Sunteți pe pagina 1din 42

Patologie vasculara 1

Dr. Daha Claudiu


Sef Lucrari UMF

 metode de investigatie
 traumatismele arterelor
periferice
 traumatismele venoase
 fistule arterio-venoase
arterio-venoase
Metode de investigatie in patologia
vasculara:

 Non-invazive:
Non-invazive:  invazive
 oscilometria
  arteriografia


 pletismografia
  angiografia izotopica


 masurarea TA


 Echo Doppler


 RMN


 CT

Index glezna brat (IGB)

 Metoda simpla si ieftina de confirmare a suspiciunii


clinice de boala vasculara periferica
 Metoda de screening
 Se masoara presiunea sistolica
 in repaus


 post efort


 Masuratori la nivelul brahialei


brahialei,, tibialei posterioare
posterioare,,
pedioaselor
Indexul glezna-brat (IGB)
Presiunea sistolica glezna
IGB = Presiunea sistolica brat

Sensibilitate 95%
Specificitate 98%
Exemplu de calcul IGB
IGB
IGB drept
drept IGB
IGB stang
stang IGB
IGB
80/160
80/160 == 0.50
0.50 120/160
120/160 == 0.75
0.75 (normal
(normal >0.90)
>0.90)

TAS
TAS brat
brat TAS
TAS brat
brat TAS
TAS brat
brat cea
cea
150
150 mmHg
mmHg 160
160 mmHg
mmHg mai
mai mare
mare

Cea
Cea mai
mai mare
mare
TP
TP TAS
TAS 40
40 mmHg
mmHg TP
TP TAS
TAS 120
120 mmHg
mmHg dintre
dintre TP
TP sau
sau
DP
DP TAS
TAS 80
80 mmHg
mmHg DP
DP TAS
TAS 80
80 mmHg
mmHg DP
DP

TP
TP == tibiala
tibiala posterioara;
posterioara; DP
DP == dorsalis
dorsalis pedis;
pedis; TAS
TAS == presiunea
presiunea arteriala
arteriala sistolica.
sistolica.
Interpretare IGB

 > 1,3 artere necompresibile


 > 0,9-1,3 valoare normala
0,9-1,3
 < 0,9 boala vasculara periferica ((sensibilitate
sensibilitate 95%)
 0,7
 -0,89 obstructie usoara
0,7-0,89
 0,4
 -0,69 obstructie moderata
0,4-0,69
 < 0,4 ischemie critica
 scadere > 20% dupa efort = patologica
Limitarile IGB

 Artere necompresibile ((pacienti


pacienti varstnici
varstnici,, cu DZ, IRC, etc)
 IGB calculat in repaus are o sensibilitate mica pentru
detectia obstructiei aortoiliace usoare
 Nu este conceput pentru a caracteriza gradul de limitare
functionala
 Valori de repaus normale la pacienti simptomatici pot
deveni anormale postefort
 Nu face diagnosticul diferential intre stenoza si ocluzie
Traumatismele arterelor
periferice
Cauze:
 compresiuni directe sau indirecte,
 striviri,
 intepari,
 taieri,
 arme albe,
 arme de foc,
 leziuni iatrogene intraoperatorii
Plaga arteriala
prin injunghiere
cu arma alba

 hemoragia externa, cu
sange rosu ce iese ritmic
din vas;

 se poate ajunge la colaps


Traumatism complex prin impuscare
Contuzia arteriala

= afectarea partiala a structurilor parietale


Contuzia arteriala
 contuzia endarterei - e cea mai frecventa;
 contuzia parietala:
 a mediei si intimei; afecteaza si vasa vasorum;


 apare
 un hematom interstitial, ce poate diseca planurile
arterei (hematom disecant);
 se produce ischemie acuta a membrului respectiv;


 contuzia adventicei:
 se dezlipeste adventicea de medie;



 determina spasm al arterei.
Contuzia endarterei

 dezlipirea intimei

 tromboza secundara

 ischemie acuta perf


perf..
Contuzia mediei

 lezarea vasa
vassorum

 hematom disecant

 ischemie acuta perf


perf..
Contuzia adventicei

 iritatie terminatii
nervoase

 spasm

 ischemie acuta perf


perf..
Plaga arteriala partiala:
= solutie de continuitate, partiala, cu pastrarea unei
continuitati a peretelui arterial;
 plaga poate fi:

 punctiforma,


 liniara,


 transversala;



 plaga uscata (nu sangereaza)
 apare in sectiuni totale ale arterelor de calibru submediu;


 capetele vasculare se retracta in teaca vasculara;




 calibrul se reduce prin spasm;




 apare
 o tromboza in forma de “CUI”, ce face sa nu existe
sangerare.
Plaga
uscata

nu
sangereaza
Hematom pulsatil
 cand plaga e mai mica si laterala
 se poate ausculta un suflu.
Sectiunea arteriala
 prin retractia celor 2 capete si spasm se produce
sangerare;
 exista si leziuni venoase, nervoase, musculare
asociate celor arteriale.
 apare sindromul de ischemie acuta, cu durere
locala, paloare.
 uneori apare o fistula arterio-venoasa; se poate
palpa un tril la trecerea sangelui si se ausculta un
suflu sistolo-diastolic.
Fistula
arterio-
venoasa
Elementele agravante ale
traumatismelor arteriale

 Spasmul arterial insoteste leziunile traumatice arteriale
arteriale,,
agravand ischemia; persistenta lui este unul din elementele
de gravitate ale ischemiei acute periferice

 Tromboza secundara apare ca urmare a solutiei de
continuitate la nivelul endarterei se extinde cu rapiditate,
devine obstructiva agravand iscemia = factor de gravitate

 Leziuni asociate
asociate:: venoase
venoase,, nervoase
nervoase,, osteo-articulare,
osteo-articulare,
musculare,

 Hemoragia apare in plagi si sectiuni arteriale. Ea depinde
de marimea plagii de aspectul ei, de calibrul arteri, de
retractia arterei de compresia viscerelor din jur.
Clinica:
 Sindromul de ischemie acuta periferica, cei 6 P
 Durere (Pain)

 Absenta pulsului (Pulsellessness)

 Paloare (Pallor)

 Racirea tegumentului (Polar sensation)

 Parestezii sau chiar anestezie (Paresthesias)

 impotenta functionala (Paralysis)

 la care se adauga:
 hemoragia

 hematomul

 hipotensiune

 semnele celorlate leziuni asociate

Tratamentul leziunilor arteriale
 Hemostaza provizorie (compresie digitala, garou,
pansament compresiv mesaj, pense etc)
 trebuie sa se intervina de urgenta in primele 6 ore;
 se restabileste fluxul arterial in axul principal si
intoarcerea venoasa;
 se evacueaza hematomul si se sutureaza plaga
arteriala;(tratamentul sindromului de compartiment)
 se pot face rezectii arteriale, urmate de protezare cu
vena sau Gortex (sintetica);
 daca se instaleaza ischemia acuta cu leziuni
irversibile
irversibile,, se face amputatie
amputatie..
Sutura plagii arteriale
Plaga arteriala anfractuasa -
interpunerea de grefon venos
Folosirea unei proteze sintetice
Sutura arteriala T -T
Folosirea unui patch venos prea
mare
Traumatisme venoase
Traumatisme venoase

 Se asociaza cu cele arteriale


arteriale;; afecteaza venele
superficiale si profunde
profunde..
 Cauze:
 compresii (in fracturi, luxatii, striviri),


 arme albe,


 iatrogen (prin perfuzii, angiografie),




 varice

Traumatisme venoase
 Contuzia venoasa
 apar
 leziuni parietale la nivelul peretelui, mai ales a
endoteliului;
 Sectiunea venoasa
 apare in plagi lineare, oblice, unice sau multiple.


 retractia capetelor e mai scazuta decat la artere;




 hemoragia de tip venos e cu sange inchis la culoare;




 in varice, hemoragiile pot fi abundente;




 pot
 sa apara hematoame compresive pe artere, dand
ischemie.
Tratament:

 indepartarea cauzei (compresia, luxatia);


 anticoagulante, hemostaza venoasa (prin compresie
venoasa, ligatura celor 2 capete);
 in caz de sectiune de vena importanta se fac operatii
restauratoare:
 sutura venei cu petece de vena sau sintetice;
 by-pass venos.
Traumatisme vasculare specifice
 Vasele gatului
 lezare frecventa v. jugulara interna
 interna,, rar a. carotida
 clinica
 clinica:: hemoragie externa
externa,, hematom cervical compresiv pe
cai respiratorii
respiratorii,, deficit neurologic
 urgent IOT, hemostaza
 hemostaza,, restabilire de flux (v. poate fi
ligaturata
ligaturata))
 Vasele toracice
 hemotorax masiv / hematom

 Vasele abdominale
 plagi impuscate / injunghiate

 hemaragie intraperitoneala / hematom retroperitoneal

 VCI, v. mzenterica sup./
 inf., v. renala
sup./inf.,
Anevrismul arteriovenos
(fistula)

= dilatatia anormala a unei comunicatii


arterio-venoase (fistula arterio-venoasa);
aceasta fistula poate fi congenitala
Etiopatogenia fistulelor:

 congenitale:
 sindromul Parks - Weber;


 dobandite:
 dupa
 plagi de artera si vena simultane; apare o
comunicare (fistula) ce poate evolua la anevrism;
 dupa
 punctii ale organelor parenhimatoase; cand e o
hemoragie interstitiala, se formeaza un hematom; apare
anevrism.
Fiziopatogenie:

 sangele trece din artera in vena, scurtcircuitand patul


distal; apare sindromul de ischemie cu tulburari trofice;
 proximal, artera se dilata, se alungeste si se
supraincarca sistemului venos; apar staza venoasa,
varice secundare;
 apare o circulatie colaterala bogata;
 se produce supraincarcarea cordului drept, cu
insuficienta cardiaca dreapta, apoi globala.
Anevrismul
arteriovenos
Clinic:

 inspectie: dilatarea sistemului venos superficial, tulburari


trofice distale, tegumente cu aspect violaceu;
 palpare: tumora pulsatila, cu pulsatii sincrone cu sistola;
apare tril sau freamat vibrator;
 auscultatie: suflu continuu, ce se accentueaza in sistola;
 patognomonic: compresia arterei deasupra anevrismului,
duce la disparitia semnelor;
 in anevrismele de calibru mare apar semne de insuficienta
cardiaca, cu dispnee, cianoza
Anevrismul arteriovenos

 Diagnosticul:
 se pune pe angiografie + ecografie + oximetria sangelui

in artera si vena

 Tratament:
 chirurgical
 - sutura laterala a orificiilor; rezectia
anevrismului, urmata de sutura vaselor cu interpozitii de
grefe (operatii reconstructive).