PROIECT DIDACTIC

DATA:
GRADINITA:
GRUPA:
EDUCATOARE:
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educarea limbajului
TEMA: Ceasul cu inima de aur de V. Colin
TIPUL DE ACTIVITATE: transmitere si insusire de noi cunostinte
FORMA DE REALIZARE: lectura educatoarei
SCOPUL ACTIVITATII:
- imbogatirea vocabularului cu cuvinte si expresii noi
(meter, osta, tron etc))
-receptionarea mesajului transmis de textul literar.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O1 - sa asculte cu atentie povestirea educatoarei pentru a sesiza succesiunea
momentelor actiunii si mesajul transmis prin textul literar;
O2 - sa expuna cu ajutorul imaginilor si al intrebarilor principalele momente
ale povestirii;
O3 - sa raspunda la intrebarile adresate de catre educatoare utilizand
propozitii clare si corecte din punct de vedere gramatical;
O4 - sa cunoasca succesiunea momentelor povestirii si sa aseze imaginile in
ordinea logica ceruta de firul narativ;
O5 - sa inteleaga mesajul transmis de textul literar;
METODE SI PROCEDEE:
M1 conversatia
M2 observatia
M3 explicatia
M4 povestirea
M4RAI( raspunde, arunc, interogheaz)

MATERIAL DIDACTIC FOLOSIT:

m1 PPT- (textul povetii+ imagini aferente )
m2 imagini reprezentand momentele povestirii
(scene din poveste)
m3 minge (pentru aplicarea metodei RAI)
m4 recompense
DURATA ACTIVITATII: 30 minute
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
Curriculum pentru nvmnt precolar, Ed. DPH- 2008
Povesti populare- Culegere de texte, Ed. Tehno-Art
DESFASURAREA ACTIVITATII

Nr.
crt.

1.

2.

EVENIMENT
UL
DIDACTIC

Moment
organizatoric

Captarea
atentiei

CONTINUTUL STIINTIFIC

Voi asigura conditiile optime

pentru buna desfasurare a
activitatii:
- aerisirea salii de grupa;
- aranjarea mobilierului;
- pregatirea materialului
didactic;
- intrarea ordonata a copiilor
in sala de grupa.
Voi prezenta sub forma de
surpiza un pachet,( un ceas) vom
asculta n linite btile
acestuia,i copiii vor ghici despre
ce este vorba, imitndu-l,
apoi: ,,Tic- Tac
,,Acesta este un ceas, pe care un
ceasornicar btrn ni l-a trimis
i vrea s stie dac cineva dintre
voi tie cum funcioneaz un
ceasornic i la ce se folosete?
Copiii rspund la ntrebare.

STRATEGI EVALUAR
I
E
DIDACTIC ( instrument
E
e si
indicatori)

m1
M1
M2

Observarea
comportamentului
copiilor.
Evaluare
orala a
raspunsurilo
r date de
copii

3.

4.

5.

Enuntarea
temei si a
obiectivelor

Prezentarea
optima a
continutului

Obtinerea
performantei

Alturi de ceas, el ne-a trimis

i un CD cu o poveste a unui
ceas, numit ,,Ceasul cu inima de
aur scris de V. Colin.
Voi repeta titlul povestii cu 2-3
copii pentru fixare.
- Trebuie sa ascultati cu mare
atentie aceasta poveste ca sa o
stiti povesti si voi parintilor,
bunicilor sau fratilor vostri.

M1

M2

Voi expune povestea clar,

M4
accesibil si expresiv pentru a
putea trezi emotii si pentru a
asigura motivatia invatarii. n
timpulexpunerii,
vor
rula
imaginile
pe
ecranul
calculatorului.
Expresivitatea expunerii o voi
realiza prin modelarea vocii,
schimbarea ritmului vorbirii pe
parcursul expunerii, pauze logice, M1
psihologice
si
dramaticale,
accentuari
si
scaderi
ale
intensitatii
vocii,
repetitii,
mimica si gestica.
Cu ajutorul intrebarilor copiii vor
expune continutul povestirii
conform planului principal de
idei redate prin imagini. Se
explic cuvinte noi( osta,
meter, tron etc)
1. Ceasornicarul btrn gsete
un ceas cefect.
2. Acesta ia ceasul i l repar,
punndu-i un pitic , care s-l
manevreze.
3. mpratul ia ceasul la palat,
pentru a cronometra ct au
dreptul boierii i ranii s -i
spun ce au pe suflet.
4. Cei sraci aveau o clip, iar
boierii aveau o or pentru a vorbi
cu mpratul.
5. Piticul cronometra, invers, o

Observarea
comportamentului
copiilor.
O1
O5
O2
Evaluare
orala
O3

or pentru sraci i o clip pentru

boieri..
6. Boierii au devenit nemulumii,
spunndu-inmpratului s repare
ceasul.
7. Acesta l-a dus la ceasornicar,
care, in locul piticului cu inim a
pus un pitic de fier.
Se va insista pe mesajul
educativ al povestii ce vizeaz
compasiunea
fa de cei
nedreptii i dorina de a face
dreptate..
Le sunt adresate ntrebri- suport
pe baza textului.
6.

7.

Asigurarea
retentiei si a
transferului

Evaluarea

se analizeaza impreun cu
copiii imaginile cu secventele
povestii
-Li se sugereaz copiilorv s se
joace un joc ,, Eu spun una, tu
spui multe (metoda RAI), prin
care vor folosi cuvinte nou
nvate , la singular, vor arunca
mingea, iar cel ce o va prinde va
spune acel cuvnt la plural.
Ex:- ,,osta-arunc mingea- alt
copil o prinde- ,,OSTAI .
- se fac aprecieri generale si
individuale asupra modului cum
au raspuns si s-au comportat
copiii la activitate
Se cnt cntecelul,,Tic tac- tictac
(tranziie) pentru a se deplasa la
activitatea practic( lipire)

O4

M1

m3

Evaluare
orala

Afectiv
participativa

m4
Actionalpractica
Aprecieri
verbale

8.

Incheierea
activitatii

Voi face aprecieri asupra

comportamentului copiilor pe
parcursul activitatii.
In final voi recompensa copiii

m5
Recompensa

Povestea ceasului cu inima - Vladimir Colin

Traia odata un ceasornicar batran. ntr-o zi, plimbandu-se printr-o padure de la marginea
oraului, vazu un ceas aruncat la radacina unui stejar. Era mare cat un baiat sau o fetia de
patru ani, avea limbile de aur i cifrele de pietre scumpe.
Niciodata nu mai vazuse ceasornicarul un asemenea ceas! l privi pe toate parile nsa ceasul
nu mergea. l lua acasa i l desfacu sa l repare. Pe vremea aceea, n fiecare ceas locuia un
pitic. El era cel care mica roile dinate i batea cu un ciocanel, facand tic tac, tic tac
Ceasul pe care l gasise meterul nu avea pitic. Avea nsa un pitic ntr-un sertar, de la un ceas
care fusese strivit din greeala de stapanul sau. Repara ceasornicarul ceasul i l aeza n
vitrina, doar, doar o veni pagubitul dupa el.
ntr-o zi trecu pe acolo mparatul care vazand ceasul dori sa-l cumpere. l duse la palat i l
aeza n sala tronului pazit de doi ostai.Din ziua aceea se petrecu un lucru tare ciudat. De
cate ori venea la palat cate un boier sa se planga ca-l necajesc aranii, abia i spunea
mparatul: Vorbete! i dau voie sa vorbeti o ora ca ceasul cu limbi de aur i arata ca
ora trecuse! Pleca boierul suparat, fara sa apuce sa deschida gura. Daca venea nsa o vaduva,
care l nvinuia pe boier ca-i fura i ultima bucaica de paine, mparatul i spunea:
Ei, vorbete i tu! i dau voie o clipa i iata ca dupa ceasul cu limba de aur, clipa inea,
inea i nu se mai sfarea Pleca vaduva numai cand spusese tot ce avea pe inima!
Daca au vazut aa, s-au strans boierii ntr-o zi i s-au dus la mparat.
Maria ta, nu se mai poate Ceasul Mariei tale ne face viaa amara. Nu merge bine, Maria
ta!
L-a chemat mparatul pe ceasornicar i i-a dat ceasul sa-l repare. () Ajuns acasa,
ceasornicarul scoase piticul din ceas i l ntreba ce se ntampla.
Metere, metere ofta piticul ce sa fac daca am o inima? Inima ine cu oamenii nevoiai
i nu-i iubete pe boierii hraparei Atunci pun ceasul sa mearga mai repede sau mai ncet
dupa cum cred eu ca e bine. Meterul dadu din cap. Doar avea i el o inima i-l nelegea tare
bine pe piticul cel inimos! ( )
Pentru a iei din impas, ceasornicarul apela la ajutorul altui meter, care dorind sa fie pe
placul mparatului, construi un pitic de fier, fara inima, care sa puna ceasul n micare ca i
piticul adevarat. Tare s-au bucurat boierii i mparatul de noul ceas! L-au aezat n sala
tronului i, de atunci, din nou vorbira boierii cate o ora, iar nevoiaii cate o clipa Apoi,
mbatranind, piticii din ceasornice se mutara, rand pe rand, n ara povetilor i n locul lor
fura aezai pitici de fier, sau arcuri, lanuri, pendule i cuci. Pana n zilele noastre se cunosc
ceasuri cu arc,cu lan,cu pendule sau cu cuc,dar ceasuri cu pitic sau cu inima nu se mai
cunosc decat n povetile pentru copii.(..)