SUBIECTE MASAJ IUNIE 2014

1. Limfaticele trunchiului
Lifmaticele fetei anterioare a toracelui pieptul este drenat pe acle anterinterna, fara sa treaca prin
piramida axilara, direct prin ganglionii afati deasupra articulatiilor condrosternale.Aceste cai eferente se
indreapta spre zona retroclaviculara.Lifmaticele regiunii medio-abdominale si supraombilicale se indreapta
si spre releele ganglinare mamare interne.Aceste cai se indreapta apoi, de regula, in canalul toracic.Calea
anteroexterna trimite colectori sppre ganglionii mamari externi inferiori.Limfa este apoi evacuta prin
piramida axilara.
Limfaticele fetei posterioare a trunchiului Limfaticele fetei posterioare a trunchiului se repartizeaza in
doua teritorii distincte, delimitate printr-o linie, mai mult sau mai putin orizontala, care trece deasupra
vertebreleor de la a10-a la a 1-a.!ata posterioara a toracelui este drenata spre ganglion ii axilari si mai
precis, spre grupele subscapulare homolaterale.Colectoarele regiunii modiodorsale se indreapta spre plica
auxiliara homolaterala."e pare ca nu exista posbilitatea transferului controlateral al limfei, pe de o parte pe
alta.Limfaticele partii inferioare a spatelui dreneaza limfa spre lanturile ganglionare inghinale.#egiunea
mediodrosala inferioara este drenata spre plica inghinala homolaterala.Colectoarele limfatice posterioare
devin laterale, pt a inainta pe fata antero-laterala a abdomenului spre grupul ganglionar inghinal
superoextern.
2. Limfaticele axilei
Limfaticele membrului superor se impart in superfciale plasate in derm si in tesutul celular subcutant de
deasupra aponevrozelor si, in profunde plasate dedesubt.
Reteaua colectoarelor superfciale repartizata armonios la suprafata $ecarui membru si, in acelasi
timp, cea ma densa la nivelul degetelor si la suprafata palmara a mainii, in raport cu fata
palmara.Colectoarele interosoase,anterioare si posterioare%ultimele satelite ale retelei sanguine, urca
pe antebrat, apoi pe brat, colectand limfa adusa prin capilare&.'rena(ul se paote realiza,in principial pe fata
anteriointerna a antebratului si bratului, trecand prin ganglionii supraepitrohleeni.Colectorii se reunesc in
$nal in regiunea axilara.
3. Doua colectoare radiale profunde,la nivelul pumnului mainii, care insotesc artera radiala si se
anastomozeaza la plica cotului.)xista de asemeni, doua radiale cubitale profunde care urca de-a lungul
vaselor cubitale pana la plica cotului.Colectoarele interosoase anterioare si posterioare se unesc cu
celelalte colectoare la nivelul plicii cotului.'in aceste colectoare ale antebratului, se nasc sau *
colectoare humerale.Acestea se pot reuni in treimea mi(locie a bratului, cu una sau doua ramuri ale
ganglionilor epitrohleeni si cu cateva ramuri musculare.
4. Drenajul membrului superior
+ozitia pacientului,
'ecubit dorsal cu bratul in abductie fata de trunchi.
1. pompajul gg.retroclaviculari - cu indexul si mediusul, de 7 ori.
. pompajul cisternei Pecquet - miscare efectuata cu radacina mainii, cu mana a carui policele este
orientat cranial, de 7 ori.
*. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul si mediusul,
a.& grupul central %in centrul axilei& - de 3 ori
b.& grupul toracic%pe marginea pectoralului mare& - de 3 ori
c.& grupul humeral%pe marginea marelui dorsal& - de 3 ori
.. drenajul bratului
a.& fata interna - de la gg.axilari spre cot%epitrohlee&, aplicand aproape toata palma/ 3 ori
drenaj(apel), 3 ori retur.
b.& fata externa - de la umar%reg. deltoidiana& spre cot, cu toata palma/ 3 ori drenaj(apel), 3 ori
retur.
c.& presiunile in bratara - cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea gradata orientata spre
gg.axilari, de 3 ori.
0. pompajul gg.supraepitrohleeni- deasupra marginii interna a cotului, se executa de 3 ori
1. drenajul antebratului
a.& fata interna - de la fata int. a cotului spre pumn/ 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.
b.& fata externa - de la fata ext a cotului spre pumn/ 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.
c.& manevra sand2ich - palmele lucreaza simultan pe fata int. si ext. a antebratului/ 3 ori
drenaj(apel), 3 ori retur.
d.& presiunile in bratara - cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea gradata orientata spre
cot, de 3 ori.
3. drenajul pumnului si a mainii
a.& pompa( pe fata anterioara a pumnului, sub pliul de fexie.
b.& drena(ul fatei palmare - cu policele pe eminenta tenara si hipotenara pana la articulatiile
metacarpofalangiene/ 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.
c.& drena(ul fetei dorsale - manevrele sunt identice cu ale fetei palmare/ 3 ori drenaj(apel), 3 ori
retur.
d.& drena(ul degetelor - se executa de la extremitatea proximala spre extremitatea distala, sub
forma de presiuni usoare orientate in sus, pe fetele superioara si inferioara, apoi pe fetele laterale/ 3 ori
drenaj(apel), 3 ori retur.
4. manevre fnale,
a.& returul mainii - o data
b.& pompa(ul pliului pumnului
c.& manevra sand2ich a antebratului - un retur
d.& pompa(ul gg.supraepitrohleeni
e.& manevra sand2ich la nivelul bratului - un retur
f.& pompa(ul gg.axilari - de cate 3 ori grupul humeral, toracic si centrali
5. Manevre de drenaj limfatic enumerare descriere
5A6)7#) ') '#)6A8,
'rena(ul limfatic asigura inlaturarea lichidelor excedentare din tesuturi mentinand echilibrul hidric
al spatiilor interstitiale si asigurand evacuarea deseurilor rezultate din metabolismul celular. Acest proces
se realizeaza prin doua mecanisme distincte,
1.)vacuarea care se realizeaza prin presiuni aplicare progresiv la distanta de zona in$ltrata si care
urmareste eliberarea trunchiurilor limfatice mari de limfa pe care o contin pentru a $ capabile sa primeasca
alta cantitate de limfa mobilizata din periferie.
.Captarea se realizeaza de catre capilarele limfatice din periferie de la nivelul interstitiilor. Captarea este
consecinta cresterii presiuni la nivel local, cu cat presiunea exercitata de tesuturi este mai mare cu atat
cantitatea de limfa preluata de capilare va $ si ea mai mare. +rocesul de captare se realizeaza la nivelul
zonelor edematiate in$ltrate in scopul reducerii edemului si a tensiunilor tisulare.
"e realizeaza , din vecinatatea grupelor ganglionare, pe traseul ascendent,de * ori manevre de
evacuare,aplicate centrifug%dinspre aproape catre periferie&,dupa care pe acelasi traseu dar in sens
invers,deci centriped se executa manevrele de captare.Liniile pe care se lucreaza, sunt de la baza toracelui
vertical,de la baza toracelui transversal catre fetele laterale ale toracelui si oblic de la baza toracelui
ascendent catre ganglionii mamari externi si axilari.9ndiferent ce zona masam, grupele toracale si drena(ul
toracelui trebuie efectuate primele.:rmatoarele zone in functie de preferinte sau de acuzele pacientului
pot $ extremitatile superioare.9n cazul in care se continua cu membrul superior, se executa pompa(ul de 0
ori la nivelul grupelor ganglionare axilare.
;rupul toracic sau mamar extern
;rupul subscapular
;rupul central.
"e pompeaza grupele principale, situatia se schimba in masectomie."e pompeaza ganglioni din (urul
omoplatului se deschid ganglionii limfoaoritici, pentru ca nu am alte cai, caile au fost distruse.'eci in
paralel cu drena(ul in cazul masectomiilor,pacientele vor $ sfatuite sa mentina posturi antidecliva,si sa
execute miscari ritmice pt a a(uta drena(ul prin contractie musculara.
'e la nivelul ganglionilor axilari,urmeaza pompa( repetat de * ori la ganglionii supraepicondileni,adica
situati in treimea distala a bratului pe fetele laterale.Apoi trecem la ganglionii situati in treimea distala a
antebratului, pe membrana interosoasa,care sunt pompati tot de * ori.'upa ce am terminat pompa(ul, la
fel manevre de evacuare pe $ecare dintre fete, si apoi manevrele de captare aplicate de (os in sus catre
radacina membrului tot de * ori sau de cate ori este nevoie.La nivelul mainii nu avem grupe ganglionare
semni$cative, lucram $ecare deget in parte."i pt ca aici nu avem ganglioni se prefera presiuni circulare,
mentinute cateva secunde, pana la 10-0 secunde $ecare,dinspre distal catre proximal.+e fata palmara
executam cercuri cu policele, din lateral catre zona mediana dupa care se lucreaza partea dorsala a
mainii.5anevrele sunt de tip captare, dinspre articulatiile,sau radacina degetelor catre radacina
mainii.'upa ce terminam mana, se aplica inca odata manevre de captare pentru restul membrului,minim *
repetari,dupa terminare se face pompa(ul de incheiere, dinspre distal catre proximal, intai ganglionii
pumnului si a membranei interosoase,apoi supracondilieni si $nal cei axilari tot de * ori.
Grupele ganglionare de la nivelul extremitatile cefalice,
;anglionii retroclaviculari, de 3 ori ;anglionii latero-cervicali, atentie, alternativ,nu se strange de gat, de 0
ori.;anglionii occipitali - de la baza craniului posterior, pentru care <t se poate aseza la capul pacinetului si sa-i
puna mainile =uite asa> de * ori.:rmatoarele grupele ganglionare ,submaxilari, mentonieri,preauriculari,
retroauriculari si temporali de * ori,toate manevrele trebuiiesc orientate catre ganglioni.+oate $ in zone mici,
manevrele sunt tot cu policele,
!. Limfaticele membrului inferior
)le cuprind,
a& Colectoare super$ciale satelite ale safenei interne - mergand spre colectoarele inghinale/
b& Colectoare super$ciale ale safenei externe -mergand spre ganglionii limfatici poplitei/
c& Colectoarele regiunii fesiere/
d& Colectoare profunde - care se impart in ,
a. Cele care urmeaza vasele%sau principale&/
b. Cele numite cai accesorii;
Caile principale,
a& Care urmaresc artera nutritiva a osului/
b& Ale membranei interosoase/
c& Care urmeaza arterele palmare
d& Care insotesc anastomoza dintre artera pedioasa si artera plantara
externa/
e& Care insotesc artera tibiala anterioara/
f& "atelitele arterei tibiale posterioare, care se varsa in ganglionul poplitei
cel mai extern.
Limfaticele satelite vaselor femurale cresc numeric pe masura ce cresc colateralele.Cele mai multe se intalnesc
cu ganglionii inghinali, altele le incon(oara si se varsa in ganglionii iliaci externi.
Caile accesorii,
a. Limfaticele satelite ale arterei obturatorii,care se varsa in grupul intern al
ganglionilor iliaci externi/
b. Limfaticele satelite ale arterei sciatice,care se varsa in ganglionii iliaci
interni/
c. Lifaticele satelite ale arterei fesiere, care pot a(unge in ganglionii limfatici si
in cei ai arterei iliace comune.
". Drenajul capului #i fe$ei
+ozitia pacientului,
'ecubit dorsal, eventual cu o pernita cilindrica sub ceafa.
+ozitia maseurului,
La capul acestuia, ca pentru masa(ul cosmetic al fetei.
1. pompajul ganglionilor
a.& grupul gg.mastoidieni de 3 ori pompa( diri(at in (os
b.& grupul gg.occipitali de 3 ori pompa( diri(at in (os
c.& grupul gg.submaxilari si submentonieri de 3 ori pompa( spre lateral, pornind de la unghiul mandibulei
spre menton
d.& grupul gg.parotidieni de 3 ori pompa( diri(at spre ureche si spre in (os
. drenajul propriu-zis al fetei - imparte fata dupa o linie imaginara ce porneste din unhiul intern al ochiului
si se termina anterior fata de ureche.
a.& regiunea mentoniera - drena(%apel& spre gg.mentonieri de 3 ori/ retur de 3 ori.
b.& regiunea buzei superioare - drena( spre gg.submandibulari de * ori/ retur de * ori.
c.& regiunea obrajilor - drena( spre gg.submaxilari, de * ori/ retur de * ori.
d.& drenajul pleoapelor - se desfasoara dupa traiectul liniei imaginare descrise anterior. Apel de * ori/ retur
de * ori.
e.& conturul ochilor - realizeaza drenarea regiunii periorbitare si se executa cu degetele%fara police&
asezate =in cupa> pe conturul orbitelor, fara insa a presa globii oculari. "e aplica presiune usoara cu tendinta
de a o diri(a spre exterior, de -* ori.
f.& drenajul sprancenelor - se executa ca o ciupire diri(ata spre gg.parotidieni
g.& drenajul regiunii frontale si temporale - spre gg.parotidieni, cu indexul si mediusul, de * ori/ retur de
* ori.
*. manevre fnale - se aplica dupa drena(ul fetei, inainte de pompa(ul ganglionar $nal. "e pot aplica ambele
sau doar una dintre manevre, ambele avand acelasi scop, captarea limfei din conturul fetei si diri(area acesteia
spre ganglioni.
a.& manevra ingerului - radacinile mainilor se spri(ina pe frunte, pumnul fectat la ?0
0
fata de antebrat. "e
coboara palmele peste fata si cu marginea cubitala se initiaza o miscare de intindere spre lateral a pielii fetei.
b.& acoperisul ingerului - palmele sunt tinute ca un acoperis de-asupra fetei/ la inceputul manevrei asezam
palmele in pozitia descrisa pe fata tractionand spre lateral, diri(and astfel limfa spre grupele ganglionare
responsabile.
.. pompajul fnal al ganglionilor - se executa ca si cel initial, doar ca se continua si cu pompa(ul simplu al
gg. regiunii gatului terminand cu gg.retroclaviculari. @rdinea va $ deci, gg.parotidieni, gg.submaxilari,
gg.submentonieri, gg.mastoidieni, gg.occipitali, gg.sternomastoidieni, gg.retroclaviculari.
%. Drenajul abdomenului
&. +ozitia pacientului ,'ecubit dorsal.
+ozitia maseurului,
9n partea dreapta a pacientului.
1. pompajul gg.retroclaviculari - cu indexul si mediusul, de 7 ori.
2. pompajul cisternei Pecquet - miscare efectuata cu radacina mainii, de 7 ori.
3. pompajul ganglionilor lomboaortici si iliaci se executa in cadranul format de linia mediana a
abdomenului si transversala ce trece prin ombilic, de 3 ori, apoi se trece la partea opusa.
4. pompajul gg.inghinali - de 3 ori $ecare subgrup %superoextern si superointern&.
5. drenajul propriu-zis al abdomenului - incepe din partea stanga a abdomenului, se executa dupa directii
ce formeaza in $nal un romb, raportandu-ne la puncte denumite astfel, punct median - corespunde cisternei
+ecAuet si este situat median in partea superioara a abdomenului%apendicele xifoid&/ punct drept, respectiv
stang superior - situate in partile laterale ale abdomenului, pe orizontala ce trece prin ombilic/ punct drept,
respectiv stang inferior - situate pe liniile ce unesc punctele precedente cu portiunea mi(locie a regiunii
inghinale.
a.& drena(ul regiunii abdominale stangi prin manevre de apel realizate cu toata mana combinate cu
pompa(e spre cisterna +ecAuet - de la punctul stang superior spre punctul stang inferior, 3 ori drenaj(apel), 3
ori retur;
de la punctul median spre punctul stang superior,
3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.
b.& drena(ul regiunii abdominale drepte, efectuate ca in cazul precedent doar ca mana utilizata este
dreapta - de la punctul median spre punctul drept superior, 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.
- de la punctul drept superior la punctul drept inferior, 3 ori drenaj(apel), 3 ori
retur.
c.& drena(ul de intoarcere porneste de la punctul drept inferior la punctul stang inferior, in potcoava,
schimband mana de lucru la nivelul punctului median/ de 3 ori.
d.& drena(ul partii de mi(loc a abdomenului se executa prin doua manevre,
- manevra lingura - de la nivelul cisternei +ecAuet spre marginea inferioara a
abdomenului%sim$za pubiana&/ de 3 ori.
- vibratii de la sim$za pubiana spre cisterna +ecAuet/ de 3 ori.
. pompaje fnale -
a.& gg.inghinali - de 3 ori
b.& gg.lomboaortici si iliaci - de 3 ori
c.& cisterna +ecAuet - de 7 ori
d.& gg.retroclaviculari- de 7 ori
1'. Drenajul toracelui
'rena(ul limfatic al peretelui toracic anterior
+ozitia pacientului,
'ecubit dorsal cu bratele in usoara abductie.
+ozitia maseurului,
+e partea opusa regiunii lucrate
1. pompajul gg.retroclaviculari - cu indexul si mediusul, de 3 ori.
. pompajul cisternei Pecuet - miscare efectuata cu radacina mainii, de 3 ori.
*. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul si mediusul,
a.& grupul central %in centrul axilei& - de * ori
b.& grupul mamar extern%pe marginea pectoralului mare& - de * ori
.. pompajul grupurilor de gg.mamari mijlocii si inferiori, situate mai (os de gg.mamari externi si spre partea
inferioara a sanului - de * ori
0. drenajul partii costale laterale, manevra de apel se executa de la pliul axilar spre partea infero-laterala a
grila(ului costal/ * ori drena(%apel&, * ori retur.
1. drenajul sanului, incepe de la (onctiunea dintre regiunea suprapectorala si regiunea axilara, continua spre
regiunea medio-sternala si apoi spre partea inferioara a sanului, unii autori numind acesasta modalitate de
drena(, Bin banda>/ * ori drena(%apel&, * ori retur.
3. drena(ul zonei inferioare a grila(ului costal, porneste de la gg.mamari externi spre rebordul costal, trecand de
mai multe ori Bin evantai> dupa nevoile zonei.
4. pompajul grupurilor de gg.mamari mijlocii si inferiori
!. pompajul ganglionilor axilari
"#. se trece la partea opusa
"". in cazul in care se executa exclusiv drenajul toracelui si sanului se incheie cu pompajul cisternei Pecuet si
a gg.retroclaviculari
11. Drenajul limfedemului
5anevra de captare - se aplica din start distal,in cazul in care exista limfedem, manevra debuteaza la
marginea lui superioara,si se repeta de cate ori este nevoie pt drenare.5anevra se termina, prin presiune
orientata ascendent.9n manevra de captare mana se plaseaza pe tegument la nivelul marginii radiale, ea
executand o miscare de supinatie, asociata cu adductia bratului si extensie.La sfarsitul drena(ului unei regiuni
se incheie cu pompa(ul ganglionar distal catre proximal.
12. Drenajul trunchiului fa$a posterioar(
Drenajul re!iunii dorsale%vertebra cervicala .- vertebra dorsala 1&
+ozitia pacientului, 'ecubit ventral
+ozitia maseurului, +e partea opusa celei lucrate.
1. pompajul gg.retroclaviculari - cu indexul si mediusul, de 7 ori.
. pompajul ganglionilor axilari - respectiv grupul sub-scapular si eventual grupul central, ambele cu
orientare spre in sus, spre grupul sub-clavicular/ de * ori.
*. drenajul portiunii dorsale laterale - de la pliul axilar spre extremitatea inferioara a grila(ului costal%ca la
san&/ 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.
.. drenajul portiunii dorsale superioare si mijlocii - de-a lungul trapezului, de la marginea lui scapulara
spre vertebra cervicala ., coborand apoi pe langa coloana vertebrala spre C1. +resiunile si orientarea
drena(ului se face inspre lateral ca la peretele toracic anterior, putandu-se lucra $e cu toata palma, $e cu
policele ambelor maini/ 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.
0. drenajul portiunii dorsale inferioare - de la pliul axilar spre marginea inferioara a grila(ului costal, Bin
evantai>/ 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.
) 'aca se urmareste doar drenarea toracelui, se va incheia cu,
1. pompajul gg.axilari!subscapulari&
13. Drenajul limfatic dup( mastectomie
"e pompeaza ganglioni din (urul omoplatului se deschid ganglionii limfoaoritici, pentru ca nu am alte cai, caile
au fost distruse.'eci in paralel cu drena(ul in cazul masectomiilor,pacientele vor $ sfatuite sa mentina posturi
antidecliva,si sa execute miscari ritmice pt a a(uta drena(ul prin contractie musculara.
'e la nivelul ganglionilor axilari,urmeaza pompa( repetat de * ori la ganglionii supraepicondileni,adica situati in
treimea distala a bratului pe fetele laterale.Apoi trecem la ganglionii situati in treimea distala a antebratului, pe
membrana interosoasa,care sunt pompati tot de * ori.'upa ce am terminat pompa(ul, la fel manevre de
evacuare pe $ecare dintre fete, si apoi manevrele de captare aplicate de (os in sus catre radacina membrului
tot de * ori sau de cate ori este nevoie
14. Derularea #edin$ei de drenaj indica$ii
+rimul proces este o captare realizata de o retea de capilare limfatice.Captarea este consecinta cresterii locale
a presiunii tisulare/cu cat va $ mai mare presiunea, cu atat va $ mai mult preluata de capilarele limfatice.Al
doilea proces cosnta in evacuarea,departe de zona in$ltrata, substanelor preluate in capilarele limfatice.Acest
transport al limfei afata in vase se realizeaza prin precolectoare si colectoare.
'rena(ul limfatic al fetei urmeaza intotdeauna celui al gatului.
'rena(ul limfatic al membrului superior si cel al toracelui anterior se pot face de sine statator, dar este
recomandata executia lor impreuna.
'rena(ul limfatic al membrelor inferioare se face obligatoriu cu drena(ul prealabil al abdomenului% abdomenul
poate $ drenat singur&.
#egiunea lombara si cea feriera se pot drena impreuna cu abdomenul atunci cand este cazul si vrem sa
stimulam actiunea.
5anevrele trebuie sa $e lente, ritmul manevrelor $ind de -* la 10 secunde.
+resiunea de aplicare a manevrelor nu trebuie sa depaseasca .0-00 mm Dg.
"unt necesare mai multe repetari pe acelasi loc, de ,* sau . ori inainte de a deplasa mana, pentru a mobiliza
voloana de limfa.
!aza cea mai importanta a manevrei este relaxarea presiunii, in momentul in care capilarele si-au redobandit
calibrul initial. 'aca presiunea propulseaza limfa capilarelor catre colectoare, relaxarea permite capilarelor sa
se reumple.
15. *storicul descoperirii sistemului limfatic
)xistenta limfei era banuita inca din antichitate, ea $ind denumita si sangele alb. )xistenta vaselor limfatice
insa a fost pusa in evidenta cand s-au pus la punct tehnicile de disectie si necropsie. 9n 11, un cercetator
italian %Asseli& descrie pentru prima oara prezenta vaselor limfatiace. 9n 11.3 un cercetator francez pune in
evidenta cisterna +eAuet. +rima descriere a sistemului circulator limfatic dateaza din 110 si apartine lui
Eartholin. :rmatoarea descoperire importanta dateaza din 143. si apartine unui francez, "appeF care face o
descriere completa a circulatiei limfei in organism. 9n 1?1 Alexis Carell primeste premiul 6obel pentru
demonstratia sa privind rolul esential al limfei in organism.
1!. +an,lionii limfatici structur( func ii locali-are
Limfa este denumirea pe care o primeste lichidul extracelular odata cu patrunderea sa in capilarul limfatic.
Limfa imprumuta in anumite teritorii o parte din proprietatile lichidului extracelular din zona respectiva.
7ilozitatea intestinala reprezinta o proeminenta la nivelul lumenului.
. Capilarele limfatice sunt mai numeroase decat capilarele sangvine. +eretele lor este format din celule
endoteliale care continua ca tunica interna in venele de calibru mai mare. 7asele confueaza din aproape in
aproape determinand aparitia colectoarelor cu diametru tot mai mare prevazute cu valve endoteliale la interior.
Aceste vase poarta numele de canale limfatice care confueaza formand trunchiurile limfatice care sunt vasele
care a(ung la nivelul ganglionilor pe care ii traverseaza. Cele mai mari trunchiuri limfatice readuc lichidul
colectat in circulatia sangvina.
)xista mari vase limfatice $nale %canalul toracic care strange limfa din trenul inferior si (umatatea stanga si
marea vena limfatica care colecteaza limfa din (umatatea superioara dreapta&.
1". .tructura vaselor limfatice
7asele limfatice sunt vase de calibru mic cu asprct boselat
1%. .tructura i dispo-i ia sistemului limfatic
"istemul limfatic prezinta o retea foarte densa de capilare generalizate la nivelul intregului organism, vase care
sunt situate atat in suprafata cat si in profunzime.
1&. *ndica ii i contraindica ii ale drenajului limfatic
9ndicatii, +rima faza a tratamentului in toate formele de edem de origine venoasa, cardiaca sau limfatica cu
exceptia edemului congenital in care nu exista cai limfatice/
Cratamentul proceselor infamatorii/
+erioada pre si postoperatorie in chirurgia estetica, plastica si recuperatorie%implantul grefelor cutantate,
lipoabsortie, interventii corectoare pentru diverse segmente, etc.&
Cratamentul leziunilor cutanate%cicatrici dupa arsuri, interventii chirurgicale, accidente,etc.&
Cratamentul obezitatii, celulitei, tulburarilor tro$ce distale ale membrelor, consecutive insu$cientelor arteriale
sau venoase/
Cratamentul tratamentele cosmetice ale fetei cu vizarea ridurilor, cearcanelor, pungilor si oricaror modi$cari
aparute datorita unei irigatii ine$ciente.
Contraindicatiile drena(ului, Acestea se limiteaza mai ales, la procesele infectioase grave, dar si la recidivele
metastazice care reprezinta contraindicatia cea mai clara in acest moment.
Culburari cardiace, renale, respiratorii, afectiuni ale tiroidei, hipotensivi
2'. +aracteristicile lojei /0/
Lo(a apa,
G ii corespunde vointa - zhi/
G forma de manifestare, forta de decizie, hotarare, tenacitate, faptul de a dispune de energia necesara
pentru a $naliza un lucru sau o actiune, precautie/
G excesul determina temeritate, cura( excesiv, indrazneala neobisnuita/
G insu$cienta determina frica
21. +aracteristicile lojei Lemn
lo(a foc, ca forma de manifestare a energiei "D)6 in aceasta lo(a mentionam logica, inteligenta, ratiunea,
controlul emotiilor si starea de serenitate. )xcesul determina impulsivitate iar scaderea stare de neliniste
22. +aracteristicile lojei 0(m1nt
La nivelul lo(ei pamant, "D)6 are cea mai mare stabilitate, in aceasta lo(a se inmagazineaza memoria %H9&.
!orma de manifestare este ideatie bogata, gandire, $ltrarea emotiilor si a excitatiilor venite din exterior,
aspectul critic, preocuparile si gri(ile. )xcesul determina obsesie pana la manie, lipsa determina negli(enta.
23. +aracteristicile lojei Metal
Lo(ei metal ii corespunde suful vegetativ %+@&, forma de manifestare este intuitia, mobilitatea adaptativa,
instinctul de conservare, o buna reglare a vietii vegetative si melancolia. )xcesul determina gratitudine,
insu$cienta determina tristete excesiva.
24. 2e,uli de aplicare a 3onifierii #i Dispersiei
'ispersia va $ folosita in cazul suferintelor provocate de un exces energetic - toate afectiunile care in
medicina occidentala incep cu hiper, poli sau tahi.
25. Descrierea manevrelor de tonifiere #i dispersie
"e realizeaza cu pulpa degetului mentinand degetul in pozitie oblica fata de suprafata pielii.
"e exercita presiuni prin insurubare in sens antiorar cu ritm relativ lent prin manevre blande si super$ciale.
@ dispersie bine executata va $ urmata de hiperemie in zona respectiva, chiar edem cu scaderea
sensibilitatii si tonusului muscular local.
Diperemia semni$ca plecarea energiei si venirea sangelui.
Coni$erea este utilizata in bolile produse prin lipsa de energie - hipo, oligo sau bradi.
Coni$erea se executa cu varful policelui sau indexului sau cu unghia, degetul $ind plasat perpendicular pe
suprafata pielii.
"e va masa sau presa circular in sensul rotirii acelor de ceasornic, energic, profund si cu viteza mare.
Coni$erea bine executata va $ urmata de paloare, cresterea sensibilitatii si tonusului muscular local.
#egula, se maseaza ambele puncte simetrice dar se poate insista pe hemicorpul corespunzator sexului.
+entru presopunctura pielea pote $ uscata, pudrata cu talc sau unsa cu esente aromate.
26. Metodologia edinei de pe!op"n#t"$
5anevrele de presopunctura ,anume manevra de toni$ere care este Fiang ,se realizeaza cu presiune si viteze
crescute in sens orar. 5anevra de dispersie este de tip Fing ,se realizeaza cu presiune redusa ,degetele $ind
situate paralel cu suprafata ,lent ,in sens anti-orar. La nivelul corpului ,stanga este Fiang si dreapta este Fing.
2%. Clasifcarea "eridianelor
I "unt numite (ing-lo
I 1 meridiane principale sunt cele mai cunoscute/ ele au un traiect cunoscut, regasit pe harti pe care se
gasesc punctele energetice, dar si un traiect intern care permite actionarea unor puncte la distanta mare de zona
afectata sau de locul care trebuie stimulat
I +e langa aceste meridiane principale exista si meridiane secundare,
G meridiane tendino-musculare
G meridiane distincte
G meridiane Lo longitudinale
G meridiane Lo transversale
G meridiane extraordinare
I Aceste meridiane formeaza in corpul omenesc o retea complexa care permite comunicarea si integrarea
tuturor zonelor organismului
28. "ndica#iile $i contraindica#iile presopuncturii
9ndicatii,
'urata unei sedinte este de 0-10 minute timp in care, in general, durerea de la nivelul punctului dispare.
"e pot executa -* sedinte pe zi.
9n functie de situatie , presopunctura poate $ folosita ocazional sau in cure. @ cura dureaza in medie 10 zile, dar nu
va depasi 10-0 sedinte.
"e recomanda mai multe sedinte vara si iarna, in perioadele de maxim energetic FinJFang, deoarece in aceste
anotimpuri transferul energetic este mai anevoios si mai putine sedinte primavara si toamna, cand transferul
energetic in timpul masa(ului este mai usor de realizat.
#aportat la perioada unei zile, din aceleasi considerente, se recomanda stabilirea sedintelor dimineata si seara.
Contraindicatii,
G boli de inima grave sau decompensate/
G boli psihice grave/
G in cazurile de slabiciune sau oboseala importanta/
G in stare de ebrietate cu exceptia manevrelor special recomandate in caz de alcoolism/
G in ultimele luni de sarcina
#ipuri de ener!ii ale or!anis"ului
Cele patru tipuri de energie care circula prin organism,
- zong , este cea mai profunda si corespunde rinichiului/ este mostenita si poate determina genetic virsta
maxima/
- sheng , energia inimii/
- Fing , energia de nutritie/ stomac, splina, pancreas/
- 2ei-Ai , energia de aparare/ este localizata in $cat.
$ane%re introducti%e &n re'e(olo!ia plantar)
+ozitia pacientului, - culcat pe spate cu fata plantara a picioarelor la nivelul marginii canapelei de masa( sau sezand
cu membrele inferioare intinse si planta la marginea suprafetei de lucru
+ozitia terapeutului, - sezand pe un taburet cu fata spre fetele plantare ale picioarelor subiectului
"ensul de lucru, de la nivelul degetelor spre calcaiJarticulatia gleznei
1. efeura(ul initial- forma longitudinala- de la degete spre calcai simultan o mana pe fata dorsala si alta,pe cea
plantara
- forma transversala simultan alternativ pe fata dorsala
. presiuni - compresiuni in bratara ce interseaza ambele fete in acelasi timp
*. framantat - sub forma de ciupire cu degetele pe fata plantara
- sub forma de scuturat al degetelor si al spatiilor intermetatarsiene pe fata dorsala
. frictiune - cu pumn ,nodozitati radacina mainii pe fata plantara
- liniar cu degetele in spatiile intermetatarsiene
0. vibratii -alunecari vibrate pe ambele fete cu toata palma Ki cu degetele
1. tapotament - tocat $n -cu degetele semifectate
3. tensiuni si tractiuni - tensiune si tractiune calcai
- fexie extensie picior
- rotiri in ambele sensuri
- inversie eversie
- tensiuni tractiuni degete
4. efeura(ul $nal
$ane%re introducti%e &n re'e(olo!ia pal"ar)
A. !ata palmara
1. efeura(ul initial- sens ascendent de la degete spre palma
. framantat - sub forma de ciupire cu degetelepe eminenta tenara si hipotenara
*. frictiune - cu marginea cubitalape degete -cu radacina mainii si cu osul pisiform in palma
-cu degetelepe fetele laterale ale degetelor
..vibratii-alunecari vibrate
0.tapotament -tocat -cu degetele semitlectateLnuieleL
1. scuturari ale degetelor
3. efeura(ul $nal
$oduri de locali*are a punctelor ener!etice
Localizarea punctelor energetice,
@data stabilite punctele de actiune, ele vor $ localizate prin reperarea unor elemente osoase sau tegumentare si
masurarea distantei de la respectivele repere, pana la punct %acestea sunt speci$cate in cartile de specialitate&
:nitatea de masura este cun-ul.
:n Cun reprezinta distanta dintre marginile falangei distale a policelui sau lungimea falangei mi(locii a mediusului
persoanei asupra careia se aplica tratamentul.
"ubmultiplu Cun-ului este Eu, un CunM10 Eu
5anevre de activare Nn refexologia plantarO
Directiile de acti%are pentru talpa+
-pe varfurile degetelor%falangadistala& neteziri in sus spre varf
-baza degetelor%falangaproximala& in (os spre talpa
-radacina halucelui%degetul mare& si primul metatarsian dinspre intern spre extern - radacina degetelor si
rnetatarsienele ,*,.,0 dinspre extern spre intern pana la metatarsianul l
-marginea laterala a talpii se maseaza cu o netezire lunga pe toata distanta atat spre degete cat si spre calcai
-pe marginea mediala a talpii alunecari scurte dinspre calcai spre haluce si in sens mvers
-pe baza metatarsianului neteziri in (os spre calcai
-de la marginea externa a liniei de demarcatie a calcaiului fata de restul talpii in sus pana la baza metatarsianului 0,
apoi transversal pe directia talpii spre intern pe talpa dreapta/ pe talpa stanga se porneste de la baza
metatarsianului 1%chiar articulatia acestuia cu primul tarsian& transversal pe talpa spre extern unde se coboara spre
calcai dupa care se indreapta din nou spre intern
-pe calcai neteziri ample dinspre intern spre extern
$ane%re de acti%are &n re'e(olo!ia pal"ar)
'irectiile de activare pentru palma,
-pe (umatatea distala a degetelor%falangadistala si medie& neteziri in sus spre varf
-(umatatea proximala a degetelor%fulangaproximala& in (os spre palma
-regiunea tenara%primul metacarpian&dinspre partea rediala spre partea cubitala
- radacina degetelor%portiunea distala a metacarpienelor ,*,.,0 dinspre partea
cubitala spre partea radiala, pana la metacarpianul 1/ pe portiunea centrala a palmei sensul se pastreaza, dar se
aplica doar pe rona hipotenara
- marginea cubitala a mainii se maseaza cu o netezire lunga pe toata distanta atat spre degete cat si spre
articulatiapumnului
-pe marginea radiala a police8ui-alunecari scurte dinsprepumn spre varf si in sens mvers
- pe portiunea distala a spatiului dintre metacarpienele si * - neteziri spre articulatiapumnului
- de la baza metacarpianului 0 spre degete pana la (umatatea distantei, apoi transversal la nivelul palmei drepte,
pana la marginea radiala a acesteia, apoi se continua cu palma stanga de la acelasi nivel, marginea radiala,
transversal spre marginea cubitala unde se indreapta spre articulatia pumnului, pentru ca la nivelul acesteia sa se
indrepte din nou spre cubital%directia colonului&
-pe articulatia pumnului neteziri ample dinspre cubital spre radial
Descrierea ,ceasului ener!etic-
$etodolo!ia .edin/ei de re'e(olo!ie
#ezolvare. Cehnica unei sedinte de masa( refexogen presupune,
1. +regatirea mainii terapeutului %gimnastica mainii&
99. )xaminarea regiunii %vizuala, tactila&
La inspectia piciorului se constatO daca persoana bene$ciara a masa(ului refexogen are tegumentul integru ,
sanatos. +rin inspecPie se observO culoarea pielii %daca este roza pe fata dorsala si bine vascularizata, daca este
cianoticO&, iar palparea piciorului ne indicO puncte dureroase.
999. 5asa(ul initial de relaxare a regiunii este reprezentat de masa(ul somatic al regiunii ce urmeaza a $ masata
refexogen.
97. 5asa(ul de pregatire% activare& a regiunii %refexodiagnosticul& reprezinta primul contact efectiv cu zonele refexe
ale piciorului, fara insa a le delimita si a lucra in mod diferentiat la nivelul lor. 9n timpul activarii insa, incep de(a sa
se contureze unele afectiuni sau dezechilibre, asupra carora se va reveni in timpul sedintei propriu-zise.
7. 5asa(ul refexogen propriu-zis
- masa(ul de inceput constO Nn masa(ul rinichiului, sediul energiilor de baza ale corpului, masa(ul coloanei
vertebrale, pentru a armoniza sistemul nervos vegetativ cu activitatea organelor, sistemul limfatic care detoxi$aza
si echilibreaza sectorul lichidian al organismului %lichidele din interiorul vaselor sanguine trebuie sa $e in armonie cu
lichidele interstitiale&.
- masa(ul organelor si sistemelor
-axarea pe organul in suferinta
-masa(ul de incheiere %9mplica doar sistemul limfatic&
79. 5asa(ul $nal de relaxare a regiunii
'urata unei sedinte de masa( refexogen nu depaseste .0-00minute
Re!uli de ale!ere a punctelor ener!etice cu efect terapeutic
+ielea pe care se afa punctele trebuie sa $e integra.
I @rice eruptii, durioane, leziuni, cicatrici, pete pigmentare, sau tumori,
reprezinta contraindicatii pentru presopunctura Nn zonele respective.
I 'upa reperarea punctelor prin,
palpare/
frictiune usoara a pielii/
ciupire usoara a pielii/
formarea unui pliu cutanat si rularea, sau deplasarea lui
transversal, sau longitudinal/
compresiunea pielii cu a(utorul policelui sau a celorlalte .
degete, cu forta moderata, ca o apasare pe tasul cantarului - pQna la
*,0 <g
punctele vor $ localizate.
I 9nitial se ating usor punctele energetice simetrice, cu policele pentru
punctele situate la nivelul mQinii, articulatiei pumnului si la nivelul
piciorului, pQna la articulatia gleznei.
I +entru restul membrului inferior si superior, se lucreaza cu cele . degete,
iar la nivelul suprafetelor Nntinse - spate, torace, abdomen, se aplica
palma Nn Nntregime.
1
I )xercitarea de compresiuni, pentru identi$carea anomaliilor la nivelul
pielii, tesutului subcutanat, fasciilor ce Nncon(oara muschii, sau chiar din
interiorul masei musculare.
I La acest nivel putem sesiza o eventuala tensiune sau contractura.
I +unctele sunt, Nn general, situate de-a lungul santurilor dintre reliefurile
musculare.
I +entru a le gasi, bolnavii trebuiesc rugati sa contracte diferite grupe
musculare, din diverse zone ale corpului, pentru muschii spatelui,
membrelor superioare, inferioare, muschii cefei, toracelui, abdomenului.
I 'upa localizarea punctelor, va urma masarea acestora prin diferite
metode, presopunctura, masa( traditional Amma sau "hiatsu.
I +resopunctura urmareste realizarea presiunilor cu pulpa degetului, sau
vQrful degetului, chiar unghia Nn manevre de toni$ere si dispersie.
0ndica/iile .i contraindica/iile re'e(oterapiei
#efexoterapia poate $ utilizatO la toate categoriile de varsta Nn ma(oritatea afectiunilor cronice.
Cu toate aspectele bene$ce determinate de refexoterapie , sunt situaPii, cazuri Ki afecPiuni care impun
contraindicaPii Nn utilizarea ei.
ContraindicaPiile temporare tin de,
I afecPiuni, traumatisme sau afectOri dermatologice Nn zonele c eurmeaza a $ supuse masa(ului,
I stOri $ziologice precum menstruaPia care nu permite terapie Nn zona uterului
I afectiuni su dureri mari in zona abdominalO, susceptibile de abdomen acut %apendicite acute, ulcere
gastrice perforate, ulcere duodenale&, dureri cu contractura abdominala-pana la controlul si decizia chirurgului
I afectiuni susceptibile de a produce sau mentine hemoragii interne
I sarcini cu risc
I ulcere varicoase
I febra pana la elucidarea cauzelor.
ContraindicaPiile de$nitive sunt reprezentate de,
I afecPiuni infecto-contagioase
I stari depresive cronice dependente de medicaPie
I cancere cu metastaze.