00 SUPORT de CURS V 0 C5 Aparate El Si Paratrasnet LAST

MODULUL 1
Capitolul V
SUPORT DE CURS
ELECTRICIAN N CONSTRUCII
Cod COR: 713701
Nivelul de instruire: 2 (studii medii)
2014
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
Pag 1 din 115
Formator: ing. Gheorghe Buctaru

Pag 2 din 115
Capitolul V
Elemente de baz standardizate pentru reprezentarea instalaiilor
Reprezentri convenionale pentru instalaii electrice
Msurarea parametrilor la instalaiile electrice
Instalaii i aparate electrice de joas tensiune
Instalaii electrice de cureni slabi
Instalaii de paratrsnet i priz de pamnt
Instalaii electrice interioare i exterioare de uz general
Aparate de msur i control pentru intalaiile electrice
Circuite electronice n instalaii electrice
Executarea lucrrilor pregtitoare n vederea montrii elementelor de intalaii

Pag 3 din 115
Elemente de baz standardizate pentru reprezentarea instalaiilor

SIMBOLURI GRAFICE UTILIZATE N SCHEMELE DE ACIONRI ELECTRICE
Orice schema electrica, care se doreste a fi utilizata n actionarile electrice, este supusa
simbolizarii grafice conform standardelor n vigoare SR EN - 60417 (semne conventionale n
electrotehnica), respectiv simbolurilor grafice utilizate pentru scheme electrice - SR EN 60617.
Simbol
Simbol
Standard/SECIUNEA
Descriere
SR EN 60617 - 707 - 22 - 01
Eclator
SR EN 60617 - 707 - 22 - 03
Paratraznet
Descarcator
Standard/SECIUNEA
Descriere
SR EN 60617 - 707 - 21 - 07
Siguranta fuzibila ntreruptor
SR EN 60617 - 707 - 21 - 08
Siguranta fuzibila - separator
SR EN 60617 - 707 - 21 - 09
Siguranta fuzibila ntreruptor - separator
(separator de sarcina)

Pag 4 din 115
Simbol
Standard/SECIUNEA
Descriere
ntreruptor prghie, semn
general, semn utilizat n
schemele monofilare
SR EN 60617 - 707 - 21 - 01
Siguranta fuzibila, semn
general
SR EN 60617 - 707 - 15 - 01
Bobina de releu, simbol
general
Dispozitiv de comanda,
simbol general
SR EN 60617 - 707 - 15 - 21
Dispozitiv de comanda al
unui releu termic
SR EN 60617 - 707 - 09 - 03
Contact normal nchis al unui
releu termic (contact activat
prin efect termic).
SR EN 60617 - 707 - 15 - 08
ntreruptor
separator,
separator de sarcina

Pag 5 din 115
Simbol
Standard/SECIUNEA
SR EN 60617 - 707 - 15 - 09
SR EN 60617 - 707 - 13 - 02
Descriere
ntreruptor
separator
(separator de sarcina) cu
deschidere
automata
provocata de un releu de
masura sau un declansator
ncorporat
Contactor
Contact
principal
de
nchidere al unui contactor
(Contact deschis n pozitia
neactivata)
SR EN 60617 - 707 - 13 - 03
Contactor cu declansare
automata provocata printr-un
releu de masura ncorporat
SR EN 60617 - 707 - 13 - 05
ntreruptor de putere
Disjunctor
Simbol
Standard/SECIUNEA
Descriere
SR EN 60617 - 707 - 07 - 01
ntreruptor
cu
comanda
manuala, simbol general

Pag 6 din 115
Simbol
Standard/SECIUNEA
SR EN 60617 - 707 - 07 - 02
Descriere
ntreruptor cu buton de
apasare care contine contact
de nchidere (deschidere) si
cu revenire automata
SR EN 60617 - 707 - 05 - 01(03)

Contact
de
nchidere
temporizat cnd dispozitivul
care contine contactul este
activat (cu temporizare la
nchidere-deschidere)
SR EN 60617-707 - 05 - 02 (04)
Contact
de
nchidere
temporizat cnd dispozitivul
care contine contactul nu mai
este activat (cu temporizare
la nchidere)
SR EN 60617 - 707 - 02 - 01
SR EN 60617 - 707 - 02 - 03
CEI 60617 - 7 / 1999
Contact de nchidere (contact

de lucru, contact normal
deschis)
Simbol general de ntreruptor
Contact
de
deschidere
(contact de repaus, contact
normal nchis)

Pag 7 din 115
Standard/SECIUNEA
Simbol
Simbol
Descriere
Standard / SECIUNEA
Descriere
SR EN 60617 - 6
Masina de curent continuu
Excitatie:
a - independenta;
b - serie;
c - derivatie; d - mixta
SR EN 60617 - 6 06 - 06 / 01- 05 / Motor de curent alternativ: a - serie,

monofazat; b - cu repulsie, monofazat; c - serie, trifazat; d - asincron trifazat cu rotorul n
scurtcircuit; e - asincron cu rotorul bobinat; f - generator sincron, trifazat cu rotor n stea si
neutru accesibil
SR EN 60617 - 6 13 / 01, 02, 03,04, 05, Transformatoare
SR EN 60617 /06 - 10 /15, 16 06 - 11 - 01, 02, 03, 04, 05, 06

Pag 8 din 115

Pag 9 din 115

Pag 10 din 115

Pag 11 din 115
Semne convenionale ale aparatelor electrice

Standardele nu conin semne pentru toate utilizrile posibile, de aceea anumite semne
convenionale se pot obine prin combinarea celor existente. n tabelul de mai sus sunt
prezentate cele mai uzuale semne convenionale folosite pentru reprezentarea aparatelor
electrice n scheme electrice. Semnele convenionale se pot utiliza att pentru reprezentarea
aparatelor electrice pe vertical, ct i pe orizontal prin rotirea lor.
Marcarea aparatelor si echipamentelor pe schemele electrice / simbolurile literele se

completeaza in felul urmator :
-dupa simbol se trece un nr. ce reprezinta numarul de ordine al echipamentului in cadrul grupei
din care face parte
-inaintea simbolului se trece un nr. ce reprezinta marca subansamblului
Exemplu: 2c24 (contactorul nr.24 in tabloul / dulapul nr.2)
-sirurile de cleme se simbolizeaza prin litera L precedata de o cifra care arata nr.
sirului .........................24L-14 (sirul de cleme 24, clema nr.14)

Pag 12 din 115
SIMBOLURI UTILIZATE IN SCHEMELE ELECTRICE:

Pag 13 din 115

Pag 14 din 115

Pag 15 din 115

Pag 16 din 115
PRINCIPII DE ALCATUIRE A SCHEMELOR DE COMANDA A

ACTIONARILOR ELECTRICE
Comenzile automate n instalatiile electrice se realizeaza fara participarea directa a omului. n
cazul unor comenzi, omul poate da un impuls pentru realizarea unui regim de functionare si poate
sa controleze acest regim. n alte cazuri, chiar si primul impuls de comanda este dat de
dispozitive automate. Realizarea efectelor dorite, de pornire - oprire sau reglare a diversilor
parametri dintr-o instalatie se obtin prin alcatuirea unor scheme de comanda adecvate.
Schemele de comanda trebuie sa fie ct mai simple, n sensul ca ele sa fie realizate cu un
numar ct mai redus de aparate si contacte.
Alcatuirea schemelor de comanda are la baza o cunoastere n amanunt a instalatiei ce
trebuie comandata, precum si a functionarii individuale si n diverse m 525p157f ontaje a
aparatelor ce alcatuiesc schema respectiva. Schemele de comanda trebuie sa fie sigure n
functionare.
Pentru realizarea comenzilor automate locale si reglarii diversilor parametri, punctul de
plecare este ntotdeauna schema tehnologica a procesului asupra caruia trebuie actionat.
Semnele conventionale folosite n comenzile la distanta si automate ale instalatiilor electrice
sunt redate n tabelul 1.
Realizarea schemelor ntr-o forma coerenta, accesibila si acceptabila pentru un cerc larg
de utilizatori se bazeaza pe anumite simboluri grafice standardizate (a se vedea SR CEI 60617
- 1.13).
n functie de numarul de conductoare, dispozitive sau elemente reprezentate printr-un
singur simbol, se pot distinge doua metode de reprezentare a schemelor:
n reprezentarea multifilara, fiecare conductor sau dispozitiv/aparat aflat pe traseul

conductorului este reprezentat printr-un simbol individual;
n reprezentare monofilara, doua sau mai multe conductoare sunt reprezentate printr-o
singura linie; de exemplu, o singura linie poate reprezenta:
circuitele unui sistem polifazat;
circuitele sau conductoarele care apartin aceleiasi cai de semnal;
circuite care urmeaza acelasi traseu fizic.
Fiecare simbol grafic trebuie realizat astfel nct:

-
sa rezulte o forma ct mai simpla, dimensiuni si proportii convenabile att pentru

ntelegerea si reproducerea simbolului, ct si fata de alte simboluri;
Pag 17 din 115
sa poata fi desenata usor att manual ct si prin sisteme CAD;
sa ndeplineasca conditiile cerute de aplicarea sistemelor CAE;
sa nu fie o reprezentare pictoriala a obiectului respectiv, majoritatea simbolurilor

indicnd functia obiectului.
Simbolurile sunt desenate astfel nct sa poata fi suprapuse pe o grila cu un anumit modul
(1,8; 2,5; 3,5; 5; 7; 10; 14; 20 mm). Standardele CEI actuale folosesc grila avnd M = 2,5 mm.
Unui simbol (fig. 1.1) i se ataseaza anumite puncte de referinta (puncte nodale - de
conexiune). Nodurile cele mai importante sunt nodurile electrice (E) destinate conectarii la o retea
electrica si nodurile de legatura (L) care arata legaturile (de natura mecanica - M -, hidraulica - H
-, optica - O -, pneumatica - P -).
Fig. 1.1.
Marimea unui simbol depinde de textul sau grafica incluse si de numarul de noduri de
conexiune necesar.
Laturile dreptunghiului sau diametrul cercului trebuie sa fie un multiplu de 2M sau (pentru
simboluri mai mici) 1,5M, 1M, 0,5M.
Grosimea unei linii va fi 0,1M.
Schema de lucru cuprinde legaturile dintre aparate si masina sau dintre elementele
componente ale acestora legate ntre ele n ordinea functionala. Schema este compusa n
ntregime din circuite asezate n ordinea logica, pentru a permite ntelegerea usoara a
functionarii. Schema desfasurata se compune din doua circuite: de forta si de comanda.
Circuitele partii de comanda au destinatia de a asigura protectia la scurtcircuit a
schemei, realizeaza comenzile motoruluisi automentinerea comenzilor de pornire - oprire.
n figura 1.2 sunt redate: schema de distributie monofilara si schema desfasurata pentru
comanda automata a unui motor asincron trifazat cu rotorul n scurtcircuit, cu pornire directa.
Pag 18 din 115
Instalatia
este
prevazuta
un tablou
care sunt
montate
toate
aparatele.
functie de
numarul
tablourilor
stabileste
numarul
regletelor
cu
n
n
se
cu conectori.
Pe partea de mijloc a conectorilor se noteaza numarul conectorului. n partea stnga sunt

trecute sosirile de la aparate, iar n partea dreapta sunt trecute plecarile la aparatele din
instalatie.
Aparatele sunt prevazute cu borne care permit realizarea conexiunilor. Pentru identificarea lor
se monteaza pe fiecare conductor tile de culoare alba (piese tubulare din material plastic prin
care trece conductorul de legatura), pe care se scrie cu tus negru indicativul aparatului si borna
la care pleaca conductorul, respectiv aparatul si borna de unde vine conductorul(eticheta).
Cea mai simpla schema de protectie a unui motor asincron trifazat cu rotorul n scurtcircuit
este redata n figura 1.2.
Aceasta schema poate realiza att protectia la scurtcircuit ct si protectia la suprasarcina.
Schema are n compunere aparate de protectie la suprasarcina (bloc de relee termice - e4)
precum si aparate de protectie la scurtcircuit (sigurante fuzibile e 1, e2, e3, e5 si e6).
Schema poate realiza pornirea si oprirea unui motor asincron trifazat cu rotorul n
scurtcircuit.
Foarte important n montaj este sa se dispuna de scheme de conexiuni ct mai clare, care se
pot realiza fara dificultati de lucratori cu calificare medie.
Documentatia tehnica a proiectelor de comenzi automate n instalatiile electrice cuprinde, pe
lnga diverse tipuri de scheme, specificatia echipamentelor, jurnale de cabluri si conductoare.
Pag 19 din 115
Fig. 1.2. Pornirea automata a unui motor asincron trifazat cu rotorul n scurtcircuit.
Foarte important n montaj este sa se dispuna de scheme de conexiuni ct mai clare, care se
pot realiza fara dificultati de lucratori cu calificare medie.
Documentatia tehnica a proiectelor de comenzi automate n instalatiile electrice cuprinde, pe
lnga diverse tipuri de scheme, specificatia echipamentelor, jurnale de cabluri si conductoare.
Exista mai multe posibilitati de realizare a schemelor de comanda. n figura 1.3 sunt redate
cteva posibilitati de ntocmire a schemelor de comanda.
Urmarind schema electrica din figura 1.3 putem specifica:
alimentarea se face de la o retea trifazata prin sigurantele fuzibile e 1,e2,e3;
din sigurantele fuzibile curentul este distribuit la contactele de forta ale contactorului 1C;
releul termic e4 face posibila protectia la suprasarcina pentru circuitul nostru, n
consecinta este necesar sa efectuam o legatura, prin intermediul unor conductoare, ntre
contactorul 1C si releul termic e4;
de la releu se duc trei conductoare la motorul m.
n practica acest lucru este specificat prin documentatia tehnica care nsoteste schema de
montaj.
Pentru schema din figura 1.2 s-au utilizat aparatele mentionate n specificatia
echipamentului (tabelul 2).
Figura 1.3. Scheme de comanda:

a - alimentare bobina contactor; b - automentinerea la un contactor; c - schema cu
interconditionare;
d - schema cu semnalizare; e - alimentarea semnalizarii cu ajutorul
unui transformator; f - alimentarea circuitului de comanda prin intermediul unui
transformator; g - schema cu temporizare (actioneaza un bec de semnalizare); h - schema de
temporizare (actionare un contactor).
Specificatia echipamentului electric:
Pag 20 din 115
Tabelul 2
Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
DENUMIREA APARATULUI CARACTERISTICI

TEHNICE
Siguranta fuzibila
LFi - 25 /
Releu termic
TSA - 10 A
Siguranta fuzibila
LFm - 25/
Contactor
TCA - 10 A/220 V
Buton oprire
380 V / 2 A
Buton pornire
380 V / 2 A
Conductor
AFY - 4 mm2
Conductor
FY - 1,5 mm2
TIP COD
2031
3670
1995
4001
3770
3770
Nr. bucati SIMBOL

3
1
2
1
1
1
e1 - e 2 - e 3
e4
e5 - e 6
1C
bo
bp
Pornirea si inversarea sensului de rotatie este posibila daca se apeleaza la schema din figura
1.4. Aceasta schema se bazeaza pe inversarea a doua faze ntre ele - faza R cu faza T.
Figura 1.4. Schema de principiu pentru inversarea sensului de rotatie a motorului

asincron trifazat
Reprezentri convenionale pentru instalaii electrice

Pag 21 din 115

Pag 22 din 115

Pag 23 din 115
Gradul de protectie
IP=International Protection

Pag 24 din 115

Pag 25 din 115

Pag 26 din 115

Pag 27 din 115
Pornirea unui motor
Prin apasarea butonului de pornire bp alimentam bobina L care cupleaza contactorul si simultan
cu acesta contactul de automentinere c. Apasand butonul de oprire bo intrerupem alimentarea
bobinei L care decupleaza contactorul si contactul de automentinere c. Aceasta este o schema
pentru contactoarele care au bobina de 380v, pentru cele cu bobina de 220v singura diferenta
este ca releul r nu se mai leaga la faza T ci la nul
Pornirea unui motor in ambele sensuri
Prin apasarea butonului b1 alimentam bobina contactorului 1C care cupleaza contactorul

simultan cu acesta cuplandu-se contactele de automentinere 1C si decupland contactul inchis 2C
care este cosiderat contact de protectie, pentru evitarea unui scurtcircuit in cazul apasari din
Pag 28 din 115
greseala a butonului b2 cand motorul este pornit.Prin apasarea butonului de oprire bo oprim
motorul si ii putem schimba sensul prin apasarea butonului de pornire b2
Pornirea stea triunghi a motoarelor
Prin apasarea butonului de pornire b2 alimentam contactorul C1 si releul de timp d1 .Contactele
c1 se inchid conectand statorul motorului in stea. Contactul c1 permite alimentarea contactorului
C3 , care conecteaza statorul la retea. Dupa trecerea timpului reglat , releul de timp d1 se inchide
, astfel ca C1 isi pierde alimentarea si , inchizand contactul c1 alimenteaza contactorul C2.
Acesta isi inchide contactele principale care conecteaza infasurarile statorului in
triunghi. Contactorul c1 face steaua, c2 triunghiul si c3 ramane cuplat in ambele cazuri
.
circuite electrice cap scara

Circuit electric cap scara
Nulul merge la lampa. Faza merge la borna 1 de la un intrerupator cap scara, bornele 2 si 3
comunica intre ele avand rolul de a inchide si deschide circuitul lampii legata la borna 1 de la
celalalt intrerupator cap scara.
Pag 29 din 115

Pag 30 din 115
circuit cap scara si cruce
Ca la toate circuitele de iluminat nulul se leaga direct la bec iar faza merge la un intrerupator cap
scara.Cele 2 iesiri din cap scara merg la intrerupatorul cruce care face legatura cu celelalte 2
iesiri din ultimul intrerupator cap scara care duce la bec. De retinut ca dupa intrerupatorul cruce
se pot monta oricate intrerupatoare dorim prin inseriere daca se doreste comanda de aprindere
din mai multe locuri
Instalaia electric in locuin

Schema generala
Schema de mai jos e cea intalnita, inca, in cele mai multe locuinte construite in
vremuri tovarasesti si, chiar daca e simplificata, principiala, include toate elementele constructive ale unei instalatii electrice casnice: contor de energie electrica, tablou electric(panou de
sigurante), prize si aparate electrice(masina de spalat, TV, PC, ...), intrerupatoare si lumini(lustre,
aplice), conductoare si doze(de derivatie, de aparat).
Instalatia electrica din locuinta e un circuit de curent alternativ monofazat; monofazat = o singura
faza, unica, numita, de-acu'nainte, Faza; alternativ = alterneaza polaritatea(schimba sensul)
curentului si tensiunii de 50 de

Pag 31 din 115
ori pe secunda, cu frecventa de 50Hz(hertzi) adica, la o toleranta de 1%(daca nu se stabileste

altfel prin contractul de furnizare); valoarea eficace a tensiunii electrice in instalatie este de
230Vca(volti curent alternativ) 10% - in notatia engleza, Vac(volts alternative current -, conform
standardelor Comisiei Electrotehnice Internationale IEC (International Electrotechnical
Commission).
Conductoarele electrice aflate in tuburile PVC(PolyVinyl Chloride) protectoare sunt trei la numar:
doua pentru alimentarea aparatelor electrice - Faza(firul activ, periculos pt. sanatate), respectiv
Nulul(neutru sau nul de lucru) - si unul pentru protectia chiriasilor la defectele de izolatie ale
aparatelor sau cablurilor electrice - Impamantarea(nul de protectie sau pamant), ca in prizele
Schuko(SchutzKontakt = contact de protectie).
Faza si Nulul trec prin sigurantele de protectie(fuzibile sau automate) ale fiecarui circuit(lumini
sau prize), Impamantarea - niciodata.
Identificarea usoara si sigura a conductoarelor se face dupa un cod standardizat(IEC 60446) al
culorilor:
maro pt. Faza, albastru pt. Nul si doua culori - verde si galben - pt. Impamantare; in instalatiile
electrice si mai vechi poti avea surpriza altor coduri: Faza - negru, Nul - cenusiu, Impamantare rosu sau variante monocrome - trei conductoare de-o culoare.
Tablou electric cu protecie SPD
Schema de conectare descarcator de supratensiuni tranzitorii
Pag 32 din 115
Varianta de casa pentru protectia completa - a instalatiei la suprasarcina si scurtcircuit, a

chiriasilor la electrocutare si a aparatelor electrice/electronice la supratensiuni tranzitorii -, include
doua intrerupatoare automate MCB bipolare - C20 pt. SPD-ul clasa 2-a si C32 ca siguranta
generala -, un RCCB de 40A curent nominal si 30mA curent rezidual si trei MCB-uri 1P+N pt.
prize(2 x C16) respectiv lumini(C10).
Conectarea SPD-ului din aceasta schema e valabila
indiferent de numarul circuitelor din instalatie;
SPD-ul impreuna cu intrerupatorul MCB atasat(C20)
poate fi inclus si in schemele prezentate anterior:
tabloul electric cu MCB-uri si tabloul electric cu RCD-uri.
Cutia folosita e de un rand si 12 module; regula celor 50cm - lungimea maxima a cablurilor ce
uneste SPD-ul si MCB-ul de protectie de la intrarea in tablou pana la Impamantare - se respecta
fara probleme.
*** Dispozitivele sunt desenate, pt. claritate, cu spatii intre ele; in practica, conductoarele vizibile
intre dispozitive se trec prin spatele sinei DIN, iar dispozitivele sunt lipite pt. acoperirea corecta a
latimii tabloului si pt. a putea utiliza conectori pieptene pe intrari, dar si pt. autosustinere
mecanica.

Pag 33 din 115
Simbolizare convenional elemente de scheme electrice

Pag 34 din 115
Calculator cablu necesar n curent monofazat

Seciunea nominal
a conductorului
mm2
1.5
2.5
4
6
10
16
25
35
50
70
95
120
150
185
240
300
400
500
Sarcina admisibil de durat (A)

Cablu cu un conductor n c.c.
Cablu cu dou conductoare
pmnt la +20C aer, la +30C pmnt la +20C aer, la +30C
Cu
Al
Cu
Al
Cu
Al
Cu
Al
40
26
32
20
54
35
42
27
70
52
46
36
68
42
37
30
90
68
58
46
90
52
48
38
122
86
79
63
116
69
66
52
160
113
105
82
90
89
70
206
150
140
128
115
118
91
249
192
174
145
140
145
113
296
229
212
176
165
176
138
365
282
269
224
200
224
174
438
339
331
271
245
271
210
499
388
386
314
275
314
274
561
435
442
361
315
361
281
637
494
511
412
355
412
320
743
578
612
484
415
484
378
843
654
707
548
465
986
765
859
666
1125
873
1000 776
-
Calculator cablu necesar cu 3,4 i 5 conductoare n curent trifazat

Pag 35 din 115
Seciunea nominal
a conductorului

Cablu cu 3 i 4 conductoare.
Cablu cu 5 conductoare

mm2
Cu
Al
Cu
Al
Cu
Al
Cu
Al
1.5
26
19
18
14
2.5
34
25
24
19
44
36
34
27
31
25
26
20
56
45
43
34
39
32
32
26
10
75
60
60
47
53
42
45
35
16
98
78
80
63
69
55
60
47
25
128
99
106
83
90
69
80
62
35
157
118
131
102
110
83
98
77
50
185
142
159
124
70
228
176
202
158
95
275
211
244
190
120
313
242
282
220
150
353
270
324
252
185
399
308
371
289
240
464
363
436
339
300
524
412
481
377
400
600
475
560
444
Calculator cablu necesar cu 1 conductor utilizat n sistem trifazat

Seciunea nominal
a conductorului

Pozare n linie
Pozare n trefl

Pag 36 din 115
mm2
1.5
2.5
4
6
10
16
25
35
50
70
95
120
150
185
240
300
400
500
Cu
127
163
195
230
282
336
382
428
483
561
632
730
823
Al
151
179
218
261
297
332
376
437
494
527
649
Cu
25
34
45
57
78
103
137
169
206
261
321
374
428
494
590
678
817
940
Al
131
160
202
249
291
333
384
460
530
642
744
Cu
107
137
165
195
239
287
326
366
414
481
542
624
698
Al
127
151
186
223
254
285
323
378
427
496
562
Cu
20
27
37
48
66
89
118
145
176
224
271
314
361
412
484
549
657
749
Al
113
138
174
210
244
281
320
378
433
523
603
Msurarea parametrilor la instalaiile electrice

MASURAREA PARAMETRILOR INSTALATIILOR ELECTRICE
Msurarea este o operaie care are ca scop obinerea unei informaii cantitative asupra unei
mrimi. Pentru a efectua o msurtoare este nevoie de: mrimea de msurat, unitatea de
msur, aparatul de msur i metoda de msurare.
Procesul de masurare a marimilor electrice de stare de la bornele producatorului, din nodurile
retelelor electrice sau de la bornele consumatorilor, ofera informatii necesare atat analizei
regimurilor de functionare cat si exploatarii instalatiilor electrice. Pe baza datelor obtinute se pot
trage concluzii referitoare la calitatea energiei electrice, la functionare in conditii sigure a
instalatiei respective cat si referitor la masurile care trebuie luate pentru optimizarea consumurilor
energetice.
Pag 37 din 115
In orice aplicatie practica se executa masuratori in timpul executiei, la efectuarea probelor, la

punerea in functiune cat si masuratori periodice in exploatare. Normativul I7/2011 prevede
periodicitatea efectuarii masuratorilor si incercarilor instalatiilor electrice.
Masuratorile pot fi efectuate: de aparate de masura mobile (voltmetre, ampermtre, analizoare
de energie, luxmetre, etc) sau aparate montate pe panourile, pupitrele sau tablourile electrice.
Efectuam masuratori electrice:
1. Masurari Prize de pamant + continuitati la circuitelor de legare la pamant
2. Masuratori in instalatiile de medie

tensiune
3. Masuratori locale si transmisie la

distanta a parametrilor masurati

Pag 38 din 115
4. Masurarea temperaturii la incalzirea prin inductie

Pag 39 din 115
5. Masurarea parametrilor marimilor electrice la panourile solare si la centralele eoliene

Pag 40 din 115
6. Masurarea marimilor electrice cu ajutorul aparatelor de masurare montate pe tablourile

electrice
7. Masurarea factorului de putere si a puterii reactive

Pag 41 din 115
8. Masurarea parametrilor instalatiilor electrice pentru

intocmirea bilanturilor energetice si calcularea
eficientei energetice

Pag 42 din 115
9. Masurarea tensiunilor si curentilor de polarizare la statiile de protectie catodica
10. Masurarea curentilor continui intensi de la redresoarele statiilor de tratamente termice

de suprafata

Pag 43 din 115
11. Masurarea parametrilor actionarilor cu motoare electrice
Imcercarile si masuratorile care trebuie efectuate in instalatiile electrice sunt prevazute

in Normativul I7/2011.
Condiiile de execuie a probei Msurarea rezistenei de izolaie a nfurrilor i
determinarea coeficientului de absorbie

a) Msurarea rezistenei de izolaie se face cu megohmmetrul, conform tabelului:
Tensiunea nfurrilor
Tensiunea
megohmmetrului
1000
500
1000-3000
1000
> 3000
2500-5000

Pag 44 din 115
Se msoar i se noteaz temperatura nfurrilor.

De preferin, msurarea se face la temperatura mediului ambiant.
b) Pentru msurarea rezistenei de izolaie a nfurrii rotorice fa de mas se va utiliza un
megohmmetru de 1000 V.
c) Pentru aprecierea gradului de umiditate
la maini cu U 3000 V i P 300 kW
(sau 3000 kVA) se msoar R60 i R15
Indicaiile i valorile de control
a) valorile obinute nu trebuie s fie mai
mici de 50% din datele de la PIF, la
aceeai temperatur. n lipsa acestora,
rezistena de izolaie trebuie s fie:
- la maini cu Un 1000 V
Riz > 1M
- La maini cu Un > 1000 V,
Riz KUn(V) / [1000 + (S(kVA) / 100)]
(M)
Coeficientul K de variaie a rezistenei de
izolaie cu temperatura are valorile:
o
75
70
60
50
40
30
20
10
1,0
1,2
1,8
2,6
3,9
5,5
8,5
12
b) RIZ > 1 M
c) Kabs = R60/R15 1,3, pentru temperaturi ale
nfurrilor ntre 10 i 30C
Ce se msoar pentru MOTOARE DE CURENT

ALTERNATIV
Standarde de referin
STAS 1893-87
STAS 8211-84
Maini electrice rotative. Condiii

generale
Maini electrice sincrone trifazate.
Metode de ncercare

Pag 45 din 115
STAS 7246-91
CE 34
Motoare asincrone trifazate de la 0,5

kW la 10000 kW. Metode de
ncercare
Recomandri pentru maini electrice
rotative
Msurarea rezistenei de izolaie a nfurrilor. Determinarea coeficientului de absorbie

(Kabs)
Condiiile de execuie a probei
a) Msurarea rezistenei de izolaie se face:
- cu megohmmetrul de 500 V pentru nfurri cu U < 500 V, ntre faze;
- cu megohmmetrul de 100 V pentru nfurri cu U = 500 - 1000 V, ntre faze;
- cu megohmmetrul de 2500 V pentru nfurri cu U > 3000 V, ntre faze.
Msurarea rezistenei de izolaie se face la temperatura mediului ambiant.
La motoarele cu rotorul bobinat msurtorile se fac separat
pentru stator i rotor.
b) Coeficientul de absorbie
Kabs = R60/R15 se determin pentru nfurri cu U > 3000 V.
a) Se recomand verificarea cu formula:
Riz(M) KU(V) / [1000 + (P(kW) / 100]
Valorile coeficientului K sunt date la cap. 2, pct. 2.1.
b) Kabs = R60 / R15 1,3
ncercarea izolaiei nfurrilor statorice cu tensiune alternativ mrit (50 Hz)
Condiiile de execuie a probei
Pentru maini cu P 50 kW, ncercarea este obligatorie i se efectueaz dup ce s-a msurat
rezistena de izolaie. Dup ncercarea cu tensiune mrit se msoar din nou rezistena de
izolaie.
Valoarea tensiunii de ncercare este:
Unc = K(2U + 1000V), dar nu mai mic de 1,5 kV.
Pag 46 din 115
Valorile coeficientului K sunt date la cap. 2, pct. 2.8. din Normativul PE 116.
Durata meninerii tensiunii de ncercare este de 1 min.
Tester multifuncional pentru instalaii electrice, SONEL MPI-520

SONEL MPI 520 este un tester multifuncional pentru msurarea parametrilor instalaiilor electrice
n conformitate cu EN61557.
Msurarea buclei de scurtcircuit
SONEL MPI-520 permite msurarea impedanei buclei de scurt circuit
n reele electrice cu tensiuni nominale de la 95440V i frecven
4565Hz. Msurtorile pot fi efectuate n circuitele L-PE, LN i LL. Pe
ecran sunt afiate urmatoarele rezultatele: impedana buclei de scurt
circuit, rezistena i reactana buclei de scurtcircuit, curentul de
scurtcircuit precum i valorile tensiunii i frecvenei.
SONEL MPI-520 permite, de asemenea, efectuarea de msurtori ale
buclei de scurt circuit n reele securizate cu sigurane RCD, astfel nct n timpul msurtorilor
sigurana RCD nu va declana.
Msurarea dispozitivelor de curent rezidual de tip AC, A i B
SONEL MPI-520 este unul dintre cele cteva testere de pe pia, care permite msurarea
parametrilor RCD-urilor (siguranelor de protecie difereniale) de toate tipurile: AC, A i B.
Msurtorile se pot face pentru RCD-uri cu valoare nominal a curentului rezidual de la 10 mA la
1000 mA, generale, selective i cu ntrziere scurt, care funcioneaz la tensiuni de la 95270
V. Se pot msura i verifica timpii de declanare, curenii de declanare, tensiunea de atingere i
rezistena mpmntrii.
Instrumentul are funcia unic de msurare a timpului i curentului de declanare n timpul unei
singure declanri.
De asemenea, SONEL MPI-520 are funcia special AUTO ce permite efectuarea unui set de
msurtori pentru un RCD. Tipurile de msurtori ce pot fi efectuate cu funcia AUTO sunt
definite de ctre utilizator n meniul instrumentului.
Msurarea rezistenei de izolaie
O alt funcie util a instrumentului SONEL MPI-520 este msurarea rezistenei de izolaie.
Msurarea poate fi efectuat cu urmtoarele tensiuni de test: 50 V, 100 V, 250 V, 500 V sau 1000
V.
Descrcarea automat a obiectului msurat este o caracteristic foarte important pentru
sigurana utilizatorului. Domeniul maxim de msur a instrumentului este de 3GW.
Msurtorile rezistenei de izolaie pentru cablurile cu 3, 4 i 5 fire se pot face automat, folosind
adaptorul AutoISO-1000C. Este posibil msurarea rezistenei de izolaie ntre fiecare pereche de
fire, toate comutrile necesare fiind fcute automat.

Pag 47 din 115
Msurarea rezistenei de mpmntare

Msurarea rezistenei de mpmntare se face folosind metoda tehnic cu 3 poli. Pentru a
injecta un curent de test respectiv pentru a citi o diferen de potenial n pmntul msurat se
folosesc 2 rui auxiliari, ce sunt inclui n setul standard de accesorii ale testerului.
Msurarea continuitii
SONEL MPI-520 permite msurarea la joas tensiune a rezistenelor mici. nainte de efectuarea
msurtorilor, se pot face teste de calibrare a rezistenei cablurilor de msur. Dup aceast
calibrare, multimetrul va memora rezistena cablurilor de msur i va compensa n mod automat
aceast rezisten.
Msurarea rezistenei poate fi efectuat cu curent mic de 10 mA, cu semnalizare acustic sau cu
curent bidirecional de 200 mA. Tensiunea pe terminalele deschise este ntre 4V i 7V.
Msurarea tensiunii, curentului i puterii
SONEL MPI-520 permite msurarea tensiunii n timp real, a curentului (folosind clete de curent),
a puterii (activ, reactiv, aparent) i a factorului de putere, cos .
Verificarea succesiunii fazelor
SONEL MPI-520 permite verificarea secvenei fazelor.
Pentru conectarea uoar la prize trifazice de 16, 32 i 63 amperi este posibil procurarea de
adaptoare speciale din seria AGT.
Instrumentul are o memorie de 990 msurtori pentru fiecare funcie. Rezultatele memorate pot fi
transferate la PC prin intermediul interfeei USB sau wireless.
MSURAREA INTENSITII CURENTULUI ELECTRIC

Pag 48 din 115
MSURAREA INTENSITII CURENTULUI. AMPERMETRE

Intensitatea curentului electric se msoar prin metode directe, cu aparate
indicatoare numite, n tehnic, ampermetre.
n schemele electrice, simbolul ampermetrului este:

Indicaia ampermetrului depinde de intensitatea curentului electric, ca atare
se impune ca aparatul de msurat s fie montat n serie cu circuitul respectiv.
Indiferent de natura curentului care trece prin circuit (continuu sau alternativ),
schema echivalent de msurare a intensitii curentului electric va ine seama
de tensiunea U (E) i rezistena consumatorului R : .
I=U/R
Scheme electrice de msurare a intensitii curentului electric

Pag 49 din 115
Atenie !! :Nu se conecteaz ampermetrul direct la baterie, fr consumator

( bec sau rezistor).Se va arde ampermetrul !
Se conecteaz borna + a bateriei la borna pozitiv (roie,de obicei) a
ampermetrulului.
Intensitatea curentului electric se poate msoara si cu multimetrul montat n
serie cu consumatorul!
Se regleaz selectorul multimetrului pe un calibru(de ampermetru!) notat cu
A
Conectarea ampermetrului n circuitul de msurare nu trebuie s influeneze

valoarea mrimii de msurat i, implicit, regimul de lucru al circuitului. Practic,
Pag 50 din 115
orict de precise ar fi aparatele de msurat folosite, acestea vor introduce erori

de msurare. ntre valoarea mrimii indicate de aparatele de msurat i cea
real, care exista nainte de conectarea acestora n circuitul de msurare, este o
diferen determinat de rezistena aparatului de msurat (RA rezistena
ampermetrului nu este zero).
n concluzie, eroarea introdus este cu att mai mare cu ct consumul
aparatelor de msurat este mai mare. Se impune o corecie care depinde de
rezistena intern a aparatului de msurat. Aceasta trebuie s fie mult mai mic
dect rezistena consumatorului, pentru a nu influena msurarea:
*(mult
mai mic)
nainte de montarea ampermetrului n circuit
intensitatea curentului electric, care trece prin
consumator, este:
I=U/R
Montnd ampermetrul, n circuitul de
msurat , intensitatea curentului electric, care
trece prin consumator, este:
I=U/R+RA
C
urentul msurat de ampermetrul A
(IA) se dorete a fi egal cu
intensitatea curentului ce trece prin
consumator (I).
Pentru aceasta trebuie ca rezistena
total (R + RA) s fie apropiat de
valoarea R. Condiia poate fi
ndeplinit numai dac rezistena
ampermetrului RA este mult mai
mic dect rezistena
Pag 51 din 115
consumatorului R.
Concluzie: Cu ct rezistena ampermetrului este mai mic fa de rezistena
consumatorului, cu att erorile datorate acestei rezistene sunt mai mici, deci
calitatea msurrii este mai bun.
Observaie: La montarea greit a ampermetrului, n derivaie fa de
conectarea n serie, n circuitul de msurare, ampermetrul se va deteriora
(rezistena ampermetrului fiind foarte mic, curentul care va trece prin aceasta
va fi foarte mare). Pentru a preveni distrugerea (arderea) aparatelor electrice,
acestea sunt prevzute cu sigurane fuzibile, care se topesc dac intensitatea e
prea mare, ntrerupnd curentul i protejnd piesele mai valoroase ale aparatului
MSURAREA TENSIUNII ELECTRICE

Tensiunea electric ntre dou puncte ale unui circuit electric este diferena de potenial ntre
cele dou puncte i este proporional cu energia necesar deplasrii de la un punct la cellalt a
unei sarcini electrice.
Definiie
Tensiunea electromotoare reprezint mrimea fizic scalar
egal cu raportul dintre lucrul total efectuat de cmpul
electric pentru a transporta sarcina electric pe ntregul circuit
i mrimea sarcinii electrice.
;
unde:
U - tensiune electromotoare;
L - lucrul forei electrice;

Q - sarcina electric.
Uniti de msur
Unitatea de msur a tensiunii electrice
n SI este voltul.

Pag 52 din 115
Analogie hidraulic
Aceast analogie e util unei mai bune nelegeri intuitive a conceptului. ntr-un sistem hidraulic,
lucrul mecanic rezultat din micarea apei este egal cu presiunea nmulit cu volumul apei
mutate. n mod similar, ntr-un circuit electric, lucrul mecanic necesar pentru a
deplasa electronii este egal cu presiunea electric nmulit cu numrul de electroni mutai.
Tensiunea electric, sau presiunea electronilor, se msoar n uniti de volt.
Msurarea energiei electrice

MSURAREA ENERGIEI ELECTRICE ACTIVE N
CIRCUITE MONOFAZATE DE CURENT
ALTERNATIV
VERIFICAREA CONTOARELOR DE ENERGIE
ELECTRIC
1. Scopul lucrarii
Lucrarea are drept scop cunoasterea
contorului monofazat de inductie si a metodelor de
verificare a contoarelor.
2. Aspecte teoretice
Pentru etalonarea si verificarea contoarelor
se pot folosi urmatoarele metode :
- metoda wattmetrului si cronometrului;
- metoda contorului etalon ;
- metoda stroboscopica ;
- metoda de etalonare automata.
2. 1. Metoda wattmetrului si a cronometrului ("puteretimp")
Etalonarea individuala clasica se bazeaza pe
numararea unui anumit numar de rotatii ale discului aparatului de verificat si pe masurarea
timpului necesar pentru aceasta; se presupune ca puterea reglata cu ajutorul wattmetrului
ramne cons 19519p1522t tanta n timpul masurarii.
Eroarea relativa a contorului este definita de relatia :
(12. 1)
unde :
Wm - este energia masurata cu ajutorul contorului;
W - energia adevarata sau exacta.
Energia masurata poate fi scrisa sub forma :
(12. 2)
n care :
Pag 53 din 115
- n este numarul de rotatii ale discului contorului, efectuate n intervalul de timp t ;

- Cc este constanta contorului, n rot/kWh.
Energia electrica adevarata se determina cu relatia :
(12. 3)
n care :
P - este puterea la care se face verificarea ;
t - este timpul n care se efectueaza cele n rotatii.
Daca se introduc relatiile (12.
2) si (12. 3) n expresia (12. 1), se
obtine :
(12.4)
sau:
(12. 5)
Daca se introduce notatia :
(12. 6)
rezulta urmatoarea forma pentru expresia erorii :
(12. 7)
n care :
T - este timpul teoretic n care discul contorului trebuie sa efectueze cele n rotatii, daca
contorul ar functiona fara eroare la puterea :
(U fiind tensiunea de alimentare a
bobinei de tensiune a contorului, I - curentul ce trece prin bobina de curent a contorului, defazajul dintre tensiunea U si curentul I).
Limitele erorilor relative ale contoarelor de energie sunt specificate n tabelul 12 .
1.
Tabelul 12. 1.
Valoarea curentului,
Factorul de
Limitele erorilor relative n
n procente, din
putere
procente
valoarea
curentului de baza
clasa 0,5 clasa 1 clasa 2
(1 la 5)%
1,0
1,0
1,5
2,5
de la 10% pna la Imax
1,0
1,0
1,5
2,0
Pag 54 din 115
la 10%
0,5 inductiv
1,3
1,5
2,5
0,8 capacitiv
1,3
1,5
de la 20% pna la Imax 0,5 inductiv
0,8
1,0
2,0
0,8 capacitiv
0,8
1,0
Observatie Metoda putere-timp consta n urmatoarele :
- pentru o anumita valoare a puterii P, se cronometreaza timpul t n care discul contorului
face un anumit numar ntreg n de rotatii;
- cnd se face o etalonare completa numarul n se alege, pentru usurinta calculelor,
multiplu de zece, astfel nct timpul t sa fie cuprins ntre 50 si 70 secunde ; un timp mai scurt
poate face ca eroarea de pornire si oprire a cronometrului de catre operator (aprox 0,2 sec.),
devina comparabila cu eroarea permisa de clasa de exactitate a contorului si sa vicieze
rezultatul masurarii. (2% din 60 s = 1,2 s).
- se calculeaza, cu relatia (12. 7) eroarea relativa.
2. 2. Metoda automata de etalonare
Metoda automata de etalonare presupune folosirea unui sistem de masurare format dintrun traductor de putere activa monofazata, un convertor tensiune-frecventa si un calculator (fig.
12. 1).
Fig.
12.
1.
Schema de principiu a metodei de etalonare automata.

Frecventa trenului de impulsuri de la iesirea convertorului tensiune-frecventa este
proportionala cu puterea activa :
(12. 8)
k fiind o constanta de transfer.
Daca n formula (12. 5) se nlocuieste puterea cu relatia (12. 8), se obtine :
(12. 9)
n relatia (12. 9) se observa ca produsul dintre frecventa de la iesirea convertorului
tensiune-frecventa si timpul n care se face masurarea este chiar numarul de impulsuri N preluate
de calculator.
n consecinta, relatia cu care se poate determina eroarea contorului este :
(12. 10)
Cu ajutorul relatiei (12. 10) se poate determina eroarea contorului de verificat.
Pag 55 din 115
3. Chestiuni de studiat
3. 1. Verificarea contorului la mersul n gol.
3. 2. Verificarea sensibilitatii contorului.
3. 3. Verificarea exactitatii contorului si trasarea curbei de erori
[%]= f(I/In) prin metoda wattmetru-cronometru.
3. 4. Verificarea exactitatii contorului cu instalatia de etalonare automata.
4. Mod de experimentare
Pentru verificarile de la punctele 3.1. - 3.3. se foloseste schema din fig.
12.2.
Fig. 12. 2. Schema de montaj pentru verificarea exactitatii contorului prin metoda wattmetrucronometru.
n schema se folosesc :
- ATR - autotransformator reglabil de (120/0...240) V;
- T - transformator de 120V/10V-10A cu prize de cte 1 V;
- Rh - reostat de 1; 10 A;
- C - contor monofazat cu capacitate mare de masurare, tip CAM 6;
- W - wattmetru electrodinamic monofazat ;
- A - ampermetru electrodinamic ;
- V - voltmetru electrodinamic sau feromagnetic;
- RF - regulator de faza.
Observatie. Montajul utilizat la verificarea contorului este un montaj cu surse separate, adica
curentul este obtinut dintr-un circuit cu tensiune mica obtinuta de la transformatorul cobortor T
(120/12V), iar tensiunea este furnizata de regulatorul de faza care va livra un curent mic necesar
voltmetrului, bobinelor de tensiune ale wattmetrului si contorului.
Avantajele acestei scheme sunt:
- putere mica necesara si energie putina consumata (doar de instrumente si dispozitivele
de reglaj);
Pag 56 din 115
- reglaj usor al defazajului prin utilizarea regulatorului de faza.

Verificarile contorului se fac dupa aplicarea tensiunii timp de cel putin jumatate de ora si
dupa ce contorul a fost parcurs de curent un timp suficient pentru obtinerea stabilitatii n
functionare.
4. 1. Verificarera la mersul n gol
Se face n felul urmator :
- se alimenteaza bobina de tensiune a contorului, nti la 0,8 U n , apoi la tensiunea de 1,1
Un, curentul prin bobina de curent fiind nul.
- n aceasta situatie, discul contorului poate sa se miste usor, dar n nici un caz sa nu faca
o rotatie completa; semnul marcat pe disc se opreste de obicei n dreptul semnului de pe capac.
4. 2. Sensibilitatea contorului
Se va verifica astfel :
- se aplica contorului tensiunea nominala, frecventa nominala,
cos = 1 si un curent egal cu 0,5% din curentul de baza,
- discul contorului va trebui sa porneasca singur si sa efectueze cel putin o rotatie
completa.
Observatie:
Aceste doua
probe
au
drept
scop
verificarea
reglajului
realizat
cu
dispozitivul
pentru
compensarea
frecarilor.
El
este realizat
sub
forma
unui
surub
aflat
deasupra
discului,
lnga electromagnetul de tensiune asezat tangential la disc. Prin pozitia sa excentrica el creeaza
un cuplu ce compenseaza frecarile n lagare si mecanismul integrator.
4. 3. Verificarea clasei de exactitate a contorului
Se efectueaza n modul urmator:
- se alimenteaza contorul la tensiunea nominala, cos = 1, frecventa nominala si curenti de
valori : (5, 10, 20, 50, 75, 100, 200, 300, 400)% din curentul de baza;
Pag 57 din 115
- se calculeaza puterile active corespunzatoare acestor curenti si se regleaza exact la

wattmetru valorile obtinute, reglnd curentul din circuit;
- se determina erorile pentru fiecare valoare a puterii astfel reglate;
- se alimenteaza contorul la tensiunea nominala, cos = 0,5; frecventa nominala si curenti
de valori : (10, 20, 50, 75, 100, 200, 300, 400)% din curentul de baza;
- se determina erorile pentru fiecare valoare a puterii corespunzatoare acestor curenti la
cos = 0,5;
- se vor trasa apoi curbele erorilor = f (I/In), pentru ambele cazuri, pe o aceeasi diagrama.
Limitele erorilor relative trebuie sa corespunda celor indicate n tabelul 12. 1.
Observatie Se recomanda a se ncepe verificarea contorului la valoarea curentului de baza I n,
careia i corespunde puterea nominala
. Se calculeaza :
(12. 11)
Se alege n ntreg si, pentru usurinta calculelor, multiplu de zece, se calculeaza T cu
relatia (12. 5).
La toate determinarile de erori se urmareste ca indicatia wattmetrului sa fie reglata ct
mai exact, pe toata durata cronometrarii, deoarece el este aparatul etalon n aceasta
determinare, chiar daca ampermetrul nu indica valoarea exacta a curentului dorit.
Pentru a stabili un anumit defazaj, de exemplu cos = 0,5, se foloseste regulatorul de faza.
Pentru aceasta se regleaza tensiunea nominala, curentul de baza si se determina pozitia
regulatorului (reglnd n sens inductiv), pentru care puterea la wattmetru devine: P = 0,5 U nIn
Pentru celelalte determinari, cu acelasi cos , pozitia regulatorului de faza se pastreaza.
Datele si rezultatele se trec n tabelul 12. 2.
Tabelul 12. 2.
Nr. I/In I
P
cos
n
t
T
e
crt.
% A div W/div W
rot s
s %
.
Observatie: Determinarea erorilor pentru cosj = 1 si cosj=0,5 are drept scop verificarea reglarii
corecte a cuplului rezistent din magnetul permanent si a reglajului unghiului intern b al contorului;
acesta se regleaza din cursorul rezistentei variabile pe care se nchide o nfasurare aflata pe
electromagnetul de curent.
Observati prin capacul contorului aceste dispozitive de reglaj!
4. 4. Verificarea automata a contorului
Se foloseste schema din figura 12. 3, n care:
TP - traductor monofazat de putere activa ;
U/f - convertor tensiune-frecventa ;
C - contorul de verificat ;
ATR - autotransformator reglabil (120/0...240)V ;
Pag 58 din 115
RF
Rh
A
V
- regulator de faza ;
- reostat de reglaj al curentului ;
- ampermetru electrodinamic ;
- voltmetru feromagnetic.
Fig. 12. 3. Schema pentru verificarea automata a contorului .

n care:
TP - traductor monofazat de
putere activa ;
U/f - convertor tensiunefrecventa ;
C - contorul de verificat ;
ATR - autotransformator
reglabil (120/0...240)V ;
RF - regulator de faza ;
Rh - reostat de reglaj al
curentului ;
A ampermetru
electrodinamic ;
V - voltmetru feromagnetic.
La
iesirea
traductorului de putere activa, se obtine un semnal de tensiune 0...10 V. Valoarea maxima (10V)
corespunde unei puteri active de 220W. Acest semnal este aplicat convertorului tensiunefrecventa.
Pentru puterea activa maxima (220W), se obtine frecventa maxima la iesirea
convertorului tensiune frecventa (U/f) de 10 kHz. Constanta de conversie este: k = 9,09 Hz/W
Verificarea automata a contorului se face prin parcurgerea urmatoarelor operatii :
- se introduc n calculator datele nominale ale contorului de verificat;

Pag 59 din 115
- se alimenteaza schema de masurare si, n momentul n care se ncepe numararea

rotatiilor, pe care le va efectua discul contorului, se porneste programul de numarare a
impulsurilor;
- se fac masurari pentru parametrii specificati la punctul 4. 3.
- programul va efectua prelucrarea datelor pentru cele doua seturi de masurari, afisnd
erorile, precum si curba de erori.
Instalaii i aparate electrice de joas tensiune

Echipamentele electrice de joasa tensiune se construiesc pentru tensiuni nominale ce nu
depasesc 1000 V curent alternativ, 1200 V curent continuu.Se folosesc nu numai in centrale si
statii electrice, ci si in industrie si sectorul casnic pe scara foarte larga.
Clasificarea materialelor si echipamentelor electrice de joasa tensiune se poate face dupa mai
multe criterii : dupa felul curentului, dupa tensiunea nominala, dupa curentul nominal, dupa
numarul de poli etc.
Dupa felul curentului sunt de curent alternativ sau de curent continuu, cele de curent alternativ
fiind de curent alternativ monofazat sau de curent alternativ trifazat.
Tensiunile nominale standardizate sub 1000V curent alternativ si 1200V curent continuu sunt : in
curent alternativ 24, 48,127,220,380,660,1000V, iar in curent continuu 24,48,125,400,800,
1200V.
Curentii nominali standardizati sunt :3,6,10,16, 32,40 ,63,80,100,160 , 200 ,315 ,400, 630,1600,
2000, 2500 si 3150 A. Pentru secundarul transformatoarelor de masura este standardizat
curentul de 5 A.
Aparatele de joasa tensiune se construiesc monopolare, bipolare, tripolare si tetrapolare. Primele
doua variante sunt destinate pentru a functiona in curent alternativ monofazat sau curent
continuu. Variantele tri- si tetrapolare se construiesc pentru a functiona in curentul alternativ
trifazat.

Pag 60 din 115

Pag 61 din 115

Pag 62 din 115

Pag 63 din 115

Pag 64 din 115

Pag 65 din 115

Pag 66 din 115
INSTALATII ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

Instalaii electrice sunt folosite pentru energia
electric de for, iluminat i alte scopuri industriale
sau casnice.
Instalaiile electrice pot fi executate in interior,
cuprinzand conductoarele cu toate elementele
accesorii de montaj, ntrerupere, protecie, ce se
monteaz in interiorul cldirilor, si instalatii
executate in exterior, unde, elementele instalaiei
sunt montate n afara cldirilor.
Instalaiile electrice pot servi numai pentru iluminat si
se numesc instalaii electrice de ilumina, sau pot
servi pentru alimentarea diferitelor receptoare electrice de puteri mari, ca motoare si cuptoare
electrice, aparate de sudat etc. i se numesc instalaii electrice de for.
Instalaiile electrice de iluminat sunt alimentate n special de la tablouri de distribuie separate de
cele care alimenteaz instalaiile electrice de for.
Instalatii electrice de joasa tensiune

Acestea reprezinta instalatii care sunt destinate a folosi energia electrica pentru forta, iluminat
si alte scopuri industriale sau casnice.
Din punctul de vedere al locului unde se executa,
instalatiile electrice se impart in:
1. Instalatii interioare, care cuprind conductoarele
cu toate elementele accesorii de montaj,
intrerupere, protectie ce se monteaza in interiorul
cladirilor de orice fel.
2. Instalatiile exterioare, la care elementele
instalatiei sunt montate in afara cladirilor.
Instalatiile electrice pot servi numai pentru iluminat
si se numesc instalatii electrice de iluminat, sau pot
servi pentru alimentarea diferitelor receptoare
Pag 67 din 115
electrice de puteri mari, ca motoare si cuptoare electrice, aparate de sudat etc si se numesc
instalatii electrice de forta.
Instalatia electrica reprezinta sistemul eneregetic al unei cladiri, de accea este foarte
importanta proiectare si realizarea unui astfel de sistem in cocnordanta cu normativele in
vigoare precum si nevoilor ocupantilor.
Competentele si experienta noastra vin in sprijinul realizarii unui sistem energetic profesionist
pentru cladirea dumneavoastra.
Aparataj industrial de joasa tensiune
Aparatajul industrial de joasa tensiune acopera
toate necesitatile pentru comutatie, protectie si
pornire pentru echipamente electrice. Totodata,
acest aparataj asigura functiile de monitorizare,
control, detectie, comanda si semnalizare pentru
intreg spectrumul de aplicatii industriale, si nu
numai.
Cabluri de energie de joasa tensiune
Cablurile de energie de joasa tensiune sunt fabricate cu conductoare rigide, unifilare sau
multifilare sau cu conductoare flexibile de cupru
si de asemenea cu conductoare rigide, unifilare sau multifilare din aluminiu.
Conductoarele rigide de sectiuni mai mari din cablurile cu doua pana la patru conductoare sunt
de obicei de forma sector.
Compoundurile pe baza de XLPE, PVC, LSF/LSOH si elastomeri sunt pricipalele materiale
utilizate pentru izolatiile acestor cabluri. Compoundurile pe baza de PVC, PE, LSF/LSOH si
elastomeri sunt utilizate in mod obisnuit pentru mantalele acestor cabluri.
Sarmele de otel (sau aluminiu pentru cablurile monopolare) sau benzile de otel pot fi aplicate sub
mantaua exterioara a cablurilor, conferindu-le acestora o
protectie mecanica suplimentara.

Pag 68 din 115
Instalaii electrice de cureni slabi

Fr instalaiile de cureni slabi o cldire modern este de neconceput. Fie c sunt impuse
de legislaie sau de nevoile ocupanilor, de calitatea acestor instalaii depind sigurana i
funcionalitatea cldirii:
reele de cabluri telefonice i fibr

optic
cablare structural
detecie i avertizare
incendiu
control acces
televiziune cu circuit nchis
adresare public
reele de calculatoare
Curentii slabi (T.V. , internet , telefon )

Realizarea instalatiilor de curenti slabi , se rezuma oarecum ca si executarea instalatiei de forta .
Acest lucru se deduce prin asemanarile din punct de vedere al executarii instalatiilor : Cablurile
de T.V. , Internet sau telefon se protejeaza prin tuburi de P.V.C. sau copex . In punctele de
distributie a semnalului se folosesc doze de legatura de dimensiuni necesare . Si instalatiile de
curenti slabi poate contine "un tablou " ce poate fi reprezentat dintr-un : modem , switch ,Router
Distribuitor semnal tv ( Spliter ) sau Amplificator semnal R.F. (Radio frecventa) (necesar pentru
amplificarea si distribuirea
semnalelor T.V. . De
asemenea Dozele de aparat
folosite pentru prizele de tv ,
internet si telefon sunt
asemanatoare cu cele de
curenti slabi .
Acum sa particularizam
instalatiile de curenti slabi .
Cum probabil stiti traseele
retelei de "curenti tari",
(intensitati ale curentului de
minim 50 mA la o tensiune
de 220 Volti 380 Volti) , au
frecventa aproximativa de
50 Hz. Aceste valori fac
,treseele de "curenti tari " sa
Pag 69 din 115
fie independente din punct de

vedere al functionarii fata de de alte
trasee de curenti tari care sunt in
paralel cu acestea . Spre deosebire
de traseele de curenti slabi unde
avem intensitati uneori chiar si de
ordinul uA (micro amperi) si
frecvente ce pot depasi 500 Mhz .
Acest lucru face ca , circuitele de
curenti slabi sa fie sensibile la
majoritate perturbatiilor produse de
circuitele de "curenti tari " , cat si a
altor tipuri de curenti slabi cum ar fi
Circuitele de Internet fata de cele
de T.V. Rezolvarea acestei
probleme se rezuma in general la
departarea intre respectivele circuite ( curenti tari fata de curenti slabi cat si intre diferitele tipuri
de curenti slabi ) mai ales pe traseele mai lungi . Distanta minima recomandata intre acestea este
de 30 Cm . Din punct de vedere al Modulul electric de executie , circuitele de curenti slabi se pot
executa in legatura " stea " sau "magistrala " . Mai jos aveti atasat distributia semnalului tv "in
stea" cat si "in magistrala " . Mentionez ca daca folositi un distribuitor activ (amplificator CA- TV )
acesta va trebui alimentat cu o tensiune de 220 Volti si e de preferat ca in doza de distributie a
semnalului TV ce va curpinde acest amplificator sa contina si o linie de 220 Volti special destinata
in acest scop sau , langa aceasta doza sa fia atasata o priza de unde se poate alimenta
respectivul amplificator . Aceasta afirmatie este valabila si pentru Distributia semnalelor de
Internet sau telefonie (daca e cazul sa folosim un modem pentru ambele tipuri de linii . In cazul in
care se foloseste un router wirelwss acesta se va atasa aplicat pe perete , Iar alimentarea cu
energie a acestuia se va face dintr-o priza
invecinata
Schema distributie semnal "in stea "
Schema distributie semnal " in magistrala "

Pag 70 din 115
Instalatii de curenti slabi

Instalatii de curenti slabi pentru sisteme de interfoane, videointerfoane, supraveghere video,
distributie semnale TV si internet, alarme antiefractie, avertizare incendiu, automatizari porti, etc.
Executam proiecte de curenti slabi in ceea ce priveste atat realizarea fizica a instalatiilor cat si
intretinerea lor ulterioara.
Incercam sa oferim mai mult decat echipamente performante si produse de renume , incercam sa
gasim solutiile optime si fiabile petru realizarea obiectivului propus din domeniul vast al
instalatiilor de curenti slabi , de asemenea, foarte important, se incearca optimizarea instalatiilor
din punct de vedere al costurilor pretul final al acesteia fiind un factor important.
Se parcurg toate etapele incepand cu serviciul de consultanta, proiectarea sistemului,
configurarea sistemului, serviciile de montaj, instalare si punere in functiune, scolarizarea si
instruirea beneficiarului care urmeaza sa foloseasca instalatia respectiva, asigurarea service-ului
in perioada de garantie, precum si mentenanta sistemului in baza unui contract ulterior.
In domeniul instalatiilor de curenti slabi va oferim:
Pag 71 din 115
Supraveghere video sisteme de televiziune cu circuit inchis

Sistemele de televiziune cu circuit inchis sau CCTV
( closed circuit TV ) folosesc camere video de
supraveghere cu ajutorul carora capteaza imaginile pe
care le stocheaza intro componenta a sistemului
permitand consultarea lor ulterioara in caz de necesitate.
Sistemele de supraveghere video sunt componente
importante in cadrul sistemelor de securitate permitand
monitorizarea in timp real a spatiilor, cailor si zone de
acces.
Gama de aparatura folosita in configurarea unui sistem
de supraveghere este foarte variata incepand de la
echipamente analogice si continuand cu echipamente digitale , echipamente didigitale cu IP,
echipamente wireless analogice, echipamente wireles digitale , DVR (digital video recorder ), Nvr
IP recorder (network video recorder ) sisteme de back-up al sursei de alimentare, etc.
Sisteme avertizare efractie
Cu ajutorul sistemelor de detectie efractie se asigura
securitatea bunurilor si a persoanelor, avand avantajul
reducerii costurilor cu paza umana, ele fiind monitorizate
de la distanta prin retele centralizate de comunicare sau
prin internet. Deasemenea in cadrul sistemelor de
alarmare la efractie diversitatea echipamentelor folosite
este foarte mare.
Sisteme avertizare incendiu
Au rolul de a avertiza inceputul unui incendiu prin
intermediul unor dispozitive acustice si optice si uneori,
prin circuite de automatizare, pornirea instalatiilor de
stingere. Sesizarea incendiului se face automat cu
ajutorul senzorilor de fum, de temperatura, bariere, etc.
sau manual prin actionarea butoanelor de incendiu.
Sisteme control acces
Sistemele de control acces au aplicatii de securizare a
accesului in cladiri, companii, zone cu regim special,
institutii, etc. Aceste sisteme executand in anumite
cazuri si pontajul sau eliberand grafice de prezenta

Pag 72 din 115
Sisteme voce-date
Sistemele de voce date se refera la sistemele de
telefonie si retelele de date cum ar fi retele de internet
sau intranet, instalari de echipamente specifice ca
centrale telefonice, switch-uri pentru distributie, routere,
media convertoare, cablare structurata , retele fibra
optica, etc.
Sisteme de sonorizare si adresare publica
Sistemele de adresare publica sau public address au
aplicatii diverse cum ar fii sonorizarea ambientala si
trimiterea de mesaje in locuri ca gari, aeroporturi, spatii
comerciale, magazine, scoli, teatre, cinematografe, etc.,
facand posibila creerea unui ambient sonor darsi
trimiterea de mesaje catre angajati, clienti, pasageri,
spectatori, elevi.
Componenta unui sistem este urmatoarea: sursa de
semnal (radioreceptor, CD player, microfon, etc.), sistem
de mixaj, statie de amplificare sau sistem de amplificare
(in functie de necesitati poate fi un ansamblu de
amplificatoare audio), reteaua de traducatoare acustice
(difuzoare, boxe, megafoane, coloane sonore, etc.),
cablajele aferente. Alegerea acestora nu se face la
intamplare ci se iau in calcul elemente ca necesarul de putere al amplificatoarelor, presiunea
acustica a difuzoarelor, coeficientul lor de dispersie a sunetului, dimensionarea corespunzatoare
a sectiunii conductoarelor, amplasarea traductoarelor acustice pentru a nu avea zone neacoperite
sau acoperite prea putin.
Sisteme de receptie si distributie a semnalelor TV
Montaj si reglaj de antene terestre si satelit, realizare de
sisteme si retele de distributie a semnalelor de TV si a
semnalelor de la instalatiile de receptie prin satelit.
Realizarea retelelor de distributie de tipul stelar sau linie
de distributie in functie de conditiile si cerintele de la fata
locului, realizarea transmiterii unei benzi mari de
frecventa (47MHz pana la 2500 MHz) echilibrare nivelului de semnal la toate iesirile retelei de
distributie precum si compensarea pierderilor(pierderi inerente datorate atenuarii cablurilor
coaxiale si a componentelor de distributie si cele pentru conexiuni) cu ajutorul amplificatoarelor.
Pag 73 din 115
Sisteme de interfoane si videointerfoane

Montajul si executia instalatiilor electrice aferente
instalarii interfoanelor si videointerfoanelor unifamiliale
sau pentru instalatii colective, deasemenea instalarea
Yalelor electromagnetice si amortizoarelor.
Automatizari pentru porti si usi de garaj

Montajul, reglajul si programarea sistemelor de
automatizari pentru porti batante, porti culisante sau usi
de garaj tip panou, sectionale sau rulou.
Sisteme de detectie si avertizare incendii, monitorizare ACS, comanda instalatii

de desfumare si evacuare gaze fierbinti.
Un scurtcircuit care apare la unul dintre multele fire care sunt prezente in casele sau birourile
noastre, o scanteie care scapa din caminul aprins si in scurt timp aprinde covoare, draperii ori
canapele. O tigara incomplet stinsa aruncata intr-un cos de gunoi plin de hartie sau pe un camp
intr-o vara fierbinte. Mirosul care preanunta o scapare de gaz si gestul instinctiv de a aprinde
becul... Si acestea sunt doar cateva dintre posibilele cauze ale unui incendiu, ale carui daune pot
fi semnificativ reduse daca s-ar fi luat masuri de preventie.
Sistemele antiincendiu sunt create, multumita unor
decenii de studii aprofundate, tocmai pentru a limita
sau elimina eventualele daune care pot fi produse
persoanelor si bunurilor in nefericitul caz in care
ceva ia foc, chiar daca avem de-a face doar cu
fatalitatea. De fapt, in multe cazuri incendiile ar
putea fi prevenite, cu un bun sistem de preventie si
avertizare.
- Sistemul de detectare prin aspiratie a fumului
Titanus constituie un mijloc activ de detectare
timpurie a incendiilor. Recunoasterea este
efectuata cu ajutorul unui modul de detectare,
folosind tehnologia HPLS (High-Power-LightINOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL
Pag 74 din 115
Source). Cu ajutorul modulelor de detectare se obtine un grad ridicat de flexibilitate n proiectarea

unui sistem de detectare prin aspiratie a fumului.
Unitatile de detectie prin aspiratieTITANUS pot fi
instalate in zona de congelare pana la - 40 grade
celsius (deep freeze units down to -40C).
n zonele mai reci dect -10 C trebuie sa fie
utilizate tevi din ABS, (tevile din PVC ar putea
crapa din cauza procesului de suflare. Diametrul
interior trebuie sa fie 21mm. Se va acorda atentie
la schimbarea de lungime n timpul procesului de
racire .
- Echipamente Bentel; pentru aplicatii de intindere
mica in domeniul comercial, social si in domeniul rezidential;
Sisteme de stingere incendii

- echipamente ESSER (Honeywell) - pentru
comanda si control instalatii stingere
Sisteme de alarmare mpotriva efractiei
(detectie si alarmare efractie; protectie perimetrala; supraveghere video - TVCI; acces controlat);
Daca este adevarat ca tehnologia face pasi uriasi in fiecare zi, acest lucru este valabil pentru
toate domeniile in care este prezenta. Asadar, daca pe de o parte sunt propuse sisteme antifurt
tot mai sofisticate si complete, pe de alta parte si tehnologiile la dispozitia raufacatorilor devin tot
mai rafinate.
Din acest motiv, pentru a proteja casa si familia dvs., sau biroul ori firma dvs., este important sa
va adresati unor profesionisti care sa fie in mod constant actualizati cu privire la ultimele solutii de
siguranta si alarma disponibile, VLV Systems SRL fiind unul dintre acestia. Ca urmare a continuei
actualizari si profesionalismului personalului sau, VLV Systems SRL poate propune clientilor sai
cele mai bune sisteme antiefractie prezente astazi pe piata. Propunand sisteme de alarma si de
videosupraveghere usor de instalat si utilizat, VLV Systems SRL garanteaza siguranta si linistea
Pag 75 din 115
clientilor sai, intrucat toate sistemele utilizate, alese dintre cele mai prestigioase marci
internationale, au fost testate si asigura o inalta eficienta
Discret si elegant, astazi sistemul antiefractie este conceput pentru a fi cat mai putin vizibil, dar in
acelasi timp cat mai eficace. Pe baza analizei parametrilor specifici ai spatiului care urmeaza a fi
protejat, asiguram proiectarea gratuita a sistemului, realizarea si instalarea celui mai bun sistem
pentru exigentele dvs., atat pentru utilizare industriala cat si domestica. De asemenea, asiguram
mentenanta si service pentru sistemele instalate.
PRODUCATORI recomandati:
- NOVAR (eff- eff), Honeywell, - pentru aplicatii mari in domeniul industrial, comercial si social cu
centrale de capacitate mare (561-MB100), echipamente Identkey de armare/ dezarmare externa
precum si de control acces integrat, echipamente de detectie adresabile (SCM 3000 ,
Viewguard);
- DSC, BENTEL, ELMES etc - pentru aplicatii de

intindere mica si medie in domeniul comercial,
social si in domeniul rezidential;

Pag 76 din 115
- supraveghere video: Honeywell, Samsung, Dahua, AvTech, MTX
Sisteme de interfonie si videointerfonie

Eficienta comunicatiilor este un element fundamental al modernismului actualei societatii
informationale, atat in sectorul sigurantei persoanelor si bunurilor, cat si in gestiunea afacerii.
Suntem mereu in cautarea unor metode cat mai rapide si eficiente de comunicare.
Sistemele de interfonie recomandate de VLV System
SRL sunt instrumente fiabile si discrete, utilizabile in
multiple medii: spatii de productie, birouri, porti,
ascensoare, aeroporturi, spitale, parcari, locuinte ... pe
scurt, in toate locurile unde este necesara o perfecta
comunicare audio-video "hands free".
Producator recomandat:
- Commax
Pag 77 din 115
Instalaii de paratrsnet i priz de pamnt

PROTECIA STRUCTURILOR MPOTRIVA TRSNETULUI
GENERALITI
Domeniu de aplicare
Nu exist dispozitive sau metode capabile s
modifice fenomenele meteorologice naturale, n
msura n care acestea s previn descrcrile
electrice sub form de trsnet. Trsnetul pe/sau
lng structur (sau serviciile/utilitile
conectate la structur) sunt periculoase pentru
persoane, pentru structur n sine, pentru
coninutul su i instalaiile lor precum i pentru
servicii/utiliti. Din aceste motive aplicarea
msurilor de protecie mpotriva trsnetului sunt
eseniale.
Prezentul capitol este preluat prin prelucrare / rafistolare din Normativul I7 / 2011 i stabilete
principiile generale de care trebuie s se in seama pentru protecia mpotriva trsnetului:
a) a structurilor, inclusiv instalaiile din acestea i tot ceea ce conin, precum i a persoanelor;
b) a serviciilor dintr-o structur.
Urmtoarele cazuri nu fac parte din domeniul de aplicare al acestui capitol:
a) sisteme feroviare;
b) vehicule, navele maritime i aeriene, instalaii maritime;
c) conducte de mare presiune ngropate;
d) - conducte, linii de alimentare cu energie electric i de telecomunicaii care nu sunt racordate
la o structur.
n general aceste cazuri fac obiectul unor reglementri speciale emise de autoritile competente.
Normativul I7 se aplic la:
a) proiectarea, instalarea, inspecia i mentenana unei instalaii de protecie mpotriva trsnetului
(IPT) pentru structuri fr limitarea nlimii lor;
b) stabilirea i alegerea msurilor de protecie mpotriva vtmrii fiinelor vii datorit tensiunilor
de atingere i de pas.
Termeni i definiii proprii
Pentru scopul acestui normativ se aplic definiiile i termenii:
avarie fizic - avarie a unei structuri (sau a coninutului ei) sau a unui serviciu din cauza efectelor
mecanice, termice, chimice i de explozie ale trsnetului
Pag 78 din 115
component natural a IPT - component conductoare care nu este instalat n mod special
pentru protecia mpotriva trsnetului, dar care poate fi utilizat suplimentar de o IPT sau n unele
cazuri poate asigura funcia unui element sau a mai multor elemente ale unei IPT.
Exemplele de utilizare a acestui termen includ:
a) element de captare natural;
b) conductor de coborre natural;
c) priz de pmnt natural (electrod de pmnt natural).
conductor de coborre - parte exterioar sau interioar a unei IPT destinat conducerii
curentului de trsnet de la dispozitivul de captare la priza de pmnt
conductor de ecranare- conductor metalic utilizat pentru reducerea avariilor fizice din cauza
trsnetelor asupra unui serviciu/utiliti
conductor n bucl - conductor care formeaz o bucl n jurul structurii i interconecteaz toate
conductoarele de coborre pentru distribuia curentului de trsnet prin ele
dispozitiv de captare - parte exterioar a unei IPT care utilizeaz elemente metalice cum ar fi
tije, reea de conductoare sau
conductoare ntinse destinat captrii trsnetelor
dispozitiv de protecie la supratensiuni i supracureni SPD dispozitiv destinat s limiteze
supratensiunile tranzitorii i s devieze supracurenii. Acesta conine cel puin o component
neliniar (descrctor cu rezisten variabil)
durata trsnetului T timp n care exist circulaie de curent electric prin punctul de impact
ecran magnetic - anvelop metalic tip gril sau continu care mbrac obiectul de protejat sau
o parte a acestuia, utilizat pentru reducerea defectrilor reelelor electrice i sistemelor
electronice
elemente conductoare exterioare - orice fel de element metalic care ptrunde sau iese din
structura de protejat cum ar fi conducte, elementele metalice ale cablurilor, canale metalice etc.
care pot transporta o parte a curentului de trsnet
impedan convenional de dispersie - raportul dintre valorile de vrf ale tensiunii i curentului
din priza de pmnt care, n general, nu apar simultan
impuls electromagnetic generat de trsnet IEMT- efecte electromagnetice ale curentului de
trsnet

Pag 79 din 115
instalaie exterioar a sistemului de protecie mpotriva trsnetului (IPT)- parte a sistemului

de protecie mpotriva trsnetului care cuprinde un dispozitiv de captare, conductoare de
coborre i o priz de pmnt
instalaie interioar a sistemului de protecie mpotriva trsnetului (IPT)- parte a sistemului
de protecie mpotriva trsnetului care cuprinde legturile de echipotenializare i/sau izolaia
electric a unei instalaii exterioare a sistemului de protecie mpotriva trsnetului
LMPS - sistem de protecie mpotriva efectelor trsnetului
msuri de protecie - msuri care se adopt pentru obiectul de protejat n scopul reducerii
riscului
nivel de protecie mpotriva
trsnetului NPT - valoare
asociat unui ansamblu de
valori semnificative ale
parametrilor curentului de
trsnet i probabilitii ca
valorile minime i maxime
preconizate s nu fie depite
la apariia unui trsnet
Nivelul de protecie mpotriva
trsnetului este utilizat pentru
a stabili msurile de protecie
n funcie de ansamblul
parametrilor curentului de
trsnet
obiect de protejat - structur sau serviciu de protejat mpotriva efectelor trsnetului
protecie coordonat prin SPD - ansamblu de SPD alese n mod corespunztor, coordonate i
puse n funciune pentru a reduce defectrile reelelor electrice i sistemelor electronice
punct de impact - punct n care trsnetul lovete pmntul sau un obiect nalt (de exemplu o
structur, o instalaie de protecie mpotriva trsnetului, servicii, copaci etc.). Un trsnet poate s
aib mai multe puncte de impact.
sarcina secvenei de lung durat Qlong - integrala n raport cu timpul a curentului electric
de trsnet pe durata secvenei de lung durat
secven - o singur descrcare electric din componena unui trsnet
Pag 80 din 115
secven de scurt durat - parte a trsnetului care corespunde la un impuls de curent

secven de lung durat - parte a trsnetului care corespunde unei circulaii continue de curent
electric
secvene multiple - trsnet care cuprinde n medie 3 sau 4 secvene, cu o pauz de timp ntre
ele n mod tipic de aproximativ 50 ms. Au fost observate fenomene care au avut cteva zeci de
secvene cu o pauz ntre ele de la 10 ms pn la 250 ms.
sisteme interioare - reele electrice i sisteme electronice din interiorul unei structuri
sistem de protecie mpotriva trsnetului (SPT)- cuprinde o instalaie interioar i o instalaie
exterioar de protecie mpotriva trsnetului
supratensiune/supracurent electric - und tranzitorie care apare ca o
supratensiune/supracurent electric din cauza IEMT. Supratensiunile/supracurenii electrici din
cauza IEMT pot s apar din (fraciuni de) cureni de trsnet prin efectele de inducie n buclele
instalaiei i ca solicitare remanent n aval de SPD (dispozitiv de protecie la supratensiuni i
supracureni).
structuri cu riscuri de explozie -structuri care conin materiale explozibile solide sau zone
periculoase ca acelea determinate n conformitate cu recomandrile din SR EN 60079-10 i SR
EN 61241-10
structuri periculoase pentru mediul nconjurtor - structuri care pot fi cauza unor emisii
biologice, chimice sau radioactive ca o consecin a trsnetului (precum uzine chimice, uzine
petrochimice, centrale nucleare etc).
tensiune a prizei de pmnt - diferena de
potenial ntre priza de pmnt i pmntul
ndeprtat
trsnet - descrcare electric care se produce
ntre nor i pmnt constnd din una sau mai
multe secvene
trsnet descendent - trsnet iniiat de un precursor descendent care se propag de la nor la
pmnt
trsnet ascendent - trsnet iniiat de un precursor ascendent care se propag de pe o structur
de pe pmnt ctre nor
Pag 81 din 115
structur de protejat - structur pentru care este necesar protecia mpotriva efectelor
trsnetului n conformitate cu acest standard. O structur de protejat poate fi i o parte a unei
structuri mai mari.
trsnet pe un obiect- trsnet care lovete un obiect de protejat
trsnet n apropierea unui obiect - trsnet care lovete n vecintatea unui obiect de protejat i
care poate provoca supratensiuni periculoase
vtmarea fiinelor vii - vtmri inclusiv pierderea vieii a persoanelor sau animalelor din cauza
tensiunilor de atingere i de pas generate de trsnet
zon de protecie mpotriva trsnetului ZPT - zon n care mediul electromagnetic al
trsnetului este definit Limitele unei ZPT nu sunt n mod necesar limite fizice ( de exemplu perei,
planeu sau plafon).
Parametri caracteristici ai curentului de trsnet

Sunt acceptate patru niveluri de protecie a construciilor/structurilor mpotriva trsnetului:
- ntrit: I i II,
- normal: III i IV.
Valorile maxime ale parametrilor curentului de trsnet pentru diferite niveluri de protecie sunt
indicate n tabelul 6.1 i sunt utilizate pentru concepia componentelor de protecie mpotriva
trsnetului (de exemplu seciunea conductoarelor, grosimea foilor din metal, dimensionarea SPD,
distanele de separare mpotriva scnteilor periculoase) i pentru definirea parametrilor de
ncercare de simulare a efectelor trsnetului asupra componentelor.
Valorile minime ale amplitudinii curentului de trsnet pentru diferite niveluri de protecie sunt
utilizate pentru a se obine raza sferei fictive, cu scopul de a se defini zona de protecie mpotriva
trsnetului ZPT 0B care nu poate fi atins de o lovitur direct. Valorile minime ale parametrilor
curentului de trsnet mpreun cu raza sferei fictive sunt indicate n tabelul 6.2. Aceste valori sunt
utilizate pentru poziionarea dispozitivului de captare i pentru definirea zonei de protecie ZPT 0B
.
Pag 82 din 115
Tabelul 6.1
Valorile maxime ale parametrilor trsnetului corespunztoare nivelului de protecie
mpotriva trsnetului
Tabelul 6.2
Valori minime ale parametrilor trsnetului raza sferei fictive asociat
corespunztoare nivelului de protecie
Poate fi determinat o probabilitate ponderat astfel nct parametrii curentului de trsnet s fie
mai mici dect valorile maxime i respectiv, mai mari dect valorile minime definite pentru fiecare
nivel de protecie (a se vedea tabelul 6.3).

Pag 83 din 115
Pentru protejarea persoanelor, a cladirilor si

a echipamentelor o importanta deosebita o
au instalatiile de impamantare si de
paratrasnet.
Instalatia de legare la pamnt este
ansamblul de conductoare si electrozi prin
care se realizeaza legatura unor elemente
dintr-o instalatie cu solul.
La exploatarea echipamentelor electrice
pot sa apara defecte care sa determine
aparitia unor tensiuni periculoase pe diferite
parti metalice care n mod normal nu sunt
sub tensiune. Pentru protectia
echipamentelor si a personalului de
deservire se folosesc instalatiile de legare
la pamnt.
Protectia prin instalatii de legare la pamnt
se foloseste mpotriva electrocutarilor prin atingere
indirecta n instalatiile electrice cu tensiuni sub
1000V.
n cazul n care legarea la pamnt de protectie
reprezinta mijlocul principal de protectie mpotriva
electrocutarilor prin atingere indirecta, se vor lega la

instalatiile de legare la pamnt de protectie toate
elementele conductoare care nu sunt sub tensiune
dar care n mod accidental pot fi puse sub tensiune,
cum sunt:
- carcasele echipamentelor electrice;
- elementele de sustinere, metalice sau din beton
armat ale instalatiilor de echipamentelor electrice;
- partile metalice ale tablourilor si pupitrelor electrice;
- ngradirile de protectie, fixe sau mobile, daca nu au o legatura sigura n exploatare cu alte
elemente legate la pamnt;
- nvelisurile si armaturile metalice ale cablurilor .
Nu este obligatoriu sa se lege la instalatia de protectie urmatoarele elemente:
- carcasele aparatelor de masura, ale releelor si ale altor aparate montate pe tablouri daca au o
Pag 84 din 115
legatura sigura conductoare cu elementele lor de sustinere;

- constructiile metalice care sustin cabluri electrice, daca aceste cabluri au nvelisurile metalice legate
la capete la pamnt;
- elementele metalice nedemontabile sau care se pot deschide daca sunt n legatur printr-o
rezistent neglijabila cu constructiile metalice legate la pamnt
Daca mai multe constructii, hale, ateliere, sunt alimentate cu energie electrica de la aceeasi sursa
instalatiile de legare la pamnt de protectie vor fi legate ntre ele.
Se admite legarea directa la priza de pamnt de protectie a instalatiei de paratraznet, cu conditia ca
rezistenta de dispersie s fie mai mica de 1 ohm iar sectiunile conductoarelor si electrozilor sa fie
cele normate.
La folosirea n comun a unei prize de pamnt, conductoarele de legatura la pamnt a instalatiei de
paratraznet vor fi separate fata de celelalte categorii de instalatii pna la priza de pamnt.
Fulgerul este un arc luminos rezultat n urma unui proces de descarcare electrica cauzat de o
diferenta de potential electrostatic. Acest fenomen meteorologic are loc n natura ntre nori ncarcati
cu sarcini electrice diferite. Descarcarea ntre nor si pamnt se numeste trasnet. In fiecare minut,
globul pamintesc este lovit de aproximativ 1.800 trasnete. In fiecare zi, trasnetul omoara, pe intreg
globul, 20 de persoane si raneste 80. Un fulger are intensitatea curentului de 10-20 KA si tensiunea
electrica de 30-200 MV. In fiecare secunda, izbucnesc circa 100 de fulgere liniare. Fulgerul liniar
poate avea o lungime de 1-3 Km si poate dura citeva sutimi de secunde. Speram ca toate aceste
statistici sa va convinga de necesitatea unui paratrasnet. Dar nu orice instalatia care pare a fi un
paratrasnet, ci una care sa fie proiectata pentru a va proteja in mod real.
Instalatii paratrasnet si prize de

pmnt
Paratrasnet Prevectron
Detalii de functionare ale paratrasnetului Prevectron
Prevectron difera de paratrasnetul simplu prin crearea artificiala a unei ionizari suplimentare la
varful sau. Cand lovitura trasnetului este iminenta acest paratrasnet reactioneaza primul inaintea
tuturor varfurilor vecine asigurand o zona de protectie superioara tijei simple.
Prevectron functioneaza in 3 trepte:
- stand-by dispozitivul de amorsare se incarca cu ajutorul electrozilor inferiori obtinand energia
necesara din campul electric atmosferic. Asta inseamna ca acest paratrasnet este total autonom.
- control paratrasnetul reactioneaza instantaneu la orice crestere brusca a campului electric.
Dispozitivul de amorsare electronic este pregatit sa lanseze un ,,lider ascendent in momentul
critic, in momentul premergator descarcarii principale.
- amorsare cand lovitura de trasnet este iminenta, Prevectron va amorsa anticipat un lider
ascendent in varful sau inaintea tuturor varfurilor vecine. Astfel va fi punctul de impact preferential
al loviturii de trasnet din zona protejata.
Avantaje:
- precizie remarcabila asigurata de dispozitivul electronic de amorsare
- gama variata de sase modele: pentru diferite tipuri de cladiri
Pag 85 din 115
- functionare total autonoma

- continuitate electrica permanenta de la varf pana in pamant
- flexibilitate in conditii termice extreme
- rezistenta la multiple lovituri de trasnet
Paratrasnet cu dispozitiv de amorsare Trazor
Specificatii:
Paratrasnet cu dispozitiv de amorsare (PDA) TRAZOR, cu timp de avans al
amorsarii t, cu raza de protectie, pentru un nivel de protectie, si o inaltime data.
Fabricat in acord cu normele UNE 21 186 si NFC 17102, respectind aceeasi
tehnologie de fabricatie ca si DAT CONTROLER dar avind designul diferit.
Caracteristici tehnice:
Dispozitiv de amorsare dublu
Condensator atmosferic
Dispozitiv de anticipare a amorsarii
Functionare in orice conditii atmosferice
Total autonom
Stuctura metalica din otel inoxidabil
Conductivitate electrica excelenta
Mentine caracteristicile sale dupa fiecare descarcare
Izolarea sitemului: Rasina Poliuretanica
Paratrasnet cu dispozitiv de amorsare DAT Controler

Paratrsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA), DAT CONTROLER PLUS, model (M),
cu un timp de avans la amorsare (t) i care determin o raz de protecie de (R)
metri, pentru un nivel de protecie (N). Izolarea ntre armturi mai mare de 95% n
condiii de ploaie.
Dotat cu un triplu protector al sistemului de izolare, un acumulator de ncrcare
electrostatic n mai multe etape, un generator electronic de impulsuri ascendente
i un eclator.
Fabricat din oel inoxidabil AISI 316 cu o greutate total de maximum 5 kg, o
lungime util total de minimum 1078 mm, fr surs de alimentare.
Caracteristici:
circuit electronic emitor de impulsuri de nalt tensiune i generator de
lideri ascendeni.
Limit de funcionare mai mic de 50 kV/m.
nchis ermetic n corpul central al paratrsnetului i protejat contra descrcrilor electrice
prin montaj n cutie Faraday;
amorsare, conform Anexei C a normelor UNE 21 186/96, NF C 17-102/95.
Pag 86 din 115
Triplu protector al sistemului de izolare, NOREIN, care garanteaz caracteristicile

sistemului n condiii de ploaie.
Certificat de izolare emis de Laboratorio Central Oficial de Electrotecnia din Madrid
(Ministerul Industriilor);
acumulator de ncrcri electrostatice n mai multe etape, cu un singur vrf de descrcare
cu scopul de a evita dispersarea ineficient a ncrcturii;
fabricat integral din oel inoxidabil AISI-316 (fr aluminiu pentru a evita formarea de
perechi galvanice i coroziunea)
Cmp electric ambiental ca unic surs de alimentare extern.
Total autonom i fr mentenan
Paratrasnet, tija Franklin (clasic)
Priz de pmnt se folosete pentru protejarea instalaiilor electrice,
n cazul scurgerilor de tensiune.
PARATRSNETUL I DETECTORUL DE
TRSNETE - ROLUL LOR N
PROTECIA CLDIRILOR
n orice moment, sunt 1800 de furtuni electrice active n lume, care produc
100 de fulgere pe secund sau peste 8.600.000 de fulgere pe zi. Din cele mai
vechi timpuri acest fenomen a fost studiat i analizat, ncercndu-se ct mai multe
metode de combatere, datorit efectelor distructive produse de el. n continuare se
vor prezenta doar cteva consecine produse de lovitura de trsnet:
Consecinele trsnetului
Tipuri de structuri
1. Structuri obinuite
Efecte ale trsnetului
Strpungerea instalaiilor electrice, incendii i deteriorri

de materiale Avarii n mod normal limitate la obiecte
Cas de locuit
care se gasesc la punctul de impact al trsnetului sau
pe traseul trsnetului
Risc primar de incendiu i tensiuni de pas periculoase
Risc secundar datorit pierderii alimentrii cu energie
Ferm
electric i risc de moarte pentru animale ca urmare a
defectrii sistemului de comanda electronic a
instalatiilor de ventilaie, alimentare cu hrana etc.
Teatru. coal. Magazin Defecte provocate instalaiilor electrice (de exemplu prin
mare. Zone sportive.
descrcri electrice) care pot cauza panic.
Defect la sistemele de alarmare n caz de incendiu ceea
Pag 87 din 115
Tipuri de structuri
Efecte ale trsnetului

ce conduce la o ntrziere n luarea msurilor de lupt
mpotriva focului.
Banc. Societate de
Suplimentar fa de efectele menionate mai sus,
asigurri. Societai
probleme legate de pierderea comunicaiilor, defectarea
comerciale
calculatoarelor i pierderea de date
Suplimentar fa de efectele menionate mai sus,
Spital. Cre. nchisoare probleme legate de bolnavii aflai la terapie intensiv i
dificulti pentru salvarea persoanelor imobilizate
Efecte suplimentare depinznd de specificul fabricilor,
Industrie
pornind de la avarii minore pn la avarii inacceptabile
i cu pierdere de producie
2. Structuri cu pericol limitat
Telecomunicaii.
Pierdere inacceptabil de servicii publice.
Centrale electrice.
Riscuri indirecte n vecinatatea imediat, cauzate de foc
Industrii cu risc de
etc.
incendiu
3. Structuri periculoase pentru imediata lor vecinatate
Rafinrie. Benzinrie.
Consecine ale incendiului i exploziei pentru fabrica i
Fabrica de artificii.
vecinatatea ei imediat
Fabrica de muniii
4. Structuri periculoase pentru mediul ambiant
Uzin chimic. Central
Incendiu i disfunctionaliti ale instalaiilor cu
nuclear. Laboratoare,
consecine nocive asupra mediului nconjurator global
uzine biochimice
Modul de funcionare al paratrsnetului
Lovitura de trsnet se declaneaz prin apariia unui lider n mijlocul norului.

Acesta se apropie de pmnt n trepte i poart denumirea de lider descendent.
Prezena norului oragios provoac creterea cmpului electric la niveul solului.
Variaia cmpului electric atrage dup sine apariia efectului corona la vrful tuturor
structurilor geometrice. Aceast ionizare natural st la originea liderului
ascendent.
Paratrsnetul funcioneaz prin emiterea unei descrcri electrice ascendente
pentru a putea devia liderul descendent. Descrcarea ascendent creeaz un
cmp electric suficent de mare pentru a modifica traiectoria liderului descendent,
lovitura de trsnet fiind condus spre vrful de captare al dispozitivului de
amorsare.

Pag 88 din 115
Nivelele de protecie oferite de paratrsnet

Scopul alegerii unui nivel de
protecie este acela de a reduce, sub un
nivel tolerabil maxim, riscul de
producere a unor daune cauzate de o
lovitur direct de trsnet pe o structur
sau pe un volum ce urmeaz a fi
protejat.
Stabilirea nivelului de protecie
necesit o ncadrare adecvat a
structurii.
Trebuie
determinate
dimensiunile
i
poziia
structurii,
activitatea orajoas (densitatea anual
de trsnete) n regiunea considerat i
clasificarea structurii.
Pentru paratrsnetele cu Dispozitiv
de Amorsare INGESCO, razele de
protecie(h=20m) sunt ( n metri):
MODEL 3.1 3.3 4.3 5.3 6.3 E15 E30 E45 E60
NIVEL I 35 45 54 63 74 35 50 65 80
NIVEL
43 54 63 72 83 43 59 74 89
II
NIVEL
54 65 75 84 96 54 70 86 102
III
NIVEL
63 75 85 95 106 63 80 97 113
IV
Principalele caracteristici si avantaje ale paratrasnetului Ingesco

- asigur o arie foarte mare de protecie avnd o eficacitate ridicat
- nu afecteaz arhitectura i hidroizolaia construciei
- are continuitate electric permanent de la vrf pn la pmnt
- poate asigura protecia mai multor cldiri sau a spaiilor deschise, cu un singur dispozititv
- reducerea costurilor de execuie
- simplificarea realizrii prizei de pmnt
- reducerea semnificativ a numrului de coborri pn la pmnt
- se produce n 9 variante, asigurandu-se cel mai bun pre performan n funcie de aplicaie
- permite trecerea curentului de descrcare fr a opune rezisten
- calitile sale tehnice nu sunt afectate de ctre descrcarea electric
Pag 89 din 115
- nu necesit o ntreinere special

- nu necesit surs de alimentare
- fa de o reea de captare : nu exist pericolul afectrii hidroizolaiei, se micoreaz numrul
de coborri la priza de pmnt, execuie mai simpl, erorile de execuie au o probabilitate mult mai
mic, nu afecteaz estetic cldirea
- raza de protecie mult mai mare fa de paratrsnetul Franklin (tija simpl).
-dublu dispozitiv de amorsare: un dispozitiv de amorsare n avans; un condensator
electroatmosferic
- materialele: structura principal din oel inoxidabil AISI 316; set de deflectoare din rin
epoxidic
- materialele utilizate asigur o funcionare optima n orice condiii atmosferice
Detectorul de trasnete
A preveni riscurile reprezint cea mai bun protecie. Aceast idee ghideaz cercetarea
desfaurat de Ingesco care permite dezvoltarea celor mai inovative sisteme de detecie care se
gsesc pe piaa internaional. Detectorul de trasnet IPSO a fost creat s msoare i s afieze
nivelul de activitate electroatmosferic produs pe o raz de pn la 30km. Prin intermediul
semnalelor luminoase i acustice i a celor dou alarme (programabile de ctre utilizator) IPSO te
ajut s anticipezi furtuna i s previi consecinele trsnetului asupra persoanelor i cldirilor. IPSO
i ofer prevenirea de care ai nevoie pentru elaborarea celor mai optime planuri de securitate i
sisteme de protecie.
Unde este nevoie de detectorul de trsnete IPSO?

Prevenirea i protecia mpotriva trsnetului sunt foarte importante n cazul marilor aglomerri
de persoane i n cazul cldirilor care conin materiale sau procese tehnologice periculoase.
Detectorul de trsnete IPSO este un element important din componena sistemelor de securitate
pentru:
- activiti n aer liber (concursuri sportive, parcri)
- servicii (spitale, coli, hoteluri )
- activiti industriale (chimie, IT)
- minerit i extracie (rafinrii de petrol)
- sectorul energetic (centrale termo, hidro, nucleare, staii electrice)
- transport i telecomunicaii
- protecie civila
- staii meteorologice
- baze militare (depozite de muniie)
Cum functioneaza detectorul de trasnete IPSO?

Detectorul de trsnete IPSO este format dintr-o anten, care trebuie instalat afar i un modul
de control care nregistreaz activitatea electro atmosferic pe o raz de pna la 30 km. Modulul de
control are 7 led-uri care se ilumineaz progresiv n funcie de creterea numrului de trsnete n
zon. Domeniul de avertizare al sistemului IPSO ncepe de la mai putin de 10 descrcri pe minut
Pag 90 din 115
(LED 1) pn la peste 60 de descrcri pe minut (LED 7). Detectorul de trsnete IPSO are 2 alarme
pe care utilizatorii le pot asocia cu oricare dintre cele doua nivele de activitate electroatmosferic.
Fiecare alarm poate activa un releu i poate genera un semnal acustic n funcie de opiunea
utilizatorului.
IPSO este pregatit s funcioneze chiar dac este pan de curent, cu ajutorul bateriilor.
Programarea alarmelor i controlul bateriilor se realizeaz uor prin intermediul celor 4 butoane
existente pe modulul de comand.
Paratrasnetul o inventie american

Paratrasnetul, in timp, s-a dovedit a fi o inventie
minunata, daca avem in vedere faptul ca
statisticile arata o realitate ingrijoratoare in
fiecare moment, in lume, au loc intre 200 si 5000
de furtuni, la fiecare secunda se produc in jur de
100 de descarcari electrice (fulgere, tunete), cu o
putere de 10-20 de milioane de volti, dintre care o
treime ating pamantul, circa 20 de persoane, anual, mor din pricina acestor fenomene,
iar cele care supravietuiesc se confrunta cu probleme cardiace sau neurologice. Daca
adaugam la acestea, incendiile, distrugerea unor aparate electrice, animalele ucise,
vom constata ca pagubele sunt uriase.

Pag 91 din 115
Inca de la inceputurile omenirii, trasnetul uriasa descarcare electrica, insotita de o lumina

intensa si de un zgomot puternic a fost asociat cu
manifestarea fortei sau a furiei zeilor, de aceea,
intotdeauna, a provocat frica si, in mod justificat, un
sentiment de neputinta. Hindusii considerau trasnetul
ca intruchipare a zeului Vishnu, in India si in Tibet era
reprezentarea zeului Indra, la celti, a zeului Taranis
(tunet), la amerindieni insemna Cuvantul scris al lui
Dumnezeu, la greci si la romani era decriptat ca
simbolul dublei puteri, creatoare si distructiva, in
acelasi timp. Vergilius, poetul latin, in operele sale, il
descrie ca pe o lance inflacarata, formata din
dousprezece raze, trei de ploaie, trei de foc, trei de
grindina si trei de vant, reunind totalitatea lumii
materiale si spirituale. La incasi, deveneau
prezicatori numai cei atinsi de trasnet, iar locul in
care cadea puterea din cer era considerat sacru. La foarte multe popoare, trupurile animalelor
salbatice lovite de trasnet (ca si cele ale oamenilor) se depuneau in anumite zone ale padurii,
pentru ca zeul tunetului sa vina si sa le ia sufletul. Pentru marinarii din spatiul european, pana in
secolele al XV-lea al XVI-lea, trasnetul era focul patronului lor spiritual, Sfantul Elmo (Sfantul
Deziderius), cel care, inainte de canonizare, s-a numit Erasmus din Antiohia, martir al bisericii
catolice.
Abia in secolul al XVIII-lea au inceput sa fie depasite, intr-o oarecare masura, credintele si
superstitiile, mai multi invatati, printre care abatele Jean Antoine Nollet, un fizician de exceptie,
germanul Johaan Heinrich Winckler, rector al Universitatii din Leipzig, incercand sa gaseasca
similitudini intre tunet, fulger si scanteia electrica. Dar, cum s-a intamplat adeseori in istoria
inventicii, realizarea unui mecanism care sa intercepteze fulgerul si sa il conduca spre pamant,
fara niciun pericol, a devenit posibila gratie hazardului.
Savantul american Benjamin Franklin, foarte cunoscut si ca om politic (este unul dintre semnatarii
Declaratiei de Independenta si al Constitutiei Statelor
Unite ale Americii), este inventatorul paratrasnetului. In
1752, in timpul unei furtuni, din intamplare, era foarte
preocupat sa inalte un zmeu, moment in care o
scanteie de fulger l-a atins, fiind condusa spre pamant
de sfoara zmeului. A simtit, astfel, pe propria piele, ca
fulgerul este un fenomen electric si, cum era si un
fizician remarcabil, care facuse nenumarate
experimente in domeniul electricitatii, stia ca obiectele
Pag 92 din 115
incarcate electric se pot descarca printr-un conductor ascutit. La 1 septembrie, acelasi an,
Franklin a instalat, pe casa sa din Philadelphia, o sarma de fier, cu varful de otel, pe care a
inaltat-o pana la 1,82 metri deasupra acoperisului, ingropand celalalt capat la 1,52 metri
adancime, in pamant. Fusese conceput, practic, primul paratrasnet. In 1753, independent de
experimentul lui Franklin, fizicianul francez Jacques de Romas ajunge la aceleasi concluzii, tot cu
ajutorul unui zmeu, ancorat cu o sarma de cupru, infasurata in jurul sforii zmeului.
Asadar, principiul de functionare a unui paratrasnet este destul de simplu, in sensul ca fulgerul
cauta, intotdeauna, drumul cel mai direct spre pamant, lovind cladirile inalte sau, in cazul in care
este instalat un paratrasnet, varful acestuia, care trebuie sa se afle mult deasupra acoperisului.
Curentul electric este condus, prin intermediul unui cablu sau al unei fasii groase de arama, spre
un disc de cupru care este ingropat la contactul cu panza de apa freatica. O astfel de instalatie
trebuie sa reziste unui curent de pana la 200 000 de amperi, cat poate fi puterea electrica a
fulgerului.
Foarte repede, paratrasnetul s-a bucurat de o deosebita atentie, tocmai pentru ca era simplu de
instalat si oferea protectie impotriva pagubelor produse de
trasnet. Pana si Biserica, desi un timp s-a opus acestei
ofense aduse minunilor divine, a sfarsit prin a
recunoaste importanta paratrasnetului, pentru clopotnitele
sale inalte, adesea amenintate de fulger. Documentele
timpului consemneaza faptul ca regele Angliei, George al
III-lea, intr-atat il detesta pe Franklin, in calitatea lui de om
politic si de semnatar al Declaratiei de Independenta, incat
a cerut ca paratrasnetele instalate pe Palatul regal sa nu
semene cu ale lui Franklin, de aceea s-au folosit unele care
aveau capetele rotunjite (nu ascutite). Paradoxul este ca, mult mai tarziu, la sfarsitul secolului al
XX-lea, s-a demonstrat ca aceasta forma este mult mai eficienta.
In 1880, fizicianul belgian Louis Melsen a conceput un alt mod de a proteja cladirile de trasnet,
acoperindu-le cu fire metalice, cu un capat legat in diverse puncte ale acoperisului, si cu celalalt
ingropat, un fel de cusca a lui Faraday.
De altfel, in prezent, exista trei mari tipuri de paratrasnet: modelul Franklin , cu un singur varf,
conectat, prin cablu, la pamant, paratrasnet cu dispozitiv de amorsare (tip PDA), a carui
principala caracteristica este aceea ca genereaza un canal de conductivitate ridicata,
atragand trasnetul si conducandu-l in pamant, si paratrasnet care functioneaza dupa principiul
custii lui Faraday , cu mai multe puncte (varfuri), dispuse in diverse locuri ale acoperisului, cu
cablurile conductoare interconectate. Modelul Franklin este cel mai putin sigur, pentru ca
nimic nu poate garanta ca trasnetul va cadea chiar in acel loc, iar experienta a aratat ca se poate
intampla ca fulgerul sa loveasca in apropiere.
Pag 93 din 115
In pofida faptului ca un paratrasnet protejeaza constructia pe care este amplasat, pentru om este
periculos sa stea in apropierea acestuia, pentru ca fulgerul face salturi si se poate transmite,
partial, si prin corpul uman. Este si motivul pentru care cablurile de electricitate, de telefon,
conductele de apa sau de gaz, burlanele pentru scurgerea apei de ploaie, antenele, aparatele
electrice trebuie conectate la pamant. Chiar si in aceste conditii, o locuinta nu este total protejata
impotriva trasnetelor, de aceea fiind necesar ca, in timpul furtunii, aparatele electrice, telefoanele,
antenele TV, obiectele metalice sa nu fie atinse. De asemenea, pentru ca un trasnet poate sa
atinga si liniile de curent, generand supratensiuni de voltaj, dozele electrice trebuie sa aiba
protectie de supratensiune. In afara casei, cea mai buna protectie in timp de furtuna, pentru om,
este asigurata de ceva similar custii lui Faraday , de exemplu, interiorul unui automobil.
La ce distan de instalaiile de paratrsnet ne mai aflm nc n siguran?

De multe ori auzim afirmaii ca aceea c instalaia de paratrsnet aflat pe turnul bisericii
protejeaz cel puin o jumtate din sat de loviturile trsnetelor.
De asemenea, este foarte des ntlnit i concepia c dac vecinul nostru are un paratrsnet
instalat pe cas i noi suntem implicit protejai mpotriva trsnetelor.
Instalaiile de paratrsnet sunt cunoscute nc din anul 1752, an n care Benjamin Franklin a
demonstrat faptul c trsnetul este un fenomen electric i c, conductoarele metalice de pe cldiri
respectiv barele metalice aa-numitele tije Franklin pot proteja cldirile mpotriva trsnetelor.
Cunoscnd acest lucru, apare imediat ntrebarea, care este aria de protecie pe care o ofer o
astfel de tij captatoare. Aceast informaie are o semnificaie esenial pentru toi cei care
proiecteaz instalaii de paratrsnet.
Conform cunotinelor care dateaz din secolul al XVIII-lea, aria de protecie creat de o tij
captatoare are forma unui con format n jurul tijei.
Mrimea respectiv diametrul suprafeei de baz a conului a oscilat de-a lungul anilor. n anul
1892, Sir Oliver Lodge a publicat un studiu al diferitelor teorii cunoscute pn la acel moment cu
privire la ariile de protecie. ntre diferitele concepte existau mari diferene, unghiurile de protecie
variau de la 90la 30. Aceste unghiuri s-au pstrat pn n zilele noastre.
Figura 1: Aria de protecie a tijei captatoare

Pag 94 din 115
n anul 1976 a fost realizat modelul electrogeometric al loviturii de trsnet, cu care se poate
determina mai exact aria de protecie
Conceptul distanei de salt este esenial pentru modelul electrogeometric respectiv pentru
conceptualizarea ariei de protecie a instalaiei de paratrsnet. Datorit electricitii norilor de
furtun apare un cmp electric, care poate atinge o valoare de peste 100kV/m. Din aceast
cauz, picturile de ploaie care au mare conductibilitate electric provoav o scnteie electric.
Aceast scnteie i caut drum ctre pmnt, cazual i necontrolat. Viteza de formare a unei
astfel de scntei reprezint aproximativ a mia parte din viteza luminii, avnd valoarea de 300
km/s. Cnd o astfel de scnteie se afl la o nlime de civa zeci pn la 100 m, cmpul electric
de pe vrfurile arborilor i construciilor se mrete. Atunci cnd valoarea cmpului electric
depete rezistena de strpungere aerului la locul la care fulgerul lovete pmntul antiscnteia
se unete cu scnteia conductoare din nor i creaz astfel un canal conductor (de electricitate).
Distana la care cmpul electric de la nivelul pmntului ncepe s se ridice este dependent de
sarcina electric din nor respectiv de curentul trsnetului, care se scurge din nor ctre pmnt la
lovirea trsnetului i se numete distana final de salt.
Distana final de salt n care se unesc scnteia conductoare de electricitate din nor i
antiscnteia de la nivelul solului se poate calcula conform formulei (Lowe):
D=10I 0,65 [1]
I - curentul maxim al trsnetului
n conformitate cu standardul sloven cu privire la protecia construciilor mpotriva aciunii
trsnetelor EN 62305, construciile se mpart n funcie de categorie, importan, mrime, locaie
i muli ali factori n patru niveluri de protecie.
n conformitate cu aceste niveluri de protecie se afl respectivele valori minimale ale amplitudinii
curentului trsnetului, cu ajutorul crora se poate calcula distana final de salt pentru diferite
niveluri de protecie.
Tabelul 1: Valorile sarcinii electrice a paratrsnetului i ale distanelor de

ptrundere pentru fiecare nivel de protecie
n standardul EN 62305 pentru proiectarea instalaiilor de paratrsnet este descris metoda unei
sfere care se rostogolete. Principiul metodei este acela c rostogolim o sfer cu raza R, care
este egal cu distana final de salt D n cldirea pe care dorim s o protejm cu o instalaie de
paratrsnet. Loviturile de trsnet se pot produce n locurile n care sfera atinge cldirea. Dac
instalm instalaii de paratrsnet n acele locuri, cldirea este protejat corespunztor. Aceste
locuri sunt de obicei vrfurile de acoperi i marginile cldirilor.
Pag 95 din 115
Ce fel de protecie ofer paratrsnetul instalat pe cldire?

n continuare sunt expuse cteva exemple ale ariilor de protecie, pe care le ofer instalaiile de
paratrsnet pe diferite obiecte.
Exemplu de arie de protecie pentru o biseric cu dimensiunile:
mrimea navei laterale15 m x 30 m, nlimea navei laterale de pn la 25 m, mrimea turnului
bisericii 6 m x 6 m, nlimea turnului bisericii 40 m.
La biserici, n multe cazuri singurul element captator este crucea, nava lateral nefiind protejat
de paratrsnet.
Unghiul de protecie 45
Figura 2
Aria de protecie n conformitate cu EN 62305, Nivelul de protecie III (Raza sferei R=45m)
Figura 2
Aa cum reiese din imaginea 2, n cazul unghiului de protecie de 45 o parte din nava lateral
rmne neprotejat (n imagine, n afara ariei haurate). Imaginea 3 ilustreaz aria de protecie
(aria haurat cu verde) dup metoda sferei care se rostogolete, n conformitate cu standardului
EN 62305 pentru nivelul de protecie III. Simulaia este realizat cu programul SCUT. i n
aceast imagine este ilustrat faptul c paratrsnetul de pe turn nu protejeaz nava lateral a
bisericii.
Cazul ariei de protecie a unei case cu mrimea de 10 m x 13 m, nltimea construciei pn la
tavan de 9 m, nclinarea acoperiului de 35

Pag 96 din 115
Figura 4
Aria de protecie n conformitate cu SIST IEC 61024-1, Nivelul de protecie III (Raza sferei
R=45m)
Figura 5
Din imaginea 4 i imaginea 5 reiese c ntreaga construcie se afl n interiorul ariei de protecie
pe care o ofer instalaia de paratrsnet.
Cazul ariei de protecie pentru dou case de mrime egal cu casa de la exemplul anterior: casa
din stnga are instalat o instalaie de paratrsnet, n timp ce casa din dreapta nu are instalaie
de paratrsnet. Casele se afl la o distan de 15 m una fa de cealalt.
Figura 6
Aria de protecie n conformitate cu SIST IEC 61024-1, Nivelul de protecie III (Raza sferei
R=45m)
Figura 7
n figura 6 i figura 7 observm c de fapt doar casa pe care se afl instalaia de paratrsnet este
protejat mpotriva loviturilor trsnetelor, n timp ce casa din dreapta nu este protejat.
Din exemplele expuse reiese c n multe cazuri instalaia de paratrsnet de pe turnul de biseric
nu protejeaz nici mcar nava lateral a bisericii, cu att mai puin ntregul sat; acelai lucru este
valabil i n cazul caselor vecine, n care numai una dintre case are instalaie de paratrsnet.
PARATRASNET CU DISPOZITIV DE AMORSARE PDA SCHIRTEC
Paratrsnetul cu dispozitiv de amorsare tip SCHIRTEC este produs n Austria i este distribuit
n Romania de societatea SILPA PROD, specializat n sisteme de protecie mpotriva trsnetului,
protecie la supratensiuni i sisteme de legare la pmnt.
Pag 97 din 115
Sistemul de protecie mpotriva trsnetului este dezvoltat cu cele mai noi tehnologii disponibile si
permite o protecie eficient a tuturor obiectelor periclitate i vulnerabile (case individuale, spitale,
scoli, centre logistice, turnuri de telecomunicatii, terenuri de fotbal, terenuri de golf, etc)
Unul dintre punctele noastre forte este orientarea spre soluii pentru a permite protejarea cldirilor
si pentru a pstra forma lor perfect.
Paratrasnetul cu dispozitiv de amorsare SCHIRTEC este unul dintre cele mai avansate
echipamente de protectie impotriva trasnetelor, fiind creat in scopul de a proteja orice fel de
constructie.
Sistemele de prptectie impotriva trasnetelor tip SCHIRTEC sunt testate n diverse laboratoare
acreditate internaional pentru calitatea i eficiena acesteia. Pentru a avea o garanie pentru
standardele de inalta calitate am implementat verificrile i testele n fiecare etap individual a
procesului de producie. Toate produsele noastre sunt conforme cu standardele europene.
Paratrasnetele dispun de CERTIFICAT ISO 9001:2008 i ISO 14001:2004 si TEST REPORT
:CTI VIENA, ICMET CRAIOVA, BET VIENA, TUV AUSTRIA.
Aceste produse nu includ materiale radioactive si devin active datorita cresterii campului electric
in momentul producerii trasnetului.
PDA SCHIRTEC este format din patru pri principale:
1. Air Terminal
2. Generator de ioni
3. Electrozii de acceleraie i atmosfera
4. Terminal de conectare cu pmntul
Paratrasnetul este produs n seciune transversal i are calitatea de a transporta cel mai mare
fulger observat. Acesta este echipat cu generator de ioni, cu bobin de inducie i de
protecie de nalt impedan. Acest generator este plasat n rasina epoxidica speciala.
Deci, generatorul de ioni este protejat mpotriva efectelor negative ale mediului extern .
Electrozii de acceleraie i atmosfera sunt conceputi ntr-un mod care poate fi perceput cu
poteniale diferite i cu aceast caracteristic, au scopul de a face munca de electrozi att de
ionizare suplimentara de resurse i productoare de acceleratie. Terminalul de conectare cu
pmntul face conexiunea la sol a capului.
PDA SCHIRTEC sunt produse din material inoxidabil complet, i aceast caracteristic este
documentat prin certificat TV. Catalogul de rezisten la curentii produsi de trsnet este testat
in laborator BET. nceputul intervalului de ionizare i n funcie de aceasta modalitate de ionizare
anticipat este documentat de ctre testele efectuate n laborator ICMET.
Principiul de funcionare a paratrsnetului
Pag 98 din 115
Trasnetul este fenomenul care nsoete descrcarea curentilor atmosferici de la nor la nor sau
de la nor la pmnt si n mod natural tinde s urmeze calea cea mai scurt dintre nori i pmnt,
cum ar fi cldiri sau proiecii nalte. Aa cum este ilustrat de sarcini pozitive electrice aduna n nori
i sarcini negative se aduna in sol. Cand atractia dintre aceste dou sarcini este suficient de
puternica pentru ei vin mpreun n form de fulger.
Echiparea cu paratrsnet, fabricat i instalat n mod corespunztor, disipeaza descarcarile.
Cerine pentru sigurana oamenilor care stau la locul de munc, etc acas, a fcut necesar ca
sarcinile speciale au fost atribuite de proiectare ingineri pentru a avea grij cu privire la calitatea
sistemului de protecie la trsnet pe fiecare cldire mai mare. Funcia principal a sistemului de
protecie la trsnet instalat pe cldirea existent este de a captura un fulger i apoi
comportamentul de descrcare de curent n siguran la sol. Lund n considerare faptul c
exist pn la 100 de descrcri electrice la pmnt n fiecare secund n ntreaga lume, este
ntotdeauna posibil ca un fulger lovete locul pe care este aproape i deosebit de importante
pentru tine. Sistemul de protecie la trsnet exist pentru a intercepta o descrcare atmosferic n
scopul de a transmite n condiii de siguran actuale de la sol. Fulgerul este format ca un rezultat
al proceselor care au loc n nori de furtuna. Cnd masele de aer, cristale de gheata, vapori de
ap deriv i interacioneaz, apoi sunt generate sarcini electrice.
n general, instalaiile de paratrasnet sunt impartite in: cele conventionale si active.
Sistemele de paratrasnet conventionale se bazeaz pe o structur de protecie fcnd o
instalaie orizontala sau verticala si apoi conectate la pmnt cu ajutorul conductorului de
coborare. Prin procedura descris mai jos, este posibil s se decid n funcie de nivelul de
protecie ales .
Selecia de nivelul de protecie permite s reduc la minimum riscul de deteriorare a persoanelor,
precum i echipamente complexe i mai sofisticate i structuri. Cea mai mare eficienta unui
paratrasnet este de a reduce riscul de daune provocate de fulgere . O selecie nivelul de protecie
depinde de tipul de construcie, structura i valoarea acesteia
si se stabileste in conformitate cu Normativul I20.
Ionizarea duce la o cretere a cmpului electric n jurul partii de sus a tijei i curentul de trsnet
se conduce de la tija la sol. Zona protejata conecteaz nivelul de protecie n funcie de unghiul
de protecie, lungimea tijei, nlimea tijei deasupra suprafeei deprotejat.
Funcia principal a sistemului de protecie la trsnet instalat pe cldirea existent este de a
captura un trsnet i apoi comportamentul de descrcare de siguran la sol.
n anumite condiii, cu toate acestea, sistemul de trsnet activ este singura metod posibil
pentru a proteja descarcarile directe de trsnet. Avnd n vedere argumentele de mai sus, este
recomandat s se utilizeze sistemul activ de protecie la trsnet recomandat.
Descrcarea curentilor produsi de trsnet este iniiat de ctre conductorul de coborare, care
creeaz o cale de aer ionizat (n sus sau n jos) ntre nor i motivul pentru fluxul necesar de orice
curentul de trsnet.
Pag 99 din 115
PDA SCHIRTEC este format din dou armturi. Una dintre ele este conectata la pmnt, n timp
ce cealalta rmne la potentialul atmosferic. Amploarea mare a cmpului electric n timpul
furtunii, dei armturile sunt separate de o distan foarte scurta, produce diferena de potenial
ntre ele n timp ce apropierea fulgerului devine considerabila.
Aceast diferen de potenial este sursa de alimentare a dispozitivului de paratrasnet intern.
Dispozitivul intern este situat n corpul de Schirtec-A i se numete Variabila Impedanta Unitatea.
Prin urmare, aparatul de lucru este reglementat de domeniul atmosferic. Avantajele oferite de
aceste caracteristici sunt, pe de o parte, c, n condiii normale aparatul nu lucreaza, evitndu-se
apoi uzura inutila la componente. Pe de alt parte, n timpul furtunilor aparatul detecteaz cnd
un cmp electric propriu exist, i atunci cnd liderul descendent se apropie, pentru c provoac
o cretere puternic i rapid a cmpului electric atmosferic.n condiii atmosferice normale, nu se
produc curenti atmosferici i dispozitivul intern nu este de lucru.
Prima diferenta fata de un paratrsnet simplu ncepe deja s apar atunci cnd apar nori de
furtuna. n interiorul componentele dispozitivului intern, liniile de equipotenializare devin foarte
aproape. Aparatul este conceput n aa fel nct actualul tranzitoriu nu se pierde, dar ramane la
fel cmpuri electromagnetice n componentele de aparatul electric. Valoarea cmpului electric,
capabil de a ioniza aerul din jurul varfului, este atins mai devreme dect cu o tij simpl,
deoarece aparatul intern face creterea tensiunii peste nivelul solului. Apoi, descarcarile devin, de
asemenea, o parte din curentul interne. Prin urmare, zona ionizata este n cretere mult mai rapid
dect cu o tij simpl.
Faza anterioar la formarea de lider ascendent este formarea evacurilor corona (serpentine),
care se propag spre liderului descendent. Una dintre aceste serpentine va deveni lider n sus,
care se va propaga continuu pentru a liderului descendent, formnd apoi calea de descrcare de
curenti de trsnet.
n interiorul paratrasnetului, liderul jos se apropie i creterea puternic a cmpului electric cauzat
de aceasta sunt factorii care activa funcia medie a dispozitivului intern. Atunci cnd tensiunea
dintre armturi depete o anumit valoare care este proiectata pentru circuit, apoi lucrrile
interne de declanare, utiliznd energia acumulat de pompare proiecteaza apoi lucrrile de
declanare interne, folosind energia acumulat de pompare pentru interiorul zonei ionizate.
Aceste condiii favorizeaz formarea liderului ascendent, care va progresa continuu pn la
atingerea lider n jos, formnd apoi calea de descrcare de curenti. Deci PDA-ul este punctul
unde liderul ascendent a fost format. Acesta va fi receptor de trsnet.
Cel mai important factor n PDA SCHIRTEC este raza de protecie. Aceasta depinde de
nivelul de protecie de calcul diametru i valoarea T, care se gsete n rezultatele testelor
produsului. Raza de protecie se calculeaz n funcie de nivelul de protecie, cu formula de mai
jos.
Rp2 H. (2D-H) + L (2D + L) H 5 metri D:
-Pentru nivelul I de protecie D = 20 m
-Pentru nivelul II de protecie D = 45 m
Pag 100 din 115
-Pentru nivelul III de protecie D = 60 m

L (m) = V (m / s). T (s) V: este viteza de avansare de ioni, care sunt constituite la
condiiile de fulger, n jurul terminalului , se ndreapt spre un fulger.
Conform standardelor V = 1 m / s T: este nceputul perioadei de ionizare timp.
L: este distana pentru a prinde fulgerul n perioada T (cu alte cuvinte, distanta pe care
ionii de cltorie spre fulgere). Acest parametru este variabil n funcie de produse i este
evaluat prin testele de laborator, n funcie de tipurile de produse .
Despre PDA
IPT CU DISPOZITIVE DE AMORSARE
Generalitti
Prezentul capitol se aplic la IPT cu dispozitive de amorsare (PDA) mpotriva loviturilor directe
de trsnet ale tuturor constructiilor care fac obiectul prezentului normativ, cu nltimi mai mici de
60 m, precum si a zonelor deschise la care considerentele economice si estetice impun aceast
solutie. Acest capitol nu trateaz protectia instalatiilor electrice mpotriva supratensiunilor de
origine atmosferic transmis prin retele.
Un paratrsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA) este compus dintr-un vrf de captare, un
dispozitiv de amorsare si o tij suport pe care se gseste un sistem de conexiune al
conductorului de coborre.
Determinarea zonei de protecie
Pentru determinarea zonei de protectie a unui PDA, se utilizeaz metoda electromagnetic
(sfera fictiv).
PDA se instaleaz, de preferint, pe locul cel mai nalt al constructiei, respectiv al zonei care o
protejeaz.
Un PDA este caracterizat prin avansul propriu al amorsrii (DT). Acesta este determinat de ctre
productor prin ncercri de laborator . Prin aceste ncercri se compar un PDA cu o tij simpl
de aceeasi nltime, amplasat n aceleasi conditii .
Avansul amorsrii DT, care serveste la calculul razei de protectie se determin cu relatia:
DT = TPTS TPDA TPTS - timpul de amorsare mediu al unui lider ascendent pentru un
paratrsnet cu tij simpl; TPDA - idem pentru paratrsnet cu dispozitiv de amorsare.
Volumul de protejat este delimitat de suprafata de revolutie care are aceeasi ax cu PDA si este
delimitat de razele de protectie Rp corespunztoare diferitelor nltimi h, conform .
Raza de protectie a unui PDA, Rp, depinde de nivelul de protectie ales, de lungimea
suplimentar determinat de avansul amorsrii DL si de nltimea sa de instalare h.
DL este lungimea suplimentar determinat de avansul DT al PDA si se calculeaz cu relatia:
Pag 101 din 115
DL = v(m/ms) x DT(ms) n care:

DT = avansul amorsarii al PDA dat de producator si este caracteristic tipului de PDA;
v[m/ms] - este viteza de propagare a liderului ascendent si descendent; in calcule se poate
adopta valoarea medie v = 1 m/ms; experimental s-a constatat ca v = 0,91,1 m/ms
Inaltimea de instalare h reprezinta inaltimea varfului PDA in raport cu planul orizontal care trece
prin elementul de constructie protejat .
Raza de protectie se calculeaza cu relatia:
R raza sferei fictive:
20 m - pentru nivelul intarit de protectie (II)
45 m - pentru nivelul normal de protectie (III)
60 m - pentru nivelul normal de protectie (IV)
PDA pot fi din cupru, otel cuprat sau otel inox. Tija si vrful au o sectiune conductoare mai mare
de 120 mm2.
Vrful unui PDA trebuie s fie cu cel putin 2 m deasupra zonei pe care o protejeaz (de ex.
inclusiv antenele, turnurile de rcire, acoperisurile, rezervoarele etc.).
Atunci cnd IPT contine mai multe PDA pentru aceeasi constructie, acestea se leag ntre ele
printr-un conductor, conform tabelului 17, cu exceptia situatiilor n care acesta trebuie s
ocoleasc obstacole (cornise, aticuri) denivelri pozitive si negative mai mari de 1,5 m.
Dac trebuie protejate suprafete deschise (terenuri de sport, campinguri, piscine etc.), PDA se
instaleaz pe suporti speciali: stlpi, catarge, piloni, sau pe alt constructie nvecinat care
permite acesteia s acopere ntreaga zon de protejat.
Atunci cnd catargele sunt ancorate cu hobane, acestea se leag n punctele de ancorare de
jos, la conductoarele de coborre prin conductoarele conform tabelului 17.
La proiectarea unei instalatii de protectie la trsnet, trebuie s se tin seama de
elementele arhitecturale favorabile instalrii unui PDA. Acestea sunt de regul elementele cele
mai nalte ale constructiei.
Conductoarele de coborre
Fiecare PDA este legat la pmnt prin cel putin o coborre.
Sunt necesare cel putin dou coborri n urmtoarele cazuri:
- dac proiectia pe orizontal a conductorului de coborre este mai mare dect proiectia pe
vertical .
- dac nltimea constructiei este mai mare de 28 m. Acestea trebuie dispuse pe fatade opuse.
Conductoarele de coborre trebuie s aib dimensiunile minime din tabelul 17.
Pag 102 din 115
Este interzis utilizarea cablurilor coaxiale izolate drept conductoare de coborre.

n cazul n care se utilizeaz un contor de lovituri de trsnet, acesta trebuie amplasat pe
conductorul de coborre cel mai scurt si deasupra piesei de separatie.
Dac se utilizeaz coborri naturale, PDA se leag la partea superioar direct la structura
metalic, iar aceasta se leag la partea inferioar la priza de pmnt.
Coborrea natural trebuie s ndeplineasc conditiile de la scubcap. 2.3.E.
Prize de pmnt
Fiecare coborre a PDA trebuie s aib cel puin o legtur la o priz de pmnt.
Prizele de pmnt artificiale sunt din:
a) conductoare care se dispun radial-orizontal, de mari dimensiuni (7-8 m lungime) ngropate la
cel putin 50 cm adncime ;
b) mai multi electrozi verticali cu lungimea total de minimum 6 m dispusi n linie sau triunghi,
distantati ntre ei la o distant cel putin egal cu lungimea electrozilor legati ntre ei. Se
recomand forma triunghiular pentru electrozii verticali .
Reguli particulare
n cazul n care n volumul de protejat se afl o anten individual sau colectiv, catargul
antenei trebuie legat prin intermediul unui dispozitiv de protectie mpotriva supratensiunilor sau
descrctor, la conductoarele de coborre ale IPT.
Se poate utiliza, ca suport comun pentru PDA si anten, un catarg obisnuit n urmtoarele
conditii:
- catargul este din teav suficient de rezistent si nu necesit ancorare prin hobane;
- PDA se fixeaz n vrful catargului;
- vrful PDA depseste cu cel putin 2 m antena cea mai apropiat;
- fixarea conductorului de coborre se face prin intermediul unui colier de legtur fixat direct pe
tij;
- traseul cablului coaxial al antenei este n interiorul catargului sau ntr-un tub metalic.
n cazul acoperisurilor de paie, PDA se amplaseaz pe cos. Conductoarele de coborre trebuie
s aib diametrul de 8 mm, din cupru si se instaleaz pe acoperis, pe suporti izolati, distantati la
0,4 m.
Datorit nltimii mari si ionizrii aerului produse de fum si gaze calde, cosurile uzinelor sunt
puncte de impact predilecte ale trsnetului. La partea superioar a acestora se instaleaz, n
directia vntului, PDA, confectionat din materiale rezistente la coroziune, temperatur s.a.
Pag 103 din 115
Pentru cosuri cu nltimi mai mari de 40 m sunt necesare cel putin dou coborri,
repartizate uniform, dintre care una pe directia vntului dominant. Aceste coborri se leag ntre
ele prin centuri n prtile de sus si jos la baza cosurilor. Fiecare coborre se leag la priza de
pmnt.
Toate elementele metalice exterioare si interioare se leag la conductoarele de coborre n locul
cel mai apropiat, conform subcap. 2.3.E.
Zone de stocaj a produselor inflamabile sau care determin ncadrarea n categoriile A, B
pericol de incendiu
Dispozitivele PDA se monteaz pe catarge, stlpi, piloni sau alt structur exterioar
perimetrului de protejat, astfel nct s domine aceast zon. Locul de amplasare al acesteia
trebuie s tin seama de raza de protectie determinat conform prezentului normativ.
Turle, clopotnite si foisoare
Turlele, clopotnitele si foisoarele sunt puncte preferentiale ale trsnetului, datorit formelor
proeminente.
Atunci cnd constructia are mai multe proeminene, PDA se instaleaz pe proeminenta cea mai
nalt. PDA se leag direct la pmnt printr-un conductor de coborre al crui traseu este n
lungul acestei proeminente.
Un al doilea conductor de coborre dispus pe coama naosului bisericilor se prevede atunci cnd
este ndeplinit una din urmtoarele conditii:
- nlltimea total a clopotnitei, turlei sau foisorului (H) este mai mare de 28 m;
- lungimea naosului depseste volumul de protectie.
n acest caz, a doua coborre va porni din vrful turnului principal.
Dac la extremitatea naosului exist o cruce sau o statuie nemetalic si biserica este echipat
cu dou coborri, pe aceasta se va instala o tij de captare.
VERIFICRI
ntretinerea si verificrile periodice ale unei instalatii de protectie mpotriva trsnetelor sunt
obligatorii deoarece n timp, unele elemente ale IPT si pot pierde eficacitatea datorit coroziunii,
intemperiilor, socurilor mecanice si loviturilor de trsnet. Caracteristicile mecanice si electrice ale
unei IPT trebuie s fie mentinute conform prevederilor normei pe toat durata de viat a IPT.
Instalatia de protectie mpotriva trsnetelor trebuie s fie verificat:
- initial, la punerea n functiune;
- periodic n exploatare .
La receptia constructiei, pentru IPT se va prezenta un document privind calitatea executiei IPT.
Pag 104 din 115
Verificri initiale
Proiectul de executie pentru IPT se verific de ctre persoane fizice atestate de ctre MLPAT
privind exigentele de performant n constructii.
La receptia IPT se verific:
- natura, sectiunile si dimensiunile dispozitivelor de captare;
- natura si sectiunea materialelor utilizate pentru conductoarele de coborre;
- traseele, amplasamentul si continuitatea electric a conductoarelor de coborre;
- fixarea mecanic a diferitelor elemente ale instalaiei;
- compatibilitatea, din punctul de vedere al coroziunii, ntre materialele utilizate;
- respectarea distanelor de protectie si/sau a legturilor de echipotentializare;
- rezistenta prizelor de pmnt;
- interconectarea prizelor de pmnt;
- documentele de agrementare ale elementelor noi ale IPT (de ex. PDA, dispozitive de protectie
la supratensiuni).
Dac IPT este echipat cu PDA se verific dac PDA depseste cu cel putin 2 m nltime
ansamblul zonei de protejat.
n cazul n care un conductor al IPT nu este vizibil partial sau n ntregime pentru a putea fi
verificat, se recomand msurarea continuittii sale electrice.
Verificri periodice
Se recomand ca periodicitatea verificrilor n functie de nivelul de protectie s fie conform
tabelului 2.2.
Periodicitatea verificrilor la IPT Tabelul 2.2.
Nivelul de protectie
Periodicitatea normal
- ani -
Periodicitatea sever
- ani -
ntrit (I)
ntrit (II)
Normal (III)
Normal (IV)
NOT: n zone cu atmosfer coroziv se recomand verificarea cu periodicitate sever.

Pag 105 din 115
Verificarea IPT este obligatorie si dup fiecare modificare sau reparare a constructiei, dup toate
loviturile de trsnet pe constructie, dup seisme sau explozii n apropierea constructiei.
Not: Pentru a se cunoaste exact dac o constructie a fost sau nu lovit de trsnet, se
recomand instalarea pe o coborre a unui contor de nregistrare a loviturilor de trsnet.
Toate defectiunile constatate la verificarea unei IPT trebuie remediate fr nici o ntrziere.
Modul de efectuare a verificrilor
Verificrile se efectueaz:
- prin inspectia vizual;
- prin msurri.
Inspectia vizual se face pentru a constata dac:
- eventualele modificri sau extinderi ale constructiei impun completarea IPT existente;
- continuitatea electric a conductoarelor vizibile este conform cu cerintele;
- fixarea diferitelor componente si protectia mecanic sunt n stare bun;
- nici o parte a IPT nu a fost afectat de coroziune;
- distantele de protectie sunt respectate si legturile echipotentiale sunt suficiente si n stare
bun.
Msurrile trebuie efectuate pentru a se verifica:
- continuitatea electric a conductoarelor ascunse;
- functionarea PDA;
- rezistenta de dispersie a prizelor de pmnt.
La verificarea continuittii electrice a unui conductor de coborre, msurarea se face dup
separarea acestuia de priza de pmnt prin piesa de separatie (cu ajutorul unui megohmmetru
de 500 V sau a altui aparat corespunztor pentru msurarea rezistentelor).
Rezistenta de dispersie a prizei de pmnt se msoar cu echipamente si metode
agrementate.
Functionarea PDA se verific cu aparatele si metodele indicate de productor.
Rezultatele fiecrei verificri periodice trebuie consemnate ntr-un raport care mai trebuie s
cuprind:
- data efecturii verificrilor si msurtorilor;
- conditiile meteo n timpul efecturii acestora;
- metoda si aparatele folosite;
- deficientele constatate si msurile de remediere a acestora.
Instalarea sistemului de protectie impotriva trasnetului
Pag 106 din 115
Instalarea Paratrsnetului
Paratrasnetul SCHIRTEC trebuie sa se instaleze cu cel putin doi metri deasupra oricarui alt
element din raza sa de protectie. El se fixeaza pe un catarg din inox de lungime cuprinsa intre
2m si 6m, (in functie de constructia de protejat), prin intermediul piesei de adaptare.
La alegerea locului de instalare a catargului se va tine cont de elementele constructive
favorabile. Este de preferat instalarea intr-un punct central al cladirii pentru optimizare
economica si tehnica.
Conductoare de coborre
Fiecare paratrasnet SCHIRTEC este legat la pamant prin cel putin o coborare.
Sunt necesare 2 coborari, daca:
-Proiectia orizontala a conductorului este superioara proiectiei verticale.
-Inaltimea constructiei de protejat este mai mare decat 28m.
Conductorul de coborare va fi instalat astfel incat distanta spre pamant sa fie cea mai scurta
posibila, evitand ca el sa urce sau sa formeze unghiuri inchise.
Conductorul de coborare va fi conectat la paratrasnet prin intermediul piesei de adaptare, in
functie de tipul de montaj.
Se poate utiliza conductor din cupru, din aluminiu sau din otel zincat cu sectiunea conform
dispozitiilor normativului I20.
Toate obiectele metalice situate mai aproape decat 1m de conductorul de coborare vor fi legate
la acesta.
Principalele reguli de respectat pentru traseu urmarit de coborare sunt:
-parcursul cel mai direct pana la priza de pamant;
-traseul rectiliniu si fara cotituri bruste, cu raze de curbura mai mari decat 20cm.
Prizele de pmnt
Fiecare conductor de coborare este legat la o priza de pamant speciala. Componentele prizelor
de pamat vor fi in conformitate cu normativul I20.
Rezistenta prizei de pamant, masurata prin mijloace conventionale, trebuie sa fie mai mica de
10 Ohmi. Daca priza de pamant este comuna cu instalatia de alimentare, valoarea rezistentei
trebuie sa fie sub 1 Ohm. Prizele de pamant trebuie sa fie orientate spre exteriorul constructiei.
Elementele componente ale prizelor de pamant ale paratrasnetelor trebuie sa se afle la cel putin
2m de orice canalizare metalica sau cabluri electrice din pamant.
Pag 107 din 115
Legaturi de echipotenializare
Legaturile de echipotentializare se realizeaza pentru obiectele metalice exterioare daca ele se
afla mai aproape de conductorul de coborare decat distanta de securitate S (intotdeauna daca
S<1m), pentru coloane de gaz (cand S<3m) si pentru antene (cand S<10m). Aceste legaturi se
realizeaza cu ajutorul pieselor de racordare, fara a gauri conductoarele de coborare.
Legaturile se realizeaza intre conductorul de coborare si acoperisul metalic, jgheabul orizontal
metalic al apelor pluviale (daca exista), alte elemente metalice de pe langa traseul coborarii (ex.
Geamuri metalice, etc.)
IPT CU DISPOZITIVE DE AMORSARE
Generalitti
Prezentul capitol se aplic la IPT cu dispozitive de amorsare (PDA) mpotriva loviturilor directe de
trsnet ale tuturor constructiilor care fac obiectul prezentului normativ, cu nltimi mai mici de 60
m, precum si a zonelor deschise la care considerentele economice si estetice impun aceast
solutie. Acest capitol nu trateaz protectia instalatiilor electrice mpotriva supratensiunilor de
origine atmosferic transmis prin retele.
Un paratrsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA) este compus dintr-un vrf de captare, un
dispozitiv de amorsare si o tij suport pe care se gseste un sistem de conexiune al
conductorului de coborre.
Determinarea zonei de protectie
Pentru determinarea zonei de protectie a unui PDA, se utilizeaz metoda electromagnetic (sfera
fictiv).
PDA se instaleaz, de preferint, pe locul cel mai nalt al constructiei, respectiv al zonei care o
protejeaz.
Un PDA este caracterizat prin avansul propriu al amorsrii (DT). Acesta este determinat de ctre
productor prin ncercri de laborator . Prin aceste ncercri se compar un PDA cu o tij simpl
de aceeasi nltime, amplasat n aceleasi conditii .
Avansul amorsrii DT, care serveste la calculul razei de protectie se determin cu relatia:
DT = TPTS TPDA TPTS - timpul de amorsare mediu al unui lider ascendent pentru un
paratrsnet cu tij simpl; TPDA - idem pentru paratrsnet cu dispozitiv de amorsare.
Volumul de protejat este delimitat de suprafata de revolutie care are aceeasi ax cu PDA si este
delimitat de razele de protectie Rp corespunztoare diferitelor nltimi h, conform .
Pag 108 din 115
Raza de protectie a unui PDA, Rp, depinde de nivelul de protectie ales, de lungimea
suplimentar determinat de avansul amorsrii DL si de nltimea sa de instalare h.
DL este lungimea suplimentar determinat de avansul DT al PDA si se calculeaz cu relatia:
DL = v(m/ms) x DT(ms) n care:
DT = avansul amorsarii al PDA dat de producator si este caracteristic tipului de PDA;
v[m/ms] - este viteza de propagare a liderului ascendent si descendent; in calcule se poate
adopta valoarea medie v = 1 m/ms; experimental s-a constatat ca v = 0,91,1 m/ms
Inaltimea de instalare h reprezinta inaltimea varfului PDA in raport cu planul orizontal care trece
prin elementul de constructie protejat .
Raza de protectie se calculeaza cu relatia:
R raza sferei fictive:
45 m - pentru nivelul normal de protectie (III)
60 m - pentru nivelul normal de protectie (IV)
PDA pot fi din cupru, otel cuprat sau otel inox. Tija si vrful au o sectiune conductoare mai mare
de 120 mm2.
Vrful unui PDA trebuie s fie cu cel putin 2 m deasupra zonei pe care o protejeaz (de ex.
inclusiv antenele, turnurile de rcire, acoperisurile, rezervoarele etc.).
Atunci cnd IPT contine mai multe PDA pentru aceeasi constructie, acestea se leag ntre ele
printr-un conductor, conform tabelului 17, cu exceptia situatiilor n care acesta trebuie s
ocoleasc obstacole (cornise, aticuri) denivelri pozitive si negative mai mari de 1,5 m.
Dac trebuie protejate suprafete deschise (terenuri de sport, campinguri, piscine etc.), PDA se
instaleaz pe suporti speciali: stlpi, catarge, piloni, sau pe alt constructie nvecinat care
permite acesteia s acopere ntreaga zon de protejat.
Atunci cnd catargele sunt ancorate cu hobane, acestea se leag n punctele de ancorare de jos,
la conductoarele de coborre prin conductoarele conform tabelului 17.
La proiectarea unei instalatii de protectie la trsnet, trebuie s se tin seama de
elementele arhitecturale favorabile instalrii unui PDA. Acestea sunt de regul elementele cele
mai nalte ale constructiei.
Conductoarele de coborre
Fiecare PDA este legat la pmnt prin cel putin o coborre.
Sunt necesare cel putin dou coborri n urmtoarele cazuri:
Pag 109 din 115
- dac proiectia pe orizontal a conductorului de coborre este mai mare dect proiectia pe
vertical .
- dac nltimea constructiei este mai mare de 28 m. Acestea trebuie dispuse pe fatade opuse.
Conductoarele de coborre trebuie s aib dimensiunile minime din tabelul 17.
Este interzis utilizarea cablurilor coaxiale izolate drept conductoare de coborre.
n cazul n care se utilizeaz un contor de lovituri de trsnet, acesta trebuie amplasat pe
conductorul de coborre cel mai scurt si deasupra piesei de separatie.
Dac se utilizeaz coborri naturale, PDA se leag la partea superioar direct la structura
metalic, iar aceasta se leag la partea inferioar la priza de pmnt.
Coborrea natural trebuie s ndeplineasc conditiile de la scubcap. 2.3.E.
Prize de pmnt
Fiecare coborre a PDA trebuie s aib cel puin o legtur la o priz de pmnt.
Prizele de pmnt artificiale sunt din:
a) conductoare care se dispun radial-orizontal, de mari dimensiuni (7-8 m lungime) ngropate la
cel putin 50 cm adncime ;
b) mai multi electrozi verticali cu lungimea total de minimum 6 m dispusi n linie sau triunghi,
distantati ntre ei la o distant cel putin egal cu lungimea electrozilor legati ntre ei. Se
recomand forma triunghiular pentru electrozii verticali .
Reguli particulare
n cazul n care n volumul de protejat se afl o anten individual sau colectiv, catargul antenei
trebuie legat prin intermediul unui dispozitiv de protectie mpotriva supratensiunilor sau
descrctor, la conductoarele de coborre ale IPT.
Se poate utiliza, ca suport comun pentru PDA si anten, un catarg obisnuit n urmtoarele
conditii:
- catargul este din teav suficient de rezistent si nu necesit ancorare prin hobane;
- PDA se fixeaz n vrful catargului;
- vrful PDA depseste cu cel putin 2 m antena cea mai apropiat;
- fixarea conductorului de coborre se face prin intermediul unui colier de legtur fixat direct pe
tij;
- traseul cablului coaxial al antenei este n interiorul catargului sau ntr-un tub metalic.

Pag 110 din 115
n cazul acoperisurilor de paie, PDA se amplaseaz pe cos. Conductoarele de coborre trebuie

s aib diametrul de 8 mm, din cupru si se instaleaz pe acoperis, pe suporti izolati, distantati la
0,4 m.
Datorit nltimii mari si ionizrii aerului produse de fum si gaze calde, cosurile uzinelor sunt
puncte de impact predilecte ale trsnetului. La partea superioar a acestora se instaleaz, n
directia vntului, PDA, confectionat din materiale rezistente la coroziune, temperatur s.a.
Pentru cosuri cu nltimi mai mari de 40 m sunt necesare cel putin dou coborri,
repartizate uniform, dintre care una pe directia vntului dominant. Aceste coborri se leag ntre
ele prin centuri n prtile de sus si jos la baza cosurilor. Fiecare coborre se leag la priza de
pmnt.
Toate elementele metalice exterioare si interioare se leag la conductoarele de coborre n locul
cel mai apropiat, conform subcap. 2.3.E.
Zone de stocaj a produselor inflamabile sau care determin ncadrarea n categoriile A, B
pericol de incendiu
Dispozitivele PDA se monteaz pe catarge, stlpi, piloni sau alt structur exterioar
perimetrului de protejat, astfel nct s domine aceast zon. Locul de amplasare al acesteia
trebuie s tin seama de raza de protectie determinat conform prezentului normativ.
Turle, clopotnite si foisoare
Turlele, clopotnitele si foisoarele sunt puncte preferentiale ale trsnetului, datorit formelor
proeminente.
Atunci cnd constructia are mai multe proeminene, PDA se instaleaz pe proeminenta cea mai
nalt. PDA se leag direct la pmnt printr-un conductor de coborre al crui traseu este n
lungul acestei proeminente.
Un al doilea conductor de coborre dispus pe coama naosului bisericilor se prevede atunci cnd
este ndeplinit una din urmtoarele conditii:
- nlltimea total a clopotnitei, turlei sau foisorului (H) este mai mare de 28 m;
- lungimea naosului depseste volumul de protectie.
n acest caz, a doua coborre va porni din vrful turnului principal.
Dac la extremitatea naosului exist o cruce sau o statuie nemetalic si biserica este echipat cu
dou coborri, pe aceasta se va instala o tij de captare.
VERIFICRI
Pag 111 din 115
ntretinerea si verificrile periodice ale unei instalatii de protectie mpotriva trsnetelor sunt
obligatorii deoarece n timp, unele elemente ale IPT si pot pierde eficacitatea datorit coroziunii,
intemperiilor, socurilor mecanice si loviturilor de trsnet. Caracteristicile mecanice si electrice ale
unei IPT trebuie s fie mentinute conform prevederilor normei pe toat durata de viat a IPT.
Instalatia de protectie mpotriva trsnetelor trebuie s fie verificat:
- initial, la punerea n functiune;
- periodic n exploatare .
La receptia constructiei, pentru IPT se va prezenta un document privind calitatea executiei IPT.
Verificri initiale
Proiectul de executie pentru IPT se verific de ctre persoane fizice atestate de ctre MLPAT
privind exigentele de performant n constructii.
La receptia IPT se verific:
- natura, sectiunile si dimensiunile dispozitivelor de captare;
- natura si sectiunea materialelor utilizate pentru conductoarele de coborre;
- traseele, amplasamentul si continuitatea electric a conductoarelor de coborre;
- fixarea mecanic a diferitelor elemente ale instalaiei;
- compatibilitatea, din punctul de vedere al coroziunii, ntre materialele utilizate;
- respectarea distanelor de protectie si/sau a legturilor de echipotentializare;
- rezistenta prizelor de pmnt;
- interconectarea prizelor de pmnt;
- documentele de agrementare ale elementelor noi ale IPT (de ex. PDA, dispozitive de protectie
la supratensiuni).
Dac IPT este echipat cu PDA se verific dac PDA depseste cu cel putin 2 m nltime
ansamblul zonei de protejat.
n cazul n care un conductor al IPT nu este vizibil partial sau n ntregime pentru a putea fi
verificat, se recomand msurarea continuittii sale electrice.
ROMIND T&G creat in 1993 cu capital privat 100% romanesc, este lider national in productia si
distributia de echipamente pentru protectia la risc electric.
Incepand din anul 2004, ROMIND T&G este importator direct si unic distribuitor pentru Romania
al firmei francezeFRANKLIN FRANCE - cunoscut producator de paratrasnete clasice (tija
Pag 112 din 115
Franklin), cu dispozitiv de amorsare (PDA) si diverse echipamente de protectie impotriva

trasnetelor.
Printre clientii nostri se numara cunoscute companii din domeniul industrial, sedii de banci si
firme din industria hoteliera, precum si numeroase companii de constructii.
Va oferim nu numai echipamentele necesare ci si consultanta in ceea ce priveste alegerea
paratrasnetelor si a componentelor necesare pentru realizarea unei instalatii complete de
protectie impotriva trasnetului.
Paratrasnetul cu dispozitiv de amorsare este o solutie eficienta si necostisitoare de protectie
impotriva trasnetului, asigurand raze mari de protectie la inaltimi mici de montare.
Paratrasnetele sunt agrementate tehnic de catre Consiliul Tehnic Permanent pentru Constructii
din cadrul Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor.
1. Paratrasnet cu dispozitiv de amorsare Active 2D
Paratranetul cu dispozitiv de amorsare model Active 2D, este unul dintre cele mai avansate
tehnologic echipamente de protectie impotriva trasnetului existente pe piata. Din punct de vedere
constructiv, este impartit in doua categorii in functie de avansul de amorsare, fiecare avand doua
subcategorii in functie de principiul de functionare:
-Active 2D 30 solar - 30 microsecunde.
-Active 2D 30 solar+eolian - 30 microsecunde.
-Active 2D 60 solar - 60 microsecunde.
-Active 2D 60 solar+eolian - 60 microsecunde.
Sunt fabricate din materiale de inalta calitate (inox) si
au lungimea de 2m.
Sunt recomandate pentru orice tip de constructie,
civila sau industriala ori pentru protejarea unor spatii
deschise cum ar fi: stadioane, aeroporturi etc.
Spre exemplu, razele de protectie asigurate la o
inalime de montare de 5m fata de cel mai inalt punct
al cladirii, sunt:
- intre 48m Nivel 1 de protectie si 71m nivel IV
de protectie, pentru modelele cu avans de
amorsare 30 microsecunde;
- intre 79m Nivel 1 de protectie si 107m nivel
IV de protectie pentru modelele cu avans de

Pag 113 din 115
amorsare 60 microsecunde;
2. Paratrasnet cu dispozitiv de amorsare Saint Elme piezoelectric
Paratrasnetul cu dispozitiv de amorsare piezoelectric Saint Elme este rezultatul cercetarii
coordonate de Comisia pentru Energie atomica a Frantei si utilizeaza un dispozitiv ceramic
piezoelectric pentru a crea un canal de descarcare preferential al loviturilor de trasnet.
Comparativ cu tija simpla de captare, PDA asigura o raza de protectie mult mai mare la inaltimi
mici de montare, incadrandu-se perfect in arhitectura cladirii.
Sunt disponibile 4 modele, in funtie de avansul de amorsare:
- SE6 - avans de amorsare 15 microsecunde
Toate paratrasnetele au lungimea de 2m si sunt fabricate din materiale de
inalta calitate rezistente la corozoine (inox).
Modelele SE6 si SE9 sunt disponibile si in variante de 1,5m la preturi
extrem de avantajoase.
3. Paratrasnet cu dispozitiv de amorsare ACTIVE 1D
Paratrasnetul cu dispozitiv de amorsare ACTIVE 1D este cel mai nou
model de paratrasnet cu dispozitiv de amorsare fabricat de catre Franklin
France. Paratrasnetul cu dispozitiv de amorsare Active 1D utilizeaza
campul electric atmosferic ca o sursa autonoma si ecologica de energie.
Principiul de functionare consta in inmagazinarea energiei electrostatice
prezente in atmosfera in momentul in care se apropie un nor de furtuna, si
eliberarea energiei stocate sub forma unui canal ascendent de
intmpinare a loviturii de trasnet, ce se constituie ca o cale preferentiala pentru descarcarea
loviturii de trasnet.
Avansul de amorsare
al paratrasnetului
Active 1D este obtinut
prin intermediul unui
"dispozitiv de impuls".
Sunt disponibile 4
modele, in funtie de
avansul de amorsare:
Pag 114 din 115
- ACTIVE 1D 12 - avans de amorsare 12 microsecunde


Pag 115 din 115

00 SUPORT de CURS V 0 C5 Aparate El Si Paratrasnet LAST

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

00 SUPORT de CURS V 0 C5 Aparate El Si Paratrasnet LAST

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODULUL 1

Nivelul de instruire: 2 (studii medii)

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Pag 1 din 115

Formator: ing. Gheorghe Buctaru

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Pag 2 din 115

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Pag 3 din 115

Elemente de baz standardizate pentru reprezentarea instalaiilor

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Pag 4 din 115

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Pag 5 din 115

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Pag 6 din 115

SR EN 60617 - 707 - 05 - 01(03)

Contact de nchidere (contact

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Pag 7 din 115

SR EN 60617 - 6 06 - 06 / 01- 05 / Motor de curent alternativ: a - serie,

SR EN 60617 - 6 13 / 01, 02, 03,04, 05, Transformatoare

SR EN 60617 /06 - 10 /15, 16 06 - 11 - 01, 02, 03, 04, 05, 06

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Pag 8 din 115

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Pag 9 din 115

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Pag 10 din 115

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Pag 11 din 115

Semne convenionale ale aparatelor electrice

Marcarea aparatelor si echipamentelor pe schemele electrice / simbolurile literele se

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Pag 12 din 115

SIMBOLURI UTILIZATE IN SCHEMELE ELECTRICE:

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Pag 13 din 115

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Pag 14 din 115

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Pag 15 din 115

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Pag 16 din 115

PRINCIPII DE ALCATUIRE A SCHEMELOR DE COMANDA A

n reprezentarea multifilara, fiecare conductor sau dispozitiv/aparat aflat pe traseul

circuitele unui sistem polifazat;

circuitele sau conductoarele care apartin aceleiasi cai de semnal;

circuite care urmeaza acelasi traseu fizic.

Fiecare simbol grafic trebuie realizat astfel nct:

sa rezulte o forma ct mai simpla, dimensiuni si proportii convenabile att pentru

Pag 17 din 115

sa poata fi desenata usor att manual ct si prin sisteme CAD;

sa ndeplineasca conditiile cerute de aplicarea sistemelor CAE;

sa nu fie o reprezentare pictoriala a obiectului respectiv, majoritatea simbolurilor

Pag 18 din 115

Pe partea de mijloc a conectorilor se noteaza numarul conectorului. n partea stnga sunt

Pag 19 din 115

Figura 1.3. Scheme de comanda:

Pag 20 din 115

DENUMIREA APARATULUI CARACTERISTICI

Nr. bucati SIMBOL

Figura 1.4. Schema de principiu pentru inversarea sensului de rotatie a motorului