
v
Ala prin expresiunea
"ca sa se manga.Ie Illimile voast ... o" a LY
erau In ispite. L raL::t ca t:;ll
,.Impreuna ell Onisim, credinciosul si iubitul
frate, este dintre voi; toate VOl' sDune voua.
cele de aICl". (Vers.9). Acest Onisim este ;:celasi
nrA "'are> .. d 1 . Fl . P , ,
r:: ". scrl.lnr Ul 1,Jmon zicea: " e care voialn
sa IJm .la mme, ca l?cul tau sa'mi slujasca intru
dar fara de voea ta nimic
n amyOlt sa fae". (FHim. 13, 14). Aiciel pune si lauda
Ce!aVel aceleea, ca astfel nu numai sa nu se rUt:;lineze ci
chlar sa v se mandreasca. "Care este dintre voi, zice,
toate va va spune voua eele de aici ((. _.
. "Inch.ina-se voua Aristarch cel impreuna cu
mllle roblt!! (V 10) N' .
1 <l <l ers.. . ImlC nu poate fi mai mare ca
_and ... _ce:;:sta. Acest Arlstarch este acelat:;li despre care
III Faptele ApostoIilor, ea dela' Ierusa1im a
c on lmpreuna eu Pavel pana la Roma. (Cap. 2(:), 2).
OMIUA XI 131
Asa dar pe acesta it nnmeste mai mare chiar decat
profetii, caci pe aceiaii nunief;lte streini f;li c111atori, pe
A ,.1' t 1\ b't n' ..
can',"" pe aces -a Imprellna. ro- lu. Ja s;l un prlzonler se
purta \li acesta t:;li se expnnea sa patimeasca deopotriva
ell toti eeilalti, ba. inca si mai ran decat aceia, pentruca
pc ?l!?ci8c d3C;'!;-i 'priooeanprotivnieii, 'i t.ratau
]?;Urnl:1-, to'!.! DA llnl2. s: ,;l.Dfrrijall
tltjptuprH.iu lor Intere:-18, pe cane. pe acesta totl 11 3,;Tea,u
de dUt:;lman 9i'l purtau peste tot locul, batandu-l, insuJ-
tandn-l si in spete fel de fel <1e clevetiri.
Aceastct 'era ca 0 mangaere pentru ceilalti, mai ales
.cand vedea si pe dascalul lor in astfel de' necazuri.
Marcu, nepotul Barnabei". $i pe acesta I-a
laudat mult aid prin inrudirea lui en Barnaba, pentru-
ca Barnaba era un mare barb at. "De care atiluat
DOY'nl1ci. de va veni la voi, sa'l primiti De dan-
D;r ce? Oare nu I-ar fi primit? cia, l-ar fi
primit, iosa apostolul Ii poruncei;ite a'lprimi cumulta
ingrijire,ceea-ce f?i pe barbatnl acesta mare t:;li
lnsemoat De node annme a primit porunci, nu spune.
"t;3i pe lisus, ce se chiama Iust" (Vers. 11). Poate
-ea acesta era Uorinthean. Apoi la toti acet:;ltia acorda
laude comune, spunand particularitatea lor: "Care
BU nt din taierea imprejur, ace:;;tia singuri sunt
impreuna cu mine lucratori spre imparatia lui
Dumnezeu, cari mi-au fost mie mangaere". Fiindca
mai sus a spus "impreuna eu mine robit
Cl
, apoi ca
sa TIU Injosasca sufletul auditorilor, priveste cum Ii
I
' .
,'!'idica iarafili, caci puhe aceasta: " mpreuna cu Inlne
lucratori spre imparatia lui Dumnezeu", af;la ca
daca. ii ian parte la ispite, se impartasesc si de impa-
:ratie. "Cari mi-au fost mangaere"; de sevede
cat de mari erau, daca devenise mangaerea lui Pavel.
Dar se vedem acum intelepcinnea lui Pavel. "Ou
intelepciune, zice, sa umblati eatra cei de afara,
rascumparand vremea", adeca vremea nu este a
voastra, ci a acelora; deci sa nu va credeti deplin stapani,
-ci rascumparati vremem). Si nn zice simplu, cumparati
ci rascumparati adeca facand'o
proprietatea voastra. A se gandl cineva vet:;loic la dUt:;l-
mania altora, sau la atacurile acelora, este dovada eea
132 OMILlA Xl
mai puter!1ica d e minto. Cand cine;ra se ex-
. pune 1a prlmE'Jdll zadarnice, pa laua.a ca sufere
d.e pe urm'1 lor H r,l nici un fol03, dar apoi se intampla
131 >lJF: >"ar.u'bx . "c,"\c.a ,,,.. p":_:! - -- . j'. ,
'j , : __ .a. to' 0_ . a.,.,:?" "'eN. au se ' lpe::>0 de noi.
Cand te nItre ftah. 7!Ce_ p.1' '"'0'"
,
. . ' ,,...: ..... _. -:- .... 1:"'-"y .... u -....... .!. - \,..IU.l, i::)UU-
p.e de l?e Elioi? De aceia f? i sedind
1m '1 Zleea: "t;)l sa cade lui si inarturie
_ s.a. mba, ? ei (I Timoth. 3, 7),
"Ce .TIn lllle a
A
Judeca pe eei d e
Cor_lOth. 0, 12), "Cu mtelepelune sa um-
b atl eatra e el de afara", P' eotruca de"'l 10c '
lumea . t . " uese In
. aeoas a eu n01, UISa sunt afdra de impi1ratia lui
afar a ge casa p arint easca. In aceiasi timp
11 ::;;1. mangae numlUd pe aceia dinaf,lra)) ceea-ce de
ZiJ8 mai sus: )' Oa v iati noastra asc unsa
unpreuna eu Ghristos inteu Dumnezeu" .
. ., t t ' " . .'"\. unel,
zlCe, . Se ... can slava, cinste, atunci celelalte
acum lllsa nu! Cl,. pe socoteala Ion).
:AP01 ca sa nu creZI e1 de niscareva
lOterese, adaoge: "Cuvalltul vostru totdeauna sa
fie en . ., dres c a sa 1? titi cum se
raspynde adeM sa nu fie plin de
IpOlJIIZle, cam atunm nu este char, nu este dre s Cll
De ex : nevo.en. cere de a serv! tara vre-un
pencol,nu t e. da.map<;Jl; dac<'i este tirnpul potrivit de
n. e\>nverza, s a nucreZI ea ]ucr111 acesta at' fi vre-o lin-
cele .ce de cinste fa-Ie, fara sa se
yatame cat de Nu v ezi cum Daniil slu-
Ape yn om !1eevsevlOs ?, Nu vezi pe cei trei coconi
eu S.B poa!,t.a, cata arat:1,cat
,cura
J
1
desfaf?ura, f?l mmlC mmic supar<1tor?
?,U se eura), c181ava "Ca Sa
,?tIt1, ZlCe, cum sec,ade araspunde fiecaruia".
trebue stap.amForului, altfel eeTili sta-
pamt; altfel calm bogat, f?l 'artfel eeIui" ,8i de ee
,. oare . sufletelebo$:3:vil,.?r .l?i .a stapaditorilor
,f:?unt mal, slabe;, snnt mult mat mfumurate, mult' rriai
?-ezmer:d,ate, a!?a
A
ca eu aee$tia trebtie a ficineV'a mai
,lngadmt<;>r;, pe cand cele ale saraeilor !?i a celor stapaniti
sunt mal mai incercate, al?a ca aici poat'e
OMILIA XI
133
a se intrebuinva curaj mai mare, avand in ve-
dere un 8ingur lucru: edificarea lor. Nu fiindca,
unul este bogat, iar aUnl unnl sa fie cinstit mai
malt l?i altul m'od ei din cauza slabiciunei cel
dinUliu fie sprijinit,iar. Mlal dOilea nn ' atata. De
, ex: da0a nn este niei un moti v, nn l1um'i pRElin :p
an
-
garit ,sa
u
. spursat, ::;;i nici si;i" pi , oe;r!:;:',(n:l.!
. -.1:hsa daca vel fi Intr.ec.at.
cain aeeasta privinM. II es te spurcat E,li neevsevios
Dar daea. nu t e intreabi1 nimeni si t'lici nu te sileste de
a vorbl de aeestea, nu este de loc potrivit de a 'priml
asupra.ti vrJjmasia altora. PentrUC:1, in adevar, care
n evoe poate 1i de' f;tce d ll:;;mani in zadar? t;li iarlil?i,
daca. p,a.t.ibjz.ezi pe cinevc1 in cre$tio8?ti, spune-i
numai cele relative la subiectul io chestiune, iar mai
d eparte taci 8i nu iotinde vorb:::. Dac,\' cuvantul este
dres ensare,' ehiar de ar ti indr eptat ciUre un suflet
d ezmerdat., iL V,l intoarce del a u $uriHatcil, iUl; chiar
si sufletuJ inc1ariHnie se moaie, di,nd cuvantul ce i He
adreseaza este cu char, adeca dul ce 51 111 Canti1tol'. Nu
iii dcci nicigreoiu in euvant, fJ i niein\;ur el, C1
totdeauna de a fi serios, in acel:",,? timp insa f?i pli1Cut.
Daea vei fi suparator flirii cnmpatare 'in cuvinto, mai
mult ai vati'imat deeat ai folosit, 9idacJ, Ltr;' f?i f<lrli. cum
l)utare vei vorbi dulce l?i eu haz, m.ai. muH vej in1.rist a.
pe auditor dedt vei folos'i. - crl pretutindel1i S0 cere
a fi masur,\ il1 toale, Nu fii niei posomorit in yorba,
c,1ci aceilsta I displi'i cut, dar nicipeste miiSllril vesel
piscator, eaci 9i aceasta o::;te COv;,\. clu ;li ,.;prevuit, oi.
din amaodoua aeestea luand ee-'esto bUll, fl1gi de eeea-f:,A
e rau, dup'\.cUh1 fd,ce albina. De ncolo ia eeca-ce
este inefi,ilu\tor, jar dc aiei t ot ce e serios. P rivc13
te
pe
doctor, cil niei 01 nu la re1 trateazi\ toato corpurile, ci
potrivit eu temperamentul constitnvia lor, f?i rlacii el
face asa, apoi cu aU:1t mai mult dasc:dnl , - de$i poate
corpur:ile ar putea mai de graba sufer'i ncpo-
trivite, decat sufletnl sa 8ufere vorbe ncpotnvlte. De
(> x: sealipefilte de tine un Elin, t; i devine prieteoul
tau? Ei bine, nimic sa nn cu dansul despre
credinta rcli g ioasa,panaec'lL vei avea priet.en deaproape,
cand dUPa aceasta vine vorba decredinvit.
Prive::;;te po Pavel de lini!'?tit Athe-
nienilor, cand a fost dus ioaintea areopagulUl; II nu
li-a zis: o! scnintitiLor f?i nebunilof), ei: "Barbat
i
134
OMILIA XI
intru toate va vad pre voi ea cum
.fi cucernici" (Fapt. 16, 22). Dar si carrd tre-
bm.a de a lOfrunta, al?oi nu se dft inlaturi,' ci eu cea
mal mare putere ataca pe ca atunci candzicea
lui Elima :,,0 !plinule de toata vielenia si de toata
... a. toata drep- .
\1:..:1\.'<', lG),}Jupa cum a lnfrunta pe aceia ar
.!OSI; Goyada 'ueilpi:la de minte, tot asa si a nn infruntA
:r;>e a?esta ar . fi fost novada unei mari
la stapanitor pentrU: vre-o pricina? Da-i
mal mtalU respectul cuvenit.
1I Cele d.espre to ate Ie va spune voua {, t
adeea legatuTlle meIe li'l eelelalte care rna stapanese. El
eare mult sa'i vada, de Siglll' ea nu ar fi lipsit a se
duce decat sa pe daca nu ar
fi fost }mp18?8cat. de v re-o neeesltate. A afia ii eil el a
H! lsplte, a suferit totul eu barbatie era rolu}
care urma a adeveri luerul si'a inalta spi-
ntele lor. .., ,
;,Impreuna en Onisim zice eredineiosul SI'
. b't If" "
IU I U rate P e sluga sa Pavel 0 frate,
c.u drept de_ vreme se nnmef?te pe
El .care sa aratat vredmc 1U lumea intreaga si
e}. n,u se injoselte frate }:I'e
.?wo'" _",?l Le ga,nde:;;tl la luerun man ? Gel ce toate
Ie purta .In dreapta I?i in stanga, eel ee s'a ridicat pana
1:: al cer, cel ce are protia in imparatia ceru-
;!,lor, eel meununa.t, .. acela numef?te pe seryii sai l
u!lde e acum fUdulla? Dnde e nebunia Atat de ere-
devenise 0r;tisim, inuat i se ineredintase de Pavel
:;;1 astfel de ]uernrL '
Marcu, ziee, nepotul lui Barnaba de
care ati luat poronci, de va venl la vol- pridliti-l
pre densul". .Po;1te ca aeele porQnei Ie p;imise d'ela
"Carl sunt din taierea imprejur". Aici
trufia Iudeilor, aeelali'. timp spi-
ntele aeelora, ea adeca PUtlUl sunt dmtre eei din tl1ierea
imprejur, t;>i cd mai multi sunt dintre ethniei. Cari
ml-au fost rnie mangaero", ziee eeea-ee
ca e1 se gi1sea in mari ispite. '
mIlLIA XI 135
I) Asa dar ni ei aeeasta nn e 1uern mie si nebagat
in sarna, de a mangaia pe cu ell
f;li rm staruinta, cand ne gasim in grele "Oa
.... .- ..: t: ti'" . no. 1 'O , I'"} 1171h. .... -14) Q\
litJl ce a, L 1 , Zlvv , \...Ill . l.(J . \.L:.J UL .LU, V),
lor l,e c3:
fii ne de cununue lor. u al Wl:lI. atras

poti si tu 8a i ai pe aC61a, tii . piietenul
lui'si' luCreni'l in favorul lui , veste1?te eu glas mare
faptele lui, 9i pe a'l imita, e1 11?i va
reimputernicl. spirituL Acestea toate se potnvese poate
eelorlalF uameni, Pavel nu ave!'!' nevoe de
ci spunea cuvintele de mal sus mal mult ea sa 1 waIve
_. .. 1 ._ tu eel pUtj'''' astnp"
pe l .l:tr u af?a 1 _.:::> L. I'; L \) _ .L_ , 'f.1..1. ,, ' :' . 'let
gum eelor 0e . graesc de r an pe u.nnl .. aa-
miratori ai lui arata-l ('a vrednw de multa w grl]lre,
cad astfeJ te :)i tu de eunnnile lui E;>i
slav<1. lui-Chiar de n'ai fi fjcut altceva, t8
de cununil e lui, rlaca te bucuri 1?i .mu1t,amit
de succesul 1uptelor lui, caci prin aceasta tu al proad us
ea jertfa dragostea, care este prineipa1ul bunu-
rilor. Oaei daea cei ce pJang- se ered ca Iau parte 1<1
dotiul familiei, si prin aCleastfl. incurajaza foarte mult pe
eei ce jelese, mult Ii alina durerea, cu.
mult inca eei ce se bueur[t de suecesele altum, 11 1n-
eurajeaza pe aeesta Ii fae inCla mai mare place r ea
de lupta. Cat; de mare este raul de a nn avea
la jelania ta, asculta pe Profetul, care am
pre eel ee soar mahnl eu mme, TIl!
era" CPs. 68, 24). De aceea zieea l7i Payel:
en eei ee se bncura, si plangeti en cei ee pHlng"
(Rom. 12, 15). Sporef?te, 'deci, plaeerea E;>i
lui. Daea vezi pe fratele tau ca are sueeese, zlCe:
sueeesele sunt ale lui, de ce sa rna bueur en? cam
mlvinte nu snnt euvinte de frate, ei de
De voe:;;ti, sllceesul aeela nu este al sau, a! tau:
stapan a' l face mai dile;.:\, 1:111 mtnstezl, C1
te bueuri, daea vesel i'?1 multam1t. 91. cum Iucrul
este a::;a. s e inveclereaza de acolo, ca eel ee plzmnesc
. "
.. ') Partea morala. Despre iubire simpatie. Eli ell. noi trebue a ne
bueura !'ii intrista eand f"atii Re bueura sau intristeaza. l"iu trebue a
invidia pe eei ee prospereaza, pe noi infiine ne vom folosi (Veron).
136
Q?,IlLIA Xl
nil pizmuesc numai pe cei ce progreseaza, ci I'?i pe cei
se de. progrese1e aee1ora, pentruca stiu a
:;;1 in faptele cele bune, i?i ca' ii
sama sunt aCe!, se glorifica, Acela se rOiilaste mult
eand multa plaoere f<1leste
}n Nil videti (leso petreDe 'cn
tl,t3Jt! .. _ iar.?i Plt.?
.uurerea :f?i. OUXiur.'1.:J:. -sf
aceea sar, Jat'a salta. Prlveste aeum ce bine
mare estc de a nu PlztYl\ll pe cel ce nrocrreseaza in
bun"'" rl""err:. o At l' . ..1:-' b
UU.L <X" vS 8. a ace ma, lara place rea este
a, ,ta, .el se mcununeaza, lara ttl salti de bucurie si te
altul a' birnit, dara tll de
co SdJt
1
. -pentruca .blUe, ca faptul petrecut este
eomun adeca:;;l tn dacil voie:;;ti poti face ca
el. pen daca 1 n aceasta llU pot acuza pizmaLaretii
se pe alta parte de a cuceri ii biruinta dcl
aUZl car.n J?l-;;te de vorbe spunand: te-am 8i
to-am. este a aceluia iara a ta
Hymnl. clac{/. ehiar In lucrurile om'enesti este un
b!lle atat de mare de a TIU pizmul ci de a'si insUSl
ceI.e bune ,ale aItuia, apoi c'u atat mai' mult in
Olrumtt dlavoLnIm, cand e1 Bind invins: sufla eu manie
tocmai de aceea fiindca noi suntem
el eS,te spureat iili de nesuferit, totusi
:;>t10 eel: E,ll plilcereaaceast,lestemare'-Voiestl
sa pe chavoL? Fit bucuros si multamit de su'c-
Arata-te
po;:;omont, 1?1 a."unm pnn supurarea ta 11 Vel usura oare-
cu,:n de ce f>auzat'o fratele tau prin bi-
purtata aSUpra-l. Atunci tu dezbinandu-te de
tau, to ahl.turea cu diavolu1, si eauzezi
telu! un rau mal mare deetH cum 'i-ar fi'rrutut cauza el.
Cam nu e tot u?a: de it fi dusman si a lucra ca clU8-
man, eu a fi pneten \3i a lucra' ca dU'f;lman, sau a to d'a
de; caci astfef de om este mai
pnmE'JdlOs clecat du:=;;manll din lume. Daca fratele
tau a avut succese, fie in euvant, fie in fapte fa-te
parta:=;; .succeselor sale, \3i arata prin aeeasta eil este
unul dm membrele tale. ((1;3i cum, zici tu, cand eu nu
suco.ese, nuprosperez? Nu vorbi nieiodata asa
buzele f?i nu Visa sa iasa din O'ura-ti 0 asttei
devoI'ba .. aifi fOAst ]anga mjne cand vorbiai
acestea, pus mana pe guru, ca sa nu audu dus-
'.
OMILIA XI 137
manu!. De multe ori poate noi avem dU1?manii
noi si totusi nu ne aratam pe fata., sau cum se Zlce
nu 'ne dam' in privelistea lumei, si tu dai pe fat.a
aceasta diavolului? Nu vorb'i a:;;3., nici sa 'ti in-
ehipui macar de acestea, oi eli totul ditl contra, cael
fratele tau este membra a1 tau, slavaluLsB rap0o.rtil
la 00rp.ul 08, tu', - tl11o&
, (eth.nicii) se poarta I1D1,)? - ,-ttl Ii
cauza, caei daca te vad pe tine strain de multam1rea
lor, atunci si ii se instraineaza, pc canddaea te-ar
vedea fili tu multamirea lor, nu !1r indraznl:
si atnnci si tu ai fi deopotriva de 5traluClt. Nu eE?tl
aprobat pentru ca spui des pre de bine,
C3. te bueL1ri mult impreuna en 01, Sl poate mea mal
mult ca el. Dncil. dragoslea este prirlCipalul tutulot" bu-
nurilor, apoi do signr c,). prin ttl ai
Acela it luat cununa pentru arta lUI oratonea, tu 108a
ai luat'o pentrnca iube:=;;ti mult ;. acela s:a :::r[ttat
ill el1vinte, iara tu prin fapte at dobont plzma, at Ci:qca}
ill picioaro invidia. ea (u c1rept ,CUV3?t Vel 11
incununat mai mult decat acela. nentruca 51 Iupta ta
esto mai stra1ucita decat a sa. Nu a1 calcat in picioare
ll.ur:-Iai inviclia, ei ai mai facut inca altceva; aeela
are numai 0 cunnna,iara tu at doua, si aceste dona
sunt mai stralueite decat acea una. Si care sunt acele
doua? Una este accea pe care ai ea:=;;tigat'o contra
t;;i a doua pe care ai. dobandit'o din cauza d ragosteI:
A fi cineva curat de invidie, nu se dovedef;ll.e numal
prin faptul Ci:1 se bucura impreuna eu eelaiaIt., ei t?i
prin aceea ca are dragoste inrilc1acinata In e1. Pe aeela
ele mutte ori it bantue patimi ea de ex. slava
desarta Insa tu esti curat de orice patilllil., cilci l1U e eu pu-.
tint,l- fi stapanit de slavadef;larta, in acela:;;i timp i?i a te
bucura de binele 8i suceesul altuia. A dres acela vre-o
biserica? A spori't aduDarea Lauda-l
::;ii prin aceasta ai indoite cununi, c11ci do.b.orit
pizma, te-ai incunnnat eu Da!,
Vi1. rog 1;'i va provoc la aceasta. V a
a treia cununa? Ei bine, pe acesta 'il aplauda oamenll de
pe pamant, iara pe tine ingerii eerur:L.Nu este
Ineru de a fi cinevaeloquent, In tImp a stapam
pa,tim'ue.Lauda aceea este trec.at?are, iara aceasta
vesnica aceea este dela oamem, lara aceasta qela Dnm-
nezeu, se pare a fi ineununat, iara tu et;lti iocu-
138 OMILIA Xl
nnnat 1:tl realitate de Dumnezen E?i Tatal, earele vede
eele 3:seunse a:1e oamenilor. Daea s'ar putea desparti
trupul fiecarma de snflet E?i s'ar putea vedea, 'tiasl
arata pe acesta mai stralueit decat aceb. ' ,
Sa dilcam in picioare, iubitilor boldul invidiei Ri
::a h "! n fll 'YlAi no. ,1'1-..-.....'" -.x -.: - ' . ". ' "'- t .. ' l)
_" __ , . ' " .. n Oi y om ca;; iga cununa
acew. Gel . ce se lupta en Dumnezeu si uu
eLi. 1:
0
:1.1.\:16 pe c:.re-l' vizlGl1este' ca,nd vede UP frdp:ln
Ban char, iar;!, 81 in loc-S& se
E?l voeE?te a strici biserica, nu se lupta eu aeela.
e1 eu DumDez6-u. Caci spune-mi te roo': daca cineva ar
pe fiica sa t/"ar reu!?! ca sa 0
91 sa 0 faea r espectabill1, iara
altul ar sa 0 :sluvlasca neputand sa 0 impodobeasca,
oare pe cme ar p,lzm.ui 01 atupei? Oare nu pe dansa 9i pe
tata.1 !?l tu cacl daca te }.uPvi cu bi-
senea, p!zmumd 0, to eu Dumnczeu. Fllndca odata
eu fratelui t au se leag-a f? i folosinta bisericei.
eli dar'imandu-l peel darimi d
tlijia ea pnn aeeasta saVarseE}ti un act dracesc.
plZmUltHl trlJpulluiOhristos. Esi i scarbit de
titu? _Este de sigur un ma re rau, eaei ell
lIllI.nc A nu te-a nedreptavit, insa eu mult mai mare rau
faCl eand te sea rbe::;> ti contra lui Christos. Ou ce t e-a
nedreptavit e1., nu A laf?i a fi impodobit trupu1 sau?
De oenu laE?1 a I se 1mpodobi logodniea lui biserica?
A "t)TY'I ' tu -nr; s: "'6 fel , :< .,' t
__ __ ''' . .1:'44''''9" ,l"; . ne peaeaps<.t a1 pnn aeeas a:
b.ucun pc dUE?manii tai, !?i ehiar pe acel ce proO'reseaza
pe care voef?ti a'l intristl pizmuindu-l . si pe
zio,11 bue,uri inca mai mult,f$i pdn aeeasta
cit e1 ?- en toata pizma ta, caci altmintrelea
ou }-a1 fi ylZrp.lllt, $i a9a tu eE}ti mai Inult pedepsit. Mll
rm;nnez, de slgur, de a va indemna sa va fedti de ase-
tnSa fiindca ne gasim in astfel 'de slAbi- ,
mum, bme de afia conseeinvele aeestei patimi gro-
,,;ave, a ne fen de ea. Te scarbef$tiea el proO're-
seaza? De ee atunci pizmuindu-l 'i inalti inca mai
lu!? a' vi razbuna pe el? De ce atunci
1ratl ef?tI mahmt? Ce pedf\apsa alta poti avea lna-
mtea 1m, decat aceea eli el progreseaza cu toata ne-.
ta? Deei lui este indoita dupa
-,urn f;ll I?edeapsa. ta mdOlta va fi, pentruea nu numai
mare . f?l superior vie, daraE?i pentru aeeea ea
Imd tu pedepslt, prinaceasta 'i-ai adaos alta plll-
OWLlA Xl
139
cere. Pentru ceea-ce tu te searbei:?ti, el f'e bucura; tu '1
pizmuei:?ti, iara e1 se .acli.m
noi in'ili-ne ne eauzam rane adanel, f?l mCI nu
miieat' , Este poate dUi:?manul tAu ? De,?l . te-a<;>.i intreba,
de ee este dUf?man? Ou e,e toate
acestea p e aeel dilf?man inempmt nOI '1 lae,em mm str:OI-

a aflat de p'i':lllllilrea Poate ca. el nil m-
m1
P
, de aceasta, iara noi inchipuindu-ne ca el ::;;tle, ne
mahnim ..,"
Deci sa conteoim de a mal plzmm pe alv
ll
. De ce
sa ni noi inE}ine rane? Acestea sa Ie
iubitiior. Sa avem in mintea noastra cunum1e cele 1n-
doite ale celor oe IlU pizmuiesc, cele dp:l
a
oameni sl ceJe de la Dumnezeu, cum relele ee lZ-
vorasc din pizma, astfel vom putea stinge
acea fiara salbateca, yom putea inca S3. intl.onm eu
faptel e cele bune lui 'Pum::ezeu, sa ne bu-
curam de aeelenf;n bunun (In, acel ce di']a se
de ele .:....... 'ili poate ea 11e .V01!1 Abueura prin <:harul lUI
Dumnezeu, daca yom vletm slava -
fle a ne invrednicl, prio eha-rul :;;1 filantropla Domn.ulm
nostru Iisus Ohristos, caruia lmpreuna eu 'ratal t;;l eu
Sf. Dueh, se euvine slava-, stapatlirea i?i cinstea, aeum
puturea f?i in vecii vecilor. Amin.
OMILIA XII
Inchina-se voua Epafra, care este dintre
" voi, sluga lui care v s.e tot:
o deauna pentru VOl intru rugaClUnl, ca sa
desavarl?it
i
, l?i impliniti intru lUI
-Dumnezeu. Ca marturisesc de dan suI, ca are
rivna multa pentru voi, !?i pentru cei din Lao-
dicia din Ierapoli". (Cap. 4, 12. 13).
Chiar pe l a ineeputul epistolei apostolul a reco-
mandat pe acest barbat, din dragoste.
o arata faptul ea 11 lauda, eeea-ee a spus mca dIll In-
eeput: "Care ni-a l?i aratat noua, zice, dragostea
voastra intru DuchuI". Dragostea a aratat'o intr'una,
OMILIA XII
a fcleut a fi iubit.' se roaga neoontenit lui Dumnezeu.
deCI
A
pe chiar del:=t inceput, des-
ehlzand u1?a euvantulm Mu, caci cand dasculnl este
venerat, aeeasta: e. spre folosul diseipuli!or. Bi iara1;li
tle estfl tot spre einstea'si hl,ud'a
cam ;1.stful
se .zio'e, bent-rl1 '-\ }oi
inku. I"uga.eiuni::. Nu z).ee simplu fu'gandu-se, ei
lremurand $i fiind coprinsde
teama. IX: do::mta 1.U! pentru mantuirea voastra,
"Oa marturIsesc de dansul ca are rlvnl
multa pentru voi", adeca eil va iUbeste foarte mult
:;;i. aprjn,s de. dr:agostea voastra. :,f?i pentru eel
?lll LaodlCla. i;31 dm Ierapoli", prin care cuvinte
11 1?1 Dar unde trebuia sa afle
Poate ea 11 aUZlse d{'Ja, sau ca cetinc1u-]i-se
ep}stola ar r:. PlltUt de aceasta. "Faceti, ziee, ea
se cetlasca i;31 in biserica Laodicenilor"
(Vers. 16). .
. . sa stat! desavari;3iti", zice, prin eu-
vmte 11 f?l In timp ii :;:i sf<1tuieste si in-
deamI?:1. ?U Dealtfel se poate ea cineva sa fie
?eSavart?lt, 11.U st:a, ea de ex. toate Ie siie, dar
mca S6" cte<;lmp" - se poateapoi ca sa nu
de;>" t . Ejl sa stea, ca de ex. i?tie 0 parte
d,lll" aaevar, <;ll, eu toate acestea sta inteponit pe loe
Llra sJ. se ciatllle. Dar apostolul pe ulnandoua Ji
"Oa sa stati, zice, desavarsiti ((.
Mal 1a vale, tu prlve)'te, cum apostolul Ii aminte'?te' pe
iogeri, 1?i despre lor. "f?i
Im,plImtl, mtru toata voea lui Durnnezeu",
e,l?l nu e deaJuns de a s'ar intampla voea
!Ul Dumnczeu. Cel. ce esle Imphmt, nu ]asa a se furi:;;a '
In e1 alta. voe strama'Afiindca atunci nu este implinit.
"MarturIsesc de dansul, ca are rivna multa
t
."
I?en ru , adeca are rivna, si multa in aeelas
arr:andoua prin intensitate, ceea-ce:;;l
da:
tlsul
ZIeea. Cormthenilor scriindu-li: "ea va riv.-
pe VOl rivna a lui Dumnezeu'" (II, Corinth.
. "Inchina-se , voua Luca, doftorul . cel . iubit"
OMILIA XII 141
(Vers. 14). Acesta este evanghelistul Ltica, pe car.e
daCl1-1 pune dupa Epafrodit 1), nu inseamna Ca 11 uml-
Ip9te; ci, conformplanului sau, sil. inalte pe
Epafrodit, ea pe unnt ce era dintre din 0010-
sEmi, catra cadi a l?i seds aeeasta epi!=ito\tI.,
LUCfL . doftoi'ul cel iubit, 'spre -deosebil'e i,
cari purtauacelai?i nume. ,,$i Damas", ziee.Dup<'l
ce zice: "lnchina-se voua Luca", adauga imediat
"doftorul eel iu bit". f?i aceasta este 0 lauda nu
mieil, ci inca foarte mare, Ca sa fie iubitul lui Pavel.
1 Spuneti inchinaciunefratilor celor din Laodi-
si lui Nimfan, bisericei cei din casa lui"
(Vers: 15), Prive1?te cum el ii alipeste f?i-i lUl-
nreuna nu numai in transmiterea' inchinaeiunilof, ei
8i in s'ehimbul de epistole. Vorbeste aici eli rnulta.
grat.ie :;;i de Nimf:;l.n; iar aeeasta 0 'face nu simplu, oi
eu scopul vadit de a ridica 1?i peal't;ii 1a zeL
Nu a1' fi fost un lucru mie nebagat in sarna, daca
nu fi prenumarat printre Prive1?te inca eUID
arata pe ' acest barbat a fi mare liJi important printre
de vreme ce easa lui era biseriea.
,,8i daca se va citl epistolia aceasta de
catra! voi, faceti ca sa se citeasca i;3i in
Laodicienilor, 1?i cea din Laodicia, ca i;31 vo,!
sa 0 cititi" (Vers. 16). Mie mise pare, eil. era aoo10
soris eeva, care trebuia afi eunoscuta9i de aceia, eu
care ocazie nu mica Ii era folosinta lor, ca ade0a. alt;ii
fiind acuzati, aceia 0UnOaSeil.' propriile lorpacate.
',,8i cea din Laodicia', . cai;3i . voi sao cititi".
Unia spun ('a aici nu e yorba de epistola :trimisa lor
de a.postoI, ei de aeea scrisa de dan1?ii lui Pavel, ca?i
nn ziee(wel1 eatra. Laodieeni, ei "cea din Laodl-
cia" scrisa de iisi trimisa. se vede 1a Pavel. .
"Si . ziceti lui Archip; slujba care
ai ]uat intru Domnul, <Sa sao impline1?ti" (Vers.
1) Nota. Numele . Epafras estederivat din .Epafrodit,
llrdgdla, scump, inzestrat . cu De sf.
in cursul ennill:iei pe alocurea" pe. aeest nU!llele
primitiv de Epafrodit; care eS,te eu 'tot1l1deosebit de ' Epafrodit eita:'t
in epistola eatraFilipp. 2, 20, 4, 18. (Tmd.). .. .
]42
O:YIILIA XII
17). Dar de co oare nu i-ascris acestnia deadreptu]?
Poate ca nu era nevoe de aceasta, ci numai de 0 simpla
amintire, ceea-ce probeaza ca acest b<1rbat era impor-
t.a,nt pe aeolo.
n1nOp-inaciunea eu mana IDea a lui ' Pavel C:"
(Vers. 1 R) . .'\nB;:-,sta e dovada. anteneit!!tei acestei cpistoJe.
si a J.),Piei"An;,c .. ; in; 11 YH:'onria lpi o(")l"inrA .....
." - , 1-' ,.. __ 0J ca
"Aduceti-va aminte de legaturile mele".
Vai! Catil. mang-aere ! 'Numai aceste cuyinte erela
ajuns de a'i atlta pe dansii,l?i a'i imbarbata iu luptele
de tot feluI. I?i nu numai' cl'i face prin aceasta a fi eu
barbatie, ci'i face mai familiari si fa{:a de dansul. "Da-
I'nl sa fie eli VOl. Amin". '
Mare lauda, t;>i inca mai mare decat toate celela.te,
de a spune despre Epafra: "Care este dintre voi,
Rtuga lui Christos", adeca caera sluga ill loculler,
dupa enm l?i pe sine se slugit a bisericei, c3,nd
zice: "a sluga m'am facut eu Pavel". La
demnitate ridica pe acest caci maisus
il nume:;;te impreuna slujitor, iara aici slujitor sau
Rlug-a. "Oel dintre voi", zice, ca cum pare cil ar
vorbi catra 0 mama:;;i i-ar zice: cel din pantecele tau
ieliiit)). Tnsa 0 astfel de lauda ar fi naseut poate invidie
E;li din partea unora, l?i de aceea il recomand:l
mai mult ca pe unui ee era cunoseut din actele lui fata
de i eu aeeasta ocazie impraE;ltie orice mutiv de
nvidie. ,/)are se nevoe:;;te totdeauna pentru voi '
intru rugaeiune", adeoil nu numai acum cand sa gil-
seste printre noi, ca sa 0 aiba aceasta ca ernfaz
a
, nici
nu'mai cand este printre 'Voi, ci totdeauna; 0 mare buna
din partea lui este aratata i prin expresiunea
,.se adecll se lupta i mult in
rugaclUne. ApOl, ca sa nn se para C;1'l
adaoga mai la vale: "are rivna multa pentru voi,
:;>i pentrucei din Laodicia din Ierapoli ". Si
expresiunea "Ca sa stati nu este zisa
seop de lingu;;;ire. ci este un indemn din partea das-
calului venerat. 8i impliniti, zice, adeca plini de to aM
voea lui Dumnell: I\'i desavarE;liti. Si nu zice sa nu viL
clatinatb), oi sa Prin faptul' 011 e1 1i trimite
naciuni din partea altora, ii atrage inca mai mult, caci
OMILIA XII ' 143
nu contribue la aceasta i?i amintes,C?
de dfinii, si nu numai cunoscutn E;ll ,);31
zieeti lui Archip:socote9te1) sluJba care al luat
lntrl'l Domnul". Priu aCf\ste (ll1vinte mai multinca
ii supuue lui, pentru ca dacada,n\ii. ar fi fost.
satIn totul, nu ar ii putut ana illm , n .ll
tolui ,d e liTlboldolcii de llCeniUjl ,ue0r:H o'-'-=u
nici nu e prudent de a vorbi pe ucem-
oilor. Dcei li . serio aceste cu vinte, ea sa. h lnChlda gura,.
Ziooti lui Archip, soeote9te". Ouvantul acesta ,,80-
peste tot locul are semnificatie de
, PJ 't' v d 1"
de spaima, ca de ex. caud .zi.ce: 8 ean
(Filipp. 3, 2), sau: "SOCOtltl ca sa nu va
voi eineva eu fil osofia" (Oolos 2, 8), sau .acolo und
;f> . Oi videti ea Btl cumva slobozema voastra
zm'inteala celor
(i Oorinth. 8, U), f?i in fine pretutm<;!-em '
teaza acest cuvftnt, cand voe:'?te a aUU.L
torul. . . 1 t t
.Soeoteste, zice, slujba care at ua In ru
Dom'nul, ca' sa 0 Prin aceste
nu'l las a cat de puFn de a fl stapan, dupre cum fill 10-
apostolul zicea des pre sine: "Ca fae
de voe plata am, iara daca de slla, dregatone
imi este mie ineredintata" (1. Corinth. 9, 17).
"Ca sa 0 cu. se.
cum e1 incontinnu il1demna pe dlSClpoh la
datoriilor .. "Pe care ai luat intru sa :.0
Iaral?i ,
care nu e alta decat "prIn . Eltl-a zlCe, nu
noil). Prin aceastazicere Ii supuue lut pe 0010-
seni, cilci arata ca slujba lui ii este incredmtata de
Dumnezeu. . D
Aduceti-va aminte de legaturlle mele. a-
rul fie eu voi. Amin", Aici a slabit spaima, cad
1) Nota. Imperativ,ul verbului .in traduce!"e
vezi baga sama, Iii atent; in edltlade
p!'in -aooasta. &'30 fii.cut. mal mu III
scop a se da (razei un inteles mal bUD. (Tracl.).
144 O\lIL1A XII
cand dasealul este in JeO'M . . ... .. --
nuroai poate :fi nici 0 frf;.',:, ug 11 dezleaga,
. neva pentru Christos, a fi legat e:
i
-
aceasta, caei ascuita pe Lu a ' . In e ar, apermIs
torsapostolii del;'!, {ata ".9
1
In-
:':;11 IJ.Byvicr'U< ' I'U'I; ... , . .. .. "IlLU., b, tlC,Ul'3" ,()du-, s,.e,
J...t.lJ..... . .J. \,:.1. . a ' 'Ui-'-""""C'\# ' -; ,, " ,-'
. 41)!t! .
d.' . , . I pen ra nurnele 1 t '"
mvre lllOl ' de aceasta" cin "L ' . Ul, as ease
sidera ca un eac:::tig rna s.:J e, pentru, ca daca cineva con-
tul A '( . re ue a sufen ceva pe t
pe care il are apoi eu n ru aman-
1) Deci sa 'nu n roal pentru Ohristos.
avern peotru Christos e In neeazurile ce lA
de legaturile lui Pave'] sa ne aminte . noi
De ?x, iodemni pe sil. 111 fie indemn.
qhnstos? Aminteste-i de 1eO'a dea. saraCllor pentru
J?6 tine, 9
i
, pe cel ce . lUI
9
1
-
a
dat iili trupul sa . ' fi TIl, spune-l Cil Pavel
1?e ,' cand el nuda e pen truOhristos,
fudylef;lti. de suceesele ce Ie a.
tunle Jut Pavel CX tu n . m, Ammtof?te-'t1 de leO'8,-
f
. ,a U a1 suferit nim d >::>
a su erlt acela, e1 ':. d v Ie, m cena-ce
de sueeesele lui. Ai ofti melO ata nu s. a ingamfat
aproapelui? d: dm bUl1urile
cat de absurd este un e Ul Pavel, i?i vei
melduiasca iara tu sa 1e' d ca tau sase pri-
in' dezmerdar' ? I inca a te
caci 1u'i p \:'l'IPmte 1a teIl1n
i
t
a
lui Pavel,
atunci care ' ti este , .' vii' l Impreuna cu 01, si
legaturi, fili til 8:1 te c.a? tau sa fie it1 .
stramtorari, ai c t erZl: _ Iv C.3zUt in niE:care-va
Asculta despre
nueste 0 proba de' a' ve cil .a fi in stramtor<1ri
de matasa? A
P
.rasIre. :v a imbraca
fill atunci ti se vor de 1uiPave1
decat tre
n
tele cele Ihallle
poate de a'ti pUIle rin ' e In g od (norOl
1a Jgru.mazului aurarii?
___ ' _ ' _ to ill ave, fill atunci ti se YO!'
. ') Partea Noi nu trebu .
fe pentrll Uhristos ' ci sa
e
;- ne ingr!3
Ula
, m. necazurile
UnIt; llU Pavel, lilt sa ne art- ue a ucem ammte iii noi de lega-
Ili despre lie felde I>espre: la-
.oaba. mlreS61 esteprudenta i ' 1 e ceo e 'emne nedemne. ea 0-
rIle dm fiuer Ili bataile din pll 1 lara nu vuetuI, beFITe carita
a me. yeron). ,-
OMILIA XII
145
parea aeestea roai urieioase deeat funia eeainveehita
f?i Voief?ti parul ea sa pari
frumoasa? Adu-\l ammte de nalul de neeurateni.e in care
se 'Pa.vel pdn temniti, I$i te vei aprinde de fru-
rouset
ea
aeeea, iara pe aeeasta 0 vei consideraiie eea
mai nesuferita putoare,f?i atunci vEii 'una, din adancul
inimei tale dorind legaturite "lui Pavel. Vciestiil'tl.su-
lemeni fata, :;.i a'ti vapsl spraneenile, altele de 'acest
fel! Ougota la lacramile lui. Pavel, cum e1 in timpde
trel ani, zi fill noapte, n'a Incetat de a p1ange. Cu
podoaba obrl:ljii, caei aceste laeraroi
te vor .face mai stralucita. ].Du nu spun ca tu sa verfili
pentru pacatele altora, ca Pavel- af?i dod
f?l aceasta, - caci poate e mai presuS de tine; dar te
inderon c3;s11 faei aceasta macar pentru propriiJe talE'
paeate. Al poruncit poate de a fi legat servitorul
tau? Te-ai maaiat f?i te-ai infuriat asupril-i ? Adu-ti arninte
de legaturile lui Pavel, si imediat iti va 00nteni furis,.
adu-ti aminte ea noi suntem eei iara ' nu cei
leaga, noi eei e0 suntem em inirna infrinta, iara nu cei
ce infrangem f?i zdrobim pe altii. Umbli dezmetica prin
E?i razi cu hohot?' GandeE?te-te la dur8rHe
1m Pavel, E?i vei ofta, iara lacrallli1e co Ie vei. varsa, to
vor arata inca mai stralnciU\. Ai V3.zut pORte -r:;e a\tele
dezmierdandu-se si dant and? Adn-ti am-inte de lacra-
mile lui. Ce tzvor' oare at' fi in stare s[t eolcoteasea
sa scoata din e1 atatea 9u11.oao de apa, po cate lacrami
a scos ochii lui Pavel? Aduceti-va aminte de mine.
zice, :;;1. de l acramile mel e)) , dupa cum aici zice
de legaturile mele". 8i cn drept
cnvant a grait acele cuvillte presviterilor o'in Efes, pe
cad i-a chemat inca fiind e1 in Milit, pentru ell vorbia
unor dasculi, a:;;a c:1 pe aceia cautn, a'i face sa ia parte
1a suferint
e1e
sale, iara pe acestia sa se gandeasca mai
mult la primeidii. Cu ee izvor' vrei sil. eornpari acele
lacrami varsate de Pavel Ou raul din paradis, care
uda intregul pamant? Dara nu vei putea spune niroic,
caei ranl lacram]1or varsate de Pavel uda sufietele,
iar l nu pamantul. Daca t\-ar arata cineva pe Pavel
p1ilngand 1$1 oftand, oare nu ar fi mai placut a'l privl
pe dansu1, deetH roii de dantuitori Incununat
i
? Nu zic de
voi-dar daca cineva mi-ar arata pe vre-unul ' dintTe
nernsinatii din teatru 81 de pe scena, dintre acei ce'se
topesc f?i sunt ca nebuni dupa amoruri, voiu sa zic.
daea mi-ar arata vre-o fee1oara. tanara de acelea in
10
i
146 OMILIA XII
.. . -.. - . -.
flo area varstei, care cu frumusetape toate
celelalte fecioare de varsti ei, care are fata f?i celelalte
membre ale corpului bine ochiul fraged
intorca,ndtl-se Intr'o parte yi altacu blandete
cu plecandu-se in j.os cu modestie
0U mu.!ta. grath:\ 011 g-caiele -lIl"virletite . pe deSllpt,
. . . l' I .\ ' . f
Cl.11!1 Z,108,. oe.1.LOr vlOae, :funt?a

> ... . .... :1,'" .. .. F} , rnal ,o"?",,.<o., SPLJU"Olla..1O
f?i frumoasa eao statue de daca tot atunci
mi-ar aril.ta, si pe P avel lacramand, mi-a:;;i intoarce iute
privirea dela aeea fecioara spre Pavel, pentruca din
ochii lui stralucef?te 0 spiritualu. Ochiul aceleia
face ea sa snfletele celor tined, arde dogo-
rAE?te, pe cand al lui Pavel din contra, Ie
astfel de lam'ami, cao ale lui Pavel, fae oehii mai
frumoyi decat sufietul, infraneaza pantecele, umplu pe
clneva de 0 adevarata filosofie, de 0 mare simpatie,
pot a muia cbiar un suflet de diamant. Ou asemenea
lacrarni este udata hiserica, cn asemenea lacrami se
planteaza spirit.eleo Chiar foe de ar fl, asemenea lacrami
au puterea de a stinge, fie acel foe corporal, fie spi-
ritual. Asemenea lacr<lmi pot a stinge 1?i sagetile dia-
volului cele aprinse. '
Sa ne aducem aminte deci de lacrAmBe lui Pavel,
::;;i a,t.unci vom ride de toate celeprezente, Ni:;;te astfel
de lacrami fericea Ohristos, zieand: "Ferieiti eei ee
plang, eu aceia se VOl' ma,ngaia" (Matei 5, 4) $i
"Ferieiti snnteti eari plangeti aenm, ea veti ride'"
(Luc. 6, 21). Niyte de lacrJmi varsau f?i Isaia :;;i
Ieremia, caci unul zicea: amar voin
plan ge" (Isaia 22, 4), iara ce1alalt: "C ill e va da ea-
pului meu apa, f;'i ochilor mei izvoare de laerami"
(Ierem. 9, 1), ca n efiind in stare de a face aceasta
natura intreaglL Nimic nu este mai placut ca aceste 1a-
crAmi, caei ele sunt cn mult mai placute decat qrice ris
f?j veselie. Oei ce sunt cu jale de vre-o perdere, stiu
cata manga,Are aduc lacramile. Deci sa nu soco'tim
aceasta ca un 1ucru de ci chiar foarte pre-
de dorit, nu atata pentruca ne doare dlnd
p1l.catuiesc, cat mai ales cand noi pAcatuim, ca
astfel lacramile ce Ie vArsam sa ni moaie f?i infranga
. . OMILIA XI!
147
.148 OMlLIA XII
. sfieasca. De ex. paeatuia cineva? EI il certa' dar cand
eel c?rtat il se dep:1rta de e1 ' atunci la-
crama,; ca cel sa-1 poatil. tntoarce.
" tf 181:\" ne ammt.lm lacrami. Sa (lr6'?teffi
e pei- fetele f?l copiii Jaer1'lmatod cand j'i vc:"
, ':-,em, , l', n Gate ,', v, oieso .11 fi in, bte B,a 'S;
- "', -""n
X
' .;;.:.. -;.... . ., ' " ',' .. p" , ' " , , ' ... ,0..; , .... ,.l. ,.."'" .
ut) 1m' .ave!,!?i
tra*. m 'saloane bogate, oate va resf<1tati
1":. amint':l de <:1eeste laerami. Ci'tte
d.e vre-o lacramil e' fn
lacramJ.. EI.n.u laha pe eel mortI, C1 pe ceiee trliau
CtA ma-ortl. VOltl_sa spun de lacrami?
p doara era uceme al acelma. darl lui
ZlCea: "Aducandu-mi aminte de l acdL-
mIle ,tale, ca sl'\, rna umplu de bucurie" T-
MulJi plang i?i se v:1icareaza
placere, ba placere foarte mare., da:r ase -
nu sunt atat de greoae, ci ' ehiar cu
my,it mal pIa cute decatcele izvorite din placere pa-
- caei asculta ee spune Profetn1: Au-
pomnul glasul plangerei me1e, -
(Ps. 6, 8. g). Unde nu sunt deci
In rugaciuni? in sfatuiri? Dl;JX
.n01 defalmam acele lacrami, pe Cllre Ie varsam
nu trel;me. Cand de ex. un frate cena:-
.nOl a pl ange fil i a jelLCand iudem-
nam ,Pe ,Cl!l8va m facerea bineJui, jar el nu da nici-o
atentmne lTI,.?emnului nostr:u, filideci se pierde, atunei
a As.emenea 1acrami sunt izvorite din
filosofie'A Uar eand cmeva din bogat ajung-e sarae', cand
e c:1zut In , vre-o trupeasca, cand moare,nici de
cum, nu a pJange, <,.aci asemenea
n.u de lacraml. Dupa cum noi flefaimam
rasu], face.m uz de el far a timp, de-
fAlmam i?l laeramlle ' varB.ate {;lra timp , 9i fara scop.
Pentruca.valoarea fiecarUl lueru atunci se a'rata canel
asel lucru e(>te 1a loc,ul sUl.\potrivit, pe
cand, daca este . , int(un , Rtr:1in, dt') loe
nu se. De ex:vlnul" este . Ht$at,., spre inyeseJirea
omull!l i ;s,pre lirana, 'iara 111).
ll;nbmbarea 1m pentruJacE)tea de
copn, l!1r3:TIl1 sprt; GUrVle. Deci:dupa CUIn asemenea
tot i?i laerilmilevarsate
ara tImp fill scop. Daca ar fi 0 lege, ' princare' ! sase
OMILIA XII
149
leo'iuiasea ea laeramile ' sa fie varsate numai in ruga-
cifIni in aivedea atunci eat de dorit A
ar
fi.
aeest lueru. NtmH:J flU poate .p:1oa:
te1e
.atat de
bine, ca lacramele. Asemenea lacraml chIar !?l fata 0
arat<1 mal frumoasa, pe eel ce privefilte it atrage sp,'e
fji 0ompatimire, 1?i eu un !;'u V'anr. () asemeqea
. " " . ' , . , ' b' ].' N' '. , t . 1-
, in S
0
,TIl.al vane!'", 't ... !nlic.:n!J" e,s ..
cut,. este
nostru eel mal nobilfiltmal frumos, l?l cand nOlvedem
ochii lacramand, ne inchipuim eel vedem spiritpl
lucramand, si ne induiosam. ' .
Accstea, iubitilor, nu vi s'a spus f:lrascop, oi
pentru ca sa. nn ya nici
orchestre, mCl 1a Jocun dp, ace1e satarllce:;;tl, CaCl pr.J.-
ve'ste ce a inventat diavolul: fiindca de prin seenele
teah'ului 8i de prin adunarile eelor neru:;;inat
i
insuE?i
urea lucrului a indep:1rtat pe femei, apoi cele ale tea-
,", truluile-a introdus chiar in camerile rezervate femeilor"
' VOrbesc de eei uf?urei /?i de ourvt:. Aeeasla boala .mo-
lipsitoare a fost introrlusa pe de legea nuntIlor,
sau mai bine zis nu de 1egea nuntilor, sa nu fie, - oi
de insefili prostia noastra. Ce faci omule? nu
ce f<:tci ? Tu itl iai femee pentru ta f?l pentru
facerea de co'pii; ce voiesc deei ourvele, 1'$1 ce rol au ,
ele la nllnta ta? Pentru ca veselia, zici, sil. fie mai
mare. 8i cu toate acestea asemenea fapte n:u , izvorase ,
din veselie dupa Cllm zici tu, oi din prostie. Priu ase-
menea f<:tpte insultipe mireasa, pe oaspeti. Daca
eu asemenea f<1pte a-I lncanta fill desf<1t,l1,
este 0 aoevarata insult.ti. Daca a vedea femel desfra-
nate 9
i
sluFte e8te ceva .c.are poarta ell
iubire de cinste, vreo oarecare, apOl de ce
.atu nci nll laf?ipe mirea:oa . ca sa vadiL ea? Cu ad e- ,
varat' ca diavo1ul a introdus, in casa toata acea ,pompa
urLcioasa Hi ' desfranata, "Aduceti-va
aminte, de legatllrile :mele<:: Nunta, iubi\ilor,'
ill@.. esto 0 legatura, /?i 0 1cgatura. hoHir'ita , de .insuE?i
, Dumfi'ezen, pe cand cur via este desfaoerea acelel 1egii-
turi.Este pArmis de a inve,sell nunta cu altfel de
lU,cruri,deex. ,cu meseincarcate GU mancat:i, eu hainc
{ru(Iloase, fill cu altcla de acestieL Vedeti p"a ell nu
imlJiedoc ; asemenea lucruri, ca sa nu par a fi pr-ea
sa\batec, - def?l Rebee!j.iii era deajuns Dumaio .haina,
s ;ub\ire. ,Este p,ermisde aseinvesel'i la nuntii prm fru-.
tOo ........ , . . , DM1UA .. XII
musetea hainelor, prinprezenta baI'batilo1' Iili a "femeiIo'r
venerate. De ee atunci jntroduciacele dzilicu1'i, acele
monstruozitati? Spune ce iluzi del a acele femei pier-
dute? Te a spune? Dac:l tu te rUlilinezi a 0
spune macar, de _ ee. atnnei sileB,tipe altul silfaCli
aceasta ?Toate tr'ebmesG atunci en pru:

qa Iili 'eamilele 1;11 asiniL '. Unei. feeioare ii este deajuns-
iatacul fem.eesc. Dar, zici tn, este saracacios
Daea este saracacios. trebuea fitotm;;i dragalal?,lili"pentru
aceasta gaseasea eli mijloeul nimerit, in loeul bogil.tiei. Nu
are zestre de adusln cas a barbatului ? De ee atunci 0 faci
de. dispretnit din alta parte? Vagasiea mijlo('ul nimerit. de'
a sefaGe respectata prin cre9terea ei. Laud ooieeiul, ca fe"'
Cioarele sa se aJipeasea in ho1'a pe H1nga 0 tanilril ea!?i
spre a le.einsti, Iaud9i pe femei, eaeinstesc pe ' cea de
acehi9 fel eu ele; acest obiceiu este bine hotl1r1:t. ... Dona'
sunt in grupe: una a 81
ceialalta lOt femeilor IDliritate ; celedintaiu pr'edau naun'a.
dintre ele, iara eele de al doilea pri:mesc printre
sele pe 'cea intra;'
Deci mireasa este io.tre aceste doua grnpe, nici fe':"
cioarll., si ni ci femee. Dar curveIe ce cauta aiei?
Trebuie 'ca ele sa'i;;i acopere fatacand este 0 nuntA;
trebuie. ea ele sa , se aseundllin crapatnrile
mantulni, pentru ca curvia este eonruperea nunvei,
iara noi leadueem inca pe la DuntL Cand voi faceti
vre-o intrepriDdere, vaurati tot eele bUDe, iara cele
contrare Ie a:luDgati, precnm. de ex. : cand semanati,
sau cand scoateti vinul . din ipoliniu (tmOA"ljvtO<;; = vas' in
oare se scnrge viDul ]a calQat, deja), :bici micar nu
voiti sa despre otetirea san stricareavinului.
- Iili aiei unde e yorba deprudenti1, voi introduceti
otet? Caci ee alta poate fi femeia desfranata? Candvoi
preparati mirodeniile, niei nu lasati a se apropia macar
niseareva eJeinenteputnroase, ea sa nn se infecteze mi'-
rodenia! Nnnta inca este un mir, - i?i atunei de ce 1a
preparare?-aeestui mil' introdnceti putoarea 'cea mai
nesuferita? Ce spui? Joaea fecioara, f?i nu se 'rulilineaza
de (lea de varsta .ei? Bine, dar 0 fecioara tre.bue afi mai
serioasa decM, 0 curva, cacidansa nu a ef?it doara . din
seoala. eelorce se: lupta la eire,ci . din brateleparin"
hi nunF nUBsle de 10cpermis,
OWLIA XII
151
se arate. Nu vezi cese petrece in paiatele
un de cei cinstiti sunt pe langa impArat inauntrul
tului, iara ceHa'l1;i 7. Deci .tu .fil pe langa
mireasa nu expune III vlleag feClona, Cl still ae:asa.Sta
de rata 'fl,eeare corG' ,de .. ,unul da dIn.' sanul
3a11, ceia!alt primei?te a
rt1sinezi iedoria? . tl1 .ea. r.n;nll:-l a:;oa, ::!.Y::'
.' " d ' n' <>1 ! I,..,.,,,
va Jur eCaf'?l _eSpte .. an,_ <: -'; ... . ,., ".,.,,, .....
tu Voie9ti ea fiica ta sa fie mblta eu el bl!1
e
,
aceasta se potdve9te pdate eu U1;HH b.ilcam.t{:),
sau a uuei vanzatoare de verdeturl,sau a uum
tariF de pe ]a nunti I) . . Aeestea nu te rU,$)-
ne<lza? A se sluti cineva este rUlillIl<:, ?e ar fi fata
lmparalului. Nu cumva poate sal' am a 0 de a
fi p1'ndentf? Nu cumva 0 ce 0 are?
Chiar sluga Cie a1' fi feeioara, chlar once de ar fi, ea
sa ramana totdeauna cumiute si inteleapta, caci: ,,lntru
, 1 h d" rI 1
lisus Christosnu. este rob,
0, 28) .. Nu . CUIDva nunta este tea.txu?
este 0 taina, inca 0 taintt d.e mare 9
1
?-ac",:
nu va de aceasta tama, putm va .
de acela a1 carui tip este tal,nil. "T3;llla
zice mare este, iara eu ZlC de Chrlstos :;>1 .de;
(Efes. 5, 32). Este tip 8.1 biserieei a.l lui
Christ os, f?i tu irltroduci curve? zi ci dac!1 n11,
vor dilntui 1a nunta nici fecioarele, mcdemelle
apoi ' cine sa dantuiasca? Nimeni, c\ nevoepl:arl:}
estede a Printre tamele rehglOase
sunt si danturile, iosa Intainele noastre treoue a pr.e-;
domina tacerea, buna podoaM,rll9inea Iil
imo
,destla:
Taina mare esle aceasta-, deci afara curvele,atar!1
spurcati. Si cum este tainl1? Se aduna barbatpl
meia, 'Iili ambii ImprE:mna .fa.c unnl. De. mtra,
copilul in lume, nu este mOl mCl chlmvale,
ci taeeremare, linililte mare, . lara c!l-nd a51:U.J?-u
batnl eu femeia, $i fac, nu vr'un tlp }11C1
vr'un tip al de pamant, In sn fill.
lui Dumnezeu, mtrodnCl atata 11 l fam
1) Not.a. Ouyal1tul B'fjp.tof'P"(o; primJll'
numal Sf. Scripturli. il intrebuinteazli. ea crea,tonu, ...
numia temee eat;,.e prep-ara la
Dealtmintrelea atat pasaJulacesta, cat !jlcelel.aHe.dmamte,
c9nfuze . .( 'f7!dd;j.'<
152
OMILIA XII
de sufletul? Se aduna impreuna f'?i devin un
corp. lata iaraf;d taina iubirei. Daca cei doi nu devin
u,?-ul, nu fac pe intra cat raman doi, iara
CllUd se uneso,. fM. i? ce l:nvMam HoL deaici?
Ca_ este mare. Iscusinta lui DIlm,nezen
a d"''''px>"ht "Ill" r' a'<>Ia A) c' -" .... " ,'A d . . '.'
,'. ._:-7.""l::. v. a,' <"'onepuf pe UU'iL In . DUll.,
a Gtlata ca I?l dupa. tot unul,nu a
ca numai,?nul fie. deajnns. Unul :
:>mgur nu Aestelll unul, ClJumlltatea uuului, i
mtreguIUl, lara dovada este cli uu poate face
COPll, ca f'?i mai inainte de nunta.' /'
Ai taiua A facut pe uuul
fill"lara:;;l pe dOl I-a '.facut uuul, astfel ca
din omul. Barbatul femeia nu
sun,.t AC1 uuul singur. Aceasta se poate ade-
verI astazl, III tot timpuI, ca de ex, se poate ade-
veri ,: Cll cu zieerea "Barbat femee i-a fa-
; pre 11" ([<'acer. 1, 27).Daca uuul este capul,
lar,a 'cealalta est l corpul, cum se poate zice ea sunt
dOl?, De aeeed. femeia ocupil locnl discipulului iar
barbatul el st::lpanul, ' ea
este cea 81 ehIar dm forma corpului ar
l?utea cmeva ea sunt uuul, caci femeia a fost
dm. eoasta barbatului, prin urmare aman-
dOl sunt a intregului. De aceea numeste
pe femee aJutor a b::1rbatuJui, ca sa arate ca sunt
uua, <:Ie .aceea f?i barbatul ptefera pe femee inaintea
fill a sale, ca sa ' se arate ea ii suo t un
tatal se bucura la casiHoria fiului si a
filCel ;sale, CaCI se grabesc a se uni fieeare' eu
proPrIul, 'Sau . e?rp; $i face atata cheltuiala de bani 1a
nunta, ,$1 tOtU$.l nu poate suferi sa vadape fiul sau ue"
ea f;11 trupul ar fi rnpt in doua, el1ei fie-
care 10 yarte este Imf!erfect -"pre f Icerea . de copii, $i
fieeare lU parte este Imperfect in inchegarea, in com-
plex?l prezente. De aceea zice Profetul:. Ra-
duchului tau" (Malach. 2, 15). Dar cum
devln cum ailua partea eea mai curata
n, aurulUl, aI eu al} aur, tot a$a f'?i aici,
upde femma prlmmd In ea barbatului, creste
$1 in fine da societl1tei bl1rbat ief?it din ea:.
Copllul este?a o. punte intre bl1rbat femee,
astrel ea totl a.cef?tI ire!: bl\rbat, feroee fiJi copB sunt
nn trup, copilul unind pe amandoi de ambele 'piirtL
OM ILIA XII 153
Dupa cum doul1 ora$e despartite printr'un rau dela un
eapat la altul, daca se leaga poduri de ambele parti TIl,l
se mai zice ea sunt doua, .ci unul, tot afila!?i in cazul de
Pd.tu ba; irioa 111::1.\ Inult, M'Ci aiGi puntea ce'i unef?te
eu fiecare din ii, pentru
si cu trupuj formeaza lJn 811J-
'g'uIitrup,Pringrrimaz ser-
ve$teca mediu de unire, intre ainandoi. Dupa daI?-' .
tul ar fi despartit, insa prin.. faptul cil .pn-
vitori s'ar prinde cu 0 mana de una dm Cll
ceealalta de alta pl'lrte, ar face atunci un singur
o singura hora - sau dupa cum dantuitorii fiind des-
partiti ar intinde fiecare s'ar apuea uuuI de
aUu'I,' $i astfel ,ar deveniun singur dant sau
Eli in cazul de fata. De aceea eu drept cuvaut ZlCe
in m:od clar eil.: "V or' fi dol un trup", uniti..fiiod
trupul copilului. Dar ce? Dacil; nu sunt IllIJloc
oare nu suut atunci un . trup, Cl sunt dOl?
tatea face aceasta, caeiprin ea s'a amestecat corpurIle
amandurora. Precum dacR. ar turna cineva untdelemn
in mirodenii, ar face totul una tot f5i in
cazul de fata. .
Stiu hlbitilor cil. la multi Ii e rusine de cele vor-
, " , '.. .
bite daril.eauza tuturor acestora este uumal
!?i ct'esfraul. A iSe face nuntile de felu} cum se fae,
a se conrupe nunta din capul Ioculm, este a defalma
taina nuntei, "Oinstita este nunta, zice, patul
nespurcat" (Ebr, 13, 4). De ee atunci te
eeeste cinstit? De ce de un luc:u
Acestea sunt credintel'e e1'etimIor, sau a celor ,can
illtroduc pe 1a nunti curve. Pentru aceasta eu vom a
curatl nunta .ca astfel sa se introduca in casa nobleta,
cctastfel . ereticilo!', A fost
darul lui Dllmnezeu 0a1'e este radl1cma facerel noas-
trc, pentru ca pe' langa acea radacina este multa
murdarie mult noroiu puturos. Ei bine, aceasta, mur-
darie sa '0 curatim noi cu cuvantuL Ingaduiti dar
fiindca si eelee este stapauit de asemenea norOlu, 111-
gadue sufere IllUW!. putoare,. ,; . ,
Voiese ava arata ca nu trebue a va
cele ce am spus, ci de cele ce voi Ie tu insa
la 0 parte cele ce faci, te de cele ce eu
deci prin aceasta pe c:are,le.a
hotarit a!?a. Sa Vii spun cum este tallla blSerlCel?
154
O:-.ilLiA Xl[
rata acea taina.Christos a venit catra bisericf:l, insa bi-
sericadintr'insul s'a cu dansa s'a unit duhov-
dupa cum zice: "V'am Iogodit unui bar-
bat, fecioara curata sa va pun inaintea lui Ohris-
1-",,...." /IT r1 ., ... A ("1-' " _a ;:_' ".' . .; . . "r., ?"
\ 1. VUf'1ULii. i 1, cam (HULl'lU8ul SUlitem. ." Uln
lui. si din "l'ir:np,;:: l ui'! . '
nu 11;:; rUQi.uam" de
aC6c.sta taina. Nuuta .8SLe Lip ai prezentei lui Ohristos
tu 8'ar parea ca cele (l6 'se petree pe
nunt;i sunt jndiferente,fi'icu ioate aCeS tea sunt catizele
multo1' reIe. Toate sunt incarcate de neIegiui1'i. "Si
mascaraciunea, zice, fili nebuneasca, fili glu-
mele care pu se cuvin, sa nu iasa din gura
yoastra" (Efes. G, 4), dar" toate cele ce sepetrec l a
l1untiL . sunt mascanlciuni, vorbe nebunel?ti i?i glume
proaste, nu cum s'ar iniampla, ci cIliar 'in g raclul cel
ll1ai mare. Toateacestea au devenit acnm oarta 13ont1'\1
unii, cei ce se conformeaza acestei arte, 'cap;)ti laude
marL Cum s'ar zice,pacatclc au devenit 0 artc1, caci
nu Ie facem Ja lntamplare, ci cu stiinta si eu calcul
iara diavoIul comandeaza la urma 'regime'nt ele de
Unde este este i desfranarea, unde
sunt .mascarale vorbe uricioase, acolo este I?i dia-
volul, contribuind el eu de ale lui. Ei bine, cl1ndtu
ospatezi cu de acestea, spune-mi, oare taina
lui Christos? Cand tu inviti pc diavol la masa de nunta
oare tair:a . !ui ell rna
sunt greolU 10 cuvIote, - dar :;;1 aceastaVllle
dm' cea mare, ea eel ce ceal'ca' rasul sa
fie tot e1 gasit ea vinovat, de vreme ce se pare pre a
asprnla cuvant. Nu ce Spune Pavel'? "Tot ori-
Ce ati face, ori de mancati, ori de beti, toate in-
tru slava lui Dumnezeu sa Ie faceti" (I. Corinth.
10, 31),voi insa Ie facet;i spre defairnarea lui :;;i 'spre
necistirea lui. N uauziti :;;i peProfetul spunand?: "Slu-
jiti Domnului Cli frica, va hucurati lui cu cu-
tremu" (Ps. 2, 11), voi insava in dezmerd:iri,
Nu eumva poate nu e de a se vesen cineva
i fara de dezmerdari ? Voe:;;ti a auil melodii Dlacute?' De
sigur canu ar trebui la asemenea .ocazii, fnsa eu con-
simt la "aceasta, daca ' voe$ti; nti ascu1ta ' melodii sa-'
ci de cele duchovnice:;;tLVoe!?ti a vedeadan-
?Priveste choru1ingerilor.$i cum este ell
putinta,' zici 'de a vedea .asemenea chor "? ,) Dacai
vei alunga aces tea,. atunci va verti la
nunta, si candChristos estepreient, chorul
lor eRte prezent, De voestL si astf1z! se 1
T
or face mi-
nuni, -ca atunci;' va preface ' acum apain
inca Ct( "mult -mai Gael
pofta cea urieioasa dela masa ta ; 13' jp, va i ni()!lni CII
pona cea duchovniceascl1 . . Unde sunt m:uzicanti, nu
poate fi Christos,da1' daca e l intra, mai intaiu"'iscoate
pe aceia minuni. Ce poatefi
dezgustiHo1' ca pompa satamceasca? Ce poate fi mai
urlcios ca acele cantice fara inteles, ca acele neoran-'
dueli in -totul nedemne? 8i chiar de ar fi , ceva crt in"'
teles, totusi ' cuprinde in sine lucrtiri nrLcioase dez..:.
gustatoare: '" .' .
Nimic nu poatefi. mai pIil,cutca virtutea, nimic
nu este mai dulce ;cabnnacuviinta, nimic mai de dorit
ca demnitatea.:B'aca cineva Dunti' ca .aeelea po care Ie
. - , . .'
arAt en, l?i atuncivavedeaplaeerea ce 0 va U.e
fel de ,nunti voiesc' eu, luati seama Ja ceIe ce va spun.
Mai intaiu 'eauta bl1rbatpentru fecioara, jma barbat in
toataputereacuvantului,protector a1 ' femeei, ba1'bat
care sa fie capul trupuIui, caruiatu 'ipre,dai nu
sluga, ci 'i pe lnse!?i. fiica tao
bani, nu cl1uta st1'aluClrea neamulUl, TIU maretla patriel
lui, caci ' toate .acestea sunt prisoselniee, ci tu eauta
evlavia sufletului,blanaeta; ,adevl1rata intelepciune,
frica de Dumnezeu, daca ca fat a ta sa
cu placere. De vei cauta :bogatie, nu numai ca nu 0
vei folosi cu nimie, ba inca:, o'vei vatama, caci 0 vei
face sillava lui, in loesa fie libera.Nu se va Colosi ea
;;.ttat demult de placerea aura.riilor, pecata scarba va
avea din rolul ce'l .are ca sclava. Deci nueauta de
acestea, ci cauta mai ales , egalitatea in cinste, !?i daca
nuestecuputint;a .aceasta, apoi atunci cantil. unbarbat
mai sarac deca.t fiioa ta, nicideou:m mai bogat, daca
:riu voefilti sa-ti ,dai fata unui despot, ci unui adevl1rat
barbat. Cand 'tu. ca sa examinezi cu exactitate
valoareibarbattilrti aceluia, roaga pe Christos ca sa
stea de I'?i sa'ti !?i e1. n:u v!1 ru!?ina de
aceasta,cam nunta este tama vemrellUl.Mal ales roaga-l
atunci,ea sa dea fetei tale unastfelde mire.Nu tii
'Inai rea tu :sIuga ,hii Abraam, care fiind tritnisa
156 OMILIA XII
intr'o <'..alatorie ,a.tat de departata,a t;ltiut '\otuE?i in ce '
anume parte trebuia- a se refugia, /ilide "aceia "R,E?ireu-
/ilit in totul. Gand tu studiezi 1?1 cauF pe acel b ' rbat,
roaga-te /ili zi, catra Dumnezeu: Pe eare 11 vo.ef?ti tu
Doamne, IDoI1omi'seste-h>.' Incredinteaza-i in mana lui '
aeest lueru, /iliel fiiud einstit de tine prin 8cel'l,sta"cinste,
iii va!-espl,atL DOlia t'\1.cru:r.! ' tr:E?lH),e f;: f$ce ; a-lncrecti:n.ta
. 'In mana lui aleg:erea barbatului, si a cel'e ca aoel har-
bat sa fie R$apreCUm il voeE?te' e1. Gand faci
DJI perinda oasele, spre a imprumuta oglinzi $i h;:tine,
oilei taina nuntei riu se savargeE?te spre fal:l, f?i nici ca
duci fata la vre-o paradl1, ci lmpodobindu-ti easa eu
cele trebuitoare, chiama pe vecini, pe prieteni /ili pe
rude.Pe chiafila,
deamna ea sa semultameasca cu cele ce sunt. Nlmem
difl orchestra sa nu fj'e de fata, caciatunci este chel-
tuiala zadarnica f?i uricioasa. Mai 'nainte de chiama
pc Ghristos. StiLprin cine sa'L,chl;imi?' ,,Intru cat ati
fa6'ut unuia' dintr'acesti frati ai mei mai mici"
ziCe, mie ati facut" 25,' 45). Sa nu'F inehipui '
ca luerul acesta ar fi neplil.eut, de a ehema pe saraci la
masa de nunta, in locul lui Christos, eMi lueru nepHI.-
cut este de a ehema eurvele. A chema pe saraei in-
searnnil. dispretuir)a aVf'rilor, iara a chema pe curve
inseamoil. dispretuirea chiar resturnarea tainei
lmpodobe;;;te pe' mireasa, nu eu podoabe aurite, ci eu
blandetea :;;i eu rusinea, si in fine eu hainele obisnuite,
iarl1 in'loe de podoaba auritil. sau impletituri, im.'
pr,dobe;;te-o (IU rO'ilirea fetei, pune-i imprejurul gatului
sfiala de lucruri urite, si' sa nu umble dupil. aeelea.
Niei un vuet sa nu fie, nici 0 larrnil. zadarniel1,
se mirele si primeasea-f;>i fecioara. Pranzurile
sil. nu fie 'ineareate eu betii, ci eu plil.eere duchovni-'
ceasea. Si aeum' tu' priveE;lte cate bunud reztiltil. de aiei,
- dacil. mai ales eele ce se . petree pEi la nun-
tile ale et'eticilor, la
de astazi - dacil. se pot numl nunti /ili nu parazi -elUe
rele nu rezultil.. S'au stricat pastadele 1), !?i de indata
grija f?i friea, ea nu cumya sase piardil. eeva din
. .
, ' I) Nota. 1t<L'J"a,-iillo"i:nseainna' 'galerie, sala ' san camera de
Ca1'e a mil'ilO1', sala demancare, etc. ins a oricuDl , s'ar lua,
remane tot confnz, afara. numai daca nu al'e):n!iemnal'e l1i de .haine,
cil.c'i in asemem'a caz Re poate pricepe 'sensul. (Trad.). .
OMILIA XII 157
imprumutate, eil. placerea nunta suee.eC!ata
de 0 suparare E;li t:r;istev:1 nesufentil..
ar trehui sa fie mal mult pe soaera, f?l eu toate acestea
.nl1 eflte scutitta d0 0a niei inso:;;l mireasa, 6Aei
nunta total prive:;;te pe mireasil.. A vedea.totul stn03"t,
fl, ' veu.,a Dasa pusUe, un mOi;iv.de t.t i.B'
:B:,ibine, la nunta aceia, pe e;1re df.\SCI'!S'O. eD,
. este Christos, iara la aceasta este Satan a ; acolo Slgu-
ran va, aici grija; acolo pHicel'ea, aici aiei ehel-
tueli zadarnice aeol0 llirnie de aeestea; aICl este slu-
tenia, aeolo adevarata podoabil.; a.iei este. piZlI!-3:
iara aeolo sinceritatea; aeolo este sobnetatea, lara alGI
aeolo este aeolo prudenta, iara aici
pierderea.
Toate acestea iotelegandu-le, sa
raul pana aici, ell. sa putem.ylacea lui
Ile putem bucura de bunurlle cele t
iubese pre dansuL Carora a ne prIll
charul t;;i filantropia DomnulUl nostru hsus Uhnstos,
caruia impreunil. eu Tatal 'ili eu f?f. Duch, A
slava, stl1panirea f?i cinstea, acum J?l pururea f?l 111 veCll
vecilor. Ami.n.
COMENTARIILE
SAU
EXPLICAREA EPISTOLEI I CITRA THESALONICENI
A celoi intre Pitrintelni nostril.
IOAN CHRISOSTOM
Archiepiscopui Constantlnopolei
OMILIA I
"Pavel :;'li Siluan, :;'li Timotheiu, bisericei
Thesalonicenilor, intru Dumnezeu Tatal, i?i Dom-
nul Iisus Ohristos, char voua pace dela Dum-
nezeu Tatal nostru si Domnul IiSllS Christos.
Multamim lui Dum:ri.ezeu pururea pentrn voi
toti, ._pomenire facand de voi intru rugaeiunile
noastre. Neineetat pomenindu-va pre voi de lu-
erul_ eredintei, :;'li osteneala dragostei, rabda-
rea nadajduirei Intru Domnul nostru Iisns Chris-
tos, inaintea lui Dumnezeu :;'li Tatal nostru"
(Cap. 1, 1-3).
Dar de ce oare scriind Efesenilor uu a adaogat
si pe Timotheiu, care era pe Htnga dansul !?i atunci,
care era cnnoscut de Efeseni admirat de danf?ii?
"Oa nevointa lui 0 ea preeum unui taUi
fiul impreuna eu mine a slujit" (F'ilipp. 2, 22), f?i
"Oa pre nimeni n'am de un suflet eu mine;
160 OM ILIA I
care cu tot dinadinsul sa se grjjeasca de voi"
(Ibid. 2, 20), l?i de ce in epistola de il pune ]anga
dansul? Eu ered ca urma. a'l trimite la fAra tn-
tarziere, i?i deei era deprisos df,l8, Rerie despredansul,
Cael zice: "Pre acesta dara nadajduesc a-I trimite
iudaHi
g
(Ibid. 2, 23). Aiei insa nu , este fhl!)i! ce
Timothelll se .1ritoi'sAsP, cur3"nd deE dan$!l, Ii-a tiimos
apostolul aceasta epistola, dupa cum ziee ehiar:
"lara acum viind Timotheiu la noi dela voi"
(1 Thesal. 3, 6). f?i de eEl oare trece in epistola pe Si-
luam inaintea lui Timotheiu, desi de aeest barbat in-
sU$i apostolul marturisefilte muIte bunuri $i-l pune pe
el inaintea tuturor? Poate ea ebiar Timotbeiu a 0er-ut
aceasta din marea lui pentruca in timp ce e1
vedea pe das(alul sau umilindu-se in a!?a mod, ca tre-
cea in epistola. pe ucenicul sau alaturea cu el, apoi cu
atat mai mult trebuia a face aceasta el, in care scop
s ' a $i grabit a 0 cere dpJa aposto].
. "Pavel, zice,:;;iSiluam :;>i Timotheiu, bjseri-
cei Thesalonicenilor". Aici nimic despre dansul nu
mai adaoga, nici apostolul,nici , sluga, 'ci simplu Pa-
vel. $i de ce aceasta? Eu cred ca de aceea nu-si pune
demriitatea lui apostolica, fiindca ace9ti Thesaloniceni
erau de curand E?i sau mai bine zis
neavand inca convingerea formata de dansii, nn'simai
inseamna demnitatea sa apostolica. Dealtmi11trelea'chiar
E?i lDceputulprediceiIa dan:;;ii deabea il ('aeuse apos-
tolul. nBisericei Thesalonicenilor" ziee.Bine, de
vreme ce i1 erau :;;i pana atunci inca nu se com-
pusese bine, 9i de aceea ii $i mangae eu numele de
biserica.Unde trecuse mult timp, 91 compunerea pre-
cum i?1 biserieei erau deja in regula, nn
pune in epistola numele de hiserica. "Intru Dumne-
zeu TataJ, zice, l;3i Domnul lisus Christos". lata.
iaraE?i parlicula aplicata Tatalui, 9i Fiului,
pentruca erau multe biserici Iudaice I?i Ethnice, insa
aici spune: "Bisericei intru Dumnezeu". A fi intru,
Dumnezeu este 0 mare demnitate, ou care nimic nu
este ega!. Fie, deci, Cft siaceasta biserica sa se nu-
measca astfel, insa rna tern ca nu cumva sa fie departe
de acestnume! Cand cineva ar fi sclav al pllcatului,
nu sepoate ziceci! se gasesce intru Dumnezeu. Cand
OMlLIA I
Hit
cineva nu umbla dupa Dumnezeu, nu se poate num!
intru Dumnezeu.
Char vOila 8i pace". Ai V3ZUt cum indata. dupa
" .';. , .. ,. l\,f"lt?<, "i'. In: T)"..--
laude eXOrGUleplSt01i:l! r ".L:.LUl,i::l,'iL.Ln:- Hd -'-' ':.Llb
.' np,?f\U nurm '0S :nentru VOl tntI, pomemre facand
'dr;rvi A mult;ami lui
Duninezeu pentru este aovaaa aIll partea apos-
tolului, care marturi8e;;te de progresul . lor eel mgre,
caei nu numai ea ii sunt laudati,dar S1 DUhlnezeu se
multameste ca cel ce faee tottil spre' mantuirea lor.
Prill Ii invata inci! de a fi ca 9
i
cnm
par'ca Ii-ar zice: Totul este din puterea lui
Amultami lui Dumnezeu pentru sUflcesele lor, f?l III
acelasi'timp a'i pomeni 91 in este dovada de
o mare dragoste catra Apo}, ?eea-ce in multe
locuri face, (mu numal III rugaClunl va pomelle.se,
ci f? i afara de rugaciuni ziee. "N pomemn-
du-va pre voi de lucrul crecimteI , t;31 ostenealfL
drao-ostei si rabdarea nadajduirei intru Domnul
nostru Christos, inaintea lui Dumnezeu .:;;i
Tatal nostru". Expresiunea (cNeincetat P?menindu-va
pre voi) adeca pomenindu-va inaintea 1m
Tatal, sauosteneala dragostei p<;Hr,tenJ!ld inaintea
Dumnezeu9i Tat:11, aceasta semmfi?a. sa cr,:,ezl
ca cmeincetat pomenindu-va pre VOll) este ZIS 1:: Intam-
plare, adaoge imediat c(lnaintea lui DUI?nezeu-t;a Tatali: ,
f?i aceasta fiindea nimeni -nu cele facute de
nimeni nu Ie recompenseaza, lara ceea-ce VOl 1ace1;J,
zice inaintea lui Dumnozeu faceti.
, Ce inseamna "de lucrul credintei"? Adeca C[t
Cu nimic nu v'a putut pre voi luerul
dintei caci acesta este Inerul daea creZl,
toate iara daea nu suferi, este dovada canu
crezi. l-qu aeestea sunt cele fagaduite, ca cel
crede sa sufere chiar mii de I?-ii de
daM s'ar cere? Este yorba de imparatla cerurIlor, Oe-
nemurire 9i de Deei, ce. cre}e,
lesufere. Af?a dar, se prm lapte. vU
drept cuvant deci ar cmeva ea m Hlod
simplu se probeaza, Cl prm .fapte plpalte, prlll modul
de viata, prin
"f?i osteneala dragostel"; zice. i?i ce osteneala
74431
162 OlvllLlA I
poate fi ca saiubeasea cineva? A iub'i. intr'un mod
simplu de sigur eli nu este nici 0 osteneala., iusa a iubi
eu adevarat, este 0 mare osteQeala. Caci, spunemi: caQd
m.ii de 'i:rnprejurari ni se opun voind a ne departa de
iubire, iar noi ne impotrivim la toate, apoiatunci nu
este osteneaia? Ce n'au patimit ca sa nn se
depa.r t.6z6 de dragostea lui Oh.ristos? et=:
bateau lui Payel ilU. au' 'prins pe -gazduitoi"U1.
lui, pe Iason, zie, I?i nu rau tarit, f?i nu rau dus inain-
tea tnrburatorilor D_egasind pe Pavel? Oare
aceasta este 0 osteneaia mica, spune-mi, cil in timp ce
evangheliei niei nu erau prinse, sa. se ridice
deodata 0 a;;a furtuna $i sa'i bage in astfel de ispite?
ll$i luancl rnulte .dela lason dela ceilalti, i-au
sio bozit pre ii "I). (Fapt. 17, 5. 9). Ei biue, acesta este
luern, spune-mi? Oare lagon l1.n s'a bagat siogur
in primejdii in locul lui Pavel? Aceasta eu adevarat ea.
este .osteneala dragostei, caci s'a legat zicand en
cum apostolul mai iotaiu
de succesele lor, numai dapa despre
ale sale, ca sa nu se para ca el face fanfaronada. de
vorbe, sau ca.'i pre dam;;ii din calcul. rab-
darea u, ziee, ca.ei razboiul acela nu era pentru uo timp
poroit nnmai, ci peutru totdeauna, $i aeeia nu razboiau
l1.uffi3.i pe Pavel, ci si pe discipulii lui. Da.ca. erau
astfei ciltre apostoli, cari faceau lueruri minu-
nate, cad erau respectabili, apoi ce erezi cil nu
faceau eelor ce primiallpe apostoli, cooeetateni eu dansii,
tOSa departati de credintele lor? Faptul acest.a n' 8i
Pavel, caud' zice; Oa voi fratilor, uI'-
. 't' f-< t b" " ',.
rna ,orl V a,l <:teu , lserwelor lui Dumnezeu celor
ce I? (I . Thesal. 2, 14). '
"f;IuadeJclei mtru Domnu1 nostru Iisus Chris-
tos, inaintea lui Dumnezeu si Tatal nostru"
Dl:l;r to ate se fac numai prin credinta
deJde. Astfel dem faptele aeestea invederau nn numai
lor, ci aCflea ciL dansii credeau din convin-
. , .
l) Expresiunea ACX(3oV'to 'to t,w.yOV nu inseamnil. luand multe
dUI?li. eum in: editia de Buzau, caci atunci s'ar llltelege ell.
turouratorn acela devastat casa lui lason. To hcxvov Aa(3.'v In-
:!' Iua gararl:!te,a lua asigurare, dupa cum 'to b,,,-yoy
lnseamna a lua sattsfacere. (TradJ.
OMILIA I
163
g-ere, .cu speranta ca premiulli de De aceea
ingaduia Dumnezeu ca persecu\llie lor sa . .3e
inceapa imediat, ca sa nu poata. c.meva, capredwa
edt mai multrezultatul Cl sa. se arate ca.l
dura. lor in primire;J, t.ot-oda.t,a Ra, SA Ca
nu vreo parere omeneasca era aceea, ca sil. convmga
sufletele oamenilor, sa Ie pregateasca spre a IJ:.ldur&
lliii de ci era la miJloe putereg lui iil,ltp:
nezeu -ceea-ce nu ar fi fost, dacil predica evanghellel
l1uar' fi fost bine intepenita. io profunditate, nu at
fi stat nemif:;cata din capul ]ocului.
Stiind iubitilor frati, alegerea voastra de
la evanghelia noastra nu s'a
racut la voi numai in euvant, ci intru putere,
?i intru Duch sfint, fili intru rnulta,
precum fi'titi in ce chip am fost intre VOl pentru
voi" .(Cap. 1, 4. 5). Ce annme ? In ce fel, :;;1 cum
am predicat la VOl. Aici se atinge:;;i de sllccesele sale,
desl cam acoperit caci e1 voie"-te mai inta.iu a scoate
. 'i ' -.; ,
]a lumina meritile lor. Ceea-ce spune, eRte cam
Stiam noi cli voi sunteti dintre cei dintre
ba.rbatii mari ca suuteti' dintre cei ale"-i, f;ii de aceea
, ' ') ., P
8i noi suferim totul pentru voh). Expresiunea II recum
ti in ce chip am fost intre -yoi", aceasta arata,
adiea CU multa graba buna -YOlOva suntem gata a
da sufletul nostru pentru voi, fill aeeasta nu 0 facem
pentru noi, cl pentru voi, cad De aceea:
zice in alt loe: ,,$i Ie rabd to ate pentru eel
alefili" (II Timoth. 2, 10). Pentru cei ai lui
nezeu ce nu ar sufed cineva? Ca cum pare ca h-ar
zice: ccDaca yoi fili iubiti, ap.oi noi totul
suferim cn drept euvant. Prio faptul ca-l lauda, nu
numai ca-i imputernice9te, ei inca ii fili
inca ii mai incurajaza prio aceea, amlOtmdu-h ell.
dan!?ii au aratat tot aeeia,?ibarbatie, ca
burrei vointi a apostolului, dupa cum ziee: "9.1 -:;'-01
urrnatori 1) nOna v'ati facut :;;i DomnulUl, prmund
.. 1) Nota. Textul ,este 'Kat.
y.cxt 'too Kopwo ... adeca: t VOt tmttatOrt v aft facut noua $'I.
Domnului ........ Ar ft fost mai iuteleasa. frasa, daca. s'ar fi tradus cu
"autul exact. (Trad.).
164 OMTLlA I
eu.van:ul" lIit:U neeaz mult, eu bueuriea Duehu-
1m Sfmt (\i er.s. 6). Vail Cita 1auda! lJiseiuu1ii deo-
au daseali, caci nu numai ell au primit
C! au 3Junschi;:lT 1ain,llt-imea lui Pavel. Dar
aceasta nu este nimie, pe 1inga eee'a-ce mai spune ,caei
: . .lmitatori v'ati
"\ ' " "" , ,', " , ' ' , , ' -, ..
--' Ohll1U! Ul ,adeca l-atiimitat in tbtul pe 81. CUiXi 1118a
l.aii,imitat"? "Primind' euvantul tntru. necaz multo .
eu Duchnlui Sfint". Nu ziee simp1u
neeaz, "Intru neeaz mult". De altfel se poate
vedea cum au ridieat goana
asupra lor. facand gioata, ziIJe, au InUiI'itat
eetatea .lor". i?i nu se poate ziee numai cll '
.?:U. fo.st Io?l au aeeia inca, ea neca-
thnd f?l Slramtoratl, 11 iotw;a se. bueurau, ceea-ce fa-
ce!,tU zice, ca s'au In-
a ,se .neemsLl numele lui " (Fapt.
D, ' 41). Luerul . mlllunat toemal alel sta: a vedea natura
omeneasca ridieandys.e mai pre sus, sau mai bine
a. vedea p.e om eovari?llld natura sa omeneasea, f?i sufe-
rmd ,ca cum a1' corp nesim\itor, - def?l chiar a
sufen neeazurAl de orice fel, i?i inca nu e un
1ucr.u !?l? f?l net,J!1gat m seama, Dar cum Oare au de-
vemt. 11. Im:tatOi'l ai Domnului? Pentruca $i el multe
a llIdurat, totu!,?i se bueud, eaei de buna
v.oe spre ace3:sta. noi e1 s'a pre
fi f?i restignit, i?i totuE?i
e1 patImmd toate acestea si zieea Tatalui:
nSHivel?te-ma" (loan 17. 5). ' ,
. "Ou bu..?uria Duchului sfint". Ca sa. nn zieii
cmeva: cum necaz? cum intru bucurie? si
cum e cu de a Ie uni amandoua la un loc?
eata. c(!. adaoge: "eu bueuria Duehului srin t.
cele trupei?ti, iar bucuria in cele du-
ChOVll1C8$tl.i?1 c1!m aceasta? Cele ce se petree aici,
dureroase, msa cele rezultate din acestea sunt
llpslte .de durere, cad nn ingaduie duchul. In cat este
c,u putmtil de Aa sufer} cineva, i?i sa nu se bncure, pre-
cum sutere pentrupacate1e sale - dara
f?l de a f?- biciuit f?i a fi vesel acelasi
tlmp, cando de ex. pentru Christos. Aceasta
este bucurla duchului; in 10cu1 celor parute de nesu-
165
ferit, ea scoate p1acerea $i ID1l1tamirea sufleteasca.
V'au iiecajit pre voi, zice, v'au alungat, insa nu v'a
lasat duchui 111 aceie ci dupa cum cei trei
cbeoni se. recoriau in Cllptorul CAl en foc, tot i?l
pre voi va recore$te 111 suferinti). Dar dupc1 cum acol0
.2.8.8, r'eco1'i' nn era :rezult.atul naturei focului, ci a du-
-: :t ,il,i;!iti i tot. -i?l aiel; CdG,l a se bu-
Gurieln necaznri nu este rezultatul naturei necazuri-
10r,ci a1 faptului cao piitimBsc pentru Christos, 1?i roua
acea reeoritoare vine dela. duehu1, care'i recore:;;te
face sl se simta in sigurantil , chiar E;-i ca.nd se gasesc
in cuptoru1 ispitelor. "en bucurie", zice, nu cum
s'ar intampUt, d cu bucurie mare, cad aeeaeta este
luc.rarea sf. Duch.
;,Atata ineat v'ati faeut voi pilda tuturor
celor ce ered in Macedonia i?i Aehaia" (Vers. 7).
C1,l toate acestea e1 a venit 1a dan$ii mai in urm8,
insa ata.t de mult at;i strillueit, zi ee, incat v'at;i f eut
dasca1i ebiar ai celor cari au primit credinta inaintea
voastral). Dar si aici se vede intelepciunea apostolic::1,
Gad el nu zice' v'ati fAcut pild'a ce10r ce vor crede,
c:i v'at;i faeut pilda celor ce deja au erezut, f?i i-ati
invat
at
cum trebuie a erede in Dumnezeu, caci inca
din 'inceput M.gat in 1upte.
"f;3i zice, adeca in Elada. Vezi aeum
dU de mare era bunavoint1 a lor? Nuera nevoe ni ei
de timp, nici de intarziere' sau z :t bav.:l, e1 era. deajuns
ca apostolul sa se prezinte printre dan$1i, $i totul era
9i cu chipul acesta iate'l cum Thesalonicenii,
carora Ii adreseazet epistola de fata, deE?l au fost
prin prediea mai t arziu, totuf;ii devenise da$calii eelor
mai dinainte.
1) Nimeni s1 nu se desnadajduiasca, chiar de ar fi
pierdlft mu1t timp ne1ucrand nim'e, ea'! este cu putinta
de a 1ucra i?i intr'un timp mai scnrt tot pe atata, pe
cat nu a putut 1ucra in timpu1 treeut-. Oil dacii. eel ce
deabea crezuse si a stralucit ata.t de mult chiar din
capullocului, ell atat mai. mult incat cei ce deja au
') Partea moraW. Nu trebuie a ne de:>curaja, fli filci a dis-
pret
ui
Tugacinnile Rfintilor, ci inca a Ie cauta mult. Dar asemeeea.
rugaciuni numal atunci ni vor caed fli noi vom fi de
virtute. (Veron).
_1_66 __________________ __ I ____________________ __
erezut sunt de adevarurile Nimeni
iaral?i sa nu se Jeneviasea auzind ea se poate sa CaR-
tige totul intr'un timp seurt, caci aeeasta este cu totJl
nesignr, ca un fur este ziua venirei Domnului, . :;;i f;ml
de veste va .sta de inaintea noastra, dormind noi.
Dar daCl nOl nu rlormrrn, nuv'a fl. , Ga , TIn fur, Diel
nu gaS! nepr:e&:atiV Dacl'l noi privighem ;;i sun-
tem trell, tlU va sta nuasi;r;;. ('.;,. un fur. ci (:,1
ne chema, la
tite noua. NlmeUl decI, sa nn dormlteze, nimani sa nu
fie fapta bnpa. Nu voi oare, c:1 in tiillp
dormham, toate ale noastre nu sunt in sigurantii,
u1?or se pot rilpl? Cand ins a suntem treji privi-
ghem, nu avem nevoe de atata pazl:l. Cand dormim
ehiar cu paza. :;;i inca ne pierdem de mnlte ori en
ufilile, fill eu toate zavoarele, caei en toat <1 paza si masurile
Iuate intra. inauntru. 81 de ce spun eu acestea ?
P entrn .a l?ti, e:1 daca noi p'rivighem, nu avem rlevoe
de ajutorui aHora, iar dae:1 dormitam nn ne va fo-
losi la lor, ci. cU:ajuLorul aeeia
not nepl eracm..t!iste bun lUorn de a ne bUCUf8, Ile
rugaciunile sfinviIor, insa numai atunci cand si noi vo-m
($i ce 'mi trebuie mie rugi:le',unea
altUla, ZICI, daca eu 'hicrez ? Si eu toate acestea bine
ar fi 8ft nn simti niciodatil nevoea aceasta eaei nici
. .. , ,
eu nu VOlesc aceasta, - insa daca noi judecam. bine,
totdeauna ne g-asim intr'o astfel de nevoe. Pavel n'a
zis niciodatcl ee ' mi trebuie rnie rugacinnile alto raJ)
det?l cei ce se rugau pentru el, un erau dernnide dftn-
suI, ba nici chiar uu erau egali cu dansul 8i tu ziei
ee 'rni trebnie mie rug,'\. eiunea altora? Nici'Petrn n'a
zis ce'mi trebuie rngaciuni pe cand biseriea s e ruga
pentrn dansul: "Iar rugaciune se facea ne'ncetat
dela biseriea eatra Dumnezeu pentru dansul"
(Fapt. 12, 5). fill. tu zici. ce:mi rngaeiuni? De
tocrnat Itl trebUle, fimdca creZl cil. nu ai nevoe.
Chi.ar Pavel de ai. fi, totm;;i ai nevoe de rngaciunile
Nu te pe sine-vi, ca sil. nu t8 smeresti.
dupa cum am zis, rugiicini1ile acesteannmai atunei
Ul sunt de folos, cand noiconlncram impreuna eu
ele. Ascult1pc Pavel cespune: "ea stiu ea aeestea
imi fi .mie ma.ntuire prin rugaeiunea
voastra,l?l ' prIll darea Duehului lui Iisus
OMILIA I 1C7
--------------------------------------_._------
Christos" (Filipp. 1, 19), !?i iarc'1!?i: "Ajutorind
voi pentru noi eu rugaeiunea, ea despre multe
fete darul eel eatra noi prin multi sa se mul-
tameasea pentru noi" (ll Corinth_ 1, 11), tu zici
::<ce'mi treb!Jie. .,Llar,;1. noi luCr?1"L.ll
cele cnvenite din parte-ni, nimeni nici 0 rugaciun e
nll TIn Tva'-- Dutea folosL Cu ce a. folooit leremiu.J pe IU.do].?
Oare nu de a treia Oari1. s'a prezentat 'lnaintea-lni Dnm-
nezeu cu rugaciuni, nu iara!?i a trea oar[t a auzit:
"Nu rna mai ruga, :;;i niei sa. mai ceri pentru
poporul acesta) ea nu te voiu aseulta" (Ierem_ 7,
16)? Cu ce au folosit Samuil pe Saul? Oare nu se j e-
lea el pan;\ in zilele cele mai de pe urm;!\. pentln Saul,
oare nn se ruga in zadar ? en ce a folosit pe Israiliti ?
Nu oare el spunea :llDeparte sa fie dela mine pa-
eatul acesta inaintea Domnului, ea sa incetez
a rna ruga Donmului p entru voi" (1 Imp. 12, 23)?
Oare .nu toti au pieri t? eu nimie, zici , nu
Tug;-lciullea?
lor, fili inca mult, insa numai at:lDei caud noi COll-
]ucram eu ea, lloi facem ceva. Conlucreaza pe
langa noi rugaeiunile sfintilor ajuta mult; ajuta
cineva pe unul care Inereaza, conlucreaza cu dansul
candll yede ea si el eonlucreaza, iar caud acela st:l
in trand:1vie, nimic nu'l poate fofosL Daca rugaciunile
ni-ar folosl f;li ne-ar dnce in imparavia lui Dumnezeu,
f:1ra ca noi sa facem eeva, de ce atunei nu clevin ereE;!tini.
toti Eliuii? Oare nn ne rngam -noi pentru toata lumea?
Oar'e nu si Pavel facea aceasta? Nn ne rugam noi ca
sa se intoarca toti :;;i sa vina la cunostinta cea adeva-
rata? De ce oare' eei rei nu devin buni,' daca nu vor
contribui :;;i ii Ja aeeasta? Mult folosesc rngaciunile,
daca insa f;li noi vom contribui cn cele ce trebuie a
contribui. Voiefilti sa afli cat de mnlt au folosit ruga-
ciunile? Gandf;lte-te 1a Cornelie suta:;;ul, gandef;lte-te Ja
Tabitha. Asculta pe lacob ce spune lui Laban: "De
nu rni-ar fi fost mie ajutor Dumnezeul parin-
lui meu, aeumdel?art m'ai lasa" (Facer. 31, 42).
Aseuita 1?i pe Dumnezeu oe spune: 119i voin apiira
eetatea aeeasta pentru mine, :;;i -pentru David
robui meu" (IV Imparati 19,34); caud aceasta.? Pe
168
OMILIA I
timpul lui Iezechia, care era drept inaintea lui Dum-
ne.zeu. J?aca ar vre-o 'putere t;;i rugaciunile celor
reI, apOl de ce, cand a V8111t Nabuchodonosor, n'a mai
Dumnezell asemenea cuvinte ci a ]asat ca
sa . fie. <?ucer;ita?F'iindca . f?i reutatea atinsese
ppslblluluI. Apoi Sainuil s'arugq,t pflntru
; - Cand si
tem,l pe .pumne46u; zic, cua'jutorinl
. 1m 8amml, au putut II :'l:lnnge pe vraj-
nevoe am de rugaciunea altuia, zici, daca
eu Dumnezeu prin purtarea mea? Nici-
odata Sa ZICl aceasta, omule. Ai nevoe, t;;i Incil. mare
.cael ce spune .Dumnezeu despre prie-
lUI lo?: "SI luatl vitei
mergetl Ja robul meu lob, si va face
,1
er
tfa voi, lob robul meu se' va ruga
. peI:tru (lob 42,8),:;>i aceasta pentni ca pacatuise,
. nu era pacat111 a.tat de mare. l>ara chiar acest
dr:ept,. eare!e . mant.mt pe prietenii sai prin
r13gacmne, Hl Iudaic nu ar fi putut
sa, scape pe ludell plerdlltl prIll pacatele lor. 8i ca sa
afl,l, ascultil. pe care prin Profetlll:
,,9
1
de ar fi In ml,]loeul poporullli acestuia si
Noe, Daniil, lob, viu sunt eu, ziee Adonai
Domnul: de se v?r mantul fiisau fete" (Iezech.
14, 20), aceasta dm cauza ea eov3,rsise relltatea lor.
Si " De ar sta inaintea fetei'l mele si Moisi
Samujl" (IerAem .. 15, 1), cum' e1
aceasta catril. amandOl Profetn,Dllndca amandoi se ru-
gase pentru dani$ii, insa fad folos. C<1ci f?i Iezechiil se
ruga lui Dumnezeu f?i zicea: "Vai) Adonai Doamn e!
Au doara vei pierde toateremasitile lui Israil"
9, .Apoi aratandu-i ea eu dre'ptate face aceasta,
II 'p
une
mam.te pacatel.e lor. Daea nu primesc ruga-
ta, Z1ce, I!u VIlle de aeoio ca eu
ee 'ml fa.ci, - i\li snnt deajulls 'teestea sa te
convm.ga cil. nu te -, ci nu primesc
rugil.mmteata dm cauza pacatelof' lor celor multe. Pentru
care. eu drept cuvant adaoge: ;,De arsta inaintea
fetel Samuil". 8i cu drept cuvant
spune. aeeasta IuiIezechiil, fiindca acesta este eel ce a
patil.llllt muIte pentru danf?ii. (<J\1i-ai zis sil. manane pe
OMILIA I 169
o' unoiu, zicea aeest Profet, si af?a am facut; mi-ai zis
rad capul, i\li af?a am 'fil.cut; mi-ai zls sa dorm
numai pe 0 c.oasta, mi-ai zis ies pe o. gau.ra .
prin perete, S1 3/i'a am facut; ml-al luat femera, 1?1 ml-.m
zis Sa nu 0 jelesc,/?i eun'am. jelit',o,f?i in fine fiuIte de
;1\rn, -rIe,t).tr!j. clal1.$ll; te "rog .perl-
tt"-G. .ljrt-u uu trla PrufBtul
lui Dllrrinezell, ja cate i se raspuncle: (Nu fac aceasta
fiindca te-af?i pe tine, zice, dara chiar Noe
ar fl, chiar lob, sau si Daniil, m'ar ruga pentrll fill
8i fetele lor, nu a:;;i asculta. Dara apoi f?i lui Ieremia,
care a patimit mai putin din cauza poruncilor lui Dum-
nezen, insa f?i mai multe necazuri a intampinat
cauza rautatei Illdeilor, ce'i spune Dmnezeu? "Dara
llU vezi ee fae (Ierem. 7, 17)? (Da
fae muIte r:lut:lti, Insil. tn fa aceasta pentru mme. $t
atunci i s'a rMpul1s: "De ar sta inaintea fetei mele
IVloisi . si Sarnuil", cel dintalu legiuitor, care de multe
ori 'i-a scapat din primejdii, care a zis lui Dumnezeu:
;JDaca Ie ierti lor paeatele, iarta-le, iara de nu,
pe mine din cartea ta (( (Exod, 32, 32)
Deci chiar acesta de ar veni si ar spune de acestea
astazi, nu l'asi asculta. 8i ehiar ' Samllii care'i-a scapat
de multe ori,' care a fos't minunat din mica copilarie,
cl:ltril. care eu converzam caprieten catra prieten f?i nu
prin enigme; caruia inca ,mica
pilarie, S1 pentru care indurandu-ma f?l fimdu-ml mIla
am desch:s era profetiei care era inchisil. - dupa cum
si zice scriptllra: ,:f?i cuvantul Domnului . era
si nuera vedere aevea in zilele aeelea"
(l. Imp. 3; 1), - ei bine, chiar acef?tia de ar sta ina111-
tea mea, nimic n'ar folos!. De asemenea f?i despre Noe
zice: ;JOm drept era Noe, in nea-
m ul sau" (Facer. 6, 9), cum f?i despre lob:" Eddara
de prihana, drept, adevarat, cinstitor de DUffi-
nezeu" (lob. 1, 1), si despre Daniil, pe care il cre-
deau de Dllmnezeu, (9i totui?i nu se vor mantui, zice,
fiii f?i fetele voastre.
. Acestea ::;;tiindu-Ie, sa nu dispretuim. ru
gaciunile sfintilor, si nici sa dam vina pe ele in caz
cand nu sunt 'asculiate, pe deoparte ca sa nu ne len e-
vim sa uneltim rele asupranoastril., iara fle df' alta
170
011!LIA II
------ .. _- ------_._._-------
nti Siidem din ee sta inainte,
Cl mea sa 1 a.i rugatOrI eatra Dum-
nOl, sa III dea mana de ajutor. Insa
f;>l not sa llldeletmc eu fapta buna, ea saputem
a ne ,?ueura fagaduite eelor ee '1 mbese
prm oharnl filantropip., Domnubi nostru
hsus Ohrist?S, impreuna cu Tatill ::;:i Oll . OuchuJ '.
sunt, seOUVlne strtpaniri.!.a si einst.ea.: it'cnrn HI pn_
rurea veciiveeilur-. Amin." .!. ...... ,
OMILIA II
"Oa dela voi s'a vestit cuvalltul Dornnului
nu nurnai.in Macedonia f?iAchaia, ci r;:;i in tot
locul crecllnta v-oastra, oea 111tru DO[fl,nLlla iesit
lnnat 1''111 1 Nt< "'I'V'>. ........... x.:............. . _ _ '1'1':
....... '-.J,,:u . UtA. Lua.1 grGtl111 nul uev-a.ua
aceIa de nm spun, ce fei de intrare am avut la
voi, cum v'ati intors la Dumnezeu dela idoh
a slu)! Durnnezeului eelui viu si adevarat si
fiul lui din ceruri, pre care 'loa
dm mortI, pre IiSllS, care ne izbaveste pre noi
de mania cea viitoare" (Cap. 1, 8-10).'
Dupa cum mirul nn tineinehis in e1 mirosul eel
1:1 deJ?arte, umple aerul de
mlros," astfel atmge slmtun1e aproapelni. tot asa si
barbat.li curagiosi ::;:i minunati nu tin in ii inchisa'vir-
tutea, ei prin faima n:tspandita despre dam;;ii pe multi
folosesc fae mai buni. De aeeea si z'ee: Incit
v'ati facut voi pilda tuturor celor ce c;:ed in
Macedonia I?i Achaia".
. )lOa dela voi, ziee, s'a vestit cuvantul Dom-
nuiui, nn nmnai in Macedonia si Achaia ci si
in . locul credinta voastra cea intru
a a,deca, pe 'i-ati pus in uimire prin il1-
vat
a
tara voastra in dogmele t;li ati fileut a fi
de lumea intreaga, eaei "in totlocul"
O:VllLIA Jl 171
------
aceasta inseamna. Si nu ziee: se zvoneste despre ere-
dinta voastra ei "a adeca a faeut adeca
dUpil cum trambita eea eu resunet armonios umple
tot loeul de g\asul ei, tot faima despre barbatia
voastrJ J'flsnnn.nd ea. tramh"ta., a fostln stare ea Sil.
umple intreaga lume, sa se impri'it;ltie pretut:ndeni $i
peste. ell un resunet egal. Faptele cele mftri Bunt
cantate "mai aies aoo10 un de se pet.ree, iard mal neparte
nu atata, - eu voi tnsa nu a::;: 3., ei ea nn resunet ar-
momos s'a imprastiat vestea . despre voi pe toat<1
pilmantulub), Dad poat.e ar z:ce cineva: dar daca
vorbele aces tea sunt mal mult iperboliea ?)) Ei bine,
nati-unea aeeasta a Macedonenilor era rcnumiU ma.i
'n;;;:inte de venirea lui Ohristos, 9i se vorbea despre
mai mult ehiar decat despre Romani, 9i de aceea
:;;i Romanii sunt minunati, pentruc\ au putut sii'i In-
ving' 9i sa'i eueereasciL Ceea-ee a fjcut Regele Mace-
donen lor, a intrecut orice judecatl omenease:1, caei
-eli 0 repeziciune', uimitoare dintr'un mle., a
Clleer;t.1umeaintreaga .. De aceea :;;i Profetullt vede ca.
pe 0 fiar[t zburltoare, aratand prin aceasta repeziciu-
nea cn care el a zburat oarecum, a incunjurat In-
mea intreag'l, trecand din trofee in trofee si din biruinta
in biruint'\. Vorbese unja despre dansul,' eil odat,l au-
zind pc un filosof spunand elsunt lumi infinite in uni-
vers, e1 a oftat eu amar zicftnc1 eel desl sunt hnni in-
finite, eu totusi niei una maear n'am cai;ltigat pana
aeum)) - atat de mandrn era, si eu sullet mare, f;li de
aceea este $i eantat pretutindeni. Dara impreuna cu
faima Regelui este legata i;li faima natiunei. Alexandru
Macedon se numea aeet -Rege. Asa Ca faptele desf: RU-
rate aeol0, eli drept euvant sunt 'cantate pretutinde'ni,
e:lei nimie nu se poate da uitiirei din faptele oamenilor
mario Niei faptele Romanilor nu eran mai prejos de ale
Maeedonenilor.
,)n tot locul credinta voastra cea iutru
Domnul a ziee, - faptul acesta s'a petre-
cut toemai din eauza ap'hnderei eu care ii au imbrati-
i;lat eredinta. Vorbe9te aici despre ea de eeva
insufletit, l?i intrebuintaza expresiunea ))a vo-
inc1 a arata cat de aprinsc1 aetiV[i era aeea eredinta.
,,In cat nu trebue sa mai graim noi ceva. Ca
aceia de l10i spun, ce feI de intrare am avut la
172
O:\IILIA II
voi" . N u mai a:;;teaptl, zice, Cil. sa auda cele ale voas-
tre, ci acei ce nu sunt de fata ca sa va vada virtutile
!;'i succesele voastre, preintampina, sau mai bine
apuca.inainte pe cRi Ce strut de ,;,i va v:'1d)), af.at
demult ajunsBse faima de dil,nsii se impn'lstiase
. -. -,- ,. : ,,-,-..... "",.'---... -' " .,', ..
:l:n:'etut,;rJfiet)J. Gar mel nuavem neyoe ae a mal
PO"",-Bsti gUCCDi;0lDvoastre, spre a t'iiJica p6 altii la
faf;>i ze1, caci cele ce ar trebUl ca aceia sa Ie auda dela
nQi, acelea vDrbesc delasine. Oe91 in fapte de acestfel
se intampla in muIte parti zavistie, totusi covarsirea
crediritei voastre a biruit' 8i zavistia. Desi succesele
voastte sunt las ate de voi'la 0 parte r;;i date uitarei,
totu9i ele nu tac, ci apucfl inainte. Deci astfel fiind voi,
nOUa nu ni este iertat a nu da crezare celor ee se
vorbesc. Dar oare ce inseamna "ce fel de intrare
am avut la voi?" Aid atilt lauda discipulilor cat $i
aapostolHor se gaser;;te irnpletita la un loc, insa apos-
tolul a intors totul numai asupra 10L n9i crim v'at
i
intors la Dumnezeu, zice, dela idoli, a sluj'l. Dum-
nezeului celui viu Ii adevarat", adeca cu mu'Ita u:;;u-
rint
a
, cu multa graba, :;;i n ati avut nevoe de multfl os-
teneala din parteni. "A slujl Dumnezeului celui
viu i?i adevarat". AicL introduce f?i 0 sfatuire, care
este adresata lor intr'un mod foarte delicat. ,,9i a
tepta pe fiul 1 ui din ceruri, pe care l'a in viat
din morti, pre Iisus, care ne pre noi
de mania cea viitoare". "t?i a a:;;tepta pre fiul
lui din ceruri", adica pe eel restignit, pe cel ingro-
pat, pe acesta a'l astepta din ceruri. Si cum din ce-
ruri? "Pre care: zice, l'a Inviat' din mort
i
".
Ai vazut cum e1 a, pus to ate 1a un loc: :;;i invierea, r;;i
r;;i a doua venire, r;;i jUdecata,:;;i ce-
lor drepti, $i pedepsirea ce]or rai? "Pre llsus, zice,
Clare ne' pre noi de mania cea viitoare"
Aceasta este i;li incurajare, ::;;i sfatuire, f;'i indemnare.
:<Daca l'a inviat din morti, zice, este in ceruri r;;i dA
leolo va venl, si ati erezut in aeeasta,Cl1ci daca nu
;redeati, nu at!' fi 'piHimit atatea. Toate acestea sunt
)cntru' voL 0 'incurajare in deajuns. Aceia vor fi
'lep<::iti, zice, - ceea-ce spune r;;i in epistola a doua-
)e cand voi avea 0 mangaere nu. mica)). "A
O"IILIA II 173
------
tepta pre adica cele c,! pri-
mejdie, amaraClUlllle f?l sufermtlle supt :pu-
terea lor, iara cele bune r;;i m mta!,zler::
f?i.le
vosh' llC"l(' d.C'. ('a,ra, "'perant", are HeVoe cJ.ed ...TIc.o::;t .....
',-c;.V ;"'" .... ":": ",,_ .. '::_ ... ;;.",'.' . '
Cm'18toOl l::i a Ge! uu,
de aco10 va vetii sa judece pre eel Vll fill pre cel
mDrti. 1
' eli voi stiti fratilor) intrarea no astra VO.1,
ca n;'a fost oi intaiu patimind, oca-
riti fiind pre cum ititi, in Filjppi, am
intru Dumnezeul nostru a grai catra VOL Evan-
ghelia lui Dumnezeu cu multa !levointa" 2,
1. 2). Mari cu adevarat sunt mentele voastre, Zlee,
insa niei noi nU am fi putut a va folosi numai eli cu-
v8,ntul omenesC). Ceea-ce el zice mai sus, 0
spune si aici, ca adeea, IJredica $i puterea se mve-
dereazi numai atunci, cand partlle
creaza impreuna, adeca pe langa f?i buna lilteD.-
tiune a celor ce predica, se cere SI dm partea celor
0 primesc caldurJ. si graba. "Oa voi zice,
'. , f t d ("
intrarea noastrs.> la VOl, c11 n a OS .
adeca ca n'a fost omineascfl, si nici cum s'ar intampla,
ci din primejdii mari, din necazuri r;;i deodata
am cazut in alte primejdii. "Ci intaju patinund, zice,
si ocariti fiind, precum :;;t.iti, in Filippi, am 1:n-
draznit 'intru Dumnezeul nostru a grai". Vezi
cum iarasi atribue totul lui Dumnezeu? "A grai, zice.
catra vai, evanghelia lui Dumnezeu cu multa
nevointa". Nu se poate zice ca acolo numai ne-am
primejduit, iara aici nu, caci r;;i voi. cu cate pri-
mejdii f?i cu cata frica am fost 1a VOl)). Ceea-ce d.e alt-
fel spune si catra Corintheni, cand Ii serie: ,,91 eu
intru slabiciune si intru frica, si intru cutre- , , ,
mur mare am fost la voi" (1. Corinth. 2, 3).
Ca indemnarea voastra nu estedintru in-
seHidiune nici din necuratie, nici din
oi ne-am cercat (adeverit) dela Dumne-
zeu a fi crediuciosi a priml evanghelia,
graim, nu ca cum am placea oamenilor, ci lui
174 O,IlLIA II
Dumnezeu, eelui ee eearea inimile noastre('
(Vers. 3. 4). Ai V<:1zut, dupa cum am zis mai 'nainte,
apostolul ca predica sa a fost dumnezeiasca,
scoate argumentul chiar dela anevointa cu care
dilt:!f?ii 8,U primit'o? (Dac,). aeeasta ar fi fostinselaciut:!e,
zice, nu am fi suferit noi atatea primejrlii, care nu ne
ingaduiau nici macar de a ne rasufla. VOl In stramtn-
l'l:wi, noi in stramiorflrL Dar daca noi ntl am fi
eonvinf?i de acea speranta placuta, daea nimic din cele
viitoare un ne-ar fi pe noi, de sigur ca nu
am fi suferit atatea, caci cine ar prefera ca s:1 sufere
atatea neajunsuri pentru cele prezente, si s l tr<1iasc,l 0
mai mult. In agonie f?i plina de primejdii ? Pe cine
am fi putut convinge noi in asemenea Cllz? Si toate
acestea oare nu sunt de ajuns ea s1. tnlbnre pe disci-
puli, c3,nd vijd pe dascillii lor in atatea primejdii? Tnsa
voi nn v'aii tulburat si nici nn v'aii nelinistit de
aceasta.' , "
" Gil indemnal'ea voastdi" adecl inv:.tiiLnr'a Voas-
ira" nu este dintru este'inseli1cinne
faptnl acesta, zice, nn este nn e yorba de fapte
spurcate, ca ale magi lor t;:i fermecatorilor, nn predicam cu
viclenie sau en v'un scop necurat, dupa cum fdcea
Thendas. "ei precum ne-am cereat (adeverit) de
la Dumnezeu a fi credinciosi a primi evanghe-
lia, graim, nu ca Cllm am plficea oamenllor,
ci lui Dumnezeu, celui ce cearca inimile noastre".
V ezi cil nn este yorba aici de vr'o slava. "Ci
lui Dumnezeu, zice, celui ce cearca ininlile noas-
tre (/, adeea noi nn facem nimic pentru mnltamirea
oamenilor, f?i atunci din ce cauza oare am faeut aceasta ?))
Apoi indemnandu-i pe de a avea ca pilda pe
apostoli, zice cit noi nu eiiutam ca sa plaeem oame-
nilor, t;:i nici nu c;lutam cinste dela oameni, "ei pre-
cum ne-am cercat (adeverit) dela Dumnezeu a
fi a primi evanghelia", ceeace e tot
una, ca si cum ar fi zis: Daea e1 nu ne-ar fi stiut de-
partati de toate place rile vietei pamantei?ti, nu 'ne-ar fi
ales pre noi. Defli dupa cum' e1 ne-a cercat ne-a ga-
sit vredniei, t;li noi ramanem tot ca eercati de
J)umnezeu. :;:;i cum ne-a cercat i?ine-a incredintat e'van-
OMILIA II 175
ghelia? Adeca ne-am aratat incercati inaintea lui Dum-
nezeu, ar;;a f;li ramanem. Daea el nia incredintat
evanghelia, aceasta este dovada destoiniciei noastre.'
el ar fi vazut in noi ceva murdar, sau vr'un scop
nl1 ue-ar fl. ince:rcat.., f?i nu- ni-arfi Inoredintat
evanghelia. Exoresiunea .. ne-a incereat" sall 3,;:n
(': , ,-- n _.
!OS!; l!leerCa;;1 IlL!- ,lr.lsea,mna ca- aIU. fost cereetati
ea am fost examinati sau ispititi caci (leI ce
inimile t;:i cele ascunse ale nostre, uti 'are ne'voe' 'de a
ne. pune la i,ncercare ca sa se convinga, ci dupa cum
nOl ceeace facem 0 facem dupa 0 mai dinainte incer-
care, 0 face fara incercare, - ci aceast:1 ex-
preslUne mseamna ca precum el ne-a gasit incercati
adeca vrednici, tot asa ne-a incredintat evano-neJia 's1
astfel De.ci incer.caV de r;;i g<i-
Sltl Vredl1lOl de a III se lt1CredlOta evarJO"heha, noi asa
. . . ,::, . .,
fill gralm, "nu ca cum alTI pHicea oamenilor",
adeca (mu lefacem acestea toato pentru voi ci pentru
Dumnezew). Fiindcamai 'naintei-a laud at, ca nu
cum va cuvantul sau sa fie banuit zice: ea nici 0-
data intru cuvant de n'am "fost la voi
p:reculll nici prin prilej de lacomie,
nezeu este martur, niei cautand dela oameni
slava, nici dela voi, nici dela altii, putand in-
tru greutate a fi ca apostolii lui Christos"
(Vers. 5. 0).
"Niciodata intru cuvant-de magulire n'am
t
Oost la -'-'-01" . d x '
"A Y ' a eoa. nu v am maguht, dupa cum
fac Carl voes.c sa Nu se poate
spune .ca n.Ol am maguht, ca sil stapanim, f?i nici ca am
fost la aceasta din interese materiale). In llrma
acestora, care de aItfel eran vederate ii invoaca chiar
de marturi: v'am fi zice, voi
t;:tl) , msa la ceea-ce nu era vederat in deajuns adeca
asupra laeomiei, apostolul invoaca de martur Dum-
nezeu.
"Nici cantand del a oameni slava nici dela
;roi, nici lao altii,. putand intru gr'eutate a fi
ea apostolll lUI Chrlstos", adeca <mici cinstea n'am
cautat'o, nici nu v'am vorbit eu fala si nici nu am fost
la voi de garda - del?l daca
176 01I1LlA II
------------------
am fi facut a;ceasta, nu ar fi fost ceva strain, caci daca
cei trimif?i in solie de imparat sunt in einste, apoi eu
atlU maimult noi. Si nuzice ca (<am fost neclnstitil)
sail cil nn ne-am bucuratde cinstea. cuvPJ)ita) -(leea/-os
ar fi insernnat ca' i ci inca mai muIt (<oil
nki n'am cautat cinsoo3'J , Ded daca puteam cautacinetea,
totUS,l n>iun 03.utat'o, ,.de'ifl poat8 predica cerea
aceasta,' apoi cum se poate spune ea no! am faeut'o
pentru slava? Cll, t02.te cil chiar de am fi cautat'o,
ar fl fost vr'o erima, de vreme ee este drept, ca eel
trimisi de Dumnezeu la oameni, ca niste soli sositi
ileum' din eeruri, sa se bucure de 0 mare einste,
noi insa nu faoem nimic din acestea, ea astfel sa as-
tupam gurUe protivnieilor /?i nici nu se poate
spune ea numai eatra voi ne-am purtat iara catra
aItH in alt mod)). Aceasta 0 zieea si Corinthenilor scri-
indu-li: "Oa suferiti daca va robefijte cineva pre
viOl, daca va mananca cineva, ,daca va ia (ra-
pe:;:;te) cineva, daca se sumete:;:;te cineva, dadl va
bate cineva peste obraz" (II Corinth. 11, 20), 9i ia-
rasi: ,)ara venirea trupului este slaba, fiji euventul
clefaimat1 (Ibid. 10, 10) 9i iaraf?i: "Daruiti-mi mie
nedreptatea aceasta(( (Ibid. 12, 13), - aratand prin
aceasta cat de smerit era, daea. patimia atatea neajun-
suri. Aiei insa vorbe9te f?i despre mijloacele materiaie,
caci expresiunea: "PuUind intru greutate a fi ca
apostolii lui Ohristos" aceasta semnifica.
"Oi am fost eu linifijte .in mijlocnl vostru,
pl'ecum muma lfiji Incalzefijte pre fiii sai. A:;;a
tinandu-ne (fiind legati) de voi, bine-voim a va
cia voua nunumai evanghelia lui Dumnezeu, ci
incai,'li sufletele noastre, pentru ea ati fost noua
iubiti" (Vers.7-8),
"Ci am fost, ziee, cu linifijte", adeca nu ne-am
infat0
9
at niei eu fanfaronada, nici ou vuet, f?i nici nu
am aratat ceva greu f?i de nesuferit. lara expresiunea
)Jin mijlocul vostru ". e ca si cum ar zice cineva (ca
unul dintre voi, ea si cum nu am fi fost tanduiti de sus
spre aceastm). )JPrecum muma, zice, i:;;i incalzefijte
pre fiii sai". Astfel trebuea fi dascalul. Nu cumva
mIlLIA II 177
poate muma magule<;;te pe copil ea sa se bucure de
slava din parte-I? Nil eumva cere bani dela eopiii cei
mici? Nu '. cumva se poarta cu danf?ii cu asp rime sl de
nesuferit? Nu oare datoria mumelor este ma.i Qu.sam8.
de a pur:a eu de copii? tinandu-
ne
ifi"lc=!'' lngo"'fl) a;"v'f';"A" .. , .> .
. .' ,t? .. _ ... sa,
cea parint0a$4 catract,nsiJ,adefl3. aata.t de mu1t6untem
de voi prin dragoste, ineat chiar de ar trebui
sa ne diim pent:e'u voi 8i sufletele noastre,f?i nu ne-am
da in laturi)).' Aeeasta' deei, spune-mi, este judecata
omeneasea? /?i cine ar fi atat de llf?Urel, ca sa spuna
asa? "Bine-voim a va da voua, ziee, nu numai
evanghelia lui Dunmezeu, ci inca sufletele
noastre". Astfel ca aeeasta este mai mare dedit
aeeea. 9i care este folosul? Dela evanghelie de sigur
ca este' un mare folos, insa a'si da cineva sufletul
este mai mare, prin greutatea [aptulu]. Nu este tot
una: a predica, f;li a'f;li da sufletul; a predica de
sigur cil. este mai cinstit, insa da sufletul este
eu mai multa Am fi voit, zice, ca sa va
dam si sufletul VOlla, daea ar fi fost nevoe, caci daca
nu veliam aceasta, nu am fi suferit lipsa f;li nevoea)).
De aeeia a laudat f;li lauda pe apostoli, ((pentruea, zice,
noi nu faeem aceasta cautand bani, sau magulindu-va,
sau dorind slaval). Si acum ttl priveste intelepeiunea
lui Pavel, caci desl 'apostolii suferise multe'in predica
evangheliei, totUf?i' spre a face pe discipuli f?i mai inta.-
in eredinta, gasef;lte nimerit de a se landa pe sine pe
ceilalti apostoli intr'un chip paradox, a9a zicand, ea sa
faca pe discipuli sa'i admire. Dar lauda aeeasta avea
banuiala. De aeeea respingand acea banuiala, vorbeste
de primejdii. Si iaraf?i, ca sa nu se creada ca vorbeste 'de
primejdii ea sil. se arate obosit eu totul pentrn a'anf;lii,
si ea prin urmare are dreptul de a fi cinstit de dan:;;ii,
dupa ce s'a vazut silit a vorbi de primejdii, adaoga:
"Pentru caci ati fost noua iubiti" si eu plaeere
am fi dat f;li sufletele noaRtre voua, fiindea'suntem strans
legati de vol. Evanghelia noi 0 vestim voua, fiindea
a:;;a a poruncit Dumnezeu,-insa aLat de mult va iubim
pre voi, incat, daca ar trebui, ftm da f;li sufletelB noastre
pentru voL))
74131 12
178 OMll.IA II
---- - -
1) Ast.fel trebue a iubi, cel ce iube$te, in cat daca
i s'ar cere chiar f?i sufletul, sa nu ezite de este eli pU-
til1ta. 8i nu zic inca daca j s'ar cere, ci insusi e1 sa
alerge'spre i'lCestscop. Nirnic nu poate fi mai' placut
ca 0 ast-fel de dragoste, pe care nimic suparator nu

oate impiedica. Cu adevarat ea.,Priefenul O1'e-

.d,i cios este leacul vietei"; eli lOa
nui credincios' este .ac:operamant tare" (Siraeh.
6, 16. 14). Ue nu ar face un prieten adevarat ? Oata pla-
oere nu ti-ar Oat folos f?i cata. siguranta.? Ghiar
de ai spune de mii oe tezaure, totuf?i nimic 'nu ar fi
mai de pret ca un prieten adevarat. 8i mai intaiu sa
spunem despre prietenie, cata placere'f?i mUlyamire are
in sine. Te bucuri vazand pe prietenul tan, te iovese-
f?i sufletul tuu avand 0 multamire nespusa se con-
topef?te cu clansnl, f?i chiar de ti-ai amintl numai de el,
cugetul tau tresare f?i se inaripeazll. Vorbp,sc aici des-
pre prietenii adevarati, despre prietenii de un sullet si
de uncuget, despre prietenii cari prefer.! sa
despre prietenii carl iubesccu c111dura, nu iotelegern pe
prieteniisimpli, pe cei ce iau parte p e la mesele noas-
tre l?i-i credem de prieteni in urma laudelor ce ni aduc,
sa nu zic, ca vorbesc de Daca cineva
are vr'un prieten fel precum spun eu, va inte-
lege de sigur cuvintele mele. Chiar tIe 1'a r v edea'in
fie-care z;, el nu se satura; aceasta 0 doreste atat
pentru sine, cat p'entru acela. Am cunoscut eu pe cineva,
care se ruga de sfirvi pentru prietenul sanl?i 1i zicea, ea
mai intaiu S 't faca rugaeiuni lui Dumnezeu pentru dansul
la urma pentru sine. Astfel este prietenul adevarat,
in cat nici timpul, niei loeul nu-l pot impiedeca de a
iubi si a Ii iubit. Dupe cum florile cele frumoase se
ivese'l?i prin locurile veeine, tot asa l?i prietenii cei ade-
v<1rati in ori f?i ce locuri s'ar duce, lasa in urma lor
numai graW. 8i de ori . gJsindu-ne pe acele 10-
curi f.\ra dansi'i, lacrJmam aminlindu-ni de aDele zile
fericite, cand 'De gaseam impreuna, l?i oftam din adaneul
inimei. Nu se poate prin cuvant a r eprezenta plaeerea
aceia, pe care Di-o prieinue$te convietuirea cu prie-
tenii, numai cei ce au 0 r;;tilL DeJa aseme-
') Partea mOl'ala. Nimic nu este mai mare decat prietenia spi-
rituala. Chiar de ai spune des pre viata, totul1i !;li aceasta se gase,?le
pe al doilea plan fap:.. de asemenea prietenie. (Vel'on.)
OMILlA II 179
nea prieteni, este cu putint.1. de a cere i?i de a avea
gr4H, fllra vreo banuiaL1. 'Cand ni poroncese ceva, noi
mare cand insi! pregeta de a ni spune,
noi santem scarbiti. Nn avem nimic, care sil uu fie
al lor. De multe ori dispretuind ceste de aici, noi to-
111: voim a di_n ace:;,sta viap peniru
eJ,Cl .D; . sn'nt ITUU dOrJtl decat ]urnlna. Cuaa8v,'a- 1
CD. mult maidorit . decat
. chiar rumina. Si Sa nu te mid ea :dc aceasLa,peuil'1l
e t mai. bine. ni-ar fi daea s'ar stinge soarele, decat '
;:1. fi lipsiti de prieLeni adeV'arati; mai bine ni-at . fi
de ' a tr.!i. in in tune ric decat a fi f<lra prieteni. 8i
cum este aceasta, eu va voiu spune. Multi vazand
soarele, sunt in intunerie, pe cand daca sunt incon-
jurati de pri e teni, nu ar sufAri nici 0 scarba. Eu
vorbesc de prietenia eea duchovniceasca f?i de prie-
tenii duchovnieesti,. cari nimic nupreferj inaintea
prieteniei. Asa fel era Pavel, care 'f?i-ar fi dat, buou-
ros $i sufletu'l sau, cbiar f<1ra s1 fie cerut, E?i care ell
plllcere. s'ar. fi aruncatf?i tnghAena. Ded CAl ce ill-
bCflte, trebue in acest mod sa iubeascit, adeca sa iu-
beasca din suflet si Cll predispozitie inlllcilrata.Yoiescl-
a v<1 da un exemplu de felulprieteniel. -Prietenii " ade-
varati covar$esc pe parinti i?i pe ii, - vorbesc de. pri::
etenii cei dupre Christos. 8i sa nu-mi spui de eel de
acum, - ca impreuna eu celelalte bunuri, s'a departat
acest bun, - ci tu eugeta de.pe a:pos.-
tolilor, 9i !lU de corlfel,.Cl cl:l1ar de eredmclOf;,H.
.,Eara lUlma S1 sufletul multImel ee10r ee au e1'e-
zut era unul,' niei unul ceva din averi1e .lui
zieea ea este al sau; - $i se da fie-ea1'uia dupe
eum einevaavea t1'ebuinta" (Fapt. 4, 32. 35).Nu
era atunci at meu si a1 tam). Aceasta este prietenie,
ca pe cele ale sale si Ie creazll cineva ca nefiind ale
s.1.le, ei ale aproapelui, $i eu un cuvant ca lueru.ri stre-
ine, en. in chip sa crute sufletul aproapelUl ca pe
.11 sau, f?i acela sa faca tot af?a. $icum este cu pu-
tintl, zici, ca sit se gaseasc:i un ast-fel de om)? Este
eu ' putintll; insa noi nu voim. Dacil. nu ar fi fost cupu-
tintl, nu' ar fi poruncit Christos, $i nici nu ar fi spm
atatea en privire la dragoste. -
Mare luerueste prietenia, f?i cat de marE
este, nimeni nu poate f?ti,f?i nici un cuvant poatE
reprezenta, decat llumai cel ce are cunol?tinta e1. Aceast2
180 OM ILIA II
- ----
a, fclcut dezbinarile, a0easta face pe Elini sa fie Elini.
Cel ce iubeste, nu voieste sa. poroneiasei!, niei sa sta-
paneasClt, oi' chiar stapanind peste e1 este pHn de
voief?te mai degrabasa dea altora, deeat el Sol
pl' iflliasca GDva, penttU M el iutef?te ell adevarat f$i se
gclS8i?te totdeauna ca. .Cnm nu 1 17'<H' fi . '!udep1init pofta.
'f)sli3 -atai -'de.' an(l eLc-s8.
atun.cl poafe f:ice binclc. 8.,1
predomioeze pe aproapele prin dragoste, sa'i foloseasca
ehiar, fie oare-eum ea datornic, a face tolul
piaeul aeeluia f?i nu se arata pe fata, d vrea
sa fie ca un datornie. Poate Cil. multi dintre voi sunt in
necuno!)lint1 de cele ce spun. a'istapaniprinbine-
facere, si totodata sit on se para ea e1 stapanef?te,ti
cum il recompenseaza, ceia-ee a facut Dumnezeu fata.
de oameni. Trebuia el1 sa dea pe Fiul ss.upentru noL
iosii ca sa nu se para cit'l da pentru p]aeul nostru, . ci
pentru folosinta I1oastra, a poruncit lui Abraam ea Sil
dea pe fiul sau, ell, astfel faeand eeva . mare, sa nu se
par:;!i" a fi mare. Cand nu este h. mijloe dragostea, atunci
batjoeorim binef<:leerile, !?i chiar pe eele mai mici 9i ne-
b,1gatfl in sarna Ie ridicam f?i li dam insemnatatea ce
poate nu 0 au prin ele pe cand daea este dra-
gostea adev:1;rata, Ie ascundem, ba inca chiar pe
mario Ie mie1?uram si nu li dam importanta ee 0 aU,ca
sa TIll se ereada ea' voim a avea -ca datornie pe eel iu-
bit, ci noi in1?ine ne eonsideram ca datornici lui, prin
faptul ea'1 avem pe e1 datorill.
Stiu, iubitilor, ea cei mai multi nid nU pricep
eu vorbesc, iara cauza este cil I10i vorbim des-
pre un lucru, ce in timplll de fata se gase9te in cerurL
Dupa cum daca am vorbi de 0 planta oare-care din
India, de care nu are nimeni nici 0 pu
am putea sa 0 reprezentam asa precum este, on cate
am spune, tot af?a in cazul de fat11, ori cate voiu
spune, in zadar voiu vorbi, ca nimeni' nll va fi cu ba-
gare , de sarna. Acea planta, zic, este sadita in ceruri,
avand ramuri nn incarcate en marg<1ritare, ci cu 0
virtuoasa, eu mult mai plaeuta decat acelea. Care pia-
cere a'F spune, fie ea demna, fie nedemna? Ei
bine, place rea dragostei adevarate eovar9af?te pe toate
Ia un loc, chiat de mi-ai spune de placerea, voiu sa
zic de dulceata mierei, caci mierea se inacref?te dupa
un timp, pe cand prietenul adevarat niciodata, iottu
Oi\lILiA 111 181
;;It este prieten, ci inca. porta: mai spore1?te nici-
)data nu se gasef$te multumlt:1. Prletenul este
rnai . pHtcut decat chiar viata prezenta,
lncet:lrea. din viata a UQ.oraseme.nea p!'!e.tem, mal
ioresc sa traiasca. 'pu un .
poate s\.lferl 8i exllui, fiti.'a prietefi .
!lie! 'lQu['OOt{a, sa taNto .(jU lW a.semenea . prletep C,Wal'
c.; isarc1cia e'ste suportabila,iara faradansui 9i s.a.natatea
si bocr c1tia sunt de nesuferit. In persoana unmaseme-
i1ea vrieten el are pe un al doilea eu. Sunt grozav de
necajit in mine irisu-mi, ca nu pot sa spun, nu pot
sa r eprezint chestiunea prin eu,
ca eele spuse sunt cu mult mal preJos decat ar fitre-
buit. Dara toate acestea se petree alci, pe eand din
partea lui Oumnezeu este 0 a1?a pentru
draO'oste in cat nu se poate spune. El TIl dl't ;reeom-
sa ne pe altii, caci zice: LUbefilte
pre aproapele tau, Vel avea plata) -: care
lucru noi tocmai datorim plata. Oere, zwe, 1?i .la res-
pJata,pentru care tocmai n.?i d.atorim CaCl
sa ni se dea cele bune. Fnvlrtnos, zwe, la
desl en insumi datorese respJata Postef?te, f?I Ia
plata adeea sunt rasplatit tiindca am in
meu. Dupa cum insa fac pe ;fin lor
Ii mai dau inca rasplata vlrtutll lor, cred
la aceasta prin faptul ea se gMesc mUltamltl , -:-:- tot a9
a

Dumnezeu. Daca vei deveni, zice, virtuos f?1 bun,
priIPl. rasplata, caci. multamef'?tipe !atal tau, iara de vel fi
rau, nu vei primi nimie, caci pe eel ce te-a faeut:
Deci, jubitilor, sa uu suparam pe IJUffi!lezeu, . <;n
sa'l multamim, pentru ea sa ne bucuram de
ceruritor, prin Iis,!s Don;,uul se
cuvine slava !?l sta.pamrea In vecll veCllor. Amm.
OMILIA III
Adueeti-va aminte, fratilor, de ostenelile
si nevoi.nta noastra, ea iiua noaptea lu-
crand; ea sa 'uu ingreuiem. -pe ci:n.eva din
propoveduit evangheha lUI Dumnezeu:kY:Ol
sunteti marturl 81 Dumnezeu, cum eu
eu' dreptate, ii fara de prihana am fost voua
182 OMILlA III
celora ce ati crezut, precum ca pre unul fie-
care dinvoi, ca un parinte pre fiii sai,
v'am mangaiat. f?i am marturisit ca sa umblati voi
cu vrednicie lui Dumnezeu, care v'a pre
voi lntru a sa imparatie slava" (Cap. 2, 9-12).
Das'3Mul nu trehu!a a i'a,ceCll SllPt!.i'ct,re nimic di n
cele 'ce ccntribue la mantuirea discipulilor. Gil. daca
ferieitul Jacob, ziua r;;i noaptea, se trudea cu paza tllr-
melor, cu ata-t mai niult trebuie a face eel ee i s'a il1-
eredintat stifletele altora spre paza, ehiar de ar
fi lucrul cat de greu, sau oricitt de injosit, e1 trebuie
a face totu], avand inaintea ochHor un singur lucru:
mantuirea discipulilor i?i slava lui Dumnezeuce va re-
zulta de aiei. cum Pavel, acest mare predica
tor al evarigheliei, acest apostol a1 lumei, care luat
0 asa cinste, cum el, zic, lucra eu ma-nele sale,
ca sa nu De discinuli. .. Aduceti-va aminte
fratilor, zi;e,de osteneliie:;;:i"dencvointa n 08. S-
tra". Ma.i sus a fost zis: "Putand intru greutate a
fi ca apostoli ai lui Ohristos", ceea-ce zice in
epistola catra Corintheni:"Nu f?titi ca ceice lu-
creaza cele sfinte, din biserica mananca? A:;;a 9i
Christosa randuit ca cei ce propoveduiesc evan-
ghelia, din evanghelie sa traiasca" (1. Corinth. 9,
13. 14), dara eu, zice aici apostolul, nu am voit aeeasta,
ci am lucrat eu manele mele). Si n'a lucrat cum s'ar
intampla, ci eu multa 'cad oe spune
el: "Aduceti-va aminte" - vedeti ca e1 nu zice de
bine-facerile de1a mine ei de de ne-
vointa no astra ". Oa zitia f?i noaptea luerand, ca
sa nu ingreuiem pre cineva din voi, am pro-
poveduit voua evanghelia_ lui Dumnezeu" . Co
rinthenilor insll alta Ii spunea: "Alte biserici am
jefuit luand de cheltuiala spre a sluji voua"
(II. Corinth. 11, 8), lued l?i acol0, tnsa n'a amintit
de aeeasta, ei a pus ceva mai imbo1ditor, ca cum
pare ca li-ar fi zis: de altii am fost hranit
du-vA vouil. Aici insa nu al?a, oi "ziua l!oaptea
lucrand" . AcoIo ziee: "f?i venind de fata la VOl;
OMILIA III
183
8i lipsit fiind, nima.nui n'am facut suparare" l?i
, am jefuit bisericile luand de cheltuiala spre a
slujl voua", - aid insa. arata caacel?ti The-
salonieeni se gasau intr'o complectl1 SaraCle. aceea
.: .. "-, , -- - - \.70-' snr-e
liJi;tHltiLlUU 11 auucQ- pt_ <..it U - 1 JC::Ll l 11. " . .l.. ....... -
. .. ' D " n t
tcti ma:rturl, zice. f?l umne7:en; _ nmnezell
G:foGinta,
Hlal eu. seama pe cand rna. ",,"'La. 10. "'La pVLL
tru cei ce nu' l?tiau. Nu clluta. eel ?e ,vorber;;.te a.ees-
tea este Pavel, caci a-I pr:lsosmta.
De aceea I?l zice: "VOl suntetl marturl, :;;1
nezeu, cum cu :;;icu f?l
de prihana am fost voua celora ce atl crezut . .
Trebuia ca s3.-i laude, l'?i de a fra za, dm
urma, care era suficienta spre a'l s.e
gasa acol0, ziee, mare nevoe, 91 a pnlllt
nimic, cu atat mal mult aeUIIl)). . _ .
"Oum ell zice, :;;1 ell ;;;1
fara de prihana am fost voua. celora ce.
Z
"lt. nT'AcUm stiti ... ca pre Ul1!ll.:fiec.ar..e . dill ._YQl,
'v .... , ' J:-'''--.J " ' , ,. ,
ca un parinte pre fiii sai v'am rugat :;;1 vam
mangaiat". Maisus spunand de aici
de dragoste, ceea-ce inseam:r:a mult decat
sprijinut ce ar fi putut avea dela Vorbele aces-
tea sunt zise de cel ce cu adevarat se
un padnte pre fiii v'am
gfijat, f?i am. martUrlSlt ca sa VOl CU
vrednicie lUI Dumnezeu, care va chemat pre
voi tntru a sa imparatie slava" . Cand li spune
am marturisit" Ii de parinti, f?i p::t
re
ca
li-ar zico: de!,?l noi v'am conjurat, v:am indemnat
voi, nu eu putere mare, Cl
fata de fiii Ion). "Oa pre unul fie care dm VOl .
Vai! Intr'o multime atat de mare,. el ?':l treee ?u. ve-
derea pe nimeni,. 1a e.l nu este. mlc, mare, mCI ?O-
gat, nici sarac, Cl (:V Zlc_e,
ne fie care in parte, ca sa i?l V am mangaIat l.n
voastre. "V'anl rugat"; dara i1 nu
cautau'slava. "f?i am marturisit" zice;
"Oa sa umblaii voi cu vredmCle hu
184
OMILIA III
Dumnezeu, care v'a ehemat pre voi intru a sa
imparatie sIava".
"Drept aceea noi multamim lui Dumne-
ZAU .neincetat, eaei lualld voi cuvunhH auzirei
d_8 (lela, n"oi, iti primit nucuvant
, :preeUDl .esieadevarat, cuvau -
tUl. care se $i 0 lUcreaza intru
Cel credetl". (Vers, 13). Nu se poate spune,
zwe,ca nOl facem totul fara de prihanil iar-a voi ati
fileut nevredniee de ehemarea vo'astra. Nu ati .
luat euvmtele ee v'am spus ea auzite dela oameni oi
ea ,!lela Dumnezeu, atata atent;iune ati dab). Si de
se mved.e:eazi!. aceasta? pupa cum e1 se arata. pre sine
ca predl.cand nn spre f?iniei pentru slav a
ace.asta 0 prin propriile sale
1?l.rnarturla lor pentru eate 3 f<leut - tot
au cuvantul eu dreptate prin
lor .1spIte. OU111. atl fi voi, ziee, atiUea n eaj un-
SUrl, daca nu atl fi luat euvmtele noastre ca ale lui
? .9i demnftatea Ja care 'i ridica:
"qa VOl fratIlo1', urmatori v'ati faeut bise1'ieilor
ILll .Dumn.ezeu, ee101' ee sunt in Iudeia intru
hsus, eaei aeelea:;>i. ati patimit voi
eel ?-e .. eu VOl, preeum li'i aeeia
d.eta ludel. Domnul Iisus au omorit,
pre Pro1'ocll lor, pre not ne-au gonit si hti
Dumnezeu nu sunt pli:leuti, tuturor oam'enilor
tmpotriva: Cari ne op1'ese pre noi sa nu
graun neamu1'Ilor ea sa se mant.uiasea ca sa-si
implineasea paeatele lor pururea, - '- ci, a sos'it
asupra vIol' pana in 14-16),
. . ' ),Oa ':01, fratIlor, urmatori y'aii faeut bise.
Itu. celo1' din Iudeia". Mare
aduee a1Ol. Nu e nimie de mirare dac{L
11 .va fac atatea rei e, ?-e ce tot a facut I'?i eu
eel un neam E;ll aceasta este 0 dovada
nu mlCa, ea p1'ed1Oa este adeyarata, de vreme ee si
Iudeii Ie sufar toate din eauza ei. Oaei aeeleasi ati
patimit voi, ziee, dela cei de un neam cir
voi, precum aceia dela Iudei". Expresiunea ,,:;:;i
OMILIA III 185
aeeia" are 0 mare insemnatate "In zice.
Aiei arata ea pretutindeni se vorbia de ea lup-
tatori pentru eredinta. Deei 1i spune l'hesalonice-
nilor: Aceiasi aU patimit voL Sice poatefi de mi
rare, daca au' eutezat si af'mpra voastra care
au cutezat asupra VBz1, cum i. lntr()r
nus e1 aieiaeeia ee 1i rnftnp;'aier'e? De
altfel a.postolul incontinuu se invarte1?"te asupra aeestui
fapt, in toateepistolele sale, - daca se cercet.eaza.
exact, - cad peste tot 10cul el pune inaintepatimile
luiOhristos, negresit reprezeutandu-le in diverse feluri.
cum I'?i aici el acuza pe Iudei, adueandu-li aminte
de stl1panul nostru Usus Ohristos, f?i de patimile lui,
. caei f?W" el, ea aeeasta Ii vafi de 0 mare mangaiere.
" Cari si p e Domnul Iisus au omorit", zice. Dara
po ate nu l'au cunoscub) ar putoa ziee eineva. Ba l'au
cunoseut foarte bine. Data ee ? Oare nu tot ii ,au
ueis pe Profet;ii lor i-au eu pieire, de'i'l
dealtfel eartile (scrierile) lor Ie poa, rta . eu da.nf?ii? $i
toate aces tea ii Ie-au facut nu pentru adevar. dara
aeeasta este nu numai 0 mangaiere in ispite, ei f?i 0
. amintire, ca daof?ii fae acestea nu pentru adevar, de
:1eeia sa nu se alarmeze. )?i pe noi, zice, ne-au g'o-
nit", adeca !?i noi am patimit multe 1'ele din partea lor
"f;ji lui Dumnezen nu sunt plaeuti, zice, :;;i tutu-
ror oamenilo1' stau impotriva, cari ne oprese
pe noi sa nugraim neamuriIoT sa se mantu-
iasca" .
"Tuturor oamenilor stau impotriv.a,': . Gum
aeeasta? Apoi claca trebuie a grai lumei intregi, f?i ii
impiedeca, negreEjit eil. sunt eomuni ai In tree
gei lumi. Pe Ohristos I-au omorit, pe Profeti iau omo-
fit, pe Dumnezeu il batjoeoresc, f?i pe noine alunga
ea sa I.lU propoveduim lumei mantuirea; de aeeia
sunt comuni ai . lumei. Deei ce poate fi de
mirare, dam!. va alunga f?i pe voi, precum in Judeia ?
nCari ne opresc pe noi sa nu g1'aim neamuri-
lor sa se man tuiasea". Af?a dara a: impideea pe
dela mantuire, este fapt provenit din pizma. l,ea Sa'!?l
implineasca pacatele lor pururea, ci a . sosit
asupra lor mania pana in Oe inseamna
100 III
"pana in Adeca nu mai sunt acestea camai
'nainte, nn mai este intoareere, nu mai este hotar, ei
mania este aproape. De unde se invedereaza aceasta?
Din acelea pe oare Ie-a prezis Christos. Nu numai
aceasta poat8 fi 0 mangaiere, -,-,. de a avea tovarllf\li in
scarbe, --ci inca f?i aeeia, de a auzi ca eei ee au
vor iasa
"Tai zieo, ca'
scap&' catusi de putill)i. Daea. aceast<l lutfkziere mai '
mult a prin expresinnea "a 80sit asupra
lor mania": aratand aceast.a ca datorita mai de de-
mult, ea hotorita profetizata.
. "lara noi, fratilor, remanand slrlmani de
eatra voi la vreme de un ceas 1), eu fata nu
eli inima, mai mult ne-am sirguit a videa fata
voast-ra eu mare (Vers. 11). Nu zice des-
pl1rtiti d "sirimani", adeca orfani, ceea-ce este mai
expresiv. Mai sus a vorbit de lingusire, aratandca nn
. ,. t' "'. t 1 ' . .. b t
Hi, JmgUiiil , i?l mel n aCi:1UlU s ava, Hil' alel VOl' e!,? e
despre dragoste, 9i fiiridea li-a spus mai sus "ea un
parinte pe fii sai :' f?i "preeum mum a incal-
pe fii sai ((, aiei Ii vorbef\lte cll "am ramas
.. ." .
SlrImanl = remanand orrani), ceea-ce
se intampla cn copiii, carii cer neeontenit pe parintii
lor. Si eu to ate aeestea s'ar putea zice ca nu apostolii,
eli Thesalonieenii remasese orfani. lnsa nu, respunde
1postolul, ci noi. Oaei daea eineva ar examina bine,
videa, ca dupa cum copii eei mici lepadati
)rfani fara timp, lasa in sntletul parintiJor nn dor mare,
1U numai prin natura faptului in sine, ci pentru
Justiul, af?a zieand, pe eare'l simt parintii imprejurul
.or, tot asa f?i noi)). Din aceasta, deci, din intristarea
:;a, arata starea lui sufieteasca, in care se gasia dupa
de Sa nu se ereada, zice, ea noi.
1m intarziat un timp indelungat, ci "pentru un timp",
ii numai eu fata nu va videm, nu insa f?i cu inima,
in cuget va avem pururea.
') Notd. Expresiunea din original "r/-,poy esle un
,linism, care inseamna In traducere justa, pentru un limp. Deci
rasa ill treaga ar fi: lara noi f1a!ilor yamanand sirimani de catl' (l
,oi pentru un timp . ... (l'rad.). .
III 187
-----------------------
Oata din parte-i! ii avea totdeauna
ln euget, el nu se muWlmia, ei cauta sa-i vaza
fata catril. fata. Nu-mi vorbi de filosofie prisoselnica,
ca.'ci aeeasta este iubire adevarata, de a videa $i de a
auzi vorbindu-mi eel iubit, fiinqca toate acestea. mult
imi folosesc. "Maimult ne-am sirguU" zice. Oe
VfL - , '2,:i.li. C:3. ca
TDftJ. n:HJlt. (ler-at VOl v mJ,l donbl , sau-- pa.re a
fi mai drept: def?i timpul ni-a 1ipsit, noi totuE?i ne-am
sirguit a videa fata voastra, pe fericitul Pavel:
cand nu poate prin sine
face aceasta pnn precum a. facut eu Flhppenll,
carora Ji-a trimis pe TimothAiu, cum a f:1cut cu 00-
rinthenii, Ia eari a trimis tot pe Timotheiu; -- pri-
veE?te-l ;. zic, cum el se duce la danf?ii prin a1tii, . daca
nu poate prin sine insu:;;i. Era un fei de amorez ma-
niac 1) 9i neastampl1rat, cand era yorba de dragoste.
,.Pentru aceia am voit sa venim ]a voi" , ceea-ce
rezultatul dragostei. Oe$1 nu aveam niei 0 alta
treaba pe aeolo, 'voiam sa viu ca sa va
vad). ,udata, l1e-a
facut sminteala Satana". Ce spui Pavele? Te-a im-
piedeeat Satan a ? Oa, zice, caci nu a fost a lui Dum-
nezeu faptul acesta, In epistola catra Romani (I, 13.
15, 22) iarasi spune ca a fost impiedecat, lnsa atunci
Dumnezeu i-a impiedecat. 8i aiurea spune Luca (Fapt.
16, 6) ca ia impiedecat Ou'chul de a se duce in Asia.
Si in epistola eatra Corintheni deasemenea spune ca
fa Impiedecat Duchul, -- pe cand aici faptul 11 atribuie
]ui Satan. Af?a dara ce numef?te e1impiedecarea pusa
de Satana? Niscareva ispite mari neprevi1zute. "Fa-
eanduse viclefilug, zice, asupra lui" (Fapt. 20,3)
a stat in Elada timp de trei Iuni. Alt 1ucru este de a
remanea undeva de bun a voe, din cauza iconomiei
imprejurarilor, f?i ahul de a fi impiedecati. Cad ac010
zice: "Tara acum ne mai avand loc
laturi ... " (Rom. f?i "Oa crutandu-va pe VOl.
. ') Nota. In limba Romana cuvintele manie lli '0aniac .sunt
sinomime ell nebunie f;!i nebun sau aplecat spre nebume. In hmba
eliDa in sa. lli mai eu seama la sf. Chrisostom aeeste eu vinte inseamnu
dorin/a vehementd, apI'insa. Deei amorez maniac dupa sf. OhrisostoII1
va sa ziea amoYezat il1{ocat. (Trad,).
188 O:\IlLIA III
nu am venit pana acum la voi" (II. Corinth. 1,
23), pe cand aici nimic din acestea, insa ce? Ca Sa-
tana I-a impiedecat. "Eu Pavel,zice, odata,
de doua-ori" . .P.rivesto, cum Sf) ambitioncaz3.f?l 8e
ingamfii a$azicand, 'v-oind flll arate,ci)' e1 ii
' m.af mult , deeat tqtL,AoBl' , nen CBtc;' . D'.lS 'r;;
,', 1:0(:, '::10: ( :'dada poats'"
eeilalti. 8i aceia vohiu, ell insa chiar m-am incercat
de a , renl.
"Oaci care este nadejdea noastra, sau bu-,
curia; sau cununa laudei"? (Vel's. 19). Dara. Ma-
eedonenii sunt lauda ta, fericite Pavele? Nu numai
acestia zice, pentru care adaoge: "Au nu I?i voi
inaintea DOIDnului nostru Iisus Ohristos, intru
a lui venire"? Oare ati auzit voi vre-odata cuvinte
de acestea din gUl-a chiar a eeIor mai
dl1ioase,vorbind astfel cu copiii cfli mici? ,$i cununa
laudei" zice. dara nu ajungea numai' ca numeIe
egnunei sa arate stralucirea, ci si a )) laudei". Cata
aprindere nu aid? Niciodata vre-o mum a sau tata,
sau 1?i amandoi nn ar putea sa-1?i 'arate do-
rul lor in grad ca Pavel. "BuQuria, ziee, cu-
nuna m,ea" , adeea en mai mult mabucur de vol,
deeat de 0 eununa)). Acum tu poti sa'ti inehipui, cat de
mare era intreaga biserica sadita' de Pavel si inradaci-
nata. Dara dne nu s'ar bucnra, avand 'fii, pe cati
avea el? 8i dne . nu s'ar bucura vazand pe acei fii
nnhlerosi c'u progresand? Af?a ca vorbele acestea.
nu sunt' sI?re linguf?ire, cad el n'a zis simplu
voi) ci VOl" impreuna cu "Oa voi sun-
teti slava zic!", I?i 20).;\.
"Drept acela mal mult neputand rabda, bme
am voit a ramanea in Athena singuri -in loc sa zica
am preferab)-l?i am trimis pe Timot.heiu fratele no-
stru, I?i slujitoriullui Dunezeu, si ajutorul nostru
in tru evanghelia lui Christos".' (Cap. 3, 1. 2). $i
aceasta 0 zice nu atat ea sa pe Timotheiu, pecatca
sa-i cinsteasca pe danf?ii pe conlucratoriul
sau, ca si cum Ii-ar fi zis: Sustragand dela lucru am
trimis Ii voi pe sluga lui Dumnezeu, !?i peconlucrato-
______________________ __________________ 1 __ 89
riul nostru in evanghelia lui Christos)). "Oa sa va
lntariasca pe voi, :;;i sa va rnfmgaie cre-
dinta voastra, ca niciunul sa nu se
lntr:n scarhele acestea" (Vers. ::5), Dar-a ce
aici? Fiindcl1 ispitele
si fiiindcti atuIlci --:apostolq} .. -tn', ,rriu-lte' ..
dupit ' cum zice di "ni-a facllt . Sa ,
tana-" si ca odata, de doua-ori am VOlt sa Vlll la
voi, dad, nn am ceea-ce ca se
in mare stramtorare, - cu drept ca aceasta p
alarmase nu atata gandindu-se la lspILele lor, pe cat
la ale da:scalilor, cad niei osta1?ii nu se tulbura.
pentru propriile lor ispite, pe cat
cand it vael ran it in lupta. "Oa sa va llltarlasca pe
voi" ziee nu ca cum ati fi Cli ceva in
nici , ca ar trebui sa ,mai din ale_ ,cre-
dintei .. Oa sa va mangaie pe VOl intru
voastri' zice ca nici unul sa nu se cHl.tlasca
intru acestea, ca singuri I?titi ea spre
aceasta suntem . .
Oaci cand am fost la VOl am ZIS voua mal
'nain'te, ea vom sa avem scarbe, preeum
fost, I?i fi'titi" (Vers. 4) .. (cNu sa va alarmaj1,
zice, cad nimic nu e stram. n,n se 10
contra af?teptarilor, .deaJuns ca
tepte. Ai vazut, ca (Ie acma f?l Chnstos
celor zicand: , Si acum am zis voua mal namte
pana: a nu fi,' ca cand va fi sa credet
i
"? (loan,
14, 29). Cu ade,varat ca altele, f?i aceasta
o mare mangalere, ca dlSClpulll sa auda del a dascah.
cele ce se VOl' intampUt. Dupa cum cel bolnav daca
aude dela doctor ca va fi af?a, san af?a, nu se tulbura
mult, pe cand daca mersul b?alei se fara
de veste, ca cum in doctoru.lUl, 1?1
pare ca intrece mult doctorteesc, atunc,l
bolnavul if?i pierde cumpatul Sl se alarmeaza, --: t?t aRa
1?i in cazul de fata. Ceea-ce deja.'
intamplase. "Preeum a ?l fost., Zlce, l?} )ltltl .
8i nu spune numai ca acestea trebUlau sa se mtample,
altele se VOl' mai intampla, cad "spre aceasta
suntem adeca (mu numai pentru cele trecute
190 III
nu trebuie a va tulbura, ci inca nki pentru cele vii-
toare, daca curnva se va intampla ceva, cad "spre
aceasta suntem
I) Deci sa auzim aces tea, noi eari avem urechi
de ea. spre- aceasta, oste puaOrestinuL "Spre
suntern pUf;3i", zicand ar..leste;,pentru ,toti
in genere. Spre " acea"ta Sllntem iari1
noi, 0", eum am fi spre ne tulburam.
8i de ee oare ne tnlburAm? Ca nici nu. este timp de
scarbe, Dici nu ne-a eoprins vre-o ispita, afara poate.
de eele Este potrivit acnm mai ales a va
zice eu apostolul: "Ca inca n' at,i Rtatu t pana la
sange impotriva pacatului luptandu-va" (Ebr. 12,
4). Mai eli sarna nici aceasta nu e potrivit a va spune
acum, insa ce anume? Cil. voi inca n'ati dispretuit niei
macar averile. Aeelora eari perduse tobl ee aveau, cu
crept euvant Ii zieea apostolul iara vona cari aveti
totul, TIll vi se poate Cine din, VOl a fost pradat
de averi pentru Ohristos'? Care din voi a fost batut?
Care a fost batjocorit? De unde vom avea lauda? De
unde yom putea avea curajul? Christos a patimit aH'itea
pentru noi, cari eram sai, dar noi ce vom
putea sa ari1t<1m ca am patimit pentru dansul? Nu putem
arata nimic, eaci nici Ull rau nu am piHimit, pe cand
bunuri am primit mnIte dela dansul. De nnde ni va fi
curajul in acea zi? Nu stiti ca si ostasul numai atunei
va. g;:lslstra!ucit Inaintea imparatului, cand va arata
eli poarta pe trup multe rane semne de rane? Daca
lnsa nll poate ariita nici un succes, chiar de nu ar fi
adus nici 0 suparare cui va, este ar;;ezat in ran-
dllrile celor din "Dar nu este razboiu" zici tu.
Dar daca ar ii, spune-mi cine s'ar IupU\,? Cine ar alerga
in ajl1tor? Cine ar rupe falanga? Poate nimeni. Cand
en vad ca tu nu nici macar averile pentru
Chr-istos, oUm sa te ered ca vei ranele ?El
') Partea moral('i. Trebue a rabd1t indelung in scarbe, a
mnltaml lni Dllmnezen. Chiar de am avea pagllba in averi sau in
copii noi sa zicem; "Domnnl a dat, Domnul a luat. fie numele Dom-
nnini binecuvantat". Oa cel ce le rabda acestea cn barbatie', esLe
deopotrivii. Cll Abraam Cll lob, ca daca demonii ne adorm, a:;;a
zicaud, cu privire la cele pierdnte - ca conlncratori cn talharii-.,.
;;;tin de multe ori locllrile nude s'au ascuns cele fllrate de hoti.
(Veron). .
OMILlA III 191
a zis purtati-va cu cei ce va batjoeoresc eu curaj, lid
iara tu nu faci ci.
si esti neascultator. Ceea-ce nu are mCl 0 pr1meldw,
iu n'u faoi, E}i atnnci cum vei putea suferi ranele, spu-
lJe-mL ;;1.0010 nnne est.e. mnltil., sefi;rha, i3i dnrere? Nu
$titi c'a in timp. de pace trebue a se exercita.
razboiu carl,
desi nn-isupartt mmem r;;l ' mOl TtU-l eu raz-
boi'u, cad este 0 pace adanci1, ii if?i freaca ar-
mele, impreuna eu dasMlii lor, cari ii regulat,
ies pe ('ampii intinse si tupilate in fie-care zi. aeolo
se exercita 0ucea mai mare bagare de seama? Dar
dintre eei ar.
Deaceea m razbome suntem usorl Sl nelndemanatlCl,
si de aceea sun tern de cucerit' de od-cine. Cata
trandavie este din parte-ni de a nu socotl timpul de
f'ata ea timp de IupUi, asculta pe Pavel, care striga:
.. Toti eari voese eu buna eredinta a vietulintru
(Jhristos lisus, vor Jl". (Ii 'Timoih.' 3, 12),
pe Christoscare ZiC8: "In lume necazuri yeti avea"
(loan, 16,' 33), iarasi pe fericitul Pavel strigand cu
voce tare zieand: '"Stati ineingandu-va mijlocul
vostru ell adevarul, ea TIU este noua lupta im-
potriva trupului a sangelui" (Efes. 6, 14. 12).
Dar de ce ne inarmezi, fericite Pavele, ncfiind raz-
boiu? De ce ni prezinti lueruri zadarnice? De ce im-
braci eli zale pe pe cand ar putea sa se rep au-
zeze si sa stea linir:;titi? La aceasta ar putea sa ni r3S-
pund:l: "Dil, nn este 'rilzboiu, insa chial' neflind niz-
boiu, trebue cineva sa se ing-rijeasca de razboiu, ca
eel ce in timp de pace se de va fi
grozav in timpul luptei, pe cand cel neexpenmentat
in ale razboiului, mai mult se tulbura se
ehiar in timp de pace. 8i de ee oare? Pentrn ca el
va varsa lacrami pentru"cele ce are, ca neputand a
5e lupta pentru ocrotirea sa chiar, va fi foarte scarbit.
A verile celui fricos si fara in lupte, vor fi
in stapanirea tutnror celor voinici eu cunor:;tinvi de
razboiu. Aceasta este cauza pentru care va inarmez
mai dinainte". Dupa aeeea apoi se ea tot .timpul
vietei noasire pe pamant este timp de lupta, tlmp de
razboiu. Cum $i in ce fel? Diavolul sta. pururea in
preajma noastra, caci asculta pe Petru ce spune: "Pri vi-
192 OMlLIA III
ghiati, ca protivnicul vostru diavolul, ca un leu
racnind umbla, cautand pre cine sa inghita"
(1 Petru, 5, 8). Mil de patimi corporale ne atacll,' pe
care estenevoe del). leoombate, ea astfel ;Q11 ne
sll eadem in flursa lor. ht 'spune-mi.
O:';,t'6 llU Iw. rilzbo68teto-
frn.muF.;ete;i,Dj.l Gf;Jzmierua{ea;J)ll PU:terea. nu
stapania, intriga, zavistia, sliwa, sau lipsa -de Ihinte?
Slava . nu numai cit ne atacll pe noi personal,
Impiedicandune de a nu fi umiliti, ci ne impinge si]a
zavistie i?i ura contra aHora. Pe cand cele contrare,':"-
sarAcia, necinstirea, a fi a arunea totul dela
noilili a nu avea nici-o putere, ne due fl1ra grelilala la
care este baza tuturor virtutilor. De aItfel si
aceste bunuri sunt in nolo Ai?a dar din partea oame-
nilor; viclenii, zavistii, sif,lofandii, intrigi Iili multe altel e
de acest tel, iara din partea demonilor: stapaniile, pu-
ter,ile, stapanitorii intunoricului veaeului aeestuia, dupa
CUlll zice "Nu ne este noua lupta contra
trupului a sangelui, ci impotriva incepato-
a domniilor, a stapanitorilor veacului .
acestuia". Unii ne bucuram a1tii se intristeazll, iara
amandoua la un loc sunt (') deviare din ealea eea dreapta.
Deoparte st1natatea, i?i de alta boala neputinta. E?i
to3.te aces tea la un loe, oare nu inseamna lupta iJ;lCon-
tinua, noi oare nu ne gasim vei?nie in razboiu? Din
ce parte oare nu at' cineva? ca sa-ti spun
chiar dela inceput'? Ei bine, ee anume 1'a pierdut pe
Adam eel intaiu zidit? Placerea, i?i mancarea, si iubirea
de intiUetate. Ce a pierdut pe Cain, fiul st1u? Ura i?i
zavistia. Ce a pierdut pe eei de pe timpul lui N oe?
PI:'1cerjJe corporale, Iili relele nascute de aicL Ce a
pierdut pe fiui lui Noe? Batjoeura i?i nerusinarea. Ce
a pierdut pe' Sddomiteni? Batjocura, desfranarea Iili im-
buibarea in mancari. De multe ori I?i sar:'1cia faee aeeasta,
pentru eare E;1i zice un intelept: "Bogatie saracie
nu-mi da" (Pildele lui Solomon, 30, 8). Insl:l. mai bine
zis, nu nici saraeia sunt prin .sine rele, oi in-
tentiunea care uu este ' in stare sa faca uz de amandoua
acestea cum se cade.
Admirabil a zis Pavel.: "Ca spre aceasta SUll-
tern El nu spune simplu ca suntem ispitiVi ei
O}'ILIA III
1.93
.. spre aceasta suntem In loc de spre aceasta:
ne-am nascub>. Acesta este lumul nostru, aceasta UJ
este viata, ::;;i tu dupa liui:;;te sta
caiaul aU: sate inghiontiasea itl eoastJ; Ifi sa te Sd8i'tSG.a
asacrifica idolilof, lusa sta de
dp. hanl ' si de. laeQmie, .,care ni SllJD 0.
r
<
,- ' ."1 .. . ,., :t ' . ' , . .f.'or.. l,,'l' 'n' >(')1 .".., '1 ....
b
o o t e l'.TUH l1n AS .<>'" nu .a ...c ,,_ c',
v"f'u ; .....: . .....' ... ...,.. ..... .................{ "'.... , ' . _ ' . . _
pus pe gratar C!1 insa. vapala tru-
peasca arde mal mult sufletul decat tr:?PU1. Nu cle
fatt1 imparatul, care M-ti de bunun. sa
se milostiviasca asupra ta, e1 sta .de fata mama de
slava care te gadile mal mult decat.
Cu adevarat ca mare r az:boiu. ducem
si .inca foarte mare, claca vOlm sa fim tre11. fill
prezent are cununile sale. Cand pe
nascut, crescut In mulUi. dand
singurnl care mOf?tem
menlOria ta, nu ofta, C1 1m
slave:;;te pe cel la Iuat, i?i prm cu mm10
nu vei fi mai pre de Abraam, cam. dupa a.cela
a Clat p e fiul sau celui c.e porun.mt, . tot 1)1 tu;
Iuandu-\i-se fiul tau cel mblt, .nu ai . o!tat de loco f.l
eazut poate Intr'o boaJa grea, f?1 vlll .. ca sa .m:
clatoreze eu deasila, uni.a cu descantlce, eu 11:-rt1;!-.tt
at'1.rnate la <:rat iara a1tii Iocereandu-se a te mangata
altel e de fel ? Ei' bine, suferit-ai tu boala eu Mr-
bati e fara sa te din calea cea
rat--ai de a patimi , orice, uumai sa nn l am, mmle dm
cele ale idololatrilor? Aceasta-tl tIe
IDueeniei. De aceasta sa nu t e cle.loe, Iarl:l.
daca doresti sa afli cum in ce fei, en vom spune.
In adevar,' ea clupa cum acela (martirul) sufere eu 1:'ar-
batie durerile muneilor eu care .numal .ca
sa' nu se ine11ine idolilor, tot afi;a t?l tu s.ulen
cauza.te de boalit eu mai multa multilmIre, decat sa,
alergi la vr'uu aintor al descantatori,lor, sau sa fam
ceva din ceea-ce sa fac.I. grozave
durerile ce Ie sufere martlrul? Dar i?l
vului sunt mai indelungate, cl:l. la
aiung, i?i de multe-ori sunt, prozaye ale
dintiiiu. Caud te munceE;1te E;11 arsura
trupului, :;;i eu tot iudemnul f?i altora tu aiungl
cu dispret descautecul, oare . uu al luat c.'muna m1?-ee
niei? Ai pierdut bani, sunt multi carl te sfatmesc
74431
i3
1_9_4 ____________________ 0_M_IL_I_A__ ______________
ca sa te dud la gacitori, iara tu stapanit flind de frica
de Dumnezeu, ai preferat mai degrabi1 sa perzibauii,
decat sa tii neascultator lui Dllmnezeu? Ai aceia$i plata
ell eel ce da banH si1i saracilor, daca ai multamit lui
Dumnezen pentru paguba snferiW, caci desi;pnt'eai Sa te
duci 1<1 gacitot'i, at preferat mai bine a pierde
banii: a6c3X a'i lua. IIl"POl in aCBst HIO.}. Dunaeum
.IJonLr-u .. fr'lea'de ,ri"umneze,u desartatpurlga
sar-aililor, a;;a f;li tn pentru frica de Dumnezen nn ai
mai luat iUil.poi banH prip vrajitori $i fermecatori. Noi
in;;ine suntem stapani de a ne nedreptati, sau nu, si
nimeni altul. "
Si daca voesti, sa examinam chiar talharia in siue.
"p-a spart paretele casei talharul, a intrat iu odae, a
carat de acol0 aurarii de mare pret sipetre pretioase,
a luat eu e1 un tesaur iutreg, $i UTI i-aiputut prinde?
De sigur ca eeea-ce ti s'a intamplat e durer os, ti se
p<1.re cil. ai suferit 0 mare paguba. pe cand in realitate
uu osto paguba de lac, fili in tine sta. de 2. f2ce
,paguba sau ca$tig. ccSi cum eeu putinta de a 0 face
c9.8tig))? zici trio En rna voi ineerca de' a ti-o dovedi
ea' af?a este. Voind tn, paguba ee ai suferit' va deveni
un mare eas;tig, iara nevojnd, va devenl pentru tine 0
pagnba mai mare. Dupa cum se intampla eu mestesu-
garii cari au inaintea lor materialul, ca cel iseu'sit
experient in materialul
dupa cum trebue, iar cel fara experienta ii striea, si
astfel a [a cut singur paguba, tot af?a S;i in eazul
de cum paguba ta se va preface in ca'3tig?
Daca, vei lui Dumnezeu, dac:l nu te vei boci,
f?i daca vei ziee tu euvintele acelea lob:
"DolUnul a dat, Domnul a luat; gol am
din pantecele rnaicei rnele, gol rna voi duce"
(lob 1, 21). Ce spui? zici tu; talharul a luat, f?i cum
voiu putea spune: Domnui a luat ?)). Nu te minuua, caei
si lob, de si diavolul ii luase totul, zieea ea Domnui
ia luat, 'tu cum poF spune ea talharnl ti-a luat,
nu Domnul? Pe cine vei admira mai mult, 'spune'mi;
pe eel ee 'I?i a punga sa saraeilor, sau pe lob
pentru euvintele aces tea ? Oare nu eumva. eel pradat
este mai pe jos decat eei ce dau eieimosina cu buna
voea lor? Sa nu'mi spui: eu nuam nici-o multamire
pentru aeeasta, faptul nu s'a petrecut eu mea,
talharul m'a pradat fara voea mea, prin urmare ee
OMILlA III 195

plata pot avea))? eaei niei Job nua I?tiut, $i niei n-a
voit ca sa se intample asa, eli to ate acestea a luat
plata. Deei sitie 'ti este en pntinta de a lua plata, de,?!
fara de voea ta ti s'an In at averea. Si eu drept euvant
c:1noi admir:'l,m' mai mnlt pe eel ce sufera eu mul-
tamire paguba, deeat pe eel_ ce _ da_ de bUlla voe., De
c.e -oarc.? Pe.ntruJ,.:}i ;jcl- :jC aft de i}r"a,-
utI V{1 t;VvU, arc bunc
sperante, eKe! mai 'nainte de a se inlbogati e1 a suferit
eu M.rbatie lipsa banilor, iar dupa ce s'a imbogatit, a
asvirlit din averile sale saraciLor, -- pe cand eeialait
toemai pe eand se gasea Iegat de averi, i s'a Iuat eu sila.
Nu este tot una: a desarta punga saraeilor, dnpa ce
te-ai convins mai'nainte ca asa e bine, si a te lipsi de
bani, tocmai pe cand Ii iubiai mai mult: Deci, daea iu
pronunti aeeste euvinte, vei lua inmiit, sau mai mult
deeat lob. Aeela a luat aiei indoit, tu insa ea ere$tin
ai fagli.duinti ea vei lua de 0 suta de ori mai multo Nu
ai bIastamaLperltrll f!:ica (Ie DUP..J.uezeu? till ai fost la
gacitori ?Ai multamit lui Dumnezeu patimind raul? Esti
deopotriva en eel ce averile, caei f;li re-
intamplat, daca roai dinainte-
nu dispretuiai averile. Nu este tot una: a se illdeletniei
eineva un' timp indelungat ea sa dispretuiasea averea,
$i a suferi fara de veste 0 paguba intamplata. Astfel
deci, paguba CB tn ai suferit va deveni caf;ltig, I?i dia-
volul flU nimic nu te va putea vatama, ba inca te va
folosl chiaro
Insa, eand oare paguba devine vatamatoare? Cand
vatama sufletul. Spune'mi, to rog: talharuI ra.pit
banii, pentru aceasta tu to lipse;;ti pe de man-
tuire? De ce te incunjori po sine-F eu rele, in timp ce
esti amarit de cele ce ai patimit? Aeela poate cli. te-a
siraeit materialmente, I?i tu te saraee$ti pe sine-V spi-
ritualminte. si te vatami pe sine-ti in mod talharese?
Acela te-a 'lipsit de eele ee sunt 'afara de tine, de
care mai in urma te-ai ti lipsit $i fara voea ta, iar tu
dece te de ve$niea bogatie? Te-a intristat dia-
volul lnandu-ti banil? Amarasee'l si tn pe dansul, si
nu-l inveseli. baca tu te duei la gacitori I?i fermeeatori,
l-ai rnve8elit, po cand daca ai multamit lui Dumnezeu,
i-ai eauzat 0 rana mortala. Si priveste ee se intampla:
de sigur ea banii nu'i vei gasi dncandu-te la gacitori
- eaei Ii nu pot I?i daca vre-odata se realizeaza
196 OM!LlA 1!I
nerile lor, aceasta e mai mult 0 lntamplare, - iar tu iti
vei pierde sutletul, te vei face de ['as in ochii frati-
lor taL Dar apoi
g<1Cltonlnf, tot tu .. e!?tl 10 pagub& larayl VOl
averile, cacideplOnul catu ,DUpoti suferl
__ :-djn. c3uz:a .l)(JJniior' ts !epezi
Pana, side DlPXH'le:lt>.u,iti ail )}::lnii TnaDO!. 01;\ astfel sa
poata 'avea ocaziune de a telimagi 1?i a te dep:1rtade
Dumnezeu. Dar chiar daca gaeitorii vrajitorii ar gad,
uu te minuna, cacidemonul este netrupesc se poarta
peste tot locu!. Demonul ioarmeaza pe hoti, $i f<ira de
dansul nu SA in tam pIa hotii. Deci daca el inarmeaza
pe hoti, apoi slie unde se do sese hotH i?l lucrurile
furate; E?i nu este'in de slugile sale. De aceia nu
e ceva de mirat fclptul acesta. Daca e1 te vede scarbit din
eauza pagubei, iF mai adaoga 0 aW\ paguba, iar daca
tEl. vede dispt'etuind averiie razind de pagu ba ce tia
cal1zaf, ai-unci se va, departadin aceasta cale. Dupa cum
sinoi urzim asupra dU$manilor tocInai ceeaee 'i poat e
i'ntrista mai mult, si daca vedem ca nu'i intristeaza ne
departilm de ca cei ce nu-i putem vatama, tot a'3a
i?i diavolul. Ce spui? Nu vezi pe cei ce call1toresc pe
marea in timpul furtunei? Nu' i vezi C' lm ii nu se mai
ingrijesc de banH !?i lucrurile ce Ie au eu dan9ii, ba
inca asvarl in mare tot ce au? Ce spui omuIe? Odatll.
eu furtuna mai conluerezi si tu iDea 1a naufragiu? Mai
'nainte de a te nimici valurile, tu inca lucrezi . spre
aceasta cu propriile tale mani"? De ce mai 'nainte de
naufragiu itt pregate;;Li singurnaufragiul ? Acestea Ie
ar putea spune un om prost fara experient<1 de inoer-
caTile primejdiile de pe marea, pe cand marinarul
cel iscusit, care exact cand va fi Hoiste pe mare,
9i carrd va fi furtn na, va ride spunand tu' a;;a, i?i'ti va
raspunde: tocmai de aceia arnnc in apa lucrurile, ca
sa. nu se intample naufragim) . Tot i?i eel cu expe-
rienta de imprejurl1rile de ispitele din viata, cand
vede furtuna apropiindu-se, si celA spirituale ale sale gata
a se perde prin naufragiul rautatii, aruncil dela sine f?i
banii cari iau mai ramas. Ti s'a intamplat vr-un furt?
Tu fa milostenie, f?i vei corabia. 'J'i-au rapit tal-
harii banii? Tu da f?i ce mai ai lui Chdstos, astrel
vei ma?gaia pe a:1t;ii in saracia. lor. corabia;
nu opn pentru hne ceea-ce t1-a ram as, ca nu cumva
sa se umple de apa, i?i sa nu mai fie posibil dea 0
OMIUA III
197
seoate. Marinarii ca sa scape trllpullor, arunca lucru-
rile in apa, uu c.a valurEe sa co-
rabia; hr tu ca sa mantuef?il sufletul uu vel Impledeca
naufraaiul? .
daea nn iucer;0aF va !'og, fiJi v8\i
"idea slavB, lui DIJD1tle:7,en. Caud t:i SfI intampla neva
SllP;1Tator, ill!, imedhit Dur:'-
ilczeu ,eft ' 'f.j 'a: , 1l1.ta,mp.lat- $i- vei : :""vi"dea
vei aVEla. ' Ca$tigul spiritual cniar de ar fi cat de
totui?i este atat de mare, in. cat poate sa ",or1.ce
paguba trupeasca. Pe cat al ca sa dal Ghns-
tos, te te rog;, tu. fimd
dat s'ar apropHt de tme Imp:1ratul Illtmde
eerandu-ti sa'j dai ceva, oare nu te-al crede pe
mai boO'at decat toti bogatii pamantului, cand chlar
Iiici dupa atata nu 'se de tine 'lmpa-
ratul cerandu-ti milostenie ?Nu te rapl tu odata eu ra-
pirea tale;. pe vei s.tapa;nJ
viclenia dlavolulUl. Al putlllta de a caf?tlga IUOl'UrI man.
Sa dispretuim deci bogiltia, 'ca sa 11U dispr-etuim sufle-
tul. $i cum sa Ie cineva? vedet;i. ce
ce se intampl:1 eu corpurile cele frumoase i?l cu
Ie iubesc? lntru cat ele sunt in no astra, tnmlt
asupra-ni un foe arzator t;;i 0 flacara stralucita, dar
indata ce ne depart:1m de ele, totul s'a a
adormit in noi. Tot 'lsa este si eu averea. Nlmem sa
procure aurarii,' 'pietre
gateli pretioase la gat, ?aCl acestea 1?rlVlte de
ispitese ochii. De sa Imboga!eEttl, cum facea!1
eei veehi, nu III Cl III
toare ea sa da 9i altora la Nu pI ?e
caei o.astfel de este rlvrnt,a de ta1-
hari, 81 1l0U:1 m aduee grlJl multe. Nu vase
aro'int' si de aur ci sa fie in ograda ta magazll de grau,
l?i nu pentru ca tu sa yinzi sa Ie
prefaci in aur, oj ea sa. dai ee10r .. Daca ne
partam pe noi de1a eele. PFlsoselmce, ne vom
invrednici de bunurlle 0ele veClmee. Carora fie a ne
invrednicl eu prin Christos lisus Domnul nos
tru, caruia impreuna el?- 9i cu Sf .. Duch, se
vine slava. st:1pariirea i?l ems tea, acum 91 pururea i?l In
vecii vecilor. Amin.
_f.9_8 _______ IV , _ ___ __ _ _
OMILIA IV
"Drept aceea eu nerabdand mai mult, am
J." _,'" 'wi :1.
ca .. sa CUI1QSC crcalrlta voastra, aa 111.1
",<:f ,,,l;; B ", ' . . l : , ' ,t t ,
the "'101 lspluese,
,III bsLe:r:'eala 11oastru.w "larD. aOu.,Ul
viind Tirnothelu la noi dela VOl, si binevestind
DOlia' credinta. d:ragostea cum ea
aveti pomenire buna de noi totdeauna, dorind
a ne videa prenoi, precum ?i noi pre voi,
tru aceasta ne-am mamtaiat fratilor de voi intru
L..l , - -- ,
tot nevoea noastra 'pentru creclinta
voastrlL Oa acum noi vii suntem, daca stati voi
Intru ' Domnul" ,(Oap. 3, 5-8). '
Astazi ni sta Inainte 0 chestiune, c!e care multi
intreaba, este discutata , din multe parF. 8i care e
chestiunea aceasta? '1 Drept. aceea, zice, si' eun e-
rabdand mai mutt am trimis ca sa cunosc cre-
dinta .. Ge spui? Tu, care cunof?teai atatea,
care at aUZlt cuvmte ce TIU se pot spune, flare te-ai ri-
dicat pana la a! treil ea ,cer, tu nn f;ltiai nirnic de
te gasai In Athena, nu erai atat de departe,
fill mCl nu te despartisef\li de dan$ii de illult tirnp ?
"bra nOl remanand sirimani de catre voi pentru
un timpii, zico. 91 iata ell acurn nu mai :;;tie llirnic
despre Thesalonieeni, E?i se vede silit a trimite pe Ti-
mothein casa aile despre credinta lor "ca nu CUll1-
va va fi ispitit pre voi cel' ce sa
fie In zadar osteneala noastra". o.e ar putea cineva
spune Nimic alta, decat ca Rfintii , nu totul. $i
a,ceasta. ar din. multe locuri!?i din multe
de dupl'l. aceasta, Dupa cum
EhselU nUl?tm lllilliC despre vaduva din 8aretha 8i-
donului;: dupl'l. cum Hie zicea catre Dumnezeu:" Am
ramas eu singur, cauta sufletul meu sa'l ia",
pentru care a auzit pe Dumnezeu sDunandu-i' 1\1 i-
am lasat in IsraiL mii de (III: Imp.
OMILlA ' IV 199

19, 10. 18); dupa cum 8amuil iara:;;i a auzit ,pe Dum-
nezeu, pe cand era trimis ca sa unga pe David: i;Sa nu
te iuti la chipul lui, Iiici ]a -marimea , lui, peli-:-
iruca l-amdispretuit(nesocotit}preel(pe Saul), cit
un cum YBdeomul vede-Dnmnezeu;crv om1l1 vecle '
in Dnmnezeu vede in iuitn3,". rf linD.
, .- . - \ _.-
..
sfinvllor vme dm marea wgn]u'e- a nil Dumnezeu,
pentru dan!$ii, cat 1:;i pentru cei ce cred Intransii. Gum f?i
In ce feI? Dupa cum el Ingaduie a fi sfintii 'si in per-
iot asa lasa ca ii sa fie- In nesWntademulte,
ca a'stfelsa fie De aceea :
"Daturni-s'a imbolditor mie ingerul Satan, ca sa
rna bata peste obraz,ca sa nu rna inaIt" (11. Cor.
12, 7). Pe Hlnga afleasta 'i lasa in pentru
ca altii sa nu'E?i inchipuiasca lucruri mari despre
pentruca daca in urma unor minuni -Ii credeau a fi
dumnezei, apo1 ell atatmai muJ dac3, i-ax:fi v;lzut ca
11 cunosc totut in fiece minut. De aceea 1?i zice flhiar
Pavel: "Oa sa nu eugete 'cineva mai mult decat
vede sau aude ceva deJa mine'! (iI Cor. 12, 6)_
AscuIta apoi E?i pe Petru ce spune ologului dupa ce
l'a vindecat: "Oe cautati la nOl, ca cum cn a
noastra putere sau cucernicie am fi mcnt pre
acesta sa umble?" (Fa pt. 3, 12). Deci daca astfel de
banueli se petreceau In inima a celor ce ziceau f?i a
celor cefaceau, apoi ell atat mai mult s'ar fi nilscut
asemenea banueli in urma unor fapte maimari. Mai
erau in nestiinta sfintii i?i din aWl. cauz;1: ca sa ,nu aiba
cuvant pop'orul' sa , zica : fiind oamini noi,
fiJi au facut totusi asemenea minuni, si sa cada in ui-
mire, -de aceea prin lor Dllmnezeu ni arata
sli;l.b:1ciunea neputiota natu'rei omenesti. De aceea i:;;i ,
apostolul se gase$te in fle$liinta de Thesalonieeni, de
aceea de fiuIte od propunftndu:f?i a se duce la
nu se duce, eaastfel sa afle jj eadansul nu stia totuL
8i mare era castjgul ce izvora de aid, caei' daca se
g'asau cari spuneau ca acesta este puterea, lui
Dumnezeu cea marc)),iara. altiispuneau altele de acest
fel, - apoi daca e1 ar fi $tiut totul in tot momentul; ce
nu !?i-arfi inchipuit oare de dansul? ,
"Dreptaceia eu nerabdand mai rnult, am
200
OMILIA IV
trimis ca sa cun'Osc credinta voastra ca TIU
n.u sa va fi ispitit pe voi eel ee
sa ne 1!3- zadar osteneala noastra". Aid ar pu-
tea orede clneva 0 aouzatiune adusa. lor, lusa
d3:
ca
Oar cerceta serios, ar vedea cum. el scoate 1a iv-ealll
mmunea ;i)etl'e"uta eu ;1.tatfl di'i1gopt,6-3; C6
aV6;:1d,: . exageraud ' dat'BeH11). . JspiieIe -J<)'" . C;lJ:ln .
. Asculta cu bagarede seama . . Daca tu singur
11-a1 spus mai dinaihte rCa spre aceasta surite'rIl
$i "Nimeni sa ml se tulbure
U
cum de ;;i-
rn,* :pe Timot.heiu, temandu-te ca nu curdva S:l se
ceva dm care nu Dar aeeasta el 0 face
dm drago?tea ?ea marc. ce 0 avea ciltra dan1?ii. In ade-
ea eel ce mbesc, dm cauza prea marei lor iubiri
ca.uza iubiri infiacarate, .banuesc de
on 1?1 cele. mici Iueruri, iara aceasta vine din
mcer can prm care f,ii au trecut. (cAm
spus adevar, cll spre 1nsa aceasta
am 0, pentru oil. chlar- 1;>1 pe mine m'a ingrozit cxa-
rel elon). De aceea nici el nu zice ea ({am bao-at
de sarna la voi, cntare sau cntare abatere ci nerib-
dand mai mult" ceea-ce izvorat;;te mai mult'din dra-
goste.
ce Inse!lml!a: "Nu cumva sa va fi ispitit
.,VOl ?el ce Ai vaznt acum, eil a se
eme:va cand este . m stramtoril.ri, este diavolesc,
CACl vme am mdemnul diavolului? Cand diavolul nu
ne poate noi cHitina 'In atunei prin a1t-ci-
s.au t;;l alta eale, cautil a clatina pe ceimai
dmtre nOl, ceea-cee dovada unei slabaciuni co-
,din parteni, care nu poate avea nici 0
Rcuza. a facut necuratul culob, caci a atltat
lui ca sa zica.: "Ci spune vr'un 'el1-
catra mori It . (lob 2, 9), de unde
pot
l
vedea cum I a ISPlht. Dar de ee .. n'a zis el oa1'e
ci "sa va fi ispitit"? Am banuit nu-
atata, Zlce, ca poate v'a ispitit numai)), pentruea
este premergatoare clil.tinil.I'ei sau zo-uduirei si
s!lmta Rau incercarea diavolului nu se poate numi 'clii-
,Numa! ' cel ce. s'a lasat a primi atacu1, numai
ace a s a el.atinat. Val!. Cat ,.de . este iubirea parin-
t easca a lUI Pavel! LUI nu 1 pil.sa de necazurile si de
OMILIA IV 201
cursele ce i se intindeau lui personal, f;1i mi se pare
cll astfel de ispite chiar il a!\lteptau pe dan suI atunei,
despre care t;;i spune Luca (Fapt. 20, 3), ca a ramas trei
luni 1:n Elada, eand s'a fllcut viclef?ug din
partea ludeilor, dar lui nu'j pMa de primejdii, et se
:1Umai 1a
cil. eta mt.recut ' peoncs pal'mte?i'-JOl .cana: ne gaSitD
insiramtorari 9i primcjdii,rii ilducem amintede toate,
iar el atai de finH se temea pentru fiii sai duhovni-
ce'?ti, .1Dcat pana. pc Timotheiu, pe oare il avea ca
de mangaere pe langa dansul, pe acest tovara$ 1?i con-
lucrator, pana f?i pe dansul", zic, il trimite laThesalo-
nicen1, cari se gaseau atnnci in primejdii.
fia fie in zadar osteneala TIoastra", zice.
Side ce asa? cil.ei daea ii s'ar fi abatnt, nu tn erai eauza
nu din lEmea sau' 1J,epasarea ta s'ar fi abatut. OU to ate
acestea chiar fiind, en a1;>i crede osteneala mea ea
zadarnica raspunde, de llhde se vede dragostea lui
cea mare catra dao;;;ii.
"Ca TIU cumva sa va fi ispitit eel ce ispi-
te:;:;te".Ispite1;>te numai, faTa insa Sa t;;tie daea va putea
rapnne pe cel ispitit. Deci daea diavolul sta de ca
sil ne ispiteasca, des! nu 1?tie daca va apoi noi
caud 1?tim cil. suntem cu mnlt mai. presus de dan suI, s[
nu fim . treji la atacurile ce ni da'? Cum ca diavolul ne
ataca fi1ra sa 1?tie daca va invinge, a probat'o in cazul
eu lob, caci spunea ciltra Dumnezeu aeel demon vi-
clean: "Au n'aj ingradit tu toate cele dinaUlltru
:;:;i cele dinafara ale easei lui ? .. Ci te atinge de
toate cate are el, :;:;i TIU teva binecuvanta" (fob.
1, 10. 11). Ispite1?te numai, dacil gase1;>te pe eineva
slab, de sigur ca lara oaca celispiti.t este pu-
ternie, atunci fnge necuratul.
sa fie in zadar, zice, osteneala noastra".
Sa auzim noi eu totii cum se ostenea Pavel. El nu zice
(<Iuerul nostrn, ci' nosteneala>noastra" :;;i nici nu
spone rna tem sa nu va piordeti voi, ci . "sa nu fie
in zadar osteneala. noastra" lricat chiar de s;ar fi
intamplat ceva; cu drept ClUvant s'ar fi putut intampl a,
dar fiindea nu s'a intamplat nimic, apoi si minunea
,este mare. Noi ne a1?teptam' la asa eeva, zi'ce, dar .lu-
crurile s'au intamplat din contra,' f;li . de aceea nu numai
202 OMILlA IV
ea n'a;m primit dela voi 111Cl un adaos la scarbele noas-
tre, el am primlt toemai mangaere.
"lara acum venind Timotheiu la noi dela
v o ; ZI'" si blnou.os+"n 1 d' t " d
vO" -'" v v ul JU noua ere In a Sl ra'"
gostea voastd\'''. Ai vazut bncurin cea m;Te Pa"
vel? .El DU zice vestirdu-ni. ei billevestindu-ni"
aUlt .marebun COIJSldf;'.i'3 .. el - si siguranta
101'. i<.;r<:L nevoe- ca (1ceasia, (eredinta nestrflrnntatl'l) Ril,
stea intepenita, eaei numai se putea 1:ntar1 si spri-
JIm dragostea lor. 8e bueura de dragostea lor, 'pentru
,ea aceasta era semnul eredintei.
"f;li cum ca aveti pomenirebllna de noi
':;t ne vedea .pe noi, precum :;;i
1101 pe VOl AIel 11 aduee man laude. Nu Dumai
cand :-;untem de fata, !lici numai cand savarsimmiouni
oi chiae si aeum cand suntem departe si slmtem
$,i suferi.m mii neajunsuri, voi aveti pome-
mre bunfl. de Auzlt!, va rog', cum sunt de admi-
rati discipulii. dina au amintire -buna despre rlascalii
lor, eum sunt fericiti. Sa imitam deci, pe asemenea
discipuli, caci pe noi ne folosim, fili nu pe das-
cali. "porind a ne vedea pe noi, precnm noi
pe VOl", ziee, eeea-ce ii veselea mult pe dansii. Oa sa
eel ca eel ce'l iubeE?te filtie cum ca el este
lUbIt de dansul, aceasta este 0 mare mangaere si 1:n-
curajare. '
P t'l
".L v Hi U Uvei::t;:j (;1,' ne-am ll1angmaL, Ira,'} or,
de voi, }ntru tot l;3i ll?astra pen-
tT'U n".crl""'''o aCUITI nOI V'I s -ntem tJ.l. '\...11.. \ i.LL v va;, v 1. - J. U _ 1,
daca stati voi intru Domnul".-Cine ar putea Sa fie
egal cu Pavel, care soeotea mantuirea altora ca a sa
proprie, E?i care fata de altii se gasea tot aE?a, dupa
cum se gasefilte corpul fata de, mi1dularile sale? Cine ar
putea saseoat:l asemenea voce astazi? Si mai aleseine
putea sa cugete vreodata astfel? El nu cerea pentru
sme multamire din parte-Ii pentru i8pitele ee Ie 1:n-
dura dm eauza lor, ei llluitamirea lui 0 simtea prin fap-
tul ea se elatinau in din cauza ispi-
telor lUI, ea .Cllm pare .. ca ar fi zis: 0<1 nu atata noi
suntem viWini.ati din eauza ispitelor. pe eat voi . voi ati
fost ispititi mai'mult decat noi, - vof, eari nnati' patimit
niniie, fili Dici deeat noi cari patimim:' Si fiind:ea aees-
,
OMILlA IV 203
tea ni le-a binevestit noua Timotheiu, ei b:ne, noi nu
mai simtim niei 0 searba din cele ce am suferit, oi
"ne-am mangaiat intru tot necazul nevoea
noastra". Nimic nu poate atinge pe daseaiul bun, 1n-
truciH timp cele Cli nrivire 1a dist:inn1i merf" nUDa dn-
riata E?i pilrerea sa. Prin voi, m,nga-rat. ';oi
intarit pe noj}) hl(:ru.1 era.. eu t.Oitlldin.oon-
tra, caei Cllnd cei Cfl p:ltiwe::;:te rllJ eedc!Jza do loc.. ci
sta neelintit eu barbatiE', aceasta e de ajuns spre a in-
tad pe diseipuli. El losa face en totul din contra, si
0 atribue ]or; voi, ziee incurajat pe no'i,
VOl ne-ati fiicut sa rasnfiam 1:n linh;lte, voi nu ne-ati 1a-
sat ea sa simtim ispitele. 8i n'a zis Sa rJsufiam , nici
Sa ne aliniim intru catva su'ferinteleiloastre, ei "acnll
noi vii suntem" adeca viem 'Cli adevarat la auzul
aeestei vef?li plaente, aratand prin aeeasta, ea ispita 91
moartea chiar, nu ]e considera a fi alteeva. decat im-
pied,ecaeea f?i ispitele lor 1n credinta, jarit' progresul
lor il credea a fi adevarata viata. Cum aT fi putut sa
arate1:n alt mod supararea sa' din cauza slibaciunei
discipulilor, san ehiar si bueuria pentru prooasirea lor?
El nu a zis (me bucurim ei "viem" de viata
viitoare, ineat fant aeeasta noi niei nn eonsideram viata.
intrn nimic, nu eredem ea suntem viii). '
Astfel trebue a se gasi f;lidasealii, f?i diseipujii, 9i
atunei DU se va Intampla Diei 0 neorandueala.' ,
Mai departe apoi, marind inca mai mult acest.fapt,
ee spune el: "Oli ce multamitli yom putea
db, 1m Dumnezeu pentru voi, pentru toata bueu-
ria' eu eare ne bucuram pentru voi .lnaintea
Dumnezeului 110stru, noaptea ziuapeste rna"
sura rugandu-ne ca sa vedem .fata voastra si sa
implinirn lipsele eredintei voasr.re,,? (Vers. 9:' 10).
VOi, zice, v'ati facut DOna motiv nu numai de viata,
ci f?i de 0 mar'e multamire sufieteasea, f;li inea deatfita
multamire, i:ncat nici nu putem sa multamim lui Dum-
nezeu eum se eade.Suceesul vostru, no'i 11 eonsideram
ea dar al lui Dumnezeu. Prin suecesul vostru nj-ati
binefacut lntr'atata. ca noi 11 credem a fi dela Dumnezeu,
f$i inea ehiar luerul lui Dumnezeu, caei 0 astfel de ill-
deeata nu poate iesi din spiritu1 sau nazuinta ome-
nea8Ca. ,
204 O;'.IILlA IV
----
"Noaptea l?i ziua peste masura rugandu-ne",
zice, ceea-ce dil, dovada marei lui iubiri. Dupa cum un
cultivator auzind despre sa cea muIt dorita cil este
plina incayeat[t de roadele pamantului, dore:;;te de a
vedea cu oohii S1 a simtlplacerea, tot doreste si
Pavel de a, Maced;nia. ., Peste Iriasura
UU-iH:J{(.Prive::;;te exageratitt "Gi;]. 8a. ve-
dem -fata voastra, zice,' sa implinim lipsele
. credintei voastre" .. Aici se na:;;te 0 mare ehestiune:
daca tu viezi acnm, caci dansii au stat neclintiti in cre-
dinta, si Timotheiu binevBstit f?i d'ragostea
dill care eauza erai atat de vesel ineat' nici nn pu-
teai sa lui Dumnezeu cum se cade, cum de
vorbesti aidi despre lipsele eredintei lor? Oare eu-
vintele dinainte nu erau zise mai mult ea
Nieidecum, sa nu fie una ea aeeasta! La ineeputul
epistolei el de dan::;;ii cit au pur tat multe
lupte, si cil. au patimit acelea!?i ca bisericile din Iu-
deia (Cap. 2,14). Deci ee am putea raspunde noi aici? Ca
aceE?ti Thesaloniceni nu primise toata invatatura, adeca
nu invaVise inca pana atunci tot ceea-ce tr'ebuia sa cu-
noasca, iar aceasta 0 arata flam pe 1a finea epistolei.
Poate ca se cerea ca sacunoasca ii E?i cele des pre in-
vierea cea poate ea erau eari 'i tulburan,
nu prin ispite, niei prin niscarev'a primejdii, ei ipocriti
de aceia cari se dau de dascali ai poporu1ui. Aceasta
nume:;;te e.1 "lipsele eredintei", de aceea a zis aiGi
hpsele credllltei voastre. Cand e yorba 1:nsa de teama
ce el 0 ave a. pentru credinta lor, apoi atunci 0 spune
pe zieand: "Am trimis la voi pe Timotheiu,
ca sa va intareasea pre voi", pe cand aiei prin
.expresiunea "sa implinim lipsele eredintei voastre"
este yorba mai mult de decat de asigurare,
dupa cum zice $i aiurea: ') Ca sa fiti intemeiati intru
tot luerul bun" (L Corinth. 1,' 10. II. Timoth. 3, 17).
lar intemeiat este aflela, caruia 'i lipsea pana atunei
ceva, :;;i nnmai atunci i s'a indeplinit lipsa.
"Iar insusi Dumnezeu si Tatal nostI'u si
Domnul nostr'u Iisus Christos, sa indrepteze ca-
lea noastra eatra voi. pre voi Domnul sa va
f?i sa va prisoseasea eu dl'agostea
OMIUA IV 205

unuia spre altul f?l spre toti, precum l?i noi spre
VOl" (Vers. 11. 12). Aiei este dovada celei mai mari
dragoste, eaci a se ruga nu numai in cngetni san, ei
lncii a pune 1:n epistola rugaelunea sa, nn poate.
decat al unui 8uflet Infierbantat $1 nerabd!1tor. TatalCl
rna'l .sigura. lui (i.e dan'-
:;;ii, t;;i. iolodata f;li ee :;;i-o. da, ciaca n.u vine
Cet S.a'1 vad<l, ea clJm pare oil. ar ZlCe: dnsw:;n Dum-
nezeu sa impruf?tie ispitele ce ne impresoara, ca sa
venim la. voi pe ealea. cea mai dreaptA (cea mai scnrta))).
pre VOl Domnul sa va inmulteasea ;:;i
sa va prisoseasca". Ai vaznt acum mania cea filra
margini a dragostei Tui, ariltata prin euvinte? "Inmul-
t.easea, zice, "l?i prisoseasea" in loc de Sa v[t spo-
riasca)), adeca cnm s'ar zice, el doref?te a fi inDit de
dansii cu prisosinta. "preeum l?i noi spre voi",
dragostea noastra catra voi este deja, iar pe a
voastr:1 0 eerem ea sa fie asa. Ai vazut pana unde
voe:;;te el a se 1:l1tinde "Spre toW', ziee,
adeca nu numai intre voi, ci si peste tot locul 8i catra
toti, caci numai ace:lsta se poate nnm! dragoste dupa
Dumnezeu, de a avea pe in sufletul inima voastra.
Dad tu pe X, iar pe Z TIn'l poate
nici nn'l uraE?ti), apoi aceasta este dragoste dupa om,
8i nu dupa Dnillnezeu. Insa dragostea noastra nn tre-
bne sa fie de acest feb) ci "Precum Hoi spre voi,
ca sa intareasea inimile voastre fara prihana
intru sfintenie inaintea lui Dumnezeu si Tatal
nostru, Intru venirea Domnului Iisus
Christos eu toti sfintii sai (Vers. 13). Aiei arata ca
dragostea lor Ii aduce folos, iar. nn celor
zice, ca aceasta dragoste. sa pnsoseasca, ca mmem sa
l1U se faca vrednic de hula. Si nu zice (<ea sa va l:n-
tariasca pre voi ci sa "intareasea inirnele voastre",
pentru ea din inima ies -gandnrile rele (Math. 15, 19).
De altfel est.e posibil ca cioeva sa nu faca nimic, to-
tnE?i "a fie rau, ca de ex. sa fie zavistnic, sa fie necre-
diricios, viclean, sa se bucnre de ranI altuia, sa nu fie
prietenos sa aiba stricata, etc. Toate
acestea izvorase din inima. Aceasta va sa zica "sfin-
tenie" cand noi curaVm toate aceste rele din
206
OMILlA IV

inima. Principal mente se numef?te inte1epciunea
sau cumpatarea noastra, dupa cum ,?i se
nume$te curvia preacurvia; iar in general vorblll.d,
toata abaterea tot pacatul se
pre cum toata fapta bun a se numet;lte
:,Fericiti eei curati cu. inima", zicc:Mantuitorul, iar
3.1 'D. jPlcnii, ell a fi _curat' In tctul. $i .
nltcle obIsnuei?te Sf. lot ni 1(1 f..ra.ta ca murda-
rind sutletnl nostru. Cnm cll viclenia de ex.
sufletu1, asculta pe Prorocul (Ierem. 4, 14) carp. zice : .
"SpaUi inima ta de vi clenie, Ierusalime",
"Spalati-va, faceti-va curati, lasati
din inimile voastre" (lsaia, 1, 16). Vedeii cil aid
Profetul nu zice llisati curva.sariite, a$a ca nu numai
curvia, ci 9i altele pot'murdad snfletul.
inimile voastre, zice, fara prihana intru sfinteme
inaintea lui Dumnezeu 8i Tatal nostru, intru
venirea Domnului nostru' lisus Christos eu tot
i
sfintii sai". dar Christos va fi atuncijudecatorul
nostru, I$i noi vom sta la judecata nu numai inaintea
lui, ci inaintea Tati:ilui. Sau ca aceasta 0 spune e1
aici, sau ca zicp. faceti-va fara de prihana im.intea lui
Dumnezeu, caci aceasta e virtute sincera f;li adevarata,
de a fi fara de prihana inaintea lui Dumnczeu, iar nu
inaintea oamenilor.
1) Deci. iubitilor, dragostea ne face fara de prihana
in toata puterea cnva:ntlllui. Odata vorbind eu cineva
despre a.ceasta, fiJi spunandn-i ca dragostea ne face
fara de prihana, f?i nu lasa a se furi:;;a nimie. contrar,
f?i toate celelalte eu amannn\lme, acel
cunoscnt al meu luandu-se pe sme de exemplu, a 1':1s-
puns: ee raspnnde despre eurvie? Nu se poate
deci de a iubi a eurvi? eaci 1?i a vine din a
iubi. Lacomia, preacnrvia, invidia, zavistia altele de
acest fel, ar putea fi scoase prininbirea eea ca.tra
aproapele nostru, dara curvia cum? Eu i-am ra.spuns,
ca dragostea pe aeeasta 0 poate Inlatura. Daca cineva
ar iubi pe 0 femee eurvil, f?i s'ar ineerca sa 0 s?oata
din b1'atele altor ba.rbati, atunci acela nu pacatuleE;!te,
, ,
I) Partea morala. CUID ell. dragostea c.ea
un mare bun. Despre dragostea lui Abel a lUI Pavel, a 1m
losif. $i despre nerimtate. (Veron).
OMILIA IV 207
:;;i nu se face la p!1catul celorlalti. Asa dara a
curvi eu 0 femee eurva, inseamna. in 'realitate a 0
uri, pe eand. 3; ? dela acea fapta spurcatc1, in-
seamna a OlUm eu aaevarat.
Nu este, iubitilor, nici un nacat. ne carelntoClmai
ea focul sa. nu-l consume puterea 4cea mare a dra-
Mai poa.te foeult;:;' -G usc.atura
b,agatii In se<1ma, . deGat tia-tuTa 'pfteitLU11J.1.. la'- -puterea
dragostei. 0 astfei de dragoste,' deel, sa plantam in
sufletul nostru, ea sa starn impreuna eu toti sfintii
eaci f?i aeeia au bine pHl.cut lui. Dumnezeu prin dra
Z
gostea cea ciltra aproapele. .
De co oare Abel a fost omorit, si nu a omorit?
Pentruca a iutit mult pe fratele silu, si nici macar n'a
suferit ca sa'i intre in cuget 0 astfel' de idee. De ce
Cain oare a primit in sufletul sau ideea omorirei?-
putea numi fratele lui Abel, dupa. fapta
neleglU!.ta) - de ]?entruca in
bwe temelllle drago;:;teL De ce au lOSk Hl.UnliLl un lUI
Noe?Nu oare.pentrucaiubeau mult De t atal' lor. nu
pentruca n'au suferit a vedea golacimlea lui?
fiu co afost blcstemat? Nu oare pentruca
e1. !l:u mbla? Abraam de ee a fost laudat cinstit de
Nu oare pentru dragostea lui cea mare, pentru
ee}e ee a faeut eu nepotul sau Loth, f?i pentru ruga-
mmtea eea f:leuta pentru Sodomiteni?
In adevar, iubitilor, ea sfintii lui Dumnezeu au
fost illbitori de aproapele 1?i 'foarte compatimitori.
la ammte la Pavel, f?i urmeaza-l. Acest fericit care dis-
chiar foeul, aeest ba.rbat mai tare ca diamantul,
o.m zdrav:1n in toata puterea cuvantului, neinco-
VOl at totdeauna acest slint pironit in friea de
Dnmnezeu, ee. spune e1? "Cine ne va despartl de
dragostea lUI Dumnezeu? Necazul, sau stramto-
rarea, sau go ana, san foa.metea sau golatatea
salf sau robia" (Rom. 8, 35)? El, zic,
a dlspretmt totul, pamantul $i mare a, el care a dispretuit
pana 'porWe eele tari ale mortei, pe care nimiemi 0
putea birui in totul, ei bine, iataA ell atunei cand a V3zut
lacrami curg-and din ochii unor discipuli iuhiti de dansul
intr'atat a fost zguduit acest barbat tare ca diamantul:
ineat nu a mai putut aseunde durerea, ei li-a zis im-
diat: nCe faceti de plangeti, 'mi iutristati inima"
208 0MILIA IV
(Fapt. 21, 13)? Dar ee ziei Pavele? Oare au putut
zdrobi laeramile sufietul tan eel mai tare eit diamantul ?
Da, raspnnde el; tntnror rna pot impotrivl, pe toate
Ie . dispretuiese, afara de drDgoste; aceasta !p'I], 011prins
en totul ::;;i rna stapaneste. Aeeasta este placuta lui Dum-
nezem. Atlizulm&reil1Ua putut sa'l sf&rame, pe eand
niste piCiiLud mi(,'i de lucraminu fost In stare sa:1 zdro-
beasea! ;;Oe faceti de 'mi intristati
inirnu.?11 Mare egl:e puterea dragostei! Dar upoi nn'!
vezi pe . cHtnsul planga.nd? De ee pJaogi? spu-
ne-mi: "Trei ani, ziee, noaptea ziua n'am in-
cetat ell Iacrami in pre unul fiecare din-
tre voi" (papt. 20, 31), de nnde se vede eil din marea
lui dragoste se temea, ca nu cumva sa . se furii?eze
printre danl?ii vre-o boala molipsitoare. Mai asculta'l
iarasi: "Oa din muita searba si necaz al inimei
'seris voua ell mUlte laera'mi(( (Il.Corinth.2,4).
Ce face losif, acel barbat voinie, care s'o3, impotrivit
unei femei tirane, care privia eu barbatie aeea flaeara
mare a amorului, eare s'aluptat atilt de mult eu fu-
riile aeelei femei? Cad ee nu-l putea fermeea 103, ace a
femee ? A yea eu ea privirea ineaotatoare, ma.odria rao-
gnlui, luxul haioelor, parfumul imbatator al aromatelor
-'- caci t;>i aces tea amnia spiritul a-I mo-
le::;;i, - avea apoi $i vorbele mai nioi fili blajioe ca orice;
bine acea femee .lJlOrezata in eel mai 10aIt grad,
ell daca va ruga pe tioar eu voce pHtogatoare, f.?i nu se
va da in laturi de a'i spune ehiar vorbele eele mai josniee,
ea va putea lovinge. Atat de mult s'a umilit aeeasta
femee imbracata in haine aurite, i?i fiind In demnitate
lmparateasca, locut poate ell. s'a si aruneat la pidoarele
tioarului dio robie, poate ea'l ruga plangand la pi-
cioarele lui, i?i aeeasta nu numai odata, nici nnmai de
dona ori sau de trei ori, ei mai de multe ori. Se putea
atunci videa la ea aeei oehi striHueitori sclipitori,
iara infrumusetarea ei generala era faenta nu cum s'ar
intampla, ei eu multa bagare de sarna, eu multa ingri-
jire, fiindea'si pusese io minte si voia en orice sa
prinda in mrejele ei pe mielnl l'ui Ohristos. Mai adaoga
pe langa to ate acestea vrajitoriile san fermecatoriile
cale multe, ee Ie poate. Ou toate aeestea,
aeest tinar neineovoiat, acest barbat voinie, acest feri-
cit mai tare deci1t peatra, (lare nu s'a ineovoiat 1a ru-
O;\f\LIA IV
209
g{lmintile eflle fermecatoare ale nnei femei,
cum atuoei eand s'a vazut in fata sai, cari-l
vinduse cari-l arunease iritr'o groapa, eari voiau ehiar
a-1 9i cari in fine erau lni fi
d
aeinstd lacure<1jnnsese,eand s'a vazut, ZlC, m
fratilor sai earl. ticluisealtadata minciuna ee trebniau a
10)". roinciuna . peeare tf,tUil lor lacob 0
. "Voi f?titi oa dot fii mi-a nascut mie
femeea mea a delamine,
iara voi mi-ati zis ca I-au mancat hiarele
u
<Fac.
44, 27. 28), ei bioe, nu s'a mai putut .stapa.ni,
mniat ell totul. "Si s'a tulburat IOSlf, zice, Sl1
rupea inlma lui; .. cauta sa pHlnga, intrand
in camara !::)a a pIflns acolo" (Ibid. 43, 29. 30). Dar
de ce plaogi astfel Iosife? Ca?i nu :
lacrami eele de dinaintea ta, el de mame urgte, ue
o mare pedeapsa. i?i rasplata. mi1nile tale pe. dUE?:::
maoi, pe neigatori de frate, e9tl 10 tot dreptul 91
sa te umpli de .manie, putea nU.fit
nedreptate, eaCl nn cu mam nedrepte, Cl.e
yorba de a te apara cootra eelor ee te-an
Ne te uita la demnitatea ce 0 ocupi, caci nn ai ciipatat'o
dupa parerea f?i aprobarea Y)r, ei eu voea lui
zen, care a revarsat asupra tI charul san. De ce plallgli'
Sa nu-mi fie mie una ea aceasta, ar rAspunde e1. Ell.
care am prosperat in to ate eu eharul lui Dumnezeu,
sa nn'mi fie aceasta, ca prin asemenea razbnnare S,\
Ie nimicese toate acele binefaeeri Dumnezeei?ti. Aeum.
este cu adevarat timp de laerami, eaci nu sunt doara
mai pre jos de fiarele cole salbate?8, care orice !ele
ar patimi, se impaea eu firea luerunlor la Plang,
ziee, pentruea imprejurarile cu mme m'an
zguduit eu totu}).
Pe acest felicit sa'l imitam noi,. iubWlor, sa ja-
lim sa pl angem pe ce! ee ne Sa nu
iofniiem asupra lor, eaOl eu adevarat cil. snnt vredOlCl
de laerami, iara noi cautand a ne razbuoa, ne faeem
singuri de A i?l o.sanda ce se. cu:
venia lor. Stm ea VOl plangetl aeum $1 va bnenrat
1
, 9
1
pe Pavel ad mirax:d, pe
are sa alba aenm m mmte, . salA
reasea in cugetul sau, pentru ea astfel pe cattImp
inima lui fierbe la amintirea lui Dumnezeu,
210 OMILIA .Iv
sa poata noeanul maniei, moae eeea-ee
este invartosat ::;;i in ea. Stiu apoi, cit dupa ie-
?irea de aiei: ::;;i dupa ee voiu coriteni de a vorbi, ehiar
de . at' mai rama-noa ceva din ciHdura aprinsii ill inima
voa:stra, desigur ea nu va ,Ii a9a, ca acum cand as-
cultati '
QP' ",X'(>p:C"tn ;::'t') .... r"{j"'tE)!l .......... ....... nri co '
. t;
razb'una;r-ea l't.:i.utatca 8unt ea brum-a- gerul,
care prapadesc plantele. Noi insa, sa chemam pre soa-
rele sa'! rugam de a trimite in inimile noas-
tre razele sale, atunci nu va mai fi brumli pe ele,
ci apa de bi1ut. Ca.nd foenl soan' lui dreptatei se va
atinge de sufletul nostru, nu va lasa in el n'imic
pan, nimic. arzator si nimie neroditor, ci totul se va
arata pIa cut, dulce si incarcat de placere. Daca 110i 11e
iubim unii pe Hltii, -Va veni :;;i acea raza, Ingaduitimi,
va rag, de a spune acestea eu toata buna-vointa; fa-
ceti a auzi eu, ea din toat.e vorbe]e aeestea am folosit
ceva; doresc sa aud ca cineva intalnind in eale pe
dU!$manul sau 'i-aapucat amindoua manila in manile
sale, l'a prins in brate, 1'a sarutat si a lacramat. Atunci
acela chiar de ar fi fi'ara sc:i 1bateca, 'chiar de ar fi peatri1,
sau oriee, se va imblanzi in urma unei asemenea dra-
goste prietenii aratate. Si de ce iti este oare
man r Te-a batjocorit Insacu 'nimic nu te-a ne-
drept:1tit. Poate ca din cauza banilor treci cu vederea
pe fratele tl1u, care te Nu, va rog; oriee
ar ft, noi sa din inima noastra. Timp\ll de
fat!l este a1 nostru, f?i deci sa-l intrebuint'im dupa cum
trobuie. Sa taiem fmiiile pacatelor, 9i mai 'nainte de a
ne duce la judecata, sa ne judeeam noi aici unul pe
altul. ))Soarele, zice, sa nu intru mania
voastra" (Efes. 4, 26). Nimeni sa nu amane, caci ama-
narea naf?te intarzierea. Daca astazi trece ziua 1:0 ma-
nie, vei fi rUf?inat mai mult; daea trece si ziua de
maine, vei fi rm;;inat inca mai mult, a9a uiai departe.
Deci sa nu ne facem de ris pre noi i:nf?i-ne, oi sa ier-
tam, ca sa ni se ierte si noua. Si cand noi vom ierta,
totu1 vom ca9tiga, f?i ne vom invrednici de toate bu-
n:1til.tile, prin Christos lisns, Domnul nostru, caruia im-
preuna cu TataI si cu Sf. Ouch, se euvine slava, sti:i.-
panirea 9i cinstea,' acum i?i pururea 9i in vecii vecilor,
Alliin.
OMILIA V
21.1
.;Deaeeea,fl'3tilor, vl'\, poftimr;>i va rugam
pre voi intru Dom'nul precum ati}uat de
lanoL inee ehio se eu v iue voua a umbla :;;i a
. ;".lxcoa lu'; -D .... .., .nr;cnsib lYl5l1 '1':: J1 f:
.Lu, v .L U. .J..J..1V40u:., \..JC\I ":>UI l" .... :(-...... .... - ..... ............ '!'" ... i
ell. ce poronqi am dat voua prm Domnul
Iisus. oaci aceasta este voea 1 Ul Dumnezeu,
sfintirea voastra, a ' va fed voi de toata curvia"
(Cap. 4,
Cand apostolul ajnnge cu yorba la ce1.e mai ur-
g(;lnte . f?i 1a cele . ce sunt in cugetul. sau, mtril.
da,ta in subiectul propus, f?i pe care vOlef?te Ill:
continuu prin expresiunea: ." De ::c61a , adeca
pururea incontinuU). "Va poJtun va rugam
intru . Domnul".Vai! Cum e1 nu se crede vrednic
de cuvant pe sine singur - ar A putea. fi
vrednic de ca dansul? - Cl 1a pe 1anga
pe Christos,-Prin Dumnezeu, zice, va pre
ceea-ce zice si catra Corintheni: "Va rugam pre VOl
in locul lu'i Christos ea si cum Dumnezeu v'ar
ruga prin noi" (II. 5, 20). "Ca pr.ecum ati
luat dela noi", zice, i:nsa expresiunea "atl luat" nu
rapoarta nnmai 1a cuvinte, ci :=;:i]a fapte, "In ce
chip secuvine voua a umbla". Aiei arata intreaga.
lor pur tare in ace.asta .. a. lui Dum-
nezeu zice ca sa prlsosltl IDal mult , adeca ((Sa
nu statx pana 1a imp1inirea ce vi s'au
dat, ci' inc1\ sa Ie sa pnsos . voea
lui DumnezeU), caci aceasta inseamna expresmnea
))sa prisositi". Cand e yorba de. cele p'rivire)a
progresele credintei lor, pune romumle savar-
site aid insa el' orandueste numal lor. Aceasta
.vra'sa zica' progres cand ?ineva
cu faptil buna toate poruncile date ce.ea-ce nu. VIlle
;de1a invatatura primiti1 ci din vOIllta buna mten-
, , '...... 1
cum se intam:pla cu , ca nu pro-
duce numai cele arnneate in el, tot sufletu1 n08-

tru nu trebuie a Ia cele primite prin
Inviltatura, oi a Ie Virtute,a se imparte
jn dou;+: a se abate cineva dela rele, a face binele.
Nu e deajuns ca cineva sa se abaia dela rele, Si1-1?i
,jn.t()a.l;'ca privirile $pre bine, . ci1ci d:e$l calea
,C:3;re . . duj3e . acolo, se cere din parte-u<." 0
.t:!Uf:!.a.7yoint,1l,- CeI.e d.e care sa fug41f.) t rB:Cf. .
'iy;i.' I).rdinea poroneilbr, sien drept cuvant,
. elf pe 'unele din ele vor fi pedepsit;i,
nu Ie si1vari?esc, nu Ii se poate atribui . ni&i
.0 lauda; '--,- pe caud cele atingiHoare de virtute, ca
ex:. , a':;;i goll cineva punga dand saracilor, a traiin
ciorie, si altele de aeest feI, Mantuitorul nu Ie trecein
randul 'poronciIor, insa ce zice? "Cel ee
eapea sa ineapa" (Math. 19, 12). De aceea f?i apostoIul
el}. mu:Ita friea Ii amintef?te prin ' epistola deaceasta,':
"ea :;;titi ce poronei am dat voua. prin Domriu1
np stru Iisu-sOhristos, eaei este voea lui
Dumnezeu, sfintirea voastra". Priveste, cum elb.l'-
cilid nu face atata' yorba pentru altceva cu a;;a putere,
ca pentru dupa cum f;ii aiurea zice seriina:
"Pacea sa 0 urma{i eu toti, sfintenia, fara (Ie
care nimen! nn va vedea pre Domnul"
14). i;3i de ce te minunezi ea e1 sede discipulilor peste
totloeul de aeeasta, cand :;;[ lui Timotheiu Ii serie, if-
candn-i: pre tine curat" (1. Timoth_ 5, 22), .
adeea De asemenea Corinthenilo'r
Ii zicea: ,;lntru rabdare multa, intiu postire, in:-
tru euratenie" (II. Corinth. 6, 4-6), 1?i in epistola
eatra Romani gasei?te eineva in multe' loeuri, i?i in
toate t;elelalte epistoIe. Cu adevarat, ca raul acesta
spurca :;;i molipse!?te totul. Dupa cum un pore plin de
glod (noroiu) ori unde ar intra umpJe de putoare
i?i-\i 10ve1?te sirnturile de putoarea baligaiului de pe
tot a1?a este 9i c'n eurvia; ori unde ar intra
totul, eaei rl1ul aeesta eu greu se poate spala i?i
Dar eand unii au t?i femeile lor legiuite, :;;itQ.-
tUi?i savari?esc i?i asemenea fapte urieioase, apoi ee vOl'
putea raspunde? . . ..
i . I,ea aeeasta este voea lui Dumnezeu, zicf"
sfintirea voastra, a va fer) voi de toata.
Multe feluride n.eoranduele sunt; multe i?i variate sunt
OMILlA V 213
placerile desfranarei, despre care mCL nu e ' slobod de
<l;yorb'i., pentru care apostolulvorbind iqgeneral "fe-
rindu-va de toata 1e lasa ]a celor
(;(j Ie s1:l.vti.r:;;esc.
"i\:.t3t.J. fieeare din voi stapane3jSCa vasul
[,;fl.u fntrtt . sfinterlic S\CillstC; TIU lutr'U patima de
porta eari uu CUllose pre
nezeu" (Vers. 4. Caud II ziee (\a fiecare din yoi
sii'9i stapaneaseil. vasul sam) arata.ca. luerul . acesta ' se
prin invataturl1" inca ca Sa mi
I'.ada 1Il desfranare. Af?a dar 1101 putem sfin-
teIli ai cand vom pastra vasul nostru eurat; dar daca
el este neeurat, atunei in loeul va stapaoi
pacatul. Atunci noi nu facem aceea ne voim, ei aceea.
13(} pacatuL
"N t.1 intru patima depoftl:\," ,zice_ Aici arata
si modul o in care trebue a fi rnoderati, adeea. trebue a
tiiia patimile poftelor, caci dezmierdarea, :;;i boga\ia,
f;litrandavia, i?i lenea, toate de aeest fel, ne due spre
pofta. absurda..
. I, Ca ?i paganii, ziee, cari l1U cunose pre
Dum nezeu", cl1ci numai aeeia, ca unii cenu a)lteapta
nieLo riisplata, sunt astfel. "A . ..1lu trece a se
laeoml iIi luetu asupra fratelui sau" ' (Vers. 6),
Bine a zis "a nn treee", c<1eifieearuia a dat Dum-
l1zeu femee a pns hotare in naturil, adicu promis-
cuitatea sa. d aiha dneva numai cu femeeasa. Deei a
utUbH.l dupr.. alta femee, pe langa a sa, este 0 abatere
delii- lege, laeomie ba }nea e ceva
decat hotia eaci nu sufenm atat de mult cand III se
fllra. bauii, :'pe cat suferimetlnd ni se.
toria. 11 Ilume)lti frate, $i te asupra 1m pana
$i in cele ceo nu trebue? In pa'3agLU1. acesta
de preacurvie, caei despre eurvie a vorbit mai prin
"ferindu-va de curvia".
trebriia.a sp.une ea ,sa. . nu trecevl. .sa .va. HiQom1tl
p.ra.Jratelui . ;vostru, sa. nu aIel
nhmai .de ., femeile
ha Inca nu trebue a aveaniei chiar de q6
barbat, sau femei publiee, ci sa va de toata
curviU). "De vreme ee rasplatitor este Domnul
214
. OMILIA'V
pentru toate acestea" . . Mai iilUl.iu e1 i-atugat, apoi
Ii-a pus in fata pe pi1gan'i"ca si paQ'anii" ziee ' iara
d t
' d ,'-' ,
upa aceas a aratan prin rationamenteabsurditatea de
a se lacom.i asupra .fratelui sau, ]a urma
adaogoprmmpabl: ,.,Oa rasnlatl.toreste Doml1ul
. . ,
ziee, pentru toate aceAteH,; p:reGum 8imai 'nainte
:zis youn. a-m .... 4.
Q
a 'dar Doi
yom f6.r<1 sa llw pedepsi\!; dar
yom bucura de atata placere facandu-Ie, pe cata osanda
vom suferl. .,
"Oa nu ne-a ehiemat pre noi Dumnezeu spre
necuraienie, ei spre sfintenie" (Vers. 7). Fiindci\,
mai sus a spus "asupra fratelui sau". s'i a adaos mai
h vale ea Dumnezeu va rasp]ati, arataitd ca chiarde
ar fi necredineios eel ce a patimit, totusi eel ee a facut
va pcdopsit, a.poi ziee: (Nu vei fi pe-
aepslt pentruea l'a1 nedreptat1t pe aeela, ei fiindea 'ai
batjoeorit pe Dunmezeu. Ei este care te-a ehiemat iara
iii l'aibatjocorib); -De :a,ceea. mai
"Drept aeeea eel ee defaimeaza aces tea. nu pte
om defaimeaza, ei pre Dumnezeu a dat
Duehul sau eel sfint intru noi" 8). Asa dar,
fie ea ai avut relatiuni trupe!?ti eu imparateasa, 'fie- cn
ta din casa, pacatul est De ee? Pentruca
prIll asemenea fapta nu ai nedreptatit atata pe acea
femee, pe cat te-ai nedreptatit pe sine-ti.rrucsti
te-ai murdarit singur, tu III timp ai defllimat!?i
pe Dumnezeu. Pentruca avand relatiuni cu fcmei straine
fie eie maritate, fie nemaritate, pentru tine este
curvie, caci ai treeut pe hlnga femeea tao De aceea
Dumnezeu rasplate!?te, fiindca rai defaimat, caci nu
atata . pe aeea femee, pe cat dispretuesti
Dumnezeu" care veda totu!. Caci spune-mi:' daca.
s'ar a catiga. dela imparatt;l porfira
1mpi1rAteasea, 81 alte nenumArate onoruri si 1 s'ar po-
runei ;a tral cinstit, iara el ief?ind din impara-
tese s ,ar duee sa c<?rupa 0 femee oareeare, - pe cine;
a depl.lmat e1 Pe femee, sau pe Imparat?-t\
def:hmat ,de 81gm 91 pe acea femee, .108a nu atata
pe Imparat. '. '.
OMILIA V 215
1) De aceea va rog a va pazi -de asemenea pacat
Dupa cum !?i noi pedepsim pe femeile noastre, cand
vietuincl impreuna eu noi ele se dau io bratelealtora,
tot ai?a vom fi barbatii, nu
legile Homanc, dEn' de Dumnezeu, pentrucil
aceasta este preaeurvie. Preaeurvie se nume'?te nu nu-
mai .aceea Oil; aiavut relatiuni DU 0 femee maiit"1.tadupil,
alt bl1I'bat, ei:;;i aceea, cand tn barbat . Cate 'ti ai fIe
femeea ta !?i legat de ea, eu 0 alta. Fii
cu bagare de seama la cel13 ce vom spune, ca dacil
poate este cam obositor eeea-ce eu gra.ese, este totu!',li
trebuitor, spre a indrepta abaterile. Nu nurnaiatnn 6i
se preacurvie, cand cineva nazuie!?te la 0
feroee maritata eu barbat, ci i?i atunci cand aeea femee
este nernaritati:l, daca acela este casatorit leg-at de
femeea sa legiuita. Ce este daea ea este nernaritatg,?
tu legat prin casatorie,ai caJcat legea., ai uedrep-
tatit trupu1 tau. De ce tu pedep8esti pe femee, daea
curvei?te cu aJtul care nu arc feruee? - PentruDa este
preacurvie,caci dGi?la.-;ela uu are femce, eEo. este
legata eu tine prin casatorie. A:;;a dara tu e::;ti
legat eu ea prin casatorie; f?i prin urmare t;;i rapta ta
preacurvie este. "Tot eela va lasa f8meia
saafara de cuvant de eurvie, 0 face pre ea sa
preacurveasca, :;;i eela ee va Iua pe oea lasata
(Math. 5, 32). Daeacel co a fostinsurat
;;i lasat femcia, iara dupa aeeasta mai are relatiuni
en :;;i este vinovat de preaeurvie, apoi ett atat' mai
mult eand are relatiuni eu altll femee straina.
Toate acestea'ie-Am SpUB catra voi, barbatilor, cari
sunteti in acelasi timp 8i parinti de familie; si credem
ca sUllt deajuns: Pentru'unii ca zice 'Christos :
"Viermele lor liU moare, :;-;i focul liU se stjnge"
(Marc. 9,44).
. Acum este necesar a va spune clespre tined, nn
ata.ta pentru dam;lii, cat pentru voi rnaiales, c:'1ei nu
atata sunt potrivite lor, po cat se pot.rivese voua. Cum
este aeeasta, eu va voiu spune IndaHL Cel ee n'a aflat
ce este curvia, nu !?tie nici ce esle preacurvia; ianl eeJ
ce s'a tavalit in acelea, iute va ajunge !?i ]a, acestea,
. ') Partea morala. Contra curvarilor lIi. curvelor. Parintii tl'ebue
a aveaviatailllpodobitli, Ili pe fiii lor sa-i elislitoreaseli. cUI'and . . Trebue
a fugi de leatruri, ea eauze de multe lele. (Vel'on) ,
216 OM1LiAV
ehiar daea s!ar.murdAri eu femei slobode :;;i nu mari-
tate. Deei, : dau eu in eazul de spre a
se tAia raul din rad:ieina? Cati aveti bl1eF tineri f?i voW
a,'i introduce inSOcietate, grabitj-vag,'i bag?,;cu unceas
mai'nainte in juguleasniciei:$i fiindca pe tanAr i1
turbnradorinVa :;;ipofta de .
'naint0 de caMtoriesa'l pOVi1\lle$ti, 8a:1 Infrieosezi, sa'J
sperii, 8a.'1" indemni, i?i in fine sa intrebuinvezi to ate
mijloacele spre 'a'lconvinge sa se Insoare. Cand a SOSiL
timpulcasatoriei, nimeni sa nu 0 amane. lata eii acum
eu .graese cuvinte de petitoare: logoditiva fiU vostri._
Nu ma rw;;inez de.a spune de aceste'a, flindca nid
Pavel nus'a spun and Corinthenilor: "Sa nu
opriti unul altuia"(l. Corinth. 7, 5). De,,?i
s'ar pareaca. vorbele acesteasunt mai ru;;inoase, totu;;i
e1 nu s'a rm;:inat a Ie grAi, eacinu da atentiune vor-
belor, ci faptelor. Cand copilul tau este mare, mai
'paiute dea se duce la oaste, mai 'naite de ori('.e, tn
de insurAtoarea llli. Cand e1 va vedea eiL
iu('.urand i se va da mireat?a ell timpul ee'l desparte
este scurt, ea i se va stampara vapaia, dar
daca va intelege eA tn te oarecnm, 1?i intarzii,
sau ca averi mari dela mireasa, ell. el
nepntand .. timp lung se va a1uneca 1a eurvii.
Vai! Cil f?i aicl, ea pretntindeni, radl:i.cina tutuior relelor
este iubirea de argint. Fiinclca nimeni uu se ingrije;:;;te
ca. fiul san sA fie :,?i bland'Aci toF
zestre mare, de acepa mmem un se la aeeasta.
De aeeea" va r 'og de a pune mai tnthiu in oran-
dueala. snfie,tele ,copiilor vO'? t.ri. Daca mireasa este cu-
ratA, $i dacafiul tau nu a mai eunoscut pana atunci alt
trup, atunci E?i pofta va fi 'mare, E?i teama de Dumnezeu
va fi mai mare, atunci nunta este cinstita cu aclevarat,
caci prime'?te trupuri curate, atunei t;!l copiii ee se vor
na'?te vor fl . plioi de lui Dumnezeu,
atunci fill .mire\o ,miteasa vor nrma unul pe altul E?i
unul altmaRe vor supllne. .
. Dar :de tanar incepe a se da la desfranari,
daca de tallarin'cepea curvele 1?i moravuriJe
atuDci el 'va Jauda pe femeia sa 0 zi
sau eel mutt doua, eara dupii aceasta. iute va. aluneca pe
povarnif?ul cantaI).d acel ras absurdf?i spas-
motic, .-aceleouvinte .plinede trivialitavi, acele schime
det;!antate, f?i ill fine toata 'necn de care ' ne
217 _ ______ O_M1LA. _ v ________ ----
nam asi vorbi. Toate acestea 0 femee liberanu Ie .pro-
cura, si' nici nu Ie sufere, pentru ca ea uu a se
murdari pe sine. Ea s'a dat IngarauVa barbatului pen-
tm .traiulcoffiUU 81 pentru facerea copiilor, iaraniot
a se murd::\,ri pentru ea sil se f(l?a
.6iS ea. S;?-i tnvet,e ehlar
l)fl. fiIto'f p,ef\ri;ee estr" iii:ln:ir{; un 'ca s;:lA. prqcure
tari ' decurvie. Poateca ti separ pli1cute cuvmtele te-
illeei curve? StiJ.i f?i eu, 'caci doarii f;ll scriptura zice
aceasta: "Mie're pica din buzele femeei cei curve' ';
tnsa numai la 0 vreme, cilci "mai pe urma mai
amar deCat vei am,," (Prov. 5, 3: 4). De aceea
si en fac . totul ce'mi sta,prin putinta, ca nu cumva
tneercati din acea .miere, care iute se prefaee .l.n fi.erep
dupe cum zice scriptura. ,Ce spui?
rog, ca sa. va graiesc ceva necurat, zlCand,
mi s e dogoreste fata de ru:;; ine a spune. Nu en buna
voea mea 0 facaceasta. ei sunt sili t a va . vorbi
din cauza eelor ce nu se de faptele lor. Chiar
:;;i10. sf. scripturi vedem de acestea. depildil leze-
ehiil mustrand leri.lsalimul, vorbeste multe de acestea,
8i nu se cAei riu de bunA voea
cl .silit de solicitndineacea mare ce 0 avea pentru Iudel ..
De :;;ieuvinte1e s'ar parea nedemne, totu:;;i scopul fiind
demn, sunt foarte potriviteeiJ. cel ce a
llecuratenia din . sufiet; pentrn ca daca uu va
ni:;;te astfel de cu.vinte,nu fie va rnf?ina niciodata un
snfiet nerm;;inat. Chiar doctorul eand a seoate
puroiul dinvre-o raiJJl, mai intaiu pune degetelepe
rana, pentru ca altminterea daca mai intain uu murda-
1'e;;te rriainile lui cele tamaduitoare, oU va .Rutea ta-
mMul pe bolnav, Tot'3$a en, ciaea mai intaiu nu
voiu murdarl gura cea ,tamadilitoare, vorbind de pattL
mile omene$ti, riuvoiu ptltea tilmadul. pe nimeni. De
altfel la dreptul vorbind, nici gura ou se mnrdaPe1?te,
precum niei manile doctorului. fiJi de ce oare? Pent:rn
cil": necnratenia ce iesa din ea, nu este naturala, dupe
cum ;acolo necur&tenia
i
un este- propriea manilor
doctorului ci a u:nor 'c'Orpuri straina'. Deci daca doe
torul nu se da in ' laturi' de a pline ma!1i1e ]ui cele Cil-
rate pe un corp strain, degetele' pe puroiti;
apo[ noi oare ne yom da iq laturi . de a ne atinge :oe
propriuJ nosttu eo,rp?; Gaci:: CCft'}'iul ii.ostru . voi sunteF:,
218 V
iubitilor, slab Eji necurat de muIte .orr, iosa este al
nostru.
Al?a darA, desprece voiesc a va vorbi acum,
pelltru care am facut 0 af?a digresiune? Ei bine, as-
Guita. Tu nu ai plltea sa. i'mbraci 0 haina
slugii tale, oi ai prefera ,mai binesa stai gol, deca.t s'o
deteama ca sa .V.t"t,-f)
te ulUrdaref?ti, - eli un trup hecw'at t;;i murdar.
pe :care I-a intrebuin\at nu uumai sluga ta,ci si altii
multi, te imbraci nu te murdare:;;ti? V'-ati
auzind aeestea? Insa sa vl1 io fapte, iara.
nu III vorbe. 'free Cll vederea muIte altele, ca de pilda
I?i stricarea moravurilor, :;;i celelalte clUe
contribuie in a face pe cineva rob al unei vieti stri-
cate, Eji te intreb: intri ia aceiaEji femee tu si' sluga
ta? 8i daca ar fi Dumai sluga ta eel pufin, dara mai
intra' acolo I?i calaul. Ei intri 13. ace'a femee, care
a fost f?i in maoile calaului, pe care de altfel niei nu
ai putea sa Ie irnpedici,- te Imbraci eu aceitrnp, i1
uu te 'lnfricoi;l6zi, nn te sfie:;;ti? Nll te
ru:;;inezi, nu te tulburi? Am fost spus mai 'nainte catra
vOf;ltri ca sa vaCasiHoreasca (;Grand, cu toate
acestea nici voi nu n eraspunzatori de pedeapsa.
Poate daca nu ar fi fost mai de demult, sau nu ar fi
chiar r;;i astazi mulF tineri, cari traiesc cu intelepciune
F.ji neprihliniti, poate eli atunci, zic; ati avea cuvant de
lndreptare; tnsa cand sunt, ce yeti zice? Ca n'ati putut
stapani vapaea poftelor? Dara va 'acuza acei ce 'au pu-
tut, cari aveau natura ca I?i vol. Ascultati pe
Pavel care zice: ,.Oautati pacea 'si sfintenia, is.d_
de care nimeni 'nu va' vedea Ame-
nintarea aceasta oare nu este de ajuns ca sa va infri-
Vezi pe ir:tru I?i petrecar:du
tu nu .. te stapaneEjtI mel
chlaT 1.0 tlmpul lUne\eI? VeZlpe al\11 luptandu-se ne-,
contemt contra poftelor, I?i tu nu poti rabda nici macar
odata? Daca voiti, eu va voiu spune cauza. Nu tine-
cauza, cAei daca ar fi al?a,apoi toti ' tinerii ar
fie -: ci noi suntem cauza,
nOI Illl?me nelmpmgem III foc.Cand te duci la teatru
acolo privind .I?i cu ochii pe acele fe-
mel eu peptul gol, S1mt! peniru moment pJacere clara
mai pe urma .tu singur' eel ce ai zadarat frig-mil e
ce ie-au cuprms. Cand vezi aparand pe scena femei,
OMILIA . y 219
care ' au numai' asemanare Cll trupul,cand ,auzi .3.co10
.<;antari, care ,nimic alta nn con tin tn.ele, decat amo-
I'Url nebune, -,-cutare femee, zice,a sarutat pe cutare
barbat, insi\. nua reuEjit I?i deaceea ::;'a spanzurat, -'
A. .J" " .. " ' . "t , ,..; ._.
-can:...." Z;C, vez! _ pe ',aSelTlenea H}frlel Ca, 91
runle cele nebune catre mumele lor. -:'- cand toat.e
tea. tu Ie simti $i prin auzul tau. si orinfon:nelp, 'i:2 e!J.TC
vi se reprezin't:l'piesa, teatraHl., 9i prln femei f?i cbi;:;.r f,li
prin butrani, - caci multi punandu-si masca
se momitaresc imiteara. pe fem'ei - cand vezi toate
acestea, zic, , cum vei putea sa iii prudent, !;and acele
,povestiri! privelil?ti! cantece :nii?cAri
au cueerlt spIrItul tau, Ejl 1-au mtrodus afatea atatea
visuri care se suecedeaia nnul pe altul? MuIte din aces-
splritui Ie reprezinta in imaginatiunea sa, Ie vo-
ief;lte 9i 1e cloref';'te, crezandu-leca fericire a sa. Deei
cand ac010 vezi lucruri uracioase, si auzi cuvinte 8i mai
uracioase, dnd prime$ti rane din toate cloc-
torii nu pui pe aeele rane, apoi atunci cum sa nu spo-
reasea puroiul? Cum sa nu se Intioda boala, E}i 10e:;( ell
mult rnai vartos ca boala sau cangrena din trupurile
noastre? Dar daca noi am vol. am putea sa 0 indrep-
t:1m eu muIt mai ul?or decat boalele trupului, caei e
vorba numai de vointa noastra. In boalele trupesti este
Ilevoe 1?i dedoctorii I?ide dcctori, I?idetirnp, pccandin cazul
de este de ajuns vointa; ea singura face pe cineva
bun, $i tot eail ,face i?i rfiu. Cand gramadim in sufle-
tul nostru de acele ce sunt vAtamiHoare, f;li nu facem
nWI 0 vorba-roacar de cele ce ni sunt folositoare, atunci
ce san a tate va puteafi? De aceea Pavel zice: Ca si
paganii c[tl'i nu cunosc pre Dumnezeu, '
, De acea, iubiWor, sa ne rUf?illam $i sa ne infrico-
:;>i!.m, c<1ci chia_r f?i paganii, cari nu cunosc pe Dumne-
zeu, de.multe ori sunt I?i Sa ne rUl?i-
nam; ZW, de oare-ce sun tern de muIte ori ' mal rai de
cat aeeia. Este de a fi cioeva intalept I?i eumpa..;
tat. Daca am VOl, am putea Sa, fugim de 'tot ceea-ce ne
vatama, dar daca nu voim, apoi nu putem fugi nici
chiar de eurvie, care e eu mult mai usor de inlaturat
deea.t altele. Ce po ate fi mai ca a' 8e ducecineva
in targ? 9i cu toate acestea din cauza a de-
venit eevagreu, uu numai pentru .femei pentru
mai eli a dormi cineva? Insa.
!?iaceasta noi am facut'o grea. Multi dintre
220
vt
partite in timpul '
ca 11 nu. a:;; tea I? ta. mGt un folos dela somn. ' $iin gene..,;
nupoate fi greu pentru-ceice , YO,
lesc; larai?l mmlc TIU poate fi USOf, noi):tu voim,:
cad noi suntem stapani asupra' tiltul'or ' acestora. Vel
: "De Yeti vreali rna 'veti
, 'f;li },DenJ..l veti vrea " si nu riJ.'n;
asculta ((, ca ina voi :;;i it n u VOl ' se co;
pflnde totul. De aceea suntl;lm :;;i pedepsiti de aceea
i?i )audatl. , " , ,' ,'
Deci, fie ca sa ne, invrednidm de soarta eelor Iau-
adeM sit ne bucurJ.m de bunurile cele faa-aduite
celor ce-l iubesc pe dansul, ' prin chaml $i
Domllu}ui nostru Iisus Christos, cAruia impreunii eu
Tatal cn Sf. Duch, se cade slava, stapanireasi cin-
stea, acum I)i purnrea :;;iin vecii vecilor. Amin. ' -
OM I LI AVI
,,Iara pentru iubirea de frati nu, trebueste
a sed YOlla, ca singuri voi sunte'ti invatati 'de
la ca sa va iubiti unul pre altuL
Pentruea$l aceasta spre toti fratii: cari
s,unt in toata Macedonia" (Cap. 4, 9: 10). '
" De ee oare vorbindu-li despre euUl.
pc1tare, ramanand ali spune ce trebuia sa faea in viitor
I?i cf), nu trebue<a seintrisUI. pelltru cei adormiti, tocmai
eonstitue principalul Lutoror bunataWor', voiu sa
ZIC tocmai despre aceasta, zic, vorbe:;;te.lq.:
urma, spnnabCl: "N u trebue:;;te a va scrievoua,,;?;
$'i aceasta vine dela rnarea lui
Vi1\atura duchovniceasci1. Doua lucrurise intrevad aicb
intaiu;ca dl'agostea estea.tat de trebuitoare, canici nu
este nevoede invatatura, i?i al doilea, spunand aceste
cuvinte 'e1 i"-a mai mult chiar, decat dacai-arfil
sfatuit 'la aceasta. EI, Caref?Lia ca avut
cese 1(1 aeeastli pri vintcl, filraca sa'i iridemne dae:i:ar
fi , facut 'niciun progres, :de Big-til'
sfatlut91pn ve$te,ca, el' :nu desprcdra'-.
gostea catra to
v
' oamenii, ci de aceea clltra fraF, r,'Nu
avem, trebuinta a va vorbl", zice. Ar fi trebuit sa
taca, daea nn avea trebuinti1, insa aeum cand zice nu
av-em trebuin ta, alacl.lt (leva mai mult, , decat daca
3irIT . _ " , ..)"_ v '
,:(.:-;, " c::n'10 'n '"l" ' ,:7Q1SUUlie,,1 iUVfitatL deb, Dum.;
"', ., ....... ........... - b............. t . , '"- . _ , . ' " ..: . _ .
zice, ceea-ce spune Profetul: ,,$i vor Ii
toti fiii tai invatati de Dumnezeul( (Isaia 54, i3),
du'pa cum zice Evanghelistul loan (6, 45),
ll!?i VOt' fi t.ot,! invatati de Durnnezeu". ,
, "Ca singuri voi, zice, sunteti invatati deja
Dumnezeu, ca sa va iubiti unul pre altul. Pe'n'-
truca faceti aeeasta. spre toti fratii, cari sunt
in toata Macedonia". Toate acestea sunt foarte
toare, spre a'i indemna mai mult spre aceasta. t;li nu
zie!;} cuen s'ar- intampla ea de Dumrie-
zeu,cichiar si cunose, filtiu eu sing'ur , din cele ceo
i'aeeti, pentru' ca.re a marturisit muite de '
, ,,$i va rugam pre voi, frati1or, sa adaogati
inca mai mult, cu dragosten, sa va nevoiti,
ca sa fiti cu :;:;i sa faceti ale voastre, :;;i
sa lucrati eu mat)ile voastre, precum am porun-
cit voua, ca sa umblati eu bun chip catra eei
deaf<.lra, :;;i de nimie sanu aveti trebuinta" (Ver(3.
10. 11. 12), Aici aratil cil lenea este cauza a multor rele;
pe cand activilatea este izvorul a multor
o lamurel) te aceasla cn multa prin chiar
aetiunile noastre de toate zileIe, cand cei mai mulF la de
acestea se indeamna rnai cu samil , <lecat la cele duehov-
nicef?ti. ,Dragostea catra cei deaproape consista nu in
a. Ina deb ii, ci iIi a Ii da, in a Ii procura eele trebui-
toare. 8i priveste intelepciune la apostol, Clad urmand
a'i indernna si 'a'i rnga, pune la mijIoc succesele lor.
ea astfel chiar dela prima sfatuire S[1 fie linistiti si sa
,eapete curaj, :;;i numai dnpa aceasta introduce ame-
spuni1;odu-li: "ea cel ce defaimeaza aces tea,
nu pre om defaimeaza, ci pre Dumnezeu", ca
'astfel sa nu se abata din (lalea eea dreapta. dat
orice bine izvoref?te din aotivitateanoastra, nu diu
lene $i trandavire. A7adar neii s:1 nu luam dela
222 OMILIA VI
--- - -_ ..... ... _ ...... _------------- ------
nici sa ne trandavim, ci sa Iucram eu
tre, f?i sa proeuram altora cele de "Mai
ferieit este, ziee, a da, dedit a luau (Fapt. 20, 35).
"f?i saluerati , zice, eu maniie voastre". , Unde
sunt acum cei r;EI ca.uta numai lucful
Ai va.zut qum Ii-a spu1berat orir;e pretext, zicann; " ell
manile voastre"? Nu cumYa. nostir,:,;J. :-:
c1
nAV". Poll maA. oi1A? Nu ' . TI",;"ig:'-l -'l' l . u-
1
e .. , _' . t:.t __ ___ _ __ .. j.,.' - oJ .......-.t"'-'lAIu . rL..i. ..I. ..l..Lv .... v
noapte, sau culcarile pe pamant? Nimeni nu ar putea
spune aceasta, ci ei aiGi de 1uernl eel eu ade-
varat duchovnicese, caci duchovnicesc este In adevar
de a proeura f;li aHora din ceca-ce tu a1 Iucrat cu ma-
nile tale, 0i niinie nu poate fi egal en aeeasta.
" Oa sa umblati, zice) eli bun chip eatra eei
de arara". Ai vi1zut eu cata prudenta 1i atinge? Nu Ii
spune (cca sa nu va sJutiti eerand de pomana)), ci acelafili
lueru II arata aiei, Insa 'mai 0U blandete, asa eil. Ii si
10ve
9
tc; dar totodata. a.r e grij ::t ca lovit.ura sfi. rlu .0 dure-
roaSiJ .. Pentruci1 daca chiarsi dintre noise seandali
zeaza muW de eergetori, apoi eu atat mai mult eei de
afara (ethnicii), cari gasese 0 multime de acuzatiuni
prieini de nemultamire, vazand oameni $i in
stare de a munel ea sa,'$i ea
9
tige hrana lor - eerand
de pomana, 9i pe altii dandu-li. De aceea ethnicii ne
numese pe noi erefiltinii negustori de ChriRtos (XptO'tEfL-
1tOpoo.;), adeea e:1 negustorim pe Christos. "De aeeea
zlfle, se blastama numele lui Dumnezeu" (Rom.
2, 24). Dar apostolul nimic de acestea n'a spus, ei a pus
inainte tonmai ceea-ne putea. sa'i ating8, mai mult, adeca
uraeiunea fili degradarea la eare se expun cer$etorii, eari
defil! sunt sanatofili voinici , totu$i tiiod euprinf?ide
lene si trandavie se dedau lao eer;;it.
;,Nu voiu ea sa nu voi, fratiioI', pentru
eei ee au adormit .. ea sa nu va intristuti ea 8i
ceilulti cari n'au (Vers. 13). Doua'rele
eu seama ii bantuiau pe dan$ii, ea 9i pe toti oamenii,
saraeia fili tristeta. acum cut;ll 'i vindeca de
aeeste rele. lor venea de acolo, ea Ii se rapiau
de ethniei, Insa unora ca acestora, carom Ii se
rapiau averile pentru Christos, e1 Ii poruneei?te ea sa
lucreze eu manile, spre a se brani atat pe dan$ii, cat
I?i pe alVU. Cum ea in adevar au fostrapiti Iili dezbra-
OMILlA VI.
.223
eat
i
de lor, ni dovedefilte expresiunea apostolu-
I\Ii: ziee, v'ati faeut biserieilor lui Durn-
n ezeu". cum s'au facut 3:cel.ora? j) f:?i rapi-
rea averIlor v03:stre, atl prlmrt'o eu bucu-
rio" (Ebr. 10, ?4); e1 v9rbe1?te despre inviere.
Dar oare nuh, mal vorblse e1 de Illviere? Li
de insa aici el Ii pune lnainte. o alta
anume ? "Oa noi cei vii, zice, cad yom fi ramasi
Domnului, nu vom intreee pre
adormttI. (yers. 17). Era cuvantul despre
lUVIere, ea Sa'l pe cei insa 9i vorbe1e
spuse sunt deaJuns de a adeveri iovierea. Dar
nOI Yom. vorbi mai intaiu de expresiunea dinainte. '
"Nu vom ca. sa l1U voi fratilor, pentru eei
ee au adormltJ ea sa nu va intristati ea si
lalti eari Au'au Privefilte $i aici Ii vor-
bei?te eu bl3:ndeta. 11 ca atat de
d.u!?:). Zlce nummdu-i far<l de minte,
cam de. mVIere!i .to!.U1?! se intristau. ea f?i eei
credmClO$l: ?l. foarte 11 vorbe$te, clUstind oare-
cum destOllllCIa lor. nu spune pentru eei ee au
murit)), ci ;,pentru eei ee au adOl'mit" eu care
9
caz
!e dela inceput ii mangae. "Oa sa nu va
ZiC6
1
c:: ?eilalti cari u'au nadejde".
Ai;'a dar., a ::>e llltnsta ?meva peste masura la pierde-
rea prwten sau neam, este a celor eari n'au
Un sulet eare Il:.u eunoafilte nimie des pre 1:0-
VIert), el moartea trupulm 0 erede ea moarte o-enerala
cu drept cuv;a.nt eil se tulbura 1a dueerea viata
celor se bocef?te I?i jelef?te, - dar tu care
al?teptl lllVIerea, de ce te intristezi? Asa dara se 1:ntrista
este ?ari. n-au ?adejde:- " .'
.). VO.I feIl!.81lor, .c:;tn mbItt bocetele, voi cate
mult l:=t Jelar:n, cum spline apostolul, ca
llltoemal ea I?l ethnicii. Deei daea a se intdsta
pentru ducerea de aiei a celor dintre noi, este a eth-
. .1) Partea :narala. Nu a pe cel ce se duce dda noi,
ca Jalea oe &"rea numal pentru cel ce nu iubescpe Dunmezeu
nu au nad6Jde iU e1. . ,
CUIll trebue sa vietuiasca vaduvele, fili cum'datoresc a'/?i
'copm lor. (Veron). .
224
VI
nieilor, apoi a se bate eu pUlhnii in pitpt, a se
ciuma :;;i obrajii, c,!i Qare?
pinee eauza. jelel?tl, daca f?tu i?l erezl Aea va mVla, eli
nu l-aijjerdut, ea moartea nu este decat un somn
cAtor? <i.Oin \jauza objceitllui, zici, din cauza proteovm-
neiee am _perdut, din _ cas-
Tliee. 81. dinalteroulte 0311Ze). Dar cai}d al "prerdut
cOui! tn vd.I'staDTemattlra, care nu, s:f't,j t"ilrij. )11-
mic, nu poate dea nid un aj'utor, din ' ce cauza
je1eE?ti? ee el? spe-
ran.te bune, ea sa m1\. proteJeze. A De
plang pe ?1irbat, de fil,.l, l?lang
.f?l Jelesc, nu ca doara nu crede m lDVlere, Cl fimdca
al1]. ramas fara de ajutor, caci am pierdut po.
pe tovarafim1 vietei in toat.e,. pe eel
In scarbe, de aceea Jclesc. StlU cil va lIlVla, mea nu
Dot suferi despartirea do el 'pEl.Da atunci. Multe Impre-
jurari s'au meu.; s?nt expus.a
fl., fi de totl ca.tr vOlesc .. ACeI. dmtre serVI-
tori. cari mai 'nainte se sfiau, astllzl rna d)spretuesc, se
amestecil in afacerile mele. DacH. cineva a 1'ost ajutat de
raposat, acum a uitat de acel ajutor. Daca cu"!vAa. a fost
obijduit, apoi ca razbunare asupra raposatulUl,' varsa
.urgia asupra mea. Toate acestea nu ma.1asa casa ml. petrec
in vaduvia. De aceea sun;; de aceeaJelesc?).
Deci, cum yom putea man gala pe astfel de femel?
Ce yom spune? Gum vomputea sa alungam dela ele
jalea? Mai inLaiu ma voiu incerca sa Ii ,10vede8c,
nu atata jelesc peotru cele ce SPul:, cat pentru ca
aceasta. a devenit 0 patima nerezonablla.
Daca cu adevarat aceasta, apoi :;r
bui pentru .pe. raposat; dar cand, It
jele:;;ti Dumal un an, 91 apol ! 31 mta.t., ea .f?l nu s ar
fi petrecut nimic, apoi atunCl tu nu dm. cauz::- ell.
ai pierdut protectia prin pierderea 1m. Dar nu p
o
t
1
su-
feri despartirea? 'Si ce am putea zice de acelea
mllritll.de a doua 'ora? Nu'i al'?a ea caula pe cel mal
dinainte? Dar noi nu vorbim de aces tea, ci de
care pastreaza inca memoria celor raposati. De ce
pe copilul tau? De ce pe barbatu1 ta"\l? (Pe cel dmtal,
zici . fiindca nu m'am bucurat de el,f?l pe cel i de a1
doilea fiind-ca nadlljduiam ama mult con-
vietuireacu e1. Dar, daca tu crede31 cacopillli sau .
'barbatul tau te-ar fi putut face fericita, nu Dumnezeu,
OMILIA VI 225
nu vezi cil prin aceasta arati necredinta in Dumnezeu?
Cum nu-l vei mania prin pllrtarea ta?' Apoi tocmai de
aceea el ia pe dintre cei vii, ca astfel sa nu mai
fii . legata cu . dan1?ii intr'atat, incat sa'ti nui toata nadei-
dt!a 1:0 ii. Dumnezeu este .oare"{mm gEllos, e1 voeste a fi
iubit dAnfi.t to>-LteceleiaHe, l:tceasta din' cauza
',lui 9,titi., eft acesta e
c bi?elifl celor eei,ube&? eu patima, foarte ge -
10;;), ar prefera mal degraba sa'l?lplarda sufletul,
dedit sa nu poata izbuti cu cel iubit. $i tocmai peutru
aces to. cuvinte 1'30 luat Dumnezeu. Fiindca daca n'ar fi
af?a, apoi atunci din ce cauz<'i, spune-mi, nu erau in
vechime vadnvii, nici copii morti prea de limpuriu ?
De ce a lilsat pe Abraam pe Isaac ca sa traiasca atata
timp? Fiindca cbiar f?i t.raind ii preferau pe Dumnezeu,
pe dansul Ii cinstiau inaintea tuturor. I-a poruncit
Dumnezeu: el nu s'a impotrivit. De ce a
lllsat. pe Sara ca sa ajunga In batranete adancil ? Pentru-
M chiar si in viatafjind, ea asculo' mai mult de Dum-
nezeu, de'cat de sine. De aceea a si zis Dumnezeu lui
Abraam: "Asculta pe Sara, femeea ta" (Facer. 21 "
12). Atunci nu a maniat nimeni pe Dumnezeu pentru'
dragostea c:ltra barbat, sau eatra temee, sau caLr<1 copiL
Astazi insa, fiindca plutim in desfatari, si am. cazut
grozav, apoi noi barbatii iubim pe femei mai mult
decat pe Dumnezeu, femeile prefera pe barbati mai
mult decat pe Dumnezeu, ;;i din cauza aceasta si' ei ne
at rage catra dan suI chiar ;)i far!!, voea noastriL Nu iubi
pe barbat. mai mult decat pe Dumnezeu, f;>i atunci nu
'Vei simti niciodata greutatea vaduviei. Chiar de s'ar
intampla sa ramai vaduva, tu nu 0 vei simti. Si de ce
oare? Fiindca tu ai in locul barbatului pe'Dumnezeu
protectoru1 tilu cel nemuritor. DaM insa iubet;'ti mai
mult pe Dumnezeu, apoi atunei nu to. jen, caci eel iubit
mai mult decat tine, nu te ya lasa ca sa simti. vre-o
durere pentru cel mai putin iubit. Aceasta 0 voiu face
jnvederata priotr'un exem'p1u . . Spune-mi, te rog: daca
tu ai un bilrbat dupa v0inta ta, care face totu] ce'ti
place, care prospereaza f?i te face pre tine stralucit'a
pretutindeni $i invidiata de multi, un barb at, zic, inte-
lep.t,. care te mult f?i de care te simti
fenClta, - l daea cu acest barbat ai nascut un copil,
c!lre, a la cateva zile dupa facere, apoi oare ai
tu 0 ]a1e de mare? De loc, fiiDdci!. eel ce te
iH31 15
226 OMILIA VI
-----------------------
iubef?te mai mult, astupa golul ce s'a faeut prin pier-
derea pruncului. Deci acum, daca tu iubesti pe Dum-
nezeu mai mult decat pe barbat, chiar daca' ti l'ar lua
pe acesta, nu vei simt'i ,ialea. De aceea fericitul lob
nu a patimit de tare, cand a auzit cii fara de veste
au murit totifeciorii fetele sale, fiindc:1 el pe
Dumnezeu mai mult decat pe copiii saL Cand eel
iubit trai3" nUl p;utea sif1 lutristeze puel pler'derea IJO-
piilUL Ce spoi, fernee? Oopilui f;'li bl1rbatuT te protejau.
E?i Durnnezeu oare nu te va pro'teja si apara? -Cine ti-a
dat vie f?i pe unul ca <;,i pe celalalt'? dare nu tot el?' Si
chiar pe tinc cine te-a facut? Oare nu tot eI? Cel ce
face din ceea-ce nu este, cel ce ti-a dat sufletul "i a
sadit in e1 cugetul, eel ce te-a invrednicit de a-I 'cu-
noaf?te, cel ce pentru tine n'a nici chiar pe fiul
Sall cAl nnul nascut, oare nn te va cruta si nu te va
apara, f?i pe tine? Oare te-ar putea apar;\ sf mai
mnlt barbatul tau? Side cata urgie nu sunt
aceste euvinte? Oe poti avea dela barb at din cele ce
+. _ _......... '.... _. z
flU potl raspunde, caGl-daCa poate ai
avut binefaeere deJa 'el, aceasta a fost din Cauza
ca si el a avut deia tine, sau mai bine zis. tu mai intaiu
i-ai 'facut lui vre-o binefacere, pe cand eu Dumnezeu
nu se pe petree af?3. lucrurile. Nu doara pentru ca i-am
facut vre-o multarnire el ni face bine. ci numai din
bunatatea lui catra neamul oUlenesc.' caci el nu are
nevoe de binefacerile noastre, si nicica este lipsit de
ceva. Ti-a fagaduit cerurilor, viata vecinica,
slava, , vi-a dat mo::;;tenirea frasca, te-a facut impreuna
mo:;;tenit.oare en unnl nascut al sau fiu, tu dupa toate
aceste bunatati inca 'ti debarbat? Ce nn
ni-8, dat Durnnezeu? Soarele, care Iumineaza si rasare
peste cei rai peste cei buni, ploea, care da viata plan-
telor si vegetalelor, si cu un cuvant el este care rla
hrana' la tot trupul.' Vai noua! daca suntem atat de
nerecunoscatori. De aceea 'ti ia barbatul, ca tu sa-l cauti
numai pe e1. 'fu 1:nsa, dupa ducerea din viata a bar-
batului, def?l ai pe Dumnezeu, caruia trebue'sa'i muI-
totuf?i il laf?i la 0 parte, atribui totul rapo-
satului, crezand oa prin moartea lui s'a prapadit lurnea!
Spunemi, ce ai tu deia barbat? Neeazuri dureri, in-
suite E?i batjocuri de muite ori, dojane fili desniidajduiri.
Poate nn sunt de acestea? Dar, zici tu, am diu partea
lui f;li altele care ma multamesc. care sliilt'ac,estea?
OMILIA VI 227
Te-a impodobit poate cu haine Ti-a infafilurat
gatul cu aurarii? Te-a faeut sa fii cinstita de toti? Dar.
daca voef;lti, apoi chiar dupa moartea lui tu' sa
te cu podoabe rnult mai frumoase. Ferneea
inteleapta este cu mult mai respectata pentru prudenta
si'demnitatea ei, deoat pentru pe t.rnp.
Dealtfel si Irnparatu1 a toate are haine. nu de acestea, ci
ell m.ulL'rnat bune; aeele haine, daca v06f?ti,
GarB sunt acele haine? imbracaminte tesuta eu fire
de aur si impodobita eu ciucuri auriti; deci daca voesti
imbracaiti sufletul ou aceasta. Poate 'ca barbatul nu te-a
facut ca'sa fii. dispretuita de oameni? Si ce Iucru mare
este, cand vadnvia nn te lasa oa sa fii lesne de dis-
pretuit dracilor? Atunci tu stapaniai slugile din cas a,
dad. poate Ie stapaniai, acnm ins a nu stapanesti slu-
giIe cele trupef?t,i., oi puterile cele
riile, stapaniile si pe stapanitorul lumel acef;'tla. Dar
,despre necazurile ee le-ai avut en el, tu nu
de loc, desl ai fostpartasa. Frica de stapanitori, san
supararea'pentru prospe-rar6a altora mai mult deeat e1,
'aCLtrll flU Ie mai ai, eaci prin moartea lui tu. al scapat
de toate acestea, ai scapat de frina fill de Dar
cine va purta grija de copiii tai cei ramaf?i orfani? TaUl
tuturor orfani1or. Oaci cine dat copU? spune-mi. N u
ce spune Ohristos in Evanghelie?" Oare nu este
sufletul mai mare decat hrana, r;;i trupul dedit
haina"? (Math. 6, 25).
Ai vazut ca jalea nu vine din obiceiu, ci din ne-
credinta noastra? Dara, zici, eopiii nu sunt tot afila de
straluciti. Drecum erau mai 'ilainte de moartea tatalui
lor. 8i'de ee? Au pe Durnnezeu de taUt, nu sunt
stra1uciti? Cati copU voef?ti sa-ti arat crescuti de marne
va.du ve.' si an' esit buni? Oati' apoi nu au' esit rai si
pierduti ' avand 'tata? Daca tu vei creste pe copii din
varsta 'cea mai frageda af?a cum trebue,' se vor bucura
de 0 mai mare cinste, decat daca ar fi crescut sub pro-
tectia tatalui lor. Oum ca e treaba vaduvelor de a crete
copiii asculta pe Pavel ce spune: "Daca a crescut
copii" (1. Tirnoth. 5, iaraf?i: "Se va mantul
prin facerea de copii, de. va petrece. ointru
dinta,l?i intru dragoste l?i intru sfintirel. cu In"
treaga intelepciune" (Ibid. 2, 15), de unde se vede',.
ea crefilterea copiilor e treaba femeilor.
228
Ol\HLIA VI
Insuf!a(i copiilor inca din varsta cea mai
fnca de Dumnezeu, aceasta ii va conserva
mal mult decat ori-ce tata, aceasta va fi pentru dansii
ca Ull r:-esurpat. Cand strajarul va sta inituntrul
lUmlC raU nu ni se va intampla. din cauza nnel-
tmlor, .lara daca acela nu este, apoi toate
c3?JB. dlUahrayor danil,vaJii, l1SUpra noastra. Aeeasta
III '\tJ:;t; Blava, 9i.. bOl?,'iitia, si podoaoanoastra. aceasta
va .1';Lce pc pamti.nt,f$i in ceruri. Nu te
nWl acel co sunt en cingatoa(le amite.
nlCI l.a Cel ce sunt tra1?i de caiio trasuri aurite, nid
la ce in I?alatele imparate1?ti din cauza
lor, mel la eel Ce au pe langa dansii peda-
gOgI, eael toate aeestea poate ca ar face pe .o vaduv;1
sa se scarbeasIJa sa ziea: si copilul men s'ar fi bu-
curat de 0 fericire, daca t'raia tatal sau - iara acum
este zmer!t ne9instit, 1?i nu este de . nime'ni bagat in
Nu gandl .de aceste31' femee, ei ridica-tecu eu-
pana la cerulm, palatul Impara-
tuh:1 a. toate, vezl. pe irnparatul1?i stapanul a toate
f?ezand tron, .Jude.?a daca cei de pe parni) nt
potu mal decat copdul tau, :;;i atunci ofteaza.
Daea poate sunt pe pamant nniia ferieiti aceasta nu in-
searnna nimic eu fericirea de acolO.'
, dara, .este cu putinta, daca ca !?i tu >'i'l
Inr01eZl pe copdul tau in eeruri, 8i sa-llnscrii in oastea
de aeolo. Oei ce sunt inrolati acoio nu suut traRi dR
- eai in trasuri aurite, ci sunt' purtati' pe nori' nu 6alca
ci. sU!1t rapiJi in. ceruri; nu a; p@ liing[1.
dami
aI
slugl, Cl chlar 1>10\ lOgerl; nu stau inaintea unui
imparat muritor, ei inaintea imparatului celui nemuritor
ina1ntea imparatului imparatilor si dornnlllui domnilor'
Nu sunt inein!?i eingatoare de piele au rita, -ci
slava .. cea: f?l sunt mai decat im-
parat
ll
, f?l de cat eel ce au fost vreodata aici
pe I?- !1ceea uu se cauta niei
n.?blet3:, f?l mCI alteeva dIll aeestea, ei numai virtute, si
cand hpse.;;te aceasta, nimic nu poate ajuta pe cinev'it
ell sa se bueure de protie.
Nimie nu ni poate fi eu greu de indeplinit daea
yom VOl a filosofa. Radiea-ti oehii la eel'
eu eateste mai stralueita bolta aceasta decat boltile
im.paratef?ti. Deci <!.aca loeul palatului impa-
ratulm celm de SUs este atat de stralucit, incat acel
OMILIA VI 229
al palatelor se pare de acela ea 0 mlai'?-
tina plina de noroiu, - apoi eand cineva se va invred-
nie-i de a vedea aeale palate stralucite, oare nu va fi el
lUai ferieit decat toti? "lara cea vaduva:
zice, sisinglTra, nadajduie?te intru.Dumnezeu"
(LTi1'hotb.ij, ;:.i). Aceasta oare ui\tre. cioe .este zisii l'
C::1tre cele ee nu au copii, ea sunt mai ml1lt incercate,
$i prin urmara au ocazie mai buna dea plaeea lui
Uurrmezeu, Mei ele sunt slobode de toate legaturile,
nimeni nu ]e stapaneste, nimeni nu Ie silef?te la ceva.
Esti sloboda de barbat, insft te'-ai unit Cll Dumnezeu,
nu mai ai tovarai? pe nimeni afara de stapanul a toate.
Ci'i,nd te rogi, oare nu vorbesti cn Dumnezeu? Cand
e.itesti, il at pe dan suI rilspunde. 8i ce'F spune
el? 'Cuvinte cu mult mai gratio(l.se dccat ale barbatului,
barbatul chiar de te l,!ngu,f?e!?te, . nu e
aSle eu tme In roble, pe caud
daca te stapanul toate, pe tine iui,
atunei e eu mult mai mare mnstea ce 0 capett. 8t cum
oare ne ne incurajazael? Ascultil.-l ce
spune: "Veniti la mine, zice, toti eei osteniti
insarcinat-i, eu va voiu odihnl pre voi" (Math.
'11,' 2S}, 9i iat'i1iili prin Prot'ocul: "Au doara va uita
femeea pe pruncul sau, sall nu-i va fi mila de
fiii pantecelui sau? ea va uita femeea pre
dara eu nn to voin uita pre tine, zice
Domnul" (Isaia 49, 15). Cata tandreta nu gasei?ti in
cuvintele aeestea! 8i ia1'asi: "lntoarceti-vBo catre
mine" (Ibid. 45,22), "Intoarce-te catre,
mine, te vei mantul" (Ibid. 44, 32). Daea
apoi a auzi poate f?i cantecele lui cele de dragoste,
asculta-Ie iili in in\eles mistie: "Frumoasa mea,
ziee, porumblta mea" (Can tar. 10), euvinte pe
Ie adreseaza fiecarui suflet placut lui. Ce poate fi mal
placut ea aeeste euvinte? Ai vilzut converzatia
Dumnezeu .eu oamenii? Dar. Nu vezi elUe feme!
pierd odata 'em barbatii f;>i pe fiii lor? Nu vezi, zie, pe
aeele ferieite femei, cat surar de grozav, fiira insa sa
se desnadiljduiasea? .
Acestea sl1le avem pironite in min tea ::;;i in inima
noastra, de acestea sa ne ingrijim, ' atunei nu yom,
,230 OMILIA VII
patimi nimic trist si suparator, cj yom petreee tot timpul
vietei noastre cu bucurie sufieteasea, si ne yom bueura
de vesnicile bunatati. Carora fie a ne iuvrednicl eu totii,
prin charul filantropia. Domnului nostru Iisus Chris-
tos, caruia inipreuna ell TaLa] ",i ,m !Sf. Duuh, :::;e euvii16
S):Wll" sUtpanirea. f?1 cinstAa, anum $i in veflii
Yfl0ilor'_ A mhl . .
OM ILIA VII
"Nu vbiu sa nu !;3titi voi, fratilor, pentru
cei ee au adormit, ea sa nu va instristati, ea
ceilalti cari n'au nn.dejde" (Cap. 4, 12).
Multe din imoreiurari ne intristeaza numai din
noastra, pe 'care daca . Ie-am bine,
am putea indeparta durerea. Aeeasta deci invedarand'o
zieea: "Nu voese sa uu stiti voi, ca sa nu va
intristati ca li eeila1ti, carl' u'au naclejde". De
aceea nu ea sa nu ::;;tie ji? 9i de ce nu Ii spui
de pedeapsa ee-l Nu voese, zice, ca sa nu
::;;tie despre inviere_ $i de ce? PentruM aceasta se In-
vedereaza de acoIo, ::;;i'este marturisit!1, ell. amandoua
la un loe, vor fi un mare Poate ca ii nu erau
flecredincio::;;i J:nvierei, ci numai cat jeliau pre oei morti,
::;;i de aceea li vorbe::;;te a::;; a_ In altfel vorbe::;;te eI cu cei
. ee nn cred, i?i in altfel eu eei ne credo Gei ce'l intrebau
despre timpul eand are a fi invierea, pro ban na aveau
eunostinta des pre inviere. "Pentruea de eredem en.
Iisus a murit a inviat, ala Dumnezeu pre
cei adormiti intru Iisus aduee-i-va impreuua eu
e1" (vers. 14). Unde sunt acum cei ee nu admit ea
Iisus Christos n'a avut trup omenese? Caei daca il'a
luat trup omenesc, nici n'a murit, daca n'a- murit,
nu a putut invia. Si atunei cum de ne indeamnala ere-'
dinta prin aeestea? Oare dupa nU era apostohil
mai mult un in::;;ellHor ::;;i mincinos? Daea a mud este
resultatul pacatului, ::;;i daca Christos n'a- paeatuit, apoi
cum de ne indeamnil. prin aceasta?
OM ILIA VII 231

Dara de cine vorbe::;;te aid apostolul? Pe cine ielit-i
voi oamenilor? dice. Pentru cine va
eei sau' pentru eei ce au murit cum s'ar _ in-
tampla ?. De ce spune el "ea eeil'a1ti eari n'au
Aceia pe, (.dne jelesc? ea' toate
. t;Ullt pentru di nf)ii zadarn1ce. ,;Cel intaiu naSollt dfll'
1).10rt{, ziGu, .lnce[Jatllr8/( 1, le), f? i
ceilaiti treoue a fi. tot asa. Si cum aici' nirni(',
nu spune prin rati011 mnent, f?i aceasta din canzaca -
dan::;;ii erilU ell bunavointa rata de
l'lpostolului. '-Ccirinthenilor scriindu-li, Ii pune inaillte
multe din rationament, ca de exemplu: "Nebune! Tu
ee sameni; nu inviaza, de nu va mud" (1. Cor.
15, 36) . ca un asemenea rationament est e io-
semnat insa numai atunci eand el vorbe,?te eatre un
credindios, dar:1 catre un neeredincios, sau catre un
. pagan ee putere are? "A stfel, ziee, Dumnezeu
pe cei adormiti intru Iisus, aduce-i-va impreuna
eu Prive::;;te, ea el nu ziee pe Gei ei
"pe. cei adormiW'_ Vorbind de Christos e1 ziee ea
"a 111urit" fiindea imediat urmeaza yorba de inviere,
pe eand aid e1 pune "eei adormit
i
". 9i
adormiti intru Usus? S'au ea au adormlt prm hsus,
sail ea 'prin Iisus ii va aduee. "Pe eei aclormiti in-
tI'U lisus", adeea pe eei eredincio::;;i. Aid eretieii zic
ea pe eei botezati, Insa atunei cum de sta parti eula
"a:;;u"? caci Usus nu a. adbrmit prin botez. dara
de' ee a zis apostolul "pe eei aclormiti_"? El deci
nu pentru invierea generaill.. sau
ci pentru eea Vorbe,?le de eel adorm* .111tru
Christos, dupa cum spune in aUe multe loeun.
"Ca aeeasta graim voua eu euvantul
llului, ziee, ell noi eei vii cari vom fi
intru veuirea Domnului, nu vom jntreee pe cei
adormiti" vorbind despre eei Cei jador-
miti intru Christos" iara::;;i "Cei morF intru
Christos vor invia". Apoi e1 nu aiei nu-
mai despreinvie['e. oi despre slava. cinstea de
care sevor impartas'i. De inviere totise vor bucura,
zice, dara intru slav'a nu vor fi . decat' cei
232
VII .
Decl fiindca el voief?te a'i mangfiia, apoi se incearca
a:i mangaia nu numai ceea-ce f?tiau deja, ci f?i cu
cmstea cea mare de care se vor invrednici atuncea.
.t?t cum ea 0 voiel?teel, ni pr,obeazil frazele ur-
mat<;>are :,,81 a?a 'Pllrnre'a eu Domnu1 vom fi"
!df1ll.$ii '11e votn.fti_piill !wri"
{ 1,! . . J l!!sa,. "eeicrodincio
9
i adOI'fil 'lnLt'il '
Domnul,? Adeca avand pe Christos Intru Iar
expresiunea: "aduee -i-va impreuna eu e1 arata ca
vor fi aduf?i din toate par vile. "Ca aeeast,a graim_
voua eu euvantul Domnului", adeca nu dela noi
spunem aceasta, ci g raim ceea-ee am invatat dela
Christos. "Ca aeeasta", adeea, ca urmand a Ii flpune
c(;wa strain, 1i pune lnainte eeea-ce era vrednic de cre-
dinta. n Gil noi eei vii cari vom fi rarnasi lntru
venirea Dornnului) nu vom lntreee pe eei ador-
miti", dupa cum zice $i in epistola catra COrinth'eni:
"Intr'o eirta, in clipeala oehiului" (1. Cor. 15, 52).
Aici tnSa odata cu invierea ni prezinta f?i modnl cmil
yom in via. $i fiindea lU0rul aeesta se pare greu,apoi
el arata ca precum este. u1?or . pentru dansul de a ri-
dica pe eei vii la 0er, tot a9a uli1or-i este de a ridica
f? ipe eei morti. P rin expresiunea "noi" el nu face
aluzillne la cH1Dsul,caci nu putea sa ramana printre cei
vii pana la ioviere, ei de in genere.
De aceia si zice el: "Gel ramasi tntru venirea
Domnuiui, nu vom intreee pe eei adormiti"
ea f?i cum pare ca ar zice: ((Sa nu credeti cit este
vre-o greutate mare, oaei eel ce fctCe aceasta 'este Dum-
nezeu. Oei ce vor fi vii atuoei, nu vor intrece pe cei
de mii de ani $i putrezi,ei dnpa cum iieste
de a pe aeeia, tot asa usori'i este. de a ri-
dica $i pe eei morti. "
. j) Dara sunt llOia cari se indoiesc de aeest fapt,
fimdca nu cunose pe Dumnezen. Insa, ee este mai
a adnce la viata din ceea: eEl riil este
sau a invia ceea-ee murise? Si ce zie aceia?
("(Cutare, ziee, s'a inecat, pesti multi l'au mancat la
" , ,
1) Partea morala. Despre inviere, ea nu trebuie de a eerne
!}i a ispitl cele ne 'nte1ese ale lui DUffinezen mai ales Iia;;terea
lui cea negraita, (Veron). ' ,
OMILIA VII 233
01a1ta. Apoi din pestii aceia unul a fost prins io cutare
10c, altul in cutare de alt pef?te mai mare, de care a
fost mancat, $i acesta de un a1tnl, afja ca trnpul lui a
fosten d fJS;a vaqire Iltlbucat;it de pe$ti.Apoi aeei pe:;;;ti
au murit in alte paTti ale t rupurile lor a.u
f08t mane.ate ,de. . ffiftri-
time. Deci faeandu-se eu trup"ul lui . iU1PU0ftv1re
si confuziEi, de oare-ce a trecut diotr'un trup in-
tr'altul incontinnu, apoi cum va mai in via acel om?
Cine va mai aduna tarina lui cea atat de impr<3stiata '?.
De ee vorbesti a!?a, omnie,:;;i atatea prosti'i? Pen-
tru-ca daca eineva n' ar eadea in marea,
niei nn l' ar manea pe$tii, ni01 din aeeia n'ar
manca oamenii, ci ar fi pus intr' o g roapa, unde nu
l'ar supara niei vern1.ii $i niei altceva, Cum va putea sa
'invie el? Cum oare se va reuni. ceIluf?a cu Cnm
'si va caPiita frumuseta trupulm? Oa,re aceasta nu este
ell nevoede expli0at? 'Daca cei ce vorbese asa ar fi
Elini multe avem de spus lor. Caei ee? Sunt 'printre
multi 9ari cred ca sufletele intra in plante,
in arbori, ba ehiar in cani. Spune-mi: ce este mai
usor? a-9i relua eineva trupul sAu, sau a lila un altul
st'rain ? A1tii iarasi zic ca sufletul va fi consumat de
foc, ea va fi invicre nu a trupului, oi a hainelor
-a c:iubotelor, $i totu9i nu sunt luati in batae de joc.
Dara vorba noastra J111 este indreptata contra acestora,
ei este adres;:tta - daca s'ar num'i
credinci0
9
i eei ce pun. asemenea - fill lor )i
spunem zieerea apostohea, ca toatil. vlata se dIn
strieaciune, ca de exempln plantele in genere, fill toate
semintele. Nll vezi zmochinul ce fel de trnnchill f?i ce
fel de' ramuri are? Cate frunze, ca te r amuri, eate odra-
sle cate vite la radacLna intinse in toate partite,
cu'toatele la un loe formeaza un manunehill? 'Ei bine,
toate acestea yin deja semaota de smoehina cazuta in
pamant $i putrezita bine, cad daca nu va putrezl, ni-
mic din acestea nn se va face. Si a0um spune-mi: de
unde vine 3:eeasta? Tot af?a f?i ell. viea atat de fru-
moas:l la vldere 91 en fruetul el eel atat de plaeut,
cad ea ia viata din aeea puturoasa., ce
putruzefilte in pamant. Dara ee? Nu oare 0 singura
apa . eade deasupra tuturor plantelor? Cnm atunei de se
fae atatea neamuri,? Aeeasta toemai este eea mai minu-
nata parte a invierei. Aeolo este samanta,
OMILIA VII
odras1a, f;3i 0 mare afinitate, dara aid spune'mi, cum,
daca au aceiaf;3i calitate 1?i aceiaf;3i natura, se prefac in
atatea feluri? In viva de vie se face vinul, i?i nu numai
vinul, ci f?i frunzele i?i zama sau sueul ei, 1?1 nu Dumai
strugurele se ea, d toate celela.1te. De
asemenea in maslin 'se gase1?te untdele:mnul; i?i in
laltc plante altele multe. Si i;eeaee estc 'mai minunat,
Ga -aia, <1colo uscat, aiciedu1ce, dincola
amal', aici aeru de-ti face gura punga, ' in alta parte
amar. Deci spqne'm'i, cum acea singura apa se preface
in atatea feluri? Arata-mi cuvantul pentru ce? lnsa nu
ai ce respunde. Dara apoi chiar eu tine, ca sa iau un
exemplu mai apropiat, cum s'a facut ca semant;a de-
pusa s'a transformat in ochi, urechi, mani, inima? Cum?
zic, s'a impArtit in atatea organe, cu diverse insu$iri
si diverse Nu sunt oare mii de deosebiri
tntre trupurile oamene:;:;ti, mii de forme, deosebiri in
privinta staturei, in privinta fortelor si a aranjamen-
tului lor in generll-l? Nervii, vinele, drnurile, oasele,
membranele careacopArinimaf?i matcle, arteriile, 1n-
cheeturile 1?i sfarcurile fili toate celelalte, de care fac
multll yorba doctorii, care toate 1a un locformeaza
natura noastra oameneasca" cum, zie, toate acestea s'au
putut forma q,in una 1?iaceia$i samanta? Dara apoi nu
ti se pare inca f?i mai ne'nteles ca ceea-ce este
fluid $i ui?or sa se invartoi?eze 1?i sa se faca os uscat
9i tare? Cum oare sangele devine cald 9i Hchid? Cum
nervul este moale si tare? Ue unde to ate acestea? De
acestea nu te minunezi? Nu vezi in fiiecare zi in-
viere 9i moarte petrecute in diversile varste? Unde s'a
dus tinereta? De nnde a venit batraneta? Cum oare
eel batran: desr numai poate intinerl e1' 'i:nsm;;i, totm;,j
na1?te din el u'n altul cu mult mai tanar, adeea aceia
ce nu'si poate acorda sie-si, oacorda altuia? Aceasta
se poate vedea petrecandu-se 9i cu celeialte ani male,
9i cu plantele,. care de91 nu'9i pot procura }oru'f?i 1nti-
nerirea, totUi?l aHora 0 procura. Aceastamsa 0 pre-
tinde numai ' judecata noastra eea marginita, dara
cand Dumnezeu creaza, totul sa se dea 1a 0 parte din
calea lui!
Decl, daca acestea sunt neexplicate, - 9i inca eu
totul neexplicate, -.ma gandesc acum la acei nebuni,
cari indraznesc sa eritice na9terea cea fara de trup a
fiuiui lui Dumnezeu. Daca cele ce se petrec in fie care
OMILIA VII 235
zi pe sub nasul nostru, 9i sunt cercetate.de mi.i ,de ori,
f?i nu Ie poate nimeni da de rostul lor 1?1 exphca, apol
cum de maieritiea na9terea acea negraitil nepoves-
Util? Oare nu se osteneste in zadar eugetul unorase-
rnenea.oatfHmi ? Oare nu 'cade in mii de mii de ?
Oar!'! nll !,!, mut.U? toate acestea ni.ci nn se
S.'ifl1ne Diffiic ',desprB, ,smoohini
si "vita de ii totuf?i Ci itica barfesc despre naE?-
terea' fiului lui Dumnezeu! Spune'mi, te rog, cumacel
firicel de samant:1 se descompune in frunze 1?i .ra!D!-1ri ?
Cum de nu era in el mai 'nainte de ?ceasta, f?l n101 nu
se vedea nimic? Oara, zici tu, nu vine aceasta dela
samanta, ci dela plimanLJ. Dara cum se face, ca flira
acea nebilgata in sarna,. 81 .l=!oate
nir:nic dela sine? Sa nu ne
pamant nu este ceea-ce se face, mCI Cl
dela Stapanul atat al pamantului, cat al
De aceia, fie eu acestea, fie flira ace?tea, el af?a a
duit sa se faea, pe deoparte ca sa ill arate put ere a lUI,
candzicea: sa scoata pamantul iarba verde"
, ". .' ,A.........
(Facer. 1, 13\, Jar pe de alta parte ca Impreuna
ta-rea puterei sale, sa ne invete pe noi de a fi mbl-
tori de munea si harnici.
Dar de ce 'oare ni se spun de aces tea ? De sigur
cit llil in zadar, ci sa credem 10 invierea cea deapoi,
f?L ca atunci cand nu yom putea sa gasim cuvantui
de ee i?i pen tru ee, sa nu ne nelinif?tim f?i . nici
ne scandalizam, ci cu intorcandu-ne dIn
calea cea abatuti1, f?i pnnand stavila eugetului .nostru,
sa ne refug:iem la putint;a i?i lU,l l?um-
nezeu ca fimta crea-toare. Acestea stJlOou"le, sa pu-
nem frau cugetului nostru, sa nu tre0em din colo de
hotarele si masurile acordate cunostintei noastre . . "lara
.' ......." A V . ---- ,
de I se pare CUlva ea filhe ceva, Inca nlmIC n a
cunoscut preeum se cade a eunoaf?te" (I. Cor:. 8,
2), aceasta se poate zice nu .numai
lui Dumnezeu, ci pentru Orlce lucru. Ce voei?tl a
despre pamant? Ce f?tii? spune-illi. Care masur31
lui? Care este mArimea? Oare este locul lUl? Ce POZl-
tiune are? Care este eseota lui? Cum sta pe
anume sla? Nimic din acestea nu poti raspunoe. Ua
este virtos, 9i uscat . i?i negru, acestea Ie :rei spune,
dar mai departe nimie. Dar despre marc ee' a1 :ie spus ?
236 OMILIA VII
-------
$i aeeasta te va pune in nedumerire, caei nu ::;tii niei
de unde ineepe, nici unde sfari?ei?te, pe ce se' poarta,
in spete fundul ei, daca dincolo de fundul ei
est.e pDate ' ape. :;;1 uBi'. t%t ee este in ea?
Stii eeya? ' Da,r sa. lasehnuentele cele prirlCipale din
-pe di'!itre
'E;i. iata; iEith'a-'- .. -d e samanta, ope
toti 0 filtirn; aeum spune-micum se face ea?' Oare ele-
mentele din care sefaee ea, nu sunt p;lmantul, apa
baltgarul? Si ce anume este care 0 face atat de fru-
moasa. la vedere, are 0 atat de minunata?
Cum de se aeea dar firicelul
acela de iarba nu este nici al apei, nici al paman-
tului, ci a1 acelei puteri care creiaza 9i guverneazil.
totul' Ai vazut deci, ca pretutindeni este nevoe de cre-
Cum pamantul? Dar nn ai ce raspnnde.
, dar iTlvatate, omule, dela cele de aid de pe
paIljant, i?i nurnaf scotoci in zadar cerul; - ar
fi numai eerul, daca nu te-ai ineumeta de a scotod
pana pe Stapanul cerului! Tu nn pamantul,
din . care te-ai nascut, in care traiesti fili te pe
care calci fili locuef?li, f.:ira de care' nu ai putea nid sa
respiri, si apoi mai scotocesti cele ce sunt atat de de-
parte de' tine? '
Ou adevarat, omineasca! 'Si eel ce
face este fiul Dad. te-ar chema cineva
fili porunci a te scobori in fundul marei 8i a sonda
cu eele de acol0, nu ai suferi 0 'asemenea
porunca, - I?i aic.i unde nimeni nu te silc9te, tu te
cumetezi de a Ronda si a eelceta celedill abizul cer-
fl:l.ra margini? Nu, va rog, c-i sa plutim sus en corabia
noastre, iar nu sa plutim in asemenea rationa-
mente caci jute ne vom obosl ne vom arnnda,
ci facand uz de sfintele seripturi, ea dupa 0 corabie
oareeare sa intindem panzele credintei rioastre, spre
a pI uti in linif?te. Daca noi vom pIut! a93., vom avea
capitan pe cu vantal lui Dnrnnezeu, iara de ne
vom legana pe rationamente omene;;ti, apoi nu'l vom
avea, i?i atunci priinejdia Vi' A indoita, caci ne vom
legan3. cu corabia in ctreapta fili in stanga, vom fi
l.ipsiti de sa. 0 conduM; fili daca vasul
este fclra capItan, apOl ce speranta de seapare avem?
Deci, M nu ne aruncilm singuri 111 primejdii vazut8, ci
sa pllfilim pe cai sigure,. fili sa ne apnca.rp. cu manile de
OMILlA VlIl 237
----------------
sflnta aneorcl a cre9tinel?ti, cclci numai vom
pluti in f;li dupa multa calatorie vom ajunge
la lima-nul eel fericit, ne vom invrednici de bUiJata-
ceIe fagaduite ceior ce'1 . iubesc predansul, pdn
Christos IisGs, Domn.lIt nosir'u, carllia impreurW. cn
Tatai si cu SfintuJ Duch, 5e nuvine slavn" st upitt).irea si
, . t ' ' " ., ..... ,.(': (' ; ......... -" ',...::" ___ . .. - ' l\ - .. "J
(.Ing ea, aCUlll p<n LLp.", . 1u
OMILLA VIII
"Oa aeeasta graim voua eu cuvantul D0111-
nului, ca noi eei vii cari vom fi intru
venirea Domnului, nn vom intreee pre ceiador-
Ca Domnul intru pOl:'Unea, ell glasul
arehanghelului, se va pogori din eel', :;:;i eei morti
intru Ohristos VOl' invia intaiu. Dupa aeeea noi
eei vii, eari vom fi impreulla eu danf;3ii
ne vom rapl in nori, tntru intampinarea ;Dom-
nului in vazdueh; af;3h pururea eu Domnul
vom fi Ii (Cap. 4, 15-17).
Profetii voind sa arate adevarnl cuvintelol' lor,
mai 'naintd de orice zic aceasta: "V edEmia pe care a
vazut'o Isaia" sau: "Cuvantul Domnului care s ' a
Ieremia" salr: "AceasLa moo-bomnul"
8i altele de aces tea. Multi dintre dam;;ii va.d pe Dum-
nezeu :;;ezand pe tron, pe cat Ii era cu putiuta a'1 ve-
dea, Pavel iosa, va.zandul nu t;!ezand pe tron, ci avand
in e1 pe Christos care vorbia, in loc de: "Aeeasta
ziee Dcmnul" zicea: "De vreme ce cautati ispi-
tire a lui Christos celui ce vorbeste intru mine"
(II. Cor. 13, 3) si Ll,rasi: "Pavel apostol al lui Iisus
Christos", ara.tand p'rin aceasta C8. nimie nu spune
dela dansul, caci apostolul, ca trimis, nu gra89te decat
cele ale celni ce l'a trimis. Si iarafili: "Mi se pare a
avea f$i eu duchul Domnului" (1. Cor. 7, 40). Ace-
lea toate Ie graia eu duchul, iara. ceea-ce spune acuin
238 OMILlA VIII
prill' epistola de fat;a, a auzit clar dela Dumnezeu. Ceea_
ce spunea Efesenilor, pe cand converza eu presviterii
lor,., cll "Mai fericit este a da deeat a lua" (Fapt
20; 35), e1 a auzit'o pe tl1eute. Sa vedem ce spune
aeum.
"Aceasta gdiim voua eli euvantq.l Domnului,
Z1C6. cfinoi eei vii \ cari yom fi I'amasi: ' intru
y,;u'irea. Dorimului,llU yom intrece
ea tnsu:;;i Domnulintru poronea, cu glasul
archanghelului, :;;i intru trambita, se va pogori
din ceriu." Dara de ce oare se va pogOrl intru tram-
bitll? Dupre cum in muntele Sinai erau ingeri, tot af?a
f?i ' aici. ce rost are glasul archanghelului? Dupre
cum fecioarelor: "Seulati-va, ea a venit mi-
rele" (Math. 24, 29) tot af?a f?i aici,sau cll ingerii vor
vest! cu glas n'lare invierea din dupre cum se
petrece i?i eu imparat;ii, cand vestitori trimi$i ioadins,
vestesc poporului poronca Imparatu.1ui. 'Canel apostolul
ziee, "ea cei vor Illvia ", faptul nu se petrece
doara ca cum ingerii ar avea vre-o putere, ci pentru
ca acesta este cuvantul Domnuilli. Ca :;;i cum de exemplu
dupa poronca imparatului ar ie91 cei de prin inchisori,
9i slugile i-ar seoate, fapt care nu se petreee prin pu-
terea Jor, ci ii 0 f ete aceasta dupaporoneaimparatului.
Aeeasta 0 spune 9i aiurea insm;;i Christos: )) Va tri-
mite pre tngerii sai eu glas mare de trambita,
voraduna pre cei ale:;;i ai lui din cele patru
vanturi, dela marginea ceriurilor pana la mar-
ginele lor" 24, 31), f?i eu un euvant peste tot
loeul vezi pe ingeri ea premergiHori 1?i vestitori ai
venirei Domnului. Cred ea archanghelul este aeela
care st<l in fruntea celor trimif?i, ::;;i . care striga: fiti
gata eu Mei judeeatorul este de fala. Dara ee
vra sa zica: "intru trambita cea de pe urma
1
)"?
Aiei arata ea vor fi multe insa judecatorul
va sosi dupa eea din urma trambita, cand vor invia
mai intaiu eei ee au crezut in Christos. .
"Drept aoeia IDa,ngil,iatj-va unii pre altiiintru
1) Nota. Expresiuneacea de pe urrna nu se in pasajul
acesta, ci in epistola catre Oorintheni (II. Cor. 15, 52). (Tmd,).
OMILlA VIIl 239
euvintele aeestea" (Vers. 18). Daca e1 trebuie sa se
pogoare, apoi de ce oare noi vom fi rapit;i in nori?
l'entru cinstea eea mare ce ni se va face .. Pentru ea
si Imparatul intrand Intr'o cetate 'i ies intru intampi-
Dare eei notabili, eara eei detinuti pentru vre-o
stau in. carc:ra. DeaseI?enea :;;l
rin f::ntf; de -- U11 SORe$tlf} dIn :yre-o
1'3 (":rdii. vredni.ce ies
Intru ' intampinarea lui, spre a-I vedea si sll,ruta, eara
acei ce sunt uraV de dansul stau acasa.' Tot a:;;a91 noi
vom ie91 intru intampinarea Tatalui eerese pur tat pe
norL Si de oare-ee e1 a ridieat pe nori pe fiul sau,
apoi ::;;'i noi vom fi rapiti in nod. Vezi dUll, einste?
Vom Intampina pe eel ce se pogoara, f?i ceia-ce esta
mai fericit de cat toate, e ea pururea vom fi l:mpreunit
cu e1. "Cine va gral puterile Domnului, auzite
va face toate laudele lui" (Ps. 105, 2). De ca,te
buni1 t ii ti DU s'a tDvrednicit neamul nostru omenesc !
Maiirdaiu S6 vor scula mortH, :;;i ast-fel iniampinarea
lui se . va face de totilrllpreUl1<1. Abel eel mort ioaintea
tuturor, va atuDci intru intampinarea lui, impreuna
eu eei vii, af?a ell eu nimic nu se VOl" deosebi aeeia de
ace:;;tia, ei, eel putrezit :;;i ramas in pll,mant pe timp de
atatea mii de ani, va iesl intru intampinarea lui im-
preuna Cll toti eeilalti. Pentru ca daca aeeia n'au 1uat
cr aE?teapta ca noi sa fim
cum zice in altll, parte : "Dumnezeu ceva mal
bun pentru noi mai inaiute vazand, ca sa nu
ia fara de noi savaqlirea" (Ebr. 11, 39), apoi cu.-
atat mai mult ii vom astepta noi pe aeeia, mai ales ca
au a9teptat, eara' noi aproape nu vom
de loe, caoi invierea se va petrece intr'o cirta 9i in
clipeala ochiu1ui. Cand apostolul zice ea se vor aduna ,
arata pdn aceasta ea vor invia pretutindeni, ca se
vor aduna de ingeri. A invia eei morti este in puterea
lui Dumnezeu, Gare poronce:;;te pamantului a elibera
depozitul, :;;i nimeni altul nu sluje::;;te in cazul de
dupre cum si atunci a chflmat pre Lazar: "Lazare,
vina afara'" (loan 11, 43), ear a a adnna pe tot;i inaintea
stapanu1ui, aceasta este treaba slugilor.Dara daca in-
gerii tree in to ate f?i aduna pre eei
apoi eei vii cum vor fi Vor fi ri1piti dupa po-
gorarea luif?i dupa ' adunarea celor 1a un
240
OMILIA VIIl
iar:l se va
A
petrece .f:1:11 ca sit cineva.,
Cand vor" edea .clatmandu-se amestecat
colb (pr;-lf), pretutiodeni din mOf-
f:1r/l numai dupa poronca
Cd1u . )lOr vede.a, ZlC, pil.manLul pliilde fiinti
sa pricepi .. . cat
Ada.m 1:;1 U<:t (':1. li:l '1", - . .<
.. ' .... : ..-, I .' .< L- f . o'. ,! '- f.!!- '- \...! ,..;6) 0] ,..1
tAtl ''''f C"" l ' , - , _ 1'_-', -_ - _ " ' " . " ., V " . ..., .
. :.J ,'-I' ; ... oJ ;,y' .. ' lrllpre una .eu femelie 'si
copm, - dem vor vedea atata vuet pe pitmarit
aLuum -VOr i?tl. Dupre cum nimic n'au mai
de moarte, tot aRa acurn.
I) D . A' Y
. em, cand toate a0estea se v or face, atunei va
fj &lasul care strig11,
vor trambltele, sau mai bine zis g]asul
echoul trambltllor. ?e fric:l va fi a tnncea, 9
i
eata
pT?aza. nu vor avea eel de pe "Una se va
ma, alta se va lash. U (Math 94 40 41) C
fi fl t I . . .. are va
.8.U se i?tI'ist'ze eand va vedea pe
altn ndlCa\l rap1t1 Jt1 non, iara el sa fie ]asat? Oare
toate .acest:a nu vorfi mai infricosate dedit toate
gheemle, nu'l vor zgudui? . ,
Sa presupunem ea aceasta se petreee chiar acum
od,ata .cu vorba noastra. D<3:ca moarte naprasnicit, daca
ZguduI:-ea . din eutremure, /?i altele
de aCe::;t feI, dm a,?Zlte f?i inca ingrozese sufle-
A noastre, . dar 111..ca eand am vedea pamantul des-
i?l umplandu-sfl de t.oti eei ce erau in el
can? am auzi .trambiti, ca,ud mai eu seama. am'
archanghelului, care va fi cea
mal AfrunlO!l-M, cand 3:m vedea cerul apropiindu-se de
paman.t, ca?d am vedea in fine pe Imparatul
cerulm venmd pe norii slavei, oare ee fel ar fi inima
noastra?
Sa ne s:l fim cuprin!?i de aceea!?i
ca s ar a(mm; sA ntl ne man-
galem ou Intarzlerea, CaOl cand se vol' petrece toate
a?estea 1a nimic nu ne va fo108i iotar-
zle.r
ea
. Cata frICA f?l groazit nu va fi atunci! Ati vAzut
VOl vre-odatil. pe eei 1a moarte ? Ce fel creded eA este
sufletullor, pe cand pa./?ese pe drumul ce duee 13. poarta
'. . I) Pa;rtea Ifflspre luviere, despre judecata illai de
despra rasp lata faptelor, IIi eli. atat JUdeii cat IIi Elinii
martuflsese a fi rli.splata faptelor bune IIi rele. (Veron).
OMILIA VIII 2H
cetatei? Oare nu este mai rau decat mii de morti Ce
nu al' prefera ii sA faea si sa patimeasc:l, numai ea sa
seape de acea melancolie'i?i tristetit care Ii iotuneea. ve-
derea? Eu insu-mi am auzit multi din acei sea.pati de
osanda pl1u .6.lantropia Imparittc'asca,. sp!;l.u1.l,nd D-H
veqea,u nici pe oa,meni macar,0iiciatat de mult Ii era
suflet-ul lor de abatlJt zaptlf\.it .. 'in0at
nimie in calea l'Jrl _ _ ,_ .. I
Deci daca moartea trupeascit ne infrieof?eazit
de mult, dar inca mud ni va 8ta de fata eeasul
cei ve:;;nice? $i ee spun eu de 13;
va.lmll,:;;ala mare va fi ma:1 multl f.?!
vor mai da seama de dansll. Oaca emeva ar examma
sufletele celor eondamnati' ar vedea, efL nimeni nu ar
fi atat de indraznet, atat de barbMos f?i de eurajos, in
cat sa nu aiM sufietul zdrobit f?i obosit de groaza de
friM. Deei daca ]a moartea aItora, care nu se
intru nimie de un somn treeiHor, 8i noi ne ga.sim asUel
de impresionati si indurerati, desl nu a vem nimin d e
comun eu dar inca 'cand vom eadea in
altele mai mari eare va fi pozitiunea noastra? Nu se
poate niei inehipul durer'ea aeeea. Oa, zici tu,
ins:l Dumezeu este filantrop, nimic din acestea nu
va fill. dar in zadar s'a seris despre aeeasta. Nu,
nlspunzi tu, nu s'a scris 1:n zadar; ej pentruca sa n e
ea sane enmiotim. Si daea nOl nu ne cumin-
tim, ci tot r :li, apoi nu va veni? spu-
ne-mi - si niei eelor buni nu Ii se va da resplata cuve-
nita.? Ba li se va da, r aspunzi, caei a9ft este demn de
dansul, de a r:lspla.tl ehiar mai mult dedit trebue. Vrea
s:l zica aeeasta este adevil.rata in totul, dar nu
este, ci ni se spune numai ca amenintare pentru in-
noastra? . . _
Cum af?i pntea sa. va convmg pre VOl, nu :;;tm.
Daca va spun M acolo estevermile eel neadormit, sau
foeul eel nestins, daca spun eA. eei rai se vor duce
focul eel ve!?nie, daM va pe bogat ea
gasindu-se in osandit, voi ea toate sunt
A:;;a dar cum sa va eonvmg? Dar 0 asemenea JU-
decata este satanieeasca, caci ineant:l pe cineva cu 0
multamire zadarniea, f?i-l faee !?i trandav spre !apta
buna .. Deci cum vom rasturna un asemenea' ratlOna-
ment fals? caci ori cate am spune din sf. Scripturi, voi
zieeti ca sunt numai amenintari. Dar aceasta ar putea,o
242 OMILIA VIII
zicecineva pentru- viitor, nu insa si pentru trecut,
adeca pentru acele inta,mplate in timpurile din urma
noastra.
Avi auzit de sigUt' despre potop. Nu cumva. 1?i
aeelea suntspuse in scriptura ca amenintare? Oare nu
f?st. Vo:cbo do 9i. a.ceia spuneau,
tlOrabl9. 1m Noe a fost facuta In tl!UD de b sutll de ani.
timp d9 0 suta. de ani au fos:t ceoplite lemnele.
91 la loeul lor, ell toate ca -in aeest timp
dreptul acela striga. necontenit, totusi nimeni n-a erezut.
Dar fiindca n'au crezut In lui cele ameninta-
toare, au' primit osanda prin faptul in sine, nu prin
vorbe. '
yom patimi t;li noi, daea nu yom crede. De
aeeea f?i Christos campara venirea lui eu eele din zilele
lui, N?6, caei precum n'au erezut in potop, tot
1$1 acum sunt cari nu ered in potopul Gheenei.
Nu cumva poate acelea au fost l1umai amenint:1ri? Oare
potopul n-a fost in realitate? Apoi eel ee' a aplieat
atunci Jara de veste 0 pedeapsa. ahlt de grea, oare nu
eu malmult cuvant opoate aplica acum? 8i aceasta
pentru cuvantu1 ell faptele de acum nu snnt'mai miei
decat atunci. Atunci, dupa spunerea sf. Scdpturi: "Va-
zand fiii lui Dumnezeu pre fetele oamenilor,
zice, Ie-au luat de sotii lor" (Facer. 6, 2), eu alte
cuvinte pofta trupeasca era pacatul eel grozav, pe cand
astazi nu este nimic pe care omul sa nu fi cutezat a
face. dara credcti cil potopul a fost, sau vi se pare
mai mult 0 mineiuna? dealtfel marturisesc muntii
po caro 5'a construit corabia lui Noe, voiu sa zic muntii
din Armenia. . ,
Dar eu mil voiu 111cerca ca sa lamurese cuvantu]
mai bine, cu exemp]u din alta parte. Ca,llltorita cineva
dintre voi prin Palestina? Deei eu nu va voiu dovedi
eu cuvinte, ci cu fapte, det;li faptele petrecute
mal namte, au fost destul de clare, eifci tot eeea-ce
spune Rcriptura, este cu mult mai demn de crezut de-
cat eeJe .vazute eu ochii. . Asa dar cal&torit-a
cineva dintre voi in Palestina? Eu so cote se ea da.
Apoi atunci marturisiti voi cari ati v!1zut acele
locuri, spuueti celor ce nu au fost pe 'ac010; Asca-
lonul Gaza sunt ora1?e in Palestina, eel intaiu mai
sus, eel aldoilea maiios, in dreptulvarsarei Ior-
OMILIA , VIII 243
danului in Marea Moarta. I ntre aeeste raul
lordanului este 0 trl.ra foarte frumoasa t;li
_ sau mai bine zis, era aitadata, caci acum nu .mai
e.ste -, acea.st,a tara, zie, era odinioara paradis. ,,9
i
a
vazut, zi0e\ Loth, toa.ta par-tea de pe Hlnga lor--
dan, oa era uttata,ca un paradi::; at lui .

sese prin ei a?e pan1disui lui Dumne-
zeu astazi este mal pustle deeat toate celela1te. Are cu
si arbori, are 8i fruflte, insa fruetul urgiei lui
Dumneze1.1 a ramas ast&zi spre amintire. Se ga-
sese ac010 rodii care au atat lemnul cat t;li fructul fru-
moase l a suprafata, 9i celui ee, nu 9ti: da, 1::
vedere mari sperante, dar' daca .e-ar lua cmeva m mana
si taia, nu ar g.asi de loe fruct, ci numai praf
multa.
Astrel este si intregul pamant de acoio, caci chiar
$i 0 pi atra daef>, ' ?iai in mana, 0 vei gas\ toati:t prefa-
cutillu cenus1).. 81 ce spun eu despre plet.re, despre
lemne pama nt; cand chiar t;li aernl iau
la tlenoro(\ire ?Dupa cum 1a un corp ca.rbODlzat
ramane forma chipul. lui, impre:una cu
analogia, iosa puterea A acol? Vel
pamant, iusa in realitate nu este pamant, Cl vel
vedea arbori vei vedea fructe, im;a in rea1itate nu
sunt nici arb'ori nici fructe, ci cenuse; vei vedea
apa aer, iosa in r ealitate nu sunt., ' ca.<?i acestea
sunt incenu:;;ate. Desl s'ar putea. intreba Clneva: Cum
oare s'ar putea aprinde aerul? Cum apa, ramanan?- tot
apa? Lemnele f?i este posibil de a :S8 aprmc1e,
dar aernl apa DlCldoCUill). Noua slgur nu
ni este posibil una ell, aceasta, dar celm ce le-a facut AS
prea posibil. Oeci nimic alta nu aerul acoJo,.de<?at
un cup tor, tot cup tor este apa. Toa.te
de roade, toate sterpe, toate spre .leo::,-pe Vll
a urgiei primite dovada a. vntoare;
Nu cumva poate f?l acestea sunt amemntan de
Nu cumva acestea sunt vorbe mme
nici cele de mai 'nainte nu sunt. de necrezut, el de cre-
zut de .opotriva atat celc vazute cat l?i nevazute.,
iara necredinciosulni cred ca sunt de aluns. acestea
spre a'i insufla credinta. Dacacineva nu crede ingheena,
244
OMILIA VIII
sa la Sodoma, s:1 judece asupra Gomorei,
sa 1a In bagare de sarna pedeapsa ce li s'a dat si care
inc8, I?i ast.:1zi este de Aceasta este dovada' GEm mai
pipaita despre osanda eea vesnica.
Gn:ioa0fJe pat'eC<1 sunt \rurbele acesiea. insa'oaxe
a?ele;:tu sunt grBoae" tu 2i'Ci canuH:3J;(l gheena,
.ea. In. .r:.Ju--Burlt "gl!' eoae. -
. .-fl]. uBzlegI -man1!"e p:}po.' fului? -Tn, ca.re DU" crez{
rna sileliiti de a vorhl., ttl m'ai adus la astfel de cuvinte:
Dacaai fi crezut lui Christos, eu TIU fifost sHit
insufla credinta din fapte. Si fiindca' de acelea ai
fugit, apoi cn voe, sau fara voe 1a Url1'1a te vei COIl-
vinge.
Ce ai de spus despre Sodoma? Voiesti poate sa.
I?tii I?i care a atunci 0 itstfe1 de pe-
deapsa t Un smgur pacat stapania acoio, uracios 9
i
bles-
temat, dar unu1 nurnai era; loeuitorii aeelei cetati se
inebuneau dupa copii, si de. aeee.a au luat 0 astfel de
osanda. Dar astazi sunt mii de aceste paeate 1)0ate cbiar
uricio.ase 9i mai blestemate. Apoi cel' ce s'a ma-
.mat atun?l pentrt; acel .9i nu s'a induplecat nici
1a 1m Abraam, mel la ale lui Loth, locuitor
aco10, care pentru ca sa pastreze cinstea sa a dat chiar
pe fetele sale aeelor desfranati, acela zic ne va cruta
.. .. '.......)' ,
oare astaz! pe nOl can avem atatea pacate? Cu adevil.-
rat ca 0 astfel de judecata este de ras, f;?i nimic alta
drac,easca: poate
sa tl mal aduc E?l alt exemplu? Al auzlt de sIgur de
Faraon imparat111 Egiptu[ui, ai auzit si ce a
luat, cum carliie eu eai $i cu intreaga armata s'au afun-
dat in Marea ROi?ie. Acum daca voie9ti a 9ti cauza, apoi
afla ca acela a fose foarte necucernic inaintea lui
Dumnezeu. Voief?ti apoi a vedea pedepsiti chiar dintre
ceice ered in Dumnezeu $i sunt apropiaii de dansul.
insa nu au corect&? Asculta pe Pavel care zice:
"Nici sa curvim, precum unia dintre dansii au
curvit, au cazut intr'o zi douazeci si de
mii. Nici sa ispitam pe Chrjstos, premim si unn
;tanJii. <;tu ispitit, .de au 'pierit.
NICI sa eartItl, preeum uma dmtre dansii au
'cartit, s'au pierdut de pierzatorul". (1.
1Q,. 8-10). Oeci daca curvia, ispita 9i cartirea au putut
atat dEl mult sa atraga mania lui Dumnezeu, dar cele
OMILlA VIII
245
.. ale noastre (;e nu ar putea atrage
nu prime$ti pedeapsa aeurn, nu te mllluna, acma
n? de gheeoa:, I?i .98 . pedeps*
me, Sll de multe OrlChlar cando faptmau
. . 'i. . . . f .. .' t' ' .... " ....... .
tu Or! S1. cate a! ace, OrI'iH ca e pa.ca
daea nu ai priilli ai(3inici 0
acolo toata datoria. Daca Dumnezeu apede.pSltataL .
ta.re pe ceice erau in stare. ?opilareasca" 91 caTe
nu gret;;ise atat de apOl ne va cruta nol.
Nu ai ce raspunde. 9hlar nu am .comlte pileatele
acelora, totu:::;i vom fi vredmel de 0 mal mare
Si de ce? Pentruca ne-am bucurat de un mal mare
,!har. l}and n.oi mai multe mai mari facem
decat aeela, atuncl ee pedeapsa yom d .
Aceia, - si sa nu creada cmeva ea eu 11 a mIl'
pentru fapta lor, sau ii s12unad nu
fie ca(i cand dneva paeatuef1te, lGSeamDa ca 1U\.'\'eaz..:11
, l' 1 l' ' . d numnAzAu 11
dupa indernnul (AlaVO UJ.Ul. :=?l\. e '-' . .. ......
pedepseste ;deci nu spun acestea ca sa 1
ci ca sa ' invederez rautatea noa8t'3., - aceta Z1O,
de murmurau sau eartiau contra lui Dumnez,eu: faceau
aeeasta fjindca bi petreceau prin pustletat
1
; dar
noi cari avem s( 0 patrie, f;?i locuim in casele Iloastre,
cum de mai caitim? Aceia curviau,
fiindc3. atunei deabea scapase din rautatiie
un de hn auzise ca ar fi vre-o lege contra dar
Iloi cad am primit credinta dela nOf;?tn, cum
,?i lnvataturile cele mantuitoare, cum sa nn fim vred-
nici de' 0 mai mare o,;anda cand faC81l1, astfeJ
Voe,?li poate a mai auzl :;;i altple, dUe au pililmlt I,?-d.en
in Palestina, boale, razboaie, foamete, roblre, cele lOdU-
rate (le dansii dela Babiloneni, Asirieni, rei.eJe ce
suferit dela' Macedoneni, dela Romani pe tlrnpul lm
Adrian 9i V espasian ?
Voese, iubitii mei, a va povesti ceva, va rog
sa stati 9i Sft rna 'ascultati. Si mai intaiu va vom spune
alteeva. In a patra carte a imparatiloAr (9
ap
. 6.,
se spune ca foamet e mare se lacuse 10 '$1
pe cand mergea imparatul pe .zidul cetllJel, 0 femce
g'a apropiat de dansul a gr111t dansul aceste
cuvinte: Femeia aceasta a zis catra mllle; "dil. fiul
tau, :;;i'l yom manca as13zi., iarll pe fiul.meu 11 vorp.
mairie"-si am fript pe fiul meu, I-am
am zis citra ea in ziua a doua. dll pe fiul tiiu sa 1 man-
246
OMILIA VlII
ea 3" ascuns pre finl si1u. Ce poate Ii Oare
mal grozav ca aeeasta nenoroeire? in alta parte
. zice Prurocul: llManele femejlor niiIostive auatins'
fl 1 "
pe J!- or (lerem. 4, 10 (?). Daca. IudeJi au fost ne-
noi ?u cat mult .nu yom
0,-1['1.) ( V oef;mpOate a auz! 81 de altenenorociri peste
{lij!!v. Cl.ti _ U<1L ?OC;Les;te clelosip Flaviu, ' eu
pn vlre 1a razboml ludaIC, aeoIo vei ana exact des-
pre acea trag-edie, din care poate te vei convinO'e ca
g!J.eet;,a, Daca vaeeia erau de ce oar'e noi
n a!ll Ii? nu fim pedepsiF cand facem fapte
mal rele aceta? Daei:l voe:;;ti eu voiu spune si
de In p,arte, ee fel au fost pedepsiti. . . '
Gam a UCIS pe fratele sau Abel, comitand cel mai
grozav .. dar a fos,t cu 0 pedeapsa mai
grea decat mll de cael mai degrab ar fi prefe-
ratel sa moara, decat si1 traiasca, Asculta-l chiar pe
dansul 'ee spune: "De rna sooti pre mine de pe
pamant I?i daia fata ta ma aseunde, si ya
fi tot eel ee 1:1a va afia, ell, rna va omori'" (Fac.
4,
14
1' oare; nu tot de aeestea fae multi 8i
astaZl? Cand tu om,on nu ei pe 'fra-
tele tau, oare nu at facut lucru? Cand treei eu
Ijre eel fiamand, t;>i nand poti a'l ajuta, oare nn
l-al omon}, daca nu cu ,apoi prin faptul ca l-ai
lasat fiama,nd? Dar ee? Nllnem oare nu invidueste De
Nimeni nu'I.i?conjoara de primejdii? Ei
blUe, aIm nu sunt dar aeulo de Si!!llr ea vor
fl, Da<?il eel ce n'a auzit niei de 1eO'e seris3 niei de
Profetl, niei
A
n'a V3Zut minuni mari, InCa a ' primit 0
pedeapsi1 .atat de, mare, dar inca CAl ee $tie de toate
face asemenea fapte, fara ea sA se
dm dinainte, e oare posibil ca
Sil, raman a nepedepslt? Dar atunei un de este dreptatea
1m Dumnezeu? U nde este bunatatea lui? Cel ee aduna
lemne in ziua Sambetei este batut eu pieke, dei?l po-
:!'unea este cu mult .mai m}ca mai nebagata
m sami1. taerea Cum zie aeela este
. batut eu dar, ce de muIte ori fapte
mult mal neleglU1te, ?are Vor trece
Daea nu este gheena, apol unde este dreptatea lui Dum-
nezeu?, este nepi1.rtinirea lui? Iari1$i: un oarecare
Charml furand un obieet sfintit (anathema) a fost pe-
OMILIA VIIl 247
--------_._--._._- ------ ---
depsit eu tot neamul lui, prin l:mpro$eare ell :pietre.
l)ar dupa aceea nimeni Ii-a mai furat' luerlltiosfinte?
Nimeni nn s'a, mai f::teut. vinovat. ,saul iara$i
a fost de D,wicl, contra Uumnezeu 1),
i!18fL 'ln. ur.rllaa .. fost pec1.epsit. De'ci de"atunoi oare
n'a mal fost cri!tat nimeni en Saul? DR.c;). arfi .asa, ce

nezeu, fara ca sa cada eineva in razboiu'? f;>ifiii
luiE!! preotul, fiindca mi1ncau earnurilece se arluceau
ca jertfa, mai 'nainte de tamaerea preserisa 2), au pri-
miteea mai grozaVicl. pedf'HlpSd impreun<1 eu, tatal lor.
Dar oare de atunci n'a mai fost nici un tatl1 ' atat de
trandav fatl.l de fiji sai? N'a.u mai fost si fii atatde
Au fost de signr, totuf?i n'a fost niei unul
pedepsit aieL Apei atunei daea g heena nu este, unde
vor da raspuns de faptele lor? f?i mii de asemenea fapte
ar putea eineva sa numere pe tieeare zi. Dar ce? lata
ca Anania E}i Sapfira au . fost pedepsiti iute de apm:;i:o-
luI Petru, fiindca au indosit, sau mai bine zis au furat
din eu care vanduse lor, (Fapt. cap, 5),
Daroare de atunei n'a mai fost nimeni ca Anania?
N'a mai furat nimeni din eel e eonsfintite lui . Dumne-
zeu? f?i daea au mai fost, apoi de ee n'a,'u luat aici nici 0
pedeapsil ?
. Oa1'e te-am convins ca. este gheenn, sau Gil este ne-
voe de mai multe exemple? dar sa venim 1a
eele neseri<;;e f?i care se petree ill noastra,
cMi este foarte necesar de a adnna din toate
cat de muIte exemple, si 8a Ie a!?ternem i naLltea cnge-
tului nostru, Cia nu (lIunva c,lutand iJ. . ne eu
ideea eil nu este gheena., sa ne v,ltamam pre noi in-
$i-ne. Nu vezi pe multi in nenorociri , cu trupuriJe
sehilogite, sau patimind'mii de alte rele? Nu vezi apoi
pe de altil parttj pe prospera nd, fiind impovarati
de paeate? De ee unia sunt pec1epsiti pentrn omoruri,
iara alW nu? Asculta pe Pavel ee spune :"Ale nnol'
oameni pacatele sunt aratate, mergandmai 'nainte
la judecata, iara ale Ullora I?i in urma vin" (I. Ti-
moth, 5, 24), Apoi cat;i omorltori de oameni n'au sea,
I) iVota, A se vedea carle a I a cap. 24. (l'md.j;
.) NoW. Vezi cartca I a Impliratikr, cap, 2, 1f; lli 1U. (l'Tad.).
248 VIII
pat aici? Cati u'au si:i se ascunda?
Dar sii'i liisam pe ace1?tia. Cati nu veziaici pedepsiti
eu cele mai grele pedepse? Unia zac de boaJe ani In-
lsi ,petree. zil$lelfi ,eazn,e, "si
a1tu in mii de mii d(1 snierintLCa'Ild tIl vezi peu-nia,
caripoa,te ali l-Udl'Azpitr;:, fae":I!H1eJ..eg$J. fo,pto
j

, poate $i mai . 11'_' nu
clliar fara voe vii la credintil. ca este ' gheena? N umarij.
pre toti cei pedepsiti dinaintea ta, ca Dum-
nezeu 'nn Bstepa.l"'tinitor, mai gandef?te-te ca tu
care ai facut muIte rele, nu ai patimit nimic din cele
aratate, l?i atunci vei avea ideea gheenei cornplecta.
De altfel chiar Dumnezeu a irnplantat in noi idee a de
gheena, ca astrel sil. nu fim in necunostinta de ea. Si
poetii, filosofiii, si mitologii, l?i cu un 'cuvant toti
oamenii au filosofat' in privinta de acolo,
spun ca cei mai mulF vor fi' in iad. Daea
pO<tte (lele spuse de sunt mithuri, nu insa tot
sunt cele ce se cred ' de noL '
Acestea nn vi Ie am spus in zadar, voind nliID<ti
a va infrieosa, sau a va ingreuia spiritele voastre, ci a
Ie cuminH ale face mai sprintene spre fapta buna.
fi voit poate si eu, inca mai mult decat toti, ca
sanu fie gheena.' Pentru ce? Pentruca voi va terneti
fieeare pentru sufletnl vostru , numai, eu insa pe
Hinga sufletul meu am a da sarna i?i de sufletele voastre,
a::;;a cil mie mai mult ea tuturor, 'tni este eu neputinta
de a fugi de ea. Nu se poate sa nu fie gheena f?i pe-
deapsa. Caei atunei unde este filantropia lui Dum-
nezeu?
Dar, pentru casa nu cufundam rnai rnnlt cUvin-
tele cele despre gheena, aeum nu voiu mai spune ni-
mie, rezervandu-rna de a rnai discnta aeeast:1 chestiune
la timpul euvenit. Ceea-ce insa am pana aeum
din[eele spuse, sa nu Ie incaicim, caei e mare ca::;;tig
fi bine dumeriti despre gheena. Deei cand vom
avea in minte aeeste cuvinte, ca 0 doctorie amara,
vor putea sa alunge orlee rautate, stand ineontinuu in
mintea noastra.
Sa faeem ,uz deci, de aceasta doctorie, ea astfel
avand inima CUl'ata, sa ne invrednieim a vedea. ceea:ce
ochiul n'a vazut, 9i urechia n'a auzit, 9i in inima omn-
lui n'a patruns; De acele bunati1ti fie ca noi cu totii
sa ne invrednicm, prin charul fllantropia Domnului
'OMILIA IX 249
nostru lisus Christos, caruia impreuna eu 'fatal 9i cu
Sf. Dueh, se euvine slava, stapanirea cinstea, acurn
pururea in veeii veci10r. Amin.
lara de ani side vremi, fratilor, n'aveti
" , "
trebuinta sa scrim voua. ea Ynsi-va adevarat
stiti eli ziua Domnului ca un noaptea, asa
, " ,
va ven'i" (Cap. 5, 1-2).
Nim:c nn se pare at at de curios 9i doritor de a
atla,de:3pre cele nevazute r;;i ascunse din
ca natura noastrlt omeneasciL Aceasta se Intamp.a rna.1
ales, cand cineva are mintea nedesa varr;;ita.f?i dintre
copii, aeei se sunt mai u:;;urateci, nu pregeta de a plic-
hSl :;>1 pe doice, r;;i pe pedagogi $i pe parinti, ell mut-
timea intrebarilor, cari 1a nimic alta. nu se inchee, de
cat la aceasta ce este sau (we inseamna aceasta.
Aeestea se intampla din eauza lor,
odata din eanza ea nn au ce face. Cugetul nostru mnite
sa afle, ehial' se de a prieepe to-
tul, 8i mai cu samii timpul cand va fi sfarr;;itul lumei.
8i ce este de mirare daea r;;i noi patimim de aceasta,
'3and chiar $i sfiintii aceia au piHimit poate mai roul t
decat noi? Ce este' de mirare daea $i noi dorim ca sa
cnnoastem eele cu privire la Limpl!l deapoi, cand
aposto'lii Domnului. doreau acest In .. adevar .?a,
mai 'llainte de patlmele Domnulm apostolu apropllu-
du-se de Christos Ii zie: "Spune noua cand vor fi
acestea. si care este semnul venirei' tale, I?i a
sfarl?itului veacului?" (Math. 24, 3), iara dupa
tima in vie rea ii zieeau: A"Spur:
e
. nou.a,
intr'acest an vel sa lmparat1a lUI lsrall ,
la care el nu lia raspuns. Dara dupa ce ii s'au lllvred-
, nicit de chaml sfintului Duch nu mai sunt tot
caei nu numai ca l1u-l mai intreaba $i niei nu se mai
ba ch}al' 1?i pe
eel ce mal patlrnlau de aceasta boala 11 vllldeca de
ea. Aseuhl pe ferieitul Pavel ce spune el de as-
250 O?>IILIA IX
tadata: "De ani vremi, fratilor, 'n'aveti
trebuinta sa va scrim voua". De ce n'asims,
ell nirneni. n.U i?tie de ' aceasta? Dece nu spune, au
nimic nu ni s'a descoperit, ci se marginef?te a. li zice
cJ. "u';:I,vep trebuihta sa sorim V0lla?!! Peni,ruca
atuD.0i 'i-at' fl int:dstat mult daca lispunea brA
01 11 "u'av'eti
nu'l lIla! ,li,tsa ua cerceLeze !:la intr'ebe de ce'va,
care este de prisos chiar fara vre-un folos. Caci In
adevar, care este folosul? Sa presupunem ca
lumei va fi dupa douazeci de ani, dupa treizeci,dupa
o suta; ei, ce ni folosef?te? 8iarl:?itul fieciiruia
din noi nu este oare sfarf?it? $i de cemaiispitesti.de
ce te mai in zadar, pentru ca sa I:?tii despre
sfar::;;itul ob::;;tesc'?
'Dara dupa cum noi patimim f?i in toate celelalte
actiuni alc vietei, I:?i in cazul 'de fava. Dupa cum
In" celelalte noi lasam .pe ale noastre proprij, si ne
hatcm capal ',ou celeobstestLeaeizicem: cutare: este
curvar, celalal t preacurva:r;' cutare a rapit, celalalt
a ned rep tatiti) , ian1 de ale noastre nu ne ingrijhn
$i nu facem niei 0 tot aE;>a I:?i aiei; 'In loe ca fie-
care vada de pacatele sale' t;ii sa se ingrijasca de
propriul san sfarE?it, noi voim sa E;>tim sfarf?itul obf?tesc.
Sice avea tu de comuncu' sfar1?itul Iumei? Daca
te ingrije1?ti bine pentru sfar:;;itul tau, nimic rau nu vei
p:ltimi cand va fi sHir1?itul ob:;;tesc. Fie departe, fie
aproape, aceasta nu ne atinge intru nimic. De aceia
n'a spus Christos ucenicilor sai, fiindcanu era in inte-
resul lor. Oara de ce nu era in interesul lor? zici tu;
el care a aseuns aceasta, i:?W1 bine, ,?i de ce nu putea
fi in interesul lor? Aseulta-I ehiar pe el respunzand
apostolilor:"Nu e8te al vostru a anii sau vre-
mile, pe care Tatal le-a pus intru a sa stapa,-
nire" (Fapt. 1, 7), Si eei ee erau pe lang-a Petru eo-
rifeul apostolilor, au' auzit aeestea, ea cei ee voiau
cautau sa cunoasca cat mai Illulte pentru danf?ii. Ce
uIIlbiati ostenindu-va in zadar Ii zice MantuitoruI, l;'i
t.ot zieere v'o adresez eu voua astazi. Oa,
zici tu, insa noi trebuie a astupa gurile Elinilor, caci
ji spun,ca lumea aceasta este Dumnezeu, I:?i daca noi
am i?t1 ei, am putea Inch ide gurile lor.
/?i aceasta va sa zica a astupa, gurile lor, ea. sa
,OMlLIA IX 251
.7=.
cand va :fi
va fi acest sfar1?lt? ' aeeasta: ea va fi sfarl:?ltuI,
f?i daca nu' vor 'crede aceasta, de sigur ell nn vor crede
nici ceealalta. Asculta cespune Pavel: "ea
adevarat ea, zjua. Domnului ea un fur
.lloaptca, ctf?ll, \/ a f)i Ti1;: 'llDC-"1ai f'ii3ea
pi eea. It fieCla1:uia 111 deu'sebi,oaoi ctC08,:';i.a. iwiteaza
peaceia, si este zicand in afinitate cu dansa. Dupa
cum aceia va veni fara de veste, tot f?i aceasta.
Timpul sffirf?itului are ineeputul dela Adam, ca
sfarl:?itul vietei fiecaruia dintre noi, este ca 0 a
sfar1?itului aceluia, si de aeeia nici ar grei?i cineva, daea
ar. numi sfari?it aceast.a. Car:d pe
ca,re zi se sfar:;;esc mll de mil de oamem, carl cu tOvll
a1?teaptti ziua aceia, $i mai 'nainte de acea zi nimeni
nu va invia, oare moartea de astazi on est.e Iucral
aceleia?
Dar daca voiti R cauza pentru care
este ascuns nOlla, $i de ee vine fi:1.ril de veste, ca
furul In timpnl noptei,en dupa cat ;?;asesc dupa mine
cil este bine, vkt voiu spune'. Nirneni nu s'ar rnai sirgui
in fapta buna. niciodata tn tot timpul sale, caci
ziua sau, ar face mii de re1e, li1i
tocmai in ace a zi s'arapropia de , botez, dupa care ar
pleea de aieL Daca astuzi, carrd dincauzi\. rief?tiinlei ne
frica de moarte" care zguduie suuetele
noastre; si noi eu totii ne cheltuim timpul in rele, si
multi se apropie de botez tocmai la cele mai de p'e
urrna. respiratiuni ale lor,:- def?l erau pre,a b!1l6
incredintati de aceasta, - dara, mea daea am ZlUa
cea de pe' urma ce ar fi? Cine s'ar mai sargui cu fapta
buna? Daca. astazi, cand nUi?tim, I:?i inca s'au dus dela
noi multi neluminati cu sf. botez, de oarece nici frica
n'a fost'in stare saii invete ,de a fi sirguitori in faptele
cele bune I:?i placute lui 'Dumnezeu, dara atunci cine
ar mai fi intelept? Cine ar mai fi ingadnitor i?i bland?
Nimeni. Dara apoi lllai este altceva. Astazi pe
stapaoef?te frica de moarte,f?i dragostea apoi
daea ar sti fiecare cll maine sau poimaine va mud,
nimeni nu s'ar da In laturi de a face orice mai 'nainte
de ace a zi, oj ar sfal:?ia pe cati ar VOl, ar. face mii
de ' rele sub cuvant ca, se apara de Un om
mil:?el, dezgustat I:?i deznadajduit de viata aceasta; nu
tine nici ehiar de eel ee este imbracat eu porfira
252 OMILIA IX
imparilteascil. Deci cel ce ca numai decat maine
va trebui Sii se duca, se va rezbuna penui?man, si
dnpa ce mai 'ntain va su!letul, v'a
pr
'm' .:IA. a "''' AUne Q,< V
X
mo' a' ..... g ....
..... .... ,), . u':':,) ".0 -v . ' '. i."t J. .c!.:l C , U')i.1 t L D,loa
. ment? Cel ce Illbesc vlata aceast.a. si sunt dedati eu
totul eelOf' deaici. s'ar to.pi de i.Usctjraifi,te
timpul in care vormn.rt flilcf., iir; tuna:: de
exemplli, nu 301' crede 'ca e1 are ' sa se sfart;leascA mai
'nainte de batranete, . adeca daefl ar f?ti c:':\. are sa moara
in floarea tineretei, apoi intocmai ea fearele cele mai
trandave ar ajun'ge, caei acelea onpa ce sunt prinse,
se tranda vese a:;;teapt:':\. sfarf?ituL .
Pe Hlnga toate acestea niei barbatii cei vrednici
n'ar a.vea resplata pentrn vrednieia lor. Pentrnca daca
ii :1;u Cd dupa trei ani VOl' muri, llieidecum
mal 'nall1te, apoi ce plata vor putea avea pentruca au
infruntat relele? Fiecare ar pntea sa Ii zica: fiindca
erav1 Cii. ve\i trar trei ani, de aceia v'ati pre-
dit prirnejdiilor, foarte bine cil nu sa trlU-
mai 'nainte dp. trei ani). Cel ce dupa fiecare pri-
mejdie If?i asteapta sfarsitul, ca va putea trai
numai ocolind primejdia; unul ca acela da dovada cea
mai mare de dispret catra viata de fata. Ceea-ce eu
graiesc acum, va voi.u invederao prin exemp]e.
Spune-mi te rog: Patriarchul Abraam, daea ar fi
mai dinainte ca ridicand pe aUarpe finl sau
Isaac nu'l va sacrifica, oare ar fi avut e1 plata? Daca
Pavel mai dinainte nesocotia primpjdiile, atunei
unde este minunea? Apoi atunci chiar :;;i eel mai tran-
dav'om ar putea sil se ridice sau sa Re arunce in foe,
dacit ar avea siguranta ca nn va patim'l. nimie, adeea
<,laca .ltr mai dinainte cum au sa se petreaca impre-
Juriiflle.
Dar nu sunt cei trei coconi, pe cari ni-i
pune inainte sf. scriptura, cilci aseulta. ce spun ii: "lm-
parate! Este Dumnezeu In ceruri, care ne va
mantul pe Doi din mfmile tale, din cnptorul
aeesta; iara de nu, cunoscut sa fie tie ca dum-
nezeilor tai nu slujim, chipului ce1ui de aUr
pe care l'ai ridieat, nu ne inchinam" (Daniil ,3,
17. 18). Ati vazut cate foloase sunt, !=?i chiar mai fiuIte,
prin faptul cit noi nu cunoa$tem sfarsitul ?
Bunt deajuns cele ce am vorbit acum, spre
OMILIA IX
253
a ne eonvinge de adevllr. De aceia., ded, ca un fur
noaptea, de aceia vine fara de veste, pentrucAa sa pu
ne infundam in re1e, pentru ca sa nu m. tran-
. davie, l?i pentru ca plata noastra sa n.n. fie l?tlrblUL
Oa losi-va, zice adevarat shil". De ceatunci
" "..J- - ' , - 't- A, , -' ' .... -t- r' - .-
vii ., osteniti til zauar,daca sunt-Ell rncreUlravl .. ca
viit6riuleste '. nesigllI', MI,1- di.n cele, ella spus Chl'lstos :
PrlveO'hiati zice ' eli nu stiti eeasulill care turul
" b, " , ' "', - ,_
vine" (Math. 24, 42). De aceia Pavel spune: "CaCl
eand VOl' ziee, pace $i linir;;te, atunei lara de
veste va venl peste dan!?ii peirea, ea durerea
celia ee are in pantece, nu vor scapa," (Vers.
3). Aici face aluziune la ceva., dupa l?i in A a
dOlla epistola catr:':\. II
stramtorari nerazuri, iara pngomtorll lor m llml?te f?l
in dezmerdclri de aeeia ii mangaie in nenorocirile pre-
zente en invierei Aceia Ii sU,I?arau
oTliindu.Jidin cele ce mO$temse dela lor,
li zieeau: <wand va fi ceea-ce' spunean
si Profetii: Vai eelor ce zie: degraba sa se apro-
pie ce1e va face, ca sa 1e vedem, sa vie
sfatu1 sfintutui lui. Israil, ca sa'l
(lsaia 5, 19), sau alt Proro? care zice: "Vai eelor
ce poftese ziua Domnu1m ': (Amos. 5, 18) adeca eei
ce necrezano. poftese. PrIvefilte .acuIIl: pe Pavel
cum ii mangaie, caf?i cum ca h-.a
r
ZlC!3: Sa nu
credeti ca daea ii sunt in fenClre, apm de alel se poate
lua dovada ca judecatA cea mai de pe urma nu ,:"a
veni,ci tocmai pentru aeeasta va ven]). vredm?
de observat aici urmlitorul lucru: daca atunCl va vem
si ' antiehrist daca va venl $i lIie, apoi cnm atunci de
spune, ca cand ii vor grai pace
va veni fanl de veste? pentru cll vemrea acelora este
dovada venirei luiChristos, prin urmare nn se
poate ca 1i sa nu f?tie. Da! nu vorbe:;;te.
de venirea lui Christos. t;ll mCl de tlmpu1 vemrm 1m
antrichrist ci de sfarsitul individual a1 fiecaruia. La
venirea lui Christos vor fi ace1e semne, iara aici nu
va fi nici un semn, ci vaveni fara de veste f?i nea-
t;lteptat. Dealtminterea nici in&,recata nu se afla
in nel?tiinta complMta, caCl ea ca dUPAa noua
luni va fi na;;terea, Insa despre zma !?l ceasul III care
254 OMILIA IX
va nu ' sigur, u?e1e .. nase dupa E;leapte
lum, alte1e dupa noua, asa eatlmpul anumir. nu-i este
'iitiut. Deei, Pavel aici asemlneaza fieearuia eu
fet;neei ingrecate, a'3emanarea este foarte
exacta, eaOl multe femei, far ,l ca sa aiba mai 'nainte
naS0 .p-e drnm;l1 ri, san af;)Jra .{Ie casa, din caUZa
ea n'au putut prevedea. Tot $i Pavel .'f1:t alnteleQ'e
.aici, . '
amaI'nldm'eriior. iJupit cum femeLi. ingrAcat,a esteapLt-
eata ' de durerile facerei in timp ce ea poate joaca saO.
fara ca sa prevana nimic, 9i deodata este cu-
prmsa de dureri nespuse, tot vor patim'i acele
suflete in minutnl ca,nd va veni moartea. "Si nu vor
...., ... " '
scapa , zice.
Iara voi, fratilor, nu sunteti intru intuneric,
sa va apuce ziua aceea ca un fur" (Vers. 4).
AlGi de viata cea intuneeata si necurata. Duria
cum oei 9i rai,' toate Ie fac noaptea,
de. -ceitalti afundandu-se In Int-uncrec, tot 'si _ Gll
Ga,ci oare'preacurv>lnil nn a:;;teapta
sa vle seara? Uare turnt nu sa soseasca noaptea.
mai cudnd? 'Oare oriminalistul nu'si face treaba lui in
timpul noptei? Dar tu zici par'ca: 'Si ee? Pe dan$ii
nu'i apnca caunfur? .Oare nu lor Ii este necunos-
cuta? sau ca poate 0 prevad? $i.atunci de ce spune
apostolu1: "Nu aveti trebuintasa scrim voua"?
Aici tnsa, apostolul nu despre nesig-uranta, oi
despee zii:. pentru este
nes!gura a,cea 21, lllOl 11 nu cand va vem, msa 9i
cand va venl nu-i va enprinde nimie suparacios. "
"Ca Sa nu va apuee ziua aceea, zice, ca un
fur". Cu alte cuvinte e1 voie9te a'i apara de acel rau;
caci dnpa cum se intampla clicei ' ee privigheazl:\. sise
afia in lumina, cli chiar de ar ceroafurii, n'ar
putea fura nimie, tot f?l cu eei ce ti'aesc dupa
runeile lui Dumnezeu. Dupa cum furii deZ'-
braca pe 'cei ee dorm, tot face moartea eu cei ce
traesc in intuneree, 'adec3J se incred in .cele prezente.
J) Ca voi totifii ai luminei sunteti, si fii ai
zileg' (Vers- 5), de fiii f?i fiJi
g4eenei. :DI?; zieea Christos': "Vai voua, ca in-
cunjurati,;, marea.:siuscatul ea sa faceti nn nr'o-
O\IlLIA XI
255
zelit, !?l daca se face, il ' faceti pe ; e1 fiu al
gheenei" (Math. 23, 15), de aceea zieea
tru aeeea vine mania lui Dumnezeu peste fin
neascultarei" (Colos. 3,6), adeca acei .ce fae c,e1e.
gheenii, cei oe rae cdc a,le n8.afj0ultate.1. Tot fin
lui Dumnezeu, f'.ari f,w cele pHi,P.lJ.t.,: lm
.asiltl .. f!i fiii ., z,ilei . . al aiB
, .' ""'1' co, ." n{\Ut.Al
nu SUt}:.. i..:.r __ ',' .... .... '"; ....
Drept aeeea Sa nu ca Cellaltl,
ci se"priveghern, fi3i sa fim treJl. \Ca Cel ce dorm,
noaptea dorm;. ceo se se
irnbata, iar nOI al zllel fimd, sa hm .
6-8). Aici arata ca al nostru est e de a ,p. al zllm m
eeea' ce noastra moraliL Capd. e
insa oe ziua cea de pe urrna, adeca. de sfan;>ltul vlet
e
:
noastre, aceasta nu este a1 nostru, pentrnca
vine noaptea fara vointa Iloastra, tot
noastra 'Vine Bamnui, care auoarme trupu:, msa
sisufietuL Decinu vorbe1?Le a.ici deoa,t
noaptea de somnul
de voint
a
noastra. De nOl aepmde ?-e a
una in lumina, preeum f?i prl.veghm
A se inehide ochii sufletulUl, apo: a 10
reutatei, nuvine dela natura, Cl dela
;,Drept aceea. sa nu dormim, zice, el sa Prl-
veghem, f?i sa fim treji". Este posibil ?a ciD;eva
priveghind sa adoarma, nu faca
aceea a .12sa .. .
daca ar priveghla ca sa ne III
f?i treaz, va cadea de slgur:Il multe .nenoromn. Af;la
trezirea este intensitatea pnvegher01. . .
Cei ce dorm noaptea dorm, fi31 cel ce se
imb;ta, noaptease iI!lbata": numet;;te apos:
tolul aiei, nu numai de ;rm, Cl 3:
cea
rezulvta:
ta
din toate re1e1e Betla sufletulUl
f?i pofta de bani, amorul nebun dupa femel, In
oriee ai spune din aeestea, toate la un l?c sunt bet}a
sufletului. Si de ce oare apostolul a numlt In
genere BOmn? Mai intaiu, unui ca acesm este
neaetiv spre fapta buna, apOl se, C:
U
fantazii, nu vede nimie adevarat, E?l capul 1m e pIm
256
OMILIA IX
de visud, ba de muIte ori este iocllrcat Cll lucruri ab.
surde, I?i chiar de ar vedea ceva bun totusi la dansul
n!mic nu e sigur, nu e solid. al?8. este
prezenta, car.e e lncllrcata de Vlsurl de fan.tazii.
este slava, eli toateceleialte, . de ase-
menea este un VIS. Cel ee doarmB; nuvede cel'6 oe in
I? Ifusuu1:?} .
Imag!ne.aza ,c.a eXIstand . . P ...:st-fel .. estc Ai viata
petreeuta in re1e;nu vede ceJece sunt in adevar adeca
eeresti, cele ce sunt in
Cl pe. eele ce se scurg, cele ce sboara fug iute de
n,?l. De .nu ca numai sa priveghem
:;>1 sa fim lre)l, Cl mal IOCa de a ne inarma
peste tot, pentruca chlar eel ee priveO'hiaza sieste
daca nu are arme, iute cade prada'" furilor Deci.
daca trehue I?i a priveghia, i?i a fi tl'>ji, i?i a ne inarmlt
peste tot, sau dupa cum zice apostolul: "Irnbrac.ndu-
, :;;i a dragostei, ?i in coiful
. de. mantl;nr.e" , iar noi .dor:m.im ,1?i suntem
nearmatl, apOl atunCl CIne ar putea Impledeca p e diavol
ca sa nu implanteze in noi sabia raului? .
"Imbracandu-ne in zaua credintei si a dra-
gostei, :;;iill coiful nadejdei de Aici
face viata aceasta l?i la credinta religioasa.
apOl !nseamna a rtiv.t'g?-ia I?i a fi treji, a.deca
a fl.lmbracatl 10 zaua credmtel a draO'ostei. Si el nu
de credinta cum s'ar ci dupa cum
millIC n a:
r
putea uJi>or sfai\'ia Zaua de . pe corp, care Bste
ca u,?- de a peptului I?i a trupultii, tot
a1?a sufletul cu credintll i?i dragoste, i?i
atunm nICl una dm sagetele cele aprinse ale diavolului
nu se va putea infige in el. Acolo unde 8ufletul este
mai dinainte cu arma dragostei, toate asaltu-
fIle dUl?illanilor raman zadarnice. Nici viclenia nici dus-
mania,. nici Iingu9irea,nici ipoc;izia t;li in
fine millIC dill acestea nu se VOl' putea atinge de un
asemenea suflet. $i vedeti cil. el nu . spune de 0 dra-
goste intamplatoare, ci de dragostea aceea care este
puternica Ca si zaua. '
,,$i coiful nadejdei mantuirei". Precum coiful
apara. ceea-ce. e mai principalla noi, acoporind capul
dm toate tot al?a I?i nadejdea nu lasa
dreapta )udecata ca sa cada, ci 0 pune sa stea drept,
OMiLIA IX' 257:
nelasand a se introduce in ea nimic de dinafara. Intru
cat ell uu se abate eu nimic, nu este cu putinta de a
aluneca, caci fiind ingradita (m ni9te astfel de arme,
nu e posibiL sa cada vre 0 data, oi dup!!' cum zice. :;;1
aiurea: "Ra.mfi.J)e eredinta, naclejeleafili dragostea"
.{I,:qorl.nth, .. 13,.J?.).Zica.nd Itl0onju-
e1 smgur prcgateste armele 0(3 . tl1 tr9bueso,
arata de unde s'ar puteana1?te credinta, nadejdea si
dragostea, cat de puternice ar fi.' ,
"Ca uu ne-a pus pre noi Dumnezeu spre
manie, ei spre dobandirea mfmtuirei, prin Dorn-
nul nostru Iisus Christos, care a murit pentru
noi (Vers. 9. 10), asa cil nu am fost chiemati spre a
fi ci mantuiti. $i de un de se poate 'eunoal?te
cil aceasta 0 voei?te e1? De ac010 ca a dat pre fiuI Sall
pentru noi, ca atat de mult dorefiite de a ne mantul, in
cat a dat chiar pe fiul sau, 1?i inca 1'a dat spre
moart e. Din aceste rationamente se nai?te nadejdea. Nu
te desnildajdu'i, omul e: in sine-ti, ducandu-te la Dum-
nezeu, care n'a crutat pentru tine nici chiar pe fiul
sau; nu te 'imputina din cauza relelor prezente. Cel ce
a dat pe fiul sau cel unul nMcut, ca sa te mantuiasca
si sa te scape de gheena, ce ar mai putea cruta pentru
mantuirea ta? Af?a ca trebue a nadajdu'i toate cele bune.
Nici de judecatorul catra care ne ducem sa ne judece, .
nu ne temem, caci 1?ti m ca ni-a aratat atata dragoste,
in cat a dat pentru noi chiar p e fiul sau. Deci, noi nl,-
dajduim lucrari bune 9i mari, caci ceea-ce e principal
am luat, voi sa zic, credem. Am vazut exeruplul ceo ni
s'a dat, prin urmare sa iubim, caci ur fi cea mai de
pe urma tampire a mintei, ca sa nu iubim pe cel ce se
astfel fata de noL .
"Ca astfel ori de vorn priveghia, ori de
vom dorm'L, impreuna eu el sa vietuim. Pentru
aceea mangaiati-va unul pre altul, :;;i ziditi-va
unul pre altul, preeum :;;i faeeti" (Vers. 11).
sus zice: "sanu dormim, ci sa pdveghem :;;i sa
fim treji", insa altceva este somnul acela si aItceva
acesta. Aici prin expresiunea "ori de vom' dorml"
zicede moartea cea trupeas-ca, eli alte cuvinte pare
ar zice: Sa nu va de pri:(nejdii,cllci chiar de
murim, yom fi vii. Deci nu te desnadajduI, iubitule,
7.H3l 17
258 OMILIA IX
daca te primejdue.;;ti, cilci ai Un garatitsigur. Daca ei nu ar
fi fostaprins de dragostea IIOrlstr,'l, nu ar fi rlat pentru
noi chiar pe fiul sC\i.l. Ineat, ehiar de vei murl, vei ii
viu, eaci I?i el a murit. Chiar de am mUrl, sall chiar
.d e am 0ll da,nsuJ vom vietnL 'indi
fert;nt"nirpic nu'mi pasa dao;>., san 'mor, -
cAe! ell _ da:rrsul imprt;.,l1na YOIrl . -. _ ,., -
i) Deei. iubiWor: taB-te 8i,1, ' Ie hicemoentru acea
'toate R:1 lucram avand privirea indreptata In spre
aeeaparte. Ir1tuneric este rilutatea, iubitule, mbarte S1
iloapte adanca, in care nu vedem nimie din cele e'ci
trebue a vedea, si nu facem nimie din cele ce trebue a
Dup1i cum 'tr:upurile .celor sunt desfigurate
';;1 tot sunt sufletele celor ce traiesc itL
r ilutate, f?i sunt pJine de murdarii. Ochii lor sunt in-
gura stransa si stau vef?nic pe patul rilutatei ba
h
t 1 t' . " . 1 d A "
C 12.r sun" cu mal ue 18 It eeat eel morti, caei
eel putin acel?tia sunt morti I?i clHra fapta buna', ea si
catnl fapta rea, pe cand aceia tril.ind pentru rautate,
sunt spre fapta DunfLPe un mort chiar de
l'ar eineva, nu: n.imie nu se
apara, Cl sta ca un uscat. Tot al?a sufletul eSLe
Cll adevara:t a el. primel?te
pe fie-ce z) mn de rane, 1?1 totUSl mmlC nu simte. c-i
fHVt dfl oriee e1 sta. intr'ooomplectanesimtire. Nu' ar
gref?l cineva duett l'ar compara eu oei nebuni, cli cei
sau cu oei zapaciti, eari se -clatinil io toate partile
cand pe drum. ,!,oate. acestea Ie are rclutatea, I?i
este mm grozava decat once. Cel nebun este scuzat
decatra cei ee'l privesc, pentru cit boala lui nu este
din sa, ci dela natura; dar celee
petrece in rilutate ce scuza ar puteaavea? De unde vine
deci rautatea? De un de vine apoi oil cei mai multi sunt rtti ?
Spune-mi, de unde vine rilul boalelor? - De unde vine
2mintirea? De unde Bomnul cel greu ? Oare nu din nebilga-
,!,ea sarna? boalele fiziee i:;;i a:u ineeputul in
mte.ntlUnea sau m vomta noastra, apOl cu atat mai
muIt cele sufletel?ti. De unde vine bevia? Nu oare din
ne'nfranarea poftei de a bea? De unde vine aiurarea
sau zmintirea? Oare nu din nif?te friguri exagerate?
,) Partea moral!'!. Indemnare cMra viet,ute; eli. este en nepa
, ca cei ce petree viata aici in placed sa se
'bucure ?-e bunatatile ce.le viitoare. ' Despee invierea ce'1 iii
des pre Judecata cea mat de pe urma. (Veron.).
OMILIA IX 259
Dar frigurile nu yin din eauza materiilor f?i a elemen-
'telor ingramttdite in noi mai mult decat trebuie? Dar
prisosinta acelor elemente din noi, nu vine oare din
nebagarea de sama? Gand noi, fie in siinleie, fie in bo-
gatie, introc1ucem in noi eevafJril masuri'i, singuri aprin- .'
-dem focul. Apoi cand lladiraes Lfl aprmsa, !?Cnoiin loc

laea, ace a grozava, pe care n'o mai putem stirige. Tut
asa se petrece $i eli rantatea" ca(li daea , nu 0 lmpiede-
.cim deht inceput niei nu 0 tiliem,apoi niei nn mai
.putem Sa unde va ajunge la urma, 1?i se va marl
mai mult chiar deca,t puterile noastre.
De aeeea va rog ca totu] sa facem, ea sa nu dor-
, mitam. Nu vedeti pe strlljerii de noapte, cum de muIte
ori adormind TIli au folosit eUI;limie din strejuirea lor?
Toemai din prieina aeelui mic somn totul a vatamat,
cael a li'lsat in linif?te pe eel ee voia a fura. Doei dupa
-cum noi flU vedem furi, iar!.), ji ne vad, tot
,usa si eu diavolul mai ales, care toate Ie
to ate' le ' mrejel?te; pe incurca in mrejele i?i
scra)lneste din dinti. Sa nu do.rmitam deci sa nu
,zicem: langa a'ceasta nimie mai mult, caei eand nici
nu ne a)lteptam, el ne ataea f?i ne prada. Tot a)l3. zic,
este f?i eu r<1utatea, eaci pe eand nici nu ne af?teptam,
ne pierdem. Toate sa Ie observam bine 1?i eu exaetitate,
'sil nu ne imbatilm, ea sanu adormim, sa' nu ne im-
buibam ea sa nu eildem in somnolenta, 1m ne entu-
,siazmam peutru cele ale lumei acef?tia, ci sa petrecem
tot timpul In trezvie. Sa ne punem in randuiala
din toate partile. Dupa cnm cei dela eire, cari merg
';pe funii intinse, im trebue a se lenevl cat de putin,
caei chiar a0e1 putin poate sa Ji adnea un mare di.U,
de oarece caleand gre)lit imediat cad jos 9i se prapa-
dese, t<?t af?3. 1?i noi cu putinta de a ne }enev!.
-CAlatomn pe 0 carare strlmta care are pe deamandoua
parWe prilpilstii infrico1?ate, 1?i pe care nu ineap de-odata
amandouJ pieioarele. Si acum vezi tu, cata exactitate
trebue in milsurarea' pa1?ilor ce faei Nu vezi
ce ca1atorese pe astfel de carari, cum trebue sa'f?l aS1-
gure nu numai picioarele, ci 91 ocbii? De i s'ar pa,rea
ea e bine ca Ba fie cu privirea deodata in amandoua
chiar daeit picioru1 sta bine, e1 totul?i va ameli
..uitandu-se 1a adaneime:l prapastiilor 1?i se va
260
IX
Lui ii trebue sa fie eu bi1gare de seama numai la pasui
adeeit PAreeum E?i "Nicila dreapta,
pIC! laj- stanga sa nu se mte" (Prov. 4, 27).
Surlmta eararea po -- care Tergt-n:. ".;
. A , . . ..... .... ,.I, Lt." ,::to i'-NV .....0110 9..!."
adanci sunt prapastiile,
est,(lntunerlCui eel dm funettll lor, - lllSf!. noi eg. Urn
eu oagare. stt!:mta, si;!.pa$lln-
pe cu Nimeni care - pe
.? astfe.l de cara:r;e merge a lene, nu rade, nu este
de Cl este treaz i?i uf?urat cu postuL
Nlmem pe 0 de carare nu poarta Cll
el cacI_ un. sold.at va putea
sa pai?asca. Nlmern nU'Sl leaga picioarele
1Ul, Cl Ie lasa ca sa se poata misca in liniste.
. Da.:
rit
?oi cari snntem.legati' cu 0 multime de griji,
J?urta!ll III spete ? de 1umei?ti, noi
carl alene, i?l suntem cum vom putea
sare sa. caJatorim pe acea carare strIrrita? . Strimta
calea" zice Mantuitornl. Aceasta 0 si noi
cand ne lipim de cele placuteale lumei ... Oi stri:mta
este ufila fili i:ugusta calea care duce" la viata"
(Math. 7, 14). i?i bine zice, caci cand noi avem a'da
seaJ?a de vorbe, de fapte, de ganduri chiar,
apol stnmta este calea. 81 mai strlmtl1 0 facem noi
cand ingraf?am,' f?i ne umfiam, i?i cand ni se
este foarte
aneVOlOasa cl! seama celm eorpolent, apoi celui
de sprmten este foarte lesnicioasa, nu
mel .0 greutate, ac::a ea cel ce lsi infraneaza
t
' .,.
TUPUI, n:u va. teme a paf?l pe ea. '
. . Dem nu se af?tepte a videa cern], traind
alCl III plaeen, caCl nu e cu Nimeni sa nu
ea va putea pe acea eale logusta, fiind
de vieti; pentr"uea nu e
eu Nimem sa nunadaJdmasca ea va puteaajunge
la daca pecaiea cea larga. Cand tu vezi
pe X m ospete luxoase, in bai luxoasB,
sau prmtre femm perdute, sa nu te eainezi pe sine-ti
Cit ilu te bucura l?i tu de astfel 'de placed oi
ne.aza-l pe acela, pentruca. pe
reI. Care - este folosul 1m dm aceasta ciHatorie daca
in scarba i?i de paguba poti avea
tu de la aeea trecatoare, cand aju'ngi 13.
OMILlA IX 261.
l'?i fericirea -vef?niea? Spune-mi te rog: daca !
cineva ar fi chemat de lmparatul ca sa se duM la pa-
lat prin niste drumuri prapastioase, in timp
a,r . trece prin wijlpcul pe drumuri bLtne si fru-
rrWase eimdamna,t hi, moarte, pecare din lwei?ti
dOl ai .fetid tu.? pe care 'j-aijeli? Oarenu pe oei ce
frumos?_
f Totasa si in cazulde - sanu fericim-pe cei
ce se dczmiarda in plaeDri, oi pre eei ce se iofraneaza,
Diiei acei?tia ealatoresc spre cer, iara aceia spregheena.
Poate ca mnl\i dintre voi vor ride de cele ce en spun;
eu, insii, mai mult ii jelesc pe pentruca nU
stiu de co anume rid, l?i pentru care mai ales ar trebul
Ra planga, ci toate Ie confimda}a un loco De aceea Ii
jelesc. Ce spni, omule? Urmand a lnvia din a
da, sarna de celece ai facut, i?i a priml pedeapsa cea
mai grea, de acestea un faei nici 0 yorba, ei te gan-
deE?ti cum sa mananci mai bine, cum sa te Imbeti si
Dum Sa rizi? Dar en te plang, cilei avand a priml' pe-
deapsa meritatit pentru faptele ee ai savar1?it, tn rizi.
Plangi tu impreuna eu mine, jeleste-tEl imprellna cu
mine, de relele ce ai facut. Daoil unn} dintre casnicii
Uti moare, oare _ nu tu pe cei ce rid f?i.Ii
pare biue de moartea aceluia? Oare nu-i cousideri pe
de du:;;mani, pe cand pe cei ce plang i?i jelesc
'i iubei?ti'? Cand vezi pe 0 femee intinsa pe patul mor-
tii, tn alnngi dela tine risuI, iara cand vezi un suflet
mort tu rizi i?i pe cel cepJange? Vezi
cam bate joc diavolul de noi, cane face dw;;mani unii
altora? '
Deci, sit 11e odata, sa Iuam
sarna bine, sit priveghem, sil alungam dela noi somnul
eel adanc, . si sa ne illdeletnicim a cF"i?tiga viata eea
vesniea. Este iudecatl1, estepedeapsit, este in'viere.
est'e oercetarea fapteior. Domnul vine pe norii slavei,
"Foe inaintea lui va arde, i:ffiprejurul lui vi-
for foarte" (Psalm. 49, 3), riu de foe va curge inain-
tea lui, vermele cel neadormit va fi aeolo, foc ne-
:stins, intunericul eel mai 'dinafara, plangere i?i scra!';l-
nirea dintilor. Chiar de ati fi de 0 mie de ori nelini:;;-
titi de vo'rbele mele, eu totu1?i un voiu ineeta a vorbl
Dacit profetii fiind lmpro:;;ca\i cu pietre nu Mcean
Dn atat mai'mult trebue noi a sufed dezguztui vostru
fili a nuvorbl numai ea sa va ca nu cumv::
262 OMILlA X
cu vorbele cele frumoase, noi insi-ne 8a,.
fim taiatiin doua. Acolo este osanda vesnica 'si fara
vre-o n:ldejde de indreptare, nimenicare sa nl ajute.
ii va fi mila, zice, de descantator muscat de-
. {Sirrtcll .. 12,. 13 (.?) ?Qand no'uft TIll ni 111ila.
de noi apoi cui Sa'1 fie
d
ne indeamna de a progresa in fapte bune, iara
noi nu apoi cum ne va CI'uta?
De aceea sit ne fie mila de noi "Insi-ne. Cand ne
rugam lui Dumnezeu zicem: ]Joamne !)-
sa zicem catra noi ({Cael - pre noi ne
yom milul. Noi suntem stapani, pentru ca Dum-
nezeu sa ne mi!uiasca, aeest bun e1 ni I-a dat 8i este
111 st:ipanirea noastra. Daca noi facern fapte vrednice de
n:i1a, daca fapte .. de filaIltropia lui,
e1 ne va muUl pre nOl; dar caDd nu ne yom milui,
apoi cine 11e va Miluel;1te pre aproapele ca
sa te miluiasca pre tine DUillneZf';U. Cati oare tree
pe langa tine pe fiecare zi zicandu-ti ({Il1.ilueste,ma si
tu 11iei macar nu intorei privirea f'pre C:1ii
ciungi, goli, noi nu ne induplecam
1a rugammtele lor? Dem, cum ne yom face vrednici
de a. fi milniti, ea,ud niei uoi un facem ceva vrednic de
mila? A!?a dar 8a tim milostivi, - sit tim induratori ca
astfel sa' multamim pe Dumnezeu, si sa ne invredni-
ei;n de cele fdgaduite celor ee'1 iubese pre
dansul, prIll clmrul filantropia Domnului nostra
Usus Christ.o.s, caruia, impreuna en Tata1 :;;i eu Duchul
. sflnt, se _stapanirea E?i cinstea, acum F}i
pururea f;1i in vecii veeilor. Amin.
OMILIA X
"f;)i va rug-am pre voi, fratilor, sa
teti pre cei ce se osten esc ill tre voi, si pTe mai
marii intru Domnul, 1?i pre cei ce va in-
vata pre voi, J;li sa'i aveti pre dansii deprisosit
intru dragostc pentru lor pace sa avet.i
intre voi" (Cap. 5, 12. 13).' ,
263
___________ __________ _
Multe prImm de nemultamire se prezinta
mare in indeplinirea datoriilor sale. Dupa cum doctorll
sunt sUiti de multe ori de a supara pe cei bolnavi, or-
donandu:n mancarile 8i doctoriiie ce trebue a Iua,
care de siO'ur ca nil au nicio placere in ele, insa aduc:
-un mare folos' - l?i .Japa sunt .rie ITlttlto orl
O'reoi faW. (h/ fiii lor. tot asa 8i dasd3.liL Doctorul insa,
de ar cadea nritboiril:tv'ulul prin af';pl'imea. sf!;, !O-
.eei de pe ianga darlstll-11 0,U ptac8re
credere ba de multe orichiar bolnav. Inca fill
parintele trupesc, fie ca dela naturs., tIe ell, io puter-ea
legilor omenefilti, el. ifili exercita Cll au-
toritatea sa de par-mte asupra. fiulm, 91 acesta nu
putea sa se uite rau la el, sau sa nesocote:'Lsca autorl-
tatea lui. Nu tot ins a se petree lu.erurlle ?U preo-
tul caei el cu multa greutate isi exerclLa autontatea sa_
Ma\ intiUu, ca el a-fili man tine a Aautorita!ea .8:J:
asupra unor oa::netn carl de 11
dau increderea in el, ceea-ce nu este Ufilor lUcru, lllCl_
nu se eapata cn usurinta, sau intr'un timp Cel
ce esteeertat 8i dOJenit,' oricine ar fi e1, dela un timp
se va ingreuia' de atatea dojane, atunci pre?tul >:a fi
fata de el ca un element suparacios. Tot va lace
si' cel ce a fost. sfatuit, indemnat povatuit in i?-eplini-
rea datoriilor Daca eu. spun punga
si vina in a.Jutorul celor nevoeSl), ai11Dcl aID spns Cleva
... 'f x t'
groiu ,;,i suparator; daca zie in mama, svlDge
iutala, conteneste cu pofta cea absnrda, tae maear 0
miea parte din' dezmerdarb), toate acestea sunt greoae
suparacio:::se. De .p'edepsl po cfI!e este
nes san l'a81 seoate dm bISerlCa, sau 1 opn dela ruga.-
" .'. b t, '"
ciunile comune, e1 se scar nn aLa a a
fos indepartat dela acestea, pe cat pentru ru,;,mea ce 0
simte. Dar ,;,i ap-easta este 0 dovada de boa:
lei, ead fiind dela cele. nOl
nu ne scarhim pentru ea suntem .de
bunuri ci pentru rusine ca suntem vazutl de altn.
nu ne 'tnfrico;;am, $1 'niei nu ne sfiim de lucrul in SlDe,
ci pentru altceva. .
De nC(,Aa si Pavel discuta nmIt asupra acestm ches-
tinni. si Christos a f.ubordonat pe ce-
lor mai caei asculta ce spune II: "Pe scaunul
lui Moisi sezut carturarii fariseii. Decii
toate cate vor' zice voua sa paziti, paziti fa-
264 O:'IlLIA x
ceti, iar.a l,?crurile. lor nu faceti" (Math. 23,
2. 3). lara:;;l cand a vmdeeat pe lepros, 'i ziee:
"Mergl de te arata preotului, si du darul care
aporoncit Moisi lor" (Ibid. 8, 4).
/?i cu. toate aces tea tu singur spui in alta part.e ; Jl
fac
e
t
1
e1 (Ib,cr, 2.3;
(111,01 - de asta-d,ata. 11' la "oauSii ?."{{D.eftceJa,
ziee, am spus "toate cate vor zice voua sa, faceti
laceti, ia.ra dupa .lucrurile lor sa ilU faceti 1/
astfel sa hpsasea orlCe pretext din partea lor. Tot a:;;a
Pa.vel seriind lui Timotheiu ii zieea: Preotii cei
ce tin bine dregatoria, de cin'ste sa
se invredniceasca" (1. Timoth. 5, 17), iaraEbreilor
zicea. : "Ascultati pre invatatorii
f,31 .va lor" . 13, 17). Aici
,,;t?? va, rug[!,m pre VOl, fratilor, sa pre
em ostenesc intre voi, pre mai marii
mtru Domnul".
Fiindca mai sus a fost zis: "Ziditi-va unul pre
apoi ca s1 !lu':;;i inchipue <:an:;;ii ca apostolu1
l-a Hlaltat Ja demmtatea de daseah a adaos cuvinte1e
de sus, ca t;li cum pare ca fi zis: bagati
sarna lnsa, ea daca v'am dat voe a va invata si edifica
unul pe altu1, aceasta am facut' o in vedere numai . ca
poate dascalul ca sa spuna ?i sainvete totui pe
fiecare.
"Sa cunoaf;'teti pre cei ce se ostenesc intre .
voi, f,3ipre mai marii intru Domnul, si
cei ce vainvata pre voi". Caci cum sa nu fie
a.bsurd, cand tu euno?ti pre eel ce mijloce$te pentru
tlne oarecare, faci totul pentrtidansul, ?i
martunSe?tl 10 gura. 'mare reeun<?t;ltinta catra el; -
acesta eare este mal marele tau lOtru Domnu1 sicare
mijlocdt;lte pentru tine, sa nu'i marturise:;;ti nicl <;) reeu-
Si cum este mai mare el? P entru aceea ea
se roaga. pentru tine, te serve?te eu darul
duehovmcese eel luat prm botez, eil te eereeteaza. te
t;li t.e chiar 1a miezu1 noptei
chlema;, e1 VIne, f?1 eu toate aeestea e1 eu nimic nu. se
va alege, decateu vorbe1e ee1eproaste ie!)itedin g-ura
OMILlA X
265
tao Ce nevoe avea el de tine? e1 s.au rau ?
Aceasta ramane sa 0 judeei t?- !lmgur. T?- al. fe;.nee,
te si dezmerzi te desfl1tezl III placer], !)l pe 1anga
. acestea duci 0 viata riegutitoreasca, pe cand preotul
d epar.t,fj de e1 se ocuya
" . eli mmle alta, el nu.are III
. .. . ... . . . . . 1. A J.
. , Si sa.? i aveti ' pre de prlsOSlu muX'u
" , . . . tIl 1 anA
dragostea voastra, . zice;pen TU ucru .or, P vV
sa aveti intre voi". Ai vazut, cum ?tie el a prein-
tampina: micimea de suflet? ccNu cum s'ar
zice, sa'i iubiti, ei din prisosiptl .. chia.r, cum mbesc
fiii pe taUi, fiindca printr'au:=;m VOL vatl !1ascut
viat
a
ve!)nica,
prin maoUe 10rs'a. f<1cut an:;;n Vl se
chid cerulUl. DeCl, mmem s3:. uu se
asupra lor, nimeni sa nu se certe cu .Celee
pre Christos, iube:;;te .:;;i peA preot -: el;, :-
pentruca printr'ansul S'<1 mvredmclt .de
taine, 8pune-mi te rog; daca tuai VOl
imparatesc straluciod de aurul cel mult,
raze straiucitoare prin pietrele cele nepret
Ulte
ce Ie
are in el, :;;i pentru ai g.asi pe cel ce P?aEta
cheile t;l i l-ai ruga ca lar
du-ti cu multamire te ar introduoe III palat lmed.lao, oare
im'I-at cinstl pe jl.cesta, f?i nu
turor? Nu 1-ai. iubi ca pe oenn tal? .Nu l-al sarmar
Ei bine, preotu1 ti-a Fe f?l :rentru
nu.1 nu-l cinste:;;tt? Def;ll poate
nu oare mai mult pe cel .ce tIe
atatea bunuri Astfel dar, daca tu mbef?tl pe ChrIstos,
si daea imparatia cerurilor, apoi
prin cine ai acest bun. De ii'l. z!ce
apostolul: ;;Pentru lucrul lnr, pace sa avetl In-
tre voi " .
va rugam pre sfat?-iti
cei fara de randueala, mangamt
l
pre eel pUtInl
la suflet, sprijiniti pre eei neputincio!;1i, fiti in-
delung rabdatori spre toW' f4) .. Aici e1
adreseaza catra cei mai mario "Sfatmt
1
, Z1Oe, pre eel
lara de randueala", adeca sa nu'i mustraF cu inso--
.lAYlt.<I. lYl nlltp.rAll. orfloT,1l1ni de autoritate. ci cubHin-
2GG mIlLlA x
Cel ee mustra en asprime, nn'f;li dli sama de dan-
suI, si in toiut mustrarilor deseori i:;;i ies1 din dreapta
judecata .. De aeeea impreuna cusfatllirea trebue a pre-
gat.l si medjcamentul, care e de dorit sa fie pla.cut, ca
a;:;tfel' bolnavul sa'l primeasea eu mnW1mire. $ieine
oare Bunt. acei fara d.B randuea.1a;? TotiaGei 0:1ri' sit-v-at
sese fapte contrare voei lui Dnmnezeu. Riindueala si
l-n" , bi:}8ric2
j
ba Dlliar
mai 8lJ,perio;);rD_. deeB-,t or-dinea [:eei f)arri-
torul este far[l randueala, si betivul, si laeomul, t;;i eu
un cuvant toti oei ee paciltuesc,' caci nu
regulat, oi se irnpletieesc in toate iocurea
pe cei ce regulat. Dar mai .este un aU fel de
rau printre eplelaIte rele, poate ou deopotriva eu aee-
lea, dar este uo ran, voiese sa spuo despre mi-
cimca de sufle-t') de care spune apostolul aici, - acest
rau este impntinarea san micimea de suflet, care pierde
.. '-'1" AI'd 'tAd'
pe Clueva lli"oCmal uupa cum 1 pler.e <;li ran aVHl.
In adevar, eil eel ce nu sufere batjoeura, este mic
de suflet, eel ee nu poate suporta ispitele, este mic
de snfiet, cuun cuvantunul ca aeestfL esle
aeeea, eare dupa zieerea lui Christos, a eazut pe
peatra. Mai este inca si nn alt ran, rezultat din sHei-
bacinne san nepntil1ta. ;,8prijiniti, ziee, pre eei ne-
Ci, iara nepntinta sau sHtbaeiune, el
aici aeea eu privire 1a eredinta. Tu priveste acum, cum
apostolul nu- ingadne ea fie 'dispretuiti. $i
In aU loc scriind, e1 zicea: "Pre eel slab IDtru cre-
dinta .. primiti-l, IlU lIltI'u lndoirea g3"ndurilor'"
(Rom, 14, 1). Aeeasta este fi rese, eiiei !?i partea eea
bolnava neputincioasa a trupului nostru, nu 0 lasam
ea sa se piarda, ei 0 Ingrijim eu multa bagare de sarna.
"Fiti Yodelung rabdlHori, zice, catra toti".
Chiar catra eei fa.ra randueala? inca foarte
multo Niei un aU rpedicament nu poate folosi dascalu-
lui ca aeesta, nirnic nu poate fi rnaibnn pentru eei
mici, ca indelunga rabdare a eelor mad; aceasta poate
a rn::;;ina pe eineva, poate a'l nmin eu tutul, aceasta
poate a cuminti ehiar pe eel mai salbatee mai neru-
sinat diotre oamenL
, "Soeotiti, sa nu rasplateasca eineva cuiva
rau pentru rau" (Vers. 15). Deci, daea. nu trebue a
rasplati raul eu rau, apoi eu atat mai mult nu trebue
O?>IILlA X
267
a rasplati eu rau. C?tare, zici. este
m'a suparat $1 en muIte A m a V
adevar' a'ti razbnna pe dansul? NUl rasplatl nedrBpta-
tea, 1a8a-1' nepedepsit. 91 poate crezi eil . a stat
aici? Nicideeum. "ei pur urea, sayrmat1. e,eie
bune si sore voi unul catra altui, sp:re .toW'.
Aceas'ta' fi-iosofia cea rl1ai !u . .:r:,:al s
l1u'ti razbu[Ja raul ell rau, d de a .0n ";,ne
la raul ee l'ai primit. Aceasta este eU adeyarat. razDU-
nare demmi, care ac'elnia aduce v&tamare, lara fo.1os,
f?i chiar aceluja 'i poate adnce folos, daCi:i; va. .. f?l ca
sa nu crezi ea el spune a?estea eu pr:1vlre la
eei credinciosi, de aeeea Zlce: "t;:ll spre VOl unul
eatra altut 'si spre toW'
. bucurativa" (Vel's. 16). Aceasta () zice
" '.. 'j. 1
despre aeei eari. ead. ir: .. L
aeeasta v V.Ol cali! 10 . tlal avle, baH
alta imnreiuran nenoromte, fhndca dID mal
ales bueuria. Caud noi aveJ?1- ?o d,e
let, eii nu ne razbunam contra n.lmanm, C1 1u,:urv t-
faeem bine cum va putea, spune-ml, ca sa se
in e1 eel a$cntit a1 tristetevi? f?i eym este oal e
eu putinta aceasta? zici tu. Daca am este cu pu-
tintl1. Bagati sama, ca apostolul arata calea pe care
trebuie a spre a ajunge 1a aeest ".::
incetat va rugati, i.ntru toate
aceasta este voea lUI Dumnezeu, mtru Uhnstos
Esus spre noi" (Vers 18). Af?r . dar este
voea lui Dumnezeu, ca nOl pururea sa per_l-
trn cele ee intimpinam in viata, aceasta
unui sulet filosof. Ai patimit vr'un rau? Daca
nn este nici nn rau; Vel
vedeacum aeel rau s'a prefa.eut m blOP.. Z.l tu ca
l$i dreptnl lob:. "Fie numele bl"?8CU-
vantat in veCl" (lob. 1, 21). Ce a1 piltlmlt tu dm ale
.aeeluia? Ai eazut poate in vre-o bO!lla pu e
nimie strain, eaei trupu1 este supus stneaemnOl f?l mu-
ritor. Poate ea esti sarac? Dar averea este eeva care
se pierde .tot 0. c.a:;;tigi, to:, aid
Poate ca .a1 suferlt mtrlgl elevetul dm e
manllor? Dar nu noi . suntem cei nedreptaNJ, Cl ace1
cariau facut nedrEmtatea. "Sufietul care pacatue!?te,
. .-
268 OMILIA X
zice, acela va t3i uniri" (Ezechiil 18, .20), nu
. cei ce safere rAul pacatue1?te, ci eel ce faee ranI. Dect
nu trebuie a'ti I'ilzbuna pe eel mort, ei a te ruga
tru dansul, ca sil se izbaviasca de m03,rt.e. Nl1 vedeti
pe. albillij" eum moare de 'ndatil e,e te-a intepat eu aeul
oi? ,Pijl} ace,a vietate ne tnvgta pe not D'umnezen,ca
;:;;'t ' ym fH) pecei d OC1pr'oape :;.i c(l.li tJ.e
eaei ii mai intaiu vor murL Aceia poate
.ell ne-au intristat pentru un pentru un timp
seurt am simtit durerea. nedreptatii lor, ihsil tot ii Bunt
cari vot' mud.',duprecum moare fili acea vietate.
scriptura lauda pe albina, zicand: "Este atilt de lu-
cratoare, ale caria ostenele imparatii
Ie. aduc spre sanatate" (Pild. 0, 8), totu9i nimie nu 0
poate ajuta ca sa nu moara odata cu inteparea aculiJi
ei, ci trebue numai decat sa moara. Deci, daca nici
acea mica vietate nu este exceptata pentru raul ce a
facut apoi cu atat mai mult noi. Cu ade-
varat ca este cevabestial, ca nimeni nedreptatindu-te,
tusa incepi a . nedreptati, ba chiar e mai mult decB,t
bestial, caci pe acelea daca Ie li:t
9
i in pace in pustietate
ca sa se hraneasca, si nu Ie vei supara, niciodata nu
vor face vreo stricllciune, nici se vor apropia de tine,
I;li nici te vor mu&;ci'1, ci se vor duce in calea lor. Tu,
1l1sa, fiind om eu judecata, cinstit c'\1 a'ata slava, cinste
9
i
intaietate, nici macar pe animale nu Ie imitezi, oi
pe fratele tau f?i'l nimicefilti? cum te
veiputea indreptati? Nu auzice spune Pavel? "Pentr:u
ce mai bine nu' suferiti nedreptatea? Pentru ce
mai bine nu rabdati paguba? Oi , voi
face.t
i
ne.dreptatea aduceti pagubu, l?i mai
vn.rtos fratilor"(l. CoriIith.6, 7.8). Af?i'1dar ai vazut,
cilin a face raualtuia sta a patimi tu iOSl,1F
a sufed. tu raul, sta 11 face bioele? Sp'lme-mi, te rog:
.daca cineva ar barn pe stapanitori, Eau ar batj.ocori pe
,eei mai mari, pe cine oare ar uedreptati el? Pe aceia,
.sau pe el? Desigur ca pe elinsu9i. Apoi daca eel ce
batjocure$te pe stapanitor, nupe acela il batjocureste
ci pe dausul, dar cel ce batjocuref?te pe 1m
batjocuref?te oare prin aceasta pe Christos? Cel ce
chipul imparatlilui, :pe cine
oare uu pe dansul siogur? Deci, daca , cel ce batjocu-
OM ILIA X 269
re9te chipul imparatului pe sine se batjocure1?te, dar:
oare cel ce lui Ohristos! -CaC!
omul este facut dupa Chlpull?l asemanarea 1m Durn-
tle'7,."l1l ) - nu Be sine? PaM Gand
vomtubl banH si' averile? Sinu voiu inceta de a strlga
eOIHr;;,averilor ' si'-a banilor, pentrqc:.\ acestetl, sunt pri.,.
i'.in.a -oarA 1)/01 Y?ffi .satud, de
aceasta 'poftilfara margml Ce :;tre bUll m sme
Raman uimit de acesi 111eril, caCl nu este altceva decat
o fermecatorie, ca aurul argintul sa fie atat de
tuite de noL Despre sufletelenoastre nn facem mOl 0
yorba macar, pe cand pentru lucruri ne'nsufletite ne
darnatata interes. Cum de s'a furi1?at oare boala aceasta
in lume? Cine va, putea sa 0 starpeasca? Care cuvant
ar putea sa doboare aceasta tiara .fili sa o .
smsie cu totu1? Pofta aceasta yAtamatoare s a mfiltrat
in eugetele oamenilor, f?i se in mare 1;:1. .
eei predominati de ea. Ne rU9inamJa auzul poronCllor
evanghelice,lnsa nymai cu vinte scrise. cele din
Sf. Scriptura, cuci III faptele noastre mCalrl , nu Ie gi1,-
sim indeplinite. _
1) Deei care este cuvantul de scuza, al celor mal
multi Am' copii, zice, rna tern sa nu . saraei
fili peri tori de foame, mit tem nu fiu de
cere; mi-e rusioe ca sa cen). 1:31 de acma faOl pe
ca sa ceara? ' Nu pot, zice, rabda de de
aceia faci pe a1tii ca sa rabde !oame? 9tn smgur
eat e de greu de a cere? <?ata ad.uce
fmimea? Oruta atunci de aceste reJe fill pe tal. A.
cert;;itorl este' 9i a rapi av.utul altuia e ru-
sine? Te temi sa nu te de foame, fill a
padi pe altii nu te temi? De91 a cer9itori nu este lllCl-O
rU9ine, f?i 'nici nu estevre-o crima, pe cand 3: face. pe
altii ca sa ajunga in aeest hal este nu numal
ci' chi ar erima, care va at rage dupa sine pedeapsa cea
mai grea. Asa dar ceia-ee spui, este numai un
o yorba zactaroica si lipsita de adevar. Cum ca nu dl9-
cauz:a. eopiilor dove?esc acei au
lllOl ca vor avea COPll; tOtU91 se zbuelUma fill se
')Partea mora.la. Nu. de copiilor
pe cineva de a aduna ;tven, Cl lubHea de. arglnt. A se
ca sa fie jefuit de averile sale pentru Dumnezeu,este
decat a face binele. Lacomia nu se calculeazli. dupa manmea e1,
dupa intentiunea celui ce este staplinit de ea. (Veron).
270 0MILIA X
tig'orasc ca sil adune multe, ca i?i cum par'ca
ar avea mii de copii ca Sa Ii lase averi. Nu grija co-
piiilor face pe ciDfwa illbitor de bani, ci boala sufle-
taiui. De aceastaboai<1 sunt cuprinf?i muW chiar .din
Dei cenu ali copii, pe cand altii def?l au muIF(',opii,
totuf?i . patJa ?0Je. (';0 . au: De> aeei2.
_ te:o y"'or acuza. .j U .. daca .
11u1\r02a {h3 cresLerea de, a
bani, ar fiLl"ebuit oa $i danf?ii sa fie stapaniti de aceasta
boala, sa aiba aceiaf?i pofta de bani,iusa ii n'u au avut'o,
i?i prin urmare nu din cauza mu1thnei copiilor suntem
ca nebuni dupa averi, ci din cauza iubirei de argint.
8i cari sunt aceia, ziei, cari <tvandcopii dis pre-
tuiesc 'averile? iubitule, in multe timpuri, i?i
de voiesti lti voiu spune si de acei din vechime.
Nu dois'prez'ece copii avea' Iacob? Nu oare ducea
acest Patriarch viata unui muncitor? Oare nu era
el de soorul silu? Nu de multe ad a fost
p evoit cl ca. sff1- .. dez(I.proheze? Nu .. ;urilVa. Oa.re 1'2.0 silit -
pe ,dansuLmnltimea copiilor ca poftcasca CBva din
acele ce nu i se cuvenfim? Dara Abraam care pe langa
Isaac aveil inca :,?i alti copii? Si ce? Nu oare
strainilor dadea el ospitalitate din cele ce avea? Af;>a
dar a vezi, ca e1 nu numai ea nu nedreptatia pe cineva,
ci inca dadea din cele ce avea, .. 1?i nu uumai facand
bine, ci fili lasandu-se a fi de nepotul sau.
A se Hisa oineva ca sa fie rapit 1?i nedreptatit pentru
Dnmnezeu, este Cll mult mai superior d(>cat a face
bine. De ce? Pentruca a face binele este fruct al in-
tentiunei f;>i al voei Ebere, pentru care uiilorse in-
depiine\lte. pe cand a fi rapit nedreptatit este fruct
. al siluintei si al prigGnirei dinafd-fa. Mai' at" In-
giidul eineva ca sa piarda sau sil. eheltuiasca zadarnic
mii de talanti cu voillta lui, deeat sa poatil suferl a fi
.rapit (lontra vointei lui, fie chiar numai eu trei bani.
Af;>a cil aeeasta este 0 mare filosofie a sufletului.
A(leasta 0 vedem petrecandu-se eu Abraam. a
vazut, ziee, Loth tarile (campiile) de primprejur,
ea sunt udate r;:;i f.rumoase ca paradisul lui Dum-
nezeu, :;si Ie-au ales pe acestea U (Facer. 13, 10. 11),
fili en toate acestea Abraam nu s'a impotrivit de loe.
Aivazut, oa e1 nu numai ell. nn nedreptil.tia, ci inca
se, Iasa a fi nedreptiitit? De ce arunci vina pe eopiii
O:VIILlA x
271
tai, omule ?Nu pentru aeeasta ni-a dat
ca sa rc1pim avutul altora. sa. . uu mann pe
Duronezu vorbind af;>a,' caCl daea COplll till sunt eanza
iubirei tale rle boo-c1tii, apoi mil terri. ca nu cumva
-41; rlc. Ga unia 86 te Dumnezeu
...... ...., ll'- .&.""lJ ...... LV ....... >.J ....... - ..... . . , . - - '1'
ti-a dateopii, ca sa ingrjje3sca de ta_('\ , !?,
si.i> inve\,e del(l, t.inA a viri,ui;t'\Ij,. Dr, :::.
hot8.rit elca. neaInu.i nost."rn om?nesfI Ril. np. .
fl
0nBtit.1.' :tt
astfel, pregatind de aici d(;>ua n::'lri pe
ea a pus pe ca . Qa:SClt.ll ::1 pe
de alta cil a sadit 0 mare lUblre mtre danf;>u.Dl,ca ar
fi fost ca oamenii sa se nascil cum s'ar intampIa, ni-:
meni n'ar mal avea vre-.o cu altul. Daca astazl
muW cu \li reman. la
fara nici 0 ingrijire dm partea lor, apol ell atat
mult atunci. De aceeadeei, ti-a dat Dumnezeu copn,
prin urmare nu arunca vina asupra lor. f?i dacil cei
ce au copii, nupot avea niCli 0 scuza, dar inc.a cei ce
nu au, totuf?i se zbuciuma ca sa adune aven,ce vor
avea de _raspuns;> . . .
Di1r mai este .un lIpSI.t d,:
temeiu san- pecare
8i care este acel cuvant? In locul coplllor, ZlC n, 8<:1,
avem ca amintire dnpa noi averea)). Cll ..
este de ras eeea-ce ii spun. dn loc de copm, ZIC
voiu lasa ca amintire nemuritoare a slavei mele, ave-
rile ce Ie strang. Nu a slavei tale, omnle, ?i a Htco-:
miei vor fi ca amintire vesnica acele aven ce Ie al
IMat. Saunu vezi f;>iastazi, p'reumb}andu-se
prin case stralucite vorbesc 'lntre de cate. a ril-
pit cntare, cat de lacom a fost in viata 1u.1, ca s!' aJ unga
c!adi asemenea casil frumoasil:!'" f;>l a
devenit praf f;>i cennf;>a, iar casa cazut }n stapam!ea
altora. Trupul tau este a3cuns. III pamapt, pe cand
amintirea lacomiei tale nu opotl ascunde III seurgerea
timpului, ci sta de <:ilci tn 'si!1gnr ai facut <;la acea
patim1t sa fie scoasa, prm cas a ce 0 a: lasat.
8i pe cat timp va sta m plClOare acea casa purtand nu-
mele tau, de necesitate urmeaza, ca f;>i gurile tuturor
sa fie deschise contra tao
Ai vazut acum ca este mult mai bine de a nu avea
nimic decat sa lasi' in urma-ti 0 atat de mare acuzare?
9i se petr'ec aiGi lle pam.ant; da; ce
face? Ce yom face, zic, cand nOI devemm aIel stapanl
272
mULlA x
nu din ele pe altul cu
mmlC, sau cu. foarte pUlIn? Cum ne yom plltea dez-
brAea de lacomie? Cel ce voieste a se dezbrl:lca de
UUP1;ttin da din cele J:nqoit fili 1m'
de am
':- ':'!.Y,a" }r:r:patnt (Luca 8). Tn, msa;
. . dfl t.l'11a,)Jtt rl1pmQ, crezi dacaai dat catovi1
drahme; !?i ramai ca cum ai
fl . curat lD totul. Dar aeeasta nu inseamna
n.lD"lle, 91 a, nu numai eeea-ee ai nlpit,
a mal mca dm ale tale proprii. Dupa cum se
eu talharul, uu sejustifica !?i uu da inapoi
numal eele ee a furat, el de multe ori da si sufletu1
sau dupa ce in.tr'un mod sau' intr'altui
cu varf a fur at, este hberat - tot af':a "'i cu la-
C I
P t 'J ' A )''<
omu, -'-. en ru ca aeomul este talhaI', ba inca cu
mult mal rafinat decat aeela mai tiran. Aeela prin
ea se ,aseun.de caud fura, face treaba in
nopte1, cum par'ca s'ar s'ar sfii
Sa prm Aaeeasta dovede!?te ell. este lipsit
de mdrazueala, pe caud aeesta (laeomul) fararusine
cu fruntea E?i in mijloeul targului ziua miaza-niare:
fura dela tOvl, mai faramila si mai tiranie ca un ta1-
h ar . sparge zidnri, nu stinge lumanarile I1U
desohlde cufer-ile, nici nu strica sarma clopotelului
da, v:este s!ugilo.:, ci far;e ceva YOinice:;;te decat
e1 fura pe cel scoate pe u:;;ile
ZIlla mlaza-mare, descbide totul eu curaj,
net mea pe cei de a seoate ii
cc.ea-,ce pnn .cufere. de mare oste puterea sic
lUIrm; VOlU sa ZlO a HicomleI. Acesta este eu mult med
mult mai mai tiran
deeat aema. Hotul eand patimeste vr'un rau sau eand
in se de sigur, are eel
0 mangalere nu mICa, aeeea adeca ea eel ee l'a
se teme mult de e1. pe cand laeomul chiar
dupa ee vr'un rau este dispretuit de
lumea, mci 3:eeasta nu 0 poate avea,
eel e,l, sllit flind de bnprejurari,
a eonsl.mt1t]a JefUIrea sa. De aeeia l?i batjoeura
lumel ,este mal mare asupra lacomului, deeatasupra
de In spune-mi te rog: un bar-
oareeare trale!?te mtr aseuns eu 0 fomee maritata;
lara un altul tot cu aeea femee pe fata :;;i este
OMILIA X 273
prins de sot chiar asupra faptuilli; -- care
doi F se pare ea a searbit mai mult pe sotul adevarat?
N ell. aeest din urma, caei pe eand eel dintaiu
Be. .tem6a:(?el F.Hivin de barbatulnedreptattt,acesL di'n
u:mape)a,.n,g-;),/IJ.ptl'l, eearea, ins1.O:ta, ce
a.duce a,ved1e; celeeia
's. fapt!lre-a
lUSlUe, eel puVin elOstef?te pe stapanul celor
furate prin aceea, ca a luat pe as.cuns, pc cand eel ee
fura pe fata ziua miaza-mare !iii in oehii pe
langa paguba ce 0 adnee eelui nec1reptatit de . el, IUai
adaoge rll$inea. ' .'
Sa incetam, deci, de a mai rap'i avutul aHora, si
eei bogati, yi cei saraei, caei euvantul meu nueste in-
dreptat numai asupra bogatilor, ei $i asupra saraeilor_
Si eeisaraei de multeori rapesc dela eei mai BaraO}
decaL eari sunt mai eu stare
deseori viud eu toba avutnl eelor mai sel1patati
dansii, si eareinmarii saracese pe alti careiumari, si in
fine'mai toF eei din targuri fitc as'tfel de nedreptati.
Astfel . deei, eu voiese ea nedreptatea aeeasta sa dis-
para de pretutindeni, eaei neclreptatea nu se masoara
eu catimea sau marimea eelor furate sau rapite, ei eu
In!:l,Suf.a celui ce rapei?te- Cum Ca/ilt
sunt talhari si lacomi, si inca mal tiUbari ca eei bo-
gati, va amintes0 despre' eele ee am spus mai sus,
poate voi va amintiti. Decat ea sa nn mai vorbim
multe, aide, fie aeef?tia pe aeeiafili linie .en laeomii
eei bogati.
Sa. dasealim, dE)ei, eugetul nostru ca sa nu
reaSCa muIte, sa nu pofteasca- nieiodata ceea-ee este
mai mult deeat strietul necesar. Cand e yorba de cele
ei bine, aiei nieiodata pofta dorinta noastra,
daell se poate, sa. nu mai aiba hotar, ei fiecare. sa pof-
teasea tot mai mult, - iara aiei pe pamant fiecare sa
se multameasea cu strictul neeesar pentru existenta
sa, s'a nu caute nimie mai mult, ca astfel eu totii sa
putem a ne invrednici de cele adevarate,
prin eharul!$i filantropia Domnului nostru lisus Christos,
carnia imprEmna eu Tatal cu sf. Duch, se cade slava,
stapanirea f?i cinstea, aeuID f?i pururea in vecii ve-
eilor, Amin, .
7413l 18
2.7-1: OMIUA Xl..
--- ----- -
OMILIA X[
"Duchut sa nu'i stingeti, Prorociile sa TIU
Ie d
-e- rpo t !:l I ;. ,it'ti r. ,--. n,,, i 1., ... -- , "
. _ B..: ,e s-.....; ... e .. . __ . . ..... :"",:,:,: u . .. t;i.;".
tineti: De tot felot de lucru f:.;r1ti."
(Cap. 5, 19-22)-
o negura deasa, nori profundil se intin-
sese a'3Upra intregului pamant. Aeeasta .aratand-o aposto
luI zicea: "Eram oare canel in intunerec (',
.. lara voi, fratiior, nu sunteti intruintunerec,ca sfr
apuce ziua aceea ca fur" (Eres. 5, 8. I Thes.
5, 4). Deei, daca;;;i astl1zi este noapte intunecata, sau
cum s'ar ziee f<:ira luna, daca ;;;i noi ealatorim pe 0
astrel de noapte, totm;:i ni-a dat Dumnezeu 0 fclclil
lueita ea sa 0 in mana, sau mai bine zis a aprins
in sufletele noastre facIa. ch.arDlu.l sf. l)ucu. [Jar a.cest
foc unia primindu-i rau faeuL ffifl,i Iuminat $i
Jucit, ca de ex. Pavel, Petru, ca in fine toti stintii lni
Dumnezeu, -- pe eand altii 'J-au stins,ca de ex. fecioa'
rele cele nebune, ca eei ee s'au departat del a ere-
eel acel din Corinth ce a pacatuit de grozav.
ca Galatenii ce rasturnase pe dos credinva
ca cei de felul acestora. De aceia !?i Pavel zice aid:
"Duehul sa nu'l stingeti", adeea eharul, euci a$8.
obif?nnef?te e1 de a numi chaml Duchului. Pe acest
char il stinge 0 viata necnrat[t. Dupa cum eineva arun-
cand deasupr<l unei candele Flrina sau i?i apa, San dacii_
ii , varsll untdelemnul , ii slinge focul, tot asa este $i eu
charnl Duchului. Daca 11t'Unci asupra lui ceva pl1man-
tese, 'i-ai focul. Daca poate n'ai facut nimic de
acest feI, rnsa vine vreo ispitii din vreo parte, s1110-
ve1?teeu tllrie;oa 1?i un vant puternk daca lumina
charului nueste mare, san daca nu are llntdelemn in-
deajuns. sau n'ai astupat bine lumina cu palma in tim-
pul vantului, sau i'ai 1nehis bine uf?<l, de sigur ca lu-
mina se va stinge, si atLlnci totul ai . perdut. Si eare-
este acea deschiz:1tura sau pe unde poate str<1bate
sting.e lumi:ta char';llui? Aceasta este
ochml iill ureelua. DeC!. ilU lasa ca sa loveasca ll1 -616
vantul- eel al fiindca va siillge lumina, ci
astupa.-le bme eu frIca de Duml1ezeu. gura este 0
275
usa' de aceia lnchide-d -bine, ea asUel l?i lumina sa
straluceascii,}n aoela!?i timp. sa f?i
.a patrunde mauntru. De pllda mSUHa;" cme a.,
"fe-a barfit? Inchide bine gura, cllei dara 0 vel deschldt;,
vel va.. titioge lumi.na .. Nu
"x ",i j " ,,_'-""'''' "vaod sunt deschlse aoua um, eS_L6 Ua
..... .::\ '( .. (AI ....... ""'............ _ _ - . _
Dllternic, seforln6aza inal1ntru .pn oC1.lrent ce r:.;.s-
totul? Pecind daoa inchizi una din e1e, nil se
formeaza eurent, fiindcavaotul nu mai are
care 0 avea Ia inceput. Tot af?a se petrec6fill cu -oanll-
nii: doua sunt prin care intra cel
voin sa zic duchul inseHl.ciuneL: gura -ta, gura
ee te batjocorel?te Deci,. .0 i.n
clll
Zl.
pe a ta, iata o,l nu dai a:
totul puterea vantului, pe cand daea 0 aeschlzl, vantul
este neimpedieat. .' ." .
dara sa nu stingem luml.na ehar.uiU1.dIll
De multe ori se intampla sa se stmga chlar f?l nefi!n_
vre.o isoilasau vr'un vant de dinafara, adeca
lipse:;;;te eaD;d eIeImo-
sina sa.raeilof, atuoCl S8 stlOge Iumma. 9l Duo';ll1ezen a
venit la tine tot din mila, nu vede la
fruet al dragoste1, fuge I'?i se departeaza de tme, Ca<?l
charul sf. Dueh nu poate sta pe langau
A
?
lcstiv. Stingandu-se apoi dUClhul, restul 11 I'?tItI VOl
cav
i
s'a intampla;t sa ealatoriti 0 f,ara luna.
8i daea eatltona aceasta dllltr loc mtr altul
atat de grea in timpul unei lloptl dara mea.
ealll.toria noastrll. sore . cer cat de neslgura va fi 1 Nu
E;ltiti demoni in aeest e,3,te sal-
batece, clUe duchurI necurate? Cand nOl voID.: ave a ace a
lumina cu 11oi, nimic nu ne va putea daea
-stingem acea lumina, apoi iu,te. ne vor mtn.
lC1
, v?r
seoate din noi tot ee avem. mal fimd,!?a .tal-
harii mai intaiu sting lUIlnna apol pra;da Am .
tot ee glisesc mai de Aceia vi:id mtunenc,
fiindca fae eele ale intunericului, pe cand nOl nu sunlem
eu astrel .de intunerie. . .. ..
- Deci sa. nn stlOgem aeea lummaaeharulUl. Once
rapti!. rea, ca barfirea, sau insult;a, sau :;;;i altele de fehl1
acestora, stillge lumina eharulUl. Dupa.. cU!ll
eu focul, ell. daea 3zvarJi in et ceva stram
A
, lUte stmge,
pe cand eeea-ce este in afioitate eu el, 11 apnnde:
aieL Tot ce estQ uscat, tot ce este arzator, aplmde
OMILIA XI
fia.Ci:1ra duchului. Ai?a dar ,din cele ce'l
u,imic umedos sa, nu introduQew, in el, fiindca, toate,
aoestea sunt straine lui, i?i'l pot ' stinge.
" M.ai0ste illca:;;io 'alta 6xp1inar'e, care se. poate
da .. prorvceau,
UU1[l,', (l}J.eY'itrat,rara.a411 67punand 1Ulpcwm. Aceasta {}
ap,ostoiuiin 'epis'tola r CPtinthi:mi, ' cand
z1ce: s'a dat alegereaduchurilor" (Cap!
12, 10). 81 cum aeeasta ? Apoidiavolut fiind viclea11
a gasit, ca prin charul acesta a1 prorociei el poate
turna totul biserica, ambii, duehulf?i di a-
voluI, proromau cele pentrn vlltor, unul spunand ade-
varuI, iara ceIala}t minciuna,f?i din nici 0 parte nn se
putea sigura, ci fa,ra vre-o raspundere
vor.bea:u 1?1 unul altuI, ca Ieremia f? i Iezechiil, apoi a
s081t ttmpul ca acei proroci sa fie controlati sau dupa
-zicerea apostolului "unoras'a duchu-
Dupa cum si atUllci deci, multi dintre Thesa-
lotdceni profetizau, 'la f:ari f?i face aluziune apostolul
in epistola II catra Thesaloniceni, zicand: "Nici prin
duch, nici prill cuvant, nici prin epistola, ca
cum ar fi trimlsa dela noi , cum ca ar fi sosit
ziua lui Christos
Ci
(Cap. 2, 2),tot a::;;a 9i aici, ca f?i
cnm pare cil. li-ar ziee: Nu cumva - fiindca sunt
,p.:rintr.e voi oarecari Proroci mincino9i - nn eumva,
Z1O, dm cauza acelora sa impedecati 9i pe f?i
sa,-i Nu-i stingeti, adeca nProrociile sa TIU
Ie d efaimati". Ai vlizut catocmai aceasta este ceea-ce
el spune mai departe: "Toate sa Ie ispititi?" 8i
a fost zis "Prorociile sa nu Ie defaimaWl,
apOl ca nu cumva sa, ere ada ca fiecaruia este deschisa,
calea prorocie, "Toate, zice, Ie ispititi!(, adeca
profetnle cele ce in adevlir se pot num! profevii, si
"ce este bun sa tineti". '
"De tot fehil de lucru rau sa va feriti" ,
nu de cutare sau cutare, ci de tot lucrul rau.
cele mincinoase, f?i c,de adeval'ate, zice, sa Ie ispi-,
sa Ie bine, f?i pe unele sa 10 primiti..
pe celelalte sa Ie Astfel 1?i ura unora
contra.voa.stra, va fi mal dragostea ce-
lqrlaHl mal mare, cMi voi nu ati cu
OMILlA XI
277
. n;ci 0 ' iSpl'tire, "'vi' totul facet,i eu baocrat'e de
-'Sl a. .... '. l.. - --
Sarna.
htdilllsusi Dumnezeul pacei sa va sfin-
voi' inkll toat,e intru
t;ot ,ct1;lcnulV6stn1 ;;;i s ufietul, $,i trupul
. . .. . ': ," , '. _ ' _ _ . ' _',. " " ' _ . _ ""'7" _ - ... - L
'p'ri.rl'z:;ua 111tt:"11 IIOg IJLU
,e::. ., .. , C'X ' ': '" \' V'",r;;:, 23) P,'riv6ste
V 1. L LO liV oUt., ....... v . u;p -""'" . " . , .
iubire parintasca din dascal
apostolul ca :'1daoge $1
?i nu nnmal dm gura" De attel. trebma
eft e1 sa faca,' uz de amandoua, de 9
1
de
gilciune. De :'1ceea o.oi, dupa ceo mal mtam
apoi facem 81 rugaClum pentru VOl , dupa, cUl!l f?bt
l
voi toti cati" sunteti initiati in dogmele credmt
el
. Dar
Pavel 'cu drept cuvant' .acea:;ta, eaci avea Tl!ult
curaj inaintea lui Dumnezeu, mnlta pe
i10i starn inaintea lui Cll multa sfi ala, suntem
41e curaj, insa fiind(la suntet:?- .oranduiti,
() facem, suntem a lI!amtea
:;; i cn multo mai in urma multI chlar dl,ntre
pulii no:;;trl. .-qe vreme ce .?ha:ul lucreaza. f?l PrJ,?,
eei nevrec1 mOl nu pentru danE?ll, m pentru Cel ce U1-
meaza a, se de aceea f)i noi ii proaducem cel e
euvenite din par-tea voastb'i. -
Sa va sfinteasca pre voi intru toate desa-
zir;e, tntru tot intre.g
s nfl etul si trupul fara de prlhana, mtru ,vemrea
nostru Iisus Christos Sr1 se p a ziasca .
Co e1 Dueh aici? Charul primit, ?i1ci daCI1 <;:1-
latorim de aici spre cer avand faclele aprmse, yom In-
tra in camara cea de nmiti1, iara daca nu Ie yom avea,
yom ramanea afara. De aceea ::;;i zice e1 "intreg Du-
.chul vostru ': , caci acela ' fEnd f?i celelalte
raman itltacte. "f$i Bufietul, zic.o, ",
.;aci niei acela" nid ailesta nu pnmesc ,nlnilC rau m
, Credincios este celcev'a chemat pre VOl ,
" . .
care Vasi face" (Vers. 24). umilinta 1a apos-
tal. Dupa 'ce et' s'a ' rugat pentru ap?i
' Sa ' nu -credeti ' in'sa ca" aceasta se face prm u-
riile mele, oi ptiilbrthavoastra intenVune,v
tate a voastra, v'a si chemat; CaOl daca va
27ti
OMILIA XI

chemat 1a mantuire, el sta iotru adevar, adeca in ho-
tarirea Iuata, voind cu orice pret a va mantui.
T . rugati-va pentru noi" (Vers. 25).
"al! Catil Dar el spunea acestea din umi!irita,
pe cand noi 0 spunem nu din umilinta, ci eu gand'ul
d f
l' . rl 1 '
.. e a ne 060S1, VOID. __ ," !l, rr:;.U.:.t prill ae.jasra,
l?i noi zicem rugat,i-va $i pentru noi , Des] DU
va . dela noicuniru.ie W3.l"fI s.t minunat.
faceti-o acea;sta macar pentrll ciuRt ea: CG nio cfati .
Ci!leVa a avut. copii
/?l del\ll eopUI ou se fOJoseau enmmlflbun dela iliinsuJ .
totw;;i intr'o zi acela, ca tata al lor, :li-a pus
dreptul lui de . parint e, zicaodu-li: <ware nu sunt eu
nurnit de voi taUt?)} De aceea si noi va zicem ruO'a-
on 0 Rpunem cum s'ar oi
dm cam mult folos yom avea prin rugaeiunile
voastre. Gaei daca noi suntem raspuIlzatori pentruea
va avem po toti sub ingrijicea noastra, si yom da sarna.
de voi, apoi eu atat maimult datorim a va cere, ca sa
ne bucuram de rugaciunile voastre. Ras punderea noa:::;-
tra s'afacut mai mare pentru voi, dee; e drept ca si
din . partea voastra sa fi e mai mare rna!
puterme. . .
"Spuneti inchinaciune fratilor tuturor ell
sarutare (Vers. 26). Vai! cati1 caldun'1 in aceste
euvinte, cat delir! Fiindea. nu putea si'i-i sarute pe toti
in .pers.?ana, eaei era departe danl?ii, apoi ii
prm dupa cum z cern TIm: s:1ruta pc cutare in
locul meu. Cu ehipul acesta se intretine foeul dra-
gostei in amandoua parFl e, cad dragostect nu se uita
}a distantele eele mari, d merge c1 eadreptulla obieetu}
iubit, f?i este de fata peste tot looul.
"J uru-va pre voi tntru Dornnul, ea sa se
cetiasca epistolia. aceasta tuturor sfintilor irati"
(Verso 27). Aeeasta este zisa. mai eu sarna' din dorinta
eea mare, :;;i nu atata din invat!1tura., ca adeea sa se
cread:1 ea el este in lor vorbindu-li.
"Darnl DOillnulni nostru Iislls Christos ell
,:oi. (yers .. 28) .. Nu poroncef?te cum R'ar in-
ta mpla, Cl 11 :;;1 conJura, lara aceasta 0 face in cuget
curat, e:1 dacapoate nu baga de sarna de euvintele
lui, eel sa, faM aceasta pentru juramant, cl1ci i1
aveau 0 mare friea de jlira.mant.
O:\IILlA :XI 279
1) Astazi insi\. jur!1mantuleste calcat
Astilzi auzi de multe ori slugi!e cand sunt Mtute JU-
randu-se pe Dumnezell :;;i pe Christos, -sau mai bine zis
injurandu-i, cllci a9a mori tu cr ef;ltitiUle, - 9i eli toate
acestea nimeni nu baga. sarna, riimeni nu'9i intoarce
privirea eu oispret; Dar daca din intampiare ar injura
pefiultau, . de 'ndata :;;d chiar fara V0ea ta,
rl!n dinti da5,crnmul m-:1.nieL tJn fh.nd .
prin de oamenii stapanirei, Jifra pe. cei 6e'1 silues.-):
in fata Elenilor a lu.deilor, cu )urammtele ceIe mal
infri co9ate, 9i totu:;;i nirneni nu baga sarna. Dar ee v.or
zice Elinii, cand aud pe un ere:;;tin jl1ra nd pe alt
:::;i nici o vurba nu se face, ba inca st!1m eu m-
deferenta? Voiti sa. va istorisese de un fapt, pc care iil i
eu l' am' auzit? 'Nirnie nu pHlzmuesc deja mine, ci aceea
ce am auzit dela 0 persoana. vredni ca de crezut. 0
fata. tanara, ml1ritata dupa un ba.rbat r au :;;1 un
selav fllgit deja stapanul sau, - acea tanara, zie, iata ee
a patimit: barbatul san fiind incarcat de multe
si urmand a fi vindut de st:1pana sa, caei aeeasta stapana
ell. vaduva ce era, nu putea sa'1 pedepseasei1. dupa. cum
merita pentru ri sipa ce faeea easei sa.le, s'a gandit ea
sa'l vinda; dar fiindea t an:11'a lui era 0 femee
vrednica, a judecat ca ar fi imprudent dea se
de barbat, t;li s'a invoit ea p entrn liberarea lui . sa 0
vinda iili pe dansa. Vlizanduse tanara femee in
torare 1ipsa mare, s'a dus Ja 0 p e rsoana venerablla
$i cunoscuta deaproape eu sta pana sa, persoana. eare
iriia EJ i povestit acest f?p t. , - 9i eazand la picioarele
aeelei" persoane, a rllgat'o CU lacrami ea sa. staruiase[t
1a stapana sa pentrn dansa. Dupa ce In fine a schimbat
mai multe vorbe, 11, urm:l a adaos !;li acestea Ca sa
vinga pe acea persoana: Af?a sa vezi pe Christos
ziua judecatii, sa, nu treci cu vederea eererea mea, $1
zieand aceste vorbe a iesit. Dupa aoeea, apucand'o g ri-
jele casei, cum se. intampl a in fie care casa, ea s'a . li-
si a uitat de acel juramant infricof?at. Intr'una
oin zile:ins<.1, deodata :;;i-a adwo aminte cam pe la arniaza
de i nfrieo$1tul juramant, 1?i a fost cuprinsa de 0
mare, dup;1 care dueandu-se la stapana sa, s'a rugat eu
') Partea mOI' ala. Sa nn trecem cu vederea cerl1etori, mai
en sarna pe cei ee ' se jura. OiL este. 0 mare miingaiel'e Ja boale
gnbe ajntorarea Despre saracH cari stan inbiserici,,?i desc
pre ospeteJe ce trebne a da saracilor 'Ii infirmilor. (Veron).
280
OMlI,IAXI
.mp-ill!. lucrul s'a sfari?itcu bine. Dar tot
e.a a vazllt 10 noaptea urmatoarecerllrile deschizandll-
13!3, i?i pe insu!?i Christo:;: i?8zand pe tronul slavei: l'a
. Vilzut, zie, dupa. cum ecuputinta unei femei sa'l vada .
. F'jindoa (3)'a foarteihgl:'ijata de juramarit, I$ifiindca se
.s'a u_nei
__ .... ,;;Gt;?stea_ nn J \lI'U-
-ma:! . . eli eBI06 16 fac .ne roa.g;t peni>ru
lucrllrl bune, pentru elelmOSitia, peIitrli tiiantropie. Ast:1zi
::;;ed pe drllmurisilraci eu picioarele taiate si se uita la
tine cllm treci iute pe hlng<ldan!?ii. Apoi 'fiindca ii nu
p.ot sa vina tine, in lind manile spre tine jurandu-te
::;;1 astfel. i?l cum ar. ave.a in 0 ai?teapta
ca til sa fil prIns prm luramantul lor side
frica: i.uramantului sa ]i ?ai un gologan san doi, ' i?i tu
tre91 lUte ye ]a:lga de;;! ai fost conjuratain nu-
mele stapanulUl tilu. 91 daca te conjura pe ochliuii,
?au pebarbatul tau care pleaca in calatorie sau pe
fa' a . ta, te indupleei, min'tea se
wlma se 10 caJz8l?te, iar cand te conjura pe
os, til treci laoga e1 1;li te faci Cil nn ai auzit.
Cunose mulLe femm, care auzind pe sarac luand de
martur po Christos, tree iute pe langcl el, insa daca
sunt laudate pentrt! lor, apoi de in data ra-
rescpasul, so eu totul, si Ie vflzi c[ intind mana
d.e .aj nto!, .. dar in a.cest !1al au actus pe saraci, pe aeei
ea au devemt ?blecte de ras. Fiindea nu pot
sa sufletele trecJ.torIlor cu acele cuvinte duioase si
pline arnarac!une. ei bit;,e, lata ca ii au ' apueat p'e
aceasta cale, prIll Incantr eel putin_ fili sa in.
'Pe trecaton. E;31 cum f;ii
noastra pe <?elce se glse:;; te in nenoroeire. pe
eel ee e hhmt defoame, ca sa impleteasca cununi de
lauda i?i sa infrumuseteze pe eei ce'l miluiesc! 8i daca
'it fi numai atata. ins& mai este 0 alta miselie eu
rnu rn.ai urita decat aeeasta: au silitpe aC8$ti neno-
de a se face esc;,;mator}, i?i
l': LOtta eu vantuhu. Cam cand nleaga paharute
?l alte ?blCcte un lo.c i?i punandu-1e imprejurul grll-
;nazu1m, salta.' lll SUSi;H fae un vuet asurzitor, sau are
.a gura naiu eu care cantil, cantece . de amor, si cu
te. asurzet;lte, a.poi cand vezi pe multi it;Clln-
unia dandU-li 0 bucata de
Jane; eate un go]ogan, alFi altceva, ' in curtea
OMILIA XI 281
casei sali la poarta timp indelungat, in care. tirr:tP
bati f?i femei se desfateaza de aceasta e1
ce poate .ft mai ?a aces;t. rapt? Oare nu sunt
acestea vredmee de Jale f;i1 Ruspm? Mlc este faptul
inS\hfl. sise a fi mie, iBsa din' acesti'apt miq i?i
nebagat 'S:us<Hnaj ):\:13 in !U?-
pllcir.:.
pHi.6uta; a :corupt
chiar l'?i tnsu;;;l sufietul. Cand pe Dum-
nezeu l?i'l !,oaga pen.tl'u ?a tnn. de bunli-
-t:1ti in schlmbul elelmOSllleI, nu se de
niei ob<1o-are in sama din partea ta, iara eel ce intro-
duce in rugaciunei astfel de
este admirat. Am $<1 va spun ceea-ce lll-a vemt 10 mmte
acum. Cand cazi in vre-o ooal11, dac<1 nu de aiurea, eel
putin dela cei s<1raci, deia eei ce sunt in
invat<1-te a multami stapanulu;. a to ate. c11e1-
tuindu'l?i Intrcaga lor viav:1 in eer:;;etorie,nu b1astama!
nu se scanda1izeaza si TIn se revolta in sufletul lo!;, 'm
toata yorba lor se in ll1ult<1mire .C<1tra qum-
nezeu numindu-l mare filantrop. Acela fimd tOP1t de
foame', numeE;lte pe Dlimnezeu filantrop, f?i tu
traiesti in belsug, daca nu poti lila avutul tutnror, '11
crud nemilostiv? Cu cat este bu,.n
deoat tine? Sl cum nu ne va condamna e1 Hl zma
'aceea? Dllmn'ezeti a lasat in lurne ca nif?te dascali uni-
versali in nenorociri, ca mangaere in suferinF, pe
:sara.cii ee stau ini?irati pe drumuri .. .pimmit
nu ai voH? Dar nn ca saracul. Al p18rdut un oct;tlU.
Dar el i-a pierdut pe amal,}doL Ai fost bolnav un tunp
indeluoO"at? Dar aeela de 0 boala ce nu 5e
poate 1eocu1. Ai. acela a pierdu,t
sanatatea trllpulm intreg. Al suferlt vre-o yaguba
mare ? Dar nu aiajuns in halul casa
,intinzi mana.
, Multameste, c1eci lui Dllmnezeu. Nu vezi pe acela
Crt. st1l. in' cuptorul S!lraciei, Oil def;il cere deLa toti, totu:;;i
deabea delacei mai putini se . a capata
ceva? Ded si tu, cand 'obosei?ti rugandu-te lui Dum-
nezeu pentru' nu'pr:imei?ti, a!llinte de .
ori a1 auzit pe sarac cerandu'ti, nu l'a13scultat, .91
cu toate acestea el nu s'a scarbit i?i nici nn te-a batJo-
- def;ii tu faci aceasta .. din cruzime i?i diq. zgar-
cand Durrinezeu daca pu te ascult:1, 0 faCe)
_ __ XI
filantropie: Deci',daca :tu din' cauza cruzimei tale
SlInC.a sa fii nu ai '
i dat, lllmiC sllraculUl, apOl Cum dl') a invino-
vAtl pe dmfilantropie nil te.a
ascultat? Al vazut cata nedreptate? . .
, ave.Ill in miu}c totdeauna,
sa ne gandlm la Cet dews. la (lei CEl ,n7""o.,-. . -.-.,,,;.:_;
mal mati decal;' ale noastre. si ..
, .... . _ . , ,, '- -- . - \....1. -, ... .!..L :to ,_ .......1 ....... .;: - .
lUI DllmnA;r.eu. Viata celormaimultieste' , Vi-j;J""a
(!e de Omul treaz, omul care voiei?te a
fi .cu ae sam,), poate cai?tiga 0 invatatura nn
chIar dela prin lc?calurile' de
Clum: aceea. la blserlCl la martlrii I) stau sllr acii
de dmamtea ca noi din aceasta priveliste sa ca-
patam ul'! folos ca dncandu-ne ]a
palatele l!TI parate:;;tl de pe pamaot nu vedem nimiedin
e1 mandri, inCllrcati de deco-
f?l de - de .anei$tia, zic, vei vedea perin-
tont.e. pe dud 1a adevaratele pa-
:cor-bese de - mart.irilo[',
V"Qea clUngl, SaraC], ' batrani, orbi, :;;i
de ace?t feI, cu eorpului schilodite. Si
de. ee .oare? ca tu sa iai dela aeeasta
pnvehi?te. mtalU pentru ea tu, daca. cumva lntri
mlluntru. tarmd .dupa. tine mandria, uitandu-te la aceia,
sa dela tllle acea sarcina, $i zdrobiudu-ti inima
sa mtn In.auntru u1?urat, i?i 81 asculF cele ee se spun
acol?; nu e eu putinta ca cel ce se roaga S:l fiR
asctin.at lU cererea sa: daca are en dansul mandria-.
uu. batran ga rbovit t;li i.stovit,
1.!:ohlplll. lucrurI man daca e!;lti tinar, fijndca
1?! ace1?tIa au fost odinioata tineri ca tine. Al
trellea , pentruM daca tu te iogamfi ea e1?ti intr'o slujba
la palatul imparatesc, sa te g-andei?ti ea dintre
!lce1?tIa vor fi mal straluciti deciU tine in palatele
unpllratulm ca daca te incumetezi poate in sil.-
natate.a. ta?, de indata ce te uiti la ace1?ti ' ne-
moderezl trufia. Aiei intrand cineva deseori
daM est.e nn va gi10di lueruri mari asupr.{
lara daea este obosit de lupta zilniea
va capll.ta 0 mare mangaere. i?i lin l1umai pentru aceasta
- ------- -'-
1) ]V, t" p . A
0 a. t"!n cuvantnl se tntelege biserica
cladlta pe mormantul ' martirilor, care de ordinar era afara de ee-
tate. (Trad.).
OMILIA XI 283
,stau saracii pe la biserici, ei filipentruca slt te faca' 1>e
tine milostiv, pentruca sa t e indupleci l a mila ' chtra
altH, pentruea sa a{imiri -filantropia lui Dumnezeu, eaei
dad Dumuezeu mi se rUf?ineazil. de dan1?i i, ' ci'i pune
sa stea ' chiar la uf?a palatulni sllu, apoi eu atat mai
:mult tu; in nne ca tu sa hHWuri mad,
rlS,f)2 in pa.IMele de pe pllrnant. Nu-ti.
rl,e ::,,:::irlR,rla,I':\ teo p.:rjaro3, saracul; da.ea-ti cere neva.
Chi.ar 'de s'ar Ii pi de tine, ehiar de . t {Hlt' apuea de pi-
eioare, tu nu trage picioarele, caci (saracii) sunt
canii eei minunatiai curWor impltratef?ti. Nu 11ecio-
stil1du-i ii l1umesc ca ni, sa nu fie, ci llludandu-i mutt,
caci ii pllzesc eurtea palatului Imp:lriltesc. Deci hra-
nef?te-i, caci cinstea ee taei se resfra nge- asupra
asupra imparatQlui ceresco
In palatel e impar ate1?ti de pe pamant totul e man-
drie trufie draceasea, aiei i nsa, in palatele eerei$ti
totul unrilintl moclestie. Cum Cil. pe la u:,?ile acestor
nalate un vei iovil ta nimic omen esc, 8i cum cit Dum-
nezeu nn se resfatA in bogaw, ia aminte fil i invat:He
dela cei ee stan inaintea acestor u1?i. Sederea lor ina-
intea ut;l ilor bisericei este ca cum pare' Cll.. 0 iodemnare,
ca f?i cum pare Cil. ar fi 0 voce oarecare str,llucita adre-
sata tuturor oam enilor, f?i care Ie zice: toate cele ome-
nef?ti sunt nimic, toate sunt umbra 8i fum. Daca bo-
ar fi un bun, nu ar fi pus Dumnezeu po s araci
ca sa stea inaintea u;;elor casei sale. Dar dac.l intrli in
biseriCil.f;li bogati, $i el ii laslt slt se apropie, apoi nu
te minuna, fiindcanu'i logadue l?a intre ca ii sil ramar1').
bogati, ci.pentru ca sa scape de g reutatea bogatiilor. As-
cuUa ce spune Christos: "N u puteJi sluj l l'ui Dum-
nezeu, f?i lui Mamona/' (Math. 6,24), l1i "Ou
anevoe va intra bogatul intru imparatia ceruri-
lor" f?i iarilf?i: Mai lesne va intra funia corabiei
prin urechile acului, decat bogatul intru impa-
ratialui Dumnezeu I! (Ibid. 19,23.24). Deci, de aceea
primefil te pe bogati, ea auzind aceste cuvinte iI sa do-
reasca bog:Hia cp,a ve1?niea, sll doreascll.. : cele
9i de ce te' minunezi, dacll e1 mi lasll ca sel stea la
uf?a palatului San din La masa lui cea duo
chovniceasea nu gllsef?te ell, e nedemn de a'i chema
1?i pe f?i a'i impartaf?1 din acel ospat, ci eiunguJ
f?i ologul, bil.tranul imbracat eu plin 'de rapan :'?i
,284 ONliLIA XI
de paduohi, sade impi'euna en eel tInar, 'ba ala.turea
chiar de cel' ee poarta pe trup porfira imparl:l.teasca,
f$i are pe cap diadema, eu ace$tia la lin loc, iie, vine, fill
f?i ia la oea.
dltl auchovrneesc, f?l cte se tlUcl1ril. fie-
,('.are, __ eete" aCQIo ,nicio deosebire, de rjersoane.

a stacu imparatill a:laturea, "'- Mei f?i altii Rl,:rnt
chemati, - tu poate gasefilti ea e nedemn de tine de
a fi vazut de a1tii ca dai s,traoului eleimosina, sauvor-
bind eli dansul? Vai! Catil. lipsa de judeeata, cala man-
drie draoeasca! Baga sarna insa, sa nu pavef?ti ca odi-
.nioara acel bog-at din evanghelie. Acela nu se injosia
niei macar sa vada pe Lazar, fill nu-i da pentrll locuinta.
nici maear 0 mica parte de sub acoperarnantul easelor
. sale, ei <;;edea nenor-oeitu! afara de poarta, el niei nn
' se injosia de aS0himba cateva euvinte eu dansul. Dar
atunci cand ave a nevoe de acel sarae,
nna putut face nimie. - '
,. Daca noi ne rU1}inam de acei de care Cllristos nu -
se apoi de Christos ne caei acekl.
-sunt prietenii lui. ,
Deci, rnasa ta sa fie plina , de ciungi t;;i betegi, de
caciprin ace1?tia sta de Chris-
;tos, si nu prin cei bogatL Poate ca ' 'ti vine a ride auzind
:acestea, tnsa ca sa uu crezi 0il. yorbesc dela mine, as-
,culta. ce spune insm;;i Christos, ea sa nn rnai rlzi, ci
sa te cutremuri:, "Gaud faci cina sau ospat, nn
cherl1a pe prietenii tal, nici neamurile tale, nici
'pe vecinii eei bogati, ea nu eurnva 1;3i ii sli te
'Cherne pe tine 1;3i sli'ti resplliteasca, ci caud faci
chiama saracii, schiopii
orbii, fericit vei ft, .caci nu pot sa'ti intoarCtl\
'ca ti se va itltoarce tie intru invierea dreptilor"
(Luca 14, 12-14). ' La 0 asernenea, masa este $i rnai
'multa slava, dacatmmva iube1?ti slava, caci pe carid 1a
mesele tlelelalte vezi invidia minciuna, acuzari
:barfeli, frica mare ca 'nu cumva sa faci ceva ce nu
-secuvine;' f?i stai' casIng-a in
U(j 1 vr'o infruntare f?i de glit'a la a,ceste mese
initOicde acestea, ci tot ee auzi dela ace1?tia Ie prinie;;;ti
1JUlpIMere; vuettll de::dci einai placut, f?i aplauiele
OMILIA XI
285
COMENTARIILE
SAU
EXPLICAREA EPISTOLEI II CATRA THESALONICENI
A celui intru Parintelui nQstru
CHRISOSTOl\1:
Arclliepiscopul' Ccnstantinopolci
SlJBIECrrOL. OMILIA I
Zieand in epistola dinainte ea: "Ne rugam noap-
tea ziua, ca sa vedem fata voastra", ell "Ne-
putand rabda a ramanea in Athenasinguri", f?i eil
"Am trimis pe Timotheiu" cr, Thesal. 3, 1. 2. 10)
prin toate acestea e1 d,1. pe fat? dorinta lui co 0 avea,
de a se duce }a dansii. Ddr fiindca nu putase sl1 se
duca :;;i sil puna in lipsurile cre-dintei lor, de
aceea a adaos epistola a doua, ca astfelooea-ce li lipsa
lor 1?rin prezenta lui, sa 0 indeplineasca prin scris.
Cum ca el.nu s'a dus dupit trimiterea celei intai epis-
tole, se poate vedea din urmittorul pasaj: "f?i va ru-
gam pre voi, frati1or, pentru venirea Domnului
nostru lisus Ohristos" (II. Thes. 2, 1), pe cand in
epistola de mai inainte Ie scria: "lara de ani de
vremi n'aveti trebuinta sa scrim voua" (1. Thes.
5, 1)1. ca. e1 ?-us dupa .aceasta, nu.ar fi
trebmt sit 11 mal' scrle mmlC. Dar fimdc:t chest.mnea
aceasta a fost :amanat:1,de . aceea . vine' apostolul din
288 OMILIA I
nou asupra ei, t;;i adaoga aeeasta epistolrt. Dupa Cum
face :;;i in epistola catra Timotheiu, cand zice: "Ca ri
(Imenell :;;i Filit) dela adevar au ratacit zicand
ca Illv-iereaau fost deja" (if. rrimoth. 2, 18), diind
acei 'lnEJfJlatoI:f,;cari Sl)llneall ca credinciosi{
oa:l:fjCel(1vie%'C1 pe-
trecut deja, -:- iara-'aceasta in scopul viidit dea Illlpe-
dica pe dela_ lupta pentru credinta, - tot
- aieL Fiindca pc datH?ii numai speranta ii
tl.nea fill nu;i lasa. sa. cada in relele lumei acefiltia, apoi
dla,volul vomd a Ii tala aceastasperanta, dupa cum ar taia
cineva ancora corabiei, si fiindca n'a putut cu minciu-
njlc sa-i convinga despr'e cele viitoare, a apucat pe 0
alta cale, a pus pe niste oameni vatamiitori si netreb-
niei ca sa propoveduiasca credinciofililor, ea to ate aeele
bunuri fllgciduite de Ohristos au luat. sfarsit, caci 10-
vierea a fost deja, fill cu un cuvant se ineercau sa ama-
geascape eei lesne creziltori. DUfJa cum aeeia, zieean
atunci ca InvieI'ea a fest deja, tot asa f;'ii aici intre The-
saloniceni ziceau unii ca judeeata cea' de pe urma sta
de fata, precum :;;i vimirea lui Ohristos, ca cu chpul
acesta sa faca minciunos chiar pe Ohristos, aratand
ca nu mai este la urma nici rasplata, nici tribunal
nici pedea.psa $i nici osanda ve:;;nica pentru cei ce
re}e, fMand prin aeeasta pe unii mai indrazneti in co-
l111terea relelor, iara pe altii mai umiliti. 8i ceea-ce
este mai grozav decat toate; ca pe cand unli se mar-
gineau a propovedui simplu, cu yorba numai, dupa .
cum sunt acele pe care Ie spune Pavel, altii se incercau ..
a face aceasta prin epistole ial$e, scrise in numele lui
PaveL De aceea. apostolul inchizandu-li orice portita
de intrare, zice: "Nu va spaimantati, niei pri'n
Dueh, nici prin cuvant, njci prin epistolie, ea
cum ar fi trimisa del a noi (II. Thes. 2, 2). Prin
fraza "niei prin dueh'i el face aluziune la prorocii
mincino:;;i: f?i de unde putem :;;ti ca i se falsificau
eplstolele? Dm ceea-ce spune 13 finea acestei epistole:
"Inchinaciunea cu mana, mea a lui Pavel, care
este semn in toata epistolia; a:;;a seriu. Darul
Domnului nostru Iisus Christos cu voi cu toti".
Nu spun,. ca epistola intreaga este scrisa
ell; mana mea, !?1 prm urmareacesta esteua semn va-
OMILIA I
289
dit de autentieitatea ei, - desl de altfel scrisoarea ar fi
putut fi imitata de altii - 'ci inca cll.:;;i
o scriu cu mana me;:t). Aceasta se petrece
noi, caci dela. iscalitura se poate serl-
soarea apartirie sau nupersoanei ce a trimis-O.-
DecLn-riuHeefl-SJAt _RP:Ofitotnl din,n-uu

relele ce-i bailimiau: laudanilu-l din lApteie \Sere pI'eZBnte
din ceJe viitO{l.re,. Eji prin d.epe-
deapsa, i prin rasplata (jU bununl.e 9
1
pre-
gatite lor. Desfafilura foarte. lamurrt .d.e
at unci arata semnul timpulm de atuncl, adeca apantl-
unea lui antichrist, fara insa sa descopere timpul anu-
mit. De altfel atunci mai eu sarna ramano convins su-
fletul cel slab, cand nu numai aseulta ceva inH'impla-
tor ci inca invata si ceva mai mult_ Si Ohristos pune
mu'Jt interesin aceasta chestiune, cad'stand pe munte
vorbeste disoipulilor Cll multa preciziune ctespre sfar-
sHul lu.meL Si pentru ce 08 sa un Iwa.ta infilela
eei ce intro'due antichristi si christoi rilincinosi. Si
el pune in fava lor fiUIte semne ce se vor inta'rnpla
atunci din care eel mai principal este: "Cand se va
evanghelia la toate neamuriIe" (Math.
24 14) dupa care indemnandu-i ca sa nu se lase a fi
, l' ,. prenurn
amaO'ltl asupra vemret lUl, .11 spune: "v v H
iese
b
fulgerul dela rasarituri, :;;1 se arata pana la
apusuri, a:;>a va fi venirea fiuIu} ,omnIui"
(Ibid. 24, 27), caei fili fulgerul nu se aseun.de in
colt oareeare, ci striilueeste peste tot oI'lzontul; dem
verlirea lui. nu are nevoe de vestitori, i va IT tot
atat de stralucita, dnpa cum este S1 venirea fulge-
rului care n'a avut nevoe de vesLitori. A spus 9
i
de
antici1rist, caci zice: "En am venit intru numele
Tatalui meu, :;;i nu rna primiti pre mine, iara
de va venl. aitul intru numele sau, pre aeela
veti primi" (loan 5, 43). Y (lpoi fili de ne-
norocirile ce se vor succeda atunn, punandu-le ca
dovada a venirei lui, 9i spune ca f?i Elie va venL
A veau deei 0 mare indoiala Thesalonicenii
despre timpul lui qhristos, dar indoiala lor a:
devenit foarte trebmtoare l noua, pentruca nu numal
H431
19
290 OMILIA I
lor !i-a folosit, ci noua, ca sa scapam depovei?tile
cele copil:lresti, si de aiurari ba.besti. S'au n'ati auzit
de multe ori' in 'copilaria voastra 'despre nuniele lui
antichrist, 8i despre umilinta sau ipocrizia lui ?N'ati
auzit pe, multi asemenea povei?ti? Deci,
tiiavolul, inca pe cand mintea noasiraeste fl'ageda,baga
in inima astral de mineiuni, ea astfel oda-ta eli cref?terea
nOH:str'il, _ creasca f?iminciuna, f?i- 1a urma sa pf;a:ta a
no inscla. Nu ar fi venit Pavel ca sa vorbeasea eli '
danfiiii'de J,ntichrist, daca nu ar fi fost sUit, i?i daca nu
ar fi fost trebuitor.
Dar noi sa nu ispitim aseHwnea lucruri. Nu va
ViDl el (al1tiehrist) eu umilintll, d "se va inalta mai
pre sus de tot eel ce se zice Dumnezeu, sau
inchinaciune, asa incat sl'i saza el in biserica
lui Dumnezeu 'ca un Dumnezeu, aratandu-se
pre sine cum cil ar fi el DUIDllezeu" (II Thes. 2,
4). Dupa cum diavolul a clzut din cauza zmintirei,
tot i:l9a i?i eel ee lucreaza printr'ansul cade in zmintire
complecta. .
1) De aceea va rog, ca sa ne silim cu totii de a
ne departa de aeeasta patima, ea sa nu ea'dem in
osanda diavolului, ca sa 'nu ne facem partafiii
pedepse. "Nu neofit (de curand botezat), zice, ca
nu cumva umflandu-se (ingamfandu-se) sa caZ3,
in osanda diavolului" (I Timoth. 3, 6). A8a dar cel
ee se ingamra, va Ina aceiasi osanda ca diavolul.
"In cepufiiI mandriei, zice,' este a nu cUlloar;;te pe
Domnul, inceputul pacatului este mandria'( (Si-
rach 10, 12. 13), adeca este inta,ia pornjre, intaiul pas
fa cut spre pacat; - deei mandria este temelia si radacina
pacatului. Inceputul arata, sau pornirea spre rau, sau
departarea de rau, ca fi'i cum ar ziee cineva: inceputul
prudentei este de a fugi eineva de 0 privire scanda-
loasi)), 'adeca este cea intai pornirea sufletului,-sau
ar zice: inceputul intelepdunei este infranarea" adeea
temelia sau baza. Tot afiia fiii zmintirea este inceputul
pacatului, fiindca dela dansa incepe orice pacat, fi'i in
ea se concentreaza. Oum ca rautatea aceast,a,ori
cate bum'itati am face, nu ne parasef?te pana ce nn vom
1) Partea moraUi. Despre mandrie IDgamfare seaca. (Vejon).
OMILIA I 291
didea fiii ca ramane in noi ca 0 radacina oareeare, se
poate 'vedea de1a acel Fariseu,. c.arele n'a Iiimic
Cli to ate bunatile ce Ie facuse, fimdca el n a talat rada-
cina rauiatei ci a lasat'o intacta ca sa distruga totuL
Dela zminhr'e vine nebfigd'rea insama a saracilor, pofta
de averi, dragostea Infocata de slava, potta nestarf?ita
e
fruntarea,. nici de1a cei mai mari, f?i cei mai
mici decat el - iara cel ce nu sufere a fi mfruntat, nu
sufere nici de a patimi vr'un rau. Acum tu privef?te,
cum mandria este inceputul pacatului. cum oare
inceputul mandriei este a nu cUlloa:;;te pre Dom-
llul? Apoi cel ce pre Dumnezeu, dupa cum
trebue a'l cunoaste, cel ce ca Fiul lui Dum-
nezeu s'a smerit' pana acoIo, ca a luat chip de rob, pu
"'e mandreste iara eel ce nu eunoaste aeestea se man-
.....,. .. ') , .. I'"'t ..
dref;lte.Deci, mandrin. atWi pe om Dpune-mI,
te r'og: . cum ce b}.st;i'lca Zi.,? eunosc
pre vare. l:lU sunt pam de
vine dela ZITUntlre? Sl lata cil neeunoscand pre Dom-
nul mandria lor i-a dat de rapa. Caci daca Dumnezeu
inim'1 infrantl fiii smerita, cu contra,
cad zice: "sUi contra celor mandn, lara eelor
smeriti Ii da dar;' (PHd. lui Solomon 3, 24). Ded
nici un' rau nu este mai mare ca mandria, cad ea fa<:e pe
om 0.emon, batjocoritor, blasfemator, de
mant, f?i'l aduee pana acolo dea
de oarnenL Cel mandru pururea m scarbe, pu-
rurea se framanta in sufletul san, pururea se
umbla incoace E;l in colo fara sa'f;li gaseasea 10c, f?llllmic
nu este in lumea aceasta care sa poata stampara pofta,
sau mai bino zis patima lui. Chiar pe . imparat de l'ar
vedea cazandu-i la picioare i?l inchinandu-i-s.e,_- TIl!
va satura ci va dod mai mult. Dup -l cum cel mbltorI
de araint' ori si c,at ar strange, tot mai mult dorese,
tot as1 si eu acesti zmintiti, caci i?i acestia, ori de cata
cinste s'ar bucura, doresc' mai multa, pat}ma
mandriei ereE;te E?i 1a ii pe fiecare Z1.
grozava este mandria, un are, margml, Cl
numai atunci sta pe loc, cand deja a omorlt .pe cel
o avea. Nu vezi po betivi cum pururea sunt insetal t
Patima esto f?i betia, iara nicidecum vre-o porta sau
292
OMILIA
trebllinti. a naturei omenel?ti, ci esteo boal:1 degrad:1-
toare. Nu vezi pe a!,?a. numiti fiamangi:O!,?i, cum
pur'urea sunt flclrnanZl? PatIm:1 este!:?i aceasta, dupa
cum spun i?i doctorii; caci a iCl;lit deja din marginile
Cei co ispitesc orice lueru, eei eesunt stapa-
dea tOLul,m,lsfl muHAmesG
.o,r-i aria. ' '
CflCi nn arenotar. Uei ce 'simt placere in curvji, nu
mai satura niciodatJ. dupa cum zice setiptura: "Omului
curvar toata panea este dulee,nn va inceta
pana. la sf5..r;;;it" (Sirach. 23. 23), Ci:1ci si curvia este
o. patlm:1. Daca sunt unele patimi fJra leac, sunt insa
!:?:. de acelea ee se le?ui,f?i inca eu mult mai cu-
ra:ud eel, eele trupe!:?ll,!:?l daca am voi, Ie-am putea
C?ID. am ex. patima matidriei f?i
a drace!'?tlf vunoscanc1 pe Dumnezeu, ca,ci
ea ,de acolo cil pe Dumnezeu,
Cum trebue a'l cunoa\Jte, orice man-
dne va fi a lungatll.
h1 gheena, gandei?t.e-te Lt cei mai buni
decat tIn:, gande\Jte-te 1a pacatele tale, gandel;lte-te 1a
cele ee a1 ada sarna dacLL te gaode!'?ti
1a toate aces tea, ap01 lUte vel damoll Ctwetul iute 11
veilncovoi a. Dar nu pot;i face aceasta? mai
slab decaL Apoi gandef?te-te la cele' prezente, la
0IT?-eneasca, gancle\Jte-te ci.lomul nu este nimic.
,:rezl un ml'0rt purtat pe strade, copii orfani mer-
gand In llrma, Jemee vaduva zdrobitil de durere cas-
nicit plang-and, prietenii intristati, gandeste-te la
nicia eel or prezente, I;li e:1 1:ntru' nimi c nu se deosehesc
de !:?i poate nu 0 aeeasta?
la eel ce sunt bogati. la cei ce s'all
III rJzboa1e filra folos, privirea asupra
case de alladata a celor vesliti din C,lre
n'a mai ramas nici peatnl pe peatra,:"'....'. gandeste-te
catil. putere au avnt ii altilda.tll, Fli astazi n'a mai dimas
amintire de dan!,?ii. Pe fieca're zi, daca
gasl exemple deacestea. Toats aceste Ie vezi astazi in
altora! cum. \li
mr1\.e celor man !:?1 putermCI, confiscanle bocratilor
0., .,
suot adevaraFi lor mO!'?tenitori. "Multi
tIram, zice, au f?ezut pe pamant, iara eel de care
nu se gandia a purtat diadem a" : (S:raeh. 11, 5).
OMILIA I 293
--- - -
Owe nu pe fie care zi se intampla de aeestea? Oare
toate ale noastre ntI se aseamana eu 0 roata. care se
invarteste? Cete!'?te, daM f?i ale noastre, !:?i ale
celOr a tara de cro-t;;tif]istn"caci f?ialo lorsunt plihe. d.6
astfel de exemple. Dad:\. 1edi spretuiel;lti pe ale lloa.::;Lre,
de 'sigut' caof1l.ci dil.l dardacl adrnid pf)al e
filosofllor., eel puVirL de dati '3 ii, .dfcichiar f}l
ii te vor multe rienorociri yeohi.
Si filosofii, $i l?i ritorii, :;;i logograf]i,
in fine te vor invata, pretutindeni vei afla exemple
de acest.ca_
Dar daca nu voief?ti astfel de exemple, eel putit1
1a natura noastnl omeneaSCil. cum
s'a facut, si unde se sfar\Jef?te. cand staii
ce valoare' ai tu in lumea ac-easta; oare nu eea mal"
mioa vietate poate sa te piearda.? Multora li s'a Intamt
plat de pierde ochiul din cauz,t unei mici ga.ngani ..
ce li-a cazut in oelli, sau (la. din alta ca.uzil a dat pesie
o primejdie mare. 8i ee? NtI oare tu eli mult mai
pre jos decat to ate feareIe cele scllbatece? Dar ce spui?
Ca e:;;ti stapan pe minte? Dar, iata eil minte nu ai, caci
mandria l?l ingamfarea draceasca este dovada lipsei de
minte . . Ue ce eugeti hicruri mad? Pe ce te bizui tu?
Pe voinicia trupului Dar osto qe pa,rtEm
celor necuvantatoare. Aceasta 0 au I;li talharii,!:?i hotii,
$i omoritorii Poate ca tp bizui pe Insa
a gandi cineva lucrtIri mari de s ine !:?i a se ingami'a,
tocmai c:1 dovada nu poate fi, caci prin
a.ceastael cAi intaiu se de insu!,?irea Inteleptulni.
Deci, iubitilor, sa ni infranam cugetele,' sa deve-
nim cUrripatati, I?i blanzi, caci pe unia ca acef?tia
ferice\Jte Christos inaintea tuturor, zicand: "Ferieiti
. eei saraei eu duehul", !:?i in alt loc zice: ,,In-
vatati-va dela mine, eli sunt bland smerit eli
.. "
llllma (Math. 5, 3. 11, . 29). De aceea a spa1at
cioarele ucenieilor, ca sa ni . dee pilda de smurenie.
Dela toate acestea noi yom mult, caci ne yom
invrednici de bunataF!e cele fiigil.duite celor ce'l iubese
pe ei, prin charul !:?i filantropia Domnului nostru Iisus
Christos, caruia Impreuna eu 'ratal I;li ell Sf. Duch, se
cuvine slava, stapanirea l?i cinstea, acum pururea Eji
in vecii vecilor. Amin. .
294 OMlLIA II
OMILIA II
D 1 S'1 . '1" tt.. 1-.
:').L aveJ., i?i .1 van, i?l .LlmO Helti, uJsencei
Thesalonicenilor, intru Dumnezeu Tatal nostru:
Domllul Iisus Ohristos.. Char voua :;;1
aela Dumw\7.eu 'fatal nostru, si Domnul. Iisus
0.hr-l <:<t,,<:< (/ 1 i Cl) . , .
'-" ... I-..."''/V''-' \ ,-,all" "I., 1. .:...
Cei mai multi dintre oameni fac totul si intrebuin-
teaza toa;te ca sa l,?tre in bunele gratH a
celor mal man, acest lucrull cred mare de tot, si
se considera de oameni fericiti daca vor reuE$i in sco-
put lor. '
Dec], daca a to invredniclde 0 favoare oarecare
dela oameni,este un lucru atat de mare si de dorit
dar inoa a afla ohar dela l)urnnezeu, ell ca't mai marJ
este? De aceea apostolul pururea intrebuinteaz,l
aceasta expres!une in epistoiele sale,pururea J--.de..
reE?te eharul 1m Dumnezeu 'in sprijinul lor, stiind ea
daca este acesta, nimic din cele nepHicute nu"i va va-
tama, ci toate neajunsurile VOl' fi Si Cli sa
aflaV ca lucrul este asa, ganditi-va la losif, carille fiind
rob, tinaI', sincer si f:lra rautate, i s'a incredintat fara
de veste ingriFrea' casei lui Pentefri, barb at egiptean
uela cm'tea 1m Faraon.
Voi cat de furioasa este natiunea eO'iptenilor
cand inca unul din ii s'ar ridica in vre-o
oarecare, apoi furia Ii este i?i1:nai mare, ca"ci se ingamfa
de puterea ce 0 are. Dovada la aeeasta este ceea-ce
Pentefri a ell losif. Femeea sa acuzand pe ne-
dreptul pe 10Slf, el a ascultat'o,desi pToba siluirei nu
era in partea celui dezbracat, ci in partea celei ce avea
mana hainele tinarului. Daca el ar fi fost drept in
Judecata .sa, ar fi sa zica femeei: daca el (losif)
3;r fi ca tu. maltat glasul, dupa cum spui, ar
ii. fUglt E?l ar fi ,dlsparut, f?i daca s'ar fi pe dansul
vmovat cu nn .ar fi at;lteptat prezenta stapanului
sam). Dar mmlCa dm acestea n'a cugetat el, ci dand
vllnt .maniei a in temnita pe losif, atat de
.aceJ ar fi putut ca din
mUlte ImpreJuran sa Judece III 8me despre
mentul prudenta tinarului, totusi fiindca era
zuit, el nu s'a mai gandit la astfeI'de lucruri. eu toate
OMlLIA II 293
acestea tinarul losif, caruia i se incredintase 'ingrI]lrea
intregei case, care acum era atat de urh de stapanul
sau, care era strain, neexperient si lipsit de orice pro-
tectie, - fiindca Dumnezeu ii aGordase mult char, a
calcat peste toate !spitele, Cflc Cllm nici 11'flX fi fost
nimic, a calcat clevetirile femeei, peste primejdia
tlf-i ili0i11"to, I}Bsto "lnGarGer,area lui in temnita, .si la urrn8;
13'a $l rldi1lai;pe iron,ullu.1patMesc. "
'Deci, fericitul Pavel :;;tiind cata putere are eha-
rul lui Dumnezeu, se roaga fierbinte ca acel char s:\ Ii
se acorde lor. Prin aceasta expresiune apostolul mai
i?i altceva: voieste ca ii sa fie recunasG;1tori
de cele' ce Ii spune mai departe in epistola, f?i chia-r
i-ar pedepsi, chiar de i-ar certa, ii sa nu dezer-
teze dela credinta. De aceia Ii si am'nteste inaintea tu-
tUTor de charul ']m Dumnezeu, smerinduli inima, ca
asUel chiar de s'ar gc'isi in sca,rhe, totus
de charul lui Dumnezeu prin care s'au I-nantuit de
. mejdiile cele grele f?i mari, de cele mai. mici sa nUSB
desnl1dajduiascil,ci ia incurajarea mano-aerea de
acolo, dupa cum zicea'i?i aiurea scriind: fiind
du:;;mani noi ne-am impaoat ou Dumnezeu prin
moartea fiului sau, ou atat mai mult fiind im-
paoati 11e vom. mantu'i. intru viata lui" (Rom.
5, 10). De aceea li zice: ;; Char voua, pace de
la Dumnezeu Tatal nostru, si Domnul Iisus
Ghristos". '
"A multam'i. datori suntem lui Dumnezeu
pururea pentru voi frati1or, precum se ouvine"
(Cap. 1, 3). Iarii:;;i sernn de 0 mare cad li so
dfi ocaziunea de a judeca a intelege, ca daca a1tii
cand vad succesele noastre uu ne admira atata pe nOi,
cat pe Dumnezeu, apoi cu atat mai mult noi suntem
datori a face aceasta. De altmintrelea apostolnl Ii in-
nalta cugetele, caci el patimeste atatea necazuri.
nu vrednice de hlcrami i?i bocete, ci
de mu!ti:tIlllre catra Dumnezeu.
Apoi daca Pavel lui Dumnezeu pentru
bunuri straine, oe VOl' putea raspunde acei ce nu numai
ca nu multamesc, dar chiar pizmuiesc inca si se topesc
de' necaz, cand vad pe altii propasind in fapta. buna?
"Oaoi mult 'credinta voastra
J
zice, :;;1
296 OMILIA II
se dragostea a unuia fiecaruia dintru
voi ,spre ,altul". 9i cum este cu putintl ca sa creasea
,atunci . eand, nOi. plltimim eeva greu
,.,a081'g'u',t, flC a Ii cineva
In sanuse inf:oyoae sub
Duterea; ...:...- rl"", "ij",l
, ; i 'll ' - '; __- .. .. .... '"": '._ :. : . ..... -'- ....... ---o...:'":i'--'. . .. ""':'
me ..;d'ea 81 -t11cqareYa vat'tnT-,:' pnt.Ar' l""lrt'"tlo " ... 3,1"1;1
vre-o d'e
se fld!ca. fllrtuna, eand valun1e se sueeedeaza fara
f?i totuf?i noi nu ne LJsam a fi traf?i de
ele lQ neant, aeea:sta. este dovada eea mai puterniea
de noastre, care fdr,'l indoia1a ca
a, 91 s a ndlCat GU mult mai sus. Dupa cum
sa mlamplat pot.op, eand toate eele pietroase f?i pi-
au fost lUte inecate, adeca aeoperite en ap,l, pe
p,e c:le de deasupra, fost aparate, caei apa n'a
arun1? pana la .ele,. tot a:;;a!ill care eu cat
:,va aJunge mal sus, eu atit mai mult nu va putea fi
urnita din loco '
De aeeea apostoluL zjce: "mult creste cre-
dinta voastra", nu
= d = eref?te mai mult. "Si se
zice, dragostea a unuia fiecaruia 'din-
+r'e VOl "pre 1+U
1
" A' , , . "
" >:; ij,LL 1 , 1 ea 81 aceasta eontribue
n:u1t 9i c1 ne face ea sa ne apa-
ram eu totlllmpreuna, f?i Sa ne ajnt<1m unii
pe .altn? aeeasta devine Inca fili 0 mare manO'a.ere
cilel se poate mi:;;ea in ur:rr';a
cazurll.or, eredmta cea puternic1 devine inca mai
Oand un sllflet indurerat este slab, nimie
n ar. mal ada?ge la dragoste, iara daea este pu-
termc, toemalatunel poate adaoga mai multo 8i
fel de dragoste, nu pe unul iubindu-l 9i pe altul nu
el.deopotriV:l pe toti, cad ,aeeasta v a
prill expresmnea "a unUla necarUla dlIltru voi
spre altul", adeea cil. estedeopotriva eiltra toti ea 8i
cun:- en ar fi un tmp singur. De altfel fil\' ast1ii
ga:;llm la dar dragostea aceasta de muHe-
0r.:.l deVille cauza eertelor :;;i a dihoniilor dintre oameni
Cand eate doi 1?i eate trei, !ili cei doi sunt
dup:::, leg!1ti 1?i nniF
CeL tral sau patru mtrn danfilll, cand prm numt1rn1
OMILIA II
297
lor aeeE?tia atrag spre 9i pe ' a1tii, - cand deci
altii se refugiaza spre aeef?tia, si se incurajaza ea f?i
dfiof?,i, t eil. aeeasta nu' mai este dl'agoste, ei
discordie compJecHL Spvne-mL te rog.:
dac 'lochinl de plda, care are in logrijjrea sa' pe l:ntre-
gul trup, ':?i-ar indr.epta lul rna.-:- "
nei, ;;;l .numai 130 aeeasta s'ar,uita r;;ip.l' iiCln);'; ga[i
o
d6
sama, lara pe to ate eelelaIte membre ale tnl,pului le-ar
L,sa 1n P,II asiro privirea dela ele, oare
nu s'ar vatlma prin aceasta lutregul trup? Ou drept
euvant cil. a?a s'ar intampla. Tot f?i noi, daea dra-
gostea pe ea,re datorrm a 0 intinde asupra intregei bi- .
serid a lui Oumnezeu, 0 mc1rginim numai asupra unuia
sau altuia, caei atund ne vom eu
l?i pe noi ca ?i pe aceia. Aceasta nti cste dragoste: oi
dihonie, shizma 9i sparturil. ee nu se mai poate astupa..
Daea s'ar smulge dela om unul dinmembre, negre1?it
cil acel membru rupt esteunit, SiAtl mai b One zig con-
stitnie un intreg prin sine eu toate acestca insa
tot rupt ramane, fiindea nu se poate uni eu trupuL
Ce folos dilea tu iube9ti grozav pe X? Aceasta
este dragoste omeneasea, dar daca nu este omeneasea,
ci it iubel?ti pentru Dumnezeu, apoi atunei iubeE?te pe
tot
i
deopotrivil, caei Oumnezeu a poruneit de a iubi sl
pe dusmani. Daea insil e1 a ponmcit, de a iuhl siDe
apoi en cat mai mult tnel pe eei ee nu ;ne-a
sup lrat ell nimie? Dar eu iubesc zici tn, - lOSa nu
dupl cum eJ, sau mai hine zis, nu
de loc, clei candtu invinov,te9Li. pe fratele tilU,
il 9i'i r,\ul, cum 11 'iubesti? Dar,zici
tu, eu nu fae nimie din aeestea. Sepoate, iosa eand
auzi pe altu1 vorbindu-1 de rau, eaud nu astupi gura
celui ce barfe9te, cand orezi cele ce e1 spune, 9i nu'l
m atune! ee fel de dovada de prietenie este
aoeash? "f?i se ill inulte!?te; ziee, dragostea a unuia
fiecaruia dintre voi spre altul, atata Incat fili Hoi
singuri ne laudam intru voiin bisericile lui
Dumnezeu" (Vers. 4). In epistola dinainte e1 spune
cil. in. toate bisericile Macedoniei f?i ale Aehaei s'au ves-
tit des pre lor ,,Incat, ziee, nn trebue sa
mai graim noi eeva, ea aceia spun de noi ce
fel de intrare am avutla voi" (I Thes. I, 8. 9), iar
aiei ziee: ,;lnca.t f?i noi sing uri ne laudam intru
298 OMILIA II
voi" . . Ce este aceasta? Acolo zice: nu au nevoe de
invaptura din partea noastra, iar aici nu spune C;l
<moi Ii invatam ci ne lAudam f$l ne mandrim, ca !?i
cum pare ea ar zice: daca noi multilmim lui Dumne-
zeu no Inaintea , oarnen lor eli
atat mal malt voi trebue. Sa 0
succesele' vuastresuntpen-
tru vredmce de laurIa, apoipent.r1.1 voi s(mtvred-
nice dejale? Sa nu fie una ca aceasta. .
"Incat I?i noi singuri intru voi, zice, ne Hiu-
dam in bisericile lui Dumnezeu, pentru rabda-
r.ea credinta voastra{'. Aiei arata f$i
tlmpul cel mdelungat ce trecuse dela rrel:?tmarea lor,
caci rabdarea se Invedereaza numai dupa un timp 1:n-
delungat, f;li nu in doua trei zile. Si nu vorbef?te aiei
de 0 rabdare simpll'i, dei;;l de altfel a' nu se bucura inca
de bunurile f<1gaduite rabdare se numel?te - insa aici
e1 spune de 0 rabdare . maimare. Si care este acea
. rabdare? Aeeadin cauza
"Pentru rabdar8a voastra, zic.e, f?i pentru
crediuta voastra intru toate gonirile voastre, si-
neeazurile care suferiti". Af$a daraii traiau vesnie
razboae de ,Peste loeul, dUf?manii lor se
lOcercau vesmc sit 1 vatame, lar II arc1tau 0 rl1bdare
neelatita in to ate a.cestea. . .
RUf$ineze-se toti acei, cari eu scopul de a se pune
sub oamenilor, dezerteaza din biserica lui
Christos, i;1i fug la straine! Atunci, cand deabea
se flicuse loceputul predicei, oameni sllraei eaxi traiau
din manoa zilniea, primiau lupta peniru evanghelie, 1n-
fruntau eelo: /?i. mai insemnatidin
cetate, atunCl eand mel lllparatul f$1 nici vre-un altuI
dintre oei intai, nu era erel?tin, . atunci Qand rJzboiul
era in si cil toate aeestea ii ramaneau ne-
elintiti in eredinta! '
:,Spre arat'area dreptei judeeati a lui Dum-
nezeu" (Vers. 5). Privef?te cum Ii pune de rata man-
gaierea. A spus mai 'nainte ea multamim lui Dum-
nezen, l7i eli ne lcludll.rn 1?i ne mandrim inaintea oame-
nilor; bune snnt fiJi acestea, insa eeea-eecauta eel
lutristat, este de a seapa de rele, /?i a fi eei
ee i-au pricinuit relele. Cand sufletul este slab, aeestea
OM ILIA 11 299
Ie cautll inai eu seama, iar daca este filosof, nu eautll
astfel de lucruri. Dar ee inseamna: "spre aratarea
dreptei judecati a lui Durnnezeu"? Aiei el laM
a se resplata ce ovor priml, cei ce au faeut .
rele, C3. 1?icei ce au paiimit rele, ca <;>i GUill pare ca al'
ike .: .:'eil 3j:)nel e.nd vol vet,j ti. iar 3eei3;
'RA rH1 Tn a.cAin$i
iimp iriang'aie, aratandu-]i, c!l rlup!1 .. ostenelele
sudoarea lor se vorineununa, dupa cuvantul dreptll\ei.
Mai intaiu insa pune eeea-ee'j importa. pe danl?ii, ea
desl cineva mult a fi razbunat, totul?i mai ' nainte
de' orice rivnef?te la resplata ostenelelor sale. De aceea
I:?.i zice e1: "Oa sa va invrednieiti voi imparatiei
lui Dumnezeu, pentru care i?i patimiW' Asa dar,
nu pentruca eei sufar dela cei mar-i, vor
ca/?tiga imparAtia lui Dumnezeu, adecl1 nu pentru aeeasta
se vor Invrednid cerurilor, ci pentru eil
trebuie intrftln ace a Impfir.at;ie, dupa eum
. prIn mlJlte necaZllTl se ead.e ,roua B; lntra
intru lui Dumnezeu" (Fapt. 14, 22).
"De vreme ce cu dreptate este la Dumnezeu
a respHitl. neeaz eelor ee va neeajesc pre voi,
si voua celor necajiti odihna eu noi, intruara-
tarea Domnului Esus din eer, eu ingerii puterei
sale" (Vers. 6. 7). Particula "de vreme ee" aid este
pnsa in loe de "insa ", ceea-ce noi facem eand vor-
bim de lueruri prea cunoseute de toti;
in loc sa zi cem 8 foarte drept zieem de vreme cell.
Deci daca este drept din partea lui Dumnezeu de a
resp1ati, nu incape indoia1a. ca va respliHL E ca en m
ar ziee cineva: daea se intereseaza Dumnezeu de I u-
crurile din lumea aceasta, daca se ingrijel?te, apoi de- -
sigur ca ,va respl:ltl. Si bagati. seama, eil. e1 nu pune
aceastA expresiune ca din propria sa parere,cica mar-
turisita de toti. E ca si cum ar fi zis: daca Dumnezeu
uraf?te pe cei rai)) ca' astfel sa sileasca pe auditori de
a rllspundecu totH: da, el uraf?tfOl pe cei rai. Mai eu
seama ni/?te astfel de voturi unanime sunt eu desavar-
sire nediscutate, fiindca f?tiu c.u totii ca aC8asta este
drept. Si daca aceasta este drept 9i inaintea oamenilof',
apoi cu' atat mai mult inaintea 1m Dumnezeu.
.. A rasnlatL zice. neca..z eelor ce va neeajese
300 OMILIA II
pre voi, voua eelor neeajiti odihna". Dar ce
va sa zica e1? Rasplata este deopotriva? Nicidecum $i
privefjite cum prin cuvintele urmatoare 0 arata de
zava pentru cei rai,$i nnm f,lste de. mare 8i de b!ma
odihna odor bunl. lata 0 aWl, LQang;iUere cii
adDeD,. In d1t9i 1a dlsDhHa dansii tl0
parta1?il?l pc.:. <l:Pos toli,_ .p.;; G'ei CB ad avut' Lui}
cese .in credint;ei, adeca peapostolii Dom-
nulm, feneitul P;;wel Ii pune alaturea de ii in prirnirea
rasplat;e1. A poi adaoga E?itimpul, iar prin deserierea
ce 0 face Ii deE?teapta ougetele lor, :;;i numai oa doara
nu Ii deschide cerurile cu cuvantul, intr'atat de Iamu-
rit ]i prezinta ochilor lor venirea Domnului $i rasplata
faptelor. Apoi pune pe Janga dansul oastea - cea loge-
reasca, $i atat dela faptul In sine, cat E?i dela eele ce
se vor petrece atunci Ii prezinta oareeum 0 ieoana
foarte vie, ca astfel diln,?ii sa'E?i redobandeasea puterile.
i"f;jivoua celornecajiti zice, odihna ell noi,
intrtl, Dornnului Iisus din eer ell ingerii
puterel sale. Gel ee in vapae de foe va da iz-
banclli eelor ee nu eunose 1)re Durnnezeu si ee-
, ,
lor ee nil aseulUi evanghelia Dom nulni nostru
Iisus Christos" (Vers. 8). Daca eei ee nu 8,seulta
de evanghelie vor da VOl' fi pedepsiti, dar
inca cei ce dupa ce au erezut $i va neeajese pre voi,
ce patimi ?are? f7i int;e1el?ciunea apos-
tolu1m,. ea e1 n a spus aIel (WeI ee va neeiiJese pre voi
ci "cel ee nu aseulta de evanghelie", af?a ca. (daca
nti pentru YO;, apoi pentl'u e1 insm;i VOl' fi depepsitI
de neeesibite) ziee. Aeestea Ie ziee 'apostolul, pe
parte pentru fjitiinta lor, ca va trebu'i nnmai deeat ca
aeeia sa fie pedepsiti, ea VOl' patim'i toate aeestea pen-
tru eara pe de alta eil ii VOl' fi ciostiti io ziua
aceia. Ou alte euvinte ii f<:Lee pe dansii sl creada eil vor
fi pedep;;iti, in aeelaE?i timp inca sa' se :;;i bucure, ca
aeeia vor patimi pentru toate necazul'i1ece ]i-au aCius
lor.
1) Toate aeestea sunt zise catra Thesaloniceni, insa
, I) Partea mOl'a!it. N'li a nl amintl plll'Urf'a de judecata
lli de gheena, caci daca gheena nu ni-ar aouce UD mare folos, nu
ne-ar 11 amenintat Dumnezeu cn ea. De aceea eel ce 0 are pniurea
in minte, niei nn se teme de ea, !1i niei nll va pacatni en
(Veron.).
OMILIA II 301
se potrivese a fi zise noua. C,tnd suntem in neea-
zud f?i stramtorari, acestea sa Ie cugetam in mintea
ooastra. Sa nu ne bueuram pentru pedepsirea altora,
ea E?i cum _am fi fOf)t oi sane bucun1mrHi.
am seapatnoide osanda:;;i pedeapsa. Ce f010s avem
ooi dacil> aWi varn pedepsiti? 8,1 nnrtvew. vA 1' 0$:(.
astfel de sut1ete. Sil -nu ne tndemna.rr; 'la fijpta bun'a.:
numai in dorin\a dea ca9tiga. impar,;tia cerurilor, eaci
omu! virtuos nueste atras la fapta buna uici de friea
gheenei, E?i nid de irnparatia cerurilor, ei pentru iosei?i
dragostea eatra Christos, dupa cum face,,'\, Pavel. De
cat noi, macar aE?a gandindu-ne la bunatatile lmpara-
Fei eerurilor, E?i la relele gheenei, macar' aE?a zic, sa
ne pnnem in regula, E?i sa ne dasealim pe noi lnsi-ne,
ea Sil pAfiiim spre fapta bunil. Cand ttl vezi eeva rnare
si bun in viata aeeasta, gande3te-te 1a Impiiratia
l'jlor, si atunci nu vei mai pretul de loe asernenea 111-
cruri; 'eand vezi eeva groaznie infricosM, gande;:;:te-Le
la gheena, E?i vei rade singur de friea . unor asemenea
lueruri, 0-Hre numai eopiilol' pot sa iosufle spaim;1. Cand
esti oupril1S de pofta trupeascil, gande$te-te la foeui eei
v8E?l1ic, gandeE?te-te la pofta paeamlui ell nn este vred-
nic:t de nimic bUn, si cil paeatul nu are nici 0 pLieere.
Dad friea legilor p:1mantt'E?ti are atilta putere asupra.
noastra, ineat neopre::;;te dela fapta eea fca, apoi ell
atat mai mult amintirea celor vii to are, pedeapsa cea
veE?nica, eea nesfar'i'ita. Daca frica de impara-
tnt pamantesc ne opre::;;te dela atatea rele, en cat mai
mult inca friea de imparatul neresc.
Si cum oare putem sa avem 111 noi 0 asemenea
friea ?' Daca neeontenit yom asculta sfintele seripturi.
Daca la vederea unui mort, si ni se umile:;te eugetul,
apoi en atilt mai mult daca ne yom gaodl la gheena
E?i la focul eel nestins, dae!!.. ne vom gand'i la vermele
eel neadormit. Daea ne-am gandi intr'una la gheena, nu
am cadea iute ill ea.
De aceea Dumnezeu ne-a ameninvat cn osanda.
I )aca nn am avea nici nn folos ganrlindu-ne la ea, nu
ne-ar fi ameointat Dumnezeu, insa fiindca amintirea ei
ni poate face mult binf', de aeeea, ca pe 0 doctorie
mantuitoare, a aE?ezat'o in noi, adeca in sufletele noas-
tre. AE?a dar sa nu dispretuim folosul ce'l putem
de aiei, E?i ideia gheenei sa 0 avem ineontinuu eu noi,
fie in fie la cina. Caci daca eonverzaVia despre
302 OMILIA II
nu folose:;;te sufletul cu nimie, ba
inoa il faoe mal :;;i mai josnic, apoi cea eu
privire la lucrnri triste si ma,llOieioase ii taie orice
porta de fapte rele :;;i necuvincioase, ii intoaree din
calea eeaabatuta I;?i'l indreapta. Cel ce eonverzeaza
despre tp,atru$l rniinici, nu sufletulcn nimie,
ei Inea nlaim.ult lianrinde 8i'1'face mai tivnitor spt;e
rela.Cel Ce se Ingrije9te'de fucru:ri straine:j' vorbeste,
multe de toaie, care n'au nid un raport eu datoria
sufletului, de muJtfl ori l$i baga singur sufletuli,) pri-
mejdii, :;;i'l nenoroce:;;te din aceasta cauzil.. Pe cand cel
ce converzeaza de gheena, nid in primejdii nu va ca-
oea, iar pe Hl.nga acpasta f';.i sufletul si'l va face mai
inte1Bpt. Poate ca te-ai speriat de gr.eutatpa cuvintelor?
Nu cnmvaoare daca tu ai vorbit. apoi tu si aprins?
Ori ai vorb'i, ori n'cti vorbi, foeul acela tot

. Vorbeste incontinuu de gheena, ca sa nu caZl III
An 0n+1e,,,1' nn AlogrJ'l'nQte de g}'eena un ne
I..J, U _lJUJ. "\.,ICAlL, .:")0 ' J u ),1 _ _1 "J '1..1 lJ. ;::-0, lJ.(t.L I
ea sij. paeatuiasc:llesne, eaci aseulta acea povata stra-
lueila: "Acla-ti aminte, ziee, de cele de pe' urma
ale tale, in veci n u vei grel?l" (Siraeh. 28,6) 1.)
Nu e en putinta ca suflet care se terne de raspun-
dere, sa lene:;;, :;;1 sa seA" lase a cadea in gre:;;1:l1e,
pentruca fnca de pedeapsa .11 eugetul, si nn
lasa ca sa intra in e1 nimic pamalltese. Duea numai
vorbind in treaeat de gheena si inca i1 urnile:;;te, dar
apoi cand ideea aceasta 11 necontenit, Oitre
va eurati mai bine ea oricefoc? atata sa ni
amintim de cerurilOt', pe cat de gheeena,
C iei mai multa putere are frica de cat oriee. 8i stiu
ea muiti poate ar fi dispretnit miilede daea
ar fi fost eel de osanda; atat de mare
este friea de pedeapsa. Chiar fili astazi sunt multi cari
zie: 'mi-e deajun., sil nu fiu pedepsit, sa nu fiu osiindit.
Nimeni din cei ce au inaintea oehilor gheena nu va
cadea in gheella, f?i nimeni din eei ce dispretuesc
gheena, nu va seapa de gheena. Precnm se intampla
chiar printre noi,ea cei ee se temde tribunale, nu
I) Nola. Pasagiul din Sirach citat de Sf. Chrisoslom estepre-
cum nrmGlaza: "AdiL-ti aminte de cele mai de pre nrma, de strica-
ci?-ne I?i de inceteaz3. vrajba.!li intra poronci
v
(Slrach 28. 6). Trac/.
OM ILIA II 30S
vor fi pedepsiti de tribunale, pe cand cei ce
pretuesctribunalele, tocmai aceia sunt care
deapsa tribunalelor, intoemai afil3. este in cazul
fata. Daea Ninevitenii nu a1' fi avut teama de nimicirea
lor, s'ar fi nimieit, dar fiindca s'au temut, de aeeea nu
s'au nimicit. Daea eei de pe timpui iuiNoes'at fi
n
TI

plerH pDn foe.
Mare rau este iubitilor, de a dispretui eineva
Cel co amenintai'ea, iute 0 va
simti insusi. Nimie nu este atat de folositor, ca a
verza cine'va despre gheena; cdci aceasta ii face sufle.
tul mai curat decat argintul. Aseulta ce spune Proro-
cuI: "Oa toate judecatile lui inaintea mea sunt,
indreptarile lui nu s'an departat dela mine"
(Ps. 17, 25). 8i Cbristos vorbe:;;te incontinuu de aceastfi"
caci def?l poate iutristeaza pe auditor, totuf?i ii aduce
un mare folos. De altfel a
9
3. sunt totdeauna lucrurile
'carefolosesc ;si. doctoriHe ca si hrana intristeazil 1a
inceput pe bolilav, insa 1a urmi aduc fo]os. Daea noi
nu rilbdam greutatea;-cnvintelo1', e vaznt lacra ca na
yom putea r;l bda nici searb.ele rezultate din fapte. Daca
cineva nu Bufera a i se vorbi de gheena, apoi e sigur,
ca daea. va fi 0 persecutie, nu va putea sta cu barbatie
contra foeului, contra fieruluL - ,
dar sa exercit,lm auzul nostru, ca nu eumva
sa se mole:;;easea, fiindea purcez3,nd din auz noi
spre .fapt.e. Dael ne deprindem a auzl lucruri
I;?ate, ne vom deprinde 9i de a suferi cele infricosate.
ce ni s'ar intampla aiei; dar daca noi suntem atat de
molatici, incat sa nu putein suferl nici vorbele macaI',
apoi cum ne yom gasl oare in fata faptelor? Nu vezi
cum fericitul Pavel dispretueste toate cele de aiei, cum
trece eu vederea toate primejdiile ce veneau pe ca-
. pul sau, si nu Ie considera nici maear ca ispite? 8i
de ee oare? Fiindca el pentru dragostea celor ce
ceau voia lui Dumnezeu se deprinsese a dispretui
gheena; fiindea el pentru dragostea lui Christos nu
considera intru nimic gheena. Aeest fericit in dorint,t
ce avea ca toti sa se mantuiasca, gheena, i?i
noi, fiind yorba ehiar de juteresele noastre, sa un su-
ferim nici macar a auzi vorbindu-se?
Acum, dupa ce auzit aeeste putine
304 OMILIA II
vorbe despre gheena, voi va - insa. va rog, ea
daea este vre-o dragoste intra voi, apoi neeontenit sa
adueeti yorba loire voi despre aeeasta. Ou nimie nu
v;l va 'putea vatama, da.ea nu va va folosi, de I?i mai
mult Ca sigurea va vot folosi astfel de eonverzatil,
eaci In, de };;el)JJt)a(;l'i:." Vorbeie cele
stri "a" "hi"/Yl',l";l'e (>:0.\:0. h,'ne"Il (,r".; t
G
""'? _ "", ,zleE\. - -I ... ; ........ ",'l....A:.".- - ....,<"!...!n.!.LL
15, 33), de unde urmeaza cil.: vorbele eele bune folosese,
de unde urmeazil <:11 vorbele eele Illfricol?etoare cumin-
pe om. Bufletul nostru este ea Q(jl):ra.; daea Illtr-o-
dud in el vorbe reci, 'l-ai invartol?a,r-I?i 'J-lai petrilleat, .
iara daca 11 deprinzi sa auda vorbe calde I?i aprinse,
'l-ai muiat; muindu-l apoi, vei putea presa pe e1 ori
ce vei vol,r;;i vei puteatiparl chiar icoana
tease"\.
Heei, sa ne astupam urechile la vorbele cele za-
darn;ee,eaci asemenea vorbe sunt un mare ran, I?i deja
dansele Yin ioate re1e1e. Dacii ni deprindem eugetul a
fi ,bagator de seamil.. Ja cuvintele lui Dt)mnezeu, nu yom
da Ia euvinte de acelea, t;;i nedand atentiune
nu vor patrunde In sufletui nostru eele rele. Cuvantul
este. eararea ee duee la fapte, S1 dovada este, ea nor
mar'lntaiu . auzim, apoi graim, si' in fine. facem. Multi
o-amenl hitereptr; de amite od' dupa euvinte uricioase
au ajuns si ]a tapte ur;Cioase. 8ufletul nostru dela' na-
tura sa, nll este nici bun, :;;i niei r:IU, oi devine bun
sau r:lU numai din intentiune,E'au mai bine zis din pro-
pria noastra voint'\. Dllp:l cum panza corabiei, ori din
ce parte ar bate' vantul,. duee eorabia 1n aceadirec-
sau mai bine Zi3, dupa cum carma Itltoarce eo-
rabia I?i 0 Indreapta spre directiunea eea mai prielniea,
dadi vantul este prielnic, tot a:,?a 9i cu cogetuJ omului.
Daea euvinteIe ce Ie aude, au in ele cele bune, va ca-
lator! pe marea vietei acestia fara iara de
vor ave a eele contrare, de multe ori vor scnfunda 9i
eugelnl si sufletul. Oeea-ee snnt vanturile Dentru 0.0-
ra.bii, tot' aceleat;;i sunt t;;i cuvi ltele pentrn suflete, caci
prin euvinte duci snfletul unde voef?ti. De aceea cioeva
sfalnind ziee: "roata vorba ta sa fie in legea ce-
lui prea inalt" (Sirach. 9, '15).
De aeeea va rog, ca Inand copiii chiar dela Fta
mnmei lor, sa nu'i obi!;lllUim eu povel?ti ba.bel?ti,ci inca
din virsta lor eea frageda sa se invete, ea este, jude-
30
, {)
OMILlA \I _______________ _
eata, ea este pedeapsa, f;li . aceste adevarnr.i sa; S8
pareasea in cugetul lor, fimdca. aceasta A
nata in ii de atunci, mari bunurl va: da. m Oand
sufletul lnvata din varsta cea mm frageda
adevaruri, se eutrernura gandindu-se l(;.l:"an,.E?t
aceasta nu ufilor 0 poatc indep<'lxti;l, . (\e13. ,el, Cl .Ca..;;1 Un
cil.} Snfriinat bine, avand In sinE\ id8e?o.
j ",,, ."'J I, ,-. - .... ' '''l ("1'"
reg'ulat Hi t6taeau,na . gral ",celB ,lV.I.'V',,-,,!t,Va,.:. .. -, t"{,;." LUU,'
nici bogatia, nici lipsa de nici alt-
eeva va putea vatama, eaci un asemenea sut1et are
in e1 puterea Iogica bine intarita, 9i in stare de a, s,e
Impotrivi Ia toate ispitele. Cn astfel
toare noi putem a ne pune in orandmala .. l?l pe
si.ne, pe femee, I?i pe sl.ugi, I?i po eopn, 91:pe pnB:
teni, 9i I?i pe dUl?mam. eu astfel
putem sa ml!lte pacate,. putem AsaALralm
bine in Impre]nriiTlie ne?OroClte, d.ecat m oe1e LeTlvlL",:
8i ca dovada eil.. este as a, spnne-ml te rog: daca te dum
i'ntr'o casa unde se savarseste nunta,nu'i al'?a ea pentru mo-
ment ramai incantat t;;i de privelif;l:ea. a.colo:
mai in urm:i Iilsa, dupa ee al pleeat 111 sme-t
1
de suparare, ca nn ai f;li tu eele ee al !1
co1o
,.-
. pe eand dacA intri intr'o cas a nnde este Je1ame,
de ar fi aceia eei mai oamini din Inme,. totUf;H
cand de acoio e9ti stapanit de ?-e.
clici nu' a intrat in sufletui tau m gan-
dindu-te la nimicnicia celor omenet;;tl, acoio 0
mare mangaere I?i ineurajare sarama 1?1
te Ai viizut acum dm fapte, Cit
este vre-un bun, t;;i nici saracia rau, Cl numal
nil?te l11eruri indeferente? Tot a9a in. :
eand tu converzezi despre placenle l'?1 dezmerdanle
trupel?ti, mai mult amaral?ti tau, care nu
are cu ce sa se dezmerde, pe cand daca vorbel?tl.con-
tra dezmerdariIor, t;;i pui la mijloc ideea lu-
crnl te illflantA aduce. 0 mare m.uWlmlre. Cand tg
te gandesti, ca dezmerdanle trupel?tI nu vor pute
a

ne apere' eu nimic contra foeului Ie vel
mal. pom niciodata, 9i cand te mal cil ase-
menea dezmerdari vor aprinde incA mal mult acel foe:
apoi atunei nu nnmai ea nu Ie vei pofti, ci chiar Ie Vel
respinge en dispret .
Deci, iubitilor, sa nn fugim de des.Qre
gheena, ca sa fugim de gheena, Sii nn fuglm de amm-
ani
20
306 OMILlA Ii
tirea osandei, ca sa nu fim O,wa bogA-tul din
evangheli e s'al:' fi gandit la foeul aeela, nu ar, fi p<1C<l-
tuit, insa fiindca nu amintit niciodata, de aceea a
eazut 'if1 e1. f:)pune-rni omule : urmand a stala jndecata .
inaintea lui, Christos, .tu vorbef;lti de toale, f;li de aceea
nn spninimic? Gand tll ai. vre-o pricina lnairitea jude-
{3ito!"uJui nu: nuII1.ai ziua .. <.:ii HI n'oaptea.; in
"'; 0'.,)",':,,, ,.." ... l j . , :"'u' 'n'la'I" g' ""ec'tl' nl','
....... t v," '-1..... 1 ....... .1:"' y .... .A.1. .... J.... .....;vC .. t .... v11 ...,""', ..... li, <I.l ,.;a.. 1.1 -l ,L-a ' 9 ' , . '-.J
te I;; i voroe;;ti de :tuea j udecat<l, 'ti
miisori euvintele ce ', ai (\, Ie SP11 ne, -:;;i cand tuai a da
sarna. main tea judecJHorului ceresc pentru intreaga ta
cand vei avea raspuodere de fapt ele tale, nu su-
feri chiar nici pe eei ce-ti amintese de acea judecat<1 ?
De aceea s'a :;;i conrupt' totul, de aceea s'a restnrnat
totul pe dos, caci cand avem vre-o judecata, E,'i ur-
meaza a sta inaintea tribunalului ominesc, totul ' punetn
in pe toti ii rugiim, neeontenit ne ingdjim, :;;i
totul facem pentru aeest scop, - iara caud urmeaz<1 a,
ne. Inaintea tronului lui Christos - f?i poate nu
dupa mult timp - nn facem nimic nici pentru noi, f?i
nici pentru altii, si nici m lcar nu rugam pe judecHor !
D
'1 " .
ni--adat un termen lung pentru aceasta, :;;1 nu
ne rflpe:;;te chiar pe cand ne gasim in toiul pacatelar,
ci ne lasa ca singuri sa ne dezbracam de ele, iara bu-
natatea lui ca 9i filantropia nu parase:;;te de loc pe cei
ce Intorccatra dansul, _. noi nu facem nimic,
9i de aceia :;;i pedeapsa ni va fi mai ma re. Dar sa nu
fie DIla ca aceasta!
De aceia va. rog, ca, maca.r de acum inainte 11e
trezvim, macar de acum lnainte sa avem gheena inain-
tea ochitor, :;;i sa ne gandim la raspunderea ce avem a
da iuaintea dreptului judecator, ca gandindu-ne 1a toate
aces tea, sa fugim de pacat, f?i sa ne inde1etnicim cu
fapta buna, caci numai atunci yom putea a ne invred-
niclde bunflt:lWe, ce1e fagaduite , celor ce'l iubesc .pre
dansul, prin charul :;;i filantropia nostru Iisus
Christos, caruia se cuvine slava si stapanirea, acum f;li
pururea :;;i in vecii vecilor. Amin'. '
OMILlA III 307.
OMILIA III
LJari vor lua munea peirea eea de
la fa.ta p,i dela. putRrei lui.
cand\ra -venlca intrusfintii
'3rt S6' [lleii 111lnlJ.nat
in ziua aceea" (Cap. i, 9. iO).
8untmulti dintre oameni, cari sperantele lor cele
bune nu Ie pun in departarea de pflcate, ci in aceia ea
'81 inchipuie ca gheena nu este atat de grozava, dllpa
c:um se zice, ci cu mult mai blanda, !?i nu ve$nica, ci
trecatoare, in fine filosofit;aza multe de acest fel. Eu
insa, nu zic' cit este numai mai grozava decat cea cu
care sunte m amenintati, ci inca Cll mult mai grozava,
1?i pentru aceasta vii pot aduce ca dovada cuvinte din
multe locuri, din care ati putea sa 'judeeaV 111si-va
despre gheena. Dar astazi' eli nn voiu mai vorbi n'imic
de aceasta, caei e deaj uns chiar frica. ce 0 putem ca-
pata din euvint.eleRcripturei, der;;i poate nu putem des-
volta bine sensul lor. Cum ca gheena nu este treca-
toare,asculta pe Pavel care aiei de cei ce nu
cunose pre Dumnezeu, f?i nioi nu cred io Evanghelie:
1l ea vor lua, zice, tn Ullea peirea cea. ve:;mica!l. Dar
ceea-ce este vef;>riic, cum poatefi trecator? "Dela fata
lui Dumnezeu , zice. 8i ee ioseamna aeeasta? Aici
ap05tolul ni pune ioainte' cazul cel mai u",or. Fiindca
cei se iug-amfa. mult, apoi (mu teebue, ziee, IIlUlt:1
6steneala, ci e de ajuns numai de ase infato:;;a ii 1?i a
fi de Onmnezeu, de indata cu totii vor fi
aruncati 10 osandll). 8ingura prezenta lui va 'fi pentru
unia luminil, iarJ. pentru alWpdeeapsa. .
, "t;3i dela marirea puterei lui, ziee, cand va
venl sa se prosiaveasca in tru sfintii sai, sa
se faea minunat intru toti in ziua
. "
aCeIa . Dumnezeu sa se proslaveasca? Da, zice el, sa
se prosillveasca intru toti sfiintu sa1 . Cum? caod eei
ce se ingamfa aiei VOl' videa atnnci pre eei prigoniti
de dan:;;H, pre eei si batjocoriti, Rtano a,proape
de dansuI, atunci slava'lui, sau mai bine zis, a
lor, a lui; - slava lui, pentruca nu 'i-a parasit, ci i-a ara-
008 OMILIA I!I

tat inca mai slava lor, pentru ca s'auinvredni-
cit de aUUa cinste. Oupa cum bogatia lui este ca ii sa fie
credinciosi, tot asa si slava lui este ea cei ce vor crede
in el, sa se bucu're de lui. Slava binelui st:1
in . -aceea, ca -sa ,aiba ct!! bi'gefac;e"
rile sale.
, .. Bi tnt.rlltotj "'ere-
I": -. , __ .. ", ," -' '," '.' , , .......... , ',,' ", ,- .
adectt pi-iin: ,"cHi (J'e cred. tata' eft aic'lpar ..
ticula intru = EV, inseamna prin = Ola:, caci printr'in1?ii
e] se arata minunat, c,bd pre. cei vreqlJiei de jale
nenorodti, pre cei ee sufar mii derele, pre cei ee nu au
schiopiltat de loe in eredinta, ii ridiea in atata straIn
eire. Atunei se va arata puterea lui, eaci
parea ea ii t;unt totuf?i ae010 se vor bucura de
mult l slava. A tunei mai ales se va arilta toatl1 slava si
to(l,ta puterl;:la lui Dumnezeu. Cum? Pentruca s'a ffi-
cut credincioasa, ziee, marturia voastra intru voi,
iB. ziua aceia, peutru care ne i?i rugam totdea-
uba pentru voi" (Vers. 11), adeea. cand se vor adnee
1a mijloe eei ee au suferit mji de neeazuri :;;i suparari,
ceiee au fost de imprejurari ea sa se ahata dela
credinta, n'au eedat de loe, ei au erezut pan a
la fine', atunci, zie, f?i Dumnezeu se aeeia
se slavesc. J,Mai 'nainte de sfari?it, zice, nu ferici
pe nimeni" (Siraeh. 11, 28). De aeeea ziee, e:1 (<1n
ziua aeeea se vor arata eei ee au crezub), adeca atunei
se Va videa fo1osul eel mare al
);Pentru care ne rugam totcleauna peutru
voi, ca sa va invredniceasca pre voi Dumne-
zeul nostru chemarei, l;3i sa irnplineasca toatii
bunavoiuta bunatatei, lucrul credintei intru
putere" (Vel's. 11). Dar aiei e1 spune-, ell Dumnezeu
slt-i invrednieeasca ehemarei: asa dar ii 'n'au fost ehe-
N'an fost; drept care sa
implineasca toata buuavointa bunatatei", fiindca
si eel eu hainele murdare a fost ehemat la cina, Insa
n'a nlmas in aeeasta ehemare. ci tocmai din aceasta
eauza a fost seos afara. "Chemarei", adeea chemarei
eei III camara de nunta, fiindca f?i cele dnei feeioare
aufost chemate, caci zice: "Sculati-va, iata mirele
a venit" ,:;;i ele se pregatise, insa n'au intrat, fiindu-li
OMILIA III 309
eandelele stinse. Despre acea chemare spune el aiei,f?i
ca dovada.' 1a aceasta este, ea adaoga: "f;3i sa impli-
neasca toata buna-vointa bunatatei, 1;31 lucru 1
'c.reg.intei intru putere", cu alte euvinte aceast0 ehe-
inar'e sit 0 eautiim nDi. Dartu. DrivestecucataEniste
aposiollll. Ftemper'eaza gandurile lor, caeipentru 'ca
nueumvadin cauza laudelor ee Ii-a adus rnai 'nainte
i'i sa se mandreasca, mtcei ee. au av'ut succese mar-i,
3i sa devina lene1?i spre fapta buna, Ii arat-.l prin aceste
cuvinte eil Ii lipseste eeva, intrucat se afia in aeeasta
viata, eeea-ee de 'altfel spunea Ebreilor, seriind:
inca n'ati statut pana la sange, impotriva
pacatului luptanclu-va" (Ebr. 12; 4).
, "Toata buna-vointa" ziee, adeea toata
mirea, toata toata domerirea, -ea cum
pare ea Ii-ar zi<?e: ca .. s.a fie lui Dum:
nezeu pentru VOl, ca mmlC nu va ca sa
afJa, dnpa cum voe1?te e1.
"Si lucrul credintei ziee, intru putere", adeca
rabdan3a in prigoniri, adeea sa nu ne molef?im in per-
secutiuni.
, Ca sa se prosla veasca numele Dornnului
nost;u Iisus Christos intru voi, l;3i voi intru el,
dupre darul Dumnezeului nostru, l;3i al Dornnu-
lui lisus Christos" (Vel's. 12), Mai sus a vorbit de
slava, l\li tot de slava !ill ;],l.ci; a spus se
VOl' slav!, eeea-ce eonstitue 0 lauda pentru a
spus eli vor fi ai slavei aeelia, l\li ac'easta 0
si aiei, eaci proslavindu-se stapanul, se proslavese
servitorii lui. Oei ce slavese pre stapanul, eu aUl,t
mult ii vor fi prin el insuf?!, fara el, - eaCl
necazurile :;;;i suferintele pentru Chrlstos slava se nu-
mese, $i peste tot toeul faptul acesta se ehiama slava,
si orice necinste am sufer!, fie ea cat de mare, .. lava
se nume$te, eaci prin aceasta noi devenim cu mult
stnHaciti. Apoi aratand ea $i aceasta este tot a 1m
Zlr;e: "Dupre darul lui Dumnezeu l;3i
a1 Domnului nostru Iisus Christos", adeea ca
darul aeestael insusi ni l'a dat, ea astfel sa se s1::1-
veasea intru noi, 1?i pre noi sa ne slaveasea intru e1. f;li
cum ne sHivim noi intru el? Prin aeeea ea am fost
310 OMILIA 1Il
priinit dela dan suI atata putere, incat sa nu neinco
voiem chiar in fata celor mai grozave sufedntL Asa
dar c3,no ispita se' iotampla, atunci deopotriva sc slit-
vel?te Durrinezeu, noi; pe el it sJavese fiindcil ne-a
111tflrit stat. de 'InuIt, lara pe noi fiindca De-am, facut
vredniei dl dammL DRP.i, toatH a.eestea vin de\a , darul
lu.i . . . ' . - . -'
';la rug-anl pre voi, peutru ve-
nirea Doml1ului nostru Esus Christos, si a noas-
tra adunare la dansul,ca nu de graba sa va
clatiti voi din minte" (Cap. 2, 1. 2). Candanume va
fi 'invierea, nu a spus, iara cit acum nu va fi, aeeasta
a spus'o. ,,9i a noastra adunare ziee, la dansul".
Nlci aceasta nu e lucru. Ai V8zut cum man-
g'aerea 0 pune ]a un loC) cu ]audele, ea.ci atunci Chris-
tos se va eu Doi eu toti sfintii? Ni
alCl despre 'fnvlerea noastra' la a doua venire.
i despre adunarea 1a dan suI, naci acestea vor fi unite
1a un loc. l)l1pa ';weea Ii inalva cilgetele lor, caoi zice:
"Ca nu degraba sa va eHititi voi din minte".
"Nici sa va spaimantati, niei prin' duch, nici
prin cuvant, niei priri epistolie, ca si cum ar
fi trimisa del a noi, cum ca ar fi sosh ziua lui
Christos". Ai ci mi se pare eil face aluziune la unia
carl purtau 0 epistola falsificatl1, dand'o ca a lui Pavel.
cu scopul vadit de a'i tnSa apostolul ariWl,ndn-i
Ii spune, cJ. inca n'a sosit ziua Domnului. Si ca sa nu
se lase a fi e1 ii asigura prin ceea-ce Ii scrie :
"Nu va spaimantati, zice, niei prin dueh nici
adeca ((C)hiar de ar avea duchu1 profe-
cel ce va spun de a0estea, voi sa nu credeti. Calld
eram la voi, acestea v'am spus, sa nu va abateti dela
cele ce ati auzit si ati invatat. . ,
.'. . ' ., (( .,
)JNICI prin duch . Prill aceste cuvinte el
pe. prorocii cari ceea-ce spuneau,
gralau prm duch necurat, cad voind a fi crezuti ii se
incercau a pe auditor nu numai prin
prob.abile - aceasta de altfel 0 invedereaza si apostolul
prin expresiunea: IlNici prin cuvinte" - 'ci inca ,:;i
printr'o epistola fa1sificata oe continea asemenea' idel
f?i pe care , 0 dadeauca a lui Pavel. De :aceea apostolul
OMILlA III 311
deschizalldu-li ochii, -a adaos: "Nici prin epistolie
ca cum ar fi trimisa dela noi". Dupa ce io fine ii
asiguril din toate vine f?i expune f;lipropria sa
parere dupa cum urmeaza: "Sa nu va amageasca
cin8va pre vOl ulei "lutr-'un drip, ca uu va vel'll
'lIlai yi 2"e ..
va ara,ta Oil1Ui n lli rn.er:zarel,
tivnieul, :;;i care se va inaltli mai pre sus de tot
cel ce se zice Dl1rIlneZel1, sau inchinaciune, afila
ineat sa sada el in biserica lui Dumne,zeu ca un
DUIl1nezeu, aratandu-se pre sine cum ea ar fi
el Dumnezeu" (Vers. 3. 4) .
Aici e1 vorbe:;;te de antichrist, aa pe fata 0 mare
taioa. $i ce inseamna lJapoRta.sia"?' Sub acest CllV3..nt
e1 pe ant christ, caci pe mulVi ii va pierde ;;i-i
va abate deja dupa cum zice :;;i Christos:
"Ca sa amagiasca,cle va fi euput1nta, pre
cei . (M:ath. 24, 24). Pe 1anga aceasta 11
mai numef?te si omul pacatului, caci 8i el va face lu-
cruri in acelasi timp f?i pe aWi va pregati
ca sa faca asemenea lucruri. 11 mai fiul pier-
pe!;ltru c[t el va fi pierdut, :;;i va pierde
pe Dar cme vaft oa1'e aGel antlChLlst? Oare va
fi 8atana? Nicidecum, 0i va fi un om oarecare, care
va avea 'in e1 toata puterea ':;;i toat:l energia diavolului.
care se va in alta Il1ai pre sus de tot cel ce
se ziee Dumnezeu, sau inehinaciulle". Asa dar
aC)el antichrist. nn-iva aduce la idolola,tri e, ci va' fi un
impotrivitor lni Durnnezeu, care va to ate zei,
(1t6.v"ta<;; "too.;; 11000';;), si , va poronc'i:'de a fi
e1 ado rat in locul lui l)umnezeu,' va in bise
rica lui Dumnezeu, nu numai in ace a din Ierusa1im, ci
in fie care. "Arata,ndu-se pre sine, zice, ca ar :5
el Dumnezeu (', adeca nu spunan.d, nu graind e1 aceasta
ci incercandn-se de a dovedi prio fapte, peotruca V2
face lucruri mari, :;;i va arilta semne miminate 1a ce:
amagiti de e1. ,
"Au nu va adueeti aminte, cainca fiind e1:
la voi aeestea am zis voua"? (Vers 5). Ai vazutci
necontenit se videa sHit de a Ii vorbl, f;li a Ii reamip.t
312 OMILIA IIi
ceea-IJe Ii spusese deja? lata eil iiau fost auzit aeestea
!?i pe e1 dar tot aceleaf?i vorbe se
slllt . de. a h,ammtI. dl;t pou, .d?pa cum face eu
In co
vor avea, de care auzise pe apostolvorbinrl. dupA
cumzice : ; ."Oaeicatid arn f ORt Ia voi 2XO;jS 'vonll
ea , "TlOm ayea s:carbe". (I. 'rhes. 3' ' 4'0
I?i eu toate aeestea ii uitase, asa ea s'a vAzut silit
a{la:r:a ; :- tot despre veuirea
1m Chrlstos 11 aUZlse deJa. !?l cu toate acestea a trebuit
ea I!un3. in prin. episto1a. A!?a dar, daca
e1 h. apOl nu It spune nimic strein !?i
de Cl tot aceea ce pururea Ii-a spus.
1) Dupa cum eultivatorii de pamant nu lasa in
pace pent-ru vecie semintele ce Ie-au aruncat odata in
pamant, ci. rascolesc de multeori, caci daca de pilda
nu vor grapa. ca sa astupe
an..1nc.ate, apOl atu,nCl acele ,se!111nle vor deveni prada
pasarIlor, - tot ai?a vom 9L nOl, daca nu vom cauta
necontenit ca sa astupam bine ceea- ce odata am arun-
cat in mintea noastra, caci atunci totul am aruncat in
vant. Caei f?i aici diavolul Ie rapeste 1enea noastra
i Ie p!oaea Ie
aim $l vor mll.dw;ll semllltele cele bune.
Astfel fimd, nu e dealuns ca sa credem ea odata se:"
aruncate, noi am seapat de greutate oi
se ingrijire din parte-ni, ca sa alungam 'pa.
senle cele rapltoare, sa scoatem spinii eiuiiniie, sa scoa-
tern J:)etrele cele muIte, $i sa Iuam inasuri de a impe-
deca tot ceea-ce Ie-ar putea vatllma. Dar fiind voba de
pamant, de sigur ca totu1 atarna delacultivator caci
este prin urmare gata de' a pa-
tlml once, - pe cand nu tot 'af?a se petrece cu parnan-
t?1 cel duchovnicesc, unde 1m . totul atarna. de aasca1
Cl, mai mult, apoi cel jumatate atarnd
de dlsclpuh. Treaba no astra a dascalilor este de a arunca
se.minVele, dar i?i a voastra este de a astupa bine in
nnntea voastra. cele vorbite, de a arata prin fapte roa"
dele voastre, f?l de a smulge din ril.dllcina spinii ce ra-
sar. de sigur ca este un spine grozav, care nu
') Partea moralCi. Contra celor cese imboo-atesc si ca in
serica trebuie cineva sa intre Cll mult respect $t cu .ba,
gare de sarna sa asculte la cele ce se citesc. (lTeron).
OMIUA HI 313
----------------------
produce lllCl un rod, e urH f?i displacut la videre; un
spine ce nu se poate la nimic, un spine ee
provoaca durere celor ce se ating de e1, un spine care
nunumai ca nici 81 nu are niciun 1'oc,1, dar impiedica
Incaf?i alteplante de a inverzl face rod. ..
, , . Astfel este. bogatia,Mci . humai ca. nn '
face rod niciodata. dar inca S1 impedeca pecei oe vor
a, aveaun asemenea rod.Spinii sunt hrana camililor,
hrana focului, !?i riu sunt buni la nimie alta. Tot asa
este 8i bogatia, de nimic nu e buna, decat a5nfierbanta
doari cuptorul patimilor, de a aprinde ziua,. miaza mare
sufletul ca !?i un cuptor, de a hrani patimele cele do-
bitoce$ti, ca de pilda razbunarea, mania, urgia f?i al-
tele de aeest feLlntocmai af;la este $i camila, ce, dupa
cum am zis, se eu spini. Sespune de catra.
eei ce se indeletnicesc eu astfel de lucruri, cil niei unul
dintre' animale nu este atat de tare la manie, atat de
fudaratnie f?i < razbuBator ea eamila. Tot af?a este 91 bo-
eaei ea hranef?te patimile cele dobitocesti ale
in tinip ee pe ce1e 10gice Ie f?i 'Ie ra-
ca spinii. Aspril este aceastc1 buruiana (spinele),
5i rasare fara a fi semanata de cineva. Dar sa videm
cum f?i in ce loc rasare, easa 0 taiem sa 0 smul-
gem din radacina: ea totdeauna rasare lulocurile ce1e
rapoase, in loeurile petroase, in locurile cele uscate,
nnde nn este umezeala de loco Ei bine, tot asa este
r;;i sau mai drept vorbind pofta de bogAtie; $i
ea. este 0 buruiana a;spra !?i salbateca, f?i ea rasare au-
tomat Cit spine1e. Cand cineva este aspru f?i Sulbatec
la inima, cand inima li este useata rara pic de ume-
.leala, adeca eand este nemilostiv, atunei buruiana
aceasta rasare in e1 ca f'?i spinii. Dar eultivatorii de
pamant cand voiesc a scoate spinii, nu 0 fae aceasta
eu ferul, ci cu focul, caci numai prin foe pot sa scoata
toata rautatea din pamant. Nu este deajnns numai de
a taia spinii din fata pamantu1ui radacina lor sil. ra-
manit in pamant, preeum nu e de ajuns nici numai de
a seoate radacina, ca.ci ehiar f?i atunci tot mai ramane
in pamant ceva din rautatea lor, dupa cnm 0 boala
molipsitoare mai lasa ceva unne in trupul omului,-
ci este neaparata trebuinta de a Ii da foe din toate
parFle, ca(\i atunci prine se va evapora
usca.toata umezeafa, ce intamplator ar fi la
e:;;ti sigur ca nu vor mai rll.sarl. Dupa. cum ventuza
au 1Il
.----------------------------------------------- . ---
aplicata pe trupul omului, a.trage]a sine toata rautatea.
tot foeui atrage 1a sine toaia riiutatea spinHor:
totul arde l?i pamantul. .
Dar de eeoare v'am spus eu aces tea ? Pentru
aceea, iubWlor, 001. din toatB partilB trebllie a seoat.e
din inima' noastra. orice dragoste '91 orice ' afectiune
' catra boga\:ie. Avem Hoi Ja indemanaUr':. . Ioe, 'care
sa, sooata r a,utateaei din sutietui nostru, VOili sa
zic focul duchului stlnt. Ca:nd noi 0 yom atinge cu acest
foc,nu numai cll vom arde s pinii, ei vom putea ehial'
sa uscam bine oriee umezeala si oriee sue ar avea il1
ii, caci de alt.fel daca vor fi intepeniti tare, totul va fi
in zadar. Caei tu a intrat aiei in biseriea un
barbat bogat, sau 0 femee bogata., si iata eu nu se in-
grije::;;te cum sa asculte cllvintele lui' Dumnezeu, ci cum
sa se puna in evidRnta, cum sa stea mai famfaroana,
mi-li mandra, cum sa intreaca pe toate celelalte prin hai-
nile ei. dele luxoase; apoi cum ea l'?i prin
face; pri.n privirea: ocI:.ilor,
sSJ, $1 mnue. cum. pnnloate m1i?ciinle sale se Sl"
lel? te de a se arata mai grava mai de respectat decat
celelalte, 81 cum toatlt g-rija ei nu este decat: a vazut'o
Oare X sa'u Y ? Oare a admirat' o? O<1rc a fost ea fru-
mos impodobita? Oa re nu i s'au fe$telit hainel e Oare
nu i s'a rupt? zio, cum toata grija ei, nu se
innhee deci:H. la aseinenea nimicurL Tot si
barbatul bogat, c3.ci 9i el voeste a sepune in evident',l.
fata do oei saraci, voe$te sa'i 'bago in groaza prin im-
bracamintea hainel.or :;;i pdn slugile cel e multe ee Ie
are care f? i J:mping in dreapta:;;1 1n stanga.
pe Cel dm blserlCil, ca sa faca loc stiipanului lor. Dei
unul ca acesta, din marea lui mandrie, nu
nici milcar aceasta sa faca -- adeca sa-si oeschida sin-
gur l.oc prin -- caci fiind foarte inga,mfat nn
se in]ose9te la ceva, ci permite slugilor' ca sa faca
aceasta. losa cel ceingaduie a se comite aceasta ne-
da dovada Rigura de moravuri necuvi-
mcioase si stdcate. Apoi luandu-si locul in biseriea,
imediat ii vin in minte toate grijile casnjce, care'! trag
d.in toate pe calld mandria ce'i stapanei?te spf-
rltul 8e revarsa peste ca f?i un puhoiu! Crede,
sermanul, eli daM" a intrat in easa lui UumnezeU,apoi
a facut'o mai mult de hatar, mai mult ca 0 gratie
noua poporului, poate chiar lui Dumnezeu! Deci.
(nIlLlA III 315
------ ----
un astfel de om inga-mrat cum oare va fi cu putint:l de
a se vindeca vreod':lta?
In adev:lr, spune-mi te rog: daca cineva s'ar duce
]a doctor, n'ar cauta ca e1 sa capete gratia
01. iTIGhipuindu.:.si .ur\. 61 este.-eare
si lasand]a 0 pa.rt.e scopnl dueerei ' sale, .s'ar OCUp& de
$latne. oa.:re acol0Gapatat-a ,61 foJos?
Eu nn. ere'd: Dar nae::!. voiti, eu va yoiu SpUne ql CH,1.lZa
acestui rau: oamenii aceia li?i inchipue ca venind in
biseriea au venit la Doi; ii nu baga sarna !?i nu inteleg
cil. intra aid inaintea !ui Dumnezeu, ca el estecare
Cand cetetu1 se ridica zice: "Acestea
zice Domnul", iara Diaconul stand, astupa gura tu-
turor prin expresiunea. "sa luam aminte.((, ap?i. n'o
face aceasta in cinstea cetetlllui, ci in cinstea celui ce
prin acela tuturor: Daca cei mandri infu-
muraU ar ca Dumnezeu este cel ce yorber;;te
prin profet, toata.mandria ar lepadl).o dela ii. Daca de
pilda Ii vorbesc capiteniile cetatei, Illca nn Ii se 10-:
. c:raduie de a nu fi eu bagare de sama, apbi eu atiU mai
este permis cand vorbe9te Dumnezeu. Noi,
illbitilor, suntem servitori ai lui Dumnezeu, noinu
vorbim ale noastre, ci ale lui Dumnezeu: pe fie care zi
se aud cetindn-se epistole trimise din cer. Spune-mi,
te rog: daca ar veril cineva acum, nind voi
daca ar intra, zic, aici, incins cu incingatoare aurita
ridicand in mana sa 0 hartie, ar spune scuturand'o in-
tr'una ca este trimisa din partea imparatlllui, i?i cli i s'a
poroncit de a 0 purta prin toata cetatea, a pune in
pe to\i deporonca impaniteasca, oare nn
totii v'a\i Intoarce catra ace! comis al 'imparatulUl?
Oare nu ati fi cu bagare de seami1 la ceea-ce eite:;;te
in acea scrisoare? Oare nn ati lua sama, cara sa va
poronceasca diacollul, 9i n' ati face tacere? Eu cred ca
da, caci chiar am auzit de multe ori cetindu-se alCl
epistole imparate$ti. Apoi daca ati . fi cu bagare de
sama cand ar venl cineva din partea imparatului, oare
cand vine profetul ca trimis de Dumnezeu, ni vor-
beste despre cele din ceruri, sa nn se gil.seasea nimeni
a fi cu bagare de sarna la ce]e ce spune? Sau poate Cll,
nu credeti. cll cele vorbite suntdin partea lui Dum-
Aceste epistole, iubitilor, sunttrimise de Dum-
nezeu.
316
OMILlA III
-----
Deci, sa in tram in biserica eu tot
pectul cuvenit, f;l.i . sa ascultam cu . frica I?i sfiala cele
c!3 se vorbesc Qll.f?-aca intru, zici; in biserica,
nu aud po em eva vorbmd? Accqsta, a stricat <si a
plerdut totuL Oe nevoe este de ' vorbitor? DecaL
ni vio'e tot
';:i! este nevoe de omilie, sau
pc cat tlmp totul din sf. seriptura este lamurit totui
este drept, to ate cE\}e -ti'ebuitoare nOlla sunt
acolo? Dar fimdca sunteti auditori ai dezmerdarei de
aceea omilii, cereti.' predici frumoase si
toa;re. Spune-mi, te rog: 'Vorbita Pavel cu flIa? Intre-
bumtat-a el vuet mult in cuvintele sale? Si cu toate
Pave! a intors lumea intreaga din 'calea rata-
CIrRI! Cu ce fel de fala a vorbit Petru. el care era in
Dara, zici tu, nu .. cele sunt
10 . . ';:il pentruce nu Ie stu? Nu cumva sunt
Nu cumva Nu cumva in
Oare nu sunt scrise in limba greaca ?
Dara, ZlCl, sunt intunecate $i nudestul de lamurite
cele din s.finta scriptur<1. $i ce nu este lamurit? Oare nu
acolo A,l?a dar pe cele lamurite Ie i7tii, ca
sa !'ll nevoe .. a cele nelamurite? In scrip-
tllrl mil de lstoru, deCl spuoe-mi una din ele; insa
nU-IDIYel spune. Prin urmare toate acestea nu sunt
d eeat pretexte Iili vorbe go ale. (Dar zici iufiecare zi
se aud i n biserica tot' Dar ce?
Oare 1a teatru. nu tot aeeleasi? Oare in ipodromii
nu tot Ie veZL t Oare lucrurile toate nu sunt
tot ca ieri, I'?i ca I?i maine? Oare soarele c6
pnrurea, nu esLe tot Oare nu intrEY-
tot mancari pentru hrana noastr--d?'
':01 af.lu dela tine: fiindca spui ca in fie care zi
auzl.lD tot apoi spune-mi, te rog, al
carm .Profet este pasalul. ce se cetei?te, alciirui apostol,
s.au d1l1 care Nu raspunde, caci
se par.e . ca aUZl ceva stram. Deci, cand iti place a te
ZLCI cil se spun in biseriCel', iara cand
lDtrebat, tu te gasei?ti ca cum n'ai fi auzit nici
odata. Daca sunt ar trebui sel Ie stii si totusi
tu nu I?tii nimic. ' ,,, ,
De plans de jeli.t sunt pretexte, i?i cu
adevelrat ca sunt vredmce de 1eltt, CaCI dupa cum ziee
Prorocul: "In zadar lueratorul de arO'int mai to-
. 0
IV _ _ __ _ 317
pe1?te argintul" ([erem. 6, 29). Tocmai pentru aceasta
trebuie a fi cu bagare de sama, pentrucel sunt tot
aceleai?i, de vreme nu ni nici 0 obosala,
fiindca nn spun em nimic strain, nimic schimbat.
Dar ce? Daca cele din scr-ipturi sunt aceleasi, iara ceie
-00 -lloivmlblm nll sunt. spunem' totdeauna
lut;.tu-fi str"oipe, 8tl'nteti _ eu --'bagJat"c
jnacar laacestea ? Cai:u$i de lJentrueadac:l va
:iicem: de ce tineti minte macar acestea? . vbi indata
raspundeti : odata. am auzit vorbinduse de aceasta, t;ii
cnm pute'm sa tinem minte? - iara daca va zicem : Ill.
acelea de c-e Dll dati atentiune? voi rAspundeti pentru --
ea vorbesli aceleasi;), t;ii prin urmare toate pretextele
voastre nu sunt izvorite decat din lene.
Dar eu asemenea pretexte nu yom putea Sa sca-
pam pentru vecie. cj va veni timpul cind vom plange
I\li suspina in zadar; eeea-ce sa nu fie! Fie, deci, ca
nbi sa ne caim aici, sa dam celor ce se spun
'in biserici1, sa Ie ascultam Cll toata evlavia respectnl
cuvenit. ca astrel sa ne indemnam la selvarsirea fap-
telor bune, sa ducem viat;a aceasta cu vrednicie, caci n1.1-
mai ne yom invrednici de bunati:qile cele fagaduite
eelor ce} iubesc pe dansul, prin chaml f;li filantropia
Domuului nostru !isus Christos, caru-ia impreuna eu
Tatul I?i eu Sf. Duch, se cade slava, stapanirea cin-
stea, acum f;1i pnrurea in veeii vecilor. Amin.
OMILIA. III
,,$i acum ce n ca sa se arate
e1 in timpul saa. ea jata taina fara de se
lucreaza, numai eel ce acum; pana se
va lua din mijloc; atunci se va arata acel
fara-de-le.ge, pe care Domnul il va omorI , cu
duchul gurei sale, 1?i-l va pierde cu aratarea
venirei sale, a carui venire este dupre lucrarea
satan ei" (Qap. 2, 6-'--9).
On drept cuvant ar putea intreba eineva, ce anume
este ceea "ee-l i?i dupa aceasta sa eunoasca
OMILIA IV
de ce Pavel atilt de intunecat aici? dar
ce este aceea ce-l opre$te de a se adita acum? Unii
spun ca aici se vorbe<?te de charul Duchului, iara altii
zic ea e destapanirea Romanilor, eu
din urmil rna unesc eu. 8i de ce? Pentl'ueil. dacaar
fi voit sa- ,spuna ,de ollar-ul d.uollUlui
f
flU ar- fi spus
de intunee}).t , oi pe f at.::I., de vreme M acel-char 8i as-
Utz!. prflrtomin.i!, pt-l ,apI)!-li.oi , t;ii tnt!
De dae:}. chn,rul. (h,10h:lJlui arti dmtre' ii,
clupa cum lipsia mai 'nainte, ar fi trelmit ca apostolul
sa sedueil in persoana la dao1;>ii, dupa cum facea in
asellienea cazuri. Dar fiindca e1 face aici aluziune la
stapanirea Romanilor, cn drept cuvant a spus'o aceasta
atiH de intunecat, . ('aCt nu a voit a . se expune pe
dansul ca pe ii Li dU$manii prisoselnice f?ila pri-
mejdii nefolositoare. Dll.ca ar fi spus, Cil puFn dupa
aceea, impll.rr,tia RomaniJor se va surpa, de'ndata l'ar
fi nimicit 8i pe 01 ca primejdios, pc toti crc9tinii, ell.
revoitatori' ai ordinei publice. i?i nu a zis' ca aceasta se
va intampla iute, oe91 de altfel necontenit aceea1;>i
spune, insa ce? "ea sa searateel in timpul sau",
ziee:
"Oll. taina iura de legei se lucreaza".
el face aluziune la Neron, ca fiind tip al lui antichrist,
caei <}i el voia a fi erezut de Dllmnezeu. $i bine a zis
apostolul "taina", adeca nu pe ca allela(anti011rist),
nici de ca el, ci pe aseuns. Daca mai 'nainte
de timpul acela s'a gasit, zice, un barbat, cara in pri-
vinta rauta,tei nu era mai pre jos de antichrist, ce lu-
cru'de mirare daea aeesta va fi tot a$a de rall? $i
ca apostolul nu'l nnme$te pe aceasta.
nu din cauza fricei ce ar fi avut' de N eron, ci mai mult
ea sa ne pre noi, ca sa nu ne bagam in pri-
mejdii zadarnice, daca aceasta nu 0 cere nimic g rabnic.
Tot face i?i in cazul de fata, unde pe langa 'expresiunea
de mai sus adaoga mai departe: "Numai cel ce
acum, pana se va Iua din mijloc", adeca,
cand impariltia Romanilor se va Iua dela mijloc, atunci
va sosl $i acela. Si cu drept cuvant ziee aceasta, caci
pe cata' vreme stapanel?te frica d8 imparatia aceasta,
nimeni nu va indril.zni a se mandri <}i a se ':lnalta atat
de mult, dar cand imparlltia va lua sfarsit, atunci <}i
acela, odata cu anarhia, se'va arunca i?i se va incerca
OMILlA IV, 319:
sa rilpeasca stapanirpa oaminilor, 1;>i stapanirea lui
Dumnezeu. Dupa cum $i mai 'nainte de aceasta au luat
srar$it<?i alte ca de pilda
care a fost ' desumtat:l de Babllonenl , cea a.
nilor de Per$i, cea a Per<}ilor de Macedoneni, cea a
de ROi.fi(?rni, aeeasta ':7"& fi des-
fiintata iara acelfl., de Ohristos, c,:tei un va
uutea stanani de .Joc. Toate nil::. DtlITe
Prorocul ell multa claritaLv. "E;i fitUIlci,
8e va arata acel farll.:de-lege",-dardupaaceasta?
Mangaerea este aproape, caci zice: "Pe care Dom-
nul il va omori eu duchul gurei sale, va
pierde cu aratarea venirei sale, a caruiavenire
este dupre lucrarea satanei C1. Precum se intampla
eu focul, cMi deabea se ridica panL, Illicele insecte
r:;i pier mai 'nainte inca de a se atinge de ele, tot a::;;a
va fi atunci, caci nelegiuitul va pieri numai la ara-
tarea lui Ohristos, i?i numai dupE}. euvantul, sa.u mai
bine zis, dupa poronca ce va da. E deajuns ca Chris-
tos sa fie de I?i imediat ,toatc accstca se VOl' ni-
mici; nllmai el, !?i de 'ndata minciuna va
fi resturnata.
Mai departe apoi arata cine este acesta "a caruia
venire este dupre lucrarea satanei", cl1ci adaoga:
"intru toatll. puterea, 1;3i semne minuni ale
minciunei" . Acestea Ie-a prezis apostolul, ca nu cumva
ii sa fie atunei, - adeca ca acel neiegiuit va
arata 0 mare put.ere, 10sa nimic nu va fi adevarat, ci
totul pentru minuni, zice, ale min-
eiunei it, adecll minuni Ini?elatoare, sau minuni care se
sfar<}esc in tninciuna.
intru toate amll.girea nedreptll.tei, intru
cei pe'ritori" (Vers. 10). Dar, zici tu, de ce oare va
ingadui Dumnezeu ca sa se faca aceasta, :;;i care anu-
me este iconomia faptului? Care poate fi folosu1 veni-
rei aceluia, daca acea venire este spre vl1tamarea nea-
mului ominesc? Nu te spllimanta, iubitule, ci asculta
bine ceea-ce spune apostolul: "intru cei peritori" ,
zice, adeca numai intr'ace<}tia va avea putere, adecil
puterea lui seva margini numai cari
de nu ar fi venit el, tot nu ar fi crezut. Care e
320 UMILIA IV
gul? Aeela ea chiar acei peritori nu vor mai avea ee
zice, de vreme ce Ii se va astupagura. 8i cum aeeasta?
Apoi ehiar daea a venit aeela, i?i daca nuar fivehit;ii tot
nu' at fi crezut in Christos, - prin urmare venirea lui
estesprepeirea ior. Ca Sa nu ziea ii: ;apoi fiiudGa
Ghristos se Dumea pe
n'q. spns aGeasta .pe fate",. dfl"reel D.upa, dansu,!al1pre-
di13atdespredumnezeirca lui , de aceian'am crezut
in el, $ifiindea noi am auzit ea unul este Dumnezeu,
din earele sunt toate, de aeeia n'am crezut lui. Ded
tocmai aeest pretext 11 va resturna antiehrist prin ve-
nirea lui, cl1ei cand va venl acela, i?i nu va porond
nimie Mnlitos, ci totul va fi nelegiuit, iarl1 ii se VOl'
ademeni numai din semnele minunile cele in$e}a-
toare, ::;;i vor erede in e1, prin aceasta Ii se va inehide
gura. Oaca n'ai erezut lui Christos, apoi eu atat mai
mult nu trebuia sa erezi lui antichrist, caci acela zieea
ea este trimis de Tatcll, iarcl aeesta ell totul din contra)),
De ':aceia 9i zicea Christos: "Eri am venit. lnt.ru nUe
rnele Tatalui, i?i nu m'ati prirnit, iara ace1a va
venl intru numele sau, i?l'l Yeti prim't pre e1"
(loan 5, 43). Dar am vazut la minuni
muIte vor zice poate; insa 9i Christos a fclcut multe
ID3Xi minurd, l';li prin urmare trebuia ca sa credeF
lui. Despre acela multe s'au spus . mai 'nainte, ca este
filra-de-Iege, ea este fiul pierzarei, ca venirt'a lui este
dupa Iucrarea satanei, pe cand despre Christos cu to-
tu1 din contra, ea este mantuitor, ca va aduce mii
de bunuri.
"Pentruca dragostea adevaru1ui n'au primit
ii, ca sa se m ftnt.uiasca, Pent.ru aceia va t.rimite
lor Dumnezpu lucrarea Ini?e1aciunei, ca sa creaza
ii minciunei, ca sa se judece toti cari n ' au cre-
zut adevarului, ci au binevoit. int.ru nedrept.ate"
(Vers, 11. 12).Nu a zis ea sa se osandeasca) ci "ea
sa se judece", adeccl sil. stea l:naintea tribunalului
celui ca sa fie ii flira nici un C'uvant de in-
dreptarE'. Prin expresiunea" dragostea
el pe Christos, "Pen truca dragostea ade-
varului n'au primit ii, ca sa se . mantuiasca".
Amandoua erau in persoana lui . Christos, - f?i iubind
pre oamini, f?i pentru lucruri adevarate 9i deci pentru
H21
-----._ ----- _._._------
el a, venH, "Oi au binevoit in tru
ned.l , cam antwhrist va veni spre vatamarea
o.am.lmlor, ne. dr.eptatindu,i. Ce nu va face "I t . '
Totul V" ! 17 a une' .
. . (;1,. vune ill. totu] va tulbura .. "'1' , ,
Poe Ie d' , . ... . c, . '>1 prm po-
,Ya,a, 1?1 pnn groaza ee va rasp andi I' ",
i .f.lCOSatl;:l. ,C"!'Ol!znT{, ""'. 1'1 .. lO' .a ... " . ""p .. t'.l . . ' .. A.. n
<- .c ,: ' <:;-. .: ,V' n iyl e l\li pl'1n pu-
)ll prm prjJ?: potoncile l'ni eele ne-
1?-Si1 n.u Sparla, CaOI puterea luise va mar-
pll1;l III c,m perI,torI. De altfel tot atimci va veni 8iElie
lUI va fi pentru signranta Ri a ar ) ,
dm?lO?]or. venirea lui Elie spu"ne
CaCl Zlce: n
Ehe
va veni mai 'nainte si' va as ,?
toat M . , , . eza
e hath. 17, 11), sau $i aiurea, unde de
l.oan: "Ju zice, del?i loan 'nu a
ca
v
Ehe, mmuni, dupa cum i?i evanghe-
hstul zlee: "Oa loan n'a facut nici un sernn .
to t t-t ' . . "lara
. a fe ca, e a ZIS loan pentru aeesta
au ost" (1 ' y """
. , oan 10, 41), Dar cum oare loan trebuia a
yedlll ,puter?l1 It.Ii Adeca aceial?i slujba avea a
ep Illl, ca. precum el a fost Inainte mer-
batorul celet mtal vemrJ tot af;;a si Elie va fi A 't
mergatorul celei de a d'oua 8i ' .. e
aceasta c.ste . rezervata lui, .. e1 vemn, spre
, sa JlU ne, infric09am, jubitilor, caci apostolul
d
U
t it zgudmt oarecum cugetul auditorilor l?i
mel. e Cum n'a Sa se Inteleaga cll cele ale luinei
sunt rele, vCl de De
a )).hra nOI datorl suntem totdeauna
1m Dumnezeu pentrn voi fratilor
lUblt
1
diei v'a ..ales pre v'oi D'urn-
nezeu spre mantuire, lntru sfintenia
duchulU1, /?l mtru credinta adevarulul'" C' .
ales sAt'?' . um I-a
, pre man .U1re, prin dnchnl. Acestea
spre mantuirea noastra: nici deeat
e a ap e e. sau succesele noastre, ci numai prin cre-
adevarul.Ul;( lata ca l?i aici particula "intru (( este
In d"prln ,.adeen prin sfintirea duchului prin
cre m,a a evarulUl. ' ,
. .',La v'a pre voi prin
gheha spre cal?tigarea slavei Domnului
nostru 11S11S Ohnstos" (Vers 14) Nic' t
l'H31 1 aceaS a nu e
21
322
--, ----______
lueru, daca Christos con 'd
a sa. Slava celui iiI . s: enl mantuIrea noastra
rantUlasca. dar, mare este Do
rop
este ca S1 se
.daca aUtt de mnul mmunat
III trimite $i pe Dh m, ult l11antUlrea noastrti,
,.' ue 11 ,.. '" nX 1_
o va.. IH.)as.r;ra! - .... ...- .. 0:..:, la.
ci C- _,0<1;:-6 GPU5 m':ti ( ;it." -. , - ,. ," L
. Ie" ",ll .. ... .. -.. .. _ .. " . __ . -,-- . -""Iu de . . rp,.1111' a '
nni ' ;_r ...ur ... :'entru "oil "c.:i ' 0- x
aV'->ui U.lare nevoe de ea " , \ - , UPi1 sinteme
locul in Qare ne gllsim, A" ca sil nu ne clatinilm din
mic uti eSie a1 lor, ci e1 arattt cil.
care, zice, v'a chemat re !II ?"La
noastra, spre casti ar p , YO? prIll evanghelia
Iisus _ ' g ea slavel Domnu]ui nostru
" "Drept aeeia iraWo t r '. . .
v ' af,i 'invitat r, pred.a-
eplstoha noastraii (V' p_.1 ant, on prIll
030 1)U 1.,, "' fA 1
1
' , ers. 15). De aIel se Veda l"mllrl't
. . .L - e-- a lOr pri - _ .' v .L a H ,
, 9iclin gura, si <-:1 multe 1i
vredmeede credinia. As' ca ::;a sunt
adeca nescris1
a
t dar 9], pre?amct biser'icei,
&,eneratie, noi 0 credem dll1 generatie ,io
este, :;;i deci nu cere _nt?<:t de. Tradi-
aIel, ca erau multi (Ie ",n ' 1lmlC muH. Mai arat"i
ce d
u , ",'cel Co "0 ,. <
a a flvaratrt. "V vw< UCL::;e Glfl credinta
. Domnul n t r .'
Dumllezeu 8i OS ru ISUS Chnstos,
...-. , . . , a nostru care ne . b-
1101) (31 ni-a dat ll1a 0'''' , ' . v -2o.
m
It
ct,eJde buna prin i?l
sa va intariasca' ');e llllmlle voastre
Iuerul bun" (Ve I VOl tot cuvantnl
cu rr:angaiere, caei llnita
adevarat. Sa ztea ' de a :1Juta r;u
"Care ne-a iubit pre no' . .
manO'aiere vesni v " v' 1, ZICe, !?1 lll-a dat
Undeo sunt buna prin dar"
taina botezuluifiul pe fiUl, peilt m ea
e eu totul " 0'1' Upa TatM? rat:t cii. aici
". LU \,; I Lra. Vel ee -' " b' ,.'
2:lce; $1 ni-a da t }) ". 11e lU 11. l)l'e nOI
, : . , - - angaIere vesn- 'a
u
S" '
1?ea mangalere vesnica? Niid 'd: lU " , care este
vazut mIm el cleste\ut,- e) ed,celor 'Vlltoare. Ai
, .. '" c, Jor, pnnil,p.d , in $irul
IV 323
- _ .._-- -- - - - -
rugi1ciunei dovezile de ingrijirea eea nespusa a lui
Dumnezeu? "Sa m a ngaie, ziee, inimile voastre,
sa va intariasca pre voi intru tot lueI'ul bun",
lucrul !ili. prin toatii fapta buna. Aceasta
Ste u-re$tlil11or, de a fa.:CB tot eRte
bun pJilcut lui Dumnezeu. Vezi inca, 1?iCUUl Ii in-
lor" prin exorBRi"iluea: . .. oi-a
dat manga.iere :;;inadejde buna pl'indar
li
, ii
in timp li da sperante bunepentru cele viltoare.
Daca e1 ni-a dat atatea daru.riacum, apoi cu atat mal
mult ni va da ce1e viitoare. Eu, ziee, am spus
dar tota1ul este al lui Dumnezeu "Sa va intariasea Cl,
adeca sa va asigure ca sa nu va clatiti. sau sa va aba-
tevi, 'caci aeeasta atarna flU numai de ' (tansnl, ci ;;;i de
noi. dar expresiunea , "sa va intariasea" este
,zisaf?i eu privire l a. credinta, :;;i Cll privire 1a fapte,
"' caei ' aceasta e ste mangaiere adevarata. Cand cincva uu
clintei?te dio.. ori:;;i ce a r patiml, tot-al .su-
' Iere cu- bunavomvil; '--"- dar daeacugetnl sun se clatma,
mmw bun f?i nobil nu va mai face in viitor. Unul ca
.acesta este ca :;;i luptatorul din stadiu, care nefiind bine
pregatit i se slabese manile la un moment dat, f?i atunci
8ufletul lui se elatina, caci a pierdut speranta cil. va
Dutea face ceva bun in vii tor. '
,- "Rugati-va, fratilor, pentru noi, ca cllvantul
Domll ului sa euI'gl:i sa se mareasea ca in-
_ tru voi" (Cap. 3, 1). Apostolul s'a fost rugat pentru
danf?ii mai 'nainte, ca Dumnezeu sa-i intariasc:1, iara
aici cere dela ca :;;i ii sa se roag-e lui Dumnezen
pentru e1, nu ca sa nu se primejdlliasca in predica
-Bvangheliei, caci spre aceasta era pus, ci "oa euvan-
ttll Domnului sa curga- sa se mareasea, zice,
ea si intru voi", - ba inca cererea sa 0 insoteste
de laude 'Ia adresa lor, eaei zice: "ea intru VOl.". ,
ea sa ne izbavim de oamenii eei rai
vicleni, ea nu este a tuturor eredinta" (Vers. 2).
Aici arata f?i primejdiile sale, ins a mai cu seama pe
danl?ii ii incuraj aza. "De oamenii cei rai, zice si
vicleni, ca a Ie.: Afil'a,
e1 vqrbe:;;te alCl aeaC81 .. ce lcontranau ' HI - predica
'-evangheliei, 'de ceice se impotriviau sf razboiau ci'e-
!l ... . , '
324
diotele. religioase, caci aceasta Jasa a se prin
expresmnea."l1u este a tuturor credinta". N ,-
se paz:e, dem, ca e] face aici aIuziune ]a ' r' 'd-'
]a. acel ce-l contradau i'.: .'i-l imped . . p IrnaeJ . 11, Cl
vantului ca de 'ld "{. '. ecau III pre lca eu-
:.c, . .. .. ., Pl . AJoexandru fiturarll] desDY'e ""j'l>.
('a foart t A . .' - - ..
.>:"'. f' . < .. ,f,\ g,H-,U i Ttl. p., .'Jtnva euviIlie1o"
n()QS .. a" (n rn, ., . . . . " .1 .1
_LV . UrtlOLH. i5) . . Adeca ca sunt "1' de aco"
ca.rora , nu ' li t" '. ' la
c . aparylUe ,credmta, ca $1 cum Vorbind
ar zice cit nu fiBci.
A e n ImparatU\Ul . este dat de a se urca
aici 3?ostolul Ii;. 'palia cugetfI:
1 A At' . a cura] aveau H,(1 l1tra, :,Durnne-
puteau P: lor sa'l seape de pri-
ll1 acelaf\'l tJmp sa-I predica
dl
'ntre
l
) v I?i noi, aceleal?i zicem. Nimeni
VOl sa nu ma )udece de . t ....
urn T til, . - usurlOa I'll mel dllltr'o
d
i 1llly
' sa rna lipseasca -iIn ajutor atat
e mare. .1 mOl nu 0 Spunem aceasta cu acela i O'and '
eu care a spus Pavol C"CI' el ,Tolnd A " I? 0 .'
. l' l' , a a ll1cura)a pe dlS-
1, 1. spunea ca Sil . se roage pentru dansul .. e
pOl facem aceasta voind a ne folos1 mult 'st a
I?,:: eev,a f\'i b?n prin rugaciunile voast' e" Si
oUutoLU lOcredwf!lti, ca daca toti voi
euget, .vetl lOtmde mainile ea.tra D " n
SmerCDI:t noat-5tra, ca:;;tiga totu!. umnezell pentru

b . r. lO!1
rma
l, apOl cu atat mai mult noi
Ule a razbo! dUf\'manii fara arme adeca
:'lcu
r
rugah<?lUmle I?i . Astfel' a pus
ezee la pe ASlrIan, astfe1 Moisi e A I'
Sall!ui! pe. astrel lisus a1 fUi
eel rezem dOl de 2). Deci, dacll acoJo uride
ruga IU')l' PDaurtet:t morald. Ce rerea sf. Chrisostom clitra. pOpOl' de a se
. mnezeu pentru el a.' ,. ,
mare Colos pentrll el Nu t eb ' C Cl poporului va fi de
Iii a ,se ascunde' nici r
de
U
d
_ a In,tnsta cineva in sufietul sall,
a,ltul, d mai cu tre ' ansu sll;, nu se nici de
spre a . bU.b
d
a controla eel. e auz1te, care 'l'au in-
, . , 0 convlDgee ad'S d d
(pmilia) . acesta, 'l"a rostit sf Oh i e
d
ca cuvant1l1
')Nota. Locul' '. om 1';1 (Veron).
2,4" se.ci . . . Cltat .Nan este din capito 1.2,
"Toll erau treizeci i
OMILIA IV 325
r:t nevoe de arme si de lupta, lllsau armele la 0 parte
se refugiau la rugaciuni, dar inca unde urmeaza de
a savar$i toate .lucrurile numai prin ruga.ciuni, cu cat
mai multinca trebuie de a alerga hi.' ajutorul lor?
{<Da;'[' tl], cei mai mari, ad8ca povatuitorii
.. ' jiQY11.J!Tt . p o - , i)'a nd .tu .(ia
popot'ulsase l'oag'(: IJtlliLt-Ueel tnai mare, adeca pen-
tru pova.tuitorul conduca.torul Ram) . Stiu 10-
bitule, ea at.unei oar-ecari dintre eei erail ne-
supu:;;i, fara. randuiala t;li oameni de nimic, de aceea
-de multe ori se mantuiau nnmai prin ctirajul de8-
toinicia eonducatornlui lor, - dar astazi cand prin eha'-
1'ul lui Dumnezeu ni s'a dat de a gitsl multi, poate
pe cei mai multi, eu mult mai buni mai superiori
eonducatorului, 'astazi, zic, s'au schimbat lucrurile.
Deci, nu ne de ajutorul acesta, ci ridicaii sus
manile noastre, ca nu eumva sil. se moleseasca. des-
Dhideti gura noastra, ca nu cumva sa fle ' inchida eu
totul, ' rugati pe Dumnezeu pentru aceasta, f?i rugati-l
cu ca.ldura. Rugaciunile voastre sunt indreptate - lui
Dumnezeu pentru noi, iosa totalul se resfrange asu-
pra voastrJ, caci noi starn aici spre binele vostru,
ne iogrijim de ale voastre. dar rugati pe Dum-
nezeu fiecare din voi, I?i io parlicular, ' inpubiic.
Privef?te ce spune Pavel: "Oa despre multe fete
darul eel catra noiprin multi sa se multa-
Ineasea noi" (II. Cor. 1, 11), adeca ca charul
sa se dea multora. DaG-a publicul de multe
Qri de a scapa pe eei eondamnati ::,;i tiri\i la moarte,
cMi impa.ratul milostivindu-se de rugaeiunile multimei
ll?i schimba parerea, f?i jarta pe eel condamnat la
moarte, eu amt mai mult se va milostivl Dumnezeu
la rugaciunile voastre, nu atat la multimea, pe cat la
vir'tutea voastra.
- Avem, iubitilor, un rezboinie infricol?at! Voi va
logrijiti fiecare de ale sale, pe cand nQi ne ingrijim
'de toa'te ale voastre f?i ale noastre la un loe! Am oat
la 0 parte durerile pricinuite de r ezboiu, insa diavolul
se inarmeazamai grozav, contra noastril, caci el),iarl?i
in rezboae dUf\'manuI so incearca mai 'nainte deoriDe
-ca sa doboare pe general. De aeeea toti osta:;;ii alearga
cSpre parte aceea, de aceea este vuet mult, ea.ei fie care
326 OllIlGIA IV
se sile1?te sa' I scape, si toti it ingradesc din toate par.,.
tile eu scuiurile arrnele lor, clIci yoesc a capul
lui. Ascultati be spune lui David tot poporul, n'o
zic aceasta ca sa rna compar cu David, caci nu sunt
atat de smintit, ci voiesc numai a ariijalllgdjireapu,
.. 1
1
- 1 .. ," . t., 0; ....... n.-l1 fla,4. ...... r .. .,.l ..... Qa nl1
OlJCn ... ul pen .l'lJ ... .., .rl ,}.IUJ,l..lua. ."f"" "VJL..I.. ...... ::::"'- ....;., ... ... .
ell 110i rez'b0iu, zfce, Cft 1111 . SCi
lumina lui Israil" (II. Imp. 21, 17). Acum tu pflvef?te _.
cat de mult crutau ji pe batran.
Am mare nevoe, 'iubitilor, de rugaciunile voastre,
nimeni, dupa cum am spus, dintr'o umilinta nema-
surata sa nu mil ]ipseasca de acest lljulor. Daca ale
noastre vor merge bine, apoi atunci ale voastre
vor fi mai stralueite; daca ,cele ale 'invati1turei curg
din bel1?ug asupra noastra, apoi bogi1tia de sigur ca va
revine voua. "Nu cumva" pastorii se p astorese
pre ii 34, 2)? Vezi cum Pavel cere
'intr'una astfe1 de rugaciuni? Nu auzi cum Petru a fost
nlpit din inchisoare,fiindc<1Tugaciuni Indelungate 88
faceau pentru e1? En am mare credinta ca rugaciunile
voastre 'mi vor .putea face mult bine,' daca sunt filclite
in comun acord. Ou cat credevi cil . este mai mare de
cat smerenia noastraintervenirea intregi, cand
ace a ob
9
tie se roaga pcntru noi lui Dumnezeu? Daca
eu nuam curajul de a rna ruga pentru mine insumi,
apoi cu atat mai mult pentru altii. Aceasta este a
celor ce sant laudati pentru virtutea lor; a celor ce au
reu9it 8;1 atragclpe Dumnezell in favor-ul lor, cad nu-
mai aCR;;;tia pot sa ceara lui Dumnezeu a fi mHostiv
1?i indurat, - dar eel ce este si e1 respins, cum va pu.,.
tea sa se roage lui Dumnezeu pentru aItii? Dar fiindca
sunt legat de voi prin dragostea p1:lrinteasca, 9i fiindca
dragostea toate Ie cuteaza, toate Ie indrazne1?te, apoi .
eu nu numai in biserica, d 1?i acasa !nai 'nainte de
orice, fac ciUra Dumnezeu rugi1ciunea mea p entru sa-
niltatea voastra sufieteasoa si trupeasca. Alta ruga-
dune nid nu este mai buna 'pentru un preot, decat a
se ruga lui Dumnezeu pentru ca1?tigarea eel or bune
de catra pa:::.toritii sai, mai inainte de a se ruga pentru
sine. Daca lob' sculandu-se in fiecare 'dimineata, de
'nelata face a rugaciuni pentIU fiii sai trupei;lti. apoi ell
cat mai mult oare nu sunt.em noi datori ' de a face
aceasta pcntru fiii cei duchovnicef?ti? .
O:\f[LlA IV 327
Dar de ce oare Ie spun acestea? Pentruca daca noi
facem ruo'aciuni E?i cereri pentru voi tOvi, sUD:terri atat
de departe de marimea faptuJui, apoi eu atat mai mult sun.,.
teti datori voi a face aceasta. A se ruga unul singur pen ..
tru este luo:ru fOEtrte Indraznet, arc. !levoe de
mult curaj, cand a se aduna mai mn}ti 1a ' un loc
3; flBred. r-:e?tr:u unul s}ngur, TIU e
millIe greu. Flecare atuncl 91 fa,flA ruga,cmnea, nu
atata increzandu-se in propriile sale puteri, pe cat in-
erezanclu-se in multime si in concordia ce stapaneste
priutre dau1?ii, caci in fata acestora DUIDi:8zeu se m!-
10stive1?te totdeauna. "Dnde VOl' fi dOl sau trel
1
zice, adunati intrll numele meu, a e olo sunt I?l
eu in mijloeul lor". Daca, micle sunt numai dpi
sau--trei f3i e1 este in miiiocul lor, apoi eu atat mai
mu1t cand yeti fi adunati voi 1a un loco Daca cel ce
se roao-a in 'deosebi nu poate eapata cee3;-ce cere,
iar[t d. e
b
se "va I.a. url loe GU lllultinlea va in
eererea sa apol de putcmavea dovada cea mal buna,
'. A." I
cit nu mentu1 nostru proprm are vre-o putere lDmmea.
lui Dumnezeu, ci unirea conglasuirea multora are
acea putere. "Dude VOl' ti, zice, doi sau trei adu-
nati". Dar de ce spui doi san trei? Oancl nnmai unul
va'fi intru numele tau, de ce nu eE;lti acolo? Pentrll
ea voiesc, zice, de a fi toti 1a un loc, ,\,i niciodata sa,
nu se desparta.
Deci, iubitilor, sa ne ingradim unii pe sa no
]egam impreun'a eu dragostea, 1?i nimeni sa nu se des-
pirta de noi. Daca cineva are de fie pe
aproapele, fie pe noi, daca cineva este intristat, fie pe
oricine, apoi sa nu tina in cug.etul sau ace a
Aeeasta gratie 0 cer deja VOl, de a va apropla awt
1?i a aeuza 'daca ceva, i;li Yeti p.rin:i din partea
noastr:;, justifi0are. "Mustra pre pnetm, ziec, en,
liU cumva sa fi faeut. si sa nu mai faca;
mustra-l ea nu eumva' fi zis, de a zis,
mai mult sa nu zica" (Siraeh, 19, 13. 14). Caci dacCb
ne yom justifica, f';au daea cunoscandu-ni bine grG-
!?ala, yom cere iertare, ne yom incerca in -vEto I' a
lin mai ca.dea in astfel de Aceasta este 'in
interesul vostru, al nostru. Poate ca voi . ati con-
damnat fara rezon, insa afland 'adevarul lucru1ui, vii
328
IV
yeti lndrepta, iara noi daea am gresit in nestiinta,
ne' vom eoreeta. Nu este in interesul vostru' de' a
sta nepasatori, eaei voi ea se va da pedeapsa
pentru oriee euvant rostit in zadar, in.acelasi timp
i?l Hoi ne vom ilsura de orice vinovatii, fie lIe min-
Cinoll.se, tie adevArate ipe cele minci'noase Je .... .rom
::;i6parta.{-'oI.l .u:QveditGdeUlirruinoase, :lara pe .eeJA ade-
varate Ie vom departa priu faptul ca nieiodata uu
vom mai fe=tee. Este foarte rmtincios ea eel ee are
atatea griji, sa scape eeva din vedere, E;li in nestinta sa
Daca fie care dintre voi avand casa, si fe-
slugi, unuI mai multi, altul mai pu-
tini, totusi e' silit de multe ori sa g?I'eseasca fata de
un numar res trans de stlflete, nu Cll intentiune, ci
sau oa nu sau ea voeste a iudrepta eeva, _ apoi
eu atat mai mult noi, care' prezidam un public atat
de nurneros. 8i inca fie ca sa va iumulteasea Domnul
o;;i sa vil. biuecu vinteze, pe eei mid impreunil cu cei
marl .' la un public numeros lste E;li ingrijirea
mai mare, totw;;i noi nu ineetam a. 11e ruga ca sa ni
se sporeasea 0 astfel de ingrijire, ea publieul sa se
sa avem placerea de a ne ingriji de
loti. Pentrl1ca si 11
3
rintii nu voiese a indeparta pe niei
unul din copii,' din eauza lor de multe ori sunt
amari{;L
Toate suntdeopotriva si nona, :;;i VOWl, acelasi
capital de bunuri este rezervat fieearuia. Nn eu mai
ell imbeh;mgare rna din masa eea sfinta,
iara voi mai putin, ei ell toW deopotriva De atingem
de ea. Da.ea eli sUnt eel intaiu, nu e vre-un lucru
mare, fiindca printre copii eel mai mare intinde
mana iubliu in maneare, - eu toate aeestea nimic nu
urmeaza de aiei, ei toate ni sunt deopotriva, eaei
viata mantuitoare care uneste sufletele noastre se da
fiecaruia eu aceia:;;(cinste. Nu eu rna imparta!;lese din
alt mieJ, voi din altul, ei din unul ue
eu totii; aeelasi botez avem eu eu
toW ne-am iu vednieit de 'acelasi dueh, eu totii aler-
gilm catra aeeiasi imparatie, sni1tem deopotriva frati
ai lui Ohristos, totul ni este eomun. Deei, cuee auume
va intree eu, :;;i ce am mai mult deeat voi? Va lntrec
ell grijele, eu suferintele si eu necazurile ee Ie am
pentru voi. [usa nimic nn' este mai pUtcut ca aceste
eilei 1;'i mnma suferind jJentru eopil, simt.e
OMILIA V 329
OMILIA V
Credincios este Domnul, care va v:: inUtri
pre ';oi, va va paZ] de cel 91 avem
nadeJ de int.ru DOl11nul de. VOl, ca .cerie ce
I
P
::
. f t 1 vetl ace ara rllncim voua, Sl ace,'l, e, .
l)omnul sa indt:epteze inirmle voastr.e
t Dumnezeu si rabdarea 1m uhr1stos gos ea L ,
(Cap. 3, 3-5).
Nici toata nadejdea trebuie a 0 numai in
ruO'aciuriile sfintilor, si nOl sa starn III .. ne
alipim de rautate, de nimic sa nu ne mm mgrlJlm,
330 OMILIA V
nici cele bune sa dispretuim ajuto-
rul ce putem avea prin acele rugaciupi. Mad cu
v.ara.t ni sun.t fo1oasele ce Ie puten: cat;itiga prin ruga-
clUmle sfintIlor facute pentru nOl, insa numai atunci
cand E?i noi .1ucr:.1m .. De aceea P&vel
pentru - i?i punand iaraf;!i inaintea lor euvantul -
- eel dermr de cl'cClint,a fag-aauintei, Ii zice:. "Geedin--
cios este Domnui', care- va v'a inUirl pre voi;
x V'd 1'1 " .
Vu. va paZl e ce VIC ean , caci daM v'a ales pre
v?i spre J?1antuire, nu nici nu va Hisa..sa
ya Dar ca nu cumva prin aceasta ii sa cada
m trand:1vIe, :;;i crezand ca totul atarna de Dumnezeu,
sa a,doarma cu a,ceasta' speranta priveste cum Ii cere
lor spre acest. caci' zice: "A vern
nadeJde de voi intru Domnul, ca cele ce po-
ronmlYl voua, si faceti, si Ie veti face". Credin-
cios este Dumnezeu, f;!i'daca a fag-aduU cil ne va man-
tUl, n;x m.ai 5ncape nici 0 inaoiaTa ca ne va mantu'i,
numal a;;;,), dupa cum.a fag3.duit. 8i cum a fagMuit?
Daca yom voi, si yom asculta de dansul nu 1a intam-
plare, nici in nemif;!care ca $i petrile.
Bine zice el: "Avern naclejde intru Domnul",
adeca, aveI? il! cil prin
aceste :J,uvmte lara$l 11 mfrange mandrIa lor, caci
totul atarna de DumnezeR Daea ar fi zis (<avem
nade-jde in voh) ar fi fost poato 0 marc lauda pentru
dar nu 'i-ar fi invatat ca ii sa atribue lui
Dumnezeu _ totul. Sau oaeil arfi zis: (<avem cre-
in Domnul oa va va pazl f;!i nn arfi adaos
expresiunea "de voi", $i cil "ceIe ce poroncim
f?i f?i Ie yeti face
u
, 'i-ar fi fa cut nepa-
saton, cam ar fi aruncat totul numai in puterea lui
Dumnezeu. De sigur eil totul trebuie a .atribui lui
insa conlucrarrd f;!i noi, fili nefugind de du-
ren .f;!l de lu'pte. Arata apoi, ca virtutea singura este-
d? aJuns de.a . ne este necesar ca acea
VIrtute Sa fie lllcontlOua, si sa ne insoteasca pana 1a
cea de pe urma suflare. ' ,
"lara Domnul, zice, sa indrepteze inimile
voastre spre dragostea lui Durnnezeu si rab-
darea lui Christos". li lauda, fili roaga
peritru ii, aratand prin aceasta n1.area lui gTiil1 ce 0
o:.,lILI.-\ V
33t
-------
avea si interesul ce-l nurta pentru mantuirea lor. Fiind-
ca a pasl mai departe, a-i
oare-care neorandueli, prin acestea Ii mal
dinainte cuO'eteie ior, caci zice ((Ca avem nadeJde, Ga
vp-t.i ca veti face) 8i li cere ca ii sa se roage-
pentru dansul, iara: mai la 'urma ii dore::;;te mii til:}
bunatati, - toate zie, S"Llnt lnainte Tl1Brg;Jtoare
ce urmil ale face. "lara DOffinul, ziGe,
sa indrepteze inirnile voastre spre dragostea lui
Dumnezeu, si rabdarea lui Ohristos". Mulie sunt
care abat pe' cinevil dela dragoste,
sunt fili neoranduelile ce izvorasc de aIm. Mal lOtalU
este dragostea lui mamona, care atingand sufle.tuI
nostru ca cu niste mani il inclefilteaza blOe
din toa,te partile, si apoi i1 trage f?i-l duce chiar uncle
nu voim noL' Apoi vine slava desarta, care de multo
ori se preface in scarba, necazuri' ispite. De
S1 avem nevoe de ajutorul lui Dumnozeu, care ca
un vant puternic sa impinga corabia i?pre dt' a-
O'ostea lui Dumnezeu. Sa nu-mi spui ca 11 mbesc pre
dansul maL mult decat pre minm), caci acestea sunt
numai vorbe goale; tu arata-mi prin fapte ca-l inbe:;;ti
mai mult decat pre tine. maio mult decat pe.
argint, atunci te voiu crede ca-l mai
decat pc tine. Dar eel ce pet;tru nu .dlS-
banii, cum se pc sme? t?l
SpUD eu de bani Cel ce nu li1;?om,la:
ceea.ce ar trebui sa faca fara de poronclle lUl
Dumnezeu, cum se va pe sine?
Si rabdurea lui Christos". Co va sa zica
" ,
"rabdarea lui Christos"? Adeca sa rabdliIn dupa
cum a rabdat $i el, sau ca S':-t facem cele ce a facut
e1 sau ca sa'l astepti1m pre dan suI 0U rabdare, adeca
sa: fim preO'atiti. 'Fiindca multe ni-a fagaduit, r;d
Va ven! judece viii aceea sa r:,abdam
:;;1 sa-l Unde spune apostolul de rabdare,
totdeauna face aluziune la scarbe, caci aceasta insamna
a iubi cineva pre Dumnezeu, a rabda a nu Se
tulbura.
,,9
i
poroncim v:oua, frati.lor, int::u
Domnului nostru hsus ChrIstos, sa va ferItl
voi de tot fratele ce urnbla flira de randuiala,
8i nu dupre predallia care a luat dela nOl"
332 OMILIA V
(Vers. 6), adeca nu noi va spunem aCf\stea, ci Ohristos,
cllci aeeasta inseamna "intru numele Domnului
nostru Iisus Christos", in loc sa zica prin Usus
---: prin :,0ea::;:ta lrisemnatatEa, po'-
ca fi ZIS: _ bagafi sama bine, cil.
IllCarrl nu poroucl.t 00 sil. stilm inneac-
1;1VIT,a Lei), - .'
,,8a va feriti, zice, de tot fratele ce umbHi
farrt de randuiala , adeea sa nu-mi spui ca este
bogat, sau sarac, sai.! sfint, caei aeeasta 'mi este indi-
ferent. G.e urn bla" adeca, fara ran-
nu dupre predama care a luat. dela
. Prin expresiunea. predanie apostolul nume9te
al.Cl nu princuvant, ci predania prin fapta,
fimdca pnnclpalmente aceasta 0 numeste el predanie '
poste tot 10cuI. '
"Caci infili-va cum -se eade voua sa
urma:ti noua, ca noi n'am umblat fadi de ran-
duiala intru voi, nici in dar pane am maneat
dela cineva, ci intru osteneala si nevointa
noaptea fili ziua luerand, ca sa n'u
pye einev:a din voi". (Vers. 7. 8). De am 9i mancat,
Zlce, totu91 nu am maneat in dar dela nimeni, ci prin
truda osteneala noastra.
"Nu ea doara n'avem putere, ei cu pre
noi tip (pilda) sa ne dam voua, ca sa ni
mati nuua. Ca ' si cand eram la voi aceasta
poroneiam voua,' Ctt daca nu voeste cineva sa .
sa I?a!1anee" (Vers. 9 .. 10),
cum m eplstola dmamte vOI'be9te mal eu
caci ;zice: "Va rugam pre voi frlltilor sa
adaogatl lIlal mult" (L Thes. 4, 10) f;li ' nicairi nu
spune "va poroncim", sau "intru nnmele Dom-
nului nostru Iisus Christos" - eeea-ee 'i-ar fi pu-
tut i?-frico:;;a, ei sa. adaogati mai muU "ca sa um-
blatl cu bun ChIP" (Ibid, verso 12), adeca sa nu va
infrunteze cei de afara, sa nu va. graiasea de rau,-
pe cand aiei nimie din acestea, ei "daea nu voeste
cineva sa. Iucreze, nici sa mananee". Deei,
O:\llLIA v
333
._-- ------
Pavel neavand nici 0 sila, t'?i putand a sta
vitate, e1 care luase asupra sa un lucru atat
o-reu totu9i lucra ziua 91 noaptea, ca sa
; ltl'; a aiuta apoi eu, aU1t mai mult treblJ,1a
,iJ. (A,o''''' I!; "'J " ',' ' . "0 ....
eari vnu in
, , . .. 00. aUZTITl. C1.1J,1H},a la VO! fara de
" " ,' 1 , .A A" .fV 11)
ran G1.11ftia; ',l)ltrl1C t .L-gcrany.., ,C1 . .LIlu. .\ ers . .1. ..;
Aiei spune as a, pecand 'in cealalta, episto1i\. zine llsa
umblati eu "bun chip catra eei de afara". i?i pen-
tra ce?' mai ales ca poate nici np era caz
aeesta de oarece 9i in alt loc mdemnand pe dlsmp?-11
Ii : "Mai fericit este a da, a Iua"
(Fapte 20, 35). Oeci expresiunea "umblat
1
bun.
chip" nu se rapoarta la vre-o neoranduea1a, Cl III ac:
tivitatea lor, pentru care a adaos imediat: "Oa sa
nn avet.i trebuinta de nimie" (1. Thes. 4, 12). Aici
insa, ma'i pune l?i 0 alta necesitate, aceea adeca
face binele cil.tra toti, ciici mai departe zice: . "lara
voi ft'atiior, n u a face (Vers: 13). Oel
ee nu Iucreazil., a1' l?cra,. de sIgur c.a.
prin trandil,via sa va <levem un lnsa elel-
mosina se da numai acelora
A
c.arora nn 11 3J.unge c:ea-
ee prin osteneala malllior lor, sau 9
1

cad fiind ocupaVi eu nu au
timp de a lucra ea:;;tl.gar:,ea lor:,
care si zice: "Boulul ee tnera sa nU-l legl gura ,
(1. 5, 18) "vrednie este -Iucratotul
plata sa", a:;;a ca dascalul.nu sta in v neluerare, c
1
luereazil., prin plata pentru a?ea
lucrare. Dar a se ruga cmeva .lm pumnezeu. a
posi'i stand in nu va sa; Z:lea ca. lucreaz3.
cu manile; deci el nume:;;te alCl , acea ell
manile. Si pentru ea nu cumva sa til.nue9tt alt?ev.a,
imediat adaos: "Umbla fara ' randueala, mmle
luerand, ci iscodind". .
. "Dar unora ea acestora P?rOnClm, .:;n 11 ru-
gam in t.ru Domnul nostru IISUS Chrlstos, C3
eu liniste luerand sa 'si manance panea sa"
(Vers. 1'3). Fiindel\. mai alins tare, apoiaic'
voind a face cuvantul mai bland, a adaos: ,:lntrll
33+. V
Domnn1". "Oa eu lini:;>te, zice, lucrand,
manance pan ea lor". Dar de ce n 'a zis: iar .daca
nu sunt in neoranduiall'i, sa. se hraneasca de VO])),-
d Ie cere pe ama,ndona, - E;li ca sa fie 'tn ca
88, Increze? Pentru mot sa miinlnce pfl,neR prin
lucrul manilor lor, iara. nu pane streina. . ..
. _. ;;." ..... "" +.;1 - ;}X'l .....
. ,' lara VOL, lJ.(UJ or, I.lu .. ;1.. )l\ ;:L.!.cc,_,,_
iVers.' 1:3). PdV8i?te 'cum IndaUt dupa 10frrrotare s'a
intors spre mila dragostea lui parinteasca. Nu a pu-
tUL sa iotinda mai departe infruntarea, ci iarafili i s'a
facut mila de i1. eu cata prudenta face
aceasta; nu zice: ' (dertati-i . t.receti.-li Cll
pana se vor indrepta)), "et VOl fratl10r nu slabltl
a face bine", adeca dojaoiti-i, infruntati-i, pedepsi-
1:ns3. nu-i lasati a se prapadi de foame. par daca
unul ca acesta avand totul eu dm partea
noastra. stiirueste inca in trandc1vie, atunci ce e de
f!leut? Pentru acel?tia, zice, v'am spus leacul: l:nt'ruD.-
tati-i eand Ii . .dad ajutoruleerut, adeca nu Ii dati.
curaj 'ca sa mai ceara pe viitor, ariltati-va c&
suparati pentru aceasta purtare a 10[,)), 9i in adcvar
dl. 0 astfel de atitudine din partea noastra,' nn e
put;in lucru, pentruca dacil voim cu adevarat ca il
sa se iodrepte in viitor,. nu trecem cu vej.erea
a-i si certa, odata eu aJutorul ce-l dam. :::;pune-ml,
te rag: daca tu at un frate trupflsc, l'ai Jasa oare
sa se prapadeasca de. fol'tme? ei sunt
sigur cil ocbtil Cll aJutorut ce-1 Vel da., It Vel pune
In oarecare randuiala. '
"
lara de nu aseulta cineva de euvantul
nostru pril1epistola" 1) (Vers. 14). caapos-
tolul nn zice eel ce nu ascuHa, de mwe nu as-
cu1ta, prinurmare trebue pedepsit asprl;l)), ci "pre
acela insemnati-l", adeca sa-J aveti in voclore. 'Nici
I) Nota. Originallll gJ'ec esle precllm urmeazll.: ".1 os 'n; oi>x.
OitU,Y.008!. 'tip AOltp i)!.'a 'C"'!; E:7t!.G"CoA .. 1iC;, 'too'tOV u"1)p.":'.Ioo8':", a ... deca:
iara claca nu ascnlta cincvCl cler.uvtintul 1'/.Qstnl pnn pre
.acela sa-l insemnati) olc. astfel ell. e de mirare, CUUl Inoditia <!e
,Bllzeu; 8'a putllt ,;trecud, atat de mare (pre a cela pnl!
.epistoHc. sa-l insemna{i)) 8chimbitnull-se texLul 'introdncandn-se
'idel streine. (TracZ).
O;\llLlA V
aceasta nu este 0 mica invatlUura. sa nu va
lnsotiti eu e1", dupa care adaoga: "ea sa se
neze", iara mai departe sa nu mearga ell asprimea,
.caci acestea sunt deajuns. Dupa cum cand a spus
1,daca cineva nu luc.i:eaza, sa. numlinanee"
teinut ca, 11U' cumva unul ca .sa" :;i.e
_. . '-' n ) .1 - ....
fnan'1:e
j
(t oe; a adaos "lara VOL .r .. nu 813,-
a face bine", - tot a:;;a fili. aici spunand "sa
va paziti" i?i "sa nu va Insotiti", i s'a parut ca
prin aceste cuvinte cineva sa fie
taiat din numitrul 'fraWor, sall ca viIzandu-se fara
nici un ajutor s'ar desnadajdui fili s'ar pierde, - de
aceea imediat adaoga,: "f:;)i sa nu-l soeotiti ca pre
un ci sa-l ea pre un irate"
(Vers. 15). Prin aceasta arata doua lucruri: intai, ca a
hot<1rit 0 mare pedeapsa contra unul asemenea frate -
caci Ii lor de a se paZl; si a 1111 se in-
sot1 cu e1 -inacela::;:i timp il Iu'deamna :;;i pc
darlf?ii de a-I sfatui necontenit ca pe un frate, ca sa
se lase de obiceiul de a cere. Ca daca chiar
-faptul cersetoriei este vrednic de multa dar
inca cand' mai esti3 si mustrat, si dnd a1t.i ise pa-
.zesc de e1, decat dispret oare nu 'este apasat un ase-
menea nenorocit? Oare aceasta nu este deajuns de
a-I atinge io suflet? Daca 1l11mai codindu-se unia,
sau mnrmurand cand fae milostenie, fili Ioca aprind
pe cei ce Ii primesc acea milostenie -si sa
spui de cer:;;etorii cei nerufilinat;i,.ci pentnl. acei' vred-
oid de mila, - dar inca daca a.r mai avea l:?i dreptul
de a certa aspru, ce uu ar face? $i un asemenea fap t
cum n'ar fi vrednie de pedeapsa?' .
Dar noi nu facem dupre cnm zice apostolul,
Ci oa cum am fi foarte nedreptatW, batjocorim
l'?i pe cerfiletori. Nu dai milosteoie,
dar de ce te filimanii?' "Invatati-l, ziee, ea .pre
un ft'ate", iosi). nu-l batjocorl ea pre un vrJ:ljmao;;.
Dar cel ce iovat;a pe fratele sau,nuo face aeeasta
in public,nu-i arunca in fat;a. insulta-, ci in particular
QU cea mai mare bagare de sarna, fHnd mahnit
a venit ocaziade a-I cert?" fiind scarbit,
cualte cuvinte pJanganc1 9i ..
. .fratelsQarE) ,sUi ' in nelu.crare
33(;
OM ILIA V
eu euget :;;i frateasea, l?i sa
nu arutam ea I-am dat, ei pentruca el '
a .. calCat poronca apostolului stand in nelucrare.
ea;re este .cal?Vg.?l? Dac;1 l?i dupa ee ai
,ll . ,mal .. .mea. ai vatamat p1i1eerea
InCa. cauct mel I,l 'al ?a.t lili
iiJU;' .;::,"u (iU :n ,nenoI'ocit? S'<t
apr.oplat 3?el. nenoroeit de tine, l?1 in loe de miIos:.
teme a P!:lID:.t dela)iQ8 0 ra.na mortali1, dupa ' 'Care
piangand. Cand el dill cauza sarilciei es(e
.a l?i pentruea eergetoref?te este bat-'
}OCorlt, apOl pnvp.f?te cat.!. nedreptate, eata pe-
nu se euvine batjoeoritorilor! "Oelee ne-
emste:;;te pre sarae, zice, manie pre eel ee I-a
pre el" (Prov. 14, 31). Caei, spune-mi, te rog:
I-a lasat ca sa fie sarac pentru tine, ea
a.l ocazl a de a te vindeca pe l?i tu batjoco-
re:;; tl pre eel ceeste sarac pentru tine? Cata nere-
nu este aici? "sa'1 'invatati" zice, ea pre
, un :-ate", adeea ca 1?i dupa ce i-am dat, suntem
d.aton .a'1 sfatul, dar inca cand nn 'i-am dat nimi0
I?l-l ba.tJocorim, atunci ce justifieare avem?
"f;3i insul?i Dumnezeul paeei sa va dea
yo.ua paee totdeauna, in tot ehipul" (Vers. 16).
fr!vef?te cum atunci cand el poronceE?te cele ce tre-
D.me a se face, Ie pecetluef?te af?a zicand cu ruga-
pe care 0 pune ea 0 pecete peste toate. "Sa
va . de a, zice, paee totdeauna, in tot chipul",
CaCl aceasta este ceea-ce se cere, adeca de a avea
pace totdeauna. "In tot ehipul", adeca de nicairi sa
nu avem eearta,. caci pacea este buna peste
tot locul, eblar f?l catra eel deafara. Aseulta pe apos-
!ol Ace spune in alta pa;rte: "De este eu putinta,
meat este despre nOI, eu totioamenii avand
pace". Nimic nu poate :fi mai po'trivit de a reuf?l In
cele ce ea a fi .pacinic, netulburat, a scapa
de . nemultc1mlrlle launtrlCe, f?i a nu avea nici un
vralmaf?
"Domnul sa fie eu voieu toti.
ciunea eu mana mea a lui Pavel,' care este
semn in toata epistolia; seriu. Darul Dom-
OMILIA V 337
nului nostru Iisus Christos eu VOl eu toti.
Amin". (Vers. '17. 18). Aceasta 0 spune scriind in
orice epistola,ea nimanui. sa nu-i fie cn de
a Ie' ralslfiea., punahd ' isdilitura. "sa ea I) dovada mare
a autentieitat6ieontinutului din eie. Inchinaciune e1
/ ., , " '
nume$te rngaciunea",eo t'jiBe mai sa
fie ell voi eu toti) aratand, prinaceastaca if sa-
varf,liau atunei to ate .' eeleduchovnice::;ti; ca tre
buia a-i saluta, 0aei luerurile merge au af?a de bine.
Era deci 0 adevarata rugaeiune izvorata din inima,
$i nici decat numai un simbol a1 prieteniei. Dela
aceasta a inceput epistola, si cu ea a sfarf?it'o,
Ingradind cele spuse ca eli niste zidurI mad de
amandoua partile, punand f?i 0' temelie sigura, i?i
sfan;litul tot atat de sigur, caci zice: ;, Char voua
l?i paee", iara la urma: "Oharul Domnului nos-
tru ' lisus Christos, eu voi eu toti. Amin".
Aeeasta a fagJdnit spunand ucenieilor
si1i: "lata eu ,eu voi sunt intru toate zilele
. pana la SIaqlitul veaeului" (Math. 28, 20). Dar
aeeasta se petrece numai cand noi voim, caci nu
numai decat va fi cu noi, daca noi suntem departe
de e1:
Cn voi voin fi, idee, totdeauna) I?i deci, sa nu
alungam darul. Paziti-va, zice, de tot frat ele ee
umbia fara randuia.l'1.' Pe atunci era un mare rau
de a fi taiat cineva din eredin- ,
ciof?i. Cu aceasta se pedepseau pe atunci
toti cei ahatuti, dupre cum zice f?iaiurea: Ou
unul ca aeesta niei sa 11U maneati" (I. Corinth. 5,
18). Dar astazi eei mai multi nu eonsideru ca mare
acest fapt, f?i de aceea toate s'an strieat, toate s'au
amestecat, iara noi triHm laun loc cu preacurvarii,
cn cnrvarii, cu lacomii, f?i in fine eu oricine s'ar in-
tampla. Daca pe atunci ii trebniau a se paZl pana
f?i de cei ce stateau in neluerare, apoi cu cat mai
mult inca de altii? Si ca sa afli cat de grozavera
,de afi cine va 'din comunitatea fratilor, sicat
folos aducea 0 asemenea pedeapsa celoI- ceo pri-
miau cu rermnof?tinta, asculta cum acel nenorocit
naseqt inpacat, acel'ce a ajuns Ia cea mai de pe
22
338 OMILIA V
urma rautate, acel oe a curvit Cll atata nerusinare,
care im se spune nici chiar printrepagani, acel ce
purta rana In nesimtire - t$i aceasta este culmea'co-
ruptilmAi, - acel nenorocit, zic, atat de mult s'a
muiat 1;)1 s'a' umilit, ineat a facut pe Pavel Sa :liea :
!, Ca" O!l 'c-?rtarca
ceasttl; . aeeea si),jntariti spreda1l3ul m'a,,,
gostea" (II. Corinth. 2, 6. 8). Dupa] cum este taiat
un' IDembru al trupului, astfel era atunci cel ti1iat
din comunitatea credinciolililor. Cauza pentru care 0
asemenea pedeapsa era eonsiderata. ea ceva grozav
pe atunci, iara .a fi 'in comunitatea fratilor ca un
bine mare, uf?or se poate intelege. In timpurile ace-
lea vietuiau la un loc, ca lili cum ar fi vietuit
in aceialili casa, avand eli un singur tata, f?i im-
parME;lindu-se din aceia:o;;i masa.
. Astrel vietuiau primitivi de prin toate
bisericile de sub saare. Deci, cand cineva cadea intr'o
asemenea pedeapsa, caL de ' mare credet.i cil era raul
rezultat de aiGi? Acum 1nsa, nu se' pare a fi af?a de
mare acel rau, pentruca nici a vietu! la un loe nu
se orede a fi ceva mare. Ceea-ce pe atunci secre-
dea de 0 mare pedeapsa, astl'tzi se intamp]a fara
pedeapsa, din cauza marei raciri a dragostei, caci
ne ferimunii de altii fara niei un cuvant. lara eauza
tuturor acestor relc, este (la dragostea. A-
ceasta a darimat 1?i a fiicut sa dispara toate cele fru-
moase, stralucite si respeetabiledin biscrica, cu care
ar fi trebuit sa ne mandrim si sa ne bucurilm. Este
un mare curaj din partea dascalului, de a pedepsl pe
discipuli, tOSa numai cand el are un capital
moral eastigat prin propriile sale ostenele, pentru
care f?i ziceaPavel: "Voi /?titi cum trebue a ne
urma" (imita), caci dasclilul adevarat trebuie a fi
dascal mai mult al adeca al purtarei in lume,
deeat al cuvantului. .
Sa nn creada nimeni ca acestea sunt spuse de
mine numai ca vorbe umfiate, caci eu Ie-am grait
fiind sHit de 'lmprejurari, i?i toto data fiindca sunt fo-
. lositoare ea noi, ZiC8; n'am umblat fara
de randuiala tntru voi, niei in dar pane
am mfmeat dela eineva". Aici arata:= eli acei
OMILIA V 339
saloniceni erau poate saraci, lili - sa nu'mi spui cil.
poate nu erau toti saraci, caci apostolul vorbe1?te
aiGi mai mult de saraeii eari . nu puteau caf?tige
in alt mod hrana trebuincioasa, decat numai prin
]UCflJJ rnanilor lor, $i nu de alti saraci. Caei e1 n'a
zis: oa sa aiM, dela pariritii lor' ci "ea luerand sa
..., 1': ft.. ..... n 1 -' ,,' .,...! -...,.
manl:Luce pauea. .lor. uaca ell, <:1t)($. Pn::J'c.::.torul
Yostru, dll,(\i1, C11.vantU!lIl 'i'nv:'1ta-
n;'.am ca sa nu va ingreuiez pre vai,
apOl cu atat mal mulL cel ce nn va foloseste eu ni-
miC)). Aeeasta este eu adevarat greutate,. ea:nd cineva
nu da eu toata. buna-vointa, ins a el nu la acei saraei
face ::luziune! ei .la acei ee' nu aveau. eu u9urinta cele
trebUltoare vletel. De ce tunu lucrezl? Pentru aceasta
dat Dumnezeu ma!11, nu ca sa iai dela.. a.ltii. ci ca
sa dai altora. ' '
"lara Domnul sa fie eu voi". Aoeasta so cade
de a 0 dod i?i noua inE?i-ni, daca facem cele ale Dom-
nului, caciaseulta ce spune Christos: "Merg'and in-
vatati toate neamurile in numele
Tatalui,. i?i al Fiului, al Sfintului Duch, si
i:flvatandu-i pre sa paziasea toate eate
am poroneit . voua; iata eu eu voi sunt in
t
' ., 1 1 f 1 1 .
oaLe zuele pana .La slari?hu veacu ... Ul (Math. 28,
19. 20). Dar acestea nu sunt zise numai lor ci si
. . - , ,
noua, lill prm urmare datorl suntem de a face to ate
cate ni s'au poroncit. Cum ell. ilu numai lor Ii s'au
a.dresat acele (\uvinte, se vede lamurit din expresiunea
"parra ia- veaeului
ii
, cuvinte care - se ra-
poarta la toti acei co in scurgcrea timpului vor calea
pe urmele acelora.
') Dar, zicl, cuvintele acestea sunt adresate catra
c1aseali, cari propoveduiesc euvantul adevarului si nu
catre' ce nu sunt dascali). Fiecare din voi, iuhi\ilor,
daca v01ef?te poate sa fie dascal, de nu al altuia. eel
putin al. aceea Amai intaiu pc
Daea vel mvata toate cate a poronClt, prm aceasta vei
imitatori. Dupa cum lumanarea cand este
') Partea moralti.. Despre aceea, ea fie care este dator de a
invata pe cei din cas a sa prin cuvant IIi fapte, ca sa facli. fapte
bune. (Veron).
340 OMILIA V
'tprinsa poate sa aprinda ' mii de ' mii de lumanari, iara
capd es.te.st.insa, nici nu poate procure
[lnna, mel pe altelc nu poate sa Ie aprmda, . tot
81 eu viata curata ciao&. lurrtina din. hoi cste
, ' " , _ ( "t
lucitoare;" g,turlCi vem p].lte)), faM mii de discipuli !?i de
d-a.sbul'i", '11@f -'tn ca lIn arllitiD.. adeC'[L
ca ll'n Ia.<:rdeldemrl de imitat,adec& pilda vie fapte
bune. Niciodata nu vorputea folosl pe auditoriatat de
mult cuvintele noastre, pe cat vor folos! viata voastra
cea neprihanita. Oaci fie, de ex. un barbat iubitor de
Qumnezeu, stralucind in fapte bune :;;i avand !ili felliee;
- caci e posibil a avea femee, in acelai;li timp sa
fie lui Dumnezeu, - si copii, :;;1 slugi; prie-
tem; eI bme, oare acest barbat nu va vaputea ' folosl
voua tlitllror m.ai mult decat mine? Pe mine rna auziti
odata sau de doua ')1"i in cur'sul lunei, sau poate c'a
nicl o data , si ceea':ce auzit;i poate p!1strati numai pana:
la pragul bisericei, iara dupa ce ati ie8it afara le-ati
uitat, pe cand viata aceluia avand-o inaintea ochilo'r
inconti!1uu, mult va va folos1. Cand el fiind batjocorit
nu oare nu va l:ntipar'i, 8i nu va intepeni
prin blandet;a lui in sufleLul batjocorito'rului sentimentul
Ohiar de nu ar ml1rturisi. el imediat folosul.
fie din cauza maniei, fie din cauza totusi indat;
va se !,"a umilL Este cuneputinta ca un om
batJocorltor, chlar de ar fi fiara saIbateca, atacand pe
unul fara rautate, sa nu se foloseasca mult din purtarea
blanda a acestuia. Oele bune chiar de nu Ie savarsim
noi, laudam cu totii, si admiram pe cei ce Ie
sCwlk$esc. Femeea de asemenea cand vede pe barbatul
sau bland f'?i ingaduitor, mult de asemenea s'
copilu!. . Este cu putinil deci, de a fi fiecare dascal
"Ziditi-va unul pre altul, zice, precum faceW
([ Thes. 5, 11). Oaci spune-mi, te rog: a urmat vre-(
paguba in easa? lata ca femeea se tulbura, CR. fiinc
mal slaba, ca mai luxoasa, ca mai iubitoare de po
(loabo, - dar daca barbatul este filosof, dde de acel
paguba, mangae pe sotie, ea atunci se convingei?i su
fero eu euraj. Prin ur'mare n'a fo)osit'o pe dansa C1
mult mai mult purtarea barbatului,decat cuvintell
noastre?A vorbi. este foarte a face insJ, cand nl
gasim in nevoe este foarte greu. De aceea . mai mnl
de1a fapte se indrepteaza natura omeneasciL Atat d,
mare este insemnatatea virtutei in viata omeneasca., c.:
OJ';[ILIA V 341'
de multeori ebiar 0 sluga a folosit 0 easa; intreaga
impreuna cu st&panul ei. Nu degeaba nid eums'ai' .
intampHt indeamna Pavel ineontinuu pe discipuli, en Sel
se indelotniceasfta 01,1 virtutea si aseul":
tiUori stapanilor,nu atata ingrijindu-se e1' deslujba,
,pe oat .. . .nJ.l Be0efaime . (luvlintul lui
Du.mnezeu f'?i $l fla,na. acesi;&it nil selielalm[l,
iute vor fi admirate.Cunosc chiar eu multe case,
care s'an folosit mult dela virtutea slugilol'. Deci, dacu'
o sluga care sta sub autoritatea stapanului este in stare
sa puna in oranduial.i1. pe stapan, apoi cu atatmai mult
o pot face aceasta stapanii. cu mine, va rog;
slujba aceasta; eu va vorbesc in 'public, dar
fie care in particular, si fiecare sa ia in manile sale
mantuirea aproapeluisau. Cum ca trebue . ca stapanii
caselor sa prezideze pe toti ai lor in aCE'ste chestiuni ,
asculta pe Pavel, unde trimite pe femei: ,;Iara
de voiesc sa zice, intrebe acasa pre parbatii
lor" (I Corinth. 14, 35). iara nicidecum nu Ie trimite
la dascaJ. Dupa cum sunt dascali printre copiii ee
invat;a literile a.lfabetului, tot ,af?a l?i in biserica, ca<?i
apostolul nu vOH:)f?te ca dascalul sa fie suparat de ,totl.
Si de ee? Pentruca mari bunuri vor iesi. de aici, ca'c:j
atunci osteneala dasoalului nu va ramahea zadarn,iCit,
ci fiecare diutre discipuli imitandu-l, va deveni iute
el dascal, si va avea aceeasi ing'rijire fata de altii, pre.-
cum aavut'o dasciHul catre el. cata' slujba
aduce easei femeea: ingrijel?te de casa !;li . de toate ' ale
easei, se de slugi, imbraca .pe totl cu manile
ei,ea face ca eopii taisa-vi zica tata,ea te' de
curvasarii, ea te ajuta ca sa pe calea prudenvei,
ea in fine este care't;i contenef?te furioasa
a Ei bine,
bmele ce-tI face. Oum? -mana de
tor in cele Gand tu ai auiit ceva folositor
lid bun, aceea, ca si randunelele, ' purtand-o in gura ta
du-o acasa, $i 0 pune in gnra mumei f?i a puilot rci.
f?i cum nu este absurd, ca in toate sa pretinzi
intaietatea l?i sa fii stapan asupra ei, iara in cele duchov-
sl te dai la 0 parte? Stapanitorul uuin cinste
trebue a covarsi pe cel stapanit, ci in Aceasta
este datoria ,celui ce stapane!;lte,:;;i avesta este succesul
. lui, pe cand alcelor stapaniV este de a asculta. Daca
342 OMILIA V
tu te bucuri de multa cinste, aceasta nu e nimic
de tine, caci cinstea 0 capeti dela pe cand daca
stI'iHucesti prin marea tu. virtute, aceasta este intreaga
a tao cap femeei; prin urmare pune in buna 1'3.0.-
dueala, tu caput pe intreg'ul corp. Nutvezi cum capul nu
atata intrece pe ceIelalte ma-dulari ale trupulrti prill
locril ce'l ocupil., pe f;fj,t priu lng/'ijirea ce 0 are de lU-
trup, ca si Uil earmaciu de' corabie, oare lligri.-
de totui? 'In cap -sunt f?i ochii trupuiui, dar f?l
ochE sufletului; de acoIo se scurge in pI'evt;-
derea de cele ce vor ti, de acol0 purcede suveram-
tatea. Unia sunt pUf?i spre slujba, iara spre a
poruncl. Toate simturile de acolo lsi au inceputul si
sorgintea; organele' vocii de acolo se trimit, prevede-
rea, adeM perspicacitatea de acolo purcerle, mirosul,
si simtul in genere de acolo, cad obaria nerviLor a
oaselor de acolo lsi are fiinta. Acum ai vazut ca caplll
pe tmp' mai mult' prin pronia lui, dedt prin
ciuste? Tot Ri Doi sltsti1panim pe femei; s;l Ie co-
varsimnu prm cas:1 CJutam . mai malta cinsto
din 'partea lor, ci prin aceea de a Ii se face mai mult
bine de ci1tra noi. Am ariUat ca femeile nu ser-
vicii ni aduc noua; dar lntoarcem
r:1splata in cele Ie-am pe ele;
fiindca in cele nu e CU ,?e a stabiliC!
contrabalanta dreant:1. Ci1ci ee? Aducl III casa mulV
bani? Dar pastreaz:1, ci:t
aici este ingrijirea ei, de care se simte mare nevoe,
fiindci:t multi au strans averi, dar fiindca nu avea cine
sa Ie pi:tstreze, au pierdut totul. Fata de eopii amandoi
'sunteti partal?i, binefacerea fiecaruia este deopotriva;
dar :,;f aici femeea este care are 0 slujba mai obosi-
toare, ci:tci ea poarta pe cel zi:tmislit, I?i tot ea este cea
care sufere durf'rilc. Asa ci:t tu vei putea sa 0 covar-
numai in cele
Deci, iubitilor, si:t nu ne ingrijim, cum sa facem
averi, ci cum 8uflet.ele ce ni s'a Ie pre-
zentam inaintea lui Dumnezeu cu curaJ mcredere,
caci punandu-le acelea in buna oranduiali:t, ne vom
folos1 I?i pre noi foarte mult, fiindca eel ce pe
aUul, chiar de nu arface nimic alt, cel se va
simti umilit prin yorba, cand se vede pe dan suI rAs-
punzator de cele pentru care ceartA pe Deci,
fiindca ne folosim f?i pre noi, pre femei,prin
OMILIA V 343
vataturile noastre, iara prin ele folosim intreaga casa,
ceea-ce este pIa cut f?i'lui Dumnezeu, Sa nu ne obosim
ingrijindu-ne :'ili de sufletele l}oastre, I?i de ale. ?elor
ce ne sIujesc pre noi, ca astfel pentru toate sa luam
rBsplata, I?j lm.prennA oa. ac;ea,stl.l, hoga.tie sj:), ajungem
cu pace in sfinta cetate, care este muma noastra a
tuturor, voiu sa zic, in Ierusalimul 061 de sus, Dirt
care flea nu cadeanici odata, oi straiucind prin PUI'-
ta.rea cea mai frumoasa sa ne invrednicim a videa pe
Domnul nostru Iisus Christos, caruia impreuna cu
TataJ eli sf. Ouch, se cade slava, stapanirea t;li cins-
tea, acum f?i pururea t;li in vecii vecilor. Amin.
FIN E
TABLA MATERIEl
lao epistola catra Coloseni
01YHLIA I (Despre dragoste) . . . . . .
OMLLIA II (Despre judecata pedeapsa) .
OM[LIA III cre9tio .are un lnger
. pazitor, 9i ea ere9tinul este dator a se
increrle preotilor, ca lui Dumnezeu) .
OMILIA IV (Trebuie a rnult<1mi lui Durnnezeu
eli . .' . ' . ' " .
8M ILIA V (Dum1H3zeu este pretutideni, si
dpspre import.anta credintei) . . . '.
OMILlA VI "( Despre patimile Domnului) . .
OMILlA VII (Oombaierea W-u-z-ul-rri ::W 00':
. gatie)..........
01HLlA VItI (Contra vril jitorilorl?i ferme-
. Oi, toriJoI') .. . . . . .
OMILlA IX ( l) A'mrp im1)ort;:lnta cnnoasterei
Sf. Sodptnri de fieeare . . .
OMiLIA X (Lauda adusa lantu.ril6r lui Pavel)
OMILtA Xl (Oespre iubire '8i simpatie) "
OMlLfAXII (Despte nuntileeele demne 9i
eele '.' .. . . .

8- 18
18- 32,
32- 44
44- 5&
55- 66
60- 75
75- 8tl
89-105
105-1H
114-'-127
128-'-139
i39-15.7
Comentariile la I epistoli:i . catra Thesaloniceni
OMILIA I (RugaeiuniJe sfintilor ni sunt de
fOlos, 111sadaca 9i noi vom fi lipiti de
virtute) ' . . . . . . . . . . . .
OMILIA II (Adevarata prietenie este nurnai
eea spirituala). '. ' "
OMILTA III iDespre rabdar.e in necazuri) .
OMILIA IV (Despre dragostea catn'i aproa-
pele)
158.,---1'10
170-181
181-197
198-.210
346 ,TABLA MATERIEl
OMILIA V (Parintii sa casiltoreasea curand
fl" 1 '
pc ......11 ... or). . . . .
OMlLi:A VI (Nu trebl.1ie '3; jell pe eel inort,
Cuill \/l ctuL:t8c;}'
OMTLIA Vlf ( f1flspre IDvierea cea deobstc) . "
l:Je
OMILIAIX (Inderill1arr; ,call'a. .
OMILlA X (Lacomia ou se , calcul eaza dupa
mariinea ei,ci dupa celui':
stapanit de ea) . 1
OMILIA XI (Despre ajutarare-asaraCilot_ '
Pagioi\
,_ .- .-
211-220
230- 237

249-262

274-285-
Comentariile ia a II .Thesaloniccni
OIvULrA I (Suoi ectul epistol ei) ..,. 287-291
OMILIA IT (Ami ntirea, iudecatei 51 a g'heenei
ni aduGe un f616s) , , ,". ' . - . . ' . 294-306
OIvIILl l1 III (Contra celor , ce $epoarta.
ell respect in bis erici.l. ) . -, ' . 307-,317
OMILIA IV (Sf. Chrisostom cere ell
ca poporul $:1 SfLrQage lui Dumneze'u
pentru dansul) , . _, . ', . . . . .317-329
V atfita -poPQful
deia euvintele pred.icat0rnlui, pe eat deja
faptc1c lui eelebuD.e ) . 32fl-343
ERATA
65 rand1il sa GO citensca i nstitui e:
75 1 din Nota sa se eiieascai><\, lY 10 lec 'de 01t<plY.
83 ::lU sa c<' citeascil, Uj'icios ip 10c decul'ios.
95 2 din Nota. ""'(>&" 1.,,'; 6J!.tUv.
99 23 sa se citeasca mai. cu
iOO 28 " " 'incununeaza, 1010e de incuneaza.
'" 109 8 duchovnice?ti,.l;:i., l oe de
233 11< enane'Uoe de expliciit.
2.14 , 38 - Nici sa ispitim_pe' Ohristos :' ..