Universitatea Politehnic din Bucureti

PROIECT
Scule de prelucrare prin achiere

Student: Grigore Alexandru Marian

Grupa: 631 AA
Facultatea IMST
Specializare TCM

1. Broa pentru prelucrarea canalului de pan STAS 1004-81 la piese cu dimensiunile d=44
50 mm, b=14-0,043 mm, t2=3,8+0,2, lungimea L=58 mm, la piese din materialul OL 45.

Broele sunt scule de mare productivitate i de precizie ridicat, utilizate pentru prelucrarea gurilor,
canalelor i suprafeelor exterioare, cu forme simple sau complexe.
Broa se construiete pentru un anumit diametru (sau un anumit profil al gurii) pentru un anumit
material al piesei i pentru o anumit lungime de broare. Micarea principal de lucru la broare este o
micare liniar, rezultat prin tragerea sculei, prin mpingerea ei sau prin antrenarea ei ntr-o micare de
rotaie.

Etapele de rezolvare
Stabilirea adaosului de prelucrare
Adaosul de prelucrare reprezint distana dintre suprafeele initial i cea prelucrat prin broare. n cazul
brorii, mrimea lui depinde de mai muli factori: forma i dimensiunile suprafeei iniiale, calitatea
prelucrrii iniiale, tolerana suprafeei broate .a.
Adosul radial Ar se determina cu relatia: Ar = t2+Ai+0,85*Tt-dmin+c
Unde
tmax- reprezint valoarea cotei t calculate la abaterea maxima
c se determina cu relatia:

c=0,5(D0-

);

D0=22 mm
b=8-0,036
c=0,5(D0-

)= 0,5(44- 442 142 )= 1.14mm

Deci: A= 3,8+0,85*0,2+1.14=5.11 mm mm

Elementele geometrice si constructive ale prii active

Alegerea supranlrii pe dinte i stabilirea

elementului profilului schemei de broare

La schema de broare dupa profil supranlarea pe

dinte az are directia normal pe linia de profil a suprafeei de
prelucrat. In acest caz dinii broei au profilul asemanator cu
al piesei si limea b a achiei.
Supranlarea se alege din tabelul de mai jos in funcie de tipul de bro si de materialul de prelucrat

Supranlarea az = 0,05

0,15

Se alege: 0,05 mm

Numarul de dini achietori depind de adaosul de prelucrare radial si de supranlarea radial pe

dinte.

za=52 de dinti aschietori

zfin=1; zcal= 3 4 dinti
Alegerea, verificarea pasului dinilor broei
Pasul dinilor p este un element principal i de referin al danturii broei. In funcie de schemele de
broare, marimea pasului se poate determina cu relaiile:

p 1,25

58 10mm

zsim
zsim=6
Se indeplineste condiia:

nlimea dintelui h se determin pe baza unui criteriu functional, cu condiia ca suprafaa

seciunii golului dintre doi dini vecini, n care nmagazineaz achia s fie de k ori mai mare dect
aria seciunii longitudinale a achiei. Coficientul k se numete coeficient de umplere. Tinand seama
de aceasta condiie , h se calculeaz
cu relaia:

Alegnd coeficientul k din

urmtorul tabel, se calculeaz
nlimea h a dintelui, valoarea
calculate rotunjindu-se la o mrime
acceptabil tehnologic.
Din tabel k=3

h 1,13(3 0,05 58)1 / 2 4mm

Celelalte dimensiuni ale dinilor broei se determin n funcie de pasul p :

grosimea dintelui, s = (0.3 ... 0.35) p;
s =3 mm
grosimea golului, g = (0.65 ... 0.7) p;
g = 6,5mm
raza de racordare, R = (0.65 ... 0.7) p;
R = 6.5mm
unghiul spatelui dintelui, = 30... 45.
= 30
Geometria constructiv a tiului este reprezentat de unghiurile de degajare a , de

asezare .
Unghiul de degajare a se alege funcie de materialul piesei.
Material de prelucrat

Oel, r < 70

12 - 15

Se alege a = 15o .
Unghiul de aezare) se alege n funcie de felul i calitatea suprafeelor de prelucrat: pentru
broe de interior sau profilate a = 2...4, pentru a nu se modifica dimensiunile broei (nlimea
dintelui) dup reascuirile care se execut numai pe faa de degajare; pentru broe plane sau canale de
pan a = 4...5, iar dac exist posibilitatea reglrii la cot a = 8...12.
Se alege a = 4 .

Calculul lungimii broei

Prile componente ale unei broe complete sunt urmtoarele: 1 - partea de prindere
din fa; 2 - gtul broei; 3 - partea de conducere din fa; 4 - dinii achietori (degroare i
finisare); 5 - dinii de calibrare; 6 - partea de conducere din spate; 7 - partea de prindere din
spate. Lungimea total L este format din lungimile prilor componente :
L = lcd + las + lc + l6 + l7.

In figura urmatoare este data dimensiunile prinderii brosei (coada cu sectiune neintarita)

Principalele dimensiuni se aleg din tabelul:

Ltot = l5+l4+Lac+0,8Lp
Lac = (0,7 + za + zf + zc-r)*p = (0,7 + 52 +1 + 3)*10= 547 mm

 Ltot= 200 + 18 + 547+ 46.4= 811 mm

Verificare Ltot < 40*d3 => 811< 3000 ( Adevarat )

Lungimea este foarte mare si s-a folosit coada cu sectiune neintarita datorita latimii
brosei care este relativ mare.
Verificarea rezistenei broei
Dintre cele trei fore de achiere, pentru calculele de proiectare, cea mai important este fora
principal de achiere Fz. Ea este necesar la verificarea de rezisten a broei, a dispozitivului de prindere i a
posibilitilor mainii de broat.
Pentru calculul forei principale de achiere Fz [daN] n funcie de suprafaa de broat se recomand
urmatoarele relaii de calcul:
- pentru canale de pan Fz = Cp azx B zsim k;
Unde: Cp constanta ce depinde de materialul piesei si de tipul brosei;
az- supranlarea pe dinte ;
x - exponent politropic ce depinde de materialul piesei;
k - factor ce depinde de influena unghiului de degajare.
Zsim numrul maxim de dini simultan aflati in aschiere.
Fz = 177 0.05 0.85 4 3 1.2 200daN
T=

4F
4 200

15,91MPa < 250MPA (A)

2
d
42

Broa de tragere se verific la ntindere, iar cea de mpingere (dornurile de broare) se verific la
compresiune.
Efortul unitar ef se calculeaz cu relaia ef = Fz / A daN/mm2, n care
periculoase [mm] i trebuie ca ef < a.
ef = Fz / A
ef =200/(*4) = 15,91 < a ;
Pentru brosele pentru prelucrarea canalelor de pana a = 2025 daN/mm2

A reprezint aria seciunii

CONDIII TEHNICE:
a) Toleranele la cotele de forma ale dinilor broei depinde de calitatea lor: dini achietori sau de
calibrare.
Ta=

1
2az
2

Ta= 0,005mm
b) Btaia prilor de conducere din fa i din spate este sub 0,05 mm;
c) Nu se admite btaia dinilor de calibrare;
d) Abaterea unghiului de degajare, 1o , iar a celui de aezare 30 ' ;
e) Rugozitatea suprafeei broei:

0,8, pentru faa de

aezare, prile de
ghidare din fa i
din spate, faele
dinilor de calibrare,
gurile de centrare
(la
broele
cilindrice)

1,6, pentru feele de degajare (i pentru suprafeele de ghidare din fa sau din spate);

3,2 i 6,3 pentru celelalte suprafee.

2.

Freza melc modul pentru danturarea rotilor melcate cu modulul m=4,5

mm si unghiul de angrenare 20 0 si diametrul exterior al melcului
dem=78 mm.

Frezele melc sunt scule pentru prelucrarea danturilor rotilor dintate cilindrice cu
dinti drepti sau inclinati, rotilor melcate, arborile canelati s.a. prin rulare.
Danturarea se bazeaza pe principiul angrenarii melcului scula cu roata dintata ce
se prelucreaza.

Elemente geometrice si constructive

Diametrul exterior al frezei-melc modul D trebuie

sa fie cat mai mare pentru asigurarea erorilor de danturare
cat mai mici si a unei durabilitati cat mai mari, dar cresterea
diametrului produce cresterea costului ei.
n practica, diametrul exterior D (ca si numarul de
dinti zs) se aleg conform recomandarilor date de STAS
3092/81.
Diametrul dornului d se alege iniial, eventual prin predimensionare la solicitarea de
incovoiere a dornului, iar n final se la rezistenta si la deformatie sub actiunea eforturilor de
aschiere.

De asemenea, se recomanda ca frezele de finisare sa aiba diametre mai mari decat cele de
degrosare.

In tabelul 9.5 se dau recomanmdari privind alegerea valorilor D si d.

Modulul m=4,5 mm, deci rezulta din tabel ca:

D=78mm si d=32 mm
Numarul de dinti ai frezei melc-modul zs, corespunde numarului de cutite pieptene
ce formeaza freza-melc si se alege maxim posibil pentru a realiza diametrul exterior D cat
mai mare. Numarul de dinti zs se poate determina cu relatia:

zs = 200 / D + z ,

n care z' = 7 pentru freze de degrosare si z' = 8 pentru freze de finisare.

La frezele melc de degrosare numarul de dinti determinat mai sus se micsoreaza cu
20%...30%.

zs

200
7 10
78

dinti

Lungimea frezei melc-modul L se determina astfel incat sa se ndeplineasca urmatoarele

conditii:
- sa fie mai mare dect proiectia liniei de angrenare pe linia de rulare a cremalierei
frezei melc;

- sa fie permisa deplasarea axiala a frezei n ambele sensuri n vederea uzurii uniforme
a dintilor ei.
Lungimea proiectiei liniei de angrenare pe linia de rulare, este l1f = h ctg 0*, iar
distantele de deplasare axiala sunt l2f = 2pax = 2max,
Lungimea utila a frezei L'rezulta:

L l1f + l2f = h ctg *0 + 2 m ax,

L=8,75*ctg20 +2 m ax =59 mm

Pentru 0*=20 si h = 2,5m=11.25 , lungimea utila rezulta L' 13mN, n care mN

reprezinta modulul n sectiune normala.

La aceasta lungime utila L' a frezei se mai adauga si lungimile lg ale umerilor de
centrare, astfel ca lungimea totala L a frezei melc devine: L = L' + 2lg, in care lungimea
gulerelor de centrare se alege constructiv lg = 4...6 mm.

L = L' + 2lg=59+2*6=71mm

Diametrul D1 al gulerelor este mai mic cu (3...6) mm dect diametrul fundului dintilor
frezei melc sau se calculeaza cu relatia: D1 = (1,5...1,7)d.
D1 = (1,5...1,7)d = 48 mm

Numarul de nceputuri i ale melcului se alege avand n vedere ca: erorile de

danturare si productivitatea frezarii cresc cu marirea numarului de nceputuri. Ca urmare, se
recomanda: i = 2 (mai rar 3 sau 4) pentru degrosare; i = 1 pentru finisari.

Pasul danturii melcului n sectiunea normala pN (sectiune normala pe elicea melcului) se

determina cu relatia :

pN = mNi.
pN = mNi =28 mm

Elementele geometrice ale dintelui pieptenului frezei n sectiunea normala pe elicea

melcului, se determina cu relatiile (fig. 9.21):
- naltimea capului dintelui
af = b = (f+c)mN = 1.2*4,5= 5.4 mm
- naltimea piciorului dintelui
bf = a+j=(f+c1)mN= 1,25*4.5=5.62 mm
- naltimea utila a dintelui
hf = af+bf = (2f+c+c1)mN= 5.4+5.62= 11.02 mm
n care f + c = (1 + 0,2) sunt elemente ale rotii de prelucrat, iar c1 este coeficientul de
joc la fundul dintelui frezei (pentru ca freza melc sa nu prelucreze cu dintele pe cercul
exterior), avand valoarea curenta medie c1 = 0,25.
Grosimea dintelui sn este determinata cu relatiile:
sn = mN / 2 + 2 j, pentru finisare;
sn = mN / 2 + 2 j 2 a, pentru degrosare sau semifinisare;
sn =7.4 mm
n care j reprezinta jocul de flanc ce revine rotii prelucrate, iar a este adaosul de
prelucrare pe un flanc pentru operatia ulterioara de finisare a danturii. Adaosul de prelucrare
2a = 0,2...0,8 mm, pentru valori ale modulului normal mN = 1...25 mm

Geometria constructiva a partii active este specifica

detalonati. Astfel, unghiul de degajare la vrf se alege egal cu zero
frezelor melc-modul folosite pentru degrosare se poate alege cv =
mbunatatirii conditiilor de aschiere si a maririi productivitatii.

frezelor cu dinti
cv = 0. n cazul
5...10.n scopul

n cazurile n care cv 0, se face corectarea (modificarea)profilul dintelui.

Pentru frezele de degrosare de modul mare, cu dinti armati cu placute din amestecuri
de carburi metalice, unghiul de degajare se alege negativ cv = -3...-5.
Unghiul de asezare se alege n limitele cv = 8...12 verificandu-se daca unghiul de
asezare lateral ramane n limitele l = 2...4.
Unghiul de asezare lateral se calculeaza cu relatia:
tg l = tg cv sin *0

l = 3,4o

Marimea detalonarii K pentru frezele de degrosare se calculeaza cu relatia:

K = ( D / zs) tg cv ,
K =5 mm

Frezele pentru finisare se construiesc cu dinti rectificati, fiind necesara o dubla detalonare.
Pentru detalonarea prin strunjire cu marimea K1 se pleaca de la diametrul D' > D (pe
linia V'CA), urmand o detalonare cu discul abraziv de marime K la diametrul final D (pe linia
V1CB). Detalonarea abraziva se realizeaza pe aproximativ 2/3 din lungimea C a dintelui.

Diametrul de calcul al cilindrului de divizare Dds reprezinta valoarea diametrului

cilindrului pe care elicea canalului este normala pe elicea dintelui, la alte diametre aceasta
conditie nefiind indeplinita.
Conditia de egalitate nu se mai pastreaza la alte diametre, deoarece pasul elicoidului
canalelor si pasul elicoidului dintilor ramn constanti, in timp ce diametrul scade. Scaderea
diametrului odata cu reascutirile frezei face ca unghiurile de nclinare a celor doua elici pe un
cerc oarecare sa se departeze ca valoare. Cu ct diferenta ntre cele doua unghiuri este mai
mare, cu att cresc abaterile de danturare (abaterile profilului).
Pentru a se micsora pe ct posibil abaterile ce apar la variatia diametrului frezei, s-a
stabilit arbitrar ca sectiunea n care elicea canalului sa fie normala pe elicea melcului, sa
corespunda sectiunii mediane a zonei de ascutire a dintelui frezei melc. Din acest motiv,
diametrul teoretic al cilindrului de divizare nu se gaseste n planul fetei de degajare a frezei
neascutite, ci n planul fetei de degajare a frezei ascutite la jumatatea domeniului de
reascutire a dintelui.
Daca din toata grosimea dintelui se reascute n medie 2/3 din ea, sectiunea teoretica n
care apare cilindrul de divizare de diametru Dds se gaseste la 1/3 din grosimea dintelui fata
de sectiunea initiala neascutita. Marimea detalonarii fiind K, iar naltimea capului dintelui
frezei af = (f + c) m, rezulta diametrul teoretic al cilindrului de divizare Dds (fig. 9.22,b):

Dds = D - [0,5 K + 2 (f + c) m)]

Dds = 64.7 mm

n care f si c reprezinta coeficientii de naltime a piciorului dintelui rotii de prelucrat: f + c =

1,25 pentru degrosari si f + c = 1,2 pentru finisari.
Pentru controlul frezei melc noi, neascutite, se determina unghiul de nclinare a elicei
pe fata de degajare m determinat pe cilindrul de divizare de pe aceasta fata de degajare
neascutita, si diametrul Dd a carei valoare diferita de Dds este:

Dd = D - 2 (f + c) m Dds.
Dd = 56.4 Dds

Unghiul de nclinare a elicei melcului ds se calculeaza cu relatia:

sin ds = mN i / Dds ,

sin ds = 0,13 =>ds = 7,4o

el determinndu-se pe diametrul cilindrului de divizare teoretic.

Unghiul de nclinare a canalului de evacuare a aschiei ms se determina din
conditia ca pe cilindrul de divizare teoretic de diametru Dds elicea melcului sa fie normala
pe elicea canalului rezultnd ms = ds.
Din motive tehnologice privind simplificarea executiei, n cazul unor unghiuri de
nclinare mici (ms < 4...5), canalele de evacuare a aschiilor se pot face paralele cu axa
frezei, cu dezavantajele ca unghiurile de degajare pe flancuri sunt diferite s d si de semne
contrare (spre deosebire de frezele melc cu canale nclinate la care s = d) si ca cele doua
flancuri devin asimetrice, ceea ce complica foarte mult calculele de proiectare si pe cele de
reglare a frezei pe masina de danturat in vederea prelucrarii.

Pasul elicoidului canalelor de evacuare a aschiilor PE corespunzator unghiului de

nclinare ms rezulta:

tg pE = ( Dds) / tg ms .
pE =2.2 mm
Unghiul de nclinare a canalului m pe cilindrul de divizare de pe fata de degajare
neascutita se determina cu relatia

tg m = (Dd / Dds) tg ms
tg m =0.11 => m =6.2o
Pasul axial al danturii melcului pA, ca element de control si tehnologic, se determin cu
relatia:

pA = pN /cos ds = ( mN i) / cos ds .
pA =28 mm
naltimea totala a dintelui H se calculeaza cu relatiile:
H = hf + K + r pentru cazul simplei detalonari si
H = hf + K + 0,5K1 + r pentru cazul dublei detalonari.

H = hf + K + r= 11.02+5+1=17.02 mm
Raza de racordare r de la fundul dintelui frezei melc se alege r = 1...3 mm.

Grosimea dintelui C se poate determina cu relatia:

C = (0,8...1) H ,

(9.63)

C =15.3 mm
- aleasa n conditiile realizarii unei rezistente mecanice suficiente si a asigurarii unui
numar ct mai mare de reascutiri.

CONDIII TEHNICE:
n funcie de materialele din care sunt construite, sculele achietoare se trateaz
termic, n vederea mbuntirii proprietilor fizico-mecanice i ridicrii capacitii
lor de achiere.
Tratamentele termice aplicate frezelor din oeluri de scule sau aliate
trebuie s asigure duriti de minimum 60 HRC (de obicei 62-64 HRC). Se recomand
aplicarea de tratemente termo-chimice dup tratamentul de mbuntire care pot
ridica duritatea pn la 70 HRC.
n general, frezele din oel rapid cu coad se construiesc cu coad cilindric sau
conic sudat, din oel de construcie.
Frezele cu dini demontabili cu diametre sub 250 mm (cilindrice, cilindrofrontale) se execut cu corpul din 40C10 sau 35CN15, sau din OLC45.
Frezele frontale de diametre mari se execut din OLC45 i mai rar din 40C10 sau
40MC11.
Corpul frezelor cu dini asamblai i coada frezelor, n cazul n care aceasta este
sudat se trateaz termic separat, pn la obinerea duritii de 30...40 HRC.
Condiiile tehnice generale de calitate sunt prezentate n STAS, dup cum urmeaz:
- pentru freze cu alezaj din oel rapid STAS 6663-84;
- pentru freze cu dini demontabili din oel rapid STAS 6664-84;
- pentru pnze de fierstru circular, cu segmeni, pentru metale STAS 6734/1-83

- pentru freze cu coad din oel rapid STAS 7605-82;

- pentru freze frontale cu cuite demontabile cu plcue din carburi metalice STAS
8967-71;
- pentru freze cu plcue schimbabile, din carburi metalice STAS 9211/1-88;
- pentru freze cu coad, cu plcue lipite din carburi metalice STAS 9212/1-84;
Toleranele frezelor detalonate.
n plus fa de toleranele frezelor cilindrice cu alezaj se precizeaz c jocul
radial al dinilor pe profil are valori maxime de 0,06 mm.
Abaterile n lime pentru frezele convexe se iau +0,2 mm, iar pentru frezele
concave ntre (0,5...0,7) mm.

Indicaii privind rugozitatea suprafeelor frezelor .

Rugozitile suprafeelor de aezare pentru frezele din oel rapid vor avea valori
maxime Ra = 0,8 mm. Pe faete rugozitatea maxim recomandat este Ra = 0,4 mm.
Plcuele din carburi metalice demontabile vor fi lepuite n vederea obinerii
unor rugoziti maxime Ra `= 0,2 m. Netezirea plcuelor din carburi metalice lipite
este de asemenea obligatorie, impunndu-se valori Ra= 0,2 m.
Suprafeele de fixare-bazare vor avea rugozitatea maxim Ra = 1,6 m,
dar valoarea acceptat este de Ra = 0,8 m.
Suprafeele neactive ale canalelor pentru evacuarea achiilor pot avea Ra = 3,2 m.
Pentru gulerele de centrare ale frezelor se admite Ra = 0,8 m.

3.

Cutit pentru strunjit interior cod ISO S25T-CTKPR 12 pentru

prelucrarea otelurilor cu duritate medie (OLC 45).

a) Schema de achiere

Pentru proiectarea unei scule este necesar mai nti cunoaterea schemei de achiere n care se
stabilete poziia relative dintre scul si semifabricat, micarea principal de achiere cat si micrile
de avans necesare generrii suprafeelor.

b) Analiza piesei de prelucrat

Analiza materialului de prelucrat (OLC 45)

Analiza calitii suprafeei de prelucrat se refera la:

Precizia dimensionala

 Rugozitatea
Caracteristicile de microduritate si tensiuni remanente din stratul superficial de sub
suprafaa prelucrat.

c) Alegerea materialului din care se executa cutitele de strung

GC4035-(HC)-(P15-P45) material pentru prelucrarea de degroare uoar spre medie a
oelurilor de constructive i a celor turnate n condiii de achiere generale nefavorabile,
condiii in care au o rezisten foarte buna a muchiei achietoare.
d) Materialele corpului cuitelor
Corpul cuitelor se execut, n general din oeluri de mbuntire nealiate sau aliate cu o
duritate n urma tratamentului termin de 35 40 HRC.
e) Stabilirea regimul de achiere

f) Calculul forelor de achiere

Fy a b k c
a f sin k r 0,74 sin 95 o 0,73
ap
6

6,01
sin k r sin 95 o
C
k c m 1751MPa
a
F y 0,73 6,01 1751 7682N

Unde:

a grosimea achiei;

b limea achiei;
f avansul;
ap adancimea de achiere;
kr unghiul de atac principal;

kc - apasarea specific de achiere.

Fora rezultant este:

FR 1,12 F y 8603 N

g) Calculul puterii
Pe

FR v ef
60 1000

k VB

8603 120
1,0 Pe 21,5 kW
60 1000 0,80

Unde:

Pe puterea necesar;

vef viteza de achiere;

- randamentul mainii ( in general se ia 0,8);

kVB - coeficient ce depinde de uzura vrfului achietor.

h) Verificarea mainii unelte

Maina unealt este verificat i are o putere egal sau superioar valorii Pe.

i) Calculul seciunii corpului cuitului

6 FR l c 6 8603 30

B 15,64mm
H 2 a
30 2 110

Unde:

Lc lungimea in consol a cuitului;

a - rezistena admisibila la ncovoiere.

j) Verificarea sgeii cuitului

FR l c3
3E I z

B H 3 15,64 30 3

35190
12
12
8603 30 3
f
f 0,01mm
3 2,1 10 5 35190
Iz

Unde:

E modulul de elasticitate al materialului E= 2,1 105 MPa

Iz momentul de intertie al seciunii corpului cuitului n raport cu axa z-z a acestuia.

k) Alegerea plcuei achietoare

Tipul plcuei CNMM1204

Alegerea formei suprafeei de

degajare

Tipul placutei:

Dimensiuni cutit

CUTIT DE STRUNJIT INTERIOR

Dimensiuni [mm]
h1

l2

l1

Dmin

12

12

32

180

20

18

40

l) Determinarea prametrilor geometrici ai corpului sculei

Determinarea unghiurilor sculei achietoare n planele secante principale: f , f , p , p

Date: Kr=95o; Kr=95o;

0=6o; 0=-6o; 0=5o; T=-6o

tg f sin K r ctg 0 cos K tgT sin 95o ctg 6o cos 95o tg ( 6o ) f 6o

ctg p cos K r ctg 0 sin K r tgT cos 95o ctg 6o sin 95o tg (6o ) p 2o
tg f sin K r tg 0 cos K r tgT sin 95o tg 5o cos 95o tg ( 6o ) f 4 o
tg p cos K r tg 0 sin K r tgT cos 95o tg 5o sin 95o tg (6o ) p 6o

4. Alegerea sculelor si stabilirea regimurilor de aschiere pentru prelucrarea piesei.

Alegerea sculei si calcularea regimurilor de aschiere sunt foarte importante pentru prelucrarea
unei piese.

Suprefata S1 (gurire) este o suprafata plana

exterioarcu rugozitatea 12,5 m si se prelucreaza cu burghiu
Corodrill Delta-C2-3x7 cu diametrul de 4 cu
rot/min cu

=150 m/min,f=0,06 mm/rot si

=70,n=2800

=176 mm/min.Cod

R840-1800-30-WOA din catalogul Sandvik Main 2009.

Suprefata S2 (gurire) este o suprafata plana exterioarcu

rugozitatea 12,5 m si se prelucreaza cu burghiu Corodrill Delta-C2-3x7
cu diametrul de 8 cu
mm/rot si

=70,n=2800 rot/min cu

=150 m/min,f=0,06

=176 mm/min.Cod R840-1800-30-WOA din catalogul

Sandvik Main 2009.

Suprefata S3 (frezare cilindro frontala)

este o suprafata plana exterioarcu rugozitatea
12,5 m si se prelucreaza cu o freza cilindro
frontal de diametrul 40 cu n=2800 rot/min
cu,f=0,06 mm/rot si

=176 mm/min din

catalogul Sandvik Main 2009.