ACADEMIA ROMA.

NA
STUDII

1 CERCETARI

XIX

FLEXIENEA NOMINALI INTERNA IN LIMBA ROMANA.

RABE I. PAUL

MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERTILE STATCLUI

IMPRIMERIA NATIONALA
BUCIIRE$TI
1932

www.digibuc.ro

ACADEMIA ROMANA
STUDII SI CERCETRI

XIX

FLEXIUNEA NOMINALA
INTERNA IN LIMBA ROMANIA
DE

R`ADU I. PAUL
DOCTOR IN LITERE *I FILOSOFIE

MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA NA TIONAL
BUGURETI
1932

www.digibuc.ro

PREFATA
In aceast lucrare am incercat sl dau pentru limba romin, in
cadrele unei probleme limitate, a flexiunei nominale interne, un spe-

cimen de aplicatiune in sintax a principiilor de metodI ale uneia

din principalele directive ale lingvisticei moderne, reprezentate mai
ales de coala intemeiat de Ferdinand Saussure.
Pentru aceast lingvisticl modern ins, functiunea sintacticl este
un fapt care se integreazI indisolubil in fenomenul general al expresiei lingvistice ca sistem i simbol, cu stilistica i estetica limbii
(comune sau literare).
In unitatea expresiei lingvistice am putea spune ch* functiunea
sintatia se diferentiaz in raport cu cea stilisticI i estetick intocmai
sufleteti, se diferencum, 0 in msura in care, in unitatea
tiazI afectul, vointa i gindirea. Dar in ambele cazuri, fundamental
este unitatea.
Flexiunea nominalI intern, inteo lucrare care are de scop sI ilustreze principiile i metoda acestei lingvistici, are avantajul de a
prezenta deodatI i unitar, acest triplu aspect al fenomenului expresiei lingvistice : sintactic, stilistic i estetic. Acest triplu aspect al
flexiunei nominale interne este deopotrivO pus in evident in studiul

de fall.

Lingvistica modernI cu principiile i directivele ei, tine in cea mai

strans legOtur fenomenul limbii de viata sufleteasa a omului, a
clrei cea mai fidel i nemijlocit expresie este. Astfel limba e privitI in sistemul i functiunile sale, de care unii lingviti i ca un
reflex al unor valori esentiale de cultuel i civilizatie, cercand s
introducg pe aceastO cale studiul limbei in sfera unui interes mai viu
si mai general uman.
Flexiunea nominalI internA are inteo mAsur destul de mare avantajul de a ridica i aceast problem, cea mai ginga i cea mai
dificilI dintre toate, dar pentru care, desigur, pretentia certitudinei

in solutii este 0 cea mai redusg

Deoarece caracterul studiului meu nu este, nici cel istoric gramatical, nici cel statistic, ci in cea mai mare mOsur teoretic, m'am
dispensat de a aglomera prea mult material din literatura veche si
din dialecte, intruat in esentr pentru problema noastr, acestea nu
prezing nimic deosebit. Am remarcat totui particulariatile lor de
amnunt. In schimb n'am crutat spatiul pentru a infAia un mate-

z
www.digibuc.ro

PREFATA

rial cat mai bogat din literatura modern, cci acesta ne d oglinda
cea mai vie si mai dark' a fenomenului cercetat de noi si mai ales
pentru a se vedea aplicatiunea vasta care o are in limba noastr.
Sant capitole care din acest punct de vedere, par a avea izolat o
importantl prea mica, dar am considerat a in ansamblul problemei
au o insemnAtate suficient, care le justifica locul.
Am mai autat ca in jurul problemelor Vechi, s nu mai dau loc
deck la ceea ce aduce vreo interpretare sau solutie nou.
In fine, tin sa-mi exprim la acest loc simtimintele celei mai vii
gratitudini Domnilor Profesori Sextil Puscariu, Theodor Capidan si
Nicolae Drganu, care m'au sprijinit si indreptat pe aceast cale.

www.digibuc.ro

CUPRINSUL

Pag.

PREFATA
INTRODUCERE

3
9

CAPITOLUL I
Chestiuni preliminare: Prefacerile gi inovatiile gramaticale; se stabilesc doti
faze in desvoltarea formelor gramaticale, faza initial, stilistica tli faza
ultima, gramaticalli. Capacitates permanenti de regenerare a limbii in
sensul unui progres (relativ) de sistem qi expresivitate, ca explicare a
eficacittii legilor fonetice i asupra aparatului gramatical
Dublul scop al lingvisticei. Limbs ca fapt istoric i. ca institutie social. Sin-

---

taxa, stilistica 0 estetica literarl, discipline constituind 9tiinta expresiei

lingvistice

Fenomenul sintactic i spiritul vorbitorului. In ce sens este limba logici ?

Antinomia intre forma i functiune. Importanta acestui caracter al limbii.
Functiunea sintactici qi formele ei materiale. Metoda care se impune. Problems articolului ca instrument al flexiunei nominale interne, ilustrind
problemele cele mai importante de meted& in studiul limbii ca act de expresie (sintactia, stilisticA, esteticA)

14

in
19

22

CAPITOLUL II
Despre articol in genere
Ille in latinA
Desvoltarea semantici a pronumelui demonstrativ 111e cAtre valoarea de articol. Ille 0 flexiunea nomirialli internit in celelalte limbi romanice in special in francezA. Limba rominfi, singura limbli romanici, in care s'a rea-

lizat deplin, prin articol, flexiunea nominala internit

Articolul in romin

Problema articolului in limba romina. Probabila origine autohipni a functiunii flexiunei nominale interne, deci a articolului, precum f}i a constructiei sale enclitice. Limba rominA a avut articluarea cu mult inaintea celorlalte limbi romanice. Dovezile vechimii sistemului articulirii in limba ro-

mini

Semnificatia flexiunei nominale interne (a articolului) sub raportul valorilor

lingvistice i de civilizatie. Articolul este singura i cea mai importand
achizitie gramaticalli, pe care a mai fAcut-o limbs omeneasci in ultimele
24 de veacuri. De aici importanta ce i-o putem da

24
25

26

42

43

48

CAPITOLUL HI
Determinarea valorilor flexiunii nominale interne
Diferitele categorii de notiuni i tratamentul lor in flexiunea nominali interni
Valoarea nominali -

www.digibuc.ro

57
57
59

CUPRINSUL
Pig.

Valoarea impresivi
Valoarea obiectivi
Functiunea articolului nehotArit in flexiunea nominali internA
ModalitAille valorii nominale generalA, de cadru ci determinatA

6i
62
65
68

Exemplificarea valorilor nominale generale; valoarea nominall generall ci

notiunile cu sfer& unicA; valoarea distributivA a valorii nominale generale
Exemplificarea valorii nominale de cadru
Valoarea nominali determinatA ci modalitAtile ei

69
74
76

Valoarea impresivA. ExemplificAri

83

CAPITOLUL IV
Apozitia in flexiunea nominall internA
Apozitia de valoare nominal&
Apoztia de valoare impresivii
Apozitia de valoare obiectivA
Apoztia epitet
Alte noui consideratiuni asupra apozitiei

88
89

90
91

92
93

CAPITOLUL V
Forme le conjuncte ale pronumelui posesiv cu substantivul. Articularea in
aceste constructii. Un caz special de flexiune nominall internA. Superpozitia functionali

97

CAPITOLUL VI
Numele cu determinare nominal, obiectivA ci impresiv& prin propozitiuni
relative incepAtoare cu pronumele care ci ce. Cfind se intrebuinteazi care
ci c And se intrebuinteazA ce
Forma amplificatA cu -le a pronumelui care; explicarea ei

jo8
119

CAPITOLUL VII
Substantivul precedat sau urmat de pronumele demonstrativ acest-a. Explicarea lui a epitetic

125

CAPITOLUL VIII
Numele in constructie cu adjectivul. Raportul logic dintre substantiv ci adjectiv, de analizA ci sintez& in flexiunea nominall interni

127

CAPITOLUL IX
Cazurile oblicve in flexiunea nominall internA. Genetivul

134

CAPITOLUL X
Articolul posesiv al, a, ai, ale ci rostul lui in limba romAni in legfiturA cu
exprimarea valorilor flexiunei nominale interne a numelui

www.digibuc.ro

139

CUP RINSUL

7
Pag.

CAPITOLUL XI
Pronumele demonstrativ cel, cea, cei, cele inainte de adjective si pretinsa
lui functiune de articol. Nu are nimic de a face cu flexiunea nominala
interni

154

CAPITOLUL XII
Formula: otnul cela bunul. Caracterul ei pur formal sau oratoric, Para nici o
semnificatie noul din p. d. v. al flexiunei nominale interne

158

CAPITOLUL XIII
Valorile flexional interne ale numelui in exclamatii

159
162

Binetele, urarile. Explicarea kr d. p. d. v. al articularii

CAPITOLUL XIV
Vocativul. Vocativul in -ule

163

CAPITOLUL XV
Valorile flexionar interne ale numelui dupi particula cu i explicarea in acest
chip a articularii sau nearticularii substantivelor dupa aceasti particuli .

165

CAPITOLUL XVI
Numele dupa prepozitia cu, singura prepozitie in limba romanii, care admite

regimul articulirii numelui, chiar cand nu avem de a face cu o determinare directa a acestuia. Explicarea fenomenului prin flexiunea nominala
internfi si prin caracterul uneori de copula a lui cu (= 10) . . . .
.

170

CAPITOLUL XVII
Articularea nedefiniti i flexiunea nominala interna

175

CAPITOLUL XVIII
Valorile obiective

Numele la valoare obiectivi exprimand o idee puri, abstracti si inactuala.

Aceast valoare in negatiuni si constructia sintactici deosebita ce o impun
in acest caz
Alternanta intre valoarea obiectiva si nominala
Importantele aplicatiuni stilistice ale valorii obiective ale numelui. Valoarea
obiectiva exprimand fenomenalitatea efectivi

Actualul efectiv contemplativ

Actualul static contemplativ
Actualul efectiv dinamic
Efecte stilistice din substituirea valorii nominale cu cea obiectivi

. .

Regimul obiectiv al numelui este unul din cele mai remarcabile procedee
estetice si stilistice de care dispune limba noastra si care o caracterizeazi
profund fat& de celelalte limbi romanice, in care aproape nu existii. Acest
caracter o apropie de limbs deal

www.digibuc.ro

178
178
183
183
185
i 85
186

i86

189

CUPRINSUL
Pag.

Intrebuintarea regimului obiectiv particular (un, o) prin regimul obiectiv general (fAri articolul nedefinit) .
Valorile obiective de extensivitate a materiei si de intensivitate sau durati a
fenomenelor. Valoarea extensiva
Valoarea intensivii

Extensivitatea temporali a fenomenelor

Regimul numelui dupli pronume nedefinite adjectivale. Pronume care cer

regim obiectiv, altele regim impresiv, altele regim nominal (singur-a,

amndoi, insusi-insisi, tot, toad). Se explici desvoltarea lui tot, cu sens
de fiecare din adverbul tot

i 89

190
19 2
193

194

CAPITOLUL XIX
Modalititile valorii obiective ale numelui in constructiuni prepozitionale.
Rolul prepozitiei in limb
Pe ca semn al acuzativului. Solutia acestei probleme in legAturi cu articularea

Se pune la punct chestiunea istorici a lui pe la acuzativ

Prepozitia de. Se explici prezenta lui de in numeralele dela 2o in sus . .
De intre adverbe si adjective
De exprimnd legitura logicl intre dotal notiuni substantivale puse in raport impresiv (obiectiv sau subiectiv). Se anal deosebirea intre construclia
genetivall si cea cu de din punctul de vedere al flexiunii nominale interne.
Rolul lui de de a formit concepte noui din impreunarea a doul substantive
Valori nominale
Valoare obiectivfi
*
impresiv

Binomul este precedat de articolul nedefinit

CAPITOLUL XX
Articularea ca factor derivativ al unor forme nominale cu sens adverbial

197

210
229
234

236
243
246
249
250

253

CAPITOLUL XXI
Alte aplicatiuni ale articolului

257

CAPITOLUL XXII
Numeralul ordinal. Explicarea formei sale sintactice articulate

261

CAPITALUL XXIII
Numirile proprii si articularea. Numirile proprii de persoani. Se explici articularea Mr

Numirile proprii luate ca substantive comune, deci cu flexiune nominalii

internil
Porecle .
Numele geografice

263
270
27K

273

CAPITOLUL XXIV
Titluri literare

275
277

Bibliografie

www.digibuc.ro

INTRODUCERE
Un caracter fundamental al limbii este antinomia dintre formi i
functiune, adici uneia i aceleiai functiuni ii pot corespunde mai
multe forme sau invers aceleiai forme, ii pot corespunde mai multe
functiuni: L'unit des fonctions sous la diversit des formes, la
diversit des fonctions sous l'unit des formes, la discordance de la
fonction et de la forme, c'est h. vrai dire un des grands caractres du
langage humain * (Delactoix, o La Pense et la Langue , pp. 123-124).

Exemplu: Forma indicativului prezent exprimA prezentul dar i vii-

torul i chiar trecutul: merg acas; maine merg acas; merg eu ce

rnerg prin padure pin am dat de un izvor. La fel in francezi 4 prezentul poate exprimA: viitorul: j'y vais; trecutul in recitari, actiunea
obinuit: j'y passe ordinairement; actiunea generala: le tramway
passe *. Subjonctivul, si on le &fink par sa signification et non plus
par sa forme, on voit qu'il se rapport A des mouvements trs varis
de l'esprit; il marque tour h tour le commandement, la supposition,
la concession; parfois mme il ne marque aucune modalit apprciable :
o je ne ni pas qu'on l'ait dit*. Tantt il marque des relations logiques,

tantt il marque des modalits, tantt il n'est qu'un simple outil de

subordination*. Raportul de cauzalitate se exprima prin mai multe

constructii deosebite : 4Elle s'est vanouie parce qu'elle tait trs faible.
Si elle s'est vanouie c'est qu'elle tait faible. Elle tait trs faible, elle

s'est vanouie. La raison de son vanouissement c'est sa faiblesse.

Trs faible, elle s'est vanouie * (Delacroix, op. C. p. 123).

Comparatia in limba romana se poate exprim prin nu mai putin

de 30 de termeni, afara de alte modalitati frazeologice (vezi p. 170).
Pe este prepozitie i. particula cazuall, element lexic si morfologic.
Ca are trei roluri deosebite:
i. Particul adverbial de mod, de pildl: toate lucrurile ce revolt pe
orn ca om, tac in fata omului politic (Jhb., XIV, 97); pornesc, sp Anul

inainte ca stapan, Harp alb in urmI ca slug5..

2. Particul adverbiall de comparatie, exemplu: incepe ali drunci

trfina dupa cap ca buhaiul; vorba ii curgeh din gura ca mierea. Intre
aceste doua functuni ale lui ca s'a flcut totdeauna o confuzie, neobservandu-se rolul cu totul deosebit pe care-1 are inteun caz i celAlalt,

ceeace explici i constructia deosebiti a numelui, fapt considerat

pang acum ca enigmatic, desi in fond este foarte explicabil. Nu se
ti anume de ce numele in primul caz este nearticulat li in al doilea

www.digibuc.ro

Io

INTRODUCERE

articulat. E simplu. In primul caz numele are rol atributiv, sau dupi
termenul general adoptat de noi in aceast lucrare, este de valoare
impresiv. In acest caz articularea n'are ce cuth. In al doilea caz,
numele nu mai este un atribut, ci subiectul unei idei de comparatie
al crui predicat este insuq predicatul ideii antecedente comparate
(incepe
arunch trana dup cap ah cum 0-o aruncl buhaiul).
Prezenta articolului este deci justificati de rolul substantival de subiect, pe care 11 are numele in acest caz (Meyer-Lbke, Grammatik
der Rom. Spr. , T. III, Syntax, pp. 214-215; Michov, Jahresb.
des Inst. f. rum. Spr. , T. XIV, p. 97 0 St. Stinghe, ib., T. IV, p. 238,
luindu-se numai dup identitatea formal a particulei ca, a considerat-o
identici i ca functiune in cele doui cazuri, i in consecintA, au trebuit

O. declare inexplicabil faptul deosebirei in constructia nominall).

Dealtfel panl acum toti s'au resemnat cu insolubilitatea problemei,
de0 in fond este un lucru simplu.
A treia functiune a lui ca, este cea de conjunctie final: am venit
ca sl-mi dai banii.
Cele mai multe dintre prepozitiunile noastre indeplinesc de fapt
dou roluri cu totul deosebite :
i. Rolul de prepozitiune propriu zis, cnd exprimA o situatie sau
o relatie in timp i spatiu.
2. Cind exprimi o modalitate conceptual oarecare a unei idei:
a) 0 modalitate fenomenal: apa curge in ropot; a lupth cu vitejie;
a venit pe neafteptate; a cnth la unison; a ucide din rdzbunare; a muri
de necaz. b) 0 modalitate conceptualk de atributie : a pune pe cineva
de sentineld; acest cort mi-a servit de casd; a da pe cineva, ceva de

pildd; a face pe mortul; c) Exprimi un raport intre doul nume, din

care rezult o singuri notiune facultatea de litere; flori de amp ;
ceas de damA; sentiment de durere; cane de stinA, etc.
Concluzia in privinta metodei, pe care s'o apliam in sintaxA, se
impune dela sine in modul cel mai firesc i necesar.
Dac in identitatea formelor nu vom auth si distingem diversitatea functiunilor, suntem amenintati s confundgm faptele cele
mai disparate (un exemplu avem in cazul particulei ca). Aceast
gresal de procedare lasi neexplicate o multime de fenomene, altfel
solubile.

Daci in varietatea formelor nu vom ciuth identitatea functiunilor,

suntem periclitati s desprtim i sl deosebim fapte in sine identice.
Deci inteun fel 0 in altul, criterul formal este defectuos, cci sau ne
duce la concluziuni false, sau impiedecl explicarea fenomenelor sintactice, declarandu-le exceptiuni sau capricii ale limbii.
Se comite de multe ori i astzi aceeal grosolanl grqal in studiul
formelor sintactice, care s'a comis in veacul trecut in studiul fonologiei limbilor, aceea de a considerh exceptie tot ceeace ieqi din cadrul

normelor generale 0 prin urmare Ora neexplicabil i WI de cauz.

Ochiul denaturat de prejudeati al vechilor cercetAtori, clash feno-

www.digibuc.ro

INTRODUCERE

menele dupl asemInlri aparente 0 criterii false, ceeace fAceh, pe de

o parte, s se confunde fapte in fond disparate 0 din contrA, si se separe

sau s se elimine ca exceptii ceeace trebuih apropiat. Apoi utilizarea

criteriilor acestei metode fats intelese, drept dogme explicative, a cauzat,

dupl cum e uor de inteles, cele mai grave rtAciri ale lingvisticei.
C And metodele de explicare ale fenomenelor limbii, au tinut seam/.

de toti factorii, care pot determinh evolutia 0 modificlrile graiului,

cAut And sA explice limba nu numai din contemplarea ei, nu numai
confrunt And-o cu ratiunea noastr idealizatoare sau cu vederile noastre

subiective, ci urmArind-o in nexul cauzal in care ea se afl fat/ de

elementele mediului s/u real, in care se desvolt/ 0. care o modifick
atunci a trebuit sa ne apropiem de convingerea justi, ci si in limbA,
ca si in oricare fenomen natural din lume, nimic nu se petrece far/
de cauzA, c prin urmare exceptie in principiu nu exist, ci numai
conditii exceptionale. Isazuinta omului de tiint/ este tocmai sl determine aceste conditii. Toate disciplinele lingvisticei s'au debarasat
de mutt de vechea metodA, numai in sintaxi mai dlinuete Inc/ in
multe cazuri ignorarea unei metode tiintifice 0 inteligente.
Infine, metoda formal/ mai are marele defect de a lAsh de o parte
o seam/ de fenomene sintactice, pe care nu le observ 0 de care nu
tine seama, pentrucl n'au o expresie direct/ 0 material in limb/.
AO este bunAoar problema valorilor nominale ale substantivului, de
care depinde solutionarea problemei articolului.

Exist/ o adevIrat/ flexiune nominal/ internA, adic trecerea prin

diferite valori conceptuale ale unei notiuni substantivale, a clror
exprimare este realizat prin alternarea formelor articulate cu cele
nearticulate.

Sintaxa formalist/ nu se preocup/ ins/ cleat numai cu acele cazuri,

care prezintk o form/ materialicete sesizabili, adici numai cu cazurile articulate ale numelui, ls And astfel neremarcat acest fenomen
sintactic al flexiunei nominale interne, care se realizeazA nu numai
prin articulare, ci prin alternarea formelor articulate 0. nearticulate,
0 care singur poate da cheia problemei formelor nominate sub acest
raport al functiunii articolului.
Studiul de fat/ abordeaz5, 0 rezolv aceast problemA, pornind nu
dela cazul particular al formelor articulate, ci dela ideia general/ a
flexiunei nominale interne, al clrei instrument de expresie lingvisticA
este alternarea formelor articulate 0 nearticulate.
Metoda formalist/ 0 conceptia materialist/ a sintaxei are toate defectele 0 nici o calitate.
In noianul acestor aparente inelAtoare ale formelor sintactice, care
adesea materialicete nici nu exist, singurul fir conducItor este ideia,
sau sintacticete vorbind categoriile functionale. Sintaxa urmrete
cunoaterea realizrilor lingvistice ale functiunilor, deci in vederea
acestor realizAri ale functiunilor se intereseazI de forme i nu pentru
ele inile. Formele lingvistice nu ne intereseazi in sintax dec fit numai

www.digibuc.ro

12

INTRODUCERE

ca instrumente ale expresiei formelor conceptuale. Deci nu le vom

cercet si ordon dup inftisarea lor material, ci dup rolul lor
functional.

Atka timp at iti dai seama de ceeace va sl zia rosturile si scopul

sintaxei, atta timp cit cu putina constiintiozitate scrutezi un nurnr
nu prea mare de fenomene sintactice, nu se poate O. nu se impuna
dela sine pentru oricine aceast conceptie de metod.
Faptul cl se pronunt cuyintul idee o in noua metod a sintaxei,

a speriat totdeauna lingvistica traditionali. S'a zis c nu se poate

amesteci logica cu lingvistica, aci alta e lumea ideilor, alta este a

limbii, ba mai mult, ping la un punct oarecare este incompatibilitate

intre logic si limbA. A proced ing O. in lingvistic dup bunul simt
stiintific si dup normele judectii, nu inseamn a amestec logica in

ordinea faptelor cercetate. Numai in acest sens sintaxa revendic

logica. Dar nici in aceasta privintl, normele ideologice nu vin dela
cercettor, ci din lumea ins4 a faptelor.
Lingvistul si filologul Bral, printre toti in secolul trecut, a avut
cea mai deplina si veridia conceptiune a limbii, tocmai fiinda a
stiut s vad in ea nu numai un mecanism fizic exterior al omului,
ci acest complex fenomen al expresiei, inerent sufletului uman si mediului au social, in care de sigur nu trebuie s neglijm, tocmai ceeace
constitue ratiunea si valoarea sa permanent : valorile expresive, ca
manifestri ale spontaneittii sufletesti, si valorile de sistem, ca realizri
ale ordinei pe care spiritul o pune in expresia categoriilor sale con-.
ceptuale. Si nu se poate ca in momentul and cineva concepe si intelege limba in rosturile si ratiunea ei, s nu vad din primul moment
importanta, necesitatea si interesul care-1 au pentru stiinta limbil in
genere, cercetarea si explicarea valorilor sale de expresie.
Tot astfel Bral, profund intelegAtor al acestor imperative ale stiintei
lingvistice, inceraa sl reanimeze si sgr indrume interesul lingvisticei
in aceast directie. Si sintaxa este baza dela care trebuie s porneasa
cercetrile pe latura valorilor de expresie ale limbii. Fenomenul sin-

tactic merit a fi studiat, nu numai pentrua este elementul specific

al actului vorbiril, si deci ne duce la intelegerea acesteia, dar felul
cum el se realizeazi in diferitele sisteme lingvistice, ne ofer posibilitatea de a cunoaste individualitatea inss a acestor diferite sisteme.
Sintaxa unei limbi constitue elementul ski distinctiv superior si permanent valabil, prin care putem situ si inteo ordine oarecare de valori, din punctul de vedere al expresiei, diferite limbi.
M. Bral si-a dat seama intiiul de acest important aport, pe care-I

poate da sintaxa lingvisticei si filologiei si 'Ina' dela f 868 a spus cuvntul

de initiativ in aceast directie : Individualitatea unei limbi nu o

putem cunoaste fri a-i studik sintaxa ei, aci in aceasta rezidl sufletul
acestei institutiuni . Deasemenea preconizeazI si metoda explicativ,
aratand inutilitatea celei statistice : o Les faits que l'observation constate ont besoin d'tre rapprochs du principe qui les a produit. Il en

www.digibuc.ro

INTRODUCERE

13

est de ces qui comme de ceux que relve la statistique : elle a pour
devoir de dresser ses listes sans autres preoccupations que la plus
scrupuleuse exactitude ; mais ce ne serait qu'une science vaine, si
l'conomie politique, si l'histoire ne nous enseignaient pas la cause
des fait et des chiffres ainsi assembles # (Bral, op. c., p. 293).
Profesorul Ferdinand Brunot a dat un strlucit monument de realizare a acestei metode in opera sa # La Pense et la Langue #. Iat
un scurt pasaj din introducerea acestei crti, care cristalizeaza conceptia
noii metode : (< Il faut se rsoudre dresser des mthodes de langage,
o les faits ne soient plus ranges d'apres l'ordre des signes, mais
d'aprs l'ordre des ides. Ce sont eux qui doivent etre classes non point

sans doute en elles-memes et pour elles-memes, comme elles le seraient par la psychologie pure, mais en vue de leurs signes et relativement eux * (Introd., XX).

www.digibuc.ro

CAP. I

CHESTIUNI PRELIMINARE
INOVATIILE GRAMATICALE
Existi doug modalitati de inovatie in structura morfologica a limbilor :

Gramaticalizarea unor elemente lexice, care devin morfologice.

Putem distinge doua faze in desvoltarea acestor forme:
I. Faza initial sau stilistica, in care noile expresiuni sunt rar intrebuintate si numai in anumite conditiuni frazeologice, avand o valoare
stilistica de expresivitate si nu gramatical de sistem.
II. Faza ultima sau cea gramaticall, and unele din ele se generalizeaza in limbi sau a) alternand cu formele similare obisnuite, care
implinesc aceea functiune, alternare care se justifica printr'o diferentiare oarecare de sens intre cele dou forme sinonime; sau b) se
introduce in uzul gramatical datorit disparitiei formelor vechi; sau
infine c) creind o forma sau o categorie gramaticala nou.

Exemple de alternare datorita unei upare dar destul de simtite

diferentieri de sens, sunt formele vtorului nostru: voiu merge, am
set merg sau o set merg. Exemplu and expresiunea stilistici devine
gramaticalk prin disparitia unei forme antecedente poate fi considerat
procesul de desvoltare al formelor de viitor sau al celorlalte forme com-

puse ale verbelor din limbile romanice, care au inlocuit formele sintetice din latina. Acelas lucru II presupune introducerea sistemului
prepozitional i pronominal al flexiunei cazuale a numelui in limbile
romanice.

Articolul este unul din putinele cazuri, care poate exemplifici

crearea unei noui categorii gramaticale.

2. A doua modalitate de inovatie gramaticall se petrece prin ash

zisele legi ale analogiei i alternantei.

Dupa cum spune Ferdinand de Saussure, produsul analogiei este

a patra proportionala intre trei elemente date. Daca pentru rapte este
forma septem, atunci pentru sex, putem avea forma sesse. Dad; lui
audio Ii corespunde audir, atunci lui laudo i poate corespunde laudis
(lauzi), in loc de laudas, care ar fi dat laudd, dar aceasta forma ar fi
provocat confuzie cu persoana a treia.
Fenomenul alternantei se datorete unui fapt fonetic succedat de
altul semantic. Un exemplu este legea ablautului in germana, uncle variatia vocalica din radicalul verbelor sau numelui, cauzat de schimbarile

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

fonetice, a fost utilizat pentru a march diferite categorii gramaticale,

mod, timp, numir. Exemplu : schiessenschoss; Schuss; fliessen

floss; Fluss. Une opposition phontique regulire entre deux

sries de termes prsentant une opposition de valeurs, l'esprit s'empare de cette diffrence matrielle pour la rendre significative et
lui faire porter la diffrence conceptuelle * (F. de Saussure, Cours
de ling. gn. , p. 224).
Rolul sentimentului in crearea acestor expresiuni este de mare
important/. Acesta d individului impulsul creativ. Sub presiunea unei
stri sufleteti intense omul simte nevoia de a-i intensifich forta
expresiv a vorbirii sale, fcnd uz de formule putin obinuite, rare
sau chiar noi. Aceste inovatiuni, prin chiar caracterul lor initial de
valori expresive se datoresc exclusiv manifestatiunilor spiritului individual. Principiul lor genetic este momentul creativ al spiritului individului dotat cu talent de limb. (Asupra rolului sentimentului in crearea
formelor gramaticale a se vedeh : A. Meillet, La mthode compara-

tive en linguistique historique , Oslo, 1925, p. 24; Ch. Bally, La

Stylistique, le Prcis et le Trait et le Langage et la vie; Leo Spitzer,
Aufstze zur romanischen Syntax und Stylistique *, Halle, 1918).
Din cele artate mai sus se pot degajh dou mari principii generale
pe baza crora se poate explich atit evolutia general/ a graiurilor, ct
transformrile particulare in structura lor gramaticala:
1. Principiul creator 0 2. Principiul organizator.
Cel dintaiu asigur devsoltarea general i permanenta a elementelor

gramaticale, cum e de exemplu functiunea articolului in faza incipienti, adica cea stilisticl. Cel de al doilea, marele regisor i organizator

al limbii, ia aceste noi elemente 0 le utilizeaz acolo unde se simte

lipsa (in cazul disparitiei unei forme vechi sau aparitiei unei categorii
noi), adaptndu-le la functiunile pe care le au de indeplinit. Intr'un
cuvnt le gramaticalizeaza. Acela regisor vegheaza la perturbrile
provocate de legile mecanice ale limbii i restabileste ordinea i sistemul acolo unde au fost stricate.
Se stie ca legile mecanice ale limbii nu crut nimic. Ele transforma
distrug atacand cu aceeas implacabila fort intreag structura limbii,

fr a tine cont de strickiunile pe care le las in urml. Si tows ni

se pare absurd si credem ca legea mecanica, a cArei putere tiranicl,

noi n'o resimtim deloc, ne-ar face sa renuntm la toate acele semne
ale graiului nostru, elementele gramaticale, care singure asigur posibilitatea unei intelegeri cu semenii nostri si care conform legilor mecanice trebuie s disparl i ele.
Dac ins constatIm c spiritul i limba, au la dispozitie totdeauna
mijloacele de refacere si reconstruire, dupa un principiu de economie
superioark atunci putem intelege usor de ce spiritul cedeaz legilor
mecanice, lsandu-le sa se execute pretutindeni.
Limba latina a fost intreaga strbtut de acest devastator, atacfindu-i toate elementele si cu toate astea limbile romanice care au

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

I6

rezultat, gratie factorilor renovatori 0 organizatori, n'au pierdut nimic

din caracterele lor de graiuri perfect adaptate necesititilor de intelegere intre indivizi, ba din contrA, in unele privinte, poate au avut de
astigat. AO se petrec lucrurile in evolutia tuturor limbilor. Concluzia
fireasa e a limba, gratie mijloacelor care le are la dispozitie 0 gratie
mai cu seamA activitAtii 0 tendintelor spiritului vorbitorului, poate

oric And sA refaa 0 s restabileasa structura gramaticala a limbii,

alterate de schimbArile fonetice.

Este absolut sigur, daa spiritul ar fi pasiv 0 inert 0 ciacA limba

nu i-ar puteh oferi necontenit posibilitAti noui de expresie, legik mecanice ar fi cu totul inofensive in fata aparatului gramatical. El ar
rAmneh mereu acela0, &kit cea mai mia alterare a lui, ar fi o stria-

ciune ireparabilA. Lucrurile ing nu se petrec astfel, aci atunci este

imposibil de imaginat, cum s'a efectuat evolutia limbilor, dela cea
mai rudimentarl expresie de limbaj, pe care vor fi avut-o la inceput,
p MIA la forma lor cunoscutA nouA. Aceast evolutie este rezultatul
necontenitelor frAmfintri, care s'au petrecut in materialul plastic al
limbii, 0 al necontenitei activitAti creatoare 0 organizatoare a spiritului vorbitorului. Putem chiar afirmh., a prefacerile fonetice sunt
conditii sine qua non pentru evolutia sistemelelor lingvistice.
Evolutia limbilor nu trebuie inteleasA in sensul unui progres ideal
de perfectiune, ci in sensul constituirii unui sistem oarecare 0 aducerea
lui la expresia cea mai potrivitA necesitAtilor de comunicare 0 expresi-

vitate a ideilor sau sentimentelor indivizilor dintr'o comunitate lingvistia.

Acest progres in limbl din punctul de vedere gramatical, care ne
intereseaza pe noi, trebuie sA fie astfel conceput. Se poate spune a
o limbI realizeazA un progres pe propria-i linie de evolutie, atunci
and e in stare sA-0 creeze un sistem sau un instrument gramatical,
care ii &A posibilitatea sl exprime mai definit sau cu cea mai multA
exactitate, o idee sau un raport de idei, care inainte rAmneau sA fie
ghicite numai. De pildA limba romAnA, 0 anume dialectul daco-romin,

a realizat un progres, and spre finele secolului al XVI-lea introduce

intrebuintarea lui pe la acuzativ, spre a determinh cazul obiect, care
foarte uqor se putek confund cu cel subiect, din cauza topicei noastre
libere.

Iarl se realizeazA un progres inteo limb fatA de cea din care des-.
cinde, cnd tot datorit legilor mecanice, se face o reducere de categorii formale, care nu sunt cleat produsul fortuit al legilor fonetice
0 nu a unei necesitAti logice gramaticale. Exemplu avem in sistemul
declinArii latine, care cuprindeh cinci categorii, cu forme cazuale
distincte, datorite numai distinctiunilor formale care le caracterizh 0
nu vreunei deosebiri conceptuale. Deaceea reducerea lor, rezultatA
din actiunea dizolvant a legilor fonetice, fArl a cauzh vreo pierclere
de fond, a realizat o economie de formA, ceeace este in tendinta permanentA a vorbirii.

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN &IMBA ROMANA

Un progres 0 mai important se face atunci, and in conformitate

cu principiul economiei, aparatul material al unei categorii gramaticale,
poate servi in acela thnp dou functiuni, in vreme ce aparatul pe care

1-a Inlocuit, nu eri apt cleat pentru una. Este cazul flexiunei cazuale
pronominale a numelui in limba roming, care in acela timp a devenit
ci instrumentul gramatical al flexiunei interne, adic a articolului.
(Flexiunea internd, adia aceea prin care se exprim diferitele valori
conceptuale, pe care le pot ave numele in frazi, este o tendint care
se manifest universal mai ales in limbile de civilizatie mai avansat,
deci o considerm o exigent vie a spiritului i deci inftuirea ei constitue o achizitie de progres in limb).
Acela principiu al economiei, atenueaz forta de rezistent a spiritului fat de actiunea legilor mecanice, and acestea atac sistemul
flexionar al numelui i verbului, cad spiritul este totdeauna gata s
remedieze strickiunile provocate de factorul fonetic, i procednd pe
baza leg analogiei, s realizeze in acela timp i un grad mai mare
de sistematizare, deci i un progres. De exemplu persoana a doua dela
laudo, laudas, foneticete deveni: laudd, ceeace se confund cu persoana a treia. Analogia cu persoana a doua a celorlalte conjuggri a
creat o formi laudis > lauzi. In felul acesta s'a fcut o simplificare de
sistem, acolo unde deosebirea formal nu aveA nici un rost. In cazul
flexiunii verbului legea fonetick sau nu cauzeaz nici o stricciune de
sistem, rezultind 0 in urma ei forme distincte, sau, dael pe ici pe colo
cauzeaz1 acest lucru, atunci repararea, pe care o face spintul, nu este
cleat un profit pentru limb i vorbitor. In aceste conditii spiritul nu
simte necesitatea de a opune vreo rezistenta, cci rezultatul constitue
im
avantaj pentru dnsul.
Astfel se satisface i principiul unitii, satisfcnd acei tendint
permanent a spiritului, economia energiei mintale, i principiul variettii, care in sfera intelectuard corespunde necesiatii spiritului de
a-i exprimi formele sale conceptuale in forme distincte i clare. Formele precedente lezeazi totdeauna inteo masur mai mare sau mai
mici principiul unitt, cele care i-au luat locul, satisfac inteo mai
mare msur i aceast exigentl.
In fenomenul artat mai sus, constatam c spiritul e gata s creeze
forme morfologice, care au avantajul c sunt alese i ordonate dup
un principiu conducator i nu sunt ca formele eliminate, rezultatul
intimpltor al schimbrilor fonetice.
In cazul desinentelor cazuale, limba nu numai c' este asigurat de
activitatea spiritului de a restabill ceeace fonetica distruge, dar in
plus, in unele cazuri, ocazioneazA reconstituirea analogici, care inseamn

un progres de sistem.
Spiritul este capabil s introduci chiar elemente materiale de limb
pretutindeni unde acestea sunt necesare, pentru a preveni sau repar
actiunea distrughoare a legilor mecanice. E cazul monosilabelor, care
au prink
vocall de sprijin spre a fi salvate de peire.
2 A. R.

Studii i Cercetdri, XIX.

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

Considerand i cazurile, and transformArile fonetice altereazA

radical un sistem gramatical oarecare, a$ cum s'a intamplat cu desinentele flexionare ale declinArii sau ale unor forme verbale ca viitorul,
remarcAm 0 in aceste cazuri, cl spiritul vorbitorului are posibilitatea
s restabileasa prin forme noui sistemele distruse care 0 ele, ca
in cazurile de mai sus, prezintA la inceput un avantaj in plus fatA de
formele vechi, prin forta expresiva care o au.
Jat dar cA i pe aceastA laturk efectele legilor fonetice nu cauzeazI
vreun prejudiciu sistemului gramatical, ci din contrk Ii dA posibilitatea s se regenereze, sl se sistematizeze i sk se adapteze spiritului
vorbitorului in evolutia sa.
Non seulement c'est un fait que certains langues, tout en s'altrant,
ont gagn en prcision et en richesse, mais on peut dmontrer que
souvent l'altration phontique, aide les oprations de la pense et
doit tre considre, non comme un accident facheux, mais comme
un changement favorable l'expression de nos ides *. (M. Bral,
op. c., p. 251).
Acest principiu ilustrat sub raportul morfologic i sintactic, este

exemplificat 0 sub cel lexic de cAtre Bral, fland un scurt istoric

al evolutiei formale i semantice a numeralelor, in care sensul lor
abstract de astAzi, s'a degajat din sensul lor concret primitiv i printr'o
treptatA denaturare foneticA a cuvntului, rezultatA din legile mecanice:

les unes exprimaient la multiplicit d'une faon gnrale et avaient

les sens vagues de troupe, amas, assemble . D'autres marquai ent

des objets naturels rappelant par leur quantit o leur confor mation le nombre qu'on voulait &signer. Ainsi les mots cinq et dix
en divers familles ont signifi d'abord la main ou les doigts * (pp.
2 5 I-2 s ).
En rendant les noms de nombre trangers aux objets qu'ils avaient

d'abord dsigns, l'altration phonique a aid l'mancipation de la

pense. Elle a favorise les premiers pas de l'homme dans la voie de

l'abstraction; elle a rendu l'esprit humain un service analogue

celui que l'algbre rend aux mathmaticiens, quand elle remplace les nombres par de signes plus abstraits encore (ibid.,
p. 252).
IatA cum alterarea foneticA a fAcut ca sA degaje un concept abstract

de un balast concret inutil 0 care ingreun zadarnic gandirea. A

trebuie sI ne inchipuim cA s'a petrecut trecerea dela stadiul initial,
onomatopeic al evolutiei limbilor, la cel de simbol sau concept abstract.

Cand prin alterare foneticA semnul lingvistic, nu mai semni sau nu

mai evoch direct realitatea numitk acest semn devena simbol obiectiv
0 abstract, 0 prin aceasta 0 concept, inlesnind formarea notiunilor
generale. In acela chip ne inchipuim i desvoltarea formelor gramaticale. Acest lucru este de o capitalA importantI pentru constituirea
graiului omenesc.

www.digibuc.ro

FLEXIIINEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

DUBLUL SCOP AL LINGVISTICEI

Nesfaritele lupte, care s'au dat intre diverse co1i lingvistice, s'au
produs in mare parte din ignorarea unui adevar fundamental, anume
ca limba nu este numai materie (act fiziologic) i mci numai spirit in
efectuarea ei, ci este 0 una i alta. i trebuie sa convenim a recunoate,
ca o bung indrumare a unei Itiinte, nu e niciodata posibill, deaf numai
printr'o profunda, exacta 0 justi intelegere a obiectului ei. Erorile
neintelegerile in lingvistia din desconsiderarea acestei probleme s'au
produs. Dar problema nu-i va gasi nici and solutie in mintea celor
cari nu vor tine seama deopotriv de cele dou realitati ale fenomenului
limbl. A recunoate insa numai pur i simplu aceasta dualitate a limb,

ceeace dealtfel o face toata lumea, nu este suficient. Trebuie pe de

alta parte, sa se aplice mijloacele de investigatie potrivite naturii deosebite a fiecaruia, 0 nu cum s'a facut de cele mai multe ori, neglij indu-se unul din aceste aspecte, tot atat de important, care este factorul
intelectual i psihologic al limbii, sau consider andu-se numai acesta
neglij andu-se celalalt (Voss ler), ori infine recunoscindu-se amandoul,

dar aplicandu-se unilateral metoda uneia din ele, s'a ajuns la erorile
cele mai regretabile.
Incontestabil ca istoricete limbile se cerceteaza mai mult pentru
explicarea materialului lingvistic i aici e sarcina cea mai grea 0 domeniul cel mai vast al cercetatorilor, dar nu rare ori i In aceasta directie, legile spiritului omenesc ne dau cheia multor probleme.
Este ins un alt domeniu al limbii, tot atat de interesant i bogat
in rezultate, acel al functiunilor ei ideologice i psihologice, 0 care vizeaza sintaxa, stilistica i estetica limbii, pentru studiul carora vom tinei
seami in primul loc de continutul i tendintele spiritului omenesc, a
cum se manifest 0, cum ni se infatieaza in expresia sa lingvistica.
In cazul al doilea nu ne preocupi explicatia istorica a formelor, ci
repartizarea i explicarea donstructiilor frazeologice, avand in vedere
valorile lor functionale, care nu sunt altceva cleat elemente ale intelectului i afectului nostru manifestate in vorbire. Aceste elemente intelectuale i afective ale frazei constitue fondul propriu al tiintii expresiei lingvistice, in care sintaxa, alaturi de stilistica i estetica literara,
este numai o bransa.

FENOMENUL SINTACTIC I SPIRITUL VORBITORULUI

Fenomenul sintactic in sine este de natura pur intelectuala. 0 forma
materiala de limba are valoare sintactica intrucit e capabila s exprime
exact o categorie logicl sau un raport definit i clar ciq idei. 0 forma nu
devine factor sintactic, cleat in virtutea unei functiuni logice distincte,
pe care o citig sau pe care o are. Aceasti lature interna, ideologici
functionall a fenomenului sintactic, formeaza logica limbii, singura de
care trebuie sa tinem seama In judecarea i cercetarea sintaxei unei limbi.

www.digibuc.ro

20

RADU I. PAUL

Limba nu este logici prin sine, ceeace materialiceste ar fi cu totul im-

posibil, dar limba este sintactia, adicl pltrung de inteles. Limba este

sintacticeste lOgiC, datorit activiatii inteligerrtii noastre si numai datorit

acesteia ea devine sintacticl, adia perfect adaptat la un inteles.

AO se explicl existenta in limb, a acelor infinite expresiuni, care

analizate cuvnt de cuvint, ne par cu totul lipsite de logicl, dar al
clror inteles pentru noi este clar si logic, fiinda nu tinem seamk de
forma brut, ci de ideia sintactia. De exemplu, and ni se spune sl
punem plria in cui, noi nu Intelegem, nici cl bgAm plria in interiorul cuiului, nici c bgm cuiul in interiorul plriei, ci pur
simplu, sa agtm plria de cui. Daci tinem sealin si de corespondentul mintal al vorbirii, atunci nu mai putem spune c limba este
nelogic. Aceast insusire a limbii de a adapt aceeas forml la variate
sensuri i functiuni, se datoreste intelectului, i aceste fenomene desi
intelectuale, nu sunt deloc strine sistemului lingvistic, ci fac parte

integrant din inss constiinta lingvisticl a vorbitorului. Limba nu

este numai un sistem de semne conventionale, cum se defineste de
obiceiu, ci este si o stare de constiint.
Dac ar fi un raport riguros i indisolubil intre functiune i form,
adic o singur idee la o singur form i invers, o singuri forma
pentru una i aceeas idee, atunci limba ar fi despoiat de cea mai preioas
a ei, aceea de a crei cu forme vechi functiuni i sensuri
noi, in noi conditiuni frazeologice. (# Cela est naturel E Les formes
du langage si nombreuses qu'elles soient, sont toujours en quantit
bien moindre que les formes de la pense. Chacune des premires
est donc employ& divers offices >>. F. Brunot, op. c., p. x6).
Un exemplu frumos i interesant II avem in prefacerea prepozitiei
pe in morfema pe, ca semn distinctiv al acuzativului nearticulatelor,
pierzand in aceast functiune orice valoare concret prepozitionall.

In acest caz nu avem de a face nici cu cea mai mic prefacere mecanic

sau fenomen de alternant. Fenomenul s'a petrecut pe cale pur psi

hologica si intelectual.
La fel s'a petrecut si cu valoarea lui in, in expresiunea amintit mai
sus : a pune plria in cui. Sensul lui in este acododat aici la intelesul
just, pe care ni-1 d reprezentarea actiunei exprimate. Sensul lui nu

mai e;cel primitiv i comun, ci altul nou, cel pe care-1 cere

insuflat din intelect prin context, conform utilittii frazeologice.
Putem spune, ca avem de a face cu un cuvant nou, care exprim exact
ceeace gndim. Ar trebui s spunem cA in nu poate aveh dect o singur acceptiune, ca in acest caz, s-1 considerrn nelogic intrebuintat.
In adevr expresiunea de mai sus nu dovedeste altceva, cleat faptul, c
in limba romin plepozitia in, nu expriml numai ideia introducerii unui
lucru inteo cavitate care-1 cuprinde, ci i ideia asezrii cavittii unui

obiect in jurul unui lucru care-1 sustine. Dar sensurile care le ia in

in diferite expresiuni, sunt foarte multe, si la fel se intampl i cu celelalte prepoztii in limba romineasca. Exemple : Lume ce gandi in

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

i vorbii in poezii (Ern. Ven. i Mad.); Tu-mi ceri chiar nemurirea mea In schimb pe-o sarutare (Luc.) ; Si vremea 'ncearcl in
zddar din goluri a se nate; Venii plutind in adevr ScAldat in foc
basme

de soare; Vei trai... in mare fericire (C. M., 196); Daca nu-1 apuci
in brate, cine tie ce se intampl (194); Vagoanele se pun in mifcare
CA nu mai sunt in fire
(194); Eu simt c voiu muri in curnd
(Co03., Mama); Clipqte-abi din and in cnd Cu stingerea 'n
bdtaie; Ia ampu 'n goand, indreptat Spre rapele padurii (Stefan
Vodl); Costache Negri s'a incercat 0 in comedie (Adam., Ist. Lit. ,
I8r); o povestire in versuri flr farmec poetic (i 8o) ; apa curge 'n nypot.
Cateva exemple cu pe: i lludat pe veci sa fil Pe-a lumii scarA

'ntreaga (Em., Luc.); Si ca sA-ti fie pe deplin lubirea cunoscuta;

I-am luat casa pe nimica (Alex. T., 768) ; tu-mi eti pe p/ac (664);
and e traba pe 'tzfelat (z8o); c11-1 pe 14d afarl (152); cat cei pe hardughia asta? (763); e ceva de speriat pe onoarea mea (C. M. 195);
voru sa-i zici Scitia... pre limba sloveneascd (Ur., I, 131); nu fa pe
mortul; cat Ii plAteti pe lund; 1-am vzut pe tata.
In toate aceste cazuri prepozitiile in i pe au un rol sau un sens
particular 0 propriu, deosebit de cel primitiv, care exprim o situatie
spatialA. Si celelalte prepozitiuni in limba romAnA ca: de, la, din, prin,
cu, spre, despre, a, au proprietatea de
insu0 diverse valori in diferitele expresiuni intrebuintate. (Vezi asupra cazurilor prepozitionale).
Nu mai putin importanta i hotAritoare este activitatea creatoare a
spiritului vorbitorului in desvoltarea sistemelor i formelor gramaticale

ale limbii. Rolul spiritului in aceste cazuri este activ 0 nu pasiv, cum
se sustine de obiceiu.
Explicatia istoria a limbilor i principiile evolutiei lor ca sistem,
nu se mrginqte la constatarea formelor ei materiale i reconstituirea
lor, ci se impune sa observAm i acele forte nevazute (nu oarbe), dar
nu mai putin active ale spiritului, datoritl cAror q. elementele i formele
au luat fn, valoare i putere de functionare. Elementul esential in
explicarea tuturor sistemelor categoriilor gramaticale este acest spirit.
Rudimentele prirnitive ale graiului animalic caracteristice la inceput

graiului omenesc, n'au putut evolua la formele superioare de sistem,

deat gratie actiunii inteligente a spiritului omenesc,- cu care s'a desvoltat paralel. Aceasta este 0 singura cale pe care putem strAbate cu

gandul in era originarI i primitiva a limbilor, putandu-ne face o

idee ipotetica asupra modului In care s'a petrecut in mare procesul

constituirii sistemelor lingvistice.

Sistemul flexionar al numelui 0 al verbului in indoeuropeana sau
semiticA se sustine, c a rezultat din aglutinarea la rAdAcina cuvintelor
a unor elemente lexice la Inceput cu valoare autonoml, care apoi au
devenit simple instrumente grarnaticale (cf. Meillet, L'volution des
formes grammaticales
Scientia , 1912, p. 384, Bologna). Acest
proces este un act datorit
creatoare spontane a spiritului
vorbitorului in limbA.

www.digibuc.ro

22

RADU I. PAUL

Dup cum am artat in aka parte, aceste inovatii de forme, de expresii

0 de sisteme pornesc dela indivizii dotati cu talent de limba 0 cu o inteligenta mai vie cleat ceilalti, in mijlocul carora ei se impun. Prin imitatie
apoi se face generalizarea acestor inovatii la intreg grupul lingvistic.
Limba este sistem, sistemul este creatia spiritului individului

superior, limba este deci ca fenomen produs al individului, ca fapt

insa, este o institutie social, bun comun al indivizior. Limba este
ca 0 organismul social, echilibru intre creatie 0 permanent.
Din consideratiile de mai sus putem conchide, ca fenomenul sintactic propriu-zis, atat sub raportul functiunilor, cat si din punct de
vedere evolutiv, este un act psihologic-afectiv 0 intelectual in acela

timp. Sub raport sincronic, prin functiune sintactica nu putem intelege

cleat exprimarea unei categorii logice inteo forma oarecare de limbi.

FUNCTIUNEA SINTACTICA 1 FORMELE MATERIALE.

METODA CARE 0 IMPUN

0 forma sintactica sau nu cuprinde intreg si exclusiv domeniul

functiunei, sau 11 depsete cazind in domeniul stilisticii. Nu-1 cuprinde exclusiv, atunci and 0 alte forme sau chiar lipsa lor pot indeplini aceea functiune (exemplele date referitor la exprimarea viitorului). Il depaete czand in domeniul stilitisicii, and intrebuintarea
este arbitrar 0 subiectiva. De exemplu urmtoarele cazuri unde pc

la acuzativ poate lipsi, fara a aduce vreun prejuditiu in structura

sintactica a frazelor : intalni in cale pe un orn care striga a moare de

foame (P. I., I, 148); acolo intalni pc o bdtrdnd i intreb (II, 235);
nu-i prea veni la socoteala A' aiba ginere pe un tigan (66); pentruc
a osandit pe un orn drept (235); odata chema in taina pe un eredincios
al au (Cr., 336).
Il depete cazand in domeniul mai multor functiuni : exemplele
date pentru exprimarea actiunii actuale, trecute 0 viitoare cu aceea
forma a indicativului prezent. Il mai depaete atunci and o forma
exprima concomitent sau izolat, mai multe categorii gramaticale, spre
exemplu articolul. El exprim in acela timp cazul, genul, numrul
0 valoarea noxninal a numelui. Sau exprima numai genul 0 numarul :
dlinsul, ansa, ddnfii, ansele; altul, alta, altii, altele. Sau, infine, nu
are nici una din aceste functiuni, ci 11 constatam ca o simpla forma
particular a .anumitor expresiuni adverbiale de pild : la dreapta, la
stdnga, la anul, ziva # noaptea lucreaz.
Din aceast inconcordanta, intre natura fenomenului sintactic ca
functiune 0 forma 0 din inconcordanta extensiunii lor, rezulta ch
domeniul i natura fenomenului sintactic ca functiune, este deosbite
de natura i extensiunea fenomenului sintactic ca forma.
Se impune acum intrebarea, care trebuie sa fie principiul- conducator
in studiul sintaxei : forma sau functiunea ?

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

23

Constatasem in alt parte, ci fenomenul sintactic propriu-zis este

functiunea 0 nu forma. Deci pentru a corespunde obiectului i scopului sintaxei, in primul rand trebuie sa tinem seama de functiuni.
Apoi, in junil lor, putem gruph toate elementele materiale i formale
de acela fel sau disparate, corespunzatoare fiecareia din ele. Iar aceste

forme le mai putem consideri 0 in desvoltarea lor istoric.

Functiunea trebuie s fie insa nu numai principiul conducator in
metoda sintaxei, dar i un obiect al ei.
Felul cum s'a procedat pan acuma in cele mai multe cazuri, neglij
atit punctul de vedere de metoda just aratat mai sus, cat 0 functiunea,
ca prim obiect de observatie. Din aceast cauz s'a ajuns la rezultate
nu numai partiale 0 incomplete, dar de foarte multe ori 0 false.

Sunt categorii sintactice, care nu prezinta nici o dificultate in explicarea i definirea lor; sau nu exist nici o antinomie intre functiunea

0 forma lor. i acestea sunt cele mai multe. In acest caz suntem mai
putin periclitati s rtacim, chiar clack' nu procedm dupi prescripiile
noastre. Fiind corespondenta perfect intre forma 0
functiune, este indiferent dacI pornim dela una sau dela alta. 0 idee
totu va rmanei obscur, aceea ca limba nu este numai expresiune
verbala, ci i o functiune intelectuala.
E cazul ins a categoriilor sintactice, al caror mecanism este extrem
de fin 0 complicat, in ce privete valorile sale functionale, i tot atat
de complicat i variat, in ce privete sistemul de forme, in care se
realizeaza in limba. Inconcordanta intre functiune 0 forma este si ea
atat de radicala, incat raportul dintre ele devine complet nul. De
exemplu valorile sintactice, care privesc functiunea articolului in limba

romana, nu apartin numai domeniului de forme, in care apare articolul, ci se extind i acolo unde acesta lipsete cu desvarire. Formele articulate numai in parte 0 in mica masura cuprind valorile
sintactice ale acestei categorii gramaticale. Ele se extind, dupa cum
se va vedeh, la toate formele nominale, fie articulate sau nu.
Numai acum se poate intelege, cat de false i incomplete at fi rezultatele, pe care le-ar da un studiu, care ar intentioni s studieze aceast
parte a gramaticei, conducandu-se numai dupa forma, caci n'ar tinea
seama, cum de fapt nu s'a tinut, dec at de cazurile articulate.
Aici se vede valoarea principiului de mai sus: sa se inteleag i
se cerceteze mai intaiu in ce consta functiunea, i aceasta nu numai
pe baza indicatiunilor formale, vizibile ale limbii, ci i pe baza

analizei logice a tuturor cazurilor, unde banuim reflectandu-se

aceast functiune, fie ca e marcat prin vreo forma special, sau

nu. Dac s'ar fi inteles acest lucru, cutandu-se definirea naturii

valorilor functionale ale articolului, atunci nu s'ar fi comis greala

grava de care aminteam. Cu un cuvant, ofice studiu de sintaxa pentru
a-i ajunge scopul, trebuie s debuteze cu stabilirea valorilor functionale, a categoriei sau a categoriilor sintactice, de care se preocupa.
Altfel avem de-a face cu un corp fail de cap.

www.digibuc.ro

CAP. II

DESPRE ARTICOL IN GENERE

Articolul este un instrument gramatical al limbii, care ilustreaza
adrnirabil toate chestiunile de principiu 0 de metod, de care trebuie
sA tinem searna in studiile gramaticale.
Contributia studiului de fatl ar fi aproape null, 0 osteneala zadarnick clack'
fi marginit i eu la o simpl in0rare de cazuti i exemple, a ciror valoare necunoscand-o, n'ar fi exemplificat de fapt nimic.
Astfel s'a procedat pink' acum.
Articolul Il intalnim prima dati in istoria limbilor in textele homerice. Limba greaa a fost cea dintliu care 0-a creat acest instrument
gramatical.

Ca in toate limbile, la care vom intilni articolul, el s'a desvoltat

dintr'un pronume demonstrativ. La Homer articolul plstreazI incl
aceastl valoare demonstrativ, ex.: (< r tav adov, col ro 1'42g =
partea cea mai mare este recompensa ta. Pas encore realise dans les
poemes homriques, ce proces (al formarii articolului) est achev des

les plus anciens textes connus de tous les parlers grecs. Il ne s'agit
pas d'un fait gnral prhistorique, mais d'un dveloppement historique parallele, dont le point de depart seul est de la date du grec
commun (A. Meillet, J. Vendryes, Trait de grammaire compare

des langues classiques, Paris, 1927, pp. 537, 827).

*So, *to este tema i.-e. a demonstrativului, din care a rezultat atlt
articolul grecesc, ct i formele articolului din german i englea.

(V. Henry, Gramm. compare de l'allemand et de l'anglais, pp.

232, z36).

L'article commence par une opposition entre deux demonstratifs

de pouvoir ingale. Ce fait est sans doute celui qui explique le mieux

comment Particle a pu prendre naissance et acqurir une valeur

propre )L (Gustave Guillaume, Le probleme de Particle et sa solution

dans la langue franaise, Paris, 1919, p. 4).

Articolul limbilor romanice s'a desvoltat din formele lui ilk, prin
care se arkh o situatie mai indeprtatl, vzut sau numai amintit;
fata de care eri hic i iste, care demonstrau direct un fapt prezent.
De unde i faptul c ille putel indich persoana a III-a, ce putei fi

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

prezent sau nu, pe and hic aat persoana I-a, iar iste, a doua, care
sunt totdeauna prezente.
Ace la caz Il avem in toate celelalte limbi cu articol. Din forma
simpl a demonstrativului grecesc 6, 4, rd s'a desvoltat articolul,
opunndu-se formelor intkite i cu valoare direct demonstrativA:

Os, ?ps, rae. La fel in germara i englezi articolul se ridia la

tema demonstrativului i.-e. *to-, pe cand pronumele lor demonstrativ

la aceea temk inthrit Ins prin particula -se (Ap. G. Guillaume,

op. c.).
Nu toate limbile indo-europene au desvoltat articolul. Astfel sunt

limbile slave, afar de bulgark unde se afla probabil ca imprumut.

Sistemul articulrii in general il au un restrins nurnr de limbi,
dintre care majoritatea fac parte din familia limbior indo-europene,
Intre limbile romanice ocupi un loc aparte limba romank singura
dintre acestea, care prezint sistemul postpunerii fata de cel al proclizei din domeniul romanic apusean.
In afari de limba romank articolul in pozitie encliticA se mai ghsete in albanezh, armeank scandinavk bulgar i inteun dialect
rusesc. Articolul enclitic, insI inteo fazA cu totul rudimentar i foarte
apropiat de pronumele demonstrativ Il ghsim 0 in alte limbi ne-indoeuropene, avnd o valoare ie strict determinare. (Vezi: C. Tag liavini, Su lla questione della postpozitione dell'articolo, Dacoromania,
III, p. 517).
e Il le # in latind

In limba latinh nu exist sistemul articulrii. Deaceea and se sus-

tine despre ille, c s'ar aflh in citeva cazuri din scrierile latine in
functie de articol, nu putem admite deck o incerth i vagh apropiere,
nicidecum o identitate cu valoarea sintactick pe care o are astizi
articolul.

Atka timp cat ilk in latin/ aveh rolul principal de pronume demonstrativ, intrebuintarea lui anaforich 1) nu poate probi existenta
articolului, duph cum in limba romana de pild pronumele cel, cea
in exemple ca: cel voinic din satul meu; am vizut iar cele vdlcele
frumoase, de0 substitue sau presupune un articol, n'am putei sustine,
dacI limba noastr n'ar .avei alth form de articulare i sistemul insu
al articulrii, c aceste pronume reprezinti articolul.
Demonstrativul anaforic este o functiune secundara posibilh a oricrui pronume demonstrativ al indeprtrii in orice limbk fie ca
aceasta a avut sau nu a avut vreoclath functiunea articolului.
Intrebuintarea anaforich a lui ilk, nu poate s explice altceva, cleat
faptul ch dnsul a fost sortit s devinh instrumentul gramatical al
atunci cand aceasta a inceput sh se institueasc in limbk
Intrebuintare anaforici = demonstratia se face mintal, and se reaminteste
un fapt despre care a fost vorba inainte.

www.digibuc.ro

26

RADU I. PAUL

Bibliografia celor scrise asupra lui ille In latinit in functie apropiatA de aceea
de articol: G. Wolterstorff, Historia pronominis, ille exemplis demonstratao, Marburg 1907. Id. Artikelbedeutung von ille bei Apuleius o (Glotta, VIII. 19x7, pp.
197-226. Id. Entwiklung von ille zum bestimten Artikel o (Glotta X. 1929.

pp. 62-93). F. Miller, iZur Geschichte des Artikels und zur Wortfolge besonders in den italischen Spracheno, (Indogerrnanische Forschungen XLII. 1924,
pag. x-59). J. B. Hofmann, iLatemische Umgangssprache, Heidelberg 1926,
cap. 96. August Fuchs, iDie romanischen Sprachen in ihrem Verhltnisse zum
Lateinischen o, Halle 1849, pag. 321. Cazurile citate de acesta din Quintilianus
sunt contestate de W. Mayer-Liibke, Z. R. Ph. XIX. 308.
Traducerile latinesti din greceste ale cArtilor sfinte prezintit cazuri in care ille s'ar
apropih mai mult de articol: Herman Rnsch, s hala und Vulgata, Das Sprachidiom
der urchristlichen hala und der katholischen Vulgata unter Bercksichtigung der
romischen Volkssprache o, Marburg u. Leipzig 1869, pp. 419-420. Cazurile numeroase ce se gAsesc In aceasti scriere se explicit si prin influenta originalului grecesc.
In fine, in latina vulgarA ilk incepe sA aparit mai des, in rolul cel apropiat de ar-

ticol. (Vezi C, H. Grandgent, Latin vulgaire, cap. 68 si 392).

Alte relatAri asupra lui ille ca articol, in scrieri cu limbl latinA de caracter popular:
Geisau, Syntaktische GrAzismen bei Apuleius in Indogermanischen Forschun-

gen XXXVI 0. 1916, p. 281. J. B. Hofmann, BeitrAge zur Kenntnis des VulgArlateins o in Indog. Forsch. XLIII. 1925-26, pp. 108-109. Id . Lateinische Umgangssprache. Max Bonnet, Le latin de Grgoire de Tours , Paris 1890, pp. 258-259.
Acest repertoriu bibliografic l-arh scos din lucrarea lui Dimitrie GAzdaru : e Descendentii demonstrativului ille in limbs rominit o. Iasi 1929, unde se spune pe scurt
ceeace sustin diferiti autori precum c izvoarele latine in chestiune.

Desvoltarea semanticd a lui ille c cdtre valoarea de articol

Cu aceast chestiune s'au ocupat mai multi, autfind s arate cauzele i etapele, prin care a trecut. W. Mayer-Lbke, Zur Sintax des

in Z. R. Ph., XIX, 1895, pp. 305-325 s. u. Apoi :

P. A. Geijer, Om artikel, den ursprung och uppgift, srskildt i
Substantivums

franskan och andre romansca sprfik (Studier i modern sprakvetenskap,

Nyfilologiska Sllskapet i Stokholm I, Upsala, 1898, pp. i83-22i).

Wolterstorff in lucrarea citat.
Wolterstorf distinge valoarea substantival' i adjectival' a lui ille.
Din cea dintAiu a evoluat pronumele personal de pers. a III-a, iar
din cea de a doua a. evoluat articolul. Intrebuintarea adjectival a lui
ilk cu valoare de articol in scrierile latine literare, nu o recunoWe
decat in trei cazuri. Doufi in Menaechmi * al lui Plautus i unul
in Peregrinatio ad loca sancta . In restul autorior care se citeaz:
Vitruvius, Cicero, Apuleius, Gaius, Porphyrius, nu admite s fie.
Explic sansa lui ille de a deveni articol, prin faptul cl dintre toate
pronumele demonstrative er cel mai frecvent intrebuintat, adjectival,

adic pe lngA un nume. Doveclgste urmAtoarea statistic1 dresat

asupra limbii din o Metamorfosele lui Apuleius :
Substantival .
Adjectival . .

is

iste

hic

ille

411
16

44

i8o

193

193-

148

334

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOIVIINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

Acestea sunt datele cele mai interesante, care le retinem. Enderlein

in recensia, asupra studiului de mai sus, in Romania, 1908, p. 187,
face o observatie foarte interesant asupra factorului psihologic, care
a determinat frecventa atit de mare a lui ilk in limbl, incit sI devink
inteun moment dat instrumentul unei noui valori gramaticale. Este
acel mod de a se exprimA al multimii cu amAnuntimi i pleonasme
inutile, att de uor de observat in graiul poporului : Die Umstndlich-

keit, mit der sich oft genug der Mann aus dem Volke ausdriickt, und
diese Eigentiimlichkeit der Volkssprache ist der treibende Faktor, der

zum immer hufigeren Anwendung des Demonstrativs und damit

zur Abschwchung seiner Bedeutung vom Demonstrativ zum blossen
Artikel gefiihrt hat (p. 187).

Termenul comun intre pronumele demonstrativ de forma lui ilk

functiunea de articol erA demonstratia anaforia. Aceasta departe
de a le identifich n'a fost decat numai puntea de legAtur, prin care
-ille s'a strecurat in sfera mai abstractA a articolului, dupl ce prin
deasI i lungi intrebuintare pierduse vigoarea concret a continutului siu.
Dacl vrem sl ne facem o idee despre felul cum a evoluat articolul,
acest lucru nu-1 putem urmr cleat in domeniul romanic de Apus,
unde documentele de limbA incep cu mult mai de vreme cleat ale
noastre. AfarA de aceasta, in urma celor demonstrate in cuprinsul acestui

studiu, trebuie s conchidem cl limba romin a avut sistemul articulArii perfect cristalizat i extins la toate formele, cu mult inainte de
a se fi petrecut acest lucru in limbile romanice de Apus. Functiunile
i valorile sintactice, pe care le realizeaz sistemul articulrii au fost
probabil, dupl cum vom incerch sI artm, imediat transmise in limba
rominA din graiul autohtonilor. In limbile romanice de Apus sistemul
articulArii a luat fiint treptat i in sinul lor propriu. Faptul cl avem
atestate forme articulate de nume de persoane, care dateazA aproximativ din veacul al VIIIX-lea, i daci acestea nu vor fi sigure, dar
in orice caz acelea din veacul al XXV-lea, fr nici o indoeal, ne
permite sA facem ipoteza cl extensiunea articolului, deci sistemul
er pe ultima i cea mai avansat treaptl, pe care o poate aveA,
in aceast epoci in care in Apus, de exemplu in limba francezA, acela
articol nu se gAsi cleat in faza cea mai primitivi a desvoltArii sale:
L'article n vritablement dans la priode de transition entre le latin
et le franais, n'est pas cependant des les origines de la langue en possession de tous ses emplois, il s'en faut si mme on consulte les premiers textes, on s'aperoit qu'il est absent presque partout o notre
syntaxe moderne l'exigerait ainsi on trouve dans les Serments :
Si Lodhuvigs sagrament, que son fradre Karlo jurat, conservat.
Si Louis garde serment, et non le serment,
jura son frre Charle
(Ferd. Brunot, 4 Gramm. hist. de la langue franaise #, Paris, 1899).
PentrucA limba romfin nu ne d posibilitatea s urmArim modul,
in care s'a fAcut desvoltarea sistemului articulArii in limb, pentru a

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

ne edifich asupra acestui punct vom cerceti fenomenul inteuna din

limbile domeniului romanic de Apus. In francezi s'au flcut cele mai
interesante incercari in acest sens.
In ultimul timp Gustave Guillaume, in lucrarea citati, a incercat
s dea, dupa criteriul valorilor logice, o solutiune a sintaxei articolului

in limba francez. N'a reusit s o fac ins, dup cum nimeni altul
n'a putut-o face si nici nu o va putei in acest chip. Lucrarea lui G.
desi este construit pe o baz teoretic absolut fals i iluzorie,
ne poate servi ca punct de plecare in cliscutia pe care o avem noi de
flcut asupra articolului, opunindu-i solutia adevrat a problemei, pe
care incercm 8 o dm in acest studiu pe baza cercetrii comparative.

Articularea in limba francez s'a constituit nu numai in vederea

realizrii valorilor logice functionale ale ash zisei flexiuni nominate
interne si cazuale, ash cum o avem bunioari perfect realizat in limba
romn. Substantivele in limba franceza si-au pierdut posibilitatea de
a-si distinge genul i numrul, din cauza pierderii desinentelor, ash
articolul in loc de a servi numai flexiunea nominall internA, precizand o anumit valoare a numelui, cnd se adaug acestui nume, si
Ms And liber numele s ia alte valori, and rrn fine nearticulat, ash
cum vom vedeh c e in limba romin, in francezI articolul s'a extins
pretutindeni alIturi de substantive din nevoia de a-i determinh numrul i genul. In limba romini, genul si nurnrut este determinat
de atre desinenti, incit articolul s'a mentinut strict in serviciul flexiunii nominate interne, ale clrei criterii logice sunt destul de usor
de definit i care pot da astfel criteriile, dupa care explicam intreg
sistemul sintactic al articularii.
In limba francez trig articolul a trebuit s insateasel pretutindeni
substantivul, pentru a-i determinh genul i nurnrul, inct articularea
nu este numai modalitatea morfologica, prin care se realizeaz o seam
de acceptiuni logice impuse numelui de fraz, acceptiuni care constitue ash zisa flexiune intern, care ar puteh explich articularea
nearticularea, ci a devenit un pendant nedesprtit i indispensabil al
numelui. Din cauz cA in limba francez articularea a iesit de sub disciplina functiunii logice a flexiunei interne nominate, a facut o desvoltare anarhick extinzandu-se capricios, fr a puteh vedeh astizi
motivul, pentru care apare inteun caz i totus in alte cazuri analoage
lipseste.

Urmrind desvoltarea articolului in limba francez, se constata un

fapt care e de capital important. Nu toate numele s'au bucurat

la inceput de acelas tratament sub raportul articulrii.

Primele notiuni care s'au bucurat de tratamentul articulrii au fost
acelea care exprimau realitti concrete multiple si cu forma determinatA sau discontina. De pildl notiunea orn, copac, mask fac parte
din aceast categorie, spre deosebire de toate celetalte categorii de
notiuni: concrete continue, exemplu: ap, nisip, vin; abstracte continue:
bunkate, credint, sfirsire etc.; care exprima realitti unice, exemplu :

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMNA

29

lunI, soare, paradis, Dumnezeu, etc.; in fine numele proprii de fnte

sau geografice.
Acest lucru e wr de explicat. Notiunile concrete multiple prezentau

spiritului, tocmai prin aceastl naturI a lor de multiplicitate a indivizilor continuti in sfera lor, o incertitudine care erh corectatI prin determinarea articullrii.
In ordinea de mai sus a diferitelor categorii de notiuni i dupa
principiul certitudinei sau incertitudinei, cu care se prezentau spiritului, s'a extins articolul la toate substantivele.
Fie cI nu se pretau la determinare (cele concrete continui i cele

abstracte continue), fie di prin inss natura lor erau determinate

(numirile proprii), ele au pus o rezistentI extensiun articolului,
care nu a reu0t cleat mai tirziu s c4tige dominatie i asupra lor.
Cele mai vechi documente de limbl francezI exemplifia trata-

mentul articolului in cea dinthiu fazI a ptrunderii sale in limbI.

IatI trei tablouri rezumative ale tratIrii numelui sub raportul articullrii in cele trei faze ale evolutiei acestui sistem, care ni le dI G.
Guillaume in lucrarea sa.
Tabloul ilustreazI tratamentul articolului in faza initiall:
Interpretarea tabloului, termenilor i teoriei lui G. se face incep And
dela pagina 31.
Date trs ancienne
,

Traitement du Nom en effet

..o

J.

Etat
du

nom en puissance

= .,
CO

0J

V
te3

41 0
'-'0

i0 04z
1.3

Valeur de simple
ide gnrale con-

cue d'un faon

plutt concrte

20
il8

0
b
2.
-o 2a
CO

.0

uu 4.>
o

o2

ui.

GJ Z

11 "O CO

os.

u 0 0)

ao
5
2
0 rf

-o

o.

a2

o. 0,

o.

-o ..c;'

i0 ;-1g

0,

E.,

.4.,

.o."' 5 4)1..

"13 7 00

.2 e

a .., .

E ..4 se,

E 15. 0

0 o. be

o T.; S

2u

2
.2
E

c4

>,

cu

4.,

Zti.

w ....

le

Coloanele 1-5 indicl diferitele grupuri de notiuni. Dela coloana

5 la 7 sunt notiunile de lucruri multiple, care nici ele nu primesc
articol, cleat atunci cand sfera lor este foarte restrans, adicl deter-

minat de aproape (colana 7). Pentru fiecare categorie se dau i exemplele respective.
IatI acum tabloul care ilustreazI a doua fazI a desvoltIrii articolului,
in care forma articulat alterneazI cu cea nearticulatI la toate numele.

www.digibuc.ro

RADU I. ?Alm

30

e Au degr moyen, le nom en puissance est dj bien moins concret *

(op. c., p. 78).

Date ancienne et moyenne.

Traitement du nom en effet

.1

du

a4)

t.4)

Ca
0 ...
4..
a0

nom en puissance

-o o

%a

i4

0 .b

o.

o cr13

IE

..c 1

S >. o

0 0

.ar o %E.

4 .07,

-P E E

,.... ..0
ro

o fi
tl
*
V 41

e
o
4' O
'M E
5(u

a a a)
g I se)
41 O
o aim E071.5
Z
Z

F.)

a o-d.
a0 .2

E 0 Ls

4)

o;.o

aa

{q3

'5 v

04 0

kO.
oe

..L.

0 z.

a)

04
a0 u

Etat

*"
`'O'

r4

04

Valeur d'ide gn-

rale conue de fa-

o/le

o/le

on moins concrte
qu'lt date ancienne

o/le

o/le

o/le

le

le

Infine tabloul intrebuint5rii articolului in limba modernl:

Le degr final offre un tat du nom en puissance encore plus
abstrait. Sa valeur n'est plus d'une simple ide gnrale comme le
pain, mais celle de quelque chose de plus ample encore, qui, dans
le prsent ouvrage, est nomm notion pure, et dont le trait essentiel
est de &border, par son &endue, toutes les reprsentations momentanes ralisables par le langage (op. c., p. 78).
Date modrne

Traitement du nom en effet

1

Etat
du

CO

a1

.u-15
3-,
u
.70 u

01
,...

4)
" 0.

. ...--:
a) E

Norm propres

-5 .2 .

tg

- Z 41)

g12,o0

43

nom en puissance

io o.
Na

Z
Valeur de notion
pure

le

Iv a

Q.

"4

-9.
13

Ew

g .:4; 70,

Z
le

les

4.)
:.-.2

O 'Fit.

4.

ov

4.

le

www.digibuc.ro

.1: -a,0
o. -

Ea,

11

"o cs 7,4

*.".1. 2

de Beat
,....---,

a D., 0
..o 0,
-
'1:1 a eu

u)

,l,

4)

.k

i A 61)0

*E

,r3'

O O. O

;4

44

le

le

le

FLEXIUNEA NOMINALA mnTiusili IN LIMBA ROMANA

3/

lad cum trebuie interpretatA evolutia articolului in limba francezI,

pe care o luAm in acelaq timp ca tip reprezentativ pentru limbile romanice de Apus i ca termen cornparativ fatA de limba roman.
In francezI sistemul articulrii a parcurs doul etape, ca orice sistem
gramatical pentru prima datA in formatie : faza stilistic i faza gramaticall. Admitem succesiunea dup ordinea logicA a etapelor de
desvoltare a articolului la nume, numai in faza stilistick In aceastA

fazi initial (sec. VIIIX) n'au putut face articulare decat numai
acele nume, care erau susceptibile de flexiune nominall interna,

acestea la rAndu-le, in ordinea logici infltiat de Guillaume. In aceast

epoc primitiv (tabloul I, Date trs ancienne) mai struiau mnc in

limba francez desinentele, care mai puteau distinge categoria genului
numarului substantivelor.
In epoca urmAtoare (tabloul II, Date ancienne et moyenne) toate
substantivele susceptibile de flexiune internk au dublul tratament
al formelor absolute nearticulate alAturi de cele articulate, prin care
se traduc dou forme conceptuale deosebite ale notiunilor nominale.
In aceast epoci regimul nominal sub acest raport este condus hied
de factorul psihologic intelectual. Pe de alt parte, din exemplele date
de Guillaume din vechea francezA, constatArn c alternarea formelor
articulate 0 celor nearticulate se face in mod capricios, fra a putek
stabili un principiu dupa care se petrece acest fenomen sintactic, a
cum putem stabili de pild in limba romAnk. Nu putem deci spune,
c limba francezI in aceast epocA medie a evolutiei sale ar fi avut,
sub acest raport, acela aspect gramatical, cum II prezint limba noastr
in permanentl. Sistemul artictarii, ca expresie a flexiunei valorilor
nominale interne, n'a existat in limba francezA, deat in faza sa embrionark in epoca stilisticA. Articularea in francezk i celelalte limbi romanice de apus, in epoca gramaticalk adia a extensiunii definitive 0
generale a articolului, nu mai este expresia sistemului flexiunei nominale interne, ci a altor categorii gramaticale mai elementare, a genului
nurnOrului. Articularea in limba roman s'a constituit dela inceput

ca instrument gramatical al flexiunei nominale interne, ca find o

directi motenire din limba autohtonilor, ceeace vom avei de dovedit.

Articolul in limba francezA nu s'a mentinut numai In subordinele
logicii, ci faptul cl exprimh in acela timp i categoriile gramaticale
de gen 0 numAr ale substantivelor, a subminat forta de rezistent a
desinentelor nominale, care exprimau aceste categorii 0 care in scurt
timp au trebuit sA dispark Din acest moment articularea nu mai erA
instrumentul independent al flexiunei nominale interne, ci a devenit
morfema indispensabila a numelui, ckruia ii definei genul i numrul.
Articolul nu mai insotik substantivul numai atunci cnd este conceput
la valoarea sa nominalA (valoarea conceptualA a numelui and este articu-

lat, a0 cum am definit-o in limba rominA), ci pretutindeni and joacl

rolul propriu-zis de nume substantival. Aceasta este epoca modernA a
desvoltArii i intrebuintrii articolului (tabloul III, Date modrne).

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

Substantivul nu mai cunoaste in aceast epocI tratamentul regimului absolut (afarl de cateva expresiuni speciale mostenite din epoca
mai veche).
Limba francezI n'a ajuns la expresia in sistem gramatical a functiunilor logice superioare ale flexiunii nominale interne, deoarece articolul a fost substras din subordinea acestor functiuni si pus in serviciul acestor categorii stringente ale Umbii: numIrul i genul.
In prima fazI a aparitiei articolului sistemul valorilor si functiunei
logic-sintactice a acestuia, era de sigur inteo fazI nebuloas si nedefinitI, ceeace a fost de sigur cea mai prielnicl conditie a acest articol,
neputand fi retinut la adevratele sale oficii, pe care aveh s le insti-

tueasca cu timpul in limb, sI cadI in serviciul altor categorii gra-

maticale mai imperioase.

OdatI ce articolul insotia numele mai totdeauna in frazI, caracterul
de gen al acestuia era stabilit, in cat chiar dacI in anumite mntrebuin
(cu valoarea atributivI sau in regim verbal), numele apare
la forma sa nearticulatI, aceasta nu ne d dreptul sI spunem c ar fi o

dovad, a nu necesitatea exprimrii categoriei genului a fost cauza

generalizIrii articolului, cIci in majoritatea cazurilor numele este
insatit de articol, inch limba Ii cunoaste bine genul.
Tot in epoca modern (sec. XIVXVII), articularea face ultimul
pas in extensiunea sa : numele proprii de locuri incep i izbutesc toate
in cele din urm si castige articolul. Extensiunea articolului si la
numirile proprii, care stim cI nu-s susceptibile de flexiune nominal
intern, a phut tuturor un fenomen curios si inexplicabil. CAci de ce
sI se articuleze numele proprii, and acestea sunt prin sine determinate. In fond, in francezI i celelalte limbi romanice de apus explicatia este --simpl. Numirile proprii dacI nu-s capabile de flexiune
nominal intern, taus au totdeauna un gen si chiar un numr, pe
care tot articularea a venit s le exprime.
In limba roman articularea n'a trecut prin faza indelungat stilistici, in care s'au definit valorile logice corespunzItoare acestei
functiuni gramaticale si in ordinea clrora s'au introdus in limbO.
Articularea in limba francezI si celelalte limbi romanice a luat fiint
pentru prima dat in epoca romanici. Limba roman s'a gsit din
cea dintaiu epocI a formrii sale in faza a zis gramaticall. Popoarele
autohtone ale Daco-Romaniei, dui:a ipoteza noastrI, aveau in limba lor
sistemul articulOrii, incat atunci and 0-au insusit limba latinI, aceast
inovatie gramaticall se produce din primul moment. Pe latura interra
logic, functiunea articolului era perfect cristalizat prin uzul indelung

al acestei categorii gramaticale in limba autohtonilor. Articolul a

devenit la noi din prima epocl a constituirii limbii noastre, instrumentul

atat al flexiunei interne, cat si al celei cazuale. Fiind instrumentul
gramatical al flexiunei cazuale, el s'a rsp andit si la numirile proprii,

ash dupI cum in francezi si celelalte limbi romanice s'a extins i la

aceste nume pentru a le defini genul si numrul (si nu pentru flexiunea

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

33

nominali internk pe care nu o pot avei). Flexiunea cazuali a fost

poate ilia o cauzi, care a presat extensiunea articolului 0 la cazurile
directe ale numirilor proprii.
G. Guillaume, autorul lucrarii, t Le problme de Particle et sa
solution dans la langue fraaise , vrea si explice sistemul articularii,
a nasterii 0 desvoltarii sale in limba franceza pe criterii pur 0 simplu
de logica. Ba mai mult, sustine ca sistemul articularii in limba franceza 0 principiile logice pe care se bazeaza, pot fi luate ca tip de explicare pentru toate sistemele de articol din toate celelalte limbi.
G. Guillaume a fost surprins de faptul, a in prima faza articolul
s'a rasp andit la substantive intr'o ordine logica oarecare, in ordinea
in care prin natura lor logick erau capabile sa aiba valori conceptuale
deosebite, ca concept pur mintal ( 4 le nom en puissance 0 0 ca intrebuintare in limbk ca forma discursiva ( le nom en effet ).

Fiinda numele la forma nearticulat (zice G.), prin indelunga

intrebuintare, in virtutea unei legi generale 0 permanente a spiritului

in functiunile lingvistice ale valorilor de expresie ( Pusure entre le
mot et la chose momentanment dsign ... Ces mots ... tendent
h acqurir dans l'esprit l'tat de notion pure , p. 313), s'a abstractizat
ping la ideia purk limba pentru a-i readuce la valoarea mall 0 proprie
discursiva, i-a aplicat acest corectiv: articolul.
Substantivele care desemnau realitti concrete sau abstracte unice

(cerul, soarele, luna, raiul, binele, raul, etc.) 0 tot astfel numirile

proprii geografice 0 de persoank in orice intrebuintare, aveau aceea0

acceptiune, diferenta intre o leur tat en puissance et leurs tat en effet 0)
era null. ( Ainsi devant soleil, qui est une chose en puissance et

de mme une seule chose a l'tat effectif et ne comporte, par cons&

quent, aucune variation de quantit possible d'un tat a l'autre, l'ar-

ticle tarde a devenir rgulier. Semblablement, et pour les mmes

raisons, devant les noms d'tres uniques abstraits, les noms de montagnes, de ravins, de mers, etc...., p. 307). Deaceea ele au intarziat
de a capth articolul. Dfinitive, au contraire, a t la rsistance des
noms propres qui, dpourvus de toute valeur smantique, ne prtent
aucunement les variations par ce ct. Il sont en puissance une chose

et de mme une chose en effet, et dans cette chose, autour de cette

chose une, il n'y a pas plus d'ides; d'impressions avant emploi qu'aprs emploi, parce que le nom propre, par dfinition, n'a pas valeur
d'ide (p. 307).
Dat fiind c extensiunea articolului in limba franceza petrecandu-

se in ordinea in care substantivele prezentau spiritului acest dublu

aspect conceptual (en effet et en puissance), Guillaume crede CA se
poate emite urmatoarea lege : 0 Le temps qu'on nom met i acqurir
l'article est inversement proportionnel a la diffrence existente entre
son tat de puissance et son tat d'effet (p. 307).
Facand aceast observatie, de a carei valoare vom cauth sa ne convingem indata, G. se iluzioneaza ca fenomenul articularii in limba
3 A. R.

Studii ti Cercetdri, XIX.

www.digibuc.ro

34

RADU L PAUL

francez, precum i diferitele constructiuni i particularitti ale sistemului, in care s'a cristalizat, poate fi explicat pur i simplu pe criterii
logice, desi in introducerea lucrarii sale nu uit de a respinge logica
ca metoda de cercetare in lingvistic.
Dac de fapt in limba franceza extensiunea articolului s'ar fi petrecut numai in virtutea legii stabilite de G., aceea de a restabili prin
articulare valoarea numelui en effet , care en puissance a devenit
la forma nearticulat o notiune purl prea abstract i generala incompatibila cu acceptiunile contingente ale frazei, atunci chiar dupa cele

sustinute de G. insu, i dupa buna judecat a oricui, nu s'ar putei

pricepe in nici un chip, cum articularea, care activeaz direct 0 numai

in subordinele logicii, sa faca un flagrant delict de logica, Cale and
Insus principiul logic, prin care G. o explica i o justifick atunci and
ea se extinde i la acele substantive (numele de lucruri unice: soare,
funk raul, binele, etc.), care Bunt la fel concepute i en effet
en puissance . Recunosand insu G. acest lucru, incearc sa dea
aka explicatiune: Les noms d'tres uniques n'auraient mme jamais
pris l'article si celui-ci n'avait eu d'autre fin que de dnoncer la diffrence quantitative entre reprsentation en puissance et reprsentation

en effet, car cette diffrence est nulle en tout cas. Mais Particle a
un autre objet, qui est de rendre sensibles les differences de halo

smantique. Or celles-ci existent relativement un mot comme soleil

que Peso-it peut envelopper de plus ou moins d'ides, d'impressions,
et c'est ce qui explique que le mot soleil n'ait rsist que momentanment Particle. Nulle au point de vue expressive, la difference entre
soleil, puissance, et soleil, effet, s'est affirm au point de vue impressif
(I). 307).

Explicatia de mai sus este lipid de temeiu. G. paraseste principiul

general pe care-0 bazeaz teoria articolului ( la distinction du nom
en puissance et du nom en effet, sur laquelle se fonde toute la thorie
de Particle , p. 307), recurgand la o motivare de oportunitate, prin

care intra in contradictie (...mais Particle a un autre objet ),

care in sine, nu are valoare. In adevar putem admite odata cu G.

ci notiunea de soare putei primi articolul, fiindca ideea de soare poate

fi conceputa i ca o notiune generica i poate avea formele conceptuale
ale acestora. Exemplu: soarele este izvorul de lumina; soarele de amiazi
este arztor; un soare stralucitor rsri de dup dealuri. E frumos ca

un soare; ce soare frumos; ampia era plina de soare; afara e soare;

a se plimbi pe soare. Este cu totul fals hag, a sustine acela lucru
despre numele de munti, de maxi, de ape, de tinuturi, pe care G.

le pune in aceea categorie cu notiuni ca soare, lung, etc.

Pe de alt parte, 0 acum atacam principiul de baz a teoriei articolului sustinut de G., dad.' in adevar limba sau mai bine zis spiritul
vorbitorului a conceput in mai multe feluri notiunea de soare, precum
toate celelalte notiuni generice, atunci intruch articolul putea remedia aceast defectuozitate a formelor nearticulate, intruc at prin

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

35

formele articulate se puteh face mai sensibill diferenta de 4 halo semantic * a unei notiuni, in diferite Intrebuintari, mai mult deck prin
formele nearticulate ? Nu se poate spune c spiritul tinde si opereaz
in sensul de a mentine ideile pure pe planul pur intelectual, evitand de a le

pune in circulatie in limba, in care lucreaza numai cu forme mai concrete, mai contingente. Este o absurditate aceasta dedublare a spiri-

tului fat de functiunile limbii. Notiunile nu sunt situate pe dota

planuri in mintea noastra atunci and vorbim. Unul suprapus, pur
intelectual, in care notiunile stau depuse in nemiscare ca niste umbre
ale formelor lor ideale si ireale, iar altul activ, acel al limbii, in care
notiunile circula pline de forta si impregnate de atributele realitatii,
pe care o reprezinta. Articolul pentru G. este acel instrument al limbii,
care a transportat notiunile de pe acel plan superior al intelectului,
in a carui sferl abstracta notiunile sunt transfigurate si incolore,

pe planul real

al

limbii, unde ele sunt capabile s ia toate va-

lorile de intrebuintare impuse de context. Aceasta teorie este

Irish'

o fictiune.

Chiar dac am admite el exist acel plan superior si inaccesibil

functiunilor expresive ale limbii, nu intelegem cum formele intrebuintate pe planul discursiv al formelor conceptuale o en effet *, sa.
ajung in intrebuintare, pe acel plan. Conceptele nominale in sine,
nu devin nici mai abstracte nici mai concrete, deck sunt concepute
obisnuit, oricat de mult ar fi intrebuintate formele lor lingvistice. Nu
forma lingvistica implic conceptelor nominale acceptiuni mai concrete, mai reale, sau mai abstracte, mai inactuale, ci rolul pe care il
au in fraza.
Conceptele nominale nu evolueaza in timp dela acceptiuni mai
concrete la acceptiuni mai abstracte. Ci ele au in acelas timp, dupd
rolul pe care il au in frazd, deci dupa intrebuintare, acceptiuni mai
concrete sau mai abstracte.
Notiunea de soare sau notiunea binelui 0 a rdului in sine nu poate
deveni in decursul timpului mai abstract sau mai concret conceput
deck in momentul de fat, oricare ar fi mijlocul lingvistic, prin care
o exprirnm. In oHce moment big, mice notiune generica, poate
avei mai multe aspecte conceptuale, pe care la rigoare le-am putei
aranj si dupa gradul lor de abstractiune. Buraoara notiunea de om
in urmtoarele exemple : Mi-a venit omul acasa (notiunea este determinat, acceptiune concret); omul crede in Dumnezeu (notiunea ge-

neral, acceptiunea este abstracta); am intalnit un om pe camp (notiunea este particulara, dar nedefinita); si s'a coborit din ceruri si s'a
fcut om (notiunea este conceput sub forma abstracta a insusirilor
generale ale speciei orn); brbatul meu e om nu glurna (notiunea este
conceputa sub forma si mai abstract a caracterelor morale ale omului);

om pe lume n'a clcat pe aceste meleaguri (notiunea om ajunge aici

la un grad atat de maxim al abstractiunii, inc at depaseste in ireal,
pierzandu-se aproape complet din orizontul vizunii concrete).

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

De sigur nu se poate sustine cA limbile care n'au articol, ar ajunge

la un moment dat prin indelunga intrebuintare a formelor nearticulate
si nu mai poat concepe deck formele abstracte pur conceptuale ale
notiunilor, ash cum le constatAm in tabloul de mai sus la formele nearticulate, si din aceasti pricinA s se elimine, renuntnd la ele, pentru
ca introducnd articolul, s revin iarls la formele conceptuale mai
concrete si mai reale ale notiunilor.
Forme le conceptuale sus indicate prin exemple, sunt inerente notiunilor,
si sunt totdeauna concepute pe intreag scara de abstractiune,
:
indiferent clack* o limbI are sau n'are articol. Limba francezA, care a
inlocuit pretutindeni formele nearticulate cu cele articulate, nu este
adevrat cl a renuntat si mai exprime acele forme abstracte absolut
inerente notiunilor oamenilor, fie ei chiar pe o treaptA joasI a primitivittii, si care am vAzut din exemplele precedente cl in limba noastr

se pot exprimi prin formele nearticulate. Prin context sau prin alte
expediente sintactice acele valori conceptuale abstracte, sunt si ele
desigur exprimabile in francezA.
La fel nu putem spune a limbile unor popoare de civilizatie european, cum sunt limbile slave de nord si vest, care de foarte indelungatA vreme nu intrebuinteazA cleat formele nearticulate ale numelui,

ar fi, gau vor putei fi in situatia de a nu puteh exprimh in limba lor

notiunile nominale in acele primordiale acceptiuni, pe care le vedem
exprimate in formele noastre articulate. Contextul, verbul, situatia,
indic in ce chip e conceput o notiune nominal. In doul expresiuni
ca acestea: Alp Anul bate servitorul si: stpAnul a bAtut servitorul,
timpul verbului este singur capabil s implice conceptelor nominale:
stdpdnul fi servitorul, in primul caz sensul general, in al doilea caz,
sensul particular determinat. Cnd zic: pune cutitul acesta pe masi,
ideia mesei o simtim destul de bine determinati, desi nu este articulat,
cad contextul si situatia o determin efectiv.
Teoria lui G. cu toate consecintele ei, este falsI atAt pe latura psihologicA, cAt si pe cea lingvisticA.

Itmne intrebarea, pentru care motiv tows a apArut articolul in

limbI ?

Am putut vedeh din exemplele suscitate, cA o notiune ca om este

susceptibilA sl varieze in natura sa conceptual dupA intrebuintarea
pe care i-o dm inteo judecat oarecare. Aceste deosebite valori pe
care le poate aveh o notiune substantivalA, constitue ash zisa flexiune
nominald intern& Articolul a luat nastere pentru a fi pus in serviciul
flexiunei nominale interne, pentru a exprimh o anumit modalitate
conceptualA a notiunei nominale spre deosebire de celelalte modalitAti
exprimabile prin formele nearticulate. La inceput (vezi in limba fran-

cezI: date trs ancienne) instrument al strictei determinAri, devine

mai thrziu semnul specific al acelei valori conceptuale a notiunii,
care in logicA se numeste sfera notiunii (aceast sfer poate fi particular, determinatA sau

general) si pe care noi am denumit-o

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

3'7

valoare nominald. 0 discutie pe larg asupra valorilor conceptuale a

flexiunei nominale interne, definitia acestor valori i realizarea lor
lingvisticI, am fIcut-o inteun capitol ce urmeaza.
In limba romni i gracI de pild, articolul a rImas liber in serviciul flexiunei interne, deaceea suntem in mIsurl sl expliam formele
nominale sub acest aspect gramatical, dupl criteriul valorilor logice
proprii conceptelor nominale, in vederea exprimIrii cIrora s'a constituit sistemul articularii.
In francez1 insi, ca i. in celelalte limbi romanice de apus, articolul
la inceput introdus in limbi in vederea definirii acelei valori primitive
a strictei determinIri, dela care in mod firese pornqte orice sistem de
articulare, cade in serviciul altei sfere gramaticale, a categoriilor de gen
i numIr, care in urma disparitiei desinentelor nu mai aveau o expresie

materiall In acest chip articolul insotete pretutindeni numele; el nu

mai este destinat a deveni semnul distinctiv al unei anumite valori
nominale. Prezenta articolului nu se mai poate explich dupI criteriul
logic al acestor valori, cIci articolul nu este sub guvernarea exclusiv
a flexiunei nominale interne.
Tosi gramaticii i filologii straini recunosc in mod unanim imposibilitatea de a explich in intregime sistemul articulIrii dui:a criteriul
valorilor logice. Acum am putut vedei i motivele acestei imposibilitati.

Numai in aceastI ordine de idei, infItiptI de noi, suntem in mIsuri

sI ne expliam i aparitia articolului partitiv in limbile romanice de
apus, ceeace pang acum nu s'a putut face, aci a lipsit o conceptie justl
asupra sistemului articolului.
Una dintre valorile importante pe care le poate ava un nume in
frazI este aceea care exprimI extensivitatea in materie sau intensivitatea i extensivitatea in fenomene. Aceast valoare in limba rominA
se exprirnI prin formele nearticulate : curge apd pe strada; mIninc
piiine. In francezI acest aspect al notiunilor se expriml prin articolul
partitiv (du, de la).
Valoarea extensivI este o acceptiune inerent conceptelor continui
de materie i fenornene, care se extind in spatiu i timp in continuitate,

spre deosebire de acele care se extind in discontinuitate, in forme

individuale : om, cask copac. Deaceea in limba rominI ea se exprima
spontan prin formele nearticulate. (Tot o astfel de valoare internI 0
inerend conceptelor nominale, este aceea atributiv, sau cum am numit-o noi : impresiv, care reprezintI continutul notiunii, adici totalitatea insuOrilor generale i caracteristice a unei categorii de lucrug

sau fiinte, sau caracterul specific al unei realiati sau idei oarecare.
AceastI acceptiune a conceptelor nominale se degaji ca i cea extensivI, ca fiind inerentI ideilor, din forma nearticulati a nurnelor substantivale. Exemplu : E om i d Ansul, de ce-1 chinui; ca om e foarte
bine, ca doctor e slab).
Articularea traduce un act mintal, o atitudine, un raport pe care II
avem fata de o idee, i nu un aspect notional intern al conceptelor

www.digibuc.ro

RADIJ I. PAUL

nominale. Child zic : vino s ne bem vinul, articularea substantivului

vin, traduce numai faptul mintal al prealabilei cunostinte intre dousi

sau mai multe persoane, despre vinul pe care au obiceiul s-1 bea
la un anumit timp. C And zic: nu vine negustorul acask articularea
traduce prealabila cunoatere a negustorului, despre care se vorbeste
(dad. iau aceast notiune in sens determinat). Tot din acest exemplu
se poate vedeh cum articolul a putut deveni semnul acceptiunii generice a notiunilor, cAci in acela exemplu notiunea negustorul poate
aveh 0 valoare de idee general. Aceast valoare generalk care repre-

zint specia in general, dar 0 individul nedefinit in particular este

iars numai o atitudine mintalA a noastrk nu un caracter inerent
realittii, care se desemneazA ca individualitti. Notiunea genericA:
negustorul, are ca echivalent expresia: tot negustorul (fiecare negustor),

care se paralelizeazI perfect cu expresia : tot ptimntul, care poate

insemni i: intreg pcimntul, dar si: fiecare pdmiint. Evolutia semanticd

a lui tot, dela sensul de intreg, la fiecare dovedeste si ea pe latura

lingvistic, el individualul nedeterminat poate deveni in mintea noastrA

o reprezentare simbolicl a genericului, dar acest generic, nu este

deck o atitudine mintalA a noastrA si nu un atribut inerent al realitAtii,

al ideii in sine.
Vedem aadar, cl. formele articulate se intrebuinteazA in frazA atunci

and o notiune vrem s o punem in raport cu acest fapt mintal exterior ideii. In acest caz nu intentionm s" exprimrn in mod explicit
forme conceptuale inerente ideilor. Cind vrem sA facem acest lucru,
atunci articularea lipseste, spre a lAsh liberl degajarea intelesului, pe
care vrem sA-1 dAm unui concept nominal. Ash se petrec lucrurile in
limbile (romAnk greack albanez), in care articularea functioneaz
liber in serviciul flexiunei nominale interne. In francezA insk 0. in
genere in limbile romanice de apus, unde articularea a invadat ca instrument al categoriei de gen 0 numr la toate formele nominale,
degajarea acelor valori conceptuale inerente notiunilor nu mai er
posibil. Deaceea pentru exprimarea valorii extensive, care este cea
mai pregnant forml conceptual a unei idei, spiritul vorbitorului i-a
creat un instrument special, ckre nu este altul cleat articolul, partitiv,
prin care se anul efectul articulrii.
Regimul obiectiv in limba francezl este asadar reprezentat in parte
prin regimul articolulului partitiv, corespunzAnd la noi cu regimul
formelor nominale nearticulate, atunci and acesta implied acceptiunea concret a extensivitltii materiale, sau a intensivitatii si extensivittii fenomenale.
Limba francezl cunoaste i ea inteo msurA oarecare intrebuintarea

formelor nominale absolute a articolului zero (cum il numete G.

Guillaume, op. c., p. 239). Aceste forme le intalnim mai ales in expresiuni, in care numele se grupeazl cu un verb pentru a formh o
singurA idee: faire peur, faire honte, faire envie; avoir peur, avoir
honte, avoir faim, avoir soif, avoir besoin, avoir envie, avoir sommeil;

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN urviliA ROMANA

39

prendre peur. G. crede c la aceste nume qui notent des effets directs

de sensibilit (34o), se explic lipsa articolului prin faptul acceptiunii concrete de fenomenalitate efectiv pe care ele o exprim, enuntand principiul: l'article le, forme pour sens abstrait dvelopp dans

l'abstrait, et l'article zro, forme pour sens abstrait dvelopp dans

le concret (242). Ex. : perdre le sommeil (r= la facult de dormir),
dar: avoir sommeil ( = senzatia efectiv a somnului); sau:. Le juge
charg de rendre la justice (notiunea abstract general a drepttii)
ne m'a pas rendu justice (rezultatul concret a exercitiului acestei functiuni), p. 242. Aceea repartitie avem in cazurile: Faire quelqu'un
l'honneur de, faire honneur a quelqu'un; trouver le moyen, trouver
moyen; avoir de la raison, avoir raison (avoir tort) ; avoir le soin,
avoir soin; avoir la foi, avoir foi. Alte expresiuni de acela fel,
in care se exprimi actiunea concret in efectuare: faire feu; faire ob-

stacle; faire muraille, faire masse; prendre corps; prendre racine;

tenire tte; rendre gorge; faire halte;
faire nombre; faire figure,
faire queue; mettre fin; faire naufrage; faire plaisir pp. 246-249).
Principiul enuntat de G. nu are o valabilitate general i absolutk
nici in teorie, nici in limb ; nici in francez (ca reprezentand grupul
romanic de apus), nici in romank
De fapt, dupa cum se va vede la capitolul in care tratez despre
valorile conceptuale ale numelui exprimate prin formele nearticulate,
in specie despre valorile obiective, aceste valori nu reprezint numai
acceptiunile de materie extensivi sau de fenomenalitate efectivk nu
numai valorile concrete ale acestora, iar formele articulate s exprime

acceptiunea lor de idee abstractk ci formele nearticulate exprimk

dupa intrebuintarea pe care o au in frazk i dup natura abstractk

sau concreta a conceptului nominal, intreaga gam de valori concrete

sau abstracte inerente acestor concepte nominale. De pild avem o

acceptiune concreta a notiunii apt' ziand: arunc apd peste flori.

Avem ins o acceptiune cu totul abstracta ziand: n'am nici apd nici
vin; rara apd nu putem trl; acest lichid e apd' nu spirt; ce apd mai
aveti? tot s bei. Dupa acestea constatate nu putem afirm Ong acum in
principiu, c formele nearticulate exprima totdeauna valoarea concret.

Pe de alt parte, formele articulate nu exprim numai forma ab-

stracta i generala a unui concept nominal oarecare, ci i o acceptiune

concretk Acceptiunea este abstract, and valoarea nominal ;este

general (omul este muritor), i este concretk and valoarea nominal

e determinati (ne-a venit omul acas).
Deci nu putem spune ci abstractul i concretul sunt valorile logice
ce corespund, cea dintaiu formelor absolute, nearticulate ale substantivelor, i cea de a doua formelor articulate, fiindca i una i alta pot
ave una dintre aceste valori. Daa principiul lui G. 1-am lu ca absolut
valabil, atunci am atept ca toate substantivele abstracte sa fie arti-

culate, iar cele concrete s fie nearticulate, ceeace este departe de

realitatea lingvistia.

www.digibuc.ro

40

RADU I. PAUL

Este adevArat ing, el sensul concret de fenomenalitate efectivA,

este exprimabil prin formele nearticulate ale semnelor (care exprimA

de exemplu stAri fiziologice, sensoriale sau afective), prin faptul cA
aceasta este o acceptiune inerentA a acestor notiuni si primordialA
printre valorile obiective ale formelor nominale nearticulate.
In limba romAnA, unde articularea este in adevArata ei functiune,
aceste valori concrete objective sunt totdeauna exprimate numai prin
formele nearticulate, fArA exceptie. Expresiunile susamintite din limba
francezi sunt 0 ele un reflex al aceluias principiu, exprimAnd 0 ele
in mod propriu aceleasi valori. Aceste expresiuni ins sunt niste cazuri
izolate, constructii mostenite din epoca c And articularea nu invadase
incl pe intreg domeniul formelor nominale.
In limba francezA, unde articolul nu este in adevarata sa functiune,
principiul valorilor logice ale numelor n'a putut fi respectat asA cum
e cazul in limba romang. In adevAr alAturi de expresiunile de mai sus,
in care principiul logic e respectat sunt altele, in conditii logice
analoage, in care principiul este 1'11ft-int. In adevAr, in exemplele urmA-

toare, desi este vorba de o senzatie fiziologicA efectivA, numele se

intrebuinteazA la forma articulatA cu le, corectatl apoi cu partitivul de:
avoir de l'apptit; avoir grand apptit, bon apptit; avoir de la peine,

avoir du chagrin; prouver de la honte, causer du plaisir. In aceste

exemple nu putem gis nici Q motivare logia a articulkii. Motivarea nu poate fi si nici nu asteptm sl fie, stiind cA articularea
in limba francezA nu este numai in functie de aceste valori, ci a
cAzut in sub-ordinea altor categorii mai elementare ale genului 0

numrului.
Definit flind genul substantivelor in alte intrebuintAri, in expresiuni
de felul celor de mai sus, in care nici numArul nu intereseazi, ci ideia in
sine, regimul obiectiv al formelor absolute, nearticulate s'a putut men-

tine, unele ing in acelea0 conditii frazeologice au cedat tendintii

generale de articulare, tocmai din cauza caracterului nelogic din punctul

de vedere al numelui, al sistemului articulArii in limba francezA i cele-

lalte limbi romanice de apus.

Guillaume incearcA zadarnic s dea o explicatie logica formelor
articulate (in: t avoir de la peine et avoir du chagrin, les mots peine et
chagrin expriment un tat moral d'un caractre sensiblement plus
intellectuel
moins senti, plus pens que peur, par exemple, qui
note de faon plus directe le choc * de la sensibilit. La peine, le
chagrin peuvent se lier dans l'esprit A un cours de rflexions calmes,
assujetties A la volont jusqu'i un certain degr. Avec le mot peur,
au contraire, on ne sort pas de l'ide d'un trouble sensitif *, p. 241).
Frl nici un comentariu oricine se poate convinge de ubrezenia acestei
subtile argumentari. G., care in introducerea acestei lucrIri a sale,
se leapAdi de logica, resping And-o ca instrument de cercetare in limbA,

comite el insus in acest pasaj, cel mai ilicit abuz de logica in explicarea unui fenomen lingvistic.

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

Iluzionindu-se de valabilitatea principiului stabilit pe baza celor

cAteva exemple G., crede 6 in limba francez, in momentul de fatk
regimul articolului zero este pe cale de a lu fiint. 4 L'article zro,
A l'heure actuelle, est naissant dans la langue francaise . Realitatea
lingvisticl ins, ne spune, a articolul zero este un regim nominal,
care a avut o largi intrebuintare numai in vechea francez, pin pe
la sfirlitul veacului al XVI-lea, and II putem consider& ca un tra-

tament sintactic al numelui destul de obilnuit, dar care dela acei

clad 0 pan& in momentul de fatk nu mai are nici o valoare de functiune

sintactica. Exemplele inflt4ate sunt expresiuni izolate mo0enite din

vechime 0 nu reprezing, cum crede G., indile incercAri de realizare
ale unui regim sintactic pe cale de a luA fiinta.
Iat o alt serie de expresiuni in cazuri prepozitionale, in care articolul apare sau nu apare, fr a puteh stabili vreo normi:
4:( Parler dans le silence, dar : avancer en silence; mettre de l'eau
dans du vin, dar : changer de l'eau en yin; l'homme courageux garde
sa prsence d'esprit dans le 13661, dar : venez A notre secours, nous
sommes en pril; venir en temps opportun, dar : la vie des tres dans
le temps ; en conscience, dar : dans la conscience; jeter quelque chose en

l'air, ca 0: le ballon plane dans l'air; tre en colre, dar : tre dans

la joie; entrer par la fentre, passer par le jardin, dar : aller par monts
et par vaux; se justifier par des subterfuges, dar : Cet homme donc,
par prires, par larmes, Par sortilges et par charmes, Fait tant
qu'il obtient du destin (La Font., II, 18). Assurer le triomphe de ses
ides par la force, dar: agir par ruse; agir par personnes interposes.
Pour l'amour de l'humanit, dar : par amour de l'humanit; agir par
peur, par calcul, par principe, par bont, par devoir; nettoyer avec le
balail, avec de l'eau; crire avec la plume, avec le crayon, dar : agir avec
courage, parler avec bont, citer un fait avec preuves A. l'appui; enduire
avec du vernis; travailler avec persverance. Entre l'arbre et l'corce
il ne faut pas mettre le doigt, dar : entre amis c'est permis, entre femmes,

entre hommes. Crier de douleur, mourir de soif, de frayeur, dar :

souffrir de la faim, jouir de la lumire; souffrir du cceur, dar : are
bon de cceur, tre aveugle de naissance. Parler de l'amour, dar: parler
d'amour. tre malade A. la mort, dar : condamner i mort. Les anges
volent du ciel h la terre, dar : descendre A terre; aller A la ville, i la pche,
dar : aller A pied, A cheval, A byciclette; prter A. la semaine, dar : prter i
terme; aller A la rame, dar: aller A rames; coudre A la main, naviger A la
voile, A la rame, pcher au filet, passer une rivire h. la nage, dar : aller
A rames, A voiles, tirer A balles, mouvoir A bras; vendre A crdit, faire
quelque chose A. loisir, traiter A forfait, prter A terme, A. tort, A raison,

dar: A l'endroit, au recto, au verso. Aller au Japon, au Prou, dar :

aller en Chine, en Espagne, en Amrique, en France; porcelaine
du Japon, dar: porcelaine de Chine; revenir de Russie, dar: revenir
du Mexique; oranges d'Espagne, dar: l'or du Prou. Aceste exemple

au fost extrase din lucrarea lui G. Guillaume, pp. z55g8r.

www.digibuc.ro

42

RADU I. PAUL

Orice incercare de a explich in intregime sistemul articulrii franceze pe baza speculatiunilor logice, va esua, din simplul motiv ca
articularea in franceza, ca si in celelalte limbi romanice de apus, a
urmat alte cli deck acele impuse de criteriul valorilor logice, care
stau la baza flexiunei nominale interne.
Guillaume este marele martir al acestei iluzii. Desi lucrarea sa
prezint o titanicl sfortare, de a da o justificare logica sistemului
articularii in francez, pe care o ia ca tip al tuturor limbilor in aceasta

privint, nu este 'frig ca rezultat, decat o trista experient. Intreaga

lucrarea porneste dela o falsa conceptie, iar rezultatele si solutiunile
sunt pur si simplu fictive, din care cauzi lucrarea la prima vedere,
este aproape inabordabila. De aceste lucruri ne convingem de indata
ce ne initiem in adevratele principii logice ale flexiunii nominale
interne, pe care articularea o realizeaza in limba.
Initiarea in aceasta problem/ All se poate face insa decat prin cercetarea fenomenului in acele limbi, in care sistemul articularii, este
ilustrarea si realizarea perfecta a sistemului valorilor logice, prin care
ia fiinta aceasta functiune lingvistica. Aceasta este prin excelenta
limba roman. In aceeas categorie e greaca si mai putin albaneza.
Articolul in romnd

Articolul este atestat India data in leg/lull cu nutnirile de persoana.

Aceste numiri romanesti terminate in articol s'au gasit in mare numar
in documente straine, slave si latine si in insemnari din alte limbi
straine referitoare la istoria Romani lor.

Intr'o inscriptie de pe un vas apartinator tezaurului ask zis a lui

Atila, descoperit la San-Miclaus in 1799 si care dateaza de prin sec.
VIIIX, se intalneste numele : Barraoa gwanav., care in romaneste

ar fi: Butaul jup an (joapan), deci am aveh de aface cu o form/. articulata

(Butaul). Unii au sustinut rar de succes, c aceast forma n'ar fi romaneasca; acest lucru ins este aproape incontestabil, dupa cum il
consider/. si T. Capidan, in # Dacoromania , I, 198. Chiar dac s'ar
puta trage la indoeal originea romaneasc a numelui, aceasta nu ne
impiedeca sa credem, ca in aceasta epoc exista deja articularea numelui,

cad in sprijinul acestei afirmatiuni ne vin numirile proprii articulate

atestate in preajma acestei epoci si care nu mai pot fi contestate.
Cel mai important prin vechimea sa este numele : Ozanulo, datand
din anul 852, atestat de C. Jiree'ek, impreuna cu o lista intreag de
numiri, pe care le consider a fi romanesti, in lucrarea sa : (< Die Romanen in den Stdten Dalmatiens whrend des Mittelalters , publicata
in c Denkschriften der Akademie der Wissenschaften in Wien, philosophisch-historische Klasse , vol. 48 si 49. Iata lista acestor numiri :
Ozanulo, Negulus din 1070, Zara vechia; Danulo Ica, Ossero ;

Petrus Dracculus, Zorzi Draculus, Andriulus, Dedullus, robi ai

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

43

mnstirei Sf. Petru din Selo, anul io8o; ernul x275, Istrea; Negul
Vlacus 1323, Raguza; Vladoe Ursul Vlachus 1372, Raguza; Dracul

sec. XIVXV, Trebinje; Radul sec. XIVXV, Trebinje; Krnul

1422, Novi; Matul 1433, Liko; Kersul 1449, Bribir; Zisul 1446,
insula Ugljan ling Zara; Danciul 1467, Bobani (Trebinje); Franul
1473, Zara. Din acelaq autor, capitolul: Slavische Vornamen in den
alten Stdten Dalmatiens im XXV. Jahrhundert , T. Capidan, in
Dacoromania , I, 195, intalnete numiri ca Dobrul, Produl, Vilciul.

Tot T. Capidan, op. c., gseste in lista numirilor date de Jirdek in

capitolul: Vorslavische Elemente der balkanen Nomenklatur der

Nord-dalmatischen Inseln , nume de localitti in -1: Ogurul, Vir6ul,

Bavkul, Riciul 0 Sisul. Dar nume de localitti (zice Jirdek) cu ter-.

minatiunea romneascl se inalnesc pe coasta Dalmatiei pan in

Friaul . Inteun document din 1170-1180 se intilneqte aproape de
Tagliamento numele Radul. 0 alt serie de nume de persoan in -ir
cteva 0 cu tulpina romfineascl, sunt cele cunoscute din hrisovul lui

tefan Dupn, publicat de B. P. Havleu in 4 Archiva Istoria a Romniei , vol. III, p. 85 : Surdul, Neagul, Vladul, Raiul, Opritul,
Hraiul, Daiul, Hranul, Staiul, Rapl, Draju, Mrkine, Stanul, Gradul,
Doiul (T. Capidan, Originea vocativului in -le , in o Dacoromania , I, 196).

Se mai gsesc astfel de numiri articulate inteun act de danie al

regelui sirb stefan Milutin (Ioan Bogdan, 4 Un chrisovu al regelui
sarbesc St. M. , in o Convorbiri Literare 1890, pp. 488-495):
Bogdulu, Neagulu, Radulu, Raiulu, Ursulu.
0 alt serie de astfel de numiri sunt cele date de O. Densusianu,
Histoire de la langue roumaine , I, pp. 393-397.

Alte cateva numiri proprii romneti, care nu le gsim la autorii

suscitati, sunt date de Attilio Tamaro, Italiani e Slavi nell' Adriatico ,

Roma, 1915 0 La Vntie Juliene et la Dalmatie, Histoire dela nation

italienne sur ses frontires orientales , vol. II (La Dalmatie depuis

les origines jusqu'i la Renaissance ), Roma, 1919, cap. XXIII, t Les
Morlaques au moyen Age .

Pentru acest repertoriu bibliografic m'am servit 0 de lucrarea lui

D. Gazdaru, Descendentii lui ille in limba romn , p. 74-78.
Problema articolului in limba romeinci

Ceeace deosebete sistemul articulrii din limba romn &IA de

sistemul limbilor romanice, 0 ceeace prezint mai mult important
pentru individualitatea limbii noastre, nu este problema de forma a
postpunerii sau prepunerii articolului, ci este problema de fond a
valorilor sintactice 0 lingvistice in genere, pe care acest sistem le
realizen in diferitele limbi romanices
Chestiunea pre- sau postpunerii articolului este secundar. Se con-

stag cl unele limbi indo - europene au caracteristica de a legi la

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

44

sfalitul numelor elementele flexionare ale numelui (albaneza, armeana,

frigiana, oseta), precum 0 alte limbi ne-indo-europene. Alte le proce-

deaz1 prin aqezarea elementelor flexionare inaintea substantivelor,

cum este greaca, limbile germanice, afara de cele nordice, limbile
xomanice, afar de cea roman.

Limba roman se deosebqte deci prin encliza articolului de toate

celelalte limbi romanice.

Pe de alt parte este dovedit, c toate limbile care sunt urmwle

directe ale limbii semintiilor traco-ilirice, adica, Albanezii, Frigii 0
Armenii, prezint acela caracter sintactic al enclizei articolului.
Atunci, dac limba romn a luat nwere in sinul unui neam, care
apartineh aceluia trunchiu al popoarelor traco-ilirice, s nu ne fie
permis a admite, constran0 de o elementar evident, ipoteza, cl
aceast identitate intre un caracter sintactic al limbii vorbite de Romani 0 aceea, pe care o vorbiau strAbunii notri de sange, s'ar datori
unei directe moteniri ?

Dac ne-ar lipsi oricare alt indiciu, care s sprijine ipoteza originii
in limba autohtong a sistemului flexiunei nominale al limbii romne,
incl am putei fi multumiti cu simpla constatare fcut mai sus. Dar
sunt 0 altele poate mai convingItoare.

Dacl limba romin ar fi fost o limbA oarecare neromania 0 neindo-european, cum sunt cele in0rate de Carlo Tagliavini (4 Sulla
questione della postpositione dell'articolo * in a Dacoromania *, III,
p, 515); dialectele ungro-finice: mordvin, votjakl, sirieni apoi
limbile semitice: aramaick sabaica, amaria, arabI apoi limba
chamit, cuscitia, multe dialecte berbere, cercheza, care ar aveh un
specimen de articulare (demonstrativ) enclitia, de sigur ne-am puta
asoci la prerea lui Tagliavini, c encliza articolului nostru este

un fapt independent, comun atator limbi, 0 a deci pentru a o

explick nu e nevoie s admitem paternitatea ei in limba necunoscuti

a autohtonilor ncltri. a Dobbiamo noi lasciar correre la nostra mente
alle piu sbrigliate ipotesi di parentele remote di linque estinte sulla
base di un cosi fragile carattere, glottologicamente cosi comune ? *
(Tagliavini, op. c., p. 522).
Prerea lui Tagliavini o subscrie 0 Kr. Sandfeld in 4 Linguistique
balcanique *, p. 115: 4:c A cet gard nous pouvons souscrire aux rflexions faites par M. Tagliavini.. On pourrait donc aller jusqu'i l'extrmit contraire et prtendre, que c'est un pur effet du hazard que le

roumain, l'albanais et le bulgare se rencontrent sur ce point, et de

fait il y a des auteurs qui professent cette opinion. Mais il faut se
souvenire que la postposition de Particle dfini est loin d'tre un ph-

nomne rare. Elle peut trs bien se produire indpendamment sur

diverses parties de la terre et il est assez vain de chercher h. constater

des rapport l o rien n'oblige le faire (167).
Sandfeld mai remara cum ci in teXtele de latin vulgarl se gsesc
pe ici pe colo exemple de postpunerea articolului sau mai bine zis

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

45

a lui ille. Ex. : speluncam illam, ubi (Peregrinatio, 3, 7), ubi factus
est nitulus (5, 3), in ipsa sumitate montis illius mediani (3, 5). Acest
lucru nu probeaz frig nimic. Demonstrativul ille 0 in textele clasice
ill gsim destul de des in aceast pozitie. Vezi J. Marouzeau, 4 L'ordre
des mots dans la phrase latine. 1. Les groupes nominaux i, Paris, 1922.
Collection linguistique publie par la Socit de linguistique de Paris,

XII, p. x54 q. U. Prin aceast constructiune a lui ille se traduce

o emfaz, un sentiment oarecare in leglturi cu numele demonstrat.
# Ex. : testula illa (Nep. 3, i) ; fulmina illa (Orat., 234) ; hilaritatem illam,

qua hanc tristitiam temporum, condiebamus, in perpetuum amisi

(Att., XII, 40, 3); Atque herde hic de grege illo est (Att., X, x4, 5.
Grex Catilinae); oblitus ne es fungorum illorum quos... ? (Fam.,
IX, io, 12); rogo ut... in eo leges historiae neglegas gratiamque
illam, de qua suavisime quodam in proemio scripsisti ... ne aspenmere (Ciceron, V, 12, 3) .

Limba romin ins, conform tendintii flexionare nominale manifestat in toate limbile romanice din familia arora apartine, daa n'ar
fi fost sub presiunea nici unei influente strine spiritului acestei familii
de limbi, evident c n'ar fi putut face altceva dec at s se conformeze
spiritului 0 tendintelor lingvistice ale grupului, din care face parte.
Am fi avut in acest caz ca 0 in toate limbile romanice procliza arti-

colului. Daa inteo limbl, in care nu se poate stabili preexistenta

unei anumite tendinte, modalitatea unui fenomen, avem dreptul s o

considerm ca o manifestare proprie 0 independent a spiritului acestei
limbi; in limba in care ins se qtie, c independent 0 original, exist
o tendinti 0 totu ulterior, constatm a in aceea directie se manifest o alta, opus celei dintaiu, in acest caz, suntem constrinsi s

admitem o cauzl puternic determinatoare a acestei devieri. lid de

ce nu putem admite a encliza articolului nu poate fi un fenomen inde-

pendent 0 spontan inteo limbl romania uncle tocmai fenomenul

invers al proclizei este cel normal, independent 0 spontan. Trebuie

sl fi existat presiunea unei influente strine, care sa fi determinat
aceast modalitate neromanic a flexiunei nominale a limbii romine.
Unde am fi mai indrepttiti s cutm rdcina acestei cauze, daa
nu in solul insuq in care a fost sdit acest vlstar al romanittii rigritene, unde a crescut 0 a luat fiinti graiul romnesc, adic in limba
stribunilor nowi, mai ales atunci and toate indiciile, care le putem
ave consura cu aceasti ipotez, nici una nu o contrazice. De ce s
cautarn prin urmare explicatia la cine tie ce limbi berberice sau cercheze cum face Tagliavini ? 1.) Iat de ce dintre toate ipotezele care
se pot face in jurtil acestei chestiuni, aceasta o credem cea mai conforma cu adevrul.
1) Se Alai pune intrebarea, (lac& in limbile amintite de C, Tgl., avem de a face cu
sistemul articulirli, ai nu numai cu un simplu demonstrativ, ceeace este o diferenti
enorm. T. recunoaate prin exemplele date, ci avem de a face cu ultimul caz.

www.digibuc.ro

46

RADU I. PAUL

Este de prisos s reamintesc de identitatea 0711 in amAnunte si

exceptiuni, care exist intre gramatica romn si cea albanezi, precum
si de identitatea in cele mai caracteristice trsturi generale ale sistemului morfologic, sintactic si fonetic, ale grupului de limbi carpatobalcanice : albano-bulgaro-greco-roman. (Ultima lucrare in care se

rezum rezultatele asupra concordantelor lingvistice dintre limbile

balcanice este a lui Kr. Sandfeld, Linguistique balcanique , Paris, 193o.

E de consultat si : Skok, Considrations gnrales sur la dclinaison

nominale roumaino-albanaise , in Arhiv za arb. star , 3, 167-75,
care gkseste un acord structural perfect intre declinarea albanez si
romfin. Bibliografia complet a acestei probleme, precum si pArerile
diferitilor lingvisti asupra ei se poate consulth in studiul d-lui Prof.
T, Capidan, publicat in Dacoromania , II, 1921-1922, pp. 444-514:
t Raporturile Albano-Romfine ).

In privinta flexiunii nominale comparativ cu limba albanezk s'a

ocupat in special B. P. Hasdeu, in Cuvente din BAtrni, 0 pagina
din sintaxa romano-albanezk. , p. 673, cf. si Le type syntactique
horno-ille, ille-bonus et sa parentle, in Archivio glottologico italiano,

t. III (1879), pp. 420-441. Hasdeu stabileste numai in snul acestei

flexiuni opt puncte de corespondente morfologice:
1. homo ille omul; alb. nieri-u. 2. homo ille bonus
omul bun;
alb, nieri i-mirk 3. Homo ille ille bonus omul cel bun; alb. nieri-u
i-mir. 4. Rom. cellalt; alb. tiatrk tl-i-atr --- cel-l-alt. 5. al
doi-le; alb. i-dit-i. 6. omul al-doi-le; alb. nieri-u i-dit-i. 7. al-omu-lui;
alb. i-nieri-ut. 8. Articolul genetival se concordk in ambele limbi cu
substantivul ce precede : fat-a a tatk-lui; alb. vaiz-a e-baba-it.
Si acum sk revenim la chestiunea care ne preocup. Admitnd
originea autohton a sistemului si modaliatii morfologice a flexiunii
nominale in limba romn, nu ajungem numai la explicarea locului,
pe cere-1 ocupl articolul fat de nume, ci fortamente ni se impune
o alt concluzie, de cea mai mare importantk pentru teza noastr,
aceea c sistemul articulrii a luat fiint din cea dintaiu epock a formrii limbii noastre.
Sistemul pronominal al declinrilor noastre, adick acel prin articulare, este o dovad ca imediat dup dizolvarea sistemului desinential

al declinkrilor latine, nu le-a luat locul un sistem prepozitional, ash

cum trebui sk se petreac in toate celelalte limbi romanice, in care
la inceput incl nici vorbk nu erk de articol, ci le-a luat locul un sistem
pronominal, adick cel al articularii, care s'a constituit imediat, nu
numai pentru a indeplini functiunile morfologice ale flexiunei cazuale,
ceeace putek face si sistemul prepozitional, inovatie general romanick

ci mai ales pentru a indeplini o flexiune cu mult mai importantl si

mai exigentk aceea a valorilor nominale interne.
Dack sistemul pronominal s'a impus limbii romne si nu cel prepozitional, aceasta dovedeste cl in spiritul lingvistic al vorbitorilor se
simti necesitatea exprimrii valorilor nominale interne, pe care

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

47

in propria lor limbl le exprimau prin sistemul articulrii, pe care II vor

fi avut si pe care in noua lor limb nu le-ar fi putut exprimh, deal

tot printr'un sistem de articulare, ce nu puteh fi cleat cel pronominal.
Acest fapt este adevratul determinant in introducerea sistemului
pronominal in declinarea romaneascg. Dacl n'am fi avut dela inceput
pentru cazurile oblicve formele pronominale ale lui ille, atunci s'ar
fi introdus sistemul prepozitional.
Sistemul articulgrii in limbile romanice de apus nu s'a constituit
dupg cum dovedesc textele, cleat inteo epoch.' cu mult mai tarzie,

abi prin secolul al IXXI-lea, iar desgvarsirea lui a durat pang in

secolul al XVII-lea. In orice caz, constatm ca in limba francez,
bungoarg in veacul al IX-lea, nu gsim nici o urmg de articol judecand dui:a jurmntul dela Strassburg, care dateazg din 840. (Nu
este exclus ins, ca in aceeas epock in graiul vorbit, sg fi existat
totus in germene sistemul articulgrii). In limba romng ins, in aceeas
epoch*, documentele atest nume proprii articulate, ceeace in limbile
romanice de apus, in limba francezg de pild, nu s'a intmplat cleat
abih prin veacul al XIVXVI-lea. Articularea numelor proprii, dupg
cum o dovedeste evolutia articulgrii in limbile romanice, marcheazg
ultima etapg in desvoltarea si extensiunea articolului. De unde concluzia, c in epoca and limbile romanice de apus abi. incepeau sg-si
inchege acest sistem gramatical, in limba romang articularea erh in
faza ultimi si. definitiv a desvoltgrii sale. In veacul al XVI-lea, cind
in limbile romanice de apus abih se desgvarsise procesul de maturizare a a cestui sistem flexionar, nominal, la noi articularea nu numai

c era de mult desvarsitg, dar mai mult, ea se afl inteo epocg

de hiperextensiune (omul cela bunul; viermii ceia neadormitii).

Oare n'am puta ave si in acest fapt cronologic un indice destul

de serios despre vechimea articolului romnesc care ne-ar duce la
cele dintaiu timpuri ale formgrii limbii romane ?
Cred c o dovadg despre vechimea sistemului nostru de articulare
ar puteh fi si urmatorul fapt etimologic.
Nu s'a dat o explicare satisfgatoare asupra formelor prescurtate:
stea, vitea, purcea, nuea, cdtea, allturi de formele normale etimologiceste: steaud, viteaud, purceaud, nueaud, cdteaud. In orice caz foneticeste un ella gsindu-se totdeauna in aceleasi conditii, nu putea
avea dect un singur rezultat: eaud. Cum explicgm atunci formele:
stea, vitea, etc. Cred ca cea mai verosimilg si. mai simplg explicatiune e aceasta: Forme ca vitella, noella, catella, erau simtite ca articulate, din cauza identitgtii terminatiunei -ella cu articolul femenin
ella, si atunci din cauza unei false analize sintactice, acestor forme
sirntite ca articulate, trebuih s le corespundg o forma nearticulatg :
vitea, nuea, stea, etc. Aceast fals analizg sintacticg, la baza creia
putem admite si un fenomen de haplologie, s'a putut petrece numai
inainte ca -ella s fie devenit -ud, cad in acest caz -ud cu ua (articol) nu se mai confundau. Forma -ella insg ne duce la veacul al

www.digibuc.ro

48

RADU L PAUL

III-IV. Avem poate 0 in aceasta un indiciu cronologic pentru stravechimea articolului in limba roman.
In fine daci am admite c articolul este in limba roman un fenomen
care s'a produs pe incetul 0 tot atat de tarziu ca in limbile romanice,
atunci trebuie s admitem, ca 0 la noi el va fi aprut prin veacul al
IX-lea. Aceasta Irma* este o epocl posterioara desprtirii dialectelor 0
atunci nu intelegem, 0 nu mai putem atribut intamplrii, faptul, c
in toate patru dialectele s'a procedat independent 0 identic prin postpunerea articolului. Articolul in roman deci, putem spune cl e un fapt
morfologic strroman, adia apartinand epocii dinaintea desprtirii
dialectelor, adic inainte de veacul al VII-lea.

SEMNIFICATIA ARTICOLULUI SUB- RAPORTUL VALORILOR LINGVISTICE SI DE CIVILIZATIE

Articolul este singura achizitie gramatical important, pe care a
mai fcut-o limba omeneasa in ultimele 24 de veacuri.
E incontestabil Ca articolul (definit 0 nedefinit) este un fenomen
de limbi, a carui aparitie denot un stadiu avansat de evolutie lingvistica. 0 nu mai putin se poate spune c acest fenomen se datorete
unui proces mintal, acela prin care se cristalizeaz 0 se definesc modalitti conceptuale ale notiunilor nominate 0 care constitue aqh zisa
flexiune nominal intern. Vom vedea de ce.
Atunci and in contiinta lingvisticA a vorbitorului se definesc i
se contureaz1 bine aceste valori ale numelui i deci se ivete necesi,tatea distinctiunii lor, atunci spiritul 'Jo caut 0 mijloacele materiale
pentru exprimarea lor. Pronumele demonstrativ a fost in toate limbile
care si-au creat articolul, instrumentul material din care s'a desvoltat
acest sistem nominal.
Incontestabil ea' modalittile conceptuale ale flexiunii nominate
interne se produc si in mintea celor care apartin unui sistem lingvistic

lipsit de articol. De sigur a 0 latinul concepea ca 0 noi cu valoare

atributiva notiunea de /up in expresia : homo homini lupus, De

sigur ca un latin va fi conceput deosebit notiunea de om in aceste dou

expresiuni: Ecce homo qi homo sum, as cum o concepem 0 noi, dar
o 0 exprimrn: iota' omul qi sunt om. Latinul ins n'a simtit necesitatea
stringent de a releva 0 materialicete in limbl aceast distinctiune.
Ea se petrece numai pe planul mintal al formelor ideologice, concepute dar neexprimate, rat% ca s devie operant din punct de vedere
lingvistic, adia s treacI pe planul discursiv al expresiei lingvistice.
(Pe planul discursiv in latin nu erau cleat acceptiunile cazuale contingente 0 concrete ale conceptelor nominate). Homo in limba latin
in aceea forml, putei exprimi atit acceptiunea conceptual, pe care
noi o exprimam prin forma articulat: omul (valoarea nominal deter-

ininat), cat 0 pe aceea atributiv, pe care o exprimm prin forma

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA RomANA

49

nearticulata om (valoarea impresiva), intocmai dup cum in limba

roman aceea forma articulata : omul servelte atat pentru valoarea
nominall determinata (mi-a venit omul acasa), cat i pentru cea nominala generall (omul este muritor) ; sau forma nearticulata: om,
intrebuintat atat pentru valoarea nominall obiectiva (om pe lume nu
e bun ca dansul) cat i pentru cea impresiva (acesta e om, nu gluma).
Trecerea in planul discursiv a valorilor logice ale flexiunii nominale
interne, adica producerea determinantului desvoltrii sistemului articularii, nu poate fi cleat un proces mintal, care presupune cristalizarea unor valori logice ale notiunilor, care pan la un moment dat
n'au fost efectiv distincte. Aceasta s'a produs pentru prima data in
istoria limbilor in limba greacl i anume in insu sanul limbii greceti
comune, inainte de despartirea ei in dialecte.
Desvoltarea articularii in limba greaca nu s'a facut cleat in vederea
flexiunii nominale interne, deoarece flexiunea cazuala era posibila qi
prin sistemul desinentelor formelor nearticulate ale numelui. Deci
unicul determinant al desvoltdrii articolului in greacd a fost factorul
mintal fi anume cel estetic al expresiei.
Se tie Ca in evolutia generala a limbilor se constata o treptat disparitie a acelor forme lingvistice, care exprima notiuni i categorii
concrete. Se tie c limbile popoarelor primitive contin o extrem
bogatie de forme lingvistice, care exprima acceptiunile cele mai contingente i mai putin generale ale ideilor i ale lucrurilor i a limbile
care au suferit o mai intens evolutie la popoare cu o civilizatie tehnica, moral i politica avansat, au eliminat tot mai mult din uz forme,

care exprimau inutile acceptiuni particulare i concrete. Era inutil

bunaoara o flexiune cazuala deosebita, atunci and numele reprezenta
dualul, adica se refera la doui lucruri sau fiinte, deaceea conceptul
dualului s'a contopit cu acel al pluralului, iar ca urmare a fost disparitia
formelor insa ale dualului 1).
Cu cat un popor progreseaza in civilizatia tehnica, morala, sociala
i politica, cu atat se presupune existenta i practica ideilor generale,
ceeace are asupra limbii repercursiunea amintita.
Acest exercitiu al ideilor generale se face pe planul ratiunii critice.
Cu cfit aptitudinile spirituale ale unui popor denot o predominanta
1) In unele limbi aceea notiune se exprimi prin diferite cuvinte dupi situatiile
spatiale deosebite in care se concepe. BunloarA in Laponii, notiunea de zApadA se
exprimi deosebit, dui:4 cum este vorba de zapada clzutA pe pAmAnt, cea care pluteste in atmosferl, sau cea care se gilt in cer. In limbile popoarelor civilizate aceste
elemente particulariste nu intrA in cuprinsul conceptelor generale ale notiunilor
si deci nici nu cer o expresie linguistica deosebitA. Totul, se reduce la problema
evolutiei mintale. In spiritul primitivului dominA viata sensoriall. Constiinta lui
este incArcati cu datele multiple i particulare ale simturilor, date care i se impun
04 afecteazA mai puternic, i. este Ina insensibil i neconstient de formele generale si comune ale lucrurilor, care nu se impun direct prin simturi, ci cu incetul se
abstrag mintal din noianul atributelor sensibile particulare, c And sunt introduse
in angrenajul ideilor generale, in care datele particulare nu intereseazA.
4 A. R.

Studii ii Cercetdri, XIX.

www.digibuc.ro

50

RADU I. PAUL

oarecare a functiunilor acestei ratiuni critice, cu atit limba acelui

popor este mai purificat de formele ce exprim aspectele particulare
si concrete ale lucrurilor si ideilor.
Pe de altl parte evolutia civilizatiei, a anumitor civilizatii, aduce
dup sine capacitatea contemplrii, sesizArii si conceperii distincte a
formelor conceptuale logice ale ideilor, precum si a exprimarii lor si

constitue un lux al activittii spiritului in expresia lingvistic. In

acest caz vom avea de a face cu un fapt de ordin eminamente

estetic. Aceasta este o treapt de evolutie extrem de avansat, ultima

pe scara de evolutie raintali a spiritului popoarelor. Limba se afld

in faza de creafie pe planul valorilor abstracte.

In acest stadiu al evolutiei mintale se afla poporul grecesc, in

epoca and se institue in limba lui sistemul flexiunei nominale interne, acela care dovedeste tendinta spre contemplarea si sesizarea
distinctl ale acestor forme conceptuale abstracte ale notiunilor nominale si care in limbl s'a realizat prin crearea sistemului articulrii.

In adevr spiritul poporului si civilizatiei grecesti se caracterizeazA

printr'o puternica manifestare a ratiunei critice. Filosofia si arta grecease/ este clditl pe schela ideilor generale. Sentimentul Grecului
se topeste si se concretizearl pururi in cristalul ideilor. Imaginatia
lui este disciplinata dup ordinea logica a ideilor. La aceasta se mai
adauga rafinamentul simtului sau estetic activ si vecinic creator.
Aceasel ratiune criticl gfilosoficl precum si inclinarea esteticl a

Grecului lipsel spiritului roman, care se caracterizeazi printr'o ratiune Tracticl. Grecul se complcea in contemplarea desinteresatl
a ideilor. Romanul in specularea lor practic.
In ce priveste spiritul popoarelor indice, desi el a atins culmele cele
mai inalte ale inspiratiei, aceast inspiratie nu este decat produsul imaginatiei poetice si mistice, nu aceea a gAndirei critice 0 analitice. Ea

nu este de esent rationall, ci de esent emotionall Astfel sancrita si

celelalte limbi indice apartinkoare familiei indo-europene, n'au simtit
necesitatea logica de a da o expresiune deosebit acestor diferite modalitIti conceptuale ale notiunilor. Ele nu cunosc sistemul articulirii.
Spiritul popoarelor slave are aceias not*/ dominand a sentimentalismului mistic. Slavul nu contempl ideile si lumea prin prisma

ratiunii critice si constructive, ci prin aceea a sentimentului. Limbile slave nu cunosc nici ele sistemul flexiunei nominale interne 1).
Sistemul articulgrii dup toate probabilitatile a existat in vechime
in limba traco-dacilor. Prezenta lui in limba tuturor acelora popoare,
care apartineau sau erau inrudite cu aceasta familie, sau in fine reI) Limbile celor catorva popoare primitive, in care se atesti un instrument

gramatical aseminator morfologicete cu articolul, nu intrli in discutiune, deoarece

la acestea avem de a face de fapt numai cu nite forme ale unei simple determiniri pronominale, care n'au nimic de a face cu acel sistem conceptual complex
al flexiunei nominale interne din limbile civilizate.

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

51

prezint o continuitate etnici a acestora, cazul poporului roman si

albanez, este o dovadl netglduit de justeta acestei ipoteze.
Desvoltarea articolului, din cea dintaiu epod a formrei ei, asa
dup cum am incercat s o dovedim, este iaris o dovad indirectil
a existentei articolului in limbile autohtone traco-dace, locuitoare in
basinul de jos al Dunrii, acolo unde a luat nastere si limba roman.
Am putea spune prin urmare, a in primile veacuri premergtoare
erei crestine numai dou grupuri lingvistice apartintoare familiei indo-europene, au cunoscut sistemul articulrii : limba greaci si cea traco-dacia.

Concordanta cronologici in aceasti privinti intre limba greaca si

track se completeaz4 si din alt punct de vedere, prin aceea c
sistemul nominal in aceste limbi este capabil de o dubla flexiune
cazual, cea articulata si cea nearticulatl. Regimul formelor absolute,
adia a formelor nearticulate, caracterizeazI acest grup de limbi,
fata de toate celelalte, care mai au articol si. in care singurul regim
al numelui substantival este cel al formelor articulate.
Se vor vede din cuprinsul studiului d, fat aplicatiunile sintactice,
stilistice si estetice importante ale regimului formelor absolute, precum
si valorile de expresie, care le realizeazA prin capacitatea de a traduce
subtilele nuante ale formelor conceptuale ale ideilor. Aceast amplitudine in flexiunea nominali intern lipseste in limbile in care regimul

formelor nearticulate este de minimi extensiune. AO este, de pild,

cazul limbilor romanice, afari de limba roman, care din acest punct
de vedere se grupeazA algturi de limba greac.
Intre putinele fapte pozitive, care pot fi invocate in aprecierea
valorii sintactice a unei limbi, din punctul de vedere al capacittii
de expresie, variat, dar ordonat si precisa a diferitelor valori si functiuni logice, care le pot avei ideile noastre, aceast amplitudine a fle3dunii nominale interne este un fapt de cea mai mare important.
.

Acestei capacitti de expresie variat si subtil a gandurilor se datoreste

fr indoialk mult din acei etern frumusete si valoare a limbii elene,

care a fcut pe un adanc cunoscator al ei si exclame : o Cette langue

est d'essence divine : quand une fois on en a gout la saveur, on trouve

toute autre langue fade, ou amre... Jamais plus bel outil n'a t

fore pour exprimer une pens& humaine * (Vandryes, e Le langage *,

pp. 405-406). Aceasta flexiune nominall intern asigur de sigur in
mare parte limbii eline ace: souplesse lgre de sa syntaxe qui
donne A. la pens& toute sa valeur, qui en suit toutes les ondulation,
qui en laisse voir, dans sa transparence, toutes les nuances * (id., ib.).
Sistemul articulrii este un fapt sintactic, care marcheaz1 in istoria
generall a limbilor cea mai avansat treapt de evolutie gramaticala
a unui sistem lingvistic.
Presupun and exercitiul unor anumite functiuni mintale (acel al ratiunii
critic-filozofice si estetice), si care conditioneazI aparitia si natura unor

forme superioare de civilizatie, cum este cea greacl, reflectati fie in

forma ei etnografick fie in expresia ei superior culturall (mentalitatea
4.

www.digibuc.ro

52

RADU I. PAUL

poporului grec 0 caracterele sale mintale specifice cultura greaca),

acest fapt de limb, nu este un produs ulterior al civilizatiei, nu este
un fapt de civilizatie reflectat in limb, ci, ca 0 insa formele 0 natura
unei civilizatii, denota 0 presupune impreuna cu aceasta, o anumiti
mentalitate, predominanta 0 exercitiul unor anumite facultti mintale,

al caror produs este atit civilizatia cat 0 acest fapt fundamental de

limba. Aceast facultate, repet, este cea a ratiunii critic-filosofice.
Este 0 cea mai superioari din toate, caci din ea eman tiinta 0 filozofia, precum 0 cea mai nobil 0 echilibrat atitudine 0 conceptie
de viat, aceea care organizeaza 0 oranduete elementele reale ale
lumii 0 vietii spre a le apropia de idealuri etern 0 general valabile.
Poporul grec a dat omenirii intaia dat acest patrimoniu de civilizatie,
aceast conceptie de viata. Il consiste (la civilisation hellnique) a &yelopper le notions aquises de civilisation dans le sens d'un perfectionnement rationnel, d'aprs des principes logiques . . . a rgler la vie humaine
non plus d'aprs les suggestions de l'instinct, mais d'aprs les calculs reflchis de l'esprit ( Les premires civilisations , publie sous la direction de Louis Halphen et Philippe Sagnac. Paris, 1929. Nouv. d., p. 429).

Se pare a spiritul popoarelor getice avei acelea0 caractere mintale,

care le putem deduce din ceeace tim asupra civilizatiei lor, # care Ii
ridica cu mult deasupra tuturor celorlalti barbari locuitori ai Europei
in acele vremuri: Celti la Apus, Germani la Nord 0 Traci la Sud .
Civilizatia acestor popoare, intre care au dominat prin superioritatea
lor in toate privintele ramura getica sau dacia, era numai de natura
rurala, totu ea este de cea mai superioara esenta, Orland seama de
inltimea morall a manifestrilor spirituale ale acestui popor. Iata un
pasaj rezumativ din o Getica * lui V. 13 arvan asupra insuirilor morale
ce caracteriza natiunea getica:
Incepand dela Herodot, care numete pe Geti <4 cei mai viteji 0
cei mai cinstiti dintre Thraci ... literatura antica ne-a pastrat un ir

intreg de mrturii foarte onorabile pentru acest popor. Inainte de

toate, credinta lor in nemurirea sufletelor, care ii desparte de toti
ceilalti Thraci 0 de Greci. Apoi, o oranduire 0 cumintenie a vietii
lor sociale 0 politice, care se manifesta inteun chip surprinztor in
mai toate imprejurarile grele ale istoriei bor. Astfel, impotriva tuturor

aparentelor, ei se arata ca un popor sedentar fi liniftit, care nu cere

deck s fie lasat in pace: intamplarea lui Lysimachos la Dromichaites
0 lectia ce o da acesta neastamparatului rege macedonean, care plecase dupl cuceriri in tara grad i modesta, dar viteaza, a Getului,
nu e o simpla inventie retorico-romantioas a istoricilor greci. Deasemenea pare a plech dela un fapt real 0 pedeapsa ironica, pe care
o da Oroles Getilor si btuti de Bastarni 0 deci deveniti nite femei,
cari, ca atare, nu pot sa mai aiba pretentia de a fi tratati ca brbati 0
deci trebuie si slujeasci ei femeilor lor. Inteleapta 0 amintind pe Menenius Agrippa e 0 povestea lui Scorylo, cu lupul 0 cainii: o atare procedare filosoficd, pentru a impiedeci pe GO sa se ia cu totul dupl

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

53

vecinii lor prdalnici, Celto-bastarno-sarmatii, si sa nvleasci impotriva Romanilor, eri posibill doar in tara lui Burebista si Deceneu.
Nu vom mai repet aici insemnAtatea in viata acestui popor a marei

preotii a Zeului Zalmoxis, de un asi accentuat caracter moral si

patriotic, nici rolul pe care se arat a-1 fi avut ordinul cAlugresc getic
al Intemeietorilor .

e Spiritul de disciplin manifestat de acest popor, fie sub Dromh

chaites, fie sub Oroles, fie sub Scorylo, fie mai ales sub Burebista,
c and i se cere s distrug toate vitele, ceeace er si o mare pagubl
materiall, in sarsit vitejia tenace si solidar disciplinat din rsboaiele
lui Decebal cu Romanii, '11 ridic mai presus de toti ceilalti barbari,

fie ei Thraci din Sud, Germani din Nord, ori Celli din Vest. Cu
dreptate istoricii antici si moderni 0-au artat mirarea si admiratia
pentru aparitia acestui popor asi de deosebit in mijlocul celorlalti
barbari. Romanii, biruitorii Dacilor, au fost in aceast privinti de
un perfect cavalerism, recunoscnd atat pe Coloana lui Traian, cat
si altfel, toate calittile, nu numai de eroism slbatec, dar si de respectabili civilizatie, ale Geto-Dacilor. Chiar un personaj asi de impresionist ca Ovidius, pentru care in amrkiunea exilului lui, Getii
sunt aspri, cruzi, hirsuti, ba chiar stupizi, aceasta pentrucl fceau

glume pe socoteala poetului, care le tine discursuri latine.., nu

crede ridicol si zAdarnic, ca, dupl ce le-a invtat limba, O. le fac

poeme in limba lor si s le cucereascI admiratia, simtindu-se miscat

de sincera si grava lor multumire .
Dio Chrysostomos, care ii cunosteh deaproape ne-a lsat despre ei
o judecat pur si simplu entuziast: unde ex pene omnibus, barbaris
Getae sapientiores semper extiterunt Grecisque pene consimiles .

Jordanes, in credinta a Getii sunt strmosii Gotilor ski, s'a grbit

s inregistreze acest verdict cu recunostint (Get., V, 7o). Dimpotriv,

istorici si anticari moderni, ca Roesler si Tomaschek, s'au simtit

obligati s prelungeasca inapoi pink' la Geti antipatia ce o simtiau

pentru e Valahii contimporani, urmasi ai acelora. Si deaceea, trecind
usor ori respingind, mrturiile favorabile, ei au adunat toate glumele
proaste ale comediei antice, toate obiceiurile barbare si slbatece general thrace
dar nu documentat si getice, si le-au pus la contributie, spre a creh un tip specific de primitiv : violent, hot, betiv, afemeiat, si poligam, farifaron, lenes, vagabond, scandalagiu si prdalnic,
gata de a vrsi sangele lui si al altuia numai din pull slbtecie. Intre

aceast prere si aceea alui Dio Chrysostomos st ins adevrul pe

care am incercat a-1 lmuri pas de pas mai sus : Geto-Dacii au fost
un popor de trani, aFezati, statornici, supufi i cu fria de Zeul lor,
arnriti de vecini cu nesfarsitele risboaie si prdciuni si slbtciti
si ei de multe ori de ticAlosiile lor, tows veseli si glurneti la vreme
de pace, mniosi si cruzi numai la rasboiu, indeobste Ina cu bun
simt si mereu intorcindu-se la strvechea lor credint optimisti In
Zei si oameni (V. Parvan, Getica a, pp. 171-173).

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

54

Identitatea de nivel in privinta insusirilor morale pe care Crysostomos o afirma a exista intre Geti si Greci, nu ni se pare dupa noile
date ale istoriei, un fapt fortuit si neexplicabil. Dimpotriva ipoteza
istorici, care admite o straveche comunitate de civilizatie, de
teritoriu si de rasa intre Greci si popoarele traco-getice, se apropie
din ce in ce mai mult de certitudine. Vechile traditii elene incep O.
fie tot mai mult confirmate de preciziuni istorice, arheologice si ling-

vistice. Nici un fapt important nu se opune in sustinerea acestei

ipoteze, ci foarte multe consuni pentru temeinicia ei. Spre initiere
in aceasta chestiune, careia nu e locul sa-i dam aici o cercetare speciala, reproduc cateva sire introductive ale unui articol tot al lui 13 arvan :

Dacii la Troia , publicat in revista o Orpheus , an. II, Nr. 1, Febr.,

1926, pp. iio :

4 Vechile traditii elene, pastrate mai ales in ciclurile epice din care
s'au inspirat tragicii, stiu de o vreme, and Grecii, Thracii si Phrygii
alcatuiau o singura mare familie, inlauntrul careia Zeii, eroii si regii,
marii cantareti-profeti si marii preoti, apartineau oarecum in comun
celor trei neamuri. Orpheus era thrac, Pelops era phrygian; dar amandoi

erau in aceeas vreme si eleni. Poemele homerice reprezinta aceeas

stare de spirit.
Descoperirile arheologice din ultima jumatate de secol au confirmat tot mai mult exactitatea vechilor traditii elene. Se pare chiar
ca descifrarea inscriptiilor hitite ne pregateste inca mai mari surprize,
incep and a confirm monumental stirile epopeei .
4 Inca de acum 20 de ani, inteun articol devenit celebru, Hubert
Schmidt constatase legaturi intime stilistice intre civilizatiile bronzului din Transilvania, Troia si Mykene si el cautase o origine nordick
infatisrilor artistice intalnite in Sud. (Asupra tuturor acestor chestiuni
vezi sinteza data de Carl Schuchhardt in cartea sa : Alteuropa in seiner

Kultur- und Stilentwicklung *, Berlin, 1919). Despre prezenta neamurilor thrace in Nord-V. si N. Asiei Mici, cel putin dela inceputul
mileniului al II-lea inainte de Chr., inch' de mult nu se mai indoeste

nimeni o (p. 1). Intre anii moo si ro a. Chr., s'a ridicat pe ruinile
stravechei cetti a Troiei, o noua cetate, Troia VII-a, datorita dacilor navalitori din regiunile carpatine spre Asia Mica, ceeace 13 arvan in acest

articol, aduc and noui si puternice dovezi arheologice si toponimice,

admite a fi nu o ipoteza, ci o probabilitate istorica.

Din cele mai stravechi timpuri ale preistoriei se constatI un ne-

curmat exod al popoarelor din Nordul Peninsulei Balcanice spre Sudul

ei, sau spre Asia Mica.

Poporul grec el insus, in latura sa septentrionala, at at in epoca

straveche ahaica, cat si in cea dorica, ba chiar si legendarii Pelasgi,
ce ar reprezenta populatiunea prehelenica a peninsulei grecesti, a luat
fiinta din sanul semintiilor nordice ale Peninsulei Balcanice, care se revarsau periodic spre Sud, unde inteun mediu mai prielnic si mai bogat in influente, datorita si unui spirit rational si constructiv, caracteristic acestor

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

55

neamuri nordice, deveniau intemeietori neintrecuti de organisme politice,

ele insls germinatoare de cultur si civilizatie. 4 Les Plasges seraient

pour les uns une premiere vague nordique de Prhellnes, venus d'Illyrie
ou d'Albanie ...* Les Premieres civilisations *, p. 115).
In epoca eroia (ahaid.): Il s'ensuit donc que la Grece septentrionale et centrale reut, elle ausi, des populations de civilisation neolitique, venues peu de temps avant l'an 3500 par la Thrace, la Macedoine et les Balkans, soit de l'Ukraine, soit de l'Europe danubienne *

(op. c., p. "9).

Phrigienii in Asia Mica, care au intemeiat un imperiu atit de temut

si o civilizatie strlucit, la care cea mai respectat ocupatiune er
agricultura, cari au dat Grecilor cultul zeitii pmntului produator :
Cybeles si al zeului petrecerii : Dionysos, sunt un popor din aceeas
tulping cu Traco-Dacii, locuitori in tinuturile danubiene, de unde
incepand de pe la 2400-2000 a. Chr. au inceput sa se coboare prin
Bosfor si Dardanele in Asia Mic. (Hecube, satia lui Priam a fost
o phrigian; Ascanios, fiul lui Enea, e numele unui trib de Phrigieni
(op. c., p. 257).
i infine, o alt invazie din aceiasi regiune nordia a peninsulei
grecesti, vine O. incheie prima erl a istoriei poporului si civilizatiei elene

(cea ahaic), pentru ca distrug And-o pe aceasta, A. facI inceputurile

celei de a doua, prin care poporul grec atinge culmea mririi sale
pentru totdeauna. Le dbut de l' age du fer, vers la fin du XII-e
sicle, marque pour la Grece le prelude d'une revolution dans son
histoire et sa civilisation. Une nouvelle race nordique, les Doriens,
lui apporte, avec un changement de costume et des .armes plus efficaces, un esprit nouveau d'essence plus europenne qui vient rgnrer
la culture mycnienne, si imprgne d'xotisme crtois. Continentaux
avant tout, les Doriens ont le culte de la discipline militaire, de l'esprit
de caste aristocratique aux jeux de la pense, du langage et de l'art *

(op. c., 291). o Ainsi, le mouvement auquel les historiens avciens

appliquaient la denomination mythologique de 4 retour des Hraclides ,

remplace chez les historiens modernes par celle d'invasion dorienne,

ne serait qu'un flux de la grande mar& ethnique du nord # (293). Avec

l'apparition du fer, de la fibule, du costume drape et de l'ornementation gomtrique, c'est la civilisation europenne dite d'Hallstadt
qui se substitue h la culture genne de l' Age du bronze * (293).
Ce flottement meme, semblerait indiquer qu'il s'agissait moins d'une
irruption soudaine et courte, que d'une assez lente penetration, pou-

vait etre rpartie sur la dure d'un sicle (293).

Bref, ce qu'on appele 4 l'invasion dorienne * ne fut, h l'origine
qu'un episode d'un phnomene plus gnrale : le dversement progressif sur le reste de la Grece du trop plein des populations venues du
nord-ouest et qui s'taient entasses dans la plaine thssalienne (297).

Tot unei influente nordice se datoreste stilul geometric in arta

decorativ care a inflorit aproape pretutindeni in Grecia secolului al

www.digibuc.ro

56

RADU 1. PAUL

VIIIVII-lea a. Chr. Acest stil derma' totdeauna o indelunga evolutie reprezentand ultima treapt a desvoltrii artei decorative.
Prin caracterul sax' de intelectualitate 0 abstractiune, el se opune

naturalismului primitiv. El caracterizeazi spiritul individualist 0 logic

european, fata de cel panteist 0 mistic oriental. El a luat naqtere in regiunile nord-balcanice, danubiene 0 carpatice. Iat ce spune istoria:
o D'abord, le style gomtrique est le point de dpart et l'aboutissement de toute volution dcorative complte, telle qu'on l'observe,
par exemple, dans le cycle de l'art crto-mycnien (p. 403).
o On rattache, d'ordinaire A -I' invasion dorienne l'closion en cramique du dcor gomtrique qui fleurit un peu partout en Grce au

VIII-e et au VII-e sicle avant le style asianisant, notamment en

Argolide, en Botie, en Attique (403).

f Ce style n'a rien de commun avec l'orientalisme animalier ou

vgtal m avec le dessin curviligne submycnien. Il voque un rapprochement avec le style gomtrique rectiligne des Balkans, de l'Europe centrale et de la civilisation dite de Halstatt ou de l'fige du fer.
Il semble driver des motifs linaires et angulaires familiers aux arts

primitifs de la trame et de la chaine, c'est-h-dire de la broderie et

de la sparterie, telle qu'elles sont encore en usage dans les Balkans

la valle du Danube (arta decorativa romineascA) et la Russie. Aussi

y a-t-on reconnu un apport des nordiques, en l'espce des Doriens
(402).

Lingvistica vine 0 ea la r Andul ei s confirme ipotezA istoria, care

leagg lumea elenia sud-balcanica de cea traco-getia nord-balcanica
0 carpatin, inteo strAveche unitate etnica 0 de civilizatie, intretinut
de fluxul necontenit al popoarelor din acest nord balcanic 0 carpatin
spre sudul elenic, eh-ilia i-a imprumutat elementele spirituale fundamentale ale civilizatiei europene, pe care lumea greacl a dus-o la cea
mai inalt expresie.
In adevr lingvistica gsete atit de multe 0 esentiale asemlnIri in
sistemele gramaticale ale limbilor, care formeazA aA zisul grup lingvistic
balcanic: greaca, romana, albaneza, bulgara, incit s'a zis ci daca

aceste graiuri ar aveh 0 acelaq lexic, am puteh spune cl avem de

aface cu una 0 aceeaq limbA.

www.digibuc.ro

CAP. III

DETERMINAREA VALORILOR FLEXIUNEI

NOMINALE INTERNE
Prin flexiune nominall intern, intelegem seria de valori pe care
le ia un nume (substantiv) in fraz, considerat in sine, spre deosebire
de flexiunea sa cazual, care ii determin numai raportul extern in
care se gAseste fat de un alt nume. De exemplu formele: omul, om,
un oin, oameni, sau: apa, apl, o apl, ape, marcheaz1 o serie de valori,
pe care le poate avei numele in fraz si care constituesc ash numita
flexiune intern.
Atat notiunea cat si termenul de flexiune intern1 este cu totul necunoscut gramaticei romanesti si este necunoscut deasemenea i in
gramaticele strine (cel putin in sensul intrebuintat de noi. Unii lingvisti au numit flexiune intern1 alternanta vocalicl la verbe in limba
german : gibst, gab, gegeben; sau in vechea francezI la declinri si
verbe : je treuve, nous trouvons; je parole, nous parlons (Delacroix,
o Le langage et la pense , p. 218).
Flexiunea nominal intern in limba roman, const, sub raportul
sintactic, in alternarea formelor articulate i nearticulate, forme care
In frazI iau diferite valori, i pe care discerramantul logic le va puteh
distinge si defini.
Nu toate notiunile nominale au acelas tratament in flexiunea internI.
Vom vedeh ea* flexiunea internA variaz dupi caracterul logic particular

al diferitelor categorii de notiuni nominale.

DIFERITELE CATEGORII DE NOTIUNI 1 TRATAMENTUL

LOR IN FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA
Tratamentul pe care il are in limbO din punct de vedere sintactic
numele, depinde 'in multe cazuri de felul si functiunea logia a notiunilor pe care le exprim. Spre acest scop, in capitolul de fat vom cluti
s stabilim diferitele categorii de notiuni dupai natura lor logicA, precum si diversele valori functionale, pe care le pot aveh i care impun
diversele constructii sintactice ale numelui.
Articularea si nearticularea este in limbk instrumentul sintactic,
care exprimA diferitele valori, pe care le poate da vorbirii functiunea

www.digibuc.ro

58

RADU I. PAUL

logica a numelui. Aceste diferite constructiuni isi au explicatia tocmai

in aceste valori.
Trebuie din nou O. accentuam pe ideia, ca nu urmarim sa gasim cu

tot pretirl in limba, expresiunea fidela 0 purl a formelor logice, ci

voim s gsim in functiunile ei sintactice formele logice particulare

ale lirnbii, ash cum s'au realizat in mod evolutiv si as cum se prezint.

in mod actual, pentru ca in lumina lor O. expunem faptele de limba

care ne preocupi. Aceste forme nu sunt altceva deck continutul 0
explicatiunea diferitelor constructii sintactice si deci si insas metoda
expunerii lor. Tratez deci aceste chestiuni, mimai in masura in care
valorile logice sunt conditia sau continutul celor lingvistice, iar acestea
expresia celor dinthiu.

Notiunile le putem imparti in doua categorii mari:

I. Notiunile discontinue (sau de relief). Sunt acelea a caror sferl
general e compusa dintr'o sumedenie de sfere individuale bine conturate si definite. De exemplu: om, casd,
2. Notiunile continue, de substant, sau far de relief. Sunt acelea
despre care nu ne putem face o reprezentare de dal individuala bine
conturata si definita. Acestea sunt numirile de materie: apd, sdnge,
pelmiint, vin; tot din aceasta categorie fac parte notiunile abstracte ca:
bundtate, mild, incredere, fricd, sau cele care exprima fenomene fizice
si morale): indltare; scoborire, injosire, incntare, ardere, etc.
La o notiune distingem in general o der% si un continut. Vom vedeh
mai jos, ce rezerve trebuie
avem fata de aceast definitie referitor
la acceptiunea sferica a notiunilor.
Prin sferd s'ar intelege totalitatea indivizilor, pe care 11 cuprinde si-i
denumeste, iar prin continut intelegem insusirile specifice si generale,
care 'if intruneste in aceeas clash', spet sau gen. De exemplu notiunea
om cuprinde ca del pe toti indivizii pe cari ii numim astfel, iar continutul ei consta in acele caractere specifice si generale, care ii deosebeste de alte specii de animale.
Pentru aceste dou valori ale notiunii, limba romana are expresiuni
deosebite. Sfera notiunii se exprim adecvat prin formele articulate,
iar continutul ei prin nearticulare. Cnd. numele il intrebuintam in
?their.

sa.

acceptiunea ash zisa sferica, denumim aceasta valoare: nominald. Child

numele e intrebuintat in acceptiunea de continut, in acest caz valoarea

lui o numim irnpresivd. (Numim impresivd aceasta valoare fiindc

cunoasterea atributelor generale si particulare a lucrurilor o castigam
prin impresiunile ce ne vin dela aceste lucruri).
Numele la valoare nominala: Se vede lucru el as e facut ontul sa
nu fie singur (Cr., 226); si unde prisoseste darul nu se mai baga in
searna amarul, 339; nu vedei ftercul in ochiul altuia, ce vezi bdrna
den ochiul tu (Cod. Stur., 463).
Numele la valoarea impresiva: de nu-i cunostea, oameni sunt,
draci sunt ori alte ardtdri (Cr., 23i); Ea atunci se preface in fatd, 339;
Apoi nu ma faceti din cal mdgar, CA v yeti gasi mantaua cu mine,

www.digibuc.ro

328;

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

59

frate, frate dar pita-i cu bani, bIrbate, i7i ; Dar capra tot caprd; se
smuncei in toate partile, 174; de atunci e riu in lume de c and a ajuns
coada sI fie cap, i6o; apoi dfi, m/i nevastI, sangele apd nu se face, Ir.
0 a treia valoare distinct pe care numele o mai are in limba romn
este aceea pe care o numim obiectivd. Ea nu exprimi nici sfericitatea,
nici continutul notiunii, ci ideia purl in sine, abstractI sau concret,

a cum se prezind ea momentan spiritului. De pildI: Multe flori

sunt dar putine Rod in lume au sg. poarte (Em. Criticilor mei);
A noastre inimi isi jurau

Credintd pe top vecii ( . . . C and amintirile);

Nu voiu mornant bogat Cdntare # flamuri, Ci-mi impletiti un

pat Din tinere ramuri ( ...Mai am un singur dor); Fu prdpastie?
Genund? Fu noian 'Mans de apd? N'a fost lume priceputd i nici
minte s'o priceapl ( ... Sat. I); Prin pomi e ciripit # ant Vizduhu-i
plin de-un rou soare (Cob., La Pati).
Valoarea nominald

Deosebisem in acest capitol dou categorii de notiuni, de naturl discontinua i de natur continua. Cele dintaiu se prezint spiritului ca
o serie de puncte ce se succed discontinuu (om, cal, masd, copac),
celelalte ni le reprezentm ca o mas continuI, and e vorba de materie (apd, vin, zahdr, grdu, etc.), sau ca abstractiuni ideale fall nici

o forma concret reprezentativI, and e vorba de notiuni abstracte

(dreptate, credintd, curaj, voihfd, etc.).

Considernd acum, aceste dou deosebite categorii de notiuni prin

felul cum ni le reprezendm, vedem defectuozitatea termenului de

sfer, cu care vrem sI denumim acei valoare logica a numelui creia
noi ii zicem nominal.

In adevIr, dacI in cazul notiunilor discontinue se poate vorbi de

o sferI, care ar cuprinde totalitatea indivizilor sau obiectelor ce se
cuprind in conceptul unei notiuni discontinue, acest lucru nu se mai
poate admite in cazul notiunilor continue, i mai ales al acelora abstracte. CAci ce sferI putem ava vorbind de exemplu de sentimentul
de speranta, de ndejde, onoare, curaj, sau de actiuni, stAri i fenomene, sau, infine, de notiuni de materie.
Numele de sferi e potrivit cu reprezentarea obiectivI a notiunilor
discontinue, i a luat natere din aceastI consideratie formal. Prin
sfer ar trebui ins s intelegem nu o formI a notiunii, ci o valoare
logic a ei, pe care o pot ave toate notiunile, dar in acest caz nu mai
putem vorbi de sfer, care nu se poate aplicA deck la un numr restrns
de notiuni, ci se impune termenul care se potrivete in toate cazurile

i care corespunde mai exact ideii, ce vrem s'o exprimin i acest

termen nu poate fi dec At cel intrebuintat p n acum de valoare nominald.

Valoarea nominal este o valoare esentialmente de limbI, sau numind-o cu un termen filozofic mai propriu : discursivd. Termenul

www.digibuc.ro

RADU L PAUL

nominal este foarte potrivit, aci in adevr numele in aceast intrebuintare, nu face altceva deck O. numeasci o notiune, sau in acceptiunea ei general:A (omul este muritor; masa e un obiect; iubirea e un
sentiment; petrol:4/ e materie inflamabil), sau in acceptiunea ei determinat : (Soldatii condui de mine s'au luptat vitejete; cnele meu
este credincios; mi-a venit brbatul acas). Iat dar ce trebuie sl intelegem prin valoare nominalk care o pot ave toate notiunile, ori din
care categoric ar face parte,.
Avind in vedere aceste chestiuni, trebuie s observAm ilia un lucru
care privete natura reprezentativ a diferitelor categorii de notiuni
In legaturl cu forma lor nominal, fapt care in limbl a fost sesizat,
gsinduli o anumit aplicatiune i prin care ne explicam unele constructiuni prepozitionale, care pan acum preau enigmatice. E vorba
de prepozitiunea cu, dup care deseori apare articolul fr ca sa existe

vreo determinare a numelui, fapt considerat ca neexplicabil i ca

abatere dela regula generala a nearticulrii numelui nedeterminat precedat de mice prepozitie.
Referindu-ne la notiunile discontinue ca om, cal, baston, topor, nu pot
avei in limbl o valoare de reprezentare concretk cleat prin forma lor

nominalk corespunztoare formei articulate a numelui, aci numai

aceasta implic in cazul notiunilor discontinue, sfera unei indivi-

dualititi simple (omul, casa) sau colective (oamenii, casele, bastoanele),

care este singura lor acceptiune reprezentativ realk Nici valoarea

impresivk nici cea obiectiv nu sunt capabile sl exprime acest lucru,

deci forma nearticulat este exclus in aceste cazuri. Deaceea vom zice :
1-a lovit cu toporul i nu vom zice : 1-a lovit cu topor, de1 nu este vorba

de un topor anumit.
In cazul notiunilor de materie, reprezentarea obiectiv a lucrului
exprimat o avem in forma nearticulatk a valorilor obiective i deaceea
voiu putei zice : 1-am stropit cu ap, i nu voiu zice : cu apa; sau : cu
apt se spal hainele.
Cand zic : 1-am stropit sau 1-am udat cu apa, articularea face imediat sa se simtl ca e vorba de o anumit ap. Ceeace insemneazI el
in cazul acestei notiuni, articularea nu este o form proprie reprezentfirii obiective, ca in cazul notiunilor discontinue. In cazul acestora
1:1in urm sfericitatea notiunii poate O. fie i nedeterminatk adicl
e vorba de sfera unui individ sau a unui obiect oarecare, pe and la
notiunile care in mod natural nu au sfer, atunci and o are, insemneaz ca e vorba de determinare, adic de o sferi aplicat de noi, care
rest:Inge acceptiamea notiunii la aceea pe care i-o d contextul. Aceste
notiuni au deci capacitatea de-a avei o sferk care implici cum am vlzut
determinarea. Aceast del% e posibil datorit faptului materialittii
lor. Ea nu este o sfer intrinsecl ci extrinsec creata de conditii exterioare ei. Exemplu : apa dintr'un pahar, apa dintr'un loc anumit, sau
care a servit inteo anumit ocazie.
Si continuArn definirea valorii nominale.

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

6r

pronumele acesta
In grupul: omul acesta (de care a fost vorba)
este cuvantul care caracterizeaza termenul intaiu, exprimand despre
dansul modalitatea determinata, in care a fost reprezentat conceptul

om in mintea celui care ne vorbe0e. Omul are in acest grup din

punct de vedere logic rolul de subiect. Caracterul acesta de subiect

logic (ceeace in logica se nume0e concept) este specificul fundamental al valorilor nominale, pe care le exprima sistemul articulrii.

Trebuie sa tinem socoteala 0 de faptul, ca numele poate fi subiect

logic, chiar daca singur figureaza in fraza, nu nurnai decal in grupuri
de felul celui binominal interpretat mai sus.
Elementul atributiv ce-i torespunde in asemenea cazuri, adica acel
care ne determini sa ne reprezentarn un concept sub un anumit aspect
0 inteun mod determinat, este ceeace se nume0e obipuit consensul

frazeologic, care ne face sl ne gandim la un anumit lucru sau la o

anumita fiint despre care se vorbe0e. Exemplu: Vino sa lam ape-,
ritivul; Asa seara a venit preotul la noi.
Cand fraza exprima o idee generall: Preotul este slujitorul lui Dumnezeu; preotul este subiectul logic, care reprezinta sinteza caracterelor, atributelor generale, pe care in mod comun 0 permanent le
concepem toti despre preot, dintre care unul e 0 acela ci e slujitorul
lui Dumnezeu. Astfel preotul, ca idee generalk poate deveni subiectul
tuturor 0 fiecireia din complexul caracterelor sale generale ce-1 definesc ca atare in societate.
Un concept devine subiect logic, deci de valoare nominall, deci
articulat, imediat ce e conceput in cadrul unor atribute, fie aceste
particulare, fie cele generale.

Valoare impresiv

Definitia 0 exemplele date in capitolul anterior asupra valorii impresive ne-au putut arith in mod suficient ceeace trebuie sa. intelegem
prin aceasta.
Putem deosebi insa printre valorile impresive o serie de acceptiuni,
dupa care le putem grup in mai multe categorii:
x 1 Valoarea impresiv obiectivd: Avem atunci cand ne referim la
caracterele, atributele generale, permanente 0 obiective ale unei notiuni. Ca exemple pot servi cele date mai sus. Sau: Cici sa 0ii, iubite

Ca nu-s codru ci cetate (Em. P. Pop., 1 2,x); Tu, Maica

Domnului i-ai fost alduzd (C. T., 349); Ea nu 0ie c'acel demon
vrea sa aiba de model
Marmura-i cu ochii negrii 0 cu glas de
porumbel (Em., Dalila); Cu cat ins un popor este mai tank., cu
atat el e mai expus sa ia expresia formala drept idee (Parv., I, r.
frate,

ist., 31).

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

62

2. Valoare impresivd subiectivd: avern atunci and ne referim la alte

caractere pe care ni le sugereaza o notiune 0 nu cele generale,

obiective:
a) Epiteticd: N'ai auzit c unul, ci-crt, s'a dus odati bou la Paris,

unde-a fi acolo, 0 a venit vacd? (Cr., 12); Cucoul eau era ceva de
speriat I Elefantul ti se Ora purece pe langa acest cucoq, 192 ; voi
aveti si ma invatati tipicul, pui de npdrcd, ce sunteti ? 63; Moneagul

fiind un gurd-cascd, 217; Nu vedeti c'ace iubire serv'o cauza din

natura ?
Ca e leagdn unor viete ce seminte sunt de ura ? (Em.
Sat. IV); Voi sunteti de cuvinte 0 de idei izvor (Carl., 144).
b) De reprezentare: i lucrul gi gdrld din mainile lor (Cr., 152);
Ii mergea noduri pe gat; MI rog foc de ger era; ce &A IA mai spun, 319;

S'a pus el nu-i vorba luntre # punte, ca sali Ore codita cea
barligati undeva, 229; cat era ziulica 0 noaptea de mare, edeau

singuri cuc i le tiuii urechile, 194; Ia sa-i faci chica topor, spinarea
tobd i pantecele cobzd, zise Setil, caci altminteri nu e chip s'o scoti
la capt, 329.
c) Morald: sa-ti cinste0i barbatul; asta e om, nu glurna (C. T., 73);
0 Doamne, peste ce profesor infdlept i iscusit a dat, 16; stau cite
odata 0-mi aduc aminte ce vremi i ce oameni mai erau in partile
noastre, 4; Eti schilav tot 11.1n ceretor te 'ntorci acasa Si ce fedor
frumos erai! (Co03. B. I., 53); Si mirandu-se ce om este acela ci ara
Duminica (Nec., II, ilir).
d) Senzoriald: aerul mirosi a pdmdnt ud, a iarbd proaspdtd i a
flori de liliac (Vlah. C. L., 104); Cind s'o face mai mrior, are si
inceapa a-i miros a cdtrintd (Cr., 13); m'am ales c'o punga, Vapoi
0 asta pute-a pustiu, 176.
e) De afect. Evocd un sentiment: Ah I Doamne ! Si le-auzi din vale
Cum rid a drag i plang a jale (Coqb., La Pati); &mile nu mai

cantau cocomte... sa mai cobeasci a rdu (Cr., 224); lama lupul

il ascult
Cum la margini de parau Haulete a pustiu (Em.
P. Pop., 109.

Valoarea obiectivd

Valorile objective in limba romni au rostul de a figura atunci,

and vrem sa exprimam o notiune in acceptiunea ei de idee put*

neconceptualizata 0 nenominall. Numele in acest caz nu este subiect

logic, adici rezultatul unei judecati de generalizare (Ornul este un
animal), sau de determinare (Mi-a venit omul acas), ci este expresia
necontrafacuti a unei idei momentane, straini de orice forma, pe care
poate sa. o impun judecata notiunilor care fac parte din experienta
pasivi a ideilor constituite particulare, retinute 0 primite din lumea

externa, sau a conceptelor generale formate in lumea interna a

spiritului.

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

Prin idee purl intelegem deci, nu o acceptiune cu totul abstract

i suprareal, ci pur i simplu o acceptiune inconceptual a unei idei,
care n'a suferit nici una din transformrile formale ale spiritului

nostru; numele poate exprimi insi o idee, care in sine poate fi de

natur abstract sau concret. Deci nu abstractul sau concretul este
ceeace distinge valoarea nominal de cea obiectiv, ci aspectul formal
logic, pe care II imbrac una sau cealalt, conceptualul sau inconcep-

tualul. Conceptualul impune o form oarecare, inconceptualul nici

una, notiunea in acest caz exprim simplul ei continut semantic, fie
el de natur abstract, fie de natur concretl. Conceptualul presupune un
proces logic de generalizare prin abstractizare (pentru valoarea nominal
general), sau un proces memorativ (pentru valoarea nominal deter-

minat) inconceptualul este un simplu reflex mintal, momentan,

spontan.

Pe de alt parte valoarea obiectivi se deosebete de cea impresivl,

prin faptul c aceasta din urm reprezint numai o laturi, un aspect
de natur abstracti i pur intelectuall a notiunii: continutul ei, pe
and cea obiectivi, este imaginea ins a ideii in prezentarea ei imediati i nealterat de nici o contrafacere logica posterioari. Valoarea

impresivi e o formuli abstract i general de definitie (and e

obiectiv), sau o imagine partial i subiectiv (c and e subiectiv), valoarea obiectiv insi, e prezentarea momentank global i
reali a ideii.

Regimul valorii obiective are o vast intrebuintare in limba romin,

care din acest punct de vedere se individualizeaz1 cu o particularitate
sintactici profund caracteristia fat de toate celelalte limbi romanice,

care au acest regim inteo foarte restrins msurl i mai cu seama

in expresiuni consacrate.
Asupra diferitelor modalitti i aspecte, in care poate si apar valoarea obiectiv a notiunilor in genere, sau a diferitelor categorii de
noriuni in special, vom arAth la capitolul respectiv (p. 177 . u.).
Incheiem acest capitol, consacrind chteva cuvinte asupra catego-

riei notiunilor continue abstracte, care inteo privint, sub raportul

flexiunii nominale interne, se comporti ceva mai deosebit.
Acestea fie a sunt de natura moral (durere, ndejde, iubire), fie
ci sunt de natur fizica (cdere, alergare, ardere), toate exprim un
fenomen, pe care nu ni-1 putem reprezenth cleat ca atares ca ceva
ce se desaoarl in timp, firl nici o consistenti materialk capabila
de a se reliefh sau determini in spatiu.
Aceste notiuni pot fi concepute in dou feluri. Sau actual, ca fe-

nomen in curs de petrecere i in acest caz, avem de a face cu valoarea

obiectiv. Sau inactual, ca concept general i atunci vom aveh a face
cu valoarea nominal general. In primul caz, firete, numele se afl
la forma nearticulat, proprie valorii obiective. Exemplu: Simt durere
in piept; prin suferintd se catiga fericirea; plimbarea mi-a fcut mult
pldcere. In cazul al doilea vom avei neaprat forma articulat: Suferinta

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

64

este mama intelepciunii; Credinta, iubirea i speranta, sunt virtuti

crestinesti.

Notiunile abstracte continue nu au o valoare impresiva efectiv

intrebuintat in limb, cad ele nu se insumeazi 0 nici nu se subsumeaza

altor sfere mai largi sau mai restrfinse, al caror indivizi componenti

sa poat primi atributele lor, cum e cazul la notiunile discontinue

(Omul este animal sau: acest animal e orn) ; omul cuprinde in sine
0 atributele mai generale de animal 0 le poate avea 0 pe cele mai speciale a diferitelor rase, natiuni sau a diferitelor categorii de indivizi

ale societatii, etc. ,Atributele notiunii de orn apartin 0 tuturor indivizilor din sferele care se subsumeaz, deci notiunea orn, luata in acceptiunea sa atributiva, poate servi de atribut aplicat la indivizii din
sferele inferioare.

Aceasta etajare de sfere a notiunilor concrete discontinui, care se

insurneaza sau subsumeazi in ordinea insusirilor lor generale sau

specifice, lipseste in cazul notiunilor abstracte continue 0 din aceasta

pricin, in sens de valoare impresivi (sau atributiv), nu pot avei

o intrebuintare efectiva in limba. CI e orn, pot spune 0 despre un
negru 0 despre un pitic 0 despre un eschimos, etc., ca e durere Ins
nu pot spune deck despre o singura senzatie, a durerii. Durerea
poate sa varieze cel mult dupa intensitate. Pot zice de exemplu, acest
animal este QM, nu se va putei zice ins destul de corect : aceasta senzatie e durere, ci: de durere. *i in acest caz avem de a face cu o valoare
obiectivd nu impresiva.
Chiar in constructiuni, unde in cazul notiunilor discontinue asteptrn

si apar valoarea impresiv a notiunii, in cazul numelor continue

abstracte, va apare mai mult acceptiunea lor obiectiva. De exemplu :
Viata-i fu o primlvark moartea o pdrere de rdu (Em. Epig.); *i tot
ce e in natur frumusete, violent, culoare, forma, lumina, e adaptat
de noi ritmului intens al vietii noastre. E 0 aceasta o luptd i o Mire-

cere cu natura, careia ii furl cat mai mult putere a stralucirii ei (Parv.,

I, r. ist., 95).
Comportamentul notiunilor abstracte continue, in specie cele de
fenomene, dupa prepozitia cu este dublu :
r. In regim obiectiv; cand se exprima fenomenalitatea efectiva.
De exemplu: Cu durere trebuie si-ti spun aceasta veste; te-am asteptat
cu dor; lucreaza cu bdgare de seamd! a fost intampinat cu dragoste;
cu luptd ddrzd s'a obtinut victoria.
2. In regim nominal; and exprimrn aceste idei in acceptiunea lor
general 0 abstracti. De exemplu: l-a invins cu suferinta; dragoste
cu sila nu se poate; cu vrajba fi urgia nu se face cdsnicia; etc.
Toate numele in fine pot fi intrebuintate in fraza si ca valoare
lexica, In simpla acceptiune lingvistica. materiall. De pilda: Cuvantul
fad* 10 pierduse cozile impletite in sufletul acestei generatii de
beti. (T. Bal m. 53); aceasta floare se chiama taporaf sau viorea.
Numele proprii au 0 ele numai aceast valoare.

www.digibuc.ro

FLEX1UNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

FUNCTIUNEA ARTICOLULUI NEHOTARIT: UN, 0,

IN FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA
Articolul nedefinit s'a desvoltat in toate limbile din formele numeralului. Limbile romanice deasemenea 1-au desvoltat din numeralul
latin unus, una, unum. Cateva exemple de intrebuintarea acestui

numeral in functie de articol nedefinit s'au remarcat chiar in latina

arhaia i cea vulgarl. Aceste exemple ins putem s le considerrn
ca nite cazuri speciale asemnkoare celor de astbi, and acceptiunea
de articol se suprapune celei de numeral. De exemplu: Langa masi
o canapea (Al. T. 273) ; sl rizi mai bine i sl-mi dai 0 gun" numai

una (Em. Luc.); Dar cum e scris a sunt dator

eu c'o moarte.
(Cob. Sub patrafir) n'am pofti s-mi stric vre un os pentru o simpla
curiozitate (C. M., 113); trei cinzecuri cu sifon i o cafelutd, 193;
Ma, haiete, o halbd, 195; etc. AstAzi cand functiunea articolului nedefinit este o functiune sintactia inchegatl, activ i necesari, putem
spune c in exemple de felul celora de mai sus, avem de a face qi cu
articolul nedefinit. Putem spune iar4, cl din exemple de felul celor
de mai sus, a luat natere functiunea articolului nedefinit, nu putem
spune ins ci asemenea exemple in limba vulgarl sau arhaicI latini
ar pute fi o dovad de existenta articolului nedefinit in acea
dupa cum am vlzut a nu putem sustine existenta articulArii definite
nominale in aceeai latinl vulgar din unele exemple, care prezint
intrebuintarea pronumelui demonstrativ, din care formal a evoluat
articolul nominal, in nite cazuri, in care, noi, cei de astAzi, Il simtim
apropiat de ceeace numim functiunea articolului nominal.
Limbile romanice de apus, toate arat c numai intr'o epoc destul

de tirzie, in, veacul al XIIXIV, apare numeralul unu in functiune

de articol nedefinit in felul cum II concepem astAzi, iar in secolele

anterioare acestora textele dovedesc a fi foarte rar. (Vezi: Ferd. Brunot,

a Hist. de la lg. fr. des origines 1900 i T. I, ed. III. Paris, 1924, pp.
194, 232, 342, 462, 463; qi W. Meyer-Liibke, a Romanische Syntax a.

Leipzig, 1899, trad. fr., 231 q. u.).

4 In latini er intrebuintat pentru articolul nedefinit unus forma:
quedam: corpuscula quaedam levia (Cic. de nat. deor. I. XXIV. 66);
incredibilis quaedam ingenii magnitudo non desideravit indocilis imus

disciplinam (id. Acad. II, I. z)... Dar chiar in latina veche se gaswe i unus in sensul de quelqu'un, fie cu un adjectiv a appos a,

fie cu o alt apozitie: unum vidi mortuom ecferri foras (j'ai vu porter
quelqu'un en terre). Pl. Most. loot ; unu de capillatis (Catulle, XXXVII,
17). In unele cazuri sensul lui unus e foarte apropiat de cel al articolului nedefinit de azi ibidem una aderit mulier lepida (Pl. Pseud.,

948); forte unam adspicio adulescentulam (Th. Andr., 91); sicut

unus pater familias his de rebus loquor) (Cic. De Orat. I, XXIX,
132). Totu numai in epoca romang articolul. nedefinit se impune
definitiv (A. Meillet i Y. Vendryes, a Trait de grammaire compare
5 A. R.

Studii fi Cercetdri, XIX.

www.digibuc.ro

66

RADU I. PAUL

des langues classiques , Paris, 1927, p. 536). Meyer-Lbke afirmi

deasemenea a destul de trziu apare articolul nedefinit in limbile
romanice. In cele mai vechi texte italiene aflndu-se extrem de rar.
In francezi abii in secolul al XIII-lea incepe s ia o extindere mai
mare. M.-Lbke mai afirm, ceeace este inexact, cl textele noastre
din veacul al XIV-lea, nu cunosc de fel articolul nehotrit (op. c.,
p. 231). De fapt ne putem urr convinge de existenta lui. Iat exemplele ce le gsim: a sftuir cu un cugetu despre ura Ps. Sch. 171 ;
in casa zeului mblrn cu un cuget, 105; 0 feace ca un cornu sfintia
sa, 162; 0 iubitu ca fiu cu un cornu, 49; vechise-voru ca un veynatu,

Ps. Hur., ror, p. 210; Sparwe-ne de rostul leilor 0 de cornu cu

unu cornu smerenia mea, Ps. Sch., 37; invechescu-se ca un vepndnt,

Ps. sl.-rom., 1588). Candrea, Ps. Sch., p. En); s fiu ca un corbu

de noapte ; ucideti toti voi ca un prete plecatu Coresi, Ps.,
1570, p. 61, Candrea, 116; scoal-se ca un tare, Ps. 77; Candrea,
p. 162,. etc.

Mlsura in care aflm mai rar articolul neh. in textele religioase

vechi se datorqte 0 stilului insu4 al acestor scrieri. El apare mai des
in scrierile, care contin descrieri 0 intrnplri. De exemplu: Intr'acelea zile era u otnu inteaceea cetate. Leg. Sf. Vineri., Cod. Stur. II.,
145; venit-au o boereasd in cetate, 147, etc. Alte ori ins de fapt este
preferit constructia simpl obiectivi: veni glas din cer, in loc de veni
un glas din cer. In aceasti privintl probabil limba rornin a mers
alturi cu celelalte limbi romanice..
Din punctul de vedere al flexiunii nominale interne, numele prin
articularea nedefinit exprim foarte just, unul din aspectele conceptuale, pe care le poate aveh o notiune. In adevr, notiunea de
orn, de pild, o putern concepe sau ca idee purl.: om pe lume n'a fost
ca el, sau ca concept general: omul este muritor; sau ca nume determinat: a venit omul dela lucru la mas. Aflandu-na Ins inteun moment dat in fata unui orn necunoscut, nu-mi pot sl-mi formez, bine

irrteles, cleat ideia generala nedefinit a unui orn, dar care totti

se prezenti ca o realitate individuala, conturat, ca o sfer particulari.

Deci nu avern de a face nici cu o idee purl abstract neparticularl,

nici cu un concept nominal de sfer genera% nici cu un nume determinat, ci cu o realitate individuali de0 nedefinit. Aceast valoare logica particular-nedefinit, ce o exprimrn prin articolul nedefinit, este prin urrnare un mod firesc 0 real de a concepe un nume.
Ea este caracteristic notiunilor discontinue. La inceput de sigur la
aceste notiuni a luat nWere functiunea articolului nedefinit. Datorit acestui caracter de particularizare a articolului nedefinit se explica 0 faptul extinderii lui 0 inaintea numelor, care expriml notiuni
de natur continuA, atunci and acestea sunt particularizate printr'un.
at;ibut: o durere groaznicd ii sf5.0 sufletul; am rnncat o pdne bund.
0 alta imprejurare, cnd s'a impus articolul nedefinit e 0 atunci and

vrern s exprimrn, a o idee este o componend a unei idei cu sfera

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

67

supraordonata, care pe lnga altele o cuprinde li pe aceasta; este o cornponenti a ei. De exemplu: Exactitudinea este o calitate. Exactitudinea
se afla in cuprinsul notiunii calitate, ca una din calitati printre altele multe.

Alte caractere logice ale articolului nedefinit sub raportul flexiunii

interne:

Constatrn a acest articol nedefinit poate servi atat pentru ex-

primarea valorii obiective de relief, cit i a celei impresive a numelui.

SI explicam aceasta I SI lurn doua exemple: Am vizut un om mer-

gand pe drum. Vedeam ceva in departare, ce mi se parei ca un om.

In exemplul intliu 4 un orn are valoare obiectiva, de relief obiectiv
dar nedefinita, in al doilea are valoare impresiva. Valoarea impresiva
o poate capath numele precedat de articolul nedefinit un, o, dat fiind
faptul ca notiunea in aceast intrebuintare, nu are drept tontinut cleat
numai caracterele generale i comune ale clasei din care face parte.
Ea poate lui aceast valoare caci nu cuprinde nici un residiu de geed
reall determinat, care sa nu-i permita ridicarea la aceast acceptiune
abstract a caracterelor generale i comune ale notiunii. Aceasta se
datorete caracterului sari indefinit.
Cnd zic: am vazut un orn, nu vrem sa spunem altceva cleat ca
am vazut ceva, ceeace noi numirn orn, fr ca sa intelegern prin aceasta

un anumit orn. Acceptiunea este de relief, cad vizeazi un om real,

dei nedefinit. Sfera pe care o implic un, nu e impusa de o determinare, ci o implica insa natura logica a acestui fel de notiuni.

Repetarn: notiunile discontinue sunt cele care primesc in mod

normal i propriu articolul nedefinit, pentru a le transpune in valoarea lor de deed. Si aici, avem un caz special al flexiunii nominale
interne, care exprima un sens al notiunii, deosebit de celelalte stabilite Oa acum.
Notiunile discontinue sunt direct compatibile de a intruph valoarea
acestui nou caz al flexiunii interne, datorita pluralittii sferelor individuale cuprinse inteun concept general.
Notiunile concrete sau abstracte de natura continua, logic propriuzis, nu pot aveh aceast calitate de sfera, care sa corespunda unor
forme individuale de relief, cci aceasta o exclude realitatea.
Totu in limba gasim intrebuintandu-se articolul nehotrit un i
alaturi de aceste nume de natura continua. In acest caz acei materie
sau idee abstracta, cistiga o sfera teoretica, care provine din delimitarea acelei rnaterii sau idei la extensiunea implicata de un determinant oarecare. Cand parti din aceasta materie ne frapeaza prin caractere surprinzatoare, aceste caractere o individualizeaz in mintea
noastra, i in acest caz ii aplicarn articolul particularizator un, o.
Exemplu: am un pdmiint excelent; avem o apd foarte blind. Pot zice,
de exemplu, ci am baut o apd foarte bund, nu pot zice insa niciodat:
am }Alit o apd. Aceasta ultima expresie e posibil numai and e insotita de un ton i un gest admirativ, ceeace inlocuete o adevarata
determinare atributiva i atunci suntem in cazul amintit.

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

68

Evident, putem spune in loc de: am &Alit o apd bund sau: un vin

tare si am Milt apd bund sau: vin tare. Prima expresie insi are o
tonalitate afectivA mult mai pronuntat, ceeace se exprim i prin
acest articol. A doua expresie are un caracter obiectiv, in care calitatea este pur i simplu afirmat fall a exprimh remarca afectiv,
pe care o exprim formal articolul nedefinit. De sigur gestul i intonarea poate substitui articolul i aici. Deci, and de valoarea
obiectiv a unei insuiri exprimate a unui nume, se leagA i o valoare afectiv, articolul nedefinit poate aveh loc in aceast expresie

(am Milt un vin negru). Dac a fi vrut sl spun numai pur

simplu cu titlu informativ, c am but vin negru, atunci articolul nu

mai are loc.
In genere constatm insA, cl regimul articolului nedefinit, se poate
aplich totdeauna, and un nume e insotit de o determinare atributiv,
fie obiectiv, fie subiectivA.
Unele notiuni de naturA continul concretA ca: apd, pddure, cdmp,
lan, pdmdnt, umbrd, etc., se prezint de multe ori inteun camp de
viziune mrginit i atunci chiar fad determinare, articularea nede-

finitA de relief are loc: in jurul curtii se intinde un lan de grdu;

inaintea noastr avem un amp i apoi vine o pddure, etc.

Mai uor se poate sesizh functiunea particularizatoare a lui un,
and acest regim il transpunem in cel de valoare nominalA. De exemplu: Tara noastr are pdmdntul foarte bun pentru agriculturA, i:
Tara noastr are un pdmdnt foarte bun pentru agriculturA. Cand
zic un pdmdnt bun, imediat se trezeste in minte ideia i sentimentul
distinctiunii acestui fel de pmant fat de alte feluri care existA. Pe
and, prin forma articulat cu -ul, constatAm obictiv aceast calitate, intelegand cA pAmantul e bun pentru agriculturA 0 nu pentru

altceva 0 nu ca in cazul intaiu, and ni se sugereazi ideia, cA e

bun pentru agriculturA fat de alte pAmanturi, de alt fel, sau din
alte pArti.

MODALITATILE VALORII NOMINALE

Am vAzut cA articolul exprimA una dintre valorile, pe care le poate
aveh numele in frazA si aceast valoare am determinat-o Orland seam

de intreg sistemul de valori al numelui.

AceastA valoare a formelor articulate ale numelui, pe care noi am
denumit-o nominald, ni se infAtieaza sub trei aspecte conceptuale,
care se pot distinge in modul cel mai distinct, dei granita dintre ele
nu este francl, ci se prezint numai ca un teren de intreptrundere.
Aceste trei aspecte ale valorii nominale sunt:
i. Valoarea nominald generald, and avem de a face cu conceptul
general al notiunii.

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

69

2. Valoarea nominald de cadru, and notiunile exprim lucruri sau

idei ce apartin cadrului unui centru de preocupare. Un exemplu ne
va lImurl deplin: Vdile li muntii se uimiau auzindu-i cntecele, apele
10 ridicau valurile mai sus ca s-1 asculte, izvoarele i0 tulburau adiincul

ca 4-0 asvrle afar undele /or, pentru ca fiecare din unde sl-1 audA,

fiecare din ele sA-1 poatA aria ca dAnsul, and vor goptl vdilor
florilor. (Em. Ft-Fr. din Lacrimk 2).

3. Valoarea nominald determinatd, and numele exprimA un ce par-

ticular, bine definit. Vom vedeh la locul respectiv, a 0 aceasti categorie prezint la rindul ei o serie intreagA de modalitti conceptuale, dintre care o parte fac legAturA cu cele care exprimI valori
nominale de cadru natural, sau pur ideologic.
EXEMPLIFICAREA VALORILOR NOMINALE GENERALE

Dau un material mai bogat de exemple, pentru a se putea retnarca

bine expresia in literaturA 0 g Andire a acestor valori conceptuale, care

cum vom vedea, dau nota intelectualA cea mai distinct 0 generia
a stilurilor fundamentale din limbA i literaturA. Si aceasta cu atat mai
mult, cu cAt se face pentru intlia datA.
Numele exprimA acceptiunea general a unui concept.

Moartea succede vietii, viata succede la moarte

Alt sens n'are
lumea asta, n'are alt scop, altA soarte;
Oamenii din toate cele fac
icoanl 0 simbol. ImpArtesc a lor gdndire pe sisteme numeroase
Si

pun haine de imagini pe cadavrul trist fi gol (Em. Imp. 0 Prol.);

Ce e poezia? Inger palid, cu priviri curate (- Epigonii); Si cum vin
cu drum de fier,
Toate antecele pier,
Zboarl pdsdrile toate
De neagra strdindtate Numai umbra spinului La ufa creginului (-Doina); Si de aceea tot ce micA in tara asta, ral, ramul,
Mi-e prieten numai mie, iarA tie duFnan este (- Sat. III); Azi
adeseori femeea, ca i lumea e o gcoalA
Unde 'nveti numai durere,
injosire 0 spoial (- Sat. II); N'avem cwi, darl iubirea de mofie e
un zid
Care nu se 'nfioreaz1 de-a ta faimA baiazid (- Sat. III);
Dad. nu 0ii ti-a0 at-Rh
Din bob in bob amorul;
Ci numai nu
te mina Ci stai cu biniforul (-Luc.); D'ar pieri oamenii cu toti
S'ar nate iar4 oameni; Nimic nu-i mai de ris ca plasul in ochii
unui lupttor (Co03. Lupta vietii); Credinta 'n zilele de-apoi
E
singura sperantA 'n noi (- Moartea lui Fulg.); Sunt grei bdtriinii
de pornit Dar de-i pornwi sunt grei de-oprit 1 (- Nunta Zamf.);
Si uite-1, uite-1 c'o sAnit
Ei, vezi tu, fetele cum sunt ! (- B. I., 77);
Tu sA fi fAcut iubitul,
CA-i fAceam eu isprvitul.
Tu cu petinea

qi cutitul Mori flAmnd, nepriceput

noroc
mea;

B. I. 13); Omul flea' de

Tot cu rdul se 'ntalneste (B. I., 143); Am toate viciile, Doamna

Beau vin, fumez, joc carp, iubesc femeia; Dispretuesc luDeschid in noapte ochi de cucuvea (M. Codr.,

mina, i deaceea

www.digibuc.ro

70

RADU I. PAUL

Des., 69) ; Andi nu iubi pe nimeni si nici nu simtih nevoia inbirii

(T. Bal. M., 47) ; IatA copii, coala si sfanta bisericl, izvoarele
gderii # ale fericirii sufletefti (Cr., ) ; vorba dulce mult aduce ( 55);
Dar nu-i cum gandeste omul, ci-i cum vrea Domnul ( 8) ; Pdrinfii mlliana aguridA i copiilor li se strepezesc dintii ( 304) ; Pune-te cum trebuie sA sadA mortul ( 272); De unde stii cum vine inamplarea ( 291);
tie acum i ce e necazul ( 306); li-i el- drag ca sarea in ocM ( 312);

de, cum e omul and merge la drum cu dragostea allturea ( 345);

eu nu-s de and poveftile, ci-s de pe and se potcoveh purecele cu
nouAzeci i nou oca de fer ( 365); fereascA Dumnezeu de bAtaia

orbului ( 37o); numai un Jucru nu ta harca: geindul omului ( 200);

nu-i bunA pacea si mi-i dragA glceava ( 194); boceste p
apucA
Lefinul ( 163); ia las faga la o parte, mAi omule (r4o); cAci eri i
frumoasA bat-o hazul s'o bst ( 76) ; 'apoi mai ave i darul suptului ( 9) ; ash cu amAgele se prindeau pe vremea ceea fldcdii la oaste
( 9); Nu se spovedeste omul and are sA moarl (C. T., 360); MA
rog odatA ce nu e bdrbatul levent, ce fel de casA O. mai fie i aia ( 14);

Cand vorbesti de lup, &pal cat colea (Al. T., 762); Eaca toiagul bd-

trnefelor i nebunia tinerefelor ( 775) ; Cand a inceput sA se desprimg-

vAreze au pornit fuvoaiele (Gar. C. d. d., 53); Da eu tot nu puteam

sI triesc, sl tiu pe tAtuca in gros pentru mine, a m'ar fi muncit

gndul ( 16); Ce-i dreptul, tare de mult. ( 64); Atunci numai a
priceput c singurdtatea e puterea cea mai mare a lupttorului ( 139);
CA ce-i mai greu de ales cleat omul (Cr. 245); Ca 'n basme-i a cuvntului putere:
El lumi aevea-ti face din pAreri (VI. P. 5); Za-

darnic ti-ar mai bate 'n minte

Evlavioasele povefti,

Cici mai

presus de cele sfinte StA legea vefnicei viefi ( 20); Dumnezeu...

a zis oamenilor: V'am fAcut, faceti i voi (Dv. Cons., 78); Gio-

conda e mai vie deck viala: In ea vibreazA constiinta umanitAtii

viitoare. Ea plutete pe deasupra constiintei mele ca o a doua contiintA bineficAtoare ( 78); mie nu-mi plac oamenii care se uitA in

jos. Fruntile sus... AO cl sus e luna, stelele, soarele, i cerul...

de sus ne vine Ilarul, de sus ceartA . i sus e mntuirea i iertarea

pdcatelor noastre ( A. D. S.); Pe crestetul tAu s cadk sArutul Voevodului ca ploaia peste holdele verzi ( 2o); Asta s'o scrie popilor
iar nu Domnilor 0 nu Dornnului ( A. D. S., 53); Mijlocul unic de
a accentui diferenfialul e acela de a intensifich genericul (Parv. I. f.
ist., 28); Nu forma creiazA ideia ci ideia ii cautl forma ( 29); Frka
este agentul sentimental care reglementeazA raporturile sociale ( roo);
Cristalele materiei minerale i catedralele spiritului religios 0 artistic
omenesc sunt una i aceea energie cosmicA concretizatA ritmic ( 117);

Dar de sigur viala de aici e o nenorocia zbuciumare in mocirla materiei. Dar mai e o altA viatA: omul care poate concepe infinitul fi
eternitatea nu se poate sA nu aibi o prelungire a existenfei lui dincolo
de marginile yield de pe plmant ( 121); i s'au pornitu atunce unu
cuvantu prostu ce zice: cu iarba cea uscatd arde si cea verde (Nec.

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

71

II, 340); Credem neputintei omenefti (M. C. I., 5); Scriptura depArtate locuri ne invatI cu acele trecute vremuri si pricepem cele
viitoare ( 6); Puternicul Dumnezeu, cinstite 0 iubite cetitorule, sl-ti
dArueascl... cAndva 0 mai slobode veacuri... intru care... sl aibi
vreme 0 cu cetitul cdrtilor a face iscusitA zlbavA; a nu este alta 0
mai frumoasI 0 mai de folos in toatI viata omului zkbavi cleat cetitul cdrtilor ( 6); LAsatu-au Puternicul Dumnezeu iscusit oglindA
mintii omenefti: scrisoarea, dintru care dacI va nevoi omul cele trecute

cu multe vremi le va putei ti; ... ( 3); Biruit-au gddul sA mi apuc

de aceastA osteneal1 ( 3); Turcul gAtindu-se de aceast cale n'au
datu veste Lefiloru, dup cum au obiceiul craii 0 impdratii, de dau
veste cindu se ridicA cu osti unul asupra altuia (N. Must., III, 7);
Duca-VodA vr Andu sI ispiteascA pe Hanul, si poatA cunoate adevdrul; Pasdrea in cuibul ei piere (N. II, 18o); Nddejdea Domnului
este ca seninul ceriului, 0 ca incetul mrei; acum este seninu 0 se face
noru, acum este marea linI 0 se face furtunA ( 339); Unde's a lumii
chinuri, uncle iate putinA vreme trecutA, unde-i aurulu 0 argintulu,

unde's robii cei multi 0 giocurile, toate's putrede 0 toate's prah 0

toate's umbel 0 somnu (Cel mai vechi molitvelnic rom., N. Deg.ganu, DR. II, 302); Ce ia0e ndravul dracului? mdsiile 0 sdltaturile
0 zbiardtele 0 danturile 0 betide 0 curviile 0 ldcomiile 0 uciderile 0
vrajbele 0 pdrele 0 minciunile 0 fdtdriile 0 nesupunerile 0 mdniile
(Cod. Stur., 227); Limbile A. salte Cu antece nalte Si strige
cu tArie

Glas de bucurie (Dosotei, Ps. V., 46); *i. am scrisu aceste

sfinte cArti sA le fie popilor romdnefti si intAleagA (Coresi, Pref. Tetr.,

156o).
*

Valoare nominall genera% in sensul de sferl, e natural sI nu aibA

substantivele ce exprimA realiati unice, ca de exemplu: Domnul sau
Dumnezeu, Fecioara, Diavolul, luna, soarele, trecutul, prezentul, viitorul, etc., sau cele care se refer la o persoani determinatA printr'o
calitate oarecare; exemplu: mama, tata, fratele, sora, regele, etc. ,cici
aceste substantive n'au cleat o singuri sfer individuall.

Exemple: Iar pe pAduri de brad alunece luna (Em., Mai am u.

d.); LunA tu, stApana mArii, pe a lumii boltd luneci *i gindirilor dAnd viat suferintele intuneci ( Sat. I); S'a intors ma0na
lumii; cu voi viitorul trece; Noi suntem iarl trecutul, fail inimi
trist 0 rece ( Epig.); Au prezentul nu ni-i mare ? N'o sl-mi deie
ce-o sl cer ? ( Sat. III); i erA una la parinti *i mAndrA 'n toate
cele
Cum e fecioara intre sfinti
i luna intre stele ( Luc.);
Arald, copilul rege, uitat-a universul ( Strigoii); Precum Atlas in
vechime sprijina cerul pe umAr AO el sprijing lumea 0 veda
inteun umAr ( Sat. I); *i pe toti ce 'n ast lume sunt supu0 puterii
sortii DeopotrivA-i stip Anete raza ta 0 geniul mortii (Sat. I);
FlAminzii ochi rotindu-i eu mistuiam pdmdntul ( Strig.); De greul
s.

www.digibuc.ro

72

RADU 1. PAUL

negrei vecinicii Printe ma desleaga Si ludat in veci 81 fii

Pe-a lumii scara 'ntreaga I ( Luc.); Dar deodat' un punct se inica...
Cel dintaiu qi singur. Iata-1 ! Cum din haos face muma iarl el
devine tatdl ( Sat. I); Cat de frumoasa te-ai gatit Naturo tu !
ca o virgina Cu umblet drag; cu chip iubit 1 (Cosb. Vara); Nu
pricep in ce const frumusetea... In eternitatea sufletului (Dv. Cons.,
78); Destinul urzia o crim infioratoare ( 147).
Cand notiunile subliniate mai sus sunt concepte ale unor lucruri
unice, in acest caz le putem asimila, sub raportul sferei, grupului de
numiri proprii ,qi ca atare nu sunt susceptibile de flexiune interni
nominala de del, de unde nici valoare nominala generala nu pot
avea.

Sunt cazuri insa, and aceste nume iau caracterul de notiuni generice
i atunci intr in categoria substantivelor comune, capabile de flexiune

interna. Exemplu : Un soare de s'ar stinge 'n cer S'aprinde iar4

soare (Em. Luc.). In ultimul vers soare exprima in mod generic
qi abstract ideia de soare qi nu aceea a soarelui.

Tot Eminescu, realizand un efect stilistic de limba unic in toata

literatura noastra, intrebuinteaza inteuna din poeziile sale forma
lund nearticulat, de valoare obiectiva, acolo unde dupa norma comuna

am wepti valoarea nominall, deci forma articulata : luna.

Peste vgrfuri trece lund
Codru-si miscg frunza lin,
Dintre ramuri de arin
Melancolic cornul sung;
Mai departe, mai departe,
Mai ncet, tot mai Incet,
Sufletu-mi nemangget
Indulcind cu dor de moarte.

De ce taci cind Intristati

Inima-mi spre tine 'atom,
Mai suna-vei dulce corn
Pentru mine vreodatfi 1

Valoarea obiectiv a formei nearticulate : lund este teoretic in cea mai

perfecta armonie cu tonalitatea generala a acestei poezii de pura afectivitate estatica inteo contemplare pasiva. Poetul in mijlocul acestui tablou,

e cazut inteun extaz contemplativ i melancolic, care nu-i permite sa

ridice elementele realitatii contemplate pe planul intelectual a formelor
conceptuale a notiunilor, reprezentate prin valorile nominale (deci
articulate), ci le percepe pasiv i sensorial, reducandu-le in valoarea lor
obiectiva, ceeace reuete sfi fie exprimat in cazul nostru prin forma
nearticulat. Forma articulata ne-ar fi trezit la o constiinta prea vie
asupra acestui element al tabloului, care nu este descriptiv, ci contemplativ, tulburand extazul, care se caracterizeaza tocmai prin aceasta

pasivitate a intelectului. Dack s'ar fi zis : Peste varfuri trece luna,

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMA ROMANA

73

imediat spare intentia descriptiv a poetului asupra unui tablou, despre

care vorbeste si nu pe care il contempid pasiv cum este cazul aici.

Este o mare eroare, sa vedem in aceasti formi nearticulata, neobisnuita graiului vorbit ori stilului prozaicl o gresala de sintaxa comisi
de Eminescu pentru a-si forma rima de care avea nevoie, ci trebuie
s o considerm ca o fericit licent poetica, ca o inovatie facut conform spiritului insus al sistemului nominal al limbii noastre. Numai
data fiind aceasta conditie, Eminescu i-a permis aceast asperitate
sintactica, care mai intaiu de toate exprim ceva, i numai in al doilea
rand oferi i o rima potrivita. Eminescu n'a subordonat nici and
gandul formei,
Avem dreptul chiar sa spunem, c aceste abateri licite ale poetului

dela norma comun, nu mai pot fi, in cazul de fat, niste asperitati,
ci dimpotriv, trebuie sa le consideram ca nite forme producatoare
de cele mai fine, mai perfecte si mai subtile armonii intre expresie
si gand.
De aceasta natura sunt aproape toate asperitatile de limba din opera
poetica a lui Eminescu, care le intalnim foarte des 0 in poezia noastr
poporani (ceeace se poate constath dupa colectia de poezii poporane a
lui Eminescu) si deci ele sunt in spiritul autentic al limbii.
Eminescu, cel mai profund si mai intim simtitor al acestei admirabile
limbi romanesti, pe care a revolutionat-o nu spre a o strica, ci pentru
a-i da suflarea de viat a propriilor ei forte creatoare de incomparabile
valori expresive, este singurul artist al literaturii noastre, care a tiut
pune in valoare cu geniall mestrie i aceste nestimate resurse ale
graiului nostru poporan.
Aceste ah zise abuzuri, sau greseli de limba, constituesc punctele

slabe ale acestei scoarte materiale a limbii, care cedand presiunii

interioare a spiritului, lasa ca aceasta sa dea mugurii noilor forme ale
expresiei. Cat timp scoarta este tank% i strabtut de sev, ea permite
aceste eflorescente, evolutia limbii este ilia -in curs.
Individul talentat, dotat cu forta creatoare a spiritului, are factorul
psihologic dinamic necesar, care in agitarea sa, inerenta energiei
spirituale, produce aceste sprturi in scoarta materiali a limbii.
*

Valoarea distributiv a valorii nominale generale. Ceeace gramaticii

numesc valoarea distributivi a articolului, nu este cleat valoarea

nominala generall a numelui, ash ci nu trebuie sk ne inchipuim, ci

in acest caz articularea ar indeplini o functiune aparte, deosebita de

cea obisnuita. De exemplu: io lei biftecul I Era numai cinci lei azi
dimineata (Al. T., 692). Exemplul de mai sus echivaleazI cu expresia:
o lei face (costa) biftecul, unde se vede regimul nominal; articularea
este de rigoare.

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL.

74

Valorile nominale, generale, de cadru i determinate, formeazi

caracterul specific a trei feluri de stiluri principale, corespunzAtoare
acestor trei valori i anume :
i. Stilul filozofic i tiintific, ciruia II corespunde valoarea nominall
generala.

2. Stilul descriptiv, aruia ii corespunde valoarea nominall medie,

sau de cadru.
3. Stilul narativ, cAruia ii corespunde valoarea nominali determinatl.
Exemplificarea primului stil o poate face orice pagina dintr'o scriere
filozofia sau tiintificl.
Operele de caracter simbolic apartin i ele stilului filozofic, caracterizandu-se prin aceeai valoare nominal generala, exprimati in arm,

tura nominall a frazei. Spre exemplu dau o poezie a lui Nichifor

Crainic: Copacul
Malt si 'ngfindurat ca visdtorul,
StAnd intre cer si 'ntre plimAnt stingher,
Crescui si eu din verssicul mister
Din care toate isi pornesc isvorul.
C And seva urea 'n trunchiul meu de fier,
Addncul ftni trimete 'n foi fiorul.
5i aimt ci 'n mine nfividete dorul
Pdmdntului de-a fi mai lAngl cer.

Tar cerul peste vdrful meu se 'ndoaie

Si svonuri tainice din infinit
0 gull fac din fiecare foaie.
5i freamdtul de foi nellimurit
Cu foaptele veciei se 'ntretaie
Suspinele pdmdntului trudit. (Darurile Plinfintului, p. 85).

Exemplificarea valorii nominale de cadru

Valoare nominal de cadru sau de extensiune medie avem atunc.i

and numele nu este luat nici in acceptiunea sa generala, dar nici nu
este determinat, ci intelesul slu apartine unui cadru mai mult sau
mai putin extins. Aceste valori nominale apartin stilului discriptiv,,
pe care-I caracterizeazI. Exemplele tipice ni le dau pastelurile, care
sunt literaturi pur descriptivA, in care formele nominale au aproape
toate aceast valoare de extensiune medie :
Noaptea de var (Cobuc): Zdrile de farmec pline Strlucesc in
lumin4 1
Sboar mierlele ' n tufi,
Si din codri noaptea vine
Pe furi. x Care cu poveri de muna Vin incet i scartaind Turmele s'aud mugind Si fldcdii vin pe hind. Hiulind. x Cu cqfita
pe 'ndelete Vin neveste dela riu, Si cu poala pring 'n brill

Vin antind in stoluri fete Dela grail. x Dela &I'd 'n pilcuri dese
Zgomoto0 copiii vin; Satul e de vuet plin Fumul alb alene
iese

sat;

Din amin. x Dar din ce in ce s'alini

Muncitorii s'au culcat ;

Toate sgomotele 'n

Linilstea-i acum deplinI si-a 'noptat

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

75

X Dintr'un timp i. vntul tacel Satul doarme ca 'n mormant

Totu-i plin de duhul sant Linite 'n vazduh qi pace Pe pamant.
X Focul e 'nvelit pe vatra, Iar opaitele-au murit *i prin satul
Doar vreun caine 'n somn mai latra Raguit. 'c Iat-o
adormit,
i se 'nalta 'ncet,
plink despre munte, Iese luna din bras:let
Ganditoarc ca o frunte De poet. x Ca un glas domol de
incet,
Ritmic valurile cad, Cum
Suna codrii mari de brad,
clopot,
se sbate 'n dulce ropot Apa 'n vad. x Numai dorul mai colinda
Dorul tank. 0 pribeag. Tainic se 'ntalnete 'n prag, Dor cu dor
si se cuprinda Drag cu drag.
Sara pe deal (Eminescu) : Sara pe deal buciumul sun cu jale,
Apek pang clar izvorind in
Turtnele-1 urc, stelele scapara 'n cale,

antani;

Sub un salcam, draga, m'atepti tu pe mine. X Luna pe cer

Ochii tai mari cauta 'n frunza cea rara
Stelele nasc umezi pe bolta senind, Pieptul de dor, fruntea de ganduri
ti-e plina. x Norii curg, raze a lor iruri despica, Streine vechi casele
Valea-i in
Scar* 'n vant cumpna dela fntnd,
'n lung. ridica.

trece-a0. sfanta 0 dark

fum, fluere murmuri 'n stana;

i osteniti oameni cu coasa 'n

Clopotul vechi umple

spinare vin dela camp ; toaca rasuna mai tare
Sufletul meu arde 'n iubire ca para. Ah ! in
cu glasul lui seara,
Ah 1 in curand pasu-mi spre tine gracurand satul in vale amutete,
Ore intregi
Langa salcam sta-vom noi noaptea 'ntreaga
bete :
spune-ti-voi cat imi eti drag ! Ne-orn razerna capetele unul de altu l
*i surazand vom adormi sub inaltul vechiul salcam. Astfel de noapte
bogati Cine pe ea n'ar da viata lui toad ? In ultimile versuri poezia devine idilica narativi 0 de aceea nici valoare generala de cadru nu mai avem.

Durduind sosiau clrii ca

Alte exemple, fragmente descriptive :
Risipite se 'mpratie a dufmanilor firaguri,
un zid inalt de suliti . . .
*i. gonind biruitoare, tot veniau a trii steaguri. .. Cad Arabii ca
i palcuri risipite pe ample In genunchi cadeau pedeftrii, colo

caft se rstoarna, Cad sgetile in valuri, care perk se toarna, *i

Pe pamant lor li se
lovind 'n fati 'n spate ca 1. crivtul 0 genii,
pare c se narue tot cerul. (Em. Sat. III); Tarzie toamna e acum,
De ce
Se scutur frunzele pe drum i. lanurile sunt pustii . . .
nu vii, de ce nu vii ! (Em.); Iar stejarii par o straj de giganti ce-o
inconjoar (Em. Sat. IV); Numai lebedele albe, and plutesc incet in
tresth, Domnitoare peste ape, oaspeti liniftii acestei;
0 asculta
numa 'ncoace
Cum la vorbi mii de valuri stau cu stelele proroace,
Codrii negrii aiureaza i. izvoarele-i albastre Povestesc ele 'n de
ele numai dragostele noastre *i luceferii ce tremur ai reci prin
negre cetini, Tot pmintul, lacul, cerul, toate ni-s prieteni; Vede
Africa cu-a ei pustiuri --i corbiile negre leginandu-se pe rauri,
Valurile verzi de grne leganandu-se pe lanuri Mdrile trmuitoare
i cetiti langa limanuri, Toate se intind 'nainte-i ca pe-un uria
covor (Sat. III); Se pornise vntul prin. eke i. floarea
A 'nceput
sa ningi iaind domol (Cob. Dragoste 'nvrajbita), etc.

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

VALOAREA NOMINALA DETERMINATA SI

MODALITATILE EI
Nu ne vom ocupi de cazurile efectiv determinate in fraza, cum ar
fi bunloar un nume urmat sau precedat de un pronume posesiv,
aceasta necomportind nici un interes si nici o explicatiune speciala.
Vom expune insa un numr bogat de exemple, in care numele se
gseste in alte conditiuni si. raporturi conceptuale, care toate implica
valoarea nominali si in acelas timp determinata.

I. Numele se prezinta determinat, fiind in raport de apartenenta

cu un nume, el insus determinat. Raportul de apartenenta este indicat

si prin pronumele personal conjunct. Exemple :
Si se-aseaz top la masa cum li-s anii, cum li-i rangul (Em. Cain);
Chiar Iuda ce-1 villa cu 'n sarutat Ca sa-si sporeasa cu treizeci

argingi (M. Codr., C. F., 6o); Batranul isi tree& mina peste gm*

isi potrivi mijlocul in chimir (Girl., C. d. d., 86) ; A/Musa Catinca 10

sterse ochii umflati de plans (- 145) ; Cu toate ca erh in anul al doilea
la drept, nu-i prea calcase piciorul pe acolo in afara de zilele de examen
(- 184) ; La urma urmei vrand A.-0 goneasca neliniftea se incerc sa
gandeasc inteun anumit fel (- 97); Mania isi scoase paltonul (- 87);
Bitrana isi rosti numele, cum obisnua sa fac la orice intamplare ce-i
destepth mila sau meihnirea (- 8); Boul isi incordase gtul 0 cu capul
in piept se pironise locului (- Ifiz); Dormith 0 mintea 11 inftish
crimpee din intreaga lui viata (- 196); Bocetele acestea ii sdruncina
sufletul (- 147); Sofia apare pe platform1... Isi stapaneste reisul
(D. V., Const., 186); jucandu-i ochii dela Rudolf la Melania (- 78);
Cleo isi ascunde nervozitatea sub un suras prefacut (- 79); Cleo intrerupandu-si frazele cu un suras fortat (- 8o); Lucia tu fusesi ? Ciudat !
Nu-ti cunosc glasul (- 132); *1 amandou sa-i asternem patu/ si sh.-1
culcam binisor (- 148); Mi-a dat seingele (- 87); Am sa-mi las prul
ca o rudreasa, sa-mi smulg sprncenele (- 82); Domnul doctor este
chezas, ca intaias data i-a nimicit fiinta 0 a doua oara i-a luat mingle

(- 77); 0 mi-a spart clondirul (C. M., 199); aveti dreptate baetai;
acum vi-i vremea (Cr., 77); ash i-a fost ei partea; ce s mai stie si parintii (Vlah., C. d. 1., 71).
In unele din exemplele de mai sus numele exprima o realitate cu

caracter de apartenenta implicita si permanenth fata de subiectul

determinat al frazei. De pild diferitele parti ale corpului. Acest fapt
singur al apartenentii implicite e suficient ca sa Imprumute numelui
valoare nominala determinata (zic determinata, cad simpla valoare
nominala in sine este implicita. Aceias constructie poate prezend
si valoarea nominall generala: Omul isi ingrijeste corpul). Nu trebuie
ash dara sa consideram pronumele personal conjunct din exemplele

de acest fel ca avand in primul rand rolul de a march acest raport

si prin aceasta numele sa-si castige aspectul nominal determinat.
Rolul sail este mai intaiu de compliment indirect al actiunii si numai

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

77

in mod incidental 0 secundar cel de a arlt apartenenta. Acest lucru

se poate vedei din exemplele ce urmeaza 0 in care pronumele personal
conjunct lipsete: Inchisei ochii (Dv. Cons., 76); Ne p Andeam. Intorc
capul ( 75); Sofia, amenintindu-1 cu pumnul (-87); gura ca un arc
ceva mai strns 'n partea sting, ochii migdalati i ptrunzItori...
cu sprincene !Ake pierdute 'n tonalitatea fruntii ( 79) ; o femeie cu
prul rocat, cu fata ars, cu fdlcile spfinzurate ( 66) ; Dancu intoarse
capul s vad chipul omului care adusese rascolirea asta in suflete
(Gfirl. C. d. d., 185); Omul deschise ochii mari, rmase o clip incremenit, apoi lovi cu mdna in vint, a desnAdejde ( 54); Mai sta o
clip ai tinnd capul in jos, apoi se indreptk... i spune ( 142);
Cu capul pe spate, cu privirile topite in deparari strvezii, giindurile
Il cuprinser iar.. 0 adiere Ii atinsese uor fata ( 94) ; Se intinse
in pat 0... cu ochii inch4i se odilmii ( 91) ; Chid se apropi micur
pasul i rmase in urma lor ( 202) ; Ajuns acas, arunci sabia 0 chipiul intr'un colt, mantaua in altul... Si se trinti pe pat ( 97) ; Intinse
toate hainele pe pat... Deodati se opri; dar pldria? 69) ; Cei mai
purtati erau pantalonii.. . Yiletca eri bunk* ( 63); Btranul scoase
tabachera, rsuci o tigari i apoi urm ( 179); Ce-i mai lipsi; A !
Cravata ( 65).
2. Nurnele e determinat, fiindca exprima ceva prealabil amintit,
cunoscut, presupus, ceva ateptat, obinuit, ce se impune, sau exprim
o frecvent regulat. Exemplele ce urmeaz prezint unul sau altul
din aceste cazuri.
Lucia, vezi masa e gata ? (Dv. Cons., 77); La anul imi iau licenta

0 mg pun pe muncI (Gad. C. -d. d., 200); In odaie, slujnica,

fcei focul ( 87); Vasilicl e un trengar. Peste cteva zile e examenul

0 el habar n'are de nimic ( 198); Ajuns acas, ii arunci sabia 0 chipiul inteun colt, mantaua in altul, nu dAdA voie s i se fac focul,
0 se trnti pe pat ( 97); Vasilic trecuse clasa, Dancu i cu Bulcu,
luaser examenele cu bile albe ( 199); Se grbi sk se intoarc in odita
lui. B pe jumAtate cafeaua, deschise geamul ( 92); A doua zi Bulcu
lua prdnzul la familia Dancu ( 193); Femeia se cAut prin buzunar,
scoase cheia i o Arad in u1 ( 202); Nu-i veni s cread c trecuse
. c er in sarit acasi ( 91); De cinci ani de zile ast
seari... e intiiai dat and cred Ca' sus, colo, imi am 0 eu steaua
( zoo); conit, tilifonull (Dv., Cons., 94); Taxa, m rog, strigl con-

examenele..

ductorul (C. M., 16); Conductorul observ biletul (C. M. 195); Este
exact: expresul trece pe la Mizil ark' s se opreasc ( 16); Sunt dui
cu totii la Zltnoaie, fac sdrbdtorile acolo (Vlah. C. d. 1., 163); 0
englezoaic citi ghidul in fata unui portret (Dv. Cons., 75).
Acela caz avem in expresiunile: am luat aperitivul, masa, cina,
dejunul, autobuzul, tramvaiul, trenul, vaporul, barca, poeta ; dar

zic am luat o trdsurd, nu: trcisura, fiindci acestea n'au carac-

terul de frecvent periodica i regulat 0 de care se servete lumea

in comun.

www.digibuc.ro

78

RADU I. PAUL

La fel se zice : vine Crdciunul, Pastile, Rusaliile, vacanta, secer4ul,

culesul, iarna, vara, primdvara, zdpada; sau : rasare luceafdrul, luna,
soarele; vine: ziva, noaptea, dimineata, amiaza, seara, miezu noptii, etc.

Unele din aceste nume care au caracterul de periodicitate in timp

pot aveh o determinare sau de natura prospectivd, and este vorba ca
uti fapt se petrece in viitor (S'au anuntat manevrele, campania de iarna),
sau de natura retrospectiv, and faptul este consumat. (cf. Guillaume
op. C. p. 225).
3. Definirea pornete dintr'un consens, dela un fapt hotarit, cuvenit
sau menit ca sa se petreaca:
S'apropie Ziva i-atunci Vede -yeti, salbateci barbari
Campiile voastre 'necate (Cob. C c barbar) ; Scoala, Dragomire, c'a
sosit ceasul! (C. T., _38 , n nu vezi semnul nu te mici ( 352);
A ! Nu te teme.
sosit ceasul (Dv. Cons., 128); Crima nu se va
svari ( 147) ; ar crima am savarit-o. Nu e aa, Melanie ( 133);
Si de atunci, p'aesc pdcatul prin clinta i pocainta ( 75) ; Trebuie
si dregem data gresala (Al. T., 716); Tii rdmdsagul? ( 275);

V estea se raspandise repede (Garl. C. d. d., 59); Si acum seara

fiecare -a luat odaia in primire ( 93) ; Batranul intreba pe doctor

sa vie zilnic apoi pleca mahnit in ora sa trimita doctoriile cu Gheorghe

( 195); Ti-i face pedeapsa i anii tai i te-ai intoarce ( iv); du-te
bliete i-ti fa serviciul i4o); i ca i in fata intamplrii, cu banii, dansul
se intrebh daca ar fi fost in stare sa faca lucrul acesta ( 2o2); SA fi
fost cu altii, hei, hei, mancai pdpara (cuvenita) p MA' acum (Cr., 329);
Cu ce dragoste salbateca se gandete la el i numara zilele, i cearca
sa i-1 inchipue cum are &A fie (Vlah. C. d. 1., 98); deci, unde au cazut

sageata vatavului de copii, au facutu poarta; iara unde au cazut sageata unui copil din cask' au facut clopotnita (Nec., II, 179); De douazeci

de ani Turcii stpanesc Chilia i Cetatea Alb, c Leii n'au tinut

fnvoiala (Dv. A. d. S., 25); Ai aprinslocurile, Arbore ( 36); puindu-1
deasupra portii cu pricina (Cr., 168); Solutiunea er neadmisibill
(C. M., 14); tia sa-1 roage aa de frumos cum avei obiceiul (cunoscut)
(Ihb., XIV, 82); Lin vioarele rasuna, iar cobza tine hangul (Em. Cahn);
Ne-am razima capetele unul de altul sub naltul vechiul salcdm ( Seara
pe deal); Sedem cat edem i incepe comedia (C. T., 8); Apoi ii aduse
aminte, se lovi cu amandoua mainile peste pestelca i ip, ca i cum

ar fi impuns-o cineva: Cratita (Girl. C. d. d., 192).

4. Numele de institutii cunoscute ca existente inteun loc sau inteo
localitate, sau numele de locuri sau obiecte apartinatoare unui cadru
definit, comporta in mod firesc valoarea nominala determinata.
Exemplu. Zic: unde e Primdria, Pol4ia, Teatrul, Universitatea,
Ministerul, Palatul regal, regimentul, spitalul, Academia, portul, grdina
publicd, etc. Unde e crdsma (unui sat) ? Incotro e casa (in care locuim) ?

Unde e fdntdna, grddina, grajdul (apartinand de o cask.) ? Unde e

baia, cearsaful (care trebuie s fie la baie) ? Unde e sufrageria, iatacul,

bucataria, ranita, pisaua, satarul, sarea (care sunt in bucatarie), etc.

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

79

5. Apelativele desemnind persoane presupuse cunoscute:

E acolo popa, notarul, primarul, sunt top in odaie (C. T., 350);
Am trimis gornistul de trei ori la el cu biletul i l-a primit cu refuz
(- i2) ; Dup cum afirml soldatul, nebunul ar fi azut in ocna veche
(- 333); Incep s m incruntez la bagabontul si mai cl-mi venii s-1
cirpesc (- 6) ; Nene, moarta, fliati, nu mai stau cu mitocanul, scapa-m

de pastramagiul (- 14); poate ci omul o fi eznd prin partea locului

(- 8) ; ei ml mai scap de afurisitul, c despre partea lui... halal s
fie de oasele mele (- 22) ; a ieit haita de caini dela maiorul din colt
(- ro); cere cucoanei s-mi dea sabia si centironul (- 16); Mai bine
poate cA mi-a da pace lipovanul, dupl ce-oiu rposi (Al. T.,
s mor
597) ; Da ce-1 opre0i ?... vorbe0e frumos, creftinul (- 707) ; vicleanul
pismui pacea fetelor (Ihb., IV, 5) ; vino la mama (- 29) ; popa, pdrintele,

fu a se inflti la boierul (- 30); voi s meargi la baba, ca s'o trimit

la el (- 3o); SI mai ciupim noi ceva dela onorabilul (- 13); Ofiterul
flca semn gornistului s se duel 0 el (Garl. C. d. d., 99); Aveau s

porneasci in dou trsuri, in una bdtrdnii, pdrintii i moful Ghiti

(- 92); II cuprinsese o cAlduri groaznicl... iar doctorul. . . spuse
prvll de pe scaunul
cI-i tifos (- 98); Una de ar fi mai slabg
Moldovei drept la Mnstirea Putnei in randul strnzofilor (Dv.
A. d. D., 119); Apoi, porund Halicenilor s5.-i care piatr (- 53); Si

Rudolf cu favorita, cu Cleo (- Cons., 80).

6. Numele exprimind lucruri sau fiinte determinate apartintoare
unui cadru definit despre care se vorbe0e :
Stefane, Mria Ta Tu la Putna nu mai sta Las' Arhimandritului Toat grija schitului
Las grija sfintilor In searna pd,
rintilor
Clopotele s le tragl
Ziva 'ntreag, noaptea 'ntreagi (Em.
Doina); Atunci intr in coliba i pe capdtu' unei laii Lumin cu
mucul negru inteun hirb un ro opait !
Se coce pe vatra surd doui
turte in cenu1,
Un ppuc e sub o grindl, iari altul dui:4
noduroas st in, carb rdpzita veche.
In cotlon torce motanul pieptninduli o ureche; Sub icoana afumatd' unul dint cu
comnac Arde 'n candel'o lumin cit un simbure de mac;
Pe-a
icoanei policioard busuioc i minfuscat Umplu casa 'ntunecoas
de-o mireasmi pipArat Pe cuptorul uns cu hum i pe rofcovii
pdreti Zugrvit-au cu 'n cArbune copilaful cel istet Purcelu cu
coada sfredel i cu bete 'n loc de lab,
Cum, mai bine i se vade
unui purceliq de treabg (- Galin); C'urtea rmase pustie. In ograda
nepietruitd brusturii crescuri in voie
frunzele lor, cele
late si verzi, ca un acopermnt deasupra pmntului; iar lngA ceardac

loboda se inltase ca o padurice din care mai nu s'ar fi vlzut omul.

Veni i toamna cu ploile ei reci i repezi, care bteau prin geamurile
sparte in oddile intunecoase; pe preti prrluiau vine glbui de ap,
scurse din ulucile sparte; iar wile pe la poduri, uitate deschise, se repeziau uneori bAtute de vnt : pocniau inabuOt ca nite lovituri de
maiuri, scuturand acoper4urile fubrede de dranit. La spate livada

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

ridicati in dmb ingIlbenitA, para jeleste jelind singurAtatea aceasta

(Girl. C. d.d., 52); Cind Grusan treca pragul, fericirea lui se ridia

si intinse mtiinile ( I zo);, Trimisese numai un om sA ferece hambarele,

furile, odile, cu tot ce aveau in ele ( 52) ; CAnd II zAriau tdranii,

socotiau cA au pe bAtrin dinaintea lo ( 50); Conul Nicu er orn harnic.

Oamenii incepur a-1 iubi ( 50); S flea' de veste ca o sclipire, i se

intrupl in fati drumul, trdsura 0 micarea capetelor drigute ale verilor

lui and si-au desprins buzele ( 94) ; lyrebuie sA fie tirziu; ... Luna
ki strecoari razele prin geamurile
perdele. Le deslusesc: divanul,

scaunul, portretul bunicului din fund, si din coltul stdlpului sobei, lumina
se scoboarA si se leagAna ca o nifrarni atirnatA acolo. Crengile teiului

se misa usor ( 93) ; Sunt irn rejurAri in viat care iti Iasi' urme nesterse. Uite, para vA
rageria mare cu pretii in kmn de stejar,
parcA vAd candelabrul, trichelurile
0 farfuriile cu flori aurite si parcA
. . .
simt privirea cu tenitoare a slupucez care aduce minckrurile ( 116);
De inima ctir ,ii atirnA pcicornita cu fleftiocul 0 posteuca. . . iarl in
beldugul del cardmbul de desubt er aninati o bArdit ( 125) ; S'apoi
di' Doarmie bine ! In lipsa pdrintelui 0-a dasailului intrarn in tMterim,
tineam 4easlovul deschis, si curn erau filele cam unse, trAgeau mustele

si bondarii la ele 0 and clAmpineam ceaslovul, ate zece, dougzeci

de suflete prApideam deodat; potop erA pe capul mustelor ! Intr'una
din zile ce-i vine pdrintelui, ne cautA ceasloavele 0 cnd le vede asA
singerate cum erau, isi pune mdinile'n cap de necaz. Si. cum aflA pricina, incepe a ne pofti pe fiecare la BIlan si a ne mfingia cu sfdntul
Ierarh Nicolai pentru durerile cuvioaselor mufte fi ale cuviofilor
bondari, cari din pricina noastr au pAtimit ( 6); Se vede a esti strain
si nu cunosti locurile ( 291); SA ridem, Melanie 1 SA umplem parcul
cu hohotele noastre (Dv. Cons., 98); mg suisem in vdrful scdrii ( 132);

Nu, poate o stringe rochia ( 157); Petrache ia grebla de jos... si

pleaa ( 88); Ash de repede suits]. scdrile ( 98); Si am intrebat cite
parale costA pdldria ( 91); eu cu cdrtile ferfenitl, ea cu cdrtile imbrcate in albastru ( 103); Lucia: Oncle Daniel, bratul! ( 8o); se opresc
inteo clipl 0 ldutarii 0 cimporii. . . 0 toate glasurile (C. M. 197); pe
urmA trag toti planeta dela o italiancA cu papagalul ( 196); PAziti voi
focul (Vlah. C. d. 1., 165).
7. Dela exprimarea unor elemente determinate a unui cadru definit
si restrins, numele, in cazul unui cadru mai putin definit si mai vast,

exprimind oarecum global si generic elementele acestuia, trece in

cmpul valorilor nominale de cadru, sau de extensiune medie. Exemple

suficiente am dat in capitolul precedent. Ina unul spre reamintire :

Adierile lenefe ale vdntului stirnesc mirosul imbItAtor a mdlinilor,

ale cdror flori sclipesc in noaptea aceasta ca niste farfurioare de argint.

In bdtaia lunii, livada se desfAsuri intreagA. Copacii par niste umbre

insufletite, ce se apropie 0 soptesc, isi dau mina, 0 cite odat se

imbrAtiseazA... E un sopot tainic. Sr deodatA, din tIcerea aceasta,

un piuit se revarsA ca o cAdere de mArgAritare. 0 pasare se inselase

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

81

poate c sosise zorii (Girl. C. d. d., 93); Ici colo cite un nuc btran
-ii inrotii frunziful bogat, deasupra caruia cioarele ciriiau gonindu-se
una pe alta dela nucile rimase nescuturate ( 32) ; ie auzi privighitorile
ce haz fac ? Ie auzi turturelele cum se ingin (Cr., 125).
Un exemplu care poate arti trecerea upar, nesimtit, care se face
dela valoarea nominall determinati la cea de extensiune medie poate
fi urmtorul:

Curtea rmase pustie. In ograda nepietruit brusturii crescur in

voie intinzindu-i frunzele lor, cele late i. verzi ca un acopermint
deasupra pdmntului; iar ling ceardac, loboda se inaltase ca o pidurice din care mai nu s'ar fi vIzut omul. Venl 0 toamna cu ploile
ei reci 0 repezi, care bteau prin geamurile sparte in oddile Intunecoase;
pe preti urluiau vine glbui de ap, scurse din ulucile sparte; iar wile

pe la poduri, uitate deschise, se repeziau uneori btute de \Tint: pocniau inbuit ca nite lovituri de maiuri, scuturind acoperifurile fubrede de dranit. La spate livada ridicat in climb inglbenit, parc
pzete jelind singurtatea aceasta (Girl. C. d. d., 52).
Exemplele date sub punctul ase, presupun prezenta efectiv sau
imaginativA a subiectului vorbitor in cadrul, din care reproduce elementele, pe care le remara 0 in care se afl. sau e transpus imaginativ.
Sunt cazuri ins cind subiectul este 0 imaginativ 0 efectiv in afar
de cadrul descris. Elementul descriptiv ia un caracter mai mult de
generalitate, pierz and pe acel de realitate actual perceptiv. Aceste
cazuri fac trecerea dela valorile nominale de cadru la valoarea nominall general, cu care aproape se confundl.
Exemple: cantati pasdri ale ceriului, nepstoare la durerile noastre.
A clzut omtul, a suflat vntul de primvard, au incoltit mugurii, a
clat frunza, au spuzit florae, a legat iar5. Todul. i toate numai pentru
voi. Partea noaste ? Itbdari 0 lacrmi. De ce omul n'ar fi putind
a fire ca stejarul. Iama sa-1 scuture, vara s-i puie la Mc mindreta 0
brbtia l (Dv. A. D. S., 40); iar vara in zile frumoase de srbtori,
antind 0 chiuind, cutreeram dumbrvile i luncile umbroase, prundul
cu ftioalnele, larinile cu holdele, cmpul cu florae i mndrele dealuri,

de dup care imi zimbiau zorile, in zburdalnica vrist a tineretii

(Cr., 93).; Am mai apucat incl pe cei de pe urm boieri, imbrAcati
totdeauna in hain neagrA, cu plrii inalte, rtacind pe sub aleile
de tei, cu ochii pierduti in urmrirea unui vis ce nu se poate indeplini
(Girl. C. d. d., 5); Imi aduc aminte cum ascultam, toatk ziva, &elmbitele a cdror glas fisboinic fAce sl rsune cazdrmile ce ne inconjurau

casa ( 5); Cind a inceput s se desprimvreze au inceput fuvoaiele

.( 53); Si s'au pornit bdtrnii regi Cu sfetnici invechiti in legi

Si patruzeci de zile 'ntregi

Au tot nuntit (Cob., Nunta Zamfirei);

Ah I E mult de-atunci 1 Cdrarea neted pe deal urci; Dealul plin

de flori eri *i albastr zarea ( Pe deal).
Valoarea nominall determinat spuneam cl e caracteristici stilului
narativ. Stil narativ avem acolo unde ni se expune un eveniment, in
6 A. R. Studii ii

Cereetdri, XIX.

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

care rolul principal

11 joaa persoane sau lucruri determinate. SI

exemplificml Buna oar din Luceaflrul lui Eminescu.

Prime le douA strofe nu fac parte din enararea propriu-zig a intamplArii fetei de imprat indrOgostit de Luceaflr, i deci n'au nici nume
la valoarea nominali determinat. Deasemenea aceast valoare nu vom
intalni-o in strofele de caracter descriptiv sau filosofic.
Din umbra falnicelor bolti Ea pasul
indreapt Lang fereastr unde 'n colt Luceafdrul ateapt. (Aici se introduce o strofl
descriptiv in care nu gsim valoarea nominal determinatl: Privi
in zare, cum pe mri ItOsare i ,strluce, Pe micatoarele cArAri
Corabii negre duce). ContinuareAl vede azi, il vede maini,
Astfel
dorinfa-i gata
Iar el priyind-de saptImani Ii cade dragl fata. x
Cum ea pe coate-si,rAtmh Visand ale ei teimple De dorul lui i
inima
sufletu-i se umple. x i cat de viu s'aprinde el In ori
0 care seat%
pre umbra negrului castel
Cand ea o s-i apar. x
Si pas cu p pe urma ei Aluneca. 'n odaie Tesand cu recile-i
salad Ymreaj de vapaie, x i and in pat se 'ntinde drept
Copila s- se culce,

I-atinge mdnele de piept,

I'nchide geana dulce,

x i din oglind lumini Pe trupu-i se revars, Pe ocMi mari,

btand mnchii,
Pe fata ei intoars. x Ea il privi cu un suras,

El tremuri 'n oglind, CAci o urm adanc in vis De suflet sl se

prinda. x Iar ea, vorbind cu el in somn, Oftand din greu susping

0 dulce-al noptii mele Domn, De ce nu vii tu ? Vin x Din

sfera mea venii cu greu

Ca s-ti urmez chemareaIar cerul este
tatdl meu,
mum-mi este marea. x Ca in cdmara ta si vin,
SA te privesc de-aproape,
Am coborit cu-al meu senin
i m'am

nscut din ape. x 0 vin odorul meu nespus,

lumea ta o lag;
Eu sunt luceafdrul de sus, Iar tu s-mi fii mireas. X Trec
o zi, trecurI trei, Si iars noaptea vine Luceafdrul deasupra ei

Cu razele-i senine; x Pe vitele-i negre de pdr Coroana-i arde pare,

Venia plutind in adevr,
Scaldat in foc de soare. x Din negru
giulgiu se desflor Marmoreele bratd, El vine trist i ganditor,

Si palid e la fat; x Dar ochii fian fi minunati Lucesc adanc

himeric,
i pline de 'ntuneric. x 0 vin
Ca doul patimi fad. sat
in prul tdu blai
Pe-a mele ceruri s rAsai
S'anin cunini de stele,

Mai mandr cleat ele. x M dor de crudul meu amor, A pieptului meu coarde Si ochii mari i grei mg dor,
Privirea ta m

arde... Poemul intreg se continta astfel, din loc in loc continand

versuri descriptive.

Fragmente din Strigoii (Eminescu): Sub bolta cea naltd a unei

Intre fclii de ceara, arz and in sfenici mari, E
'ntins 'n haine albe cu fata spre altari Logodnica lui Arald, stApan
peste Avari: Incet, adanc rsun cdntdrile de clerici. x Pe pieptul
vechi biserici,

moartei luce de pietre scumpe salbl

i pdru-i de-aur curge din me%
pe pmant,
CAzuti in cap sunt ochii,
un zambet trist i sant
Pe buzele-i lipite ce vinete Ii sunt, Iar fata ei frumoas ca varul

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

83

este alba. x Si langa ea 'ngenunche Arald, mdndrul rege, Santee

disperarea in ochii-i crunfi de sdnge, --- i inalcit e pa-rul lui negru,
gurali strange, El ar racn ca lefi, dar vai ! nu poate plange,
De zile trei isi spune povestea vietii ' ntrege : x (Partea a II-a : Arald
atunci coboara de pe-alui cal. C'o mina. El scutura din visu-i,
mofneagu 'ncremenit: , 0 mag, de zile vesnic, la tine am venit,
Si de azi a mea viatd
DI-mi inapoi pe-aceea ce moartea mi-a rapit,
la zeii tdi se 'nchin. x Bdtrdnul cis a lui cdrjd sus genele-fi ridia.
Se uita lung la dansul, dar gura 'nchisd-i tace; Cu greu a lui
picioare din plate le desface, Din tronu-i se coboarl cu ;mina semn
Ca 'n sus sa-1 urmeze pe a codrilor poticd. x Arald, ce inii face
semneaz pe tine negrul port *i. fata ta cea albd ca ceara, neschimbata ?

Ce ai ? de and pe sdnu-ti porti tu o neagra pat,

De-si

plac faclii de moarte, antarea 'ntunecata ? Arald 1 de nu m 'nsala

privirea tu esti mort ! X In pdrul ei de aur rubine 'nflaarate Si 'n
ochii ei s'aduni lumina sfintei mri; S'ajung curand in cale, s'altur alari, Si unul inspre altul se pleaca 'n desmierdari, Dar
buzele ei rodi pima ca's sangerate. x Ei trec ca vijelie cu aripi ark'
Caci caii kr alearga alaturea 'nspurnati. Vorbesc de-a lor
numar,
iubire, iubire ark' sat; Ea se lasase dulce si greu pe al lui brat
i-i razemase capul bdlai de al lui umdr. x Arald, nu vrei pe sdnu-mi
tu fruntea ta s'o culci, Tu zeu cu ochii negrii, o ce frumosi ochi ai !
Las' sa-ti inlntui gatul cu parul meu balai, Viata tineretea
mi-ai prefacut-o 'n rai,
Las' O. ma uit in ochii-ti ucigator de dulci !
VALOAREA IMPRESIVA
Exemplificdri

Valoarea impresivd obiectivd. Exemple: nu stiu, ndlucd SA ffi, om

sa fii, dracul s fii, dar nici lucru curat nu esti (Cr., 242); Mos Nichifor

nu-i o inchipuire din povesti, ci e, un om, ca toti oarnenii ( 124);

Vita de vie tot invie, iara vita de boz tot rdgoz ( 297); deat asa mai
bine te facea mata mdnz si te mancau lupii ( 73); N'ai nimerit-o;
a nu-i gdscd ci gdnsac ( 174); c'apoi atunci iaras mi-i ajunge drdguf
la cams ( 364); dacl-i copil O. se joace; daa-i cal, sa traga, 0 daa-i
popd, sa ceteasa ( 32); Nebuni ! Nu simtiti a 'n proaste lucruri
voi vedeti numai minuni ! (Em. Sat. IV); Nici II merge nici se 'ndeamna Nici ii este toamna toamnd
Nici e vara vara lui ( Doina);
Va gerne de patimi
Al mrii aspru cant Ci eu voiu fi pdmint

In singuratate-mi ( Mai am un singur dor); Tu vrei un om, s te

socoti,
Cu ei sa te asemeni ? ( Luc.); Caci sa stii, iubite frate,
a nu-s codru ci cetate (P P. pop., 121); 0 frunza vested nu-ti d
Cuvant si zici ca-i toamnd (Cosb. B. I., 56); Ce-i asta! Salbd!
Ard reslet Margeanuri rosii 'n par ( 41); Lag tot si-o nip la

www.digibuc.ro

84

RADU I. PAUL

fugi, Nu mai tiu ce-i deal ce-i fes (- 63) ; E ruind azi de veacuri
(- 241) ; De-aveam un cimitir in sat Ni-1 faceti lan, noi boi in jug

(- Vrem pamant); Te-a spriat kumoasi fati... A fost tren n'a

fost balaur (- 189); E vis ?... N'an vointl... *i 'n vis vorba lui e
poruncd (Div. A. de. S 143) ; Din Istru vom face piireiu, Si-1
umpli, Romane, cu singe (- 14i); Vata-i datorie grea 0 1a9ii se 'ngrozesc de ea (- Co9b., Moartea lui Fulger); Nu-i umblet, e goand
nebund (- 171); Vitavul a dat semr din steag *i-atunci porniri
toti &egg (- Nunta Zamf.) ; si-a fost yninune ce spunei (- 165) ; Fetele

siminitoare rid 9i. anti, snopi fac grul (- 87) ; Apoi, nu Mario, nu
se poate, trebuie si stipinim Pocia. .. 91-o tinem zalog pe bara
buni (Delv., A. d. S., 251;_sSi-fastuoasi muzi, mi-a fost sora;
Parpatrie 0 cat,-- Pegasul (M. Codr., Cant. &Frt. Autob.
Posturni); Crezind-o floare, miere vin s'adune Albinele din sucul
dulcii guri (- 85) ; i lumea contemporani intreagi trie9te o vreme
nasul,

a formelor, a idolilor morti luati drept zeii insi9 qi toati 9tiinta qi

filosofia 9iyarta nu mai e-- deck purd morfologie metodicd (Pirv. I.
f. ist., 38-)-; Astfel dad fenomenele social-politice ale vietii omengti
constitue deveniri istorice prin excelenti spirituale (- 114); i drept
aceea a tnguire fac si rsune fluerul meu (Stamate, 193) ; ca mine
m fac oale 9i ukele, ci-s bolnavi 9i beteagi (- Girl. C. d. d., 40);
CI celelalte ce mai sunt scrise, adlositurl de un Eustratie Logofitul
9i de un Simionu Dasalul 9i de unu Misail Cilugirul, nu letopisetie,
ce sunt ocdri 0 basne, care i acele nu putine (M. Cost. I, 3); i le-au
datu hotaru i. olatu Bugeacul (Nec. II, 179); Si aduci viata ta jertfd
intru folosul bisericii lui Cristos (Ihb., XIV, 76).
Valoarea impresivi la nume de actiuni sau fenomene se confundi
cu valoarea obiectivi de fenomenalitate efectivi: Dar ce sgomot se
aude ?
Beiziiit ca de albine? (Em. Calra); Nu e un singur gind
religios care si nu fie devenire istoricd (Pixy. I. f. ist., 94); Gindul
in sine nu poate fi, ca in teoriile materialist-mechaniciste, un fel de
reactie clzimicd, ori de vibratilitate celulard (- 142); Ideile sunt experientd umand concentrati 9i formulati sintetic activ (- 118).
Prepozitia de introduce un nume la valoare impresivi: Albeata
iepelor ii slujii de fdnar noaptea, la drum (Cr., 125); unii dintre cAlugrii Socolei a zis ci e bun de allugr (- 103); Se vede lucru a nici
tu nu e9ti de imprat (- 28o); Multi trgeau ndej de si-1 ia de ginere

(-227); De-oi pune eu minile pe piept, are si rimile aruta asta de

haimana (- 133); Pe la 9coall mai dam noi a9i ate odati, de formd
(- 182); si-mi dai 9i mie una de sdmntd (Al. T., 771); Mi-o dai
de nevastd (- 763); Pe9teri posomoritl Ai fi bunk' 'n Bucure9ti --

ca si servi de pufarie Hotilor care sfi9ie

Pieptul Tirii Ro-

mfine9ti (Nicoleanu, 73); *i. nu voiu O.' m fac de batjocurd (C. T.,

341); Casa in care 9edeam eri a Matildei de zestre (Vlah. C. d. L,

175); Ell el, Medre, supirat

Pe tine, de flick' ( Co9b. B. I.,

El o indeplinise pe cind de

142) ; Vinovatul mrturisise hotia.

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

sentineld.

. .

85

er Nicolae Oan (Carl. C. d. d., 134); Salami e peste de

0 soapta de rdspuns (3Ern.,

neam ( 117); De cite ori am asteptat

Pe langa plopii fail sot); Nu e mica, nu e mare, nu-i su tire,

bleat ai ce strange 'n brate numai bung de iubitd

Ati
( Dalila) ; 0 eroi I care 'n trecutul de mariri VA adumbriseti,
ajuns acum de modd de va scot din letopiseti ( ); Precum in vechiVirginile ce statura sculpmea sfanta sa junghiau odinioar,
torilor de modele (Dalila); Aceea ce de pildet istoria empirica... socoteste ... ca intamplare (Parv., I. f. ist., 72) ; Ah, garafa pantecoasa,
doar de sfefnic mai qti buna (Em., Cuget., &Arm. Dionis).
ci 'mplinita,

Apelativele la forma nearticulatA au mai totdeauna in frazA valoarea

impresiva, sensul lor fnd in acest caz mai mult adjectival, sau dac
vrem, substantival abstractizat. Exemple:
Eu stiu, mosule, ca sluga-i slugd i stApanu-i stkin ( Cr., 311);
Si din scolar, profesor a ajuns la Socola ( 103); Fecior de crai, vede-

te-as impdrat ( 2,8z); Decal Idran, mai bine sa mori ( 72) ; Ioana
lui Grigoras Rosu, ...asteapta cu nerbdare, s-i fie preuteasd ( 85);

tu nu-mi esti nevastd, imi esti vrasmas (C. T., 356); Femeie e si clansa 1
Gandirea-i e infama,
Insal, si-i sotie, ea minte i e mamdl (Cosb.

B. I., 152); Dar de nu-i pazi-o bine, Ti-ai gasit dufman in mine
( 147); E regina Ostrogota ! Dar in turn aici e roaM ( r2r); etc.
Valoare impresivd subiectivd de acceptiune morald. Exemple: Pe d-ta
vreau numaidecat A. te vAd om, ca toti oamenii (Cr., 24x); Si apoi sa fie

cineva de tot bou Inca nu este bine ( i9); si intre oameni, cea mai
mare parte, sunt dobitoace ( 297); zii odat bdrbat qi nu-ti face voie
rea ( 299); c'apoi om oi fi si eu helbet 1 ( 260); Cand foamea ne va
rAscula,
Hristofi sa fiti, nu veti scaph Nici in mormant (Cosb.
Vrem Oman* Plec si fluier, stau si tac Dar de unde 1 Baba-i
dracl ( B. I., ror); Esti schilav tot ! Un cerfetor Te 'ntorci acum
acas ( 53); 0 fi viata chin rdbdat, Dar una stiu: ea ni s'a dat
Ca s'o traim ( 168); Si-avea o fat, fata lui Icoand la altar s'o pui
De inchinat ( Nunta Zamfirei); Si dandu-i zanele-adApost Trai
cu ele sord ( 39); De dreapta cui ascult el,
Din leu turbat facandu-1
miel?
(El Zorab); Am si eu numai o fatA...
Cui o dau voesc
sa-mi fie
Om odat ( B. I., 96); N'ai auzit ca. unul, ci-cA, s'a dus

odata bou la Paris, unde-a fi acolo, si a venit vacd? (Cr., 12); Mosneagul flind un gurd-cascd ( 127); Ai inimdl Tu poti s ai Mai
vrednici si mai mandri cai (Cosb. El Zorab); Stii, ieri la moarl ce
spunea ? CA-s proasta foc, i gur-rea 1 ( B. I., 131); noi implinisern
comandamentul leg vietii pe pAmant: dela sub-om, la om, dela orn,
la zeu (Parv. I. f. ist., 41); Care vrea sa zicl... eu sunt tigan; Nicu
ciocan? (Al. T., 321); s ne faca mai buni, mai entuziasti, mai oameni.
Cine stie ? (Vlah. C. d. 1., 179); Frumos ai inceput-o cu mine. Halal

viatd1 ( 155); Lag cA te stiu eu ce poamd mi-ai fost ( ri5); Hei,

Didina una e sireaca 1 S'o vezi, ai zice si tu: bravo fatdl ( 113); Da

www.digibuc.ro

RADU L PAUL

86

ista n'o fost si el om ca mine si ca d-ta ? Ce-i cane s-i dai drumul
pe apa (Garl. C. d. d., 58); Noi, cap eram pe aici, I-am primit bucurosi; ce, el nu era om? ( 37); Comedie mare, conasule, a fost o
comedie la Tribunal; panorama' nu a ta ( 37) ; Tiganul era... 0 bestie
( 13); zi c'ai glumit doctore, zi c'ai intit, aline ce esti (Dlv. Cons.,
148); Uitati-v la el: ce emotionat 1 Rudolf nu fii copil ( 76); *i
orice am face, copii rminem ( 107) Asculta Moghila... Vorba de
pe urma a lui *tefan, e lege tuturor ? ( A. d. S., 85); Omul In framantarea luptei nu mai e om ( 52) ; aia a fost la politica... nu intelege
dumneaei... fomee (C. M., 202) ; pin sarmana noastra viata am dura
roman intreg (Em. Sat. IV) ; Vata, tinereta mi-ai prefacut-o 'n raiu
u mai capete in teara i erau top de casa
( Strigoii) ; Boierii,ca
Cantemirestilor (Nec. II, 274).
Valoarea im resiva subiectiva de acceptiune moral exprimati de
un nume pre edat de interogativul ce exclamativ: era ingrijit cu ce
obraz sa se nfatiseze inaintea lui Scaraoschi (Cr., 229) ; Ce garduri
stresMite u spini, de mai nici vantul nu putea rasbate printre ele.
Cc urii ocoale pentru boi i vaci ( 235); Bre, ce trudd, zise drumetul
( 366); A dracului treaba ! Uite, ce bldndd mi-a iesit pe trup ( 366);
0 carier... cu atata avere ? Ce idee? (Vlah. C. d. 1., 85); Ce capil
esti (C. T., 342); Nu-ti dai searna ce jertfd am facut (Dlv. Cons., 108);

Ce orn sa nu aibl un pic de mustrare ( 49); Ce vremi cumplite au

agiunsu, i la ce cumpnd au cazutu (Nec., II, 379); i cu ce minte
harnicie il tiam ci era ( 388); *i mirandu-se ce orn este acela c

ark' dumineca ( 181).

Valoare impresivd subiectivd in comparatii. Exemple: Ce raiu a lui

Dumnezeu e aici (Cr., 141); de-ti 'Area tot anul zi de sdrbdtoare

( 93); Voi aveti sA ma invtati tipicul, pui de ndprcd ce sunteti ( 63);

smartoagele hu de cai erau... ca niste milli de cei lefinati, nu zmei,

cum zicea mama ( 97); auzi-141, parca-i o moard hodorogitd ( 328);
Cucosul sAu era ceva de spariat ! Elefantul ti se pima purece pe langa
acest cocos ( 192); El vede ca Bogdan e suflet de vat (Cosb. Hasan
Pasa); Rau ca Radu nimeni nu-i
Uite 'n pumni asa a frange

Gift de lup cum e al lui ( Voichita lui *tefan); Sa-ti fim tot
oveste 'n noi ( B. I., 31); Un cuptor e rosu soare, si cdrbune sub
picioare
E nisipul ( In miezul ver); Slbaticul Vocla e 'n zale
'n fier *i vorba-i e tunet, rasufletul ger (Hasan Pap); Mario !
Junghiu e al tau gaud

*i fulger

fiorul 1 (B. L, 133); Al ei suflet

e furtund, noapte e gandirea ei ( Reg. Ostr.); Cci vultur s f, un

colos,
Cu aripi de repezi furtune ( B. I., 171); SA-0 mai stinga 'n
\rant afar
Capulfoc si gandul pard ( 139); i lumea te va blistama,
CA-i blestem faptuirea ta ! (El Zorab); Ffi stejar, sA cresti in laturi,

Nu inalt si slab un plop ( B. I., 174); *i drumul tot era covor

De flori de Maiu (Nunta Zamf.); Voi sunteti de cuvinte 0 de idei
izvor (Carlova, 144); De-o 'ntalnesc in drum batrinii Ei fac pod
cu palma manii Peste ochii slabi, s'o vada (Cosb. B. L, 88);

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

87

Pamantul nostru-i scump i sfant Ca el ni-e leagn fl mormnt ( 33);

Lird de argint Sihleanu, Donici cuib de 'nfelepciune (Em. Epigonn);

Arald incremenise pe calu-i un stejar ( Strigoii) ; Da ... Pareai un

arhanghel (Dlv., A. d. S., 23).
Numele la valoare impresivd subiectivd. V aloare de reprezentare . Exem-

ple : Ia sa-i faci chica topor, spinarea tobd i pantecele cobzd, zise Setill,
cci altminteri nu e chip s'o scoti la capat (Cr., 329) ; i lucrul iei gdrld
din mainile lor ( 152); cat era ziulica i noaptea de mare, sedeau singuri
cuc i le tiuik urechea (-194); i treaba mergeastrund(-5);11 mergea noduri

pe gat ( 5); se las jos cu toatele si s'aduna ciotcd in palarie ( 317);

La Socola s mergem clack' voim sa iesim dobd de carte ( 90) ; sezi
lipcd pe unde te duci i scoti sufletul din orn ( 38) ; si unde nu ne
trezim inteo bunk' dimineata plini ciucur de raie capreasca ( 23);
prichiciul vetrei cel humulit de care ma tineam and incepusem a
merge copercel ( 28) ; i eu fuga, i ea fuga, i pana ce dam canepa
toat palancd la painant ( 40); i and clampneam ceaslovul, cite
zece, doulzeci de suflete prapdeam deodata; potop eri pe capul
mustelor ( 6); and deodat numai iaca vedem in prund cativa oameni claie peste gramada i unul din ei mugind puternic ( 8);
Pavel fc o pareche de ciubote de iuft varului meu Joan, cu care er
prieten unghie # carne ( 81); Apoi, ridicandu-si capul, m privi
intd 'n ochi, cu aerul unui orn care vrea s sugestioneze (Vlah., 90,
C. d. 1.); A iesit repede din clasa si a dat cartile in dar prietenului
Jilescu dintr'a cincea i, glont acas (Girl. C. d. d., 91)- Venise conul
boierului, si trebile mosiei se urmara /ant, care cum
Nick
trebuia la locul i vremea ei ( 50); Un vultur cazir sgeatd i inhata
pe mata (Dlv. A. d. S., 112); vine dumnealui gol pufcd i bea Ora
se face tun (C. M., 200); s'ar face stup de bani (Al. T., 370); Un vanat
giulgiu se 'ncheie nod Pe umerele goale (Em. Luc.); i-arri prea
i chiote pe
mbit ce-a fost frumos ! Pe langa vin voinicii roatd,
(Cosb. F. T., 17); Dar iata-1 E Voda, ghiaurul
deal in zori
Aleargk ndvald nebuna ( Hasan Pasa); Iar tinerele-i plete
Mihai !
de peste umeri cad Pe piept, si ea le prinde mdnunchiu In alba-i

mana ( Fatma); S'aduna cerc i iar se 'ntind *i bat pamantul

tropotind In tact usor ( N, Zamf.); Pe umeri pletele-i curg ru
Mridie ca un spic de grau ( Numai una); Multe bune i 'n zadar.

Nu-mi faci capul candar ( B. I., 117); La Neamtu 'n sfanta

Stau rdnd toti fratii in Christos ( 13); Cum tii tu narile

i coada ta fuior in vant In zbor de randunea ( El
'n prnant,
Zorab) Casa lor toata-i oglindd ( B. I., 85); E greu sa dai de capataiu,
Dar dac dai, merg strund toate ( 7 4); Dragii mosului, in sari
Vin pganii foc i pard Dar cum vin s'or duce iara ( 629); Dar
mai fulger zboara dond ( 138).
manstire

www.digibuc.ro

CAP. IV

APOZITIA

1 FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA

Prin apozitie, nu trebuie s se inteleag altceva, decat un anumit

fel de constructie nominall, o anumit modalitate frazeologic. Deci
s nu se inteleaga
prin apozitie o valoare speciall, pe care ar avea-o
t
un nume, a numai aceast modalitate de iuxtapunere a unui atribut

la un substantiv, pe care-I determin. Acest adevr 11 pot ilustr

urmktoarele citeva exemple, care arat cu ce constructii nominale
poate echival apozitia: De unde vin atunci aceste realitati, cari sunt
ideile (Pirv. L f. ist., 141). Propozitia o cari sunt ideile *, poate fi
cumulat intr'o expresie apozitional perfect echivalentl ca sens :
De unde vin atunci aceste realitti, ideile? Acee* transpunere in constructie apozitional ar putea-o suferl numele si in exemplele ce urmeaz, fr ca el s sufere vreo modificare de form sau inteles: AO
si in viata omenirii, spiritul, adic energia universald, care insufletete
materia inert, are, in indivizi izolati sau in intregi grupe de indivizi...
exploziile sale imense ( 73); Cci numai unde incepe cultura, adica
manifestarea reformatoare umand in mediul natural cosmic, acolo
incepe istoria ( 53); Iar verii, adia feciorii craiului, i fetele impratului nu se vIzuse niciodat (Cr. 278); Iacl ce-mi scrie frate-meu
i moful vostru ( 279).
0 categorie de exemple care ilustreaza niste cazuri ce sunt si mai
apropiate, ba putem spune aproape identice, de ceeace ne-am obisnuit
a numi apozitie, sunt acelea in care determinantul, echivalentul nominal al termenului determinat, este introdus prin semnul ortografic
al celor doul puncte. Determinatul in acest caz nu precede imediat
determinantul, si nu const dinteun singur termen, ci apartine unui
grup mai desvoltat compus din alti determinanti. Exemplu: Cea mai
dreapt cauz a neamului romnesc : Unirea, sfdnta unire (Cr., 117);

Spre deosebire de confratii lui de existentl pe pmnt, animalele,

omul isi creeaz1... nevoi noug ale vietii (Pal-v. I. f. ist., 117); asemnindu-se ca etern valabilitate umancu mama ei, ideia 0 asemnindu-se ca inftisare formal, nationall cu tatl ei, creatorul
( 34); Un ritm inconstient sistematizeazI toate aceste forme primitive
dup o lege unica, ritmul specific al vietii social-individuale ( 95); In locul

simplului ritm antropomorf naterea i moartea zeilor se introduce in religie spiritul cosmic : ideia sublirnd a infinitului # eternittii

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

89

(- 87) ; Forta propulsivi a materiei umane, vegetind in animalitate,

este cel de al aselea sims al filozofior budi0i, gdndul (- 141) ; Nu mi-e
dat s vreau sau si nu vreau. Vointa mariei tale, voinfa ferrii (Dlv. A.

d. S., 26); i vizinduli fata in oglinda sa, izvorul Singur fuse

indrigitul, singur el, indrigitorul (Em., alin), etc.
Din cele precedente ar urm a apozitia nu este deat una dintre

constructiile posibile, cu functiunea frezeologici de a exprimi o identitate. i in adevr constatim a una dintre functiunile frazeologice
ale constructiei apozitionale este si aceea de a exprimi o identitate.

Am vizut insi a raportul de identitate se poate exprimi prin mai

multe mijloace lingvistice, deci acesta nu poate fi elementul, care defi-

neste in ultimi analizi apozitia. Pe de aka parte constatim a raportul

de identitate il exprima numele apozitional numai atunci and se afli
la valoarea sa nominalk adia atunci and este articulat. Numele big se
poate afli in constructie apozitionall 0 nearticulat, fiind sau de valoare

impresivk sau de valoare obiectivk exprimind in acest caz alte

raporturi deal cel al identittii, potrivite cu natura logia a acestor
lavori. Apozitia deci nu trebuie conceputi ca o functiune logick ci
ca o constructie frazeologia capabili de a stabili :intre doui notiuni
nominale iuxtapuse, acele raporturi logice, pe care le implia valorile
flexiunei nominale interne : valoarea nominalk valoarea impresivi 0
valoarea obiectivi. Dupa aceste criterii ne vom conduce in expunerea
0 explicarea constructiilor apozitionale.

1. Apozitia se afld la valoarea nominald: Acum iati CI din codru

0 Cahn, mirele iese
Care tine 'n a lui mini mina gingwi mirese

(Em., Cilin); S'a dus Pan, finul Pepelei, cel istet ca un proverb

(- Epig.); Iat noi, noi epigonii? -.- Simtiri reci, harfe zdrobite;
Cu
durerile iubirii Voind sufletu-mi si-1 vindec, L-am chemat in
somn pe Kama Kamadeva Zeul indic (Em.); Iata craiul, socrumare, razimat in jet cu spata (- Cilin); El veni, copilul meindru,

alrind pe-un papagal (- Kamadeva); *i linga ea 'ngenunche, e

Arald, madrul rege (- Strig.); Poate ai pus ochii pe Gheorghe, invdtdtorul (C. T., 355); i zice c'ai omorit pe Dumitru Cirezarul (- 349);

iaati-i, dumnealui cu Nae ipistatul se suiau pe scar (- 6o); pentru

blietelul lui madam Ionescu, stdpiina casei (C. M., 196); and si
treaa drumul cocoana moafa zice: (- 196); si nu-ti salte inima de
bucurie and auziai uneori pe Mihai scripcarul (Cr., 93); am rimas
trei la Pavel ciubotarul (- 81); prin luna lui Maiu..., indeamni picatul pe bdita Vasile tontul (- 66); Vasile Bordeianul, strungarul nostru

(- 14); si mi.' scape de... blagoslovenia lui Neculai, fdcdtorul de

vdndtdi (- 7); aflasem 0 eu pdcdtosul cite ceva din tainele alugire0i

(- 96); Doamne milostiv fii mie pdcdtoasei (- t5); in locul Sfantului
Dimitrie, izvortorul de mir (- 64); Iaci 0 codrul Grumize0ilor, gnja
negustorilor fi spaima ciocoilor (- 135); iar, popa, unchiul unchiului
mamei mele, Ciubuc clopotarul (- 124); Se vede a ista-i pripidenia
apelor, vestitul Setild, fiul secetei (- 320); Viz and el dracu a nici aici

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

90

n'a izbutit nimica (-229); Se vede c acesta-i vestitul Psari-Lti-Lungil, fiul sdgetdtorilui fi nepotul arcafului, brdul pdmiintului fi scara
cerului, duma sburdtoarelor fi spaima oamenilor (- 323) ; are intructva
dreptate maica desdgdrita (- 132) ; era in sat si dascalul Iordache fdrnditul dela strana mare, dar ce ti-i bun (- 9) ; Bree !... aista-i Neagu,
. . .popa belea (Al. T., 869) ; trecand pe aici Traian, Impratul Romului

(Ur., I, 131); scriu alte istorii pentru tara noastra Moldova (- 13I);
Dela a doua domnie dela Alexandru-Voda Ldpufneanulu au inceputu

Domnii a se aseza mai cu temei (Nec., II, 183) ; Deci fratilor, cetitorilor,

cat va yeti indemna a cetire pre acestu letopisetu mai mult cu atatu
yeti sti a vi ferire de primejdii (- 178) stefan Vod celu bunu and
s'au batutu cu Hroitu Ungurul (- 18i); Omeru filosoful, in 250 de
ani au scrisu dupi risipa Troadei (M. Cost., I, 4) ; Chemat-au atunci
pe nepotu-sau Constantin Brancoveanu, Postelnicul Neculce (Nec.,
II, 211); si au purcesu din Tarigradu dinpreuna cu feciorul Radului
Voda, ginere-sdu (215).

Apozitia nume propriu: Cici iata eu, Pavel, am fost in Duhul

am vazut acestea (Cod. Stur., 419); Numai varu-meu, loan Mogorogea,

fecior de gospodv cinstit nu luase nici un capat de ata (Cr

i tu, Oleand, ai sa vezi pe tata-tau Duma (Dlv. A. d. S., 19);

Plecasem inteo lungi calltorie, numai cu copilul, cu Puica (Girl. C.
d. d., 21); Tocmai atunci veni i morarul, mof Vasile (- 58);
Duminic, Sdn-Petru ne adunm cu totii sa tragem cu pistolul (Dlv.
78);

Cons., 91).

2. Apozitia de valoare impresivd: Imparatul socru, regina mamd,

inginerul fef, profesorul diriginte, ofiterul comandant, medicul fef,
Ludovic al XIV-lea, Regele Soare, etc.; Tu tineai hangul tristetei la a
Domnului ospete, Cand lutarul maestru amestec'al tau sunet cu-al
oaspetelor cantec (Stam., 187); idei noua... folositoare si accesibile
vietii biologice a animalului-om (Parv. I. f. ist., 117); Cand viata de
familie, and cea de oras-stat sunt in centrul preocuparilor (- 114);
Care va s zica, d-ta Leanca vaduva, comersantd de bduturi spirtuoase
(C. M., 198); permite-mi pentru ca sa-ti prezant pe cetateanul Dumitrache Titirica, comersant, apropitar, fi cdpitan in garda civica (- C. T.,
69); Iar in lumea asta mare, noi copii ai lumii mici, Facem pe pamantul nostru musuroae de furnici (Em. Sat. I); i pe masa 'mpr-

teasci sare-un greer, crainic sprinten, Ridicat in doua labe s'a 'nchinat btind din pinten (- Cahn); Gheorghe Nicoar, dildraf cu schimbul,
frate-sau un bdetandru caruia nu-i mijise mustata, venisera sa" adape
caii in Siret (Girl. C. d. d., 57); In odaie, slujnica, o babd hdrtdgoasd . . .

facea. focul (- 87); inteo casut stteau: matusa Smaranda, slugd

bdtrdnd, credincioas (- 155); Poate ca. aistai Ochill, frate cu Orbila,
vr primar cu Chiorall, nepot de sord cu Pandill... megief cu Cautati
(Cr., 321); s fi privit pe Dandica, flcdu de munte cu barba furculita
(- 67); Tata-meu, un fecior de popa dela lark ajunsese... unul din
cei mai ciutati avocati din Bucuresti (Vlah. C. d. 1., 83); Alelei

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

91

Costeo, frate, Spune-mi ce gAnd te bate ? (Cob. B. L, 136);

Tiptil atunci din umbra tufiului rsare Niu-Muza rob din Iernen
( 14); Voi lai ddteitori de porunci Mai ridetil Nevolnicd turmd
( 170) ; Constantin Stamati, dnstitor de oameni invdtati, bdrbat literat
(Starn., 162) ; maiorul moldovean D. Asachi, cdldtor, scriitor de ocazie
fArA nici o tendintA ( x59); IarA dela Dabija VodA inainte indemnatu-m'am i eu, Ion Neculce, biv vel vornic de teara de sus (Nec.
II, 177).
De remarcat: au fostu cAzut calul cu stefan Vodd in rAzboiu (Nec.,
II, 181); Unde este prorocestvia lui Moisi prorocu (Cod. Stur., 358);
N'arn umblat pre legea lui Moisyi prorocii si pre evangheliea mea i
pre invAtAtura lui Pave lu apostola ( 358); Ca spusia d-lui ievanghelistu
Joan bogoslovii gi spuse ingerul lu Pave lu apostolii ( 465) ; Verde

impdrat chemI slujitorii (Ihb., 45); un implrat intelept i procopsit

ca Solomon impdrat.
Valoarea impresivl poate fi i subiectivl: Fiul craiului, boboc in
felul ski (Cr., 294).
Apozitia la valoare obiectivd: Toate marile creatii spirituale
opere spontane ca fi comemordri dorite
se nasc in sentimentul
adesea chiar exprimat, al memoriei istorice nemuritoare (Parv. I. f.
ist., 68); viata nu are alt sens i alt scop, cleat viata insA vibrare
fi ritm cosmic ! ( 124); CAci societatea omeneascA organizatA...
ii are, ca i divinitatea in religie, ganduri i sentimente caracteristic individuale; demnitate, onoare, consecventd istoricd, pe care i
le apArI violent... ( 113); Dar in structura tuturor acestor
ritmuri va rsun deplin limpede tonalitatea specifick natura sufle-

teasci a ritmului uman: mar nuptial, mar rAsboinic ori mar

funebru: ritm al iubirii, ritm al crefterii, ritm al gdndului, asupra vietii

fl mortii ( x53); raporturile dintre om qi cosmos clarificAndu-se

din ce in ce mai mult, se creeazA seria devenirilor rationale in
ordinea pur metafizici: viatd de simplu ritm al materiei: materialism
tiintific rece, crud, nihilist; viald eternd ultrapdmdnteand: spiritualism etic, mingAietor, optimist, misticism speculativ, rationalism

budhist... misticism universal antropomorf, speculativ

-empirist, impresionist i sentimental ( 88); Cum incep a vibri
cosmic,

frunzele pdurii la apropierea furtunei, a se intetete, se am-

plifici ritmul violent, agitat al sufletului elenic, adieri intretdiate reciproc de allegro fi scherzo, de marcia eroica strAbAtut in valuri tot mai

intens ritmate, intregul popor .chemat la proba vietii ( 151); Cum

mns sufletul omului nu se poate tAii In felii: sentiment, vointd, ratiune

( 179); De and incepusem i eu, drAgulitA Doamne, a mA ridic

bAeta la casa pfirintilor mei, in satul Humuleti... sat mare fi vesel,
impArtit in trei pArti, care se tin tot de una (Cr., 4); In Rdieni,
sat mare, frumos fl bogat ( x3); i Mogorogea, bdiat gnjuliv ( 83);
sA cuget eu om bdtrdn, la una ca asta ( 201); Dar asta nu mA privete
pe mine, bdiat din Humulefti ( 59); i Nic'a lui Costache, dumanul

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

meu 0 cu Toader al Catincli, alt hojmaldu, au trecut pe linga mine

vorbind cu mare ciuda ( 7) ; D'apoi fetipara lui bucdticd-ruptd

tat-sau in picioare ( 326) ; Moldovo lard frumoasdl Pdmnt bun

Fi'mbelFugat (Stain., 61); Nu cer prisoase sau nalucire; Voiesc dreptate, cer mintuire Patriei mele, jalnic pdmnt (Carl., 147); nevoile
superioare... ale omului rational, fragment din cosmosul rational
(Pity. I. f. ist., 109) ; Amenintarea, reala sau inchipuit a libertatii
unei fiinte sociale, individ, familie, natiune, clasd sodald, Stat, provoac o reactiune defensiva ori chiar ofensiva ( 113); nu Ara mai
ingrijiti atita ca azi e Dumined, miine Luni zi de trg, dar Marti...
am sa-1 duc la Broteni (Cr., 16).
Simpla reluare a numelui inteo fraza, constitue iaraqi un caz de apozitie de valoare obiectiv:
Tara Venitii s'au mai coborit de au luatu cetatea Timivarului dela
Turci, cetate aleasd i vestita cu toate olatele ei (Nec., II, 351); El
scoate grabnic, un pumnal, Si-un val de singe, rom val, De
singe cald a izvorit ( El Zorab) ; Strinsura asta de hirtii e cea dintiiu
gospodarie a ei, gospoddrie care o s pregateasca pe cea de miine, cea
temeinica la casa ei (Girl. C. d. d., 19); Si aici pe band infasurati
de mirosul puternic al crinilor, miros ce se imprati de undeva dintr'un avuz ( zoo); In ziva aceea, o zi rcoroasa din inceputul primaver... se duse la Universitate ( 184); Individul ca 0. massele sunt
subordonate ideii de Stat 0 drept contemporane lor, idee ea ins
in legatura genetic cu idealul religios, cu cel etic, social-economic (Pirv. I. f. ist., 514.); Precum doug corpuri cari se ciocnesc
dau sunet 0 cldur, sunet fi cdldurd cari sunt entitti deosebite de
materia in sine a acelor corpuri, intrucit sunt vibratie nu materie,
tot astfel doul suflete omeneti ciocnindu-se dau ginduri, gnduri

cu atit mai intense cu cit cele doua suflete sunt mai vibratile,

mai fine 0 mai specific rezistente ( 142); atitudinea istorid admite

ca data legea insa a devenirii, lege cosmicd iar nu strimt particularist ( 65); Leonida gsise motivul, un motiv destul de puternic
(C. M., 14).
Apozitia epitet: Mai bdit, peir sucit, Sezi la noi dac'ai venit
(Em. P. Pop., 89); 0 tu umbra' pieritoare, cu adincii, tritii ochi (Em.
Cahn); 0, ritual., ramii la mine tu cu vers duios de foc, Sburdtor
cu plete negre, umbrd fdrd de noroc (Em. CalM); Ce-ti pas tie, chip

de lut Dac'oi fi eu sau altul ( Luc.); 10 desbrad tam sinul,

Codrul, frate cu romnul De secure se tot plead Si izvoarele II.

sead ( Doina); Albumul ? Bal mascat cu lume multd In care toti
pe sus isi poarta nasul ( Pe un album); Idol, tu 1 rapire mintii Cu
ochi mari i parul des ( Calin); Iar umbra fetii stravezii E alb
ca de ceara
Un mort frumos cu ochii vii Ce scinteie 'n afara
( Luc.); Incet, incet 0 luna, vremelnicd stdpnd Se urca pe orizon
cimpiile albind (Carl., 545); Cind 0 cum are sal se isprveasca piesa
asta searbadI 0 fail inteles, in care noi, actori nenorociti, cram siliti

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

93

sI rAdem (Vlah. C. d. 1., 71); BAtrAn ca vremea, stlp rdnzas

NAscut cu

lumea inteun ceas (Cob. Moartea lui Fulg.); De fete mari e lumea
plinA
Iar v Antul, rdsiedtat copil S'apropie tiptil-tiptil ( B. I., 72);
Departe 'n ziri albastre dus
Un uriaf
Vedeam Ceahlul la apus
cu fruntea 'n soare De pazA tArii noastre pus ( 203) ; Ins MAnAstirea Neamtului, bund mehenghe, ii schimbi hramul (Cr.) ; Arald
incremenise pe calu-i, un stejar (Em., Strigoii) ; Blagosloveniile urma-

sului lui S An-Petru, mie, sabia lui Christos ... Doamne, iartA-mi

(3v. A. d. S., 33) ; Versurile mele, galbeni trandafiri,

Nu vA poartA 'n
Versurile mele, trandafiri trzii VA 'ncovoaie
pArul moale nime

stropi de lacrAmi grele (N. Cr., Dar. PAm., 153); El evoaci 'n dulci
icoane a istoriei minune, Vremea lui stefan cel Mare, zimbru
sombru # regal (Em., Epigonii) ; Tichindeal gurd de aur, Mumulean
glas de durere. .. Lird de argint Sihleanu, Donici cuib de 'ntelepciune
Murean : Preot defteptdrii noastre, semnelor vremii profet; larl
Mici de zile mari
noi ? noi epigonii ? ... Simtiri red, harfe zdrobite
de patimi, inime bAtrAne, urite. ( )
Alte consideratiuni asupra apozitiel. Apozitia de valoare nominall
nu este numai un determinativ de identificare, ca de pild in exemplele : stefan, croitorul; Vasile, crmarul, ci poate fi numai un determinativ subiectiv calificativ, cum este exemplul dat din Ureche : Omer
filosoful.

Aici apozitia 4 filosoful e intrebuintatI nu atit pentru

identificare, cAt mai ales pentru a caracterizA pe Oraer cu un calificativ subiectiv de apreciere personala. Echivalenta denominall, dei
este subiectivA, arbitrarA, injustA,, ea este totu, ca intentie a scriitorului, realizati efectiv in forma gramaticalA corespunzAtoare, a
apozitiei la valoarea nominall.
CAnd termenul identificator, este un element nou, subiectiv, nejust
sau impropriu, constructia apozitionala ea insA este improprie i
abuzivA. Dar chiar prin acest fapt apozitia poate servi ca instrument
stilistic in stilul subiectiv, figurat sau poetic, va fi ing deplasat in
stilul obiectiv de caracter tiintific. Rolul de identificare al apozitiei
se bazeazA pe un fapt obiectiv i general cunoscut. Ceeace inseamnA
a atribuirn numelui o calitate admis ca adevAratA. Cind apozitia
nu indeplinete aceastA conditie, in stilul tiintific, vom avei de a face
cu un sens fals sau inexact, iar in stilul poetic cu un sens impropriu
sau exagerat. CAci de fapt, a afirmh despre un lucru o insuire numai
personal i subiectiv admisA, inteo forml care implica obiectivitatea
i consensul general, este sau ceva fals sau ceva exagerat. In stilul poetic

vom avei un sens exagerat, ceeace poate produce un efect stilistic i

prin urmare in poezie e o form admisibilA. In acest caz apozitia poate
realizi o hiperbola, o comparatie, o identificare intre doi termeni cu
totul disparati. De pildA : Socrul roagA 'n capul rnesei O. pofteascI sA
se punk'
Nunul mare, mndrul soare i cu nuna, mndra lurid (Em.,
Cahn); Cine-a cunoscut Cine mi-a vAzut Mindru ciobAnel
Tras printr'un inel; Fetipara lui Spuma laptelui; MustAcioara

www.digibuc.ro

94

lui,
lui

RADU L PAUL

Spicul grdului; Periorul lui,

Mura cdmpului? (Miorita).

Pana corbului;

Ochiorii

0 formA nominal care se leagi tot in constructia apozitionall este

una din cele care formeazl sistemul patronimicelor in limba romnk
0 care toate la origine sunt nite apozitii. Acesta e cazul unor nume
de familie, care deriv dela nume comune, substantive, apelative sau
adjective ca de pildl: Vasile Lupu(1), Palaghia Rou(1), Floria Ceterasu(1), Barbu Lutaru(1), etc. Altele care arat originea localI: Alexandru Lpusneanu(1); Ion Moldovanu(1), Gheorghe Munteanu(1),
Iosif Olteanu(1). Altele su.nt porecle: Nicolae BAlanu(1), Vasile Chioru(1),

Tiganu(1), Ion Albu(I).

Toate aceste patronimice sunt la origine atribute apozitionale. Rolul

propriu-zis de apozitie 1-au avut in momentul and ele determinau

nu o familie ci o singur persoank dup o anumit insuOre, spre a
distinge o persoana de celelalte cu acelaq nume. In momentul and
aceste apozitii au devenit patronimice, adic numiri de familie, ele
erau sortite sli piard caracterul gramatical de apozitie 0 s devie
intocrnai ca celelalte patronimice (de origin strlinA) inarticulabile,
adia 86-0 piardl articolul, la unele rminfind numai din motive de
eufonie. In adevir, in momentul and un nume eri distins de altul
prin alturarea de nurnele patronimic, acesta nu mai desenm o realitate corespunzAtoare intelesului sail, ci devenii o simpl denumire a
unui grup familiar 0 in acest chip i0 perda caracterul de nurne comun,
atlt semantic, at 0 formal gramatical. Consecinta ? Disparitia artico-

lului. Vasile fiul unui anume Nicolae, denumit Bllanul, nu i se va

zice Vasile Blanul pentrucl ar fi 0 el blan, aci poate s' nu fiel ci
numai pentruc apartine de familia, sau este fiul acelui Nicolae, care
a fost poreclit pe drept cuvint : blanul.
0 observatie asupra corespondentii cazului la cei doi termeni ai
grupului apozitional.
In limba veche se respect legea, pe care 0 astzi o enuntrn asupra

apozitiei, anume a ea se aflI in acelas caz cu numele pe linga care

st, ceeace insl astazi nu mai este uzual. Iat exemple din limba veche:

La anul dupa aceasti otire, earl au venit poruna de oaste Dabijli

Vodl 0 lui Grigorie Vod domnului muntenesc (Nec. Musta III, 3);

nu te potrivi sfatului lui Grigorie Vod domnului muntenesc (- 7); au

imbrcatu pe Duca Vistiernicul cu caftan de domnie tlrii, in locul

socru-su Dabijei Vodd (- 5); Pomenirea preacuviosului Pdrintelui
nostru (Dosoft. V. Sf. 5 b, 9); Naintea lui Alesie Domnului Alexandriei

(- 9b, z7); arba lui D-zeu impdratului cerescu (- 5, ix); 0 vai mie
ticdlosului (- 52, 27); In zfilele marelui impratu C. celui Svatu
(- 18 b, 17); Ffind prb unui T. mai marelui oraplui (- 22, r) (ap.
C. Lacea, Dosoftei, Vietile Sfintilor). AstAzi nu se mai face aceast
concordantk ci se zice regulat : lui Grigorie Vodk Domnul muntenesc;

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

95

lui Stefan cel Mare, Domnul Moldovei, etc. Faptul ca e posibill o dubl
concordantl cazuall atat a numelui cat 0 a apozitiei, cum arata exemplele din limba veche, dovedete ck apozitia 0 cu numele determinat,
nu formeaz o unitate nominal cum e substantivul urmat de un atribut
adjectival sau apelativ, in care e suficient concordarea unui singur teromului bun, calului alb, ci e un compus
men : omul bun, calul alb,

din iuxtapunerea celor doi termeni. In grupul substantiv adjectiv,

unitatea logica se mentine prin invariabilitatea gramaticall a unuia
din cei doi termeni.

Este de remarcat faptul a apozitia mai totdeauna consta dintr'un

apelativ sau un adjectiv; rare ori 0 numai abuziv in stilul poetic, in
comparatiuni, apozitia poate fi un substantiv (exemplele citate mai
sus). Un substantiv nu poate fi niciodat identic sau echivalent cu
alt substantiv din punctul de vedere al sensului lor, ci cel mult pot
suferi o comparatie. Un atribut, ins a unui nume, general cunoscut
ca apartinand acestuia, la forma substantivala, poate inlocul acel nume,

deci din punctul de vedere al valorii denominale este echivalent, iar

articularea ii da 0 o echivalent nominal.
Exemple care sl ne arate apozitii din adjective. Exist unele foarte
obinuite. Iata cateva : Mihai Viteazul (Bravul), Carol Pleuvul, Stefanit Chiorul, Vasile Grosul, Nicolae Breazul, Ivan Groaznicul, Ion
Scurtul, etc. Gsim deasemenea apozitii adjectivale 0 in forme comune : Vor trece anii peste noi, stingherii,
Si primveri s'or scuturi
de floare (N. Cr., 174).
Toate numele proprii apozitionale de mai sus, sunt traductibile in
forma urmatoare: Mihaiu cel viteaz, Carol cel pleuv, Stefnit cel
chior, Vasile cel gros, Ivan cel groaznic, Pipin cel scurt, etc. Este foarte
curios bask c forme de numiri proprii ca: Alexandru Cel Bun, Stefan
Cel Mare, Alexandru Cel Ru, Radul Cel Frumos, nu sunt reversibile

in forma apozitionall: Alexandru Bunul, Stefan Marele, Alexandru

Raul, Radu Frumosul, precum e posibil de zis Mihai cel viteaz in loc
de Mihai Viteazul sau Carol cel plesuv, in loc de Carol Pleuvul, etc.
S'ar parea ca avem de aface cu un caz in adevar revolttor de nelogic
a limbii, pe care gramatica s'ar grbl sa-1 declare inexplicabil. Limba
ins dovedete 0 de aceasta data CA e mult mai fink' i mai iscusit
decat gramatica. Iat 0 explicatia ! Notiunile bunul, rdul, frumosul,
pot fi luate gi ca substantive exprimand conceptele substantivale abstracte ale binelui moral sau al unui bun posedat, al raului sau al frumosului. Din aceasta cauza, pentru a evith ambiguitatea de sens, nu

se intrebuinteaza constructia apozitional substantival in cazul acestor

adjective. Din contra, adjectivele: viteaz, pleuv, chior, scurt, gros,

breaz, groaznic, la forma substantivalk cu articolul enclitic, nu pot

ave alt sens, 0 nici alta intrebuintare decal cea adjectival apo-

zitionall. Notiunea abstracta substantival corespunzatoare acestor

adjective, sau este exprimata prin derivate (vitejia, pleuvia, etc.), sau
este inexistent, cum e cazul adjectivului chior. Un adjectiv ca groaznic

www.digibuc.ro

96

RADU I. PAUL

se poate construi indiferent, sau Ivan Groaznicul, sau Ivan cel groaznic.
Forma obisnuit si cea cunoscuti 'in manualele de istorie este de tipul

lui cel, aci in adevAr forma substantivalk poate lu la un moment

dat continutul conceptului abstract a ceeace numim groaznic in sensul
de stare sufleteasa. Faptul ins, a acest concept e mai putin obisnuit,

si mai putin prezent in minte, nu se mai creazA caz de ambiguitate

de sens, inat si forma substantivalA e obisnuitA.

Mai avem de rspuns la intrebarea, daa din punct de vedere gramatical este identic forma Mihai Viteazul cu forma inversat Viteazul

Mihai ? Rfispunsul este : nu 1 In primul caz forma e apozitionalk in

al doilea e simplu atributivA, ceeace implia si ortografia cu liter
mia. Forma viteazul Mihai e de tipul comun al adjectivului pus inaintea
substantivului: bunul orn, calda primvarl. Aceast observatie o
impune evidenta, ceeace m'a determinat insA ca s'o repet e faptul a
din ea putem trage o regul, care defineste in ultima analizA caracterul
gramatical al apozitiei. Anume regula generalk a atributul apozitie
urmeazA totdeauna numele apozitionat, iar atunci and ill precedA
pierde acest caracter devenind simplu atribut. De aici se stabileste si
regula ortografia, dup care vom scrie cu liter% mia numele apozitie

al unui nume propriu, and le inversm pozitia, apozitia devenind

in acest caz un atribut comun. De exemplu : viteazul Mihai, groaznicul Ivan si nu Viteazul Mihai sau Groaznicul Ivan.

Infine mai rAmine si spunem a articolul adjectival cel cea este

plasabil numai inaintea atributului adjectival, niciodat inaintea unui
atribut apelativ. tim a intre expresiunea omul bun i omul cel bun
nu este alta deosebire deat faptul, a in cazul al doilea atributul bun
sufere o relevare prin prepunerea articolului cel dAndu-i o indefinibil
amplificare impresivA. Acest lucru nu-1 putem face cu apelativele,
care in functie de valoare impresiv, atributivA exprima o insusire
specific obiectiva si inamplificabil. In timp ce de pild un adjectiv
ca bun, mare, rAu, viteaz e susceptibil prin gradatie la amplificare
impresivA, .un lucru sau o fiintA put And fi bunk mare, frumoasA
mai bunk mai mare, mai frumoask un apelativ obiectiv ca croitor,
soldat, romfin, nu se preteazA la aceastA variabilitate de amplificare
impresivk reprezentAnd niste categorii conceptuale obiective. Exista

taus un caz, and s'ar preh a apelativul poate primi inaintea sa

articolul adjectival cel, cea. De pildA putem zice: Santa Maria, fatoarea de minuni, dar si SfAnta Maria cea fAatoare de minuni. Aici
ing cea nu este articolul adjectival, ci un simplu pronume demonstrativ
posibil de intrebuintat din cauza caracterului nedeterminat al apelativului fdatoarea. CA de fapt ash este se vede din imprejurarea a nu
putem zice niciodatk in loc de Ion BotezAtorul, Ion cel botezAtor;
fiinda apelativul botezAtor exprim prin sine o actiune definit a botezi, pe and a face nu cuprinde specificul actiunii de a face minuni.

www.digibuc.ro

CAP. V

FORMELE CONJUNCTE ALE PRONUMELUI

POSESIV CU SUBSTANTIVUL 1)
De1 in constructiile pe care le vom cerceti in acest capitol, nu avem

de a face in cea mai mare parte cu o formi speciali de flexiune no-minali interni, ci cu speciale desvoltri istorice, le vom infatii totu
fiinda ele din p. d. v. morfologic prezint, in ceeace privete articularea,

o infl/iare deosebiti.

i. De tipul: meu, tdu, sdu

Cine s'ar indoi vreun moment s creada, a in exemple ca: cumnatutatd-sdu, ne-

meu, bdrbatu-sdu, mofu-Ou, fecioru-sdu, stdpiinu-sdu,

potu-sdu,

vdru-sdu, fiu-sdu, nu am avei de a face 'cu formele

articulate ale tuturor substantivelor din aceste exemple date, la care

ar fi azut sunetul / al articolului definit conform uzului oral al limbii
romne. Faptul c avem de a face cu o determinare efectivi cu pronumele posesiv ar exclude orice replia sustinnd contrariul. i cu
toate acestea aparentele sunt inelgtoare; ceeace s'ar crede a fi un adevr sigur, nu e cleat o grosoloan eroare. Simpla infltiare a altor

atorva exemple de aceta categorie ne va da dovada, a de

fapt aceste expresii reprezint nite forme nearticulate. Iatl-le:

iat ce-mi scrie frate-meu i moul vostru (Ihb XIV, 56); Mi. i s'a
mritat dupa ginere-meu Protopopul ( 56); pti ca i frate-sdu cel
mare; porni la sord-sa cea mijlocie; avand pir cu Stefan Beizade,
feciorul Radului V. pentru logodna ce au fost fcut cu fiicd-sa Catrina
(Nec., II, 215); Ci-ci ar fi prins-o soacrd-sa cu Ghit al Popii dela noi
(Vlah. C. d. 1., 69); se uith nelinitit and la fiicd-sa, and la gineri-so
( 70); Ilinca privi gale in ochii md-sei; le lepdase stdpdnd-sa (Ihb.,
IV, 56); fie-sa Il birul cu rugAciunile; vecind-sa Maria; dand a intelege

nurori-sa, a are s'o privegheze (Cr., 151); pe cuvintul mdne-sa s'au

dusu in sus i au strns oaste (Nec., 18o, II); Neica Vasile ti vitele !
2) Vezi H. Olsen, s Etude stir la syntaxe des pronoms personnels et rflchis

en roumain s, Kobenhavn, 1928.

7 A. R.

Studii i Cercetdri, XIX.

www.digibuc.ro

98

RADU I. PAUL

Dar unde-i neicd-tdu Vasile (Girl. C. d. d., 178); taicd-sdu eri cel
mai bogat om in sat (Ihb., XIV, 77) ; le trimit la mumd-ta, etc.
Toate aceste exemple ne arat cu evident ca avem de a face cu formele nearticulate.
Si totu s'ar putei repeta obiectia: Formele, bdrbatu-sdu, unchiu-sdu,
mofu-sdu, sunt perfect echivalente gramatical 0 logic cu formele corespunzatoare neconjuncte: bdrbatu(l) sdu; mofu(1) sdu; unchiu(l)
sdu, deci cea mai facill concluzie pare a fi ca sunetul u, care este elementul de legaturl in constructia conjuncta, nu e altceva decit articolul
definit -ul, redus la forma obinuita de astazi : u. Rspunsul insa, care
infirm 0 aceasta parere, este categoric. Ni-1 dau exemplele : iese inaintea

fecioru-sdu (Ihb., XIV, 56); au imbrcatu pe Duca Vistiernicul cu

captan de domnie trii, in locul socru-sdu Dabijei Vod (Nic., Mus.,

III, 5); In cazurile acestea, fecioru-sdu i socru-sdu, nu mai sunt nite

nominative unde lipsa lui 1 s'ar putei explica foneticete, ci avem

de a face cu un dativ 0 cu un genetiv (feciorului sau, socrului su),
uncle lipsa formelor corespunzatoare ale articolului: -lui, nu mai
poate fi explicata, ci suntem constrin0 a admite pur 0 simplu lipsa
articolului definit la toate cazurile.
SI remarcam ins a de fapt intre o forma ca : tatd-sdu, socru-sdu,
i tatdl sdu, socrul sdu, se mai afla o deosebire foarte importanta de
ordin fonetic care corespunde probabil 0 unui element logic gramatical. Formele conjuncte formeaza fiecare cite un singur cuvint sub
unul 0 acela accent principal: tatd-sdu, socru-sdu, iar formele neconjuncte formeaza fiecare cite un grup de cite dou cuvinte independente, fiecare cuvint cu accentul su tonic; tatdl-sdu, socrul sdu.
Pronumele conjunct sdu dei in ambele cazuri, in limba literara, se
prezinta sub acela aspect, in primul caz, el este in forma 0 functiune
conjunct, ceeace in vorbirea obinuit sung to i so: tatd-td, tatd-so,
iar in al doilea caz, cind pronumele conjunct este accentuat, el se afla
in forma 0 functiunea normala de pronume posesiv. Am putei spune
ca sub raportul adeziunei la cuvint a formei conjuncte a pronumelui,
am avei un caz echivalent cu al articolului, care exact in acela chip

s'a alipit de nume. Putem chiar admite teoretic, ci acest pronume

conjuct indeplinete o functiune flexionara pe langa numele care se
aeaza, exprimind un raport concret de apartenenta. SA vedem aici,

care este explicatia lipsei articolului ? 1)

Este de remarcat, c atit la cazurile directe, cat 0 la cazurile oblicve
numele nu-i schimba forma. Cazurile oblicve, sau se construesc prin
procliza articolului definit, de exemplu: am stricat ceasul lui tatd-tdu;
1) Unii dau urmAtoarea explicatie lipsei articulArii enclitice in asemenea constructii. Un exemplu ca: sAngele frate-meu provine dintr'o expresie mai veche:
sAngele a frate-mieu, in care a ar fi prepozijia a din ad cu regim de acuzativ zi care
a mai tfirziu a dispArut prin contragere cu un a precedent final, al unui substantiv
femenin (casa a frate-tneu). Nearticularea insA nu o putem explick nici astfel, cfici
chiar in caz prepozitional articularea existA, cAnd avem o determinare pronominalA.

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

99

la dativ : am spus 0 lui tatd-tdu de afacerea noastra; sau, flind

alte elemente indicand cazul oblicv, articolul definit lipsete. De
pilda forma cristalizata a unui caz oblicv: dand a intelege nurori-sa
1. c.; (se poate zice 0 nuroru-sa prin analogie cu noru-sa; la fel putem
aveh surori-sg 0 suroru-sa, dupa soru-sa). Sau in fine cazuri oblicve

nemarcate prin nici un semn. Este explicabil a genetivul poate fi

construit flea a-1 exprimi printr'un articol, deoarece acest rol il indeplinete pronumele posesiv conjunct, a carui acceptiune genetivalk

este prea evidenta. Exemplu : au imbracat pe Duca Visternicul cu

caftan de domnie... in locul socru-sdu 1. c.; iese inaintea feciorusdu 1. c.; (aid avem de a face din punctul de vedere al constructiei
gramaticale a grupului nominal inaintea fecioru-sdu cu un genetiv 0 nu cu un dativ, admisibil numai din punctul de vedere al
verbului). Alte exemple : am citit cartea frate-meu; am vazut copilul
vard-mea; am srutat maina maicd-mea, taicd-meu, etc. Toate aceste
exemple sunt big susceptibile 0 de articulare definita proclitica.
Cazul dativului, cand nu e vorba de o formI oblicva cristalizata, se
construete aproape totdeauna cu ajutorul articolului definit proclitic.
In acest caz pronumele posesiv conjunct nu mai poate suplini rolul
dativului, iar daca nu ne servim de articularea proclitick and verbul
se afla la persoana a 3-a, cazul oblicv, dativ, se confunda cu cel direct,
subiect. Exemplu : i-a spus lui tatd-sdu afacerea noastra; flea de articolul lui sensul se schimba radical: i-a spus tatd-sdu, afacerea noa-

stra; complementul indirect devine caz subiect, iar pronumele personal pleonastic devine pronume personal obinuit, echivaland cu
lui, (lui i-a spus tatd-sdu).
In fine cazul obiect, se construete in mod regulat, obligatoriu,
cu particula acuzativala pe, conform regulei generale pe care am stabilit-o in capitolul referitor la acuzativul construit cu pe, anume ca
toate nearticulatele sau nearticulabilele, cer particula pe la cazul obiect.

Pronumele posesiv conjunct de tipul lui meu, tdu, sdu, nu-1 intalnim deck in legatura cu numirile de rude. Acestea presupun un
raport dat de apartenenta, pe care-1 exprim pronumele posesiv.
La plural formele conjuncte sunt : nost, vost, deci numai la masculin i numai la persoana I-a 0 a II-a; restul formelor pronominale la plural au fost imprescurtabile 0 deci n'au putut fi trase sub
unul 0 acela accent tonic al numelui.
Aceste nume de rude 0 'Inca alte cateva apelative (stdpdnu-meu,
vecinu-meu, moafd-mea, cele, care implica prin urmare un raport
definit intre doui persoane), la plural nu se pot construi conjunctural
cleat numai cu un alt tip de pronume conjunct mi, ti, fi etc.; care,
cum vom vedea, are alt caracter, alte moduri de a se constru 0 este
uzual numai la celelalte substantive comune, care nu implica o apartenenta sau un raport definit, dar care spre deosebire de pronumele
conjuct de tipul intaiu, se intrebuinteaza atat la singularul cat 0

la pluralul numelor. Nu pot zice cleat: fratii mei, surorile mele,

7

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

Ioo

ginerii mei, nurorile mele, dar: frati-mi, surorile-mi, gineri-mi, nurorile-mi, etc.

In Vietile Sfintilor ale lui Dosoftei, intilnim forma: maicd noastrd

(153 b), dar 0 forma normali: maica noastrd, pe aceea paging. La
pag. 48, 34: tatd vostru. Trebuie cred, sa le explicarn ca nite forme
analogice ale lui Dosoftei, care strain de origina, 0 in alte cazuri
dovedete ca nu a posedat la perfectie spiritul limbii noastre. Deaceea in aceste cazuri, trebuie sa ne dam bine searna, ce e greali
ce poate fi considerat ca o adevarata particularitate de limb&
Si cercetarn acum al doilea tip de pronume posesiv conjunct, car;
de0 gramaticalicete este articulabil la nume, intocmai ca forma sa
inrudit, discutata mai sus, totu are caractere i functiuni intruchtva
deosebite.

Iata-i formele:

mi corespunzitor lui mie

ne corespunzitor lui noui
Sing. ti
* ie
Plur. vi

voila
* lui, ei
le

lor
7,

Primul lucru care-I deosebete de pronumele posesiv conj. de primul

tip, e faptul, c spre deosebire de acesta, este aplicabil la numele

comune, care nu mai exprima o inrudire, un raport implicit. La fel
este aplicabil la pluralul numelor construibile la singular cu pronu
mele posesiv conjunct de tipul intaiu: (frati-mi, surorile-mi).
Acest pronume conjunct de al doilea tip, poate aveh doua roluri
in frazi: 1. De pronume posesiv conjunct, cu rol de atribut genetival,

exprimand apartinerea, si in acest caz numele care-I preceda este

articulat. 0 exceptie fac cazurile prepozitionale: in viatd-mi avui multe

greutati. Dad. trig numele primelte afara de atributul posesiv Inca

un determinant, articularea lui devine obligatorie: in viata-mi intreaga. 2. Al doilea rol pe care-1 poate aveh acest pronume este acel
de complement indirect in cazul dativ, fie ca e independent sau pleonastic; mi s'a spus vestea (independent), i-am dat banii negustorului
(pleonastic). Intrucat acest rol nu privete flexiunea nominall de
care ne A::cuprn, nu ne vom opri asupra acestui punct.
0 particularitate remarcabili a pronumelui conjunct de tipul al
doilea, este faptul, ca formele sale de plural nu se intrebuinteazi in
constructie conjuncta. Putem zice:
dar nu
se poate zice viata-ne, viata-vd,
f. In limba veche insa se pot
intalni destul de des 0 formele dela plural. In aceasta privinta o curioasi exceptie fac vre-o trei cuvinte: rdnd, parte, jur, impreuni cu care
se face constructia conjuncti i cu formele pluralului. De exemplu:
la rdndu-mi, la rcindu-li, la rdndu-i la rdndu-ne, la rdndu-vd, la
rdndu-le; din parte-mi, din parteli, din parte-i, din parte-ne, din
parte-vd, din parte-le; in juru-mi, in juru-ti, in juru-i, in juru-ne,
in juru-vd, in juru-le. Explicatiunea n'o pot vedei /

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

xox

Cazurile prepozitionale pot fi construite i flri de articol, desi

determinarea pronominal cere articolul, chiar la cazurile prepozitionale la formele neconjuncte; SI dam exemple: Astept din parte-ti,
o rege cavaler, ,CA-mi vei da prins pe-acela, ce umilit
cer (Em.
Strigoii) ; Pe toate la picioare-ti eu le puneam in vaza;- SA fumege
'nainte-mi orasele'n ruing, SA se 'mplineasa visu-mi din codrii
cei de brad; In plete-i creste muschiul i muschiu pe-a lui san; Cki
sub frunte-i viitorul i trecutul se incheagl ( Sat.) ; criticii din parte-k
(Ihb. XIV, 56); facel poteca in urmd-i; oHce suml ar fi trecut prin
Intind-i, el tot nefericit ar fi fost ( 55) ; visurile de fericire se furisau
in minte-mi; Va gerne de patemi Al mkii aspru cant Ci eu voiu
fi pAmant in singurdtate-mi (Ern., Mai am un singur dor) ; Prin varfuri
lungi de brad Patrunza talanga... Deasuprd-mi teiul sfant SA-si
scuture creanga (Em., Mai am u. s. dor). Forma deasuprd, ar fi o forma
nearticulatl, corespunzand unei forme articulate: deasupra mea. Este
tot un caz prepozitional ca i urmAtoarele : Dinainte-i e spatiul nemArginit. (Ad. Ist. lit., Odobescu, 245); inddrdtu-ti, indosu-ti,

dar: in dreapta-mi, in dreapta-ti, in dreapta-i, tot asa: in stdnga-mi, in steinga-ti, in steinga-i. In cazul acestor doui exemple din
urma avem articularea conform tratamentului special care it au aceste
douA cuvinte de a se articul i dupl prepozitie, caci s'a subinteles

in dreapta (ta), in stdnga (ta).

La cazurile subiect sau obiect, numele urmat de pronumele con-

junct este totdeauna articulat. Conjunctura e numai formalA, pronumele nu adera functional la corpul cuvantului. Exemple: Au de patrie, virtute nu vorbeste liberalul, De ai crede cA viata-i e curatA
ca cristalul ? (Em., Sat. III); si seingele-Mi tasneste prin largi spArturi,
fierbinte (N. Cr., Dar. PAm., 24); In van mai caut lumea-mi in. obositul creier Caci rAgusit, tomnatec, vrajeste trist un greier,
Pe
pustie, zadarnic nana-mi tiu, Ea bate ca i cariul incet
inteun sicriu.. Si, caml gandesc la viata-mi imi pare cA ea curl.
Incet repovestitl de o strAinI gurl, Ca si cand n'ar fi
ca i can& n'as fi fost (Em., Melancolie).
Numele e urmat de un adjectiv. Exemple : Si cu cat lumina-i dulce
tot mai mult se lamureste (Em., Sat. IV); SA 'mpedec umbra-i dulce
de a merge 'n intunerec (Nu mA intelegi); Porneste vijlia addncu-i

cant de jale, Cand ei sosiau alaturi pe cai incremeniti ( Strigoii).

De e sens inteasta, e intors si ateu, Pe palida-ti frunte nu-i scris
Dumnezeu (Em., Mortua est); Tot mai citesc mdeastra-ti carte
Desi
ti-o stiu pe dinafarA (Vlah. P., Lui Eminescu); StA pdnza-ti diafand co

o razl

Pe un ram ce pe prApastie se 'nclina (N. Cr. Dar. PAm.,

169); Am fi rAsfrant in suflet imaginea-i divind (-- i9).

Cand numele e urmat de un atribut, chiar la caz prepozitional

gsim articulat: Si de crunta-mi vtjelie tu te aperi e'un toiag ? (Em.,

Sat. III); CA din dragostea-i lumeascd un imperiu se va naste Ai

cAruia ani i margini numai cerul le cunoaste; Cu vrAji in minunatu-i

www.digibuc.ro

RADU 1. PAUL

102

chip (N. Cr. Dar. Pm., i5); CAnd din umbra-i viorie iese palida-i
Domnild ( 128); Iar alba-ti frumusete si 'mbrace prin iubire In
veci a poeziei sirbitoreasci haini ( 152); lnima-i cu neschimbatu-i
adevir S'o desfaci atunci in fliciri de petale ( x54); Dar culegitoarea
vreme in nemaiumplutu-i vas,
A cules ce-a fost vremelnic ( 19).
Nu lipsesc nici exemple cAnd cazurile prepozitionale simple prezint forme articulate : Unde's irurile clare din viata-mi si le spun ?

Ah organele-s sfrmate i maestrul e nebun (Em., Sat. IV); Azi

n'ai chip in toad voia in privirea-i si te pierzi; Pe inima-i de-atuncea

s'a pus o neagri pad ( Strigoii). Nu mai vorbesc de cazurile, and

avem de a face cu prepozitia cu, dupa care articularea e lege : Cu sdgeata-i otrdvitd A sosit ca s m certe Fiul cerului albastru

Tat iluziei derrte (Em., Kamadeva); Cind incheie c'o privire

Cu ridicula-ti simtire tu la poarta ei si de-

amoroasele 'ntelegeri,

geri ( Sat. IV) ; Arde iubirea 'n mine cu vraja-i uctgafd (N. Cr. Dar.
Pim., x50).
Articularea cazurilor prepozitionale ca: din viata-mi, in privirea-i,
nu trebuie s ne surprindi, cici propriu-zis aceasta este constructia
cea mai indreptititi, articularea reprezentind valoarea nominall determinati, stabiliti de determinatul ce urmeazi numele, adici pronumele personal conjunct. C Ateva exemple ilia de acelas fel: Puse-o
floare atunci in arcu-i MI lovi cu ea in piept (Em., Kamadeva);
Trupul alb
Ici i colea a ei haini s'a desprins din sponci g'arati
in goliciunea-i, curitia ei de fad ( Cahn); 0 umbri dulce vino mai

aproape
Si simt plutind deasupra,mi geniul mortii Cu aripi
negre, umede pleoape ( Sonet);
cu focul blind din glasu-ti tu
mi don i mg cutremuri ( Sat. IV).
CAnd numele se afli la plural, avem articulare daci articolul este
-le, qi nu avem cAnd articolul este -i. Exemplu: 1. Articulare : *i din
cAnd in cAnd virsate, mindru
rd (Em., Cilin); i pas
cu pas pe urma ei Alunean odaie, Tesand cu recele-i scdntei

0 mreaji de vipae ( Luceafirul); Codrul negru aiureazi i iz-

voarele-i albastre

Povestesc ele'n de ele numai dragostele noastre

( Sat. IV); Prin frunze aiureazi

alene
CAnd gurile'n
setate in sirutiri se 'mpreun ( Strigoii); Cu mdnile-i de ceari ea
timpla vi-o Jningfie
Dar fata ei frumoasi ca varul este albi; Credinta zugrivete icoanele'n biserici

sufletu-mi pusese povegile-i

feerici ( Melancolie); 2. Nearticulare : Las' si mi uit in ochi-ti ucizitori de dulci ( Strigoii); Niuntrul ei pe stdlpi-i, pireti, iconostas,
Abi couture triste i umbre au rimas ( Melanc.). Unii simt prezenta articolului i scriu cu doi
CAnd peste sdnii-ti mindri, pitrunli de 'nfioriri Privirea mea arunci un maldir de-adoriri (N. Cr.
Dar. Pim., 178); Un nor de plete se revars pe largii-mi umeri ( 132).
Cazuri de superpozitie functionali.
Avem superpozitie functionali, atunci and din motive de ordin
fonetic, diferite valori gramaticale ce se exprimi printr'un acelaq

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

io3

semn, se suprapun atat foneticete cat 0 functional. Exemplu: Dar

ochi-i ard in friguri 0 buza-i sangerata (Em., Strigoii) ; In grupul
ochi-i, elementul liber i reprezinti. 0 indeplinete doui functiuni de-.
odati. t. Functiunea de pronume posesiv conjunct 0 2. Functiunea
de pronume personal pleonastic conjunct in rol de complement indirect in cazul dativ. (Lipsa articolului dupa cum vom dove& mai
incolo, se datorete unui fenomen fonetic, i. nu unei substituiri de
ordin sintactic. Deci in acest caz nu vom spune a 0 articolul este
substituit functional de pronumele posesiv conjunct). Aceea0 superpozitie de doui functiuni, avem in exemplele urmatoare: Pfitrunde'n
casi 0 in gand Si viata-mi lumineaza (Em., Luc.); Pe vitele-i
negre de par coroana-i arde pare; S'auzi cum codrul frunza-ti bate,
S'adormi pe verdele covor (- Diana). (In grupul frunzalt, elementul pronominal, dei e in primul rand in functiune de pronume
personal, cad ca atare este indispensabil frazei, poate totu in acela
timp sa aiba. 0 rolul de pronume posesiv conjunct). Si mdnele-i tremurau de nu-i mai putei face o tigara (Vlah. C. d. 1., 94); Oameni
buni ! An iarna bordeiu-mi arsese (Al. Groza).
Superpozitia insa se face 0 intre categorii morfologice cu totul
distincte, intre un element nominal 0 unul verbal. Tad un exemplu:
Un cer de stele dedesubt, Deasupra-i cer de stele. (Em., Luc.).
In grupul: deasupra-i, i chiar daci il considerm in functiune verball echivaland cu este, poate indeplini tau 0 rolul pronumelui
posesiv conjunct 0 II putem consideri si de atare. Alt caz: Ieri dupa
ce le-ai impartait o mai atipit putin... da de aseard-i !Ili ... inteuna
se svircolete (Vlah. C. d. 1., 49) in loc de: de aseard fi e rdu; aceiai
superpozitie de nume cu verb ! Superpozitia este evitat and ar provoci confuzie sau schimbare de sens. De exemplu: Au de patrie virtute nu-ti vorbete liberalul De ai crede ca viata-i e curata ca cristalul 1. c. Ca si inchei acest capitol mai reamintesc un exemplu,
pe care am avut prilejul sa.-1 relatez mai sus, in care avem de a face
cu o superpozitie functionala de caz. Dativul 0 genetivul se exprima
in acela timp prin aceea forma 0 in acela loc: Iese inaintea fecioru-sdu. A iei inaintea cuiva e o constructie cu dativ, iar gruparea
nominall (inaintea fecioru-sau), este la cazul genetiv (in a cui inainte ?

In a lui fecioru-siu).
Femininele la plural nu cunosc deck forma conjuncta construita
cu pronumele posesiv de tipul al doilea, 0 fig a se putei petrece
fenomenul de substituire a articolului prin pronumele conjunct. De
pilda: surorile-mi, nurorile-mi, nepoatele-mi, ver4oarele-mi, etc. E dela

sine inteles ci nu putei rezulti forme conjuncte ca acestea: surorile

mele, nurorile mele, etc. fiinda pronumele posesiv mele nu este reductibil la o singuri silaba, si poata deveni asimilabil la numele precedent.
Nu a fost posibila o formi surori-mi in loc de surotile-mi, dup cum

avem in loc de fratele meu forma frate-meu, deoarece desinenta

www.digibuc.ro

04

RADU I. PAUL

pluralului femenin este o form tare, fara de care numele ar deveni con-

fundabil cu formele pluralului substantivelor de genul masculin. In

cazul lui frate-meu, caderea lui -le, nu provoaca nici o confuzie de
acest fel, cAci aceasta clasa de masculine in e exist in limba
Imposibilitatea de a construi o forma frate-mi, soru-mi; noru-mi, ginere-mi, tatd-mi, mamd-mi, soacrd-mi, definete mai mult valorile func,

tionale pe care le poate aveh pronumele personal conjunct de tipul

lui mi, ti. Cazul nostru dovedete ca prezenta acestui pronume nu
poate substitui articolul nici fonetic nici functional. Iar forme ca:
nepotu-mi, socru-mi, stdpnu-mi, trebuie sa le consideram ca fihid
articulate i s nu le confundam cu formele: nepotu-meu, socru-meu,
stdpiinu-meu, care toate sunt nearticulate, ceeace se recunoate dela
formele femenine : vard-mea, mamd-mea, soacrd-mea, etc.
Dar daca. pronumele posesiv conjunct de tipul lui mi, nu e capabil

de aceast5. substituire, cum ne explicam totu formele nearticulate

a numelor urmate de acest pronume, chiar atunci and nu e un caz
prepozitional: odd-1i ucizator de dulci 1. c. largi-mi umeri 1. c. sni-li

mandri 1. c. frati-mi fur prini 1. c. In aceste cazuri dupa cum ne vom

convinge imediat, nu avem de a face cu un fenomen sintactic de des-

articularizare, ci numai cu un simplu fenomen fonetic de asimilare

progresivi sau de contopire a doua sunete similare invecinate.
CA aceasta disparitie numai fonetici a articolului in anumite cazuri
este posibila, ne-o dovedesc cu. certitudine constructiunile, in care
nu mai poate fi vorba de un pronume posesiv conjunct, ce am puteA
banui c poate inlocui articularea, ci e un pronume personal pleonastic in cazul dativ, in loc de complement indirect, despre care nu
se poate sustine acest lucru, chiar un element verbal. Exemplu: copad-s in floare; copad-mi cazura in spate; copad-mi faceau alee
inainte;
venira acasa in vacanta;
facur multa bucurie; oameni-s buni, oameni-mi spuse secretul; oameni-li spun totul;
copii-i venira acasa; oameni-i facuri primire frumoasa; steni-1 iubeau foarte mult. In toate aceste cazuri dei foneticete credem ci
articolul a disparut, totu functional 1'1 simtim ca existent. Ramane
si se constate, care anume element ascuns al acestor constructiuni,
ne face si simtim existenta articularii. Prezenta pronumelui nu ne
poate spune nimic, dat fiindci acela fenomen Il intalnim, and ele-

mentul conjunct e o forma verbali, deci este in afari de orice

indoeala, ca. acesta ar putea substitui functiunea articolului.
articolul pare ca lipsete.

i totu

Doua conditii mi se par ca favorizeaza constructia de mai sus.

Una de ordin sintactic i alta de ordin fonetic. Cea dintaiu ar consti
in faptul ca toate frazele astfel construite, implica articularea, adica
valoarea nominala, ceeace ar explich posibilitatea caderii articolului,
fall a provocA confuzii cu alte valori, obiective sau impresive, care
nu sunt posibile in fraze de acest tip. A doua ar fi existenta unui residiu fonetic din sunetul i, care ar reprezenti articolul. Unii chiar

www.digibuc.ro

FLEX1UNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

ios

ii simt prezenta si o redau si ortografic; am constatat aceasta de doui

ori in versurile citate din N. Crainic. Acest fapt nu e destul de convingltor, cAci scriitorul e condus de multe ori in scris mai mult de
tendinta analogici si gramaticall cleat de cea fonetic purk mai ales

in cazul unde intervine arbitrarul. In cazul a ipoteza fonetica s'ar

adeverl, adici clacI s'ar putei constat experimental c in sunetul
final al acestor forme, exist mai mult deck un i simplu, obisnuit
la formele nearticulate, care ar desemn articularea, atunci ipoteza
sintactia ar fi superfluk In adevAr, despre constructiunile cu mi
nu rimne indoeal ci implici si presupun totdeauna valoarea nomina% adia valoarea corespunzItoare si exprimat prin articol, prezenta acestui pronume excluznd celelalte valori. Deci in cazul cnd
articolul lipseste, confuzia totus nu e posibila, aci constructia in sine
implia si presupune valoarea pe care o reprezina acesta (articolul).
Aceast imprejurare de ordin semantic-functional, pune articolul inteo
pozitie fonetici slabk constituind un fel de sinecuri sintactick imediat desfiintatk cnd simtul de economie al limbii glseste ocazia po-

trivia ca s'o fack

La fel constructiile conjuncte ale numelui cu formele prescurtate

ale verbului a fi presupun valoarea nominalk niciodata cea obiectivi
sau impresivk si deci si in acest caz e aplicabill explicatia de mai sus.
Indati ce numele ia valoare obiectiva sau impresivk conjunctura nu
mai e posibill. Iat si dovada: omu-i muritor (valoare nominal); om
is, om ii (valoare impresivA); copacu-i verde primdvara (valoare nominala);

copac ii, nu buruiand (valoare impresivA); oameni-s muritori (valoare

nominal* oameni is nu animale (valoare impresivA); copaci-s verzi
primdvara (valoare nominal); copad is nu buruieni (valoare impresivI), etc.
Acestea constatate, suntem cred pe urma secretului, care explicI posibilitatea de a exprimi in aceste constructiuni conjuncte, o valoare no-

mina% fOri totus a indici material semnul, care in mod obisnuit o

traduce in limb 'A. De se constat disparitia indiciului fonetic normal,

exprimand valoarea nominalk in formele conjuncte e stabilit un alt

sistem fonetic care realizeaz1 flexiunea internk facind posibil distingetea diferitelor valori a acestei flexiuni. Nearticularea acuma in
loc sa mai corespund unui sunet intreg ca de obicei, corespunde
unui semison, iar articularea in loc sA corespwidl la doui sunete
similare succesive distincte, corespunde la unul singur, adia la un
singur sunet intreg. Prin aceasta se stabileste noua modalitate de alternantk fiind ca sistem identic cu cel obisnuit.

Alterananta in cazul substantivelor terminate in i se realizeaz,

deoarece i la formele nearticulate (afarl de numele terminate in muta

cum liquida) este totdeauna semison sau inhiat, fat de i din formele
conjuncte, care reprezind un sunet intreg. Experimentind aparatul
inregistreazi foarte distinct aceste valori ale lui i. Ceeace ortografic
noi maram ca si cum am ave de a face cu dou sunete de egall valoare

www.digibuc.ro

io6

RADU I. PAUL

(ochi, ochi-mi; mari mmri-mi; oameni, oameni-mi), foneticeste este

cu totul altfel si in conformitate cu principiul alternantii morfologice.
I semison corespunde la forma nearticulati, iar i intreg la forma articulati. Si deoarece nu obisnuim ca ortograficeste si distingem acesti

doi i, deaceea credem a am avei de a face cu o abatere dela legea

alternantii, ceeace e in fond numai o iluzie ortografici.

bar chiar daci ceeace teoretic am aritat aici, urechea nu poate

sesizi, faptul articulrii si-a cistigat un semn al expresiei in 'trigs
constructia gramaticali a formei conjuncte, care in cazurile relatate
implica totdeauna, dar absolut totdeauna, valoarea nominall si exclude

valorile ce corespund articulrii, care nu se pot construi deck in

forma neconjuncti.

Conditia frazeologici, and s'ar putei admite ci a luat nastere pronumele posesiv conjunct de tipul lui mi, e cazul and prin falsi analizi
sintactici de functiune, pronumele personal pleonastic, fiind plasat
conjunct la numele in caz de obiect, a fost considerat in acelas timp,
prin analogie cu formele conjuncte ale pronumelui posesiv de tipul
lui meu, in rol de pronume posesiv. Acestea sunt exemplele, pe care
le-am numit de superpozitie functionali, adici pronumele conjunct

poate fi considerat in acelas timp qi pronume personal pleonastic

si pronume posesiv. Si reluim doui exemple : Dar ochi-i ard in
friguri si buza-i singerati (1. c.); Pitrunde 'n casi si in gind Si
viata-mi lumineazi (Em., Luc.), etc.
Nu trebuie s confundim iaris ,un exemplu ca: soru-mi rezultat

dintr'un genetiv analogic : soru-mei, cu constructii de felul celor discutate : ochi-mi, pieptu-mi, casa-mi, viata-mi. Aceste cazuri oblicve

ale pronumelui personal conjunct de tipul lui meu sunt destul de

obisnuite in limba de toate zilele. Forme ca: md-tei, md-ti; md-sei,
md-si ;

neveste-sei,

neveste-si ;

neveste-tei,

nevestet-ti ;

soacrd-mei,

soacrd-mi; soacrd-tei, soacrd-ti; soacrd-sei, soacrd-si, etc., des se pot

auzi.
Trisitura care di un caracter nou si original constructiei pronumelui

posesiv conjunct de tipul lui mi, fata de constructiile nominate obisnuite, e faptul ci numele in aceste expresiuni des urmat de determinarea pronominali la cazurile prepozitionale, articularea nu are loc,
lisind si se exprime liber valoarea obiectiv, caracteristici acestora,
valoare care permite reprezentarea concreti a unei situatii in timp si
spatiu, exprimat de cazul prepozitional. Si comparim aceste doui
exemple : Pe calea-mi grea am suferit si In cale-mi am avut de
suferit. Primul exemplu echivaleazi cu urmitorul sens: Pe calea mea

(intreagi a vietii sau alta), cici and zic pe calea-mi, ml gindesc la

o cale oarecare conceputi global si abstract in afari de realitatea ei
obiectivi, adici nu-mi sugereazi parcurgerea sau un moment din

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

1 07

parcursul acelei cAi. i dimpotrivA and zic : in cale-mi am fost surprins,

sau mai intAmpinat, etc., exprim valoare real a ideii, suger Andu-mi-se

ideia parcursului sau, a unui moment din parcursul ei.

Prin aceasta limba realizeaz1 Ina un mod de a construi numele,

permitAnd ca acesta sA se exprime in valoare obiectivA, chiar in conditii sintactice, care implicA valoarea nominall, dar care cedeazi valorii
logice, care implicA valoarea obiectivA.

www.digibuc.ro

CAP. VI

NUMELE CU DETERMINARE NOMINALA, OBIEC

TIVA SI IMPRESIVA PRIN PROPOZITIUNI RELATIVE
INCEPATOARE CU PRONUMELE 4 CARE SI (c CE
Intre pronumele relativ care 0 ce putem constati actualmente stabilit o deosebire fundamentall, deosebire ce provine din caracterul lor
functional esential.
Pronumele care serveste in mod esential, a reprezenti numele pe
care il inlocueste in valoarea sa nominal. El nu poate in nici un caz

a aibi functiune impresivA, rol care este esential caracteristic pronumelui relativ ce. Sunt imprejurIri frazeologice, in care nu putem
ava de a face cleat cu o valoare pur nominal si in acest caz nu putem
intrebuint cleat pronumele care, i sunt imprejurAri frazeologice, in
care numele este de valoare pur impresivA si in acest caz ne servim
exclusiv de pronumele relativ ce. In prima situatie pronumele care
il luAm inteo intrebuintare alta decat cea relativI, aci in aceste cazuri
stim a e confundabil cu al sAu concurent ce, fiind intr'o pur functiune
de relativare si nu de strict reprezentare a valorii interne a numelui,
valoare sesizati prin sine in propozitia principali sau precedent. In
acest chip ne putem da seama de caracterul intim functional al acestor
doui pronume.

Iatl o serie de exemple unde se vede valoarea esential nominali

a pronumelui

care:

Ca nu cumva s5. ATA ciopliti prea tare si si rimineti

fIrl urechi, care fill dinti, care &r gurl, care Pug. zimti (Cr., 364);
se tologeste care unde apuci si tac mg. cheamI ( 327); in urma lui
veniau... cirduri de 'Agri, care de care mai frumoase si mai boghete
( 192); si trebile mosiei urmar lant, fireste, care cum trebui la locul
si vremea ei (Gad. C. d. d., so); Pentru mine care na duc la cafenea
din pasti in pasti, care nu prea iubesc nici teatru nici actritele ( i8o);
Ii duce pe flAcli peste mri si tAri sA se bad. Care cum se duc, nu se
mai intorc ( 142); Dragul meu, stii care e cel mai prost pictor din
lume ? ( 12o); care dintre ei doi si-o fi dat plrerea ? din citi oameni
cunosc eu nu se vor gAsi zece, care s-i ia asupr-si aspunderea
faptei indeplinite ( 13). In toate aceste exemple care este in simplu
rol de pronume personal, care toate pronume personale sunt prin
natura lor insile de valoare nominal. In nici unul din cazurile de mai
care

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

x og

sus nu poate fi inlocuit prin cellalt pronume relativ ce, ceea ce dovedete a acest caracter nominal ii este specific lui.
Iati 0 exemple unde se constati valoarea esential impresivi a pronumelui relativ ce: Vai I osAndi-v'ar Dumnezeu s v, osindeasci
soiuri tialoase ce sunteti (Cr., 87) ; i ca biet stain ce se gisii nemernicind el de colo pang colo ( 225) ; Ei bine, zmArdoare uricioasi

ce eti, de mincat ai mincat ( 230); Ia fugi de colo, sl-ti art eu,

nebunule ce eti ( 272) ; Ghiojg uricioasi ce eti, din top caii tocmai
tu te-ai gsit s mnfinci jiratic ( 286); Alelei I fecior de orn viclean
ce te gseti ( 294) ; atta am vrut si aflu din gura ta, pui de npirel

ce mi-ai fost ( 295); Ba a chiar... farmazoan ce eqti (-339); Nu

m sperii tu cu d'al de astea, demon spurcat ce eti ( 186); Alelei,
tolini ce-mi eti I zise fata impratului ( 343). Alte exemple cu ce
tot in rol impresiv: De lene ce ea, nici imbuatura din gua nu i-o
mesteci (Cr., 275) ; incArcate cu pere galbene ca ceara de coapte ce
erau ( 22o); Halal de nepoti ce are (-282); Din partea mea mancarea-i numai o zabavl, buturica mai este ce este, zise Setill ( 382);
Iacl mi 135.13ucA ce odor ti-am adus eu (-195); 0 le tiuiau urechile de
urit ce le eri ( 194); Dumnezeu tie peste ce soiu de oameni ii da ( 218);

tu numai nu dai in gropi de prost ce eti( 184 Ce, in toate exemplele

date nu poate fi inlocuit nici and prin care, deoarece avern de a face
cu o functiune pur impresiv, pe care numai pronumele ce o poate
deservi. In mod exceptional pronumele care, a mai pstrat in unele
cazuri vechiul inteles din limba latin a lui quales, din care se trage
sensul de cum. In acest caz are rol impresiv. Este un arhaism ce-I

intilnim, dar tot rar, la Cronicari. Iaa dou exemple, singurele ce

le-am putut gasi in povetile lui Creanga: 0 in copaci si ante tot
felul de 'Agri, care nu se mai afl pe lumea asta ( = cum nu se mai
afl pe lumea asta) ( Cr., 197); Putin mai este 0 ai O. ajungi imprat,

care n'a mai stat altul pe fata prnintului, aO de iubit, de slvit 0

de puternic ( 284).
Cu predilectie se intrebuinteaz1 pronumele ce pe ling alte pronume
nedeterminate, armonizindu-se mai bine cu natura nedeterminat,
obiectiv a acestora. Exemple: 0 ce ti-a iei inainte intii 0 intii,
da a fi om, da arpe dar... ori-ce ala jivin a fi, pune-o in traisa i-o
adi acas (Cr.); Apoi ce pkzeti tu alta, clack* nu tii nici mcar ceea ce

vorbesc muritorii ( 230); Spaima... fcuse si dispara ori re simtlmant

de iubire 0 de devotament (Ghica, Ciuma lui Carag.); Omul in*

cele ce vede cu ochii ski nu poate s le puie pe rAnduri (Ur., I, 130);

In ritmica universal ori ce agitatie prea violena, ori ce zbor prea

indasnet, ori ce explozie solitaa a geniului individual, nu poate cu
nimic schimbi vibrarea 0 ritmul devenirii eterne (Parv. I. f. ist., 73);
Si viata in toate formele ne cucerete, ne imbat, ne di puteri de a
o immulti prin tot ce vibreazi activ in sufletul nostril ( 94).

Alte exemple in care pronumele ce are acelaq caracter nedeterminat

0 nu este substituibil prin care. Valoarea lui ce din exemplele

www.digibuc.ro

110

RADU I. PAUL

precedente ca i din cele care urmeaza am putei-o asimilh la valorile obiective.

Caci boierul acela, de mult banirit ce aveh, nu-i mai ti numrul

(Cr., 191); Par'ca erh batut cu lopata de pere multe ce aveh ( 224);
Ne mai
Numele in aceste exemple au o valoare obiectiva extensiva.
avind ce zice plea capul ruinat ( 340) ; A. se duca unde tie ei ci
n'au cu ce s'o tie ( 205) ; Spunei tot ce-i venih pe limba cu o sinceritate,

care se apropih uneori de copilrie (Gail. C. d. 4., 189) ; aveh vreme

si se gandeasca la ce facuse odata ( 64) ; Pe msurl ce se gati, Ii

cretei inima ( 66) ; e una dintre cele mai indraznete panze, ce mi-a
fost dat sl yid vreodati (-1 17); El care aveh cu ce s traiasca, pe ce
sa invete, cu ce

treaca vremea chiar ( 188) ; Apoi iara 11 cuprinse

voia bung, i fle nici o legatura cu ce vorbise inainte rsufl uurat

( 201) ; Noaptea se apropii repede. In vreme ce jos intunerecul inech

totul, cerul se lumina in sclipirea miilor de stele ( 119); 0 grija de

ceva ce nu intelegeam ma facuse i mai mititel i ma tintuise locului
( 9) ; A vrea sa vad acuma natala mea vilcioara,
Scaldata in cris-

talul pariului de-argint Si vad ce eu atata iubeam odinioara,

A codrului tenebra, poetic labirint (Em., Din strinatate).
A se mai vedei la capitolul valorilor impresive valoarea impresivsubiectiva de nuanta morali, pe care o mai poate avei pronumele ce in

propozitiuni exclamative. Dau aici i citeva exemple : Si parintele Ioan

de sub deal, Doamne, ce om vrednic i cu buntate mai er (Cr., 4); Si
treci la gramatica. Si Inca ce gramatia ! ( 70); Ca dovada de ce suflet
sta in pieptii unei rochii (Em., Sat. IV); Ce iluzii! Nu intelegi tu din a
ei cautatura Ca deprindere, grimasi este zambetu pe gura ( Dalila).

Faptul ci in unele exemple din urma pronumele ce, nu este relativ,

nu impiedec ca si definim in genere valoarea de expresie a acestuia.
Stabilite fiind valorile functionale specifice, pe care le pot implini

in fraza pronumele care i ce, si incercim a gasi, in masura posibilittilor,

ratiunile pentru care se intrebuinteazi unul sau celalalt dintre aceste

doul.
Mai inthiu sa fixam conditiile objective, acelea anume care indica
exclusiv pe unul din aceste doua pronume excluzfind pe cellalt. Primele sunt cele aratate mai sus : care in intrebuintare de simplu pronume
cu valoare pur nominala ; i ce in intrebuintare de pronume cu valoare

exclusiv impresiva sau obiectiva. 0 alt conditiune de necesitate

pentru unul din aceste doui relative este urmatoarea : Pronumele
relativ ce nu se poate intrebuinth niciodat in cazurile and particula
cazuala pc trebuie si apar necesar inaintea relativului, pentruca particulape nu poate sta aproape niciodata inaintea relativului ce, ci numai naintea lui care. Exemplu : a adus un om pe care II bata zdravan ; nu pot zice :

ce Il bata zdravan, caci in acest caz sensul s'ar putei schimbh. In aceste
conditiuni frazeologice, relativul ce poate inlocui pe relativul care, numai

and acesta din urma, fiMd la cazul obiect, se poate dispensi de particula pe (conditiile in care pc este indispensabil a se vedei la capitolul

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

111

unde tratez despre aceasd particulA). Nu mai vorbim de cazurile

oblicve proprii numai pronumelui care, ce fiind indeclinabil.

RAmne sA cercedm acum conditiile stilistice, in care este preferat
unul dintre aceste dou pronume.
Se stie cl in functie de relativ, aceste doul instrumente frazeologice,
pot fi intrebuintate in mod arbitrar, prezentind o echivalent de func-

tiune aproape perfecd, acolo unde sunt substituibile una prin alta.
Faptul el pronumele care, in intrebuintare relativi isi pierde caracterul ski exclusiv nominal, se datoreste imprejurArii, cl a devenit si
el inteo mAsurA oarecare un instrument neutru de relativare, pierz And
din caracterul sill strict nominal. Astfel numai a devenit confundabil
cu ce.

Dar cu toate cl gramaticaliceste, in cazul and aceste doul relative

sunt substituibile unul prin altul, n'am puteh gAs nici o deosebire
intre ele, din punct de vedere stilistic insi, se prezind foarte des
cazul, A. nu putem admite sau sl nu preferim cleat pe unul sau cellalt. Mai inthiu constadm faptul extrem de izbitor a preponderantii
formei relative ce in poezie. In decursul acestui capitol vom vedeh,
care este acel avantaj stilistic-estetic, care-1 face preferit in poezie pe
relativul ce, in afar de avantajul metric material, pe care 1'1 poate
prezenti prin caracterul sAu monosilabic. Deocamdad ne sesizAm de
acest fapt, care ne avertizeazi energic cl relativele care i ce nu au
o intrebuintare indiferend.
Spre acest scop am cercetat inteo operA literar de prozA, toate
cazurile, unde au fost intrebuintate relativul ce, precum i toate cazurile unde s'a intrebuintat relativul care, i am putut surprinde citeva
conditii frazeologice destul de pregnante, care determinl intrebuintarea unuia sau celuilalt. Am tinut seamA de absolut toate cazurile.
pentru ca concluziile sl nu fie arbitrare. Opera de prozi din care am
extras materialul, iarAs am cAutat sA fie a unuia care a dovedit simtul
cel mai rafinat si mai artistic in minuirea limbii noastre literare: Gil-leanu, Cea dinthiu durere.
Intrebuintarea lui ce.
Cand relativa este o intercalare scurd a unei idei secundare in mersul

uneia principale, la care ne e atintitA toad atentia, atunci relativa

incepe obisnuit in proza artisticA cu pronumele ce: Fla sA ridice
privirea de pe hirtiile ce iscAlii, maiorul dspunse rAstit (Gfirl.C. d.d. 96);

de chnd nu se mai putei misch cleat intors de bratele servitorului

ce-1 ingrijA, viata se intunecase cu totul ( 13i); i dupa ce musafirul

isi scoase mantaua de pinzA ce-1 fera de colb, trecurA amindoi inteo
odaie ( 114); i sub cerul de toamn1 al pAmintului strAin, prin ploile
mArunte ce par'cI-ti picur pe inimA, inflisurat in vinturile ce-i spulberi mantaua si coama calului, ce tremur, se simtih fericit ( 130);
Fiecare clipl ce trecei erh o impunsAturA de cutit in inima lui ( 67);
Supt un macat ce invAlei un malacof, gAs o rochie de fain negru...
si taie o fAsie intreagA ( 65); Dancu poate n'ar fi cunoscut niciodad

www.digibuc.ro

112

RADU L PAUL

pe Toader Bulcus, dac o intamplare ce flea mare vilv printre studenti si in tot Bucurestiul, nu 1-ar fi indemnat s.-i caute prietenia
(- 184); in acest ultim exemplu s'a intrebuintat care i pentru evitarea asonantei cu ultima silabi a cuvntului precedent . Nu cumva
d-le Bulcus, mi-ai putei imprumut 0 mie caietul cu notele ce-ai scos

(- 187); Se duse repede, s se vad, in odaia de alturi, in geamul

ferestrei ce da in umbra deas a grldinii 0 II sluji vara de oglind (- 64).

Cnd propozitia relativ d numai o simpl lmurire asupra unui

aspect al obiectului exprimat de nume, si nu este o actiune principall, important a acestuia in mersul povestirii, atunci relativa, pentru
a se mentine pe acest plan secundar al interesului si atentiunii noastre, este introdus tot prin pronumele ce: i incepA s vorbeasci

gandind aiurea... arunand din cind in and ate o privire ctre

studentul ce-ii lunech intr'una creionul pe hartie (- 187); Ii deschise

o babi adusi de sale, ce-fi tine mana inteun sold ca si se sprijine
(-190; AO ingrijh si vruii natusa Smaranda, asuta ceea, ci iarna
nici nu o deosebiai de nimetii ce se 'ngrmde inteacolo (- x56);
Cine si fi fost oare .acela pe care ill vlzuse ordonanta ? Si atunci imi
amintii de uncle vorbe ce umblau printre soldatii ce se duceau la comandant acas. Sufletul mi se stranse, si mi rugai, in gnd, lui Dumnezeu, A. nu se intmple nimic (- 139); Din nou am vAzut pornpierul intins jos, vrsandu-si chinul in suspinul adinc ce mi se plruse a iesise de supt pmnt (- 1 1); Am luat-o incet pe sub copacii
umbrosi ce mrgineau ulita (- 13); In astfel de clipe cineva trebuie
lsat singur-singur cu gandurile lui. Astfel de induiosri au ceva
din poezia plimbrilor ascunse, in serile pline de mirosul crinilor,
ce tnguesc singuratici si mindri, pe tulpinele lor inalte (- 2o); AO
se face a si povestirea ce va urmh, ar puteh fi spus de cltre toti cei
de acolo intocmai ca si de mine, care am fost un martor de aproape
al ei (- /22); Privind la ceilalti imi adusei aminte ca prin farmec de
chinurile ce le mai simtisem odat, inteun internat. , (- x i8); s'a
bAtut de trei ori in duel pentru nevast; inteunul a ucis pe un cllltor neamt, ce-i facuse curte indrazneat (- 129); Apoi cu cea din
urmi putere vroi --s se scoale, se prvli pe o coast, si se rsturn
jos, trintind pe soldatul ce se plecase pentru dnsul (- 9); BItrana
isi rosti numele, cum obisnui s fac la orice intimplare ce-i redetstepth mila sau mihnirea; Smrfinditfi, Smgrndit (- 6); rumeneala
cuprinsese tot cerul, iar vrfurile copacilor se aurir; miscate de vnt,

preau niste Mari ce ardeau legnndu-se (- 8); Am mai apucat

Ina pe cei de pe urm boieri, imbrcati totdeauna in haini neagri,

cu plrii Make, rtcind pe sub aleile de tei, cu ochii pierduti in ur .

mrirea unui vis ce nu se poate indeplini (- 5); In dreptul portii dnsii
se oprirl: de sub ptura ce acoperei nslia, iesi un horciit rgusit,
care se stingeh cu totul o clipl apoi izbucneh din nou (- 8); Intr'un
rstimp mi se pr cl lumina candelei se inalt,l, se ,subtiazi.... apol
se intinde de se stringe ghem imprejurul unei csti mari ce spinzuri

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

I13

deasupra patului meu (- io) ; Dar a treia

zi rinduri, randuri,
soldatii, treceau in pas domol, cu toti ofiterii lor, cu drapelul, i cu
goarnele ce sunau, duios, o rugaciune (- I I); am fugit pe coasta Dalmatiei, inteun ora vechiu, pe zidurile caruia vremea s'a scurs, de
veacuri cu apa pe o stanc ce n'a putut-o clinti din loc (- 22) ; Am
stat aid o saptamank i poate a mai fi ramas de nu mi alungh, langa
ai mei, o intamplare ce ti-ai fi spus-o mai repede, dac nu mi oprii
amintirea acestui ora (-- 22); Am privit catva, dar pentruci furtuna
se intirei, cerul se acoperise deodata de nori groi i de langa cuirasate incepura sa se desprinda barci ce aduceau pe marinarii invoiti
in port, m'am intors inapoi (- 23); Am intrat cu Puiu in cea dintaiu
carciumi ce ne-a ieit in cale (- 23) ; i in limba lui cu un glas cald
ce tremuri, incep a numra (- 23) ; in ochi ii straluciri doua lacrimi
i scotand un strigat cu o adancime de durere ce nu se poate descrie,
se arunci spre 110' i se fic nevazut (- 24); imi spunei vorbele ace-

stea, ca qi cand a fi putut sa-1 opresc dela isprava ce-i pusese in gind

(- 27); Cateva cucoane ce erau inauntru se facura nevazute (- 29);

Conul Grigorie i Coana Ruxandra n'au copii; singurul copil ce avusese o fad la care tinuse ca la ochii din cap, murise, s'a implinit anul;
Visele ce-i cutremurau somnul acesta le tia, el nu-s in fiinti, tii

chiar ci viseaza, i totu i se parei a lunec inteo lume straina,

din care nu intelegei bine nimic (- 132); Ii cazuse sabia, insa mai
avea revolverul; se ciuta la coapsk i ciudat, simt1 printre degete
ceraful ce-1 invallea; er in pat, dar cum de se gsia in rasboiu (- 135);
Ei pe dansul il calla sa-i spue nefericirea ce-1 lovise, dar nu-1 gsise

acasa (- 150); Cine ti-ar putei spune daca privirea ceea de om ce

i-a ters chiar atunci lacrimile, daca mersul acela traganat nu 1-au
schimbat, de cum erau aceleai imprejurari ale viet (- 163); Ma
hotarii sa mi opresc putin, sub umbra larga a celor doi stejari de
pe malul raului ce curgea in stanga mea (- 169); De abii acum bigam
de seaml ca, mai incolo, sta jos, cu spatele la mine, o feticana. Pazii

un ied ce smulgei din iarba frageda. Fata parei ci nu ma simtise

(- 170); Moara tresalta la fiecare val par'ca rasufla. Roata i se invartete mereu, ridicand cu fiecare cupl, o ploaie de picaturi ce cad apoi
ca o perdei stravezie (- 175); Acela-i Ceahlul 1 imi strigi morarul
ce-mi urmarise micarile (- 175); Siretul curge mai intunecat. Un
tipet prelung a unui copil ce plange, un falfait de aripi, i o pasire
mare cu gatul intins a drum, ii ia greoiu zborul, e un bitlan (- 176);
Baetaul se incredinta pe semne c cel ce se rastise nu glumea (- 178);
Vanatorii trecuri pe langa bietasul, ce II msuri din cap pana'n picioare, o luara pe sub copaci, i cand zarira ocolul se indreptara inteacolo; qi am vazut, un an intreg, cum se duc la moarte bietele vite
nevinovate. Le priviam aproape zilnic. Imprejurarile m'au dus i la
Zalhana chiar. Si am bagat de searna ci toate au presimtirea mortii
ce li se pregatete (- 181); Deaceea, niciodati n'am umblat cu carpaci
ce chinuesc pisarile, lasindu-le pierdute, zile intregi, prin miriti
8 A. R.

Studii 0 Ceratefri, XIX.

www.digibuc.ro

114

RADU I. PAUL

ca sa le mannce furnicile de vii. Aceia nu se deosebesc de vacarii

ce-vi rup ghioagele pe spatele bietului bou ce nu vrea s intre la
moarte (- 18r) Fraza ultima este de interes secundar, un fel de
paranteza prin care amintete un fapt deja povestit qi pentru a-I mentine in acest plan secundar, se intrebuinteaza constant pronumele
ce. La om frica o poti vedei mai uor : in schimbarea fetei ce insotete umilirea aceea a trupului (-, 180; Aici fluxul atentiei este
indreptat deopotriv spre : umilirea aceea a trupului i. spre : schimbarea felei. Cele doul blocuri ale frazei legate prin ce sunt mentinute
astfel pe acela plan. In ochii ceia mari i atit de frumoi ai boior
frica se zarete ca ceva tulbure ce inneaca privirea, apoi, dupa clipitul
genei ii lasa iara (- 182); un bleta, copilul Viranului, vene mai
in urma, aternand la fiecare pas, cu iuca ce tinea in rank cfite-o
lovitura, pe spatele boului ce nu prea voii sa meargi (- 182); Atunci
cel ce adusese vestea rosti rar, ca si prinda cu totii cele spuse (- 185);
cel ce intri poate si fi avut vreo douazeci i unu de ani (- 186) Intrebi pe chelner despre Bulcu, i chelnerul ii spuse ci e un student
sarac celi ia ceaiul regulat, aproape 'n fiecare zi (- 193) ; i aici pe
banci influrat de mirosul puternic al crinilor de apa, miros ce se
iimpratii de undeva, dintr'un avuz, sufletul lui Bulcu par'ci se in-

dui* o clipi... (- zoo); Obiceiul le e trecut in sange i o noapte

petrecuti singura le-ar chinui, le-ar scoate vedenii in fall, ce i-ar
innebuni de groaz (- 203); Pronumele care dei ar putei figuri
in acest exemplu, relativnd ideea principalk a frazei, lipsete totu
din motive de eufonie: cari le-ar. De multe ori m'arn gandit la

cea dint Aiu durere ce-am simtit-o ' n inima mea de copil (- 6); Din nou
am vazut pompierul intins jos, varsindu-i chinul in suspinul adinc ce

mi se piruse ci ieise de supt parnint (- II); Apoi, cu cea din urmi

putere, voi sa se scoale, se pavan pe o coasta, i se rasturna .

..

Casca se

rostogolise ping langa mint. Rnitul ramase pe pimint, sbatindu-se,

iar fata i se acoperi ca de un val negru, ce se intindei incetul i pe

jos: ii izvork sangele din cap (- 9); Atunci Bulcu se opri locului, iqi cu-

prinse cu o mkt fata, iar cu cealalti strnse prietenul de brat, inat

acesta eri sa strige de durere, apoi neputnd Ali innabuqe nici plansul

grozav, nici mrturisirea ce par'ca i-o smulgei cineva din suflet cu

deasila, strigi innibuit: Taci. Eli mama 1 (- 204); Niclieri n'arn vazut
marea mai albastri ca aici, nicaieri n'arn simtit, mai puternic, legitura
sufletului meu cu nemrginirea de apa ce tresalti venic, alituri de tine,

intinzindu-ti bratele si te ia la sinul ei (- 22); de departe veneau

bubuiturile innabuite ale valurilor ce se spargeau de tarmuri (- 23);

Plou mereu. Marea spurneg in urkte, iar departe, in invalmaagul
valurilor, felinarele de pe catarge sclipeau ca nite ochi ce nu puteau
adormi de dor (- 24); Dar intliu sa ti-1 descriu. Inchipueti un baetan,
Inca odata mai inalt i mai gros ca mine, }Alan, cu nite buze carnoase, cu fata rotunda, ce, dimpreura cu parul carliontat tii de sub

palria mare, purtata pe ceaf, ca o floarea soarelui (- 26).

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

115

In ultimul exemplu, ideea. naminali centrali a frazei este un

bdetan (inci odati mai inalt i mai gros ca mine, bilan). Urmeazi
apoi ideile nominale secundare, partiale: cu nite buze cdrnoase ,
Ca fata rotundd i altele. Pronumele ce relativeazi una dintre aceste
dou'i secundare (cu fata rotunda). Inlocuind pronumele ce prin care, simin loc si ni se relativeze ideea nominali secundar, ni se readuce in

minte ideea nominali principali (un 'Aeon), ceeace nu este intentia

gindului scriitorului. Care ii dovedete prin aceasta caracterul definit pronominal, iar ce caracterul simplu relatival. Ce relativeazi
ideea imediat precedenti, care, readuce ideea nominali principali
a frazei, reproducind-o pronominal. Ce frd sd o reproducd o mentine
ca punct de plecare a und noui idei. i aceasta se datorete caracterului

anominal al acestui relativ. Care putem spune ci este i un pronume

personal general, ad tine locul unui nume oarecare, i acest caracter

nominal al siu se reflecti i in faptul ci este flexionabil dupi caz,

nurnir i odinioari er i dupi gen. Ce nu poate reproduce pronominal

ideea nominali, ci pur i simplu o raporti, o incadreazi ca subiect

sau obiect in blocul unei noi idei ce urmeazi. Faptul ci ce nu produce
din nou, in mod artificial conceptul numelui relativat, cum este cazul
pronumelui care, ci numai II raporteazi la o noul idee fill al reconcepe, explici preferinta ce i se di acestei forme relativale in poezie,

wide in mod natural se manifesti tendinta, de a eviti orke sfortare

intelectuali inutili i fill de efect pentru afect sau imaginatie. Care
datoriti naturii sale conceptual nominale prezinti acest desavantaj
in poezie. El cere sfortare pur logici, fiind vid ci artificial. Care este
un nume, ce este un simplu semn de legituri. Care este un concept,
in intrebuintare ce este o simpli forma.
Cind in poezie un nume trezete o imagine, pentru ca aceasta
si-i pistreze forta sa reprezentativa, in propozitiunile relative, ea
nu este reluati conceptual, logic, artificial prin care, ci este mentinuti

inglobata ca atare, in noul Or de idei, ciruia Ii formeazi punctul

de plecare. Exemplu : Si mai privesc odati cimpia 'nfloritoare Ce
zilele-mi copile ci albe le-a tesut, Ce auzi odati duioasa-i murmurare
Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a vizut.
Ce reuete
si ne interiorizeze ci si ne mentini in cadrul imaginativ evocat de
un cuvint; ce ne coboari In realitate, ficindu-ne s'o triim intuitiv.
Ce este intuitiv. Care este logic. Ce este contemplativ, care este discursiv. Ce este- poetic, care este prozaic.
Ce ne di cliceul insu al desfacurarii fenomenale, firi a ne amesteci

mintal in nexul sit' de producere. Exemplu: A frumusetii haruri

goale, ce
adapi Inciperile gindirii mai nu pot si le
incapi (Em., Cahn). Ce ne di intuitia inciruirii fenomenale, care ne
di expresia vederii logice a inlintuirii fenomenelor.
Ce mentine unitatea de viziune in continuitate a unei imagini.
Exemplu: Pe drumul de costicte ce duce la Vaslui
Mergeh un orn
cu jale, zicind in gindul lui, etc. Care ar fi stricat unitatea de viziune

www.digibuc.ro

It6

RADU I. PAUL

a imaginei drumului, reluand in mod inutil 0 artificial conceptul

acestuia. Ce reuete s mentini pur 0 simplu imagina dad.
Din cauza caracterului inconceptual-nominal al relativului ce, acesta
se intrebuinteazI foarte potrivit in frazele de caracter pur descriptiv,
contemplativ, sau in care ni se comunia sari sufleteti, tocmai pentru
ca stArile intim afective, sk nu fie turburate de elemente intelectuale
inutile 0 incompatibile cu acestea. Iat exemple : NicEeri n'am vAzut
marea mai albastrA ca aici, niclieri n'am simtit, mai puternic, legitura
sufletului meu cu nemrginirea de al:A ce tresalt vepic, alAturi de

tine, intinzindu-ti bratele s te ia la sanul ei (Gad. C. d. d., zz);

s'a dramat csuta albk; au murit 0 bAtranii, 0 Petrache, 0 par'a

totii zAresc la msuta lor, deasupra ckreia flutura mirodenia de cimbru;

s'a stins de mult surisul duios fermeator al mamei, 0 totu el e raza

ce se strecoar pani la mine, deli topete strAlucirea in lacrima ce
mi-a cAzut din ochi. Doar fulgii se cern aevea, linititi, ca 0 atunci. , .
Nu se aud la fereastrA 4 Florile dalbe * ( 157).
Pentru a eviti acei impresiune prozaia, pe care o produce forma
nominalfi care, in poezie, and se succed mai multe relative, avand
acela subiect, forma

ce se intrebuinteaz1 aproape exclusiv. Exemplu :

*'acel rege-al poeziei, venic tank. 0 ferice Ce din frunze iti doinete, ce cu fluerul iti zice,
Veselul
Ce cu basmul povestete,
Alecsandri,
Ce 'nirand mrgiritare pe a stelei blandk razI
Acum
seculii strAbate, o minune luminoask Acum ride printre lacrimi,

and o anti pe Dridri (Em., Epigonii); Rimaneti darl cu bine,

sfinte firi vizionare. Ce fceati valul A' ante, ce puneati steaua

A sboare,
Ce creati o alt lume pe-astA lume de noroi (
).
Revenind acum la statistica tuturor cazurior de propoztimni relative inceptoare prin care si ce, din cartea sus amintit, sA dAm 0
exemple cu pronumele care, si vom vedea a in acela chip consecvent, acest pronume relativ, apare in toate conditiile, in care il indicA caracterul sAu de pregnantl nominali 0 conceptualk adia atunci
and propozitia secundar relativA, introdusl prin care, exprimA un
fapt de interes deosebit in mersul unei idei 0 care pornete dela un
nume, ce joacA un rol important in frazA mentinandu-1 in lumina
intensA a atentiei. lad toate exemplele :
*i- fticiodatA ochiul omenesc nu va putea arAta, tred, aka groaz1 cat
va cuprinde acela al unui animal, care presimte primejdia (Garl. C. d.
d., i8i); Vangtorul bun n'are nimic ce sl-i bnuiascA. El are innIscut
simtul acela care indreaptA ochiul i-i trimite privirea odatl cuglontul,

de lovete firi gre ( 181); La orn, frica o poti vede mai uor;
in schimbarea fetei ce Insotete umilirea aceea a trupului, care se
sbarcete in tremur, 0 care tresaltA in tipAtul ce scapl ascutit din
gatul strans de groaz ( i8i); GrozavA milA irni fac vitele care-si
ateaptI moartea ( 179); i o luarAm deadreptul urmati de ainii
cari alcau ferit, pe spinAriul mrunt al ampului, ca 0 cum ar fi
mers pe jratec ( 177); sA tresar in fiecare noapte de strigAtele

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA, IN LIMBA ROMANA

117

sAlbatece ale vIcarilor cari par'ci-mi fAceau in ciudi (:- 180); E altA
ceva, dragul meu, s iei puca la ochi, sa tragi un foc, in pasArea care,
starnitA de caine, n'are decal vremea sl intind aripile 0 O. se inalte
inteun singur falfait (- 18* MI uit mult la pata aceea care, tocmai,
acum inteleg, e mai temeinia cleat norii treatori (- 175) ; Sfargesc
puindu-ti intrebarea care in clipa aceasta imi rscolete sufletul (- 173);
MAtusa Maria se imbolnivise; dansa care nu gtia ce-i guturaiul
(- 164) ; 0 deodatA, de par'ci s1-1 ai dinaintea ochilor, iti rsare chipul

cutlruia care te-a tinut de atatea ori in brate, and erai mic (- 164);
Am plecat; in urma mea copacul rmase singur, in intuneric, cu ra-

mura 'milting, ca un brat care ar fi voit s mA opreascA (-i 6i) ; Copilul

nici nu poate vorbi de atata nvall de lacrimi. Intinde mana spre

cer, ii stolul, care lunec in zbor necurmat, gi deabia ii poate gopti:
f Puiorii t (- 153); MAtua ei, care o crescuse, gi din casa cAreia
o luase, and auzi vestea incepa a se lovi cu capul de preti (- 149);
MA dusesem sA vd escadra englezi, care venise chiar in dimineata
aceea gi ancorase in rad (- 22); iti uureazA inima, iti rAcoresc su-

fletul ca aripa unui \rant ce se strecoari intre piept 0 faldul hainei

care te innabu1 (- 22) ; Care 0 ce se alterneazI in aceastA frazA
gi pentru variatie.

Stransura asta de hartii e cea dintaiu gospodrie a

ei, gospodArie care o sI pregAteascA pe cea de maine, cea temeinicA la casa

ei (- 19); Tu eti singur, egti deprins cu lancezeala aceasta, care pentru

mine e ucigAtoare (- 18); i am avut acea presimtire nedeslugia a despr-

tirii ce candva nu se poate inlItura, presimtire care se nagte odat

cu noi (- n); de supt ptura ce acoperea nAsAlia, iegia un horclit
rguit, care se stingei cu totul o chi* apoi izbucne din nou (- 8);
aceastI lepAdare de bani ave de pricing o patimi dragul men
care cotropegte ca focul, care se revars ca apa and se prIbuete
in innec (- 123); Niciodat nu i se pruse iarna mai plinl de intri-,
starea aceea care o rasp andegte cAderea molcomI a fulgilor infoiati
de zApadA (- 77); MA gandeam sA ali intorc, and pe langl mine
trecia un tAran, care ducea de funie un bou (- 18i); *i am stat de
m'am uitat cum se stergeau in ceatI catei trei: trupul greoiu si
indurerat al boului, tAranul pe care nevoile poate cA-1 manau si-gi
vanzl sprijinul, copilul care la fiecare pas agterna cate-o lovituri
pe spatele vitei, langi care crescuse, cu care se jucase serile.. (- 183);
Dancu se duse sI vadI chipul omului, care aduse rAscolirea aceasta
in suflete (- 185); Pli clack' a fi prins pe toti umflatii care au trecut
pe aici, vA mai mIcinam eu fling (- 58); Mitua Marghioala se invartei ca un titirez pe urma boierului, care nu-i mai gAsii locul,
and in fata srarAmAturilor de oglindI, cand inteun colt cAutand
o batistA, cand intealt colt cAutand un bold (- 65); L-am gAsit in
picioare uitandu-se, cu ochii lui intunecati, la ordonanta ce-i povestei ceva, dar care in clipa venirii mele tAcuse (- 108); Ploaia se intetise, incepuse si bad un vant care ne arunch picIturile in fat (- 108);
se agezarl amAndoi in jilturile de paie, care scartaiau sub grentatea

www.digibuc.ro

/8

RADU L PAUL

trupurilor ( II4); Intre dansii par'cl se intrupase o umbrA, o vedenie

care le pusese usor mina pe gurA ( 85) ; In curand puturAm deslusi
pe cei ce veniau: erau doi soldati cari duceau o nAsAlie ( 8) ; Apoi
o clipl de liniste i pe urrni un suspin lung, de usurare ca al unui
orn care se aseazA sI se odihneasci dup un drum lung ( ro); Imi
spui, dragl prietene, sI astern cat mai mult din acele colturi sufletesti * cari dau fntA atator amintiri ale copariei mele. MA prind
usor sI-ti trimit cateva crampee pe cari le-am scris, nu de mult, in_tr'una din acele clipe de liniste, cari in viata noastrA sbuciumatA,
despart totdeauna doug. dureri ( 158) ; Afla%i, Domnilor, c cei zece
mii de lei, au fost gAsiti azi dimineatA, langa un strat de flori;
de care Toader Bulcus, care a avut... destepaciunea si-i duc la

politie pentru a fi inapoiati pAgubasului ( 185); Deodati se flat

acere. Dancu intoarse capul sl vadA chipul omului, care adusese
A, Dumneata,
rAscolirea aceasta in suflete ( 185); Eu sunt *1
in ochii profesorului scApArA aceiasi privire care inflAcArase cu cateva

clipe mai inainte ciutAtura studentilor ( 187) ; Era a doua oari and
il vAza mahnindu-se adanc, la amintirea pArintilor lui, cari, dupa
pAmantului in fundul
cum spunei bitranul trebuie O. fie sAraci
vreunui sat ( 195); MI gandeam si mA intorc,- and pe langa mine
treca un Oran care ducea de funie un bou ( 182); Bulcus intrebase
tocrnai un student, care din intamplare 11 cunostea ( 189); In dreapta,
curgeh Argesul, pe a cArui mal se ridia o pAdurice, care cotea odati
cu raul si se pierdea in depArtare ( 177); La targ se ducea rar, si
atunci la mAtusa ei, care era o femeie cinstita si unde nu intilnei
pe nimeni ( 149). Aceste exemple reprezinta toate cazurile unde
se intrebuinteaza pronumele care la cazul direct din intreg cuprinsul
cArtii. Nu se poate spune deci ca exemplele au fost alese anume ca
sl corespunda principiului stabili de noi. In toate cazurile de mai
sus, intrebuintarea lui care se poate motiva dupi acest principiu.
Nu pentru ca s formulez o lege de intrebuintarea celor doui forme
ale relativului, am fAcut acest intreg expozeu, ci numai pentru a defini
valoarea lor semantia, frazeologica si stilisticA si pe baza acestora si
se vada, ca intrebuintarea uneia sau celeilalte forme nu este indiferenti
vorbitorului si mai cu semi scriitorului, a cArui preciziune a sirntului
ski de limbl si de nuantA, tie sl punA pe fiecare din ele, potrivit naturii lor, la locul cuvenit.
Nu este locul in lucrarea de fatl sl ma extind asupra unui material
mai bogat deck cel infAtisat aici, am intentionat numai s trasez liniile
esentiale, de care trebuie sa se Ora searni in aceastA chestiune consideratA pn acurn ca inrezolvabilA. Mai cu searna sA invatAm din cazul
de fatA cA, a rezolvi o probleml de limbI in domeniul valorilor ei de
expresie (sintactice, stilistice), nu inseamna numaidecat a stabili o
lege asa zis precisi, teeace este un punct de vedere stiintific absolut
fals in acest dommiu, ci trebuie sI ne multumim a defini numai natura specifici a unui fenomen, a cirui caracter cel mai specific este

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

119

de a varii inteun nesfigit joc de nuante, reductibile ing toate la un

principiu din care eman. A cere legi precise in asemenea probleme,
inseamn a ignorh una dintre insuOrile de cea mai inalt valoare 0
important a graiului omenesc, inseamn a negh factorul expresiv,
creator 0 evolutiv al limbii in continu efervescent formativ.
Forma amplificatd cu -le a pronumelui care

Aceast problemi ridia mai hit Aiu o chestiune de principiu, de

care daci nu tinem searna, rminem paralizati in fata a o multime de
chestiuni fr a le puteh explich.
Trebuie s se iltie anume, a limba inteun moment dat, poate ava
afar% de posibilittile de expresie efective, in circulatie, 0 posibilitti
de expresie virtuale. In materie de stilistic cele virtuale sunt nesfr0t

de multe, cei dotati cu talent de limb avind darul s le inventeze

0 s le puni in valoare; in materie de sintaxi frig, in ceeace privete
aparatul gramatical al limbii, acestea sunt foarte putine 0 nu devin
efective cleat numai printr'un oarecare abuz sau licent, mai mult
sau mai putin permise. Asemenea lice* de ordin sintactic gsim
nenumrate in poeziile lui Erninescu 0 in poezia poporan. Afar% de
aceste licente, care sunt nite abateri dela legile gramaticii curente, cu
ansi aproape null de a trece in uzul unei comunitti lingvistice, avem
acele posibilitti virtuale de expresie, care sunt formele pleonastice
sau amplificate ale anurnitor constructiuni grarnaticale. Unele din ele
reuesc ca sl se impuni 0 a se extinde pe intreg domeniul unei limbi,

atunci and sunt sortite s devie un nou instrument gramatical, pe

care spiritul vorbitorilor B. simte necesar pentru comunicarea mai
precisa, mai ampl, mai bogat sau mai variat a ideilor sau sentimentelor lor. Pe aceasti cale s'a rascut articolul (pentru preciziunea
0 amplitudinea de exprimare a ideilor) in toate limbile care-I au.
Pe aceast cale s'a nscut in limba noastr pronumele personal pleonastic 0 hic multe alte fenomene tot astfel s'au produs. S'au produs
frig in anumite momente ale evolutiei limbii noastre o small de fenomene, care se datoresc acelora0 posibilitti virtuale de expresie,
dar care n'au avut nici o ans de a se extinde, dat fnd a nu adu-

ceau limb nici un aport de expresie, nici in exactitudine, nici in

amplitudine, nici in varietate. Acestea sunt formele amplificate ale

articulrii numelui, in mai mare msuri intrebuintate in unele scrieri

dela inceputul literaturii noastre scrise 0 mai putin in altele, deloc
in cele de data' mai recenti.

Amplificatiunea articulrii numelui e cu atfit mai explicabili in

timpul and se traduceau primele noastre monumente literare, cu cat

in acei vreme sunetul u final erh bine pronuntat, a0 el scriitorul

fcei poate o falsi reconstructie sintactick atunci sand la acest u mai

adauga sunetul / Un fapt fonetic ii sugerh o formi sintactick care

www.digibuc.ro

120

RADU L PAUL

la rndul ei nu eri impiedecad de a se realizk de nici un scrupul de

corectitudine gramaticalA, dat fiind ci aceasti amplificatiune, nu eri in
conflict cu nici o exigend efectiv gramatical.
In graiul comun vorbit nu putem crede O. fi avut o mai larga intre,

buintare amplificatiunea articolului, din simplu motiv a nu aducei

nici cel mai mic foMs limbii, nici sub raport practic gramatical, nici
sub raport stilistic. Din contd., nu er cleat un balast absolut inutil,
de care lirnba totdeauna se debaraseaz, daci mai admitem ci 0-ar fi
putut era inteun amp mai larg al unei comunitti lingvistice aceste
forme inutile, ceeace dupA prerea noastrA nu e cazul.
Pentru problema sintactici ce-o urmArim noi in acest studiu, fenomenul acesta de hipertrofie sintacticd, nu prezind alt interes deet acela
de a-1 amintl, iar explicarea lui nu compord ald motivare decat aceea

pe care am dat-o mai sus. Este foarte importand insA concluzia de

metodi, care o putem trage din cercetarea acestor fenomene, invtnd
a pentru explicarea unor fenomene gramaticale, nu trebuie numaidecit

sA ne intrebrn de ratiunea Mr strict gramaticala, care poate s nu

existe, ci poate fi suficient sA ne dAm searna de natura 0 geneza lor,
singurul lucru asupra cAruia se poate raspunde ceva.
Astfel trebuie sA se puna 0 problema intrebuindrii formei amplificate carele in limba veche. Pentru cei care vreau cu orice pret s
fureasa legi sau regule, sA fie siguri cl in cazuri de felul acestora,
se vor cAsni degeaba si le gseascA. A cere cuiva sa-ti afle conditiile
in care se intrebuinteaz in limba veche forma carele in Mc de care,
ar fi cam la fel cu a cere unui meteorolog a-0 spuie la ce interval
de timp se succed ploile. In schimb dacA cineva se va intreb asupra
naturii 0 genezii formei carele, va afl lucruri surprinzAtor de interesante. IatA ceeace am remarcat 0 noi.
Se va observA anume cA, in primele noastre monumente literare,
apartinAtoare veacului al XVI-lea, pronumele relativ care e inlocuit
aproape pretutindeni cu relativul ce, sau compu0i ski : cela ce, ceia ce,

alteori e inlocuit cu cine, Ca relativ care este intrebuintat cu totul

exceptional, mai ales pluralul cari. Se intrebuinteazi Ina regulat ca
pronume interogativ, dar mai totdeauna la forma amplificad, carele.
In intreg Codex Sturzanus nu se aflA nici mAcar un singur caz cu
pronumele relativ care sau carele, ci totdeauna intalnim in Mc pronumele ce, precedat de cele mai multe ori de demonstrativul cela,
sau mai intAlnim 0 pronumele cine intrebuintat de trei ori, ca relativ.
Forma carele am gsit-o in cinci cazuri in film* de pronume interogativ. La fel in Psaltirea lui Coresi din 1577, inteun text atit de vast,
pronumele care lipseqte cu desvr0re. Pretutindeni nu intalnim cleat
forma ce i cine. IatA cateva exemple unde care este sistematic inlocuit
prin ce sau cela ce:i vai de omul cela ce d. aurul 0 argintul cu mitA
(Cod. Sturz., 51); 0 vai de cAlAtorul cela ce nuli va deqtepti muerea
( 51); 0 atunci muncitorii ce o legi cizurA cu giosu la pmint ( 148);

0 in duhu sfintu Domnul ce vii face insA dela tadlu vine ( 103);

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

121

Ce iaste a treia parte ce trebuia9te crwinului s5. tie (- 105); Tat Mu

nostru ce eti in ceriu (- 104) ; ce iate a patra parte ce trebuia0e si
tie cre0inu1 ? (- 106); ComenecAtura dela prestolu ce iaste scrisA de
sfinii evangheliti; luati i mncati c acesta este trupul meu ce se
deade derept voi ( 106); acesta este singele mieu de leage noal ce
se va vArsi dereptu voi derept multi (- 107) ; Frati dragi I Ascoltati

Sand Evanghelie, ce se grAiwe domnieluru-voastre (- no); Voi

"botezatii ce seti in nomele TatAlui i Fiului i Duhului Sant (- i2i);

TatAlu vostru cel ce iesti in ceriure; 0, fericatu pArinte ce are feciori
cl aceia ce se laude in slavA cu ei numele lui (- 123); dracul ce cu hliu0gul su cAzA din ceriu (- 125) ; hlicleanul vrAmalul ce toti ne zmen-

testi (- x25); Intensa lAcuia u'mpArat mare ce lu chiema Antioh

ImpArat ce era grec (- 146); credeti voi in sfinta troitA ce e a tatlui

0 a fiului 0 a duhului Sant (- 146).

Care inlocuit prin cine: Omulu cre0inu iaste acela omu cine in Hristosu crede (- 99) ; unul ca tatl pre in cine toate acute sAntu (- 103);
va fi, cine iarl nu va crede peritu
iarA zice. . . cine va crede.
va fi (- 106). etc.
Unicele cinci exemple din Codicele Sturzanu ale lui care in functie
de pronume interogativ in forma carele: Intreb. Cretinu eti ? Wisp.

Cretinu. Intreb. Carele omul cre0inu ? (- 99); I. CAte lucruri trebuinte sA tie omul cre0inu ? R. Cinci lucrure. I. Carele-su acele ?
(- oo); I. CAte rndure de lucrure ? R.... I. Carele-su acele ? (- 104);
Carile sAntu nAravurile trupului celia relele ? (- 230); Carele voinicu

fu ca sveti Sisinu, ce multe oti birui (- 284). I. A. Candrea in expunerea particularittilor gramaticale ale textelor rotacizante ale secolului al XVI-lea (Psaltirea Scheiani, Codicele si Pasltirea Voroneteani,

Psaltirea Hurmuzachi i Textele Mlacene din Codex Sturzanus),

la pagina CCXIII, vol. I, constatA exact acelal lucru. Ce i mai putin
cine, inlocuesc pretutindeni In toate aceste texte pe relativul care.
Acesta nu apare cleat sub forma amplificat carele 0 mai ales in
functiune de pronume interogativ sau pronume personal la caz propozitional. 0 singur datA Candrea exemplificA forma care: Care
folosu e ? (p. CCXIV); dar
carele folosu iaste ? Personal, 1-am
gAsit in Codicele Voronetean, de vre-o 3 ori, totdeauna interogativ..
Carele se mai gsete, (ap.) Candrea, in corpul pronumelui nedefinit
oarecarele, oarecarii, o singur datA oarecare: trecur oarecare zile
(CCXV, C. V. 68); Apoi tot in Candrea CCXVI, forma: toti carii,
niciodatA : toti care.
lad dar o statisticA, din care se impune o important observatie.
In textele cu cea mai veche limbi romineascA, relativul care lipse9te
aproape cu desAvfigire, fiind Inlocuit cu ce i compu0i sAi, i cu pronumele cine. El nu apare deck ca pronume interogativ i numai sub
forma amplificatl: carele i femenin carea, plural masc. card afari
de 2-3 exceptii; sau In compunere cu un pronume nedefinit, dar
tot sub forma amplificatI carele, carea, car. Forma care este, sau

www.digibuc.ro

122

RADU I. PAUL

absolut absent, atit ca forma simpli cat 0 in forme compuse, sau cu

totul exceptionala, dar i atunci nu ca relativ. Statistica aceasta nu
poate cleat s consacre ca lege observatia noastra.
In adevar, latinescul quales este natural sa nu fi fost intrebuintat
dela inceput ca pronume relativ, deoarece cu sensul i cu functiunea
ce o avea, nu se pute preth prea bine la acest rol pronominal. Si e
foarte firesc pe de aka parte, ca pronumele latinesc quis i que(m) ne>
cine, sa fi devenit pronumele relativ obipuit, nefacand altceva decit
sa se mentin in vechea sa valoare i functiune sintactici din latini.
Aceasta este 0 forma cea general romanica. Quales s'a pastrat frig
in limba romana dupa cum o dovedesc i cele mai vechi texte ca pronume interogativ, ceeace este mai compatibil cu sensul su originar.
azi chiar se poate zice in loc de : care om?: ce fel de om? sau ce fel?
in loc de care? Fiind mentinut in limba pentru a indeplin oficiile de
pronume interogativ, ce se referii direct la o persoana sau la un lucru,
care ((quales) trebui, mai trziu, s fie adaptat mai bine la aceasta
functie pronominala, adica trebui si ia un caracter nominal, care
Ii lipsia cu desavir0re in forma sa originara, 0 care it ajusti perfect
la noua sa intrebuintare. Aceasta nominalizare a lui care s'a facut prin
acordarea sa la numele linga care se aezi sau la care se referii cu
ajutorul formelor articolului: carele om, carea femeie, carii oameni.
Acordul s'a facut ca intre un adjectiv, cum era i natura lui care la
inceput, i un substantiv (marele om, marea femeie, mod oameni).
Ca.ltigind acest caracter nominal a putut deverd apoi i un pronume
personal (cf.: Scia la carele lcuimu Cod. Vor. XXVIII. 1), apoi
relativ. Mai tarziu numai, s'a refacut forma nearticulata care, prin

analogie cu celelalte substantive articulate in -le, and caracterul

nominal al acestui pronume er bine format in spiritul limbii. De sigur
nu este exclus ca o forma care < quales, sa se fi mentinut inteo regiune
oarecare a domeniului limbii romane 0 in secolul al XVI-lea, sa se fi
extins in restul domeniului. 0 singuri imprejurare poate plecla pentru
mentinerea formei care in limba, din forma originar latini, faptul c
uneori, mai ales in scrierile cronicarilor, acest care are intelesul de cum,
deci s'ar apropia mult i semantice0e de forma latineasci. Exemple

am dat doua din Creanga. Iata cateva dintr'un cronicar, in care

sensul lui care are o nuanta adjectivala, echivaland cu expresia care

fel: Fost-au inteacestu anu i flori multe i biugu in toate, care timp
intealte vremi vechi n'au mai fostu (Alex., Am. III, 169); i alte
cruri (bune, frumoase)... care lucruri altu domnu n'au facutu ( 169),
etc. Chiar aceste exemple sunt de natura a ne explici,cum care adjectival a putut deveni un pronume relativ. N'am putei spune insa ca
aceasta ar fi calea direct i principala, prin care 1-am mo0enit pe al
nostru care (forma simpla) de mai trziu de secolul al XVI-lea 0 de
astizi, cad unele documente de limbi din acest veac al XVI-lea (Psaltirea lui Coresi dela 1577) dovedesc o absolutd necunowere a formei
care. Veacul al XVI-lea, nu cunoa0e cleat formele interogative carele,

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

123

carea, carii. Ceeace am putea Tune insi ar fi si admitem, ci existenta

unui care adjectival, provenit direct din quales, i care ar fi existat

odata in uzul limbii noastre, ar fi contribuit prin contaminare, la

inlocuirea progresiva a formelor amplificate, prin cea simpla i generala

care. Cand forma carek a inceput sa aibi o larga intrebuintare ca pronume relativ, inlocuind tot mai mult pe ce, lipsit de forta expresiva

i de valoare nominali, cum se tie ci se intampli foarte des acest

lucru cu pronumele relative i in alte limbi (cf. A. Meillet, 4 Linguistique hist. et linguistique gnrale, p. 166 . u. i in .:( Mmoires de
la Socit de linguistique , XVIII, p. 242 . u.), tocmai prin aceasta
functiune, care adesea il puma in postura de simpla forma relativali,
neinteres and valoarea sa nominala, incepei si pier& necesitatea caracterului ski nominal, i prin aceasta necesitatea formelor sale articulate,
care in curand au i cedat, lsand si se generalizeze forma relativall

generica care, pentru ambele genuri, pentru masculin ca i pentru

femenin, intocmai cum era i pronumele ce, care indeplini de mult
aceasti functiune. Care insa, dupa cum am aritat i la inceputul
acestui capitol, pastreaza i el p Ana astazi ceva din caracterul nominal
al vechilor forme articulate, d and astfel o nuanta de varietate fata de pronumele ce. In concluzie: 1. Relativul care, a cum il cunoatem astazi cu
rezidiul sau de valoare nominala, cred a nu provine direct din latinul

quales, ci derivi din forma intermediari interogativi carek. 2. Care,

motenete caracterul au nominal de astazi dela formele mai vechi
nominale, adici articulate : carele, carea, carii. 3. Forma prototipica
de pronume relativ, in care a aparut prima data relativul care a fost
carek 0 nu simplu care, 0 aceasta prin intermediul functiunii de pronume interogativ 1), ai cum dovedesc primele noastre documente
de limbi.
Aceste concluziuni pot aduce o sentinti mai just in procesul
deschis intre cei cari cer sa se scrie care pretutindeni la singular
ca i la plural i acei cari scriu numai la singular care dar la plural
cari, Cei dintaiu Irma, dupa cele aritate mai sus, nu vor putei

sustine teza pentru o ratiune de ordin etimologic, caci relativul care

nu rezulta direct din lat. quales, ci numai pe baza uzului actual,
care se pare ca in mare masur i chiar in graiul poporului, prezinta
forma care atat la singular cat i la plural.
1) Millet, op. c., 1J5-67-68, arati cfit de obisnuit este fenomenul desvoltrii
unui pronume relativ dintr'un interogativ in limbile indoeuropene (in dialectele

slave, in lituani, in dialectele germane, in albanezi, armean, tohariani, in

dialecele italice, in greaci. Un dveloppement qui s'est produit indpendemment, it des dates diffrentes, dans tout les langues si diverses rpondait videment it une tendance naturelle It (p. 168). Relativul se mai desvolti si dintr'un
pron. demonstrativ intrebuintat anaforic. (Id. ib.). Quales al nostru 1-am pute
explicit deci ca fiintAnd odat in limbs noastri ca pron. interogativ. Iar valoarea nominal respectiv pronominali nu si-ar fi putut-o cistigi cleat prin
articulare.

www.digibuc.ro

124

RADU L PAUL

Nu este mai putin adevirat ins, c incepind cu cele dindiu scrieri

in limba romineascl, Ong in ziva de astzi 0 la toti scriitorii notri
clasici, intilnim alaturi de forma singularului care, forma pluralului
cari, aceasta din urm alterneazi la unii scriitori cu care (tot la plural),

iar la allii este consecvent. Din punctul de vedere al evolutiei pe

care a avut-o pronumele relativ, forma de plural cari este 0 ea justificad. 0 mai justifica i traditia literati.. Din aceste motive se pare c6.
literatii ar agreia-o i vor folosi-o qi de acum inainte.

www.digibuc.ro

CAP. VII

NUMELE PRECEDAT SAU URMAT DE PRONUMELE

DEMONSTRATIV ACEST -A
DesI pentru teoria generala a articolului si a flexiunei interne pronumele demonstrativ acest, acesta, nu pune nici o problema de interes
deosebit, totus pentruc acest pronume joaci un oarecare rol frazeologic
la intrebuintarea numelui, merita sa ne oprim putin asupra lui.

Frazeologia pronumelui demonstrativ acest in raport cu nu mele

care-I insoteste, are un dublu aspect, bine cunoscut dar a carui motivare este considerata cam enigmatica. Uzul ne indica urmtoarea regula:
r. Pronumele demonstrativ in forma simpla : acest, aceasta, plus numele
la forma nearticulata si 2. Cand pronumele demonstrativ urmeazi, nu-

mele este articulat iar demonstrativul primeste amplificativul a.

Faptul articularii numelui and demonstrativul urmeaza, nu ridici
nici o dificultate, fenomenul fiind cat se poate de firesc. Conceptul
nominal din moment ce urmeaza a fi determinat, ia de indata aspectul

sintactic, care Il exprima ca atare, adici se articuleaza. In grupul:

omul acesta, vorbitorul analizeaza sau caracterizeaza termenul intliu,

exprimand despre dinsul modalitatea determinata, in care a fost

reprezentat conceptul orn. Omul are in acest grup, din punct de
vedere logic, un rol de subiect. Caracterul acesta de subject logic
este specificul fundamental al valorilor nominale, pe care le exprima
sistemul articularii.
In formula inversi insa : acest om, termenul orn nu mai este obiectul
unei analize, i deci nu mai e nici subiect logic. Demonstrativul acest
precedand, nu mai face o analiza de caracterizare in aceasta pozitie, ci
o simpla determinare. Nearticularea este deci justificata.
Trebuie precizat ca. numai and e singur intrebuintat in fraza, cuvntul acesta este un adevarat pronume, cad numai atunci inlocueste
un nume, altfel, and insoteste un nume, este un simplu demonstrativ.
In calitate de pronume independent se impune in mod riguros necesar
forma amplificata cu a: acesta, aceasta. Poate pentru diferentierea
acestor doul functiuni si roluri sintactice cu totul diferite, care n'au
absolut nimic de a face una cu alta, s'a facut c diferentierea formal
intre demonstrativul propriu-zis acest, aceastd si pronumele acesta,
aceasta. In adevar, acesta, aceasta, este o forma nominali, demonstrativul

www.digibuc.ro

z 26

RADU f. PAUL,

nu are nimic de a face cu aceasti categorie sintactici. El este un

simplu element brut de limbi, reprezentand, am putea zice, un gest.

Dimpotrivi pronumele, prin Insuq acest rol, este un adevirat nume.
Pentru a mama aceasti distinctie fundamentali, cred ci s'a amplificat
forma acest, aceastd, cu elementul nominal hac sau iliac, spre a servi
astfel ca pronume. Daci acest a terminal al pronumelui ar fi fost un
simplu element fonetic oarecare amplificativ, atunci nu intelegem ce
1-ar fi impiedecat si apari i la formele demonstrativului proprin-zis.
Faptul ns, ci el marcheazi o distinctie atat de riguroasi 1ntre demonstrativ i pronume, ne arati ci aici trebuie si-i aflim ratiunea

lui, adici printre elementele nominale latine hac sau iliac.

Cat privete formele amplificate cu a ale demonstrativului postpus
numelui, am putea afirma cu multi certitudine, ci sunt nite creatiuni
posterioare datorite unei extensiuni analogice dupi formele pronumelui; cici In aceasti pozitie enclitici pronumele demonstrativ acesta,
se va fi simtit tot ca un pronume intrebuintat apozitional, locul firesc
al demonstrativului propriu-zis fiind Inaintea numelui.

www.digibuc.ro

CAP, VIII

SUBSTANTIVUL IN CONSTRUCTIE CU ADJECTIVUL

IN FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA
In mod normal numele precedi adjectivul cand acesta il insotete. Adjectivul poate aveh fad de numele substantiv douI roluri:
Poate fi in functiune analitia fad' de substantiv, i atunci acesta
devine subiect logic, ceeace atrage durd sine articularea substantivului i vom avei de a face atunci cu o valoare nominalL Exemplu:
omul bun este iubit de toad lumea.
z. Adjectivul mns poate servi ca si introducem in continutul notiunii unui nume o nod noui i atunci numai facem o analia a numelui, el nu mai e un subiect logic, nu mai e de valoare nominalk
nu va mai fi articulat, ci vom ave1 de a face cu valoarea obiectivi a
numelui, care prezind ideea pud a notiunii, neconceptionalizad,
deschid, apt sl primeasa trisituri noui in continutul su. Exemplu:
scurtd vorbd; ii giuruesc eu c ce-am ficut n'oiu mai face (Cr., 55);
Sat mare # vesel impIrtit in trei
Vatra Satului, Delenii i Bejenii ( 3); mare pomand i-a mai ficut Alecu Baloq cu coala aceea
a lui ( i6); Nu mi-a mai trebuit istoric strdin sl cetesc i si scriu,
a au fost scrise in inima mea (Nec. II. 178); Lucru curat nu-i la mijloc;

adlugI un altul (Girl. C. d. d., 50); 0 1sta e voinic drumer (Cob.,

Ideal); Cind ochiul vi privete in 1initit minut (C1r1., 143); Etnograficul e ceva definit, milenar i universal, rezultat ultim al geniului

popular natural (PArv., I. f. ist.); Strig batrinul ridicind cogogeamite mdciucd in sus (Ihb. XIV, 55).
Valoarea obiectivi a unei idei, chiar prin faptul ci este idee pud,

nu poate contine dela sine nici o trlsatur1 de continut particulad,

inch adjectivul care-i urmeazi in cazul de fad, in nici un caz nu

poate fi o nod de analiz extrag din continutul vid de orice trlsatud

particulara, deci lipsit i de aceea exprimad de adjectivul ce-1 urmeaz, ci adjectivul este o nod adlugad de noi ideii obiective, spre a
formi o nou idee generala aplicabili unei realitati, sau si zicem, cireia ii

corespunde o realitate oarecare. Deci in aceste cazuri nu vorbim despre realitate, ci asupra realitii. SI se bage bine de seamI cI este
vorba de raportul dintre substantiv i adjectiv qi nu de rolul acestui
grup nominal in fraz, care poate fi subiect, predicat, complement
sau atribut (Apozitie).

www.digibuc.ro

128

RADU I. PAUL

Notiunea substantivall i cu ideea adjectivall in constructie obiectivA nu se contopesc, ci numai se alAturg, se confruntA. Numele
substantival e de ordin abstract mintal, derivI din idee, adjectivul
este impus de realitate. Ne impresioneazI sau sesiam o insulire a
unei realitAti, de exemplu mArimea unui ore sau sat 0 atunci conchidem : sat mare, oraf mare. Procesul este cel de sintetizare a unei
idei pure permanente (valoarea obiectivk a numelui) cu un dat particular ce se impune in contemplarea unei idei, care ne preocupA
momentan sau a unei realitIti, pe care o contemplAm inteun moment dat. Expresiile de acest fel au acest caracter de momentaneitate
conceptionall Ele nu exprima conceptul unei idei sau contemplarea
unei imagini preformate i preexistente in spirit bite() sferl generala
sau particularA, ca in cazul valoritor nominate, ci numai o presupune,

in schimb exprima o apreciere momentanA a mintii asupra acelei

idei sau -imagini pe care o contempla.
CAnd acest grup nominal are in frazi un rol predicativ sau atributiv, sA nu confundAm valoarea, pe care o are in aceasta calitate,
cu valoarea impresiva obiectivA. .Aceasta exprima continutul logic
permanent 0 general valabil la top componentii sferei unei notiuni,
adicA insuOrile generale 0 specifice ale unei clase de lucruri sau fiinte

exprimate de un nume, 0 care nu poate fi altceva in propozitiune,

decat un predicat atributiv, sau un atribut apozitional. (Apozitia de
valoare impresivA).

DimpotrivA, in gruput nostru nominal se face abstractie de continutut implicit, permanent al notiunii, exprimndu-se o insuOre subiectivA sau contingend a lucrurilor (mare, frumos, mic) in raport
cu o idee generall a unuia dintre aceste lucruri, exprimatI printr'un
nume la valoarea sa obiectivl i aplicata la un caz particular, fAcAnd
parte din insA sfera ideei generale, caz particular neexprimat, dar
virtual contemplat.
IatA o serie de exemple care prezind grupul nominal, substantiv
plus adjectiv de tipul sintetic in diferite roluri frazeologice.
1. In rol de atribut predicativ sau apozitie:
Humulestii
pe vremea aceea nu erh numai ash un sat de oameni fArA cApAthiu,
ci sat vechiu rAzeqesc, intemeiat in toati puterea cuvAntului (Cr., 3);
pArintele Ion de sub deal, Doamne, ce om vrednic fi cu bundtate
mai erd ( 4); *'apoi sk fi vAzut pe neobositul pArinte cum umbl
prin sat din cash' in casA impreuni cu bAdita Vasile a Iloaiei, dascAlul
bisericii, un holtei zdravein, frumos fi voinic, i sfAtua pe oameni sA-0
dea copiii la invAtAturA ( 4); i unde nu s'au adunat o multime de
baieti 0 fete la ocalA, intre care eram i eu, un bdiat prizdrit, rufinos
fricos 0 de umbra mea ( 4); i cea dintliu colArit a fost insfiq
SmArindita popii, o zeitie de copild ager la minte i ah de silitoare
de intreceh mai pe top baietii 0 din carte dar 0 din nebunii ( 4); ne
duceh s dim examen inaintea Staretului Neonil, un bdtnin olog care ne
sfAtuih cu duhul blAndetii ( 60; i satul Humule0i in care m'am

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

129

trezit nu-i un sat ldturalnic, mocnit i lipsit de privelistea lumii (-57);

Dar bun pocinog a mai fost i aiesta ( 36) ; MAi al dracului venetic
fi cdpcdn de popd, zicem noi dupl ce ne adunim tosi la un loc ( 34);

CAci eri orn hurzup fi pdclifit popa Oslobanu ( 34) ; Irinuca er o

femee nid tdndrd nid tocmai bdtriind (-22); *i mai ales pentru noi,
Omni munteni, este o mare facere de bine ( x6); Ferice de pArintii
care 1-au nAscut, a bun suflet de om este, n'am ce zice ( 14) ; de pe
partea tatii... puteam si rAmAn cum eri mai bine: Nicl al lui Stefan
al Petrei, om de treabd fi gospodar in Humulesti ( ix); Auzi mi !
Nu-1 vezi ca-i o tigoare de bdiat cobalt fi kne de n'are pareche ( 12);
Ne-ati dat In locul acestui sfAnt vestit pe Lazr, un jidan tremturos,
care tot moare si iar invie ( 33) ; He, he 1 si fie sAnAtos dumnealui,
orn bun, d'apoi chitesti dumneata a nu ne cunoastem noi cu Stefan al
Petrei ? ( 47) ; Cam la amiazi, deodat s'a schimbat vremea cea frumoas inteo vijelie cumplitd (-24); Ia am fost i eu in lumea asta
un Iv! cu ochi, o bucatd de humd insuflefitd din Humulesti ( 56);
Un mort frumos
Iar umbra fetei strAvezii E albA ca de cearA,
cu ochii vii Ce santeie 'n afarA (Em., Luc.) ; Para un tdndr voevod
Cu pr de aur moale () ; Auzi, &at bun, cide-i-ar bunul pe
inima lui jup Anul (C. T., 23); Om stricat; Domnulel ( 14); N'am
ce zice, onorabil bdiat ( xi); dela i Maiu, stil nou, trenul numrul
5.. i ..6 se opresc in gara Mizil (C. M., 16); Dar hick ziduri triste,
aveti un ce plAcut (Carl., 143); Voiesc dreptate, cer mAntuire, Patriei mele, jalnic pdmint ( 147); Incet, incet si luna, vremelnicd stdpdnd, Se urcl pe orizon, cimpiile albind ( 14I); Nu-mi fii, inimd
dufmand (Cosb., Ispita); Milueste-ne mpdrat vecinicu (Cod. Stur.,
362); Si-i zise lui Sisinu: boreste-i, proclete drace ( 289); Viu Dumnezeu, Domnul nostru al ceriului si al pimAntului ( 290); cum ti
a fi deca veri muri, becisnice orne ( 450; Sf Arita Vineri zise lui Anotima,
vrjitodu rdu i cdne rdu ( 153); cA domnii, ori cum aru

fi au prieteni, oameni mad, 0 se pun pentru dAnsii si nu le pot stric

nimica cu Ora (N. Costin, II, 123); a mAcar cl er om mdnios fi

zavistnicu asupra unora, dad ave uncle i lucruri bune; cl er orn
harnicu, nici mitarnicu sau lacom, i er om libovnic fl ospdtdtoriu.
Dragl-i er cinstea (Nec., II, 386); Acest Domn, Constantin Vod
eri un om prea micu de statu si de fiptur prostu ( 380); si altu felu
de tard er intemeiatA nu ca acum ( 379).
Grupul, substantiv adjectiv in rol de subiect sau complement.
Exemple: Pe semne pAcatele mele... m'au aruncat i aici sA invit
nifte topdrlani sdlbatici (Cr., 62); Din jos vin satele Boistea si Ghindkanii care injugA numai boi ungurefti la carele lot ( 57); aveh bArbat
o fatd balcdzd i 111fie de-ti er Mel s 'nnoptezi cu dAnsa in casA

( 22); cand mA lu cineva cu rAul putind treabd fAceit cu mine

( 56); ne aduce dar de fcoald noud un drAgut de biciusor de nuele
impletit frumos ( 4); sat vechiu rizesesc, intemeiat in toatA puterea
Ovntului; cu gospodari tot unul si unul, cu flekdi voinici 0 fete
9 4. R.

Studii

Cercetdri, XIX.

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

130

mdndre, care stiau a invirti i hora dar i suveica ( 4); In vacant:A

ne duceam acas 9'apoi vorba tiganului cu < CrAciunul satului . Costite de porc afumate, chifte i buft umplut, trandafiri usturoieti si sldnind de cea subtire. . fripte bine in tigae i cu mdmdligd caldd se duc

unse pe gat ( 80); apoi... a petrecut cite o pereche de atd neagrd

de pdr de cal prin cele nojite ( 2i); Din arti culegi multd intelepdune ( 19) ; Doamne I multd rdbdare ai dat a1e0lor tAi ();
Cind ml lisi de capul meu, fAceam cite o drguld de trebufoard ca
aceea. . ( 56) ; Si er un pui de jer in dimineata aceea de crApau lem-

nele ( 20) ; i pArintele ml ia la dragoste i SmirAndita din and

in cind a mA fur cu ochiul... i altd fdind se micinA acum la moat%
( 8); Sofia, cu glas ascutit (Dv., Con., 86); i adaugl cintare intregi
de ornamente ciudate, invati cu sfintenie noi dansuri, noi cdntece, noi
lind de 'impodobire i o intreagl viatA artificiali cre0e alit-urea de cea

natural Pirv. I. f. ist., 95); Cit colo filomele... anti cu glas pdfrunzdtor (Cirl., 141); Cind o dumbravi deasi cu frunte prea mdrea(d

IncoroneazA cimpul ( 140) ;

i ne'ncetat... revars... Pe

intinderea cimpiei un vnt mai rdcoros ( 140); PAmintul in somn

scoate ( 42); Pe and un soare dulce i mult
duke un geamit
Ii revIrsh lumina p'acest pdmdnt robit ( 143); Decit
mai fericit
zidire 'naltd, cleat palat frumos Cu strdlucire multd, dar fit% de
folos ( N.4); 0 ziduri intristate! 0 monument sldvit ! In ce mdrire
'naltd, i voi ati strAlucit ( 143); 0 se va ivi ceriu nou ca soarele
(Cod., Stur., 455); spirit intens vibrator nu se coboarA decit in
anumite constructii cerebrale (Pfirv., I. f. ist., 534).
Grupul substantiv, adjectiv la valoare nominalA.

Adjectivul urmeazI substantivul: De multe ori, unul dintre dnii

pierda toatr mobila odAii, i atunci pe ferestrele deschise, se vedeau
peretii goi (Girl. C. d. d., 124); Ofiterul fc semn gornistului si
se duel 0 el... apoi intrA pe ufa ingustd ( 99); se culci la stingere
cind oddile mari par'cl se umpleau de cdntecul duios al odihnei ( 131);

inteo chi:A nivili in goana nebund a cailor firul intreg de care cu

soldati ( 7); Mai zilele trecute and intilnise pe un datornic, s1-1

omoare 0 mai multe nu ( 86); Dar n'a stat mult sub umbra rece a
copacilor ( 62); nu putei
facl o judecatd dreaptd asupra lui
Bucu ( 194); Pe pieptul gol el simte un lung slrut de ghiati (Em.,

Strigoii); Leonida ia itinerarul oficial i vede (C. M., 16); Dar in sfir0t
plite9te i ia biletul nou ( 195); Nu i-am incheiat eu procesul-verbal

atuncea noaptea (C. T., 14).

Adjectivul poate si preceadl numele. Si in aceastA topicA invers
numele poate fi la valoare nominalI, cind adjectivul analizeazA, sau
poate fi de valoare obiectivA, cind adjectivul este o nod introdusi
in continutul general sau particular al numelui. Inversiunea se face
pentru a scoate in relief calitatea exprimatA de adjectiv. In cazul
cind avem de a face cu o valoare nominall, in aceste conditii de inversiune a termenilor grupului, articolul se mentine tot la primul,

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

13I

pierzand articolul; aceasta din simplul motiv ci din punct de vedere

logic binomul lingvistic se prezing inter, unitate conceptuall, aa
cum am mai avut ocazia sl arat, and am vorbit despre grupul, demonstrativ plus nume, incat este indiferent din punct de vedere
logic locul pe care Il ocupa articolul, din punct de vedere lingvistic
ins, el se mentine la primul termen, pentru ca conlucutorul sa ia
din primul moment atitudinea mintall corespunzatoare aceleia a vorbitorului.
Aceast topica inversl este big foarte rara in graiul popular, chiar
cel poetic. Hadlu spune el in colectia de poezii populare a lui Alecsandri lipsete de tot.

Exemple: Pe and baba horaii... blajina sord migli prin cas

(Cr., x51); MI trudesc sa car pocitul st de soare in bordeiu ( 366);

poate sa mai doarma cineva de rul nebunelor istor de privichetori
( 143); pang and au vrutu milostivul Dumnezeu (Ur. I, 131); Trec
furnici ducand in gm% de &ili marii sad Ca O. facl pentru nunt
placinta i colaci (Em., Cahn); Si te iubesc copil, cum repedea
junie Iubete 'n ochi de flaciri al zilelor noroc (Em., Amorul unei
marmure); Topia barbaru-i cntec in naiu maestrul Pan (N. Crainic,
Dar. Pam., 121); Ma razemasem de parmaclac... i priveam cu plcere la neobiinuita migare a ulitei (Garl. C. d, d., 7).
Adjectivul el insu atribut precedand numele, deci articulat, poate
primi o aka determinare adjectivall, care 'A precede. Exemplu: Ci
Inca neajuns de nimeni, profund chinuitul, nebun jubilantul, etern
tragicul, nemuritor omenescul, ritm dionysiac al muzicei, singurul
ritm in care omul ii poate gsi expresia intreaga a sufletului sau
alcatuit din nemurire i moarte, din dumnezeire i tina (Parv. I.
f. ist., 171).

Numele poate fi i precedat i urmat in acela timp de adjectiv.

Exemplu: Etern valabilul omenesc in artl, credinta, politici, filosofie,
drept, etc., poate fi singurul obiect de preocupare al istoriei irv.

I. f. ist., 71).
Cand numele este precedat de doua sau mai multe adjective in
limba moderni, obipuit se articuleazi toate. Exemplu: Ne-om razim capetele unul pe altul
i vom adormi sub inaltul vechiul
salcdm (Ern. Seara pe deal); ritmul dionysiac al muzicei n'a trait
p aria acum intreg cleat in afprii, obscurii, chinu4ii cautatori de
gaud fat% forma, de frumusete fara trup, inchinatorii de ieri a
lui Wotan (Parv. I. f. ist., 178); Abroglri dela aceasta normi ins
nu sunt excluse.
In limba veche cateodata se articula numai numele, de0 adjectivul
preceda. Exemplu: Inderepteadza-ma pe dereaptd cale(a) ta (N. Dra-

ganu, Din cel, mai vechiu molitvelnic rominesc DR. II, 284); din
scriptura intelegem minunate g vecinice faptele lui (M. Cost., I, 6),
Altidat se articula adjectivul care precede, dar i numele care

urmeaz, pentruci acesta e urmat la randu-i de o determinare

www.digibuc.ro

132

RADU I. PAUL

pronominali, deci adjectivul va fi articulat. Cu toate acestea el nu ia un

caracter substantival, nici substantivul nu devine de valoare obiectiv,

pronominali: cinstitul capul lui (Cod. Stur., 294); sfdnta piel4a lui;
curatul sdngele lui; sldvitul numele tdu (- i3x). In limba moderni
pentru simplificarea sistemului articullrii; pronumele preced nu-

mele, a c articularea nu se mai face dect odatl: sfdntul lui

nume, etc.

Alt . dad se articul numai penultimul adjectiv, dad: mai multe

precedau numele. Exemplu: bund roada vipturilor pdmdntului (Daganu, Din cel mai vechi molit. rom., DR. II, 284); a prea cuviofi
porintii noftri.
Scrierile vechi, cele mai vechi, se caracterizeazi prin constructia
apozitionalk a adjectivului pe lang substantiv, stnd nu numai in
acelas caz, dar avand i acelas aspect gramatical. Exemple : voiu 81
vgzu sufletele oamenilor direptilor i a pacItosilor in ce chipu iasu
din aceasti lume (Cod. Stur., 421); Milueste creftinii pdcdtofii, Doamne,

(- 358); iarl sveintul botezul nu-1 plzescu (- 418); mi tern de dracul

in" eldtoriul (- 285) ; patriarfii sldvitii i slujitorii ceriului (- 338) ; andu
zdrobescu trupul lui Hs. si cinstitul sdngele lui (- 336); s'au lpldatu de svdntul botezul (- 348). Aceste constructiuni nu prezinti nici
un interes pentru teoria valorilor sintactice ale numelui, dat fiind cI
amplificarea articulrii, in grupul nominal: substantiv plus adjectiv,
sub raportul valorilor functionale, este absolut null. Un substantiv
insotit de unul sau mai multe adjective, sub raportul logic, se prezint ca un concept urtic, iar valoarea acestui concept este suficient
exprimati o singurI (lath' prin aspectul gramatical, pe care-1 ia substantivul sau adjectivul sau adjectivele care-1 insotesc. Adicl e suficient daci se articuleazI numai substantivul sau numai adjectivul,
nu amndou, cad avem de a face cu un singur concept.
Constructia aceasta apozitionall, in care se construeste adjectivul
cu substantivul nu er ins./ exclusiv intrebuintatl, cad ea alterneaz1

cu cea normall. Exemplu : Atunci va vede H. pdcdtofii negrii

ci spurcati
Intunecati (Cod. Stur., 458) ; s ispovedim numelui tdu sfdntu (Candrea, Ps. Sch., I, CCVI); cetatea implratului

mare ().

Cum am constatat i in capitolul despre apozitie, in limba veche

a scrierilor noastre er o tendinti general de amplificare a articulrii la toti membrii unui grup nominal; Acelas caz e cnd adjectivul
e precedat de articolul de relief: cel, cea. At At unul cfit sit altul iau
aspectul gramatical (gen, numr i caz), pe care U. are substantivul
pe langi care stk.. Exemplu : a chinului celuia rdului fi al rdbddriei
ceila lungiei (Candrea, Ps. Sch., I, CCVI); cugeteloru celora releloru;
oamenilor celora neburilor. AlIturi de cazuri cind acordul il face numai articolul adjectival, adjectivul rmnnd neschimbat Impdratului
celui mare (- CCVI). Sau, nici articolul adjectival nu mai face acordul :
laptele cuvdntului cela nespurcatul (- CCVI).

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

133

Toate aceste constructiuni sunt gramaticalicete din punct de vedere formal posibile, dar neav And nid un rost i nici o valoare functionall le putem consider ca vicii de limbI: hipertrofii gramaticale.

Forme le normale fnd acelea care expriml ideea i functiunea ei

gramaticall in forme ireductibile i perfect adaptate scopului. Dat
fiind cA scrierile vechi ne oferi i formele normale pe l'AngA cele vi-

diate, ne face sA credem a o mare parte din acestea aunt creatiuni

oratorice ale scriitorilor.

www.digibuc.ro

CAP. IX

CAZURILE OBLICVE IN FLEXIUNEA NOMINALA

INTERNA: GENETIVUL
Genetivul exprimnd un raport intre cloud nume, ambele totdeauna
concepute la valoarea nominald. Caracterul acestui raport genetival
este de a limiti sfera unei notiuni oarecare la sfera unei alte notiuni
date. Semnul lingvistic al acestei limitatiuni a sferei unui nume oarecare 11 poarta notiunea limitatoare, care ea insa trebuie sa fie limitati
pentru a putei desemni cadrul celei dint aiu. Extensiunea conceptual
a unei notiuni nu este exprimabila cleat in valoarea nominala. Deci,
atunci and procedam prin limitatiune spre a exprima raportul intre
doui idei nominale, acestea vor fi la valoarea lor nominali, iar gramaticalicete vor fi articulate.
Valoarea nominala a unei notiuni ne da sfera extensiunii sale generale
atunci avem de a face cu valoarea nominal generala a acelei notiuni,

sau extensiunea unor sfere mai restranse a acelea0 idei, i atunci

avem de a face cu valorile ei nominale particulare sau determinate.

Ambele aceste cazuri le putem intalni 0 in constructiile genetivale.

1. Valoarea nominald general& Exemple Ceeace admira lumea intreaga, Cleo nu poate suferi. Melani: Sldbiciunea oamenilor superiori

0 de spirit. (Dlv., Con., 74); suntem robii destinului ( 128); aa

Turcii prieteugul pentru voia banilor (Nec., III, 186); Socotiti

acum, fratilor boieri Jzirile domnilor se potrivete cu linul mdrilor

cu seninul ceriului, and nu gandeti se turburi marile 1 cerul nou-

reaza ( 385); Niciodata nu simtise mai puternic adnca multumire

a preumbldrii (Garl. C. d. d., 92); 0, amar cela ce se teme de domnii
antului iar de implratul cerului nu se teame (Cod., Stur., 463);
0, fericatii c vor fi ca Ingerii ceriului...
toti se vor inveseli
in veacul veacului ( 463).

2. V aloarea nominald determinatd. Exemple : Sub pleoapele inchise

globii ochilor se bat
Bratul ei atarn lene peste marginea de pat.
De a vriistii ei cdldurd, fragii sdnului se coc A ei gura-i desdetat de-a suflrii sale foc (Em., Cahn); Ale piramidei visuri, ale Nilului red unde, Ale trestiilor sunet, ce sub luna ce patrunde Par

a fi snopuri gigantici de lungi sulite de-argint (Em., Eghiptul); Pe

malurile Send in faeton de gall Cezarul trece palid, in ganduri
adancit ( Imp. 0 Prolet.); Trii o clip timpurile lui Cezar Borgia

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMI3A ROMANA

13.5

(De lv., Con., too); Prul lucios, lung 0 negru, ridicat in susul frunfei

(GAL C. d. d., 187); Un vAnt puternic indoae crdngile copacilor

( x 45); In zorii mid au pornit ( 92) ; privelhtea se desveleh mai
z Ambitoare, ca 0 cum din vdrful dealului s'ar fi tras de peste dansa
vlul ce o acoperise ( 33) ; a vAzut la el tutunul # amnarul mortului
(C. T., 332).

Hadeu in Cuvente din Mani, II, 480 in comentariu la : Cu-

getAri in ora mortii, ne ell ca particularitate sintacticA a acestui text

nearticularea substantivului inaintea genetivului. Din exemplele infAthate frisk din primul moment, ne surprinde faptul ci toate aceste

substantive, care lui Hasdeu i s'au pArut nearticulate, au terminatiunea in e. Cercetind apoi textul mai deaproape 0 apoi si celelalte
apartinAtoare aceluiaq mAnunchi al textelor bogomilice din Codex
Sturzanus, constatlin o foarte mare frecventA a acestei lipse a articulArii substantivului inaintea genetivului, aproape la toate aceste sub-

stantive terminate in e, dar 0 la celelalte forme verbale 0 nominale

cu terminatiunea normali in ea. Cu alte cuvinte, pretutindeni aproape
unde ar trebul 0, avem diftongul ea, avem un i cirilic, care ar corespunde sunetului e.
Intreaga chestiune, in fond, nu este nici de sintaxA, nici de morfologie,

cum 0-a inchipuit-o Havleu 0 cum 0-o mai inchipue 0 astAzi multi.
Nu trebue s considerAm totdeauna litera monumentului literar tot
atAt de sacrl 0 indiscutabil in veracitatea ei lingvistici, ca diacul

care hi schimonosi propria-i limbl, pentru a o face aidoma dupa

chipul 0 aseminarea izvorului original al dreptei credinte.

Este o chestiune de ortografie, a cirei explicatie este foarte simpl,.

chiar dacA aceastA explicatie nu este reductibil la o formuli fixA. 0
valabil pentru toate textele noastre vechi prezentand acest caz. Feno-

menul instq porngte dintr'o confuzie atAt de fond a limbii, at 0

de formA a scriitorului, inat ar fi deplasat, in acest caz, exigenta
hipertiintificl dupa lege.

Si nu cercirn a gAsi o lege intre o entitate formali definit, cum

sunt semnele e 0 t, i. o serie atit de mare de modalitAti inconstante
0 variabile, care reprezentau valorile, ce putei s le aibi aceste sunete in
epoca lor de instabilitate 0 prefacere. Aceste inconstante vor fi fost de
mai multe feluri. Cea dintAiu eri faptul a individul care scriA in epoca

and diftongul ea evolu spre e, singur nu se puteh hotri pentru

o pronuntare sau aka, din motivul cl evolutia nu se fAcei egal in toate

cuvintele, nici constant la acelea0 cuvinte, nici general la toti indivizii
cu cari erl in contact, nici in toate regiunile cu care se invecinh 0 nici

el insuq poate nu eri consecvent in uzul su propriu, acela cuvAnt

chiar, pronuntAndu-1 and cu forma diftongatA, cand cu sunetul simplu.

Toate aceste fenomene sunt naturale i. caracteristice in epocile de

efectuare a prefacerilor fonetice. Grafia scrierilor din aceastA epoca
nu face deat si reoglindeasci aceast stare atit de confuzi 0 nedefinit a insw fenomenului 0 din aceasti cauzl, confuzia ins4, ce erl

www.digibuc.ro

13 6

RADU L PAUL

in subcontientul scriitorului. Acesta nu avea un spirit ortografie

critic, prin care si faci abstractie de inconstanta uzului ambiant, de
inegalitatea i ingeneralitatea fenomenului in sanul graiului ski propriu, ca observand tendinta i modul de efectuare a acestui fenomn
fonetic, in mod con0ient,
fi impus o anumit norm foneticA
consecvent i apoi i una ortografica. Aceasta era ceva imposibil pentru
modestia, neindrzneala i nivelul cultural al bietilor notri tiutori

de buchi de pe atunci.
Diacul traducitor, incapabil de a desnoda prin sine aceast nemaipomenit incuratur, s'a lsat prad, in mod incontient bine inteles,
arbitrariului ce domnia atit in mediul lingvistic ambiant cat 0 in
spiritul sAu propriu. Fiindci pentru sine insuq, acela loc din cuvant,

Il simtia and ca pe un e, and ca pe un ea, and un cuvint care prezenti aceea situatie era pronuntat prin e, and altul analog prin ea,
nu se putea nimic mai firesc ca scriitorul s intrebuinteze cu acela
arbitrar cele doui semne grafice, care corespundeau lui e i .diftongului ea.

De fapt semnul corespunde atat sunetului e cat i diftongului ea,

iar semnul 0 el corespunde ambelor acestor doug. sunete.
CA prin semnul e nu trebuie s intelegem numai sunetul e, ci
diftongul ea, vom vedei din exemplele ce urmeaz, tot ai cum vom
vedei cl semnul inseamn nu numai ea, ci destul de des 0 e.
Deaceea, dupa cum se va vedei 0 din cele ce urmeaza, forme ca:
morte popilor din fraza: Acetia sunt preutesele cealea ce dupa morte
popilor s'au mritat; sau: trie ceriului, din: Bucuri-te, trie ceriului;
sau: legi lu Moisy relevate de Haldeu, Cuv. d. b., II, 377, ca nite
constructiuni ale genetivului prin analogie cu dativul, sunt deadreptul
nite genetive normale, tinand searn, cl litera reprezint diftongul ea.
In Codex Sturzanus aceast confuzie o constati numai in textele

bogomilice; ea este ing cu totul disparenti in textele mhkene,

ceeace este cazul sA credem cA in dialectul vorbit in Mhaci i imprejurimi, dialect ce-1 vorbia 0 'film Popa Grigore, fenomenul trecerii
lui ea la e nu incepuse IncA, neproducandu-se astfel confuzia ce a
provocat-o aceast transformare fonetica in regiunile, de unde bunioari provin textele bogomilice tipice in aceastA privinta, din care
vom extrage i noi exemplele ce urmeaz1 (Din Apocalipsul Apostolului Paul , p. 405 0 a Cugetri in ora mortii , p. 449; Hadeu, Cuvente din 135.trani , vol. II).
Exemple and diftongul ea este redat prin e: Noi sem ingeri, IncA ne

rnirm de rdbdan lor ( 417); Duhul Svantu iase in timpinan lor;

0 a feapte zi svanta duminicA ei nu o plzesc ( 418); 0 era in toad.

frumuseo i mi1oi (420); ce ingeri sintu acefte; i cantaiu i vlzui toat

i vlzui faptele lui ce-u facutu pre pimant (42* in toad viata
sa cea ce-u visu pre pamantu; rugatu-ne-i (422); ei Duhul sfantu
In tdmpinan sufletului (423); D. Sf. merge mnainti sufletului in cer
(Nu este exclus ins constructia cu dativul in acest caz, dar fiindci
lume;

www.digibuc.ro

,
FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

4 37

in alto prti o intAlnim cea cu genetivul, o consideram 0 pe aceasta

ca atare) ; De ocarile voastre fugiiu eu 0 cu putere si sila lu Hs. ma
ingradiiu; destoinici A. fiti (in) impdrdlie ceriului (424) ; nu de negdndin s'i de lene voastrasa perdeti dulceata ce-u gatit voao Domnul-Hs.; ci

pang a-serd al-alta sea cu voi graia (449); Sarutati-m sdrutan de

apoi; a top anii tai i-ai visu in negddire ta (45o); Si cum ti va fi de ca veri

muri; Unde ti-su merkl cu btuturile si cu mncarile, si iubofte ta. . .

si iubin trupului tau (45i); CI moarte ark' de veste vine (452); Toate
cdte-i gresitu.... si cu voe 0 fat% voe (453) (cu vot, poate fi si: cu voea
i: cu voe, conform duplei constructii posibile in limba noastra dup
prep. cu) ; ei-le voru duce in viata vecului (454); toad spurcdciune ce
se-u facut pre pamnt (455); 0 toate ascunsurile inainte fetei sale (456);

o, cum ne-m4 pierdut vreme de pocainte; 0 m-m veselit fad, direptu

(457); veniti ceace ati lsat lume si ati venit dupa mine; nici ati ascultat
ievanghelie si scriptura (458) ; nece eu voiu asculta pldngen si tdnguire
voastri; c ati facut sloe lui; Darurile si frumsete dereptiloru la dzua

de godetu (459); ceace flle-12 daruitu tatilu miu (46) ; Pask sand
maica me- (461) ; ceace te-u rugatu; invatatorulu a toata lume (463);
nu vede stercul in ochiul altuia, ce vedzi brAna dein ochiul tau; 0,
amar cela ce calci cruce; 0, amaru cela ce-si perde vreme de pocainte
(464); cu lam-1mile sale 0 cu postul si cu rugaciuni poate sparge scrip-

tura pacateloru sale (465); 0, amar cela ce be si manilla cu cimpoi

0 cu ceteri si cu alaute (464); ca. aceia mari-s Inainti lu Hs. (466);
si lumineaza fnainte lu Hs. si inainte ingerilor (467); ceea ce se roaga
si dzua si nopte (468); si scaunul lu Hs. intrInima acelui este (468);
atunci va vede H. pacatosi (458); ci multu pretuiaste voao imprdfie
tatilui, ca intru prdtio tatlui miu mare viati easte (468); Altii cu
toad spurcddune din talpe Oa, in capu (460); ca aceasta este dzua
de poi, verire lu Hs.; unde vom vede slava sfintilor... si minunata-si
frdmseate (a) cetitiei. . . si dulceata i bundtate lu Hs. (471); spre
diripta (457); atunci-i aducu de be paharul cela de moarte (452).
Din toate aceste exemple se vede fri nici o indoeali ca nu e vorba

in cazurile substantivului, de lipsa articolului a, ci, semnul grafic e

reprezinta in aceste cazuri diftongul ea.
Exemple pentru e = e, este inutil sa mai dau, aceasta fiind ortografia obisnuit 0 traditionall.
Exemple and 11 =e. Sunt destul de dese: Cum in ceriu asa prk
pamntu (416); 0 se -ducu in orark 0 in cetati; imblandu in cetati

dereptu santu cuvantul tau; grai glas tare citre ei 0 dzist (417);

mergu sa se inchint la scaunul Tatalui (417); De unde v-kniti, ingerii

mei de aduceti acele sarcin-k grele (418); 0 vzui un nom de foc

presprk totu pamantul (42o); ai facutu voia lu Dumnezeu prk pamintu (422); va plati D-zeu prk faptelt tale (451); unde ti-su miasibk
cu btuturile; Ni amu, sufletk, cine ara putea spune ? (452); cu fried

0 bull mark; pamntul se va cutremura de in toate capetelt (454);

cu faptele salt; steltle voru a:lea (455); faptele sale au bune au relt;

www.digibuc.ro

<

138

RADU I. PAUL

sprk direpta (456) ; Aduceti-vi lucrul i. vi priimiti prkftd (458) ; nece

eu voiu asculta pldockre... voastri; i va trimitk ingerii de-i voru

arunca in clocotebk in mark de focu (459); (mark = marea sau mare );

prkgdtitii lui ceace s'au gitatu de la Adam (461).
Pentru * ea, iariq este inutil si dim exemple, fnd cele obilnuite
qi normale.

Confuzia se extinde i. asupra semnului /it, care afari de diftongul

ia, reprezinti de citeva ori i pe e sau ie.
Confuzia in ortografia lui i 0 * este foarte frecventi in monumentele

noastre literare din se6lul al XVI-lea. In aceasti chestiune vezi:

I. A. Candrea, a Psaltirea Scheiani , I. Introducere, pp. CXXIII gi

CXIX; O. Densusianu, Histoire de la langue roumaine, t. II,
p. 6z i urm.
M.-Liibke in 4 Romanische Syntax , Leipzig, 1899, p. 18z, ne di
iariq citeva exemple de nearticulare a unor substantive abstracte care
astizi, zice dinsul, ar trebul si fie articulate, dar care toate fac parte
din categoria celor terminate in e (Abstract Substantiva entbehren
im ilteren Romanischen den Artikel, da sie urspriinglich Singularia
tantum sind). i in aceste cazuri avem de fapt de a face cu o &id
interpretare a literii ii care trebueqte cetiti ea. Iati exemplele date
de M.-L.: nedreptati nu scizu de calea lui (Cod. Sch., 54, z);
vine blinzie spre noi (89, io); copere ruOni fata me (68, 8). In exemplul: toarni reu vrimaqilor miei (53, 7), nici azi nu se cere articu,
larea, ai c iasi din discutie.
Formele aceste de nearticulare, M.-L. vrea si le dea ca forme paralele cu cele corespunzitoare romanice: it., giustizia mosse il mio alto
fattore (Dante, Inf., 3, 4); consuetudine 6 una seconda natura (Giusti,
Prov., z7); afr., purquei amez vus vanitet et querez menceunge (O.
P., 4, 3); sec. XVI-lea: faisant justice i vertus succeder (Rab., 3, I);
comme vertu est de tous, estime aussi meschancet est tost cogme
et suspecte (1, 47). La fel in Spanioli. Paralelismul in urma celor
aritate se dovedete inexact prin exemplele date, deqi dealtfel existi.
Deasemenea exemplele care ni le di N. Driganu, Doui ms. vechi;

Cod. Todorescu i Cod. Martian, Buc. 194, p. 124, scoase din

textul acestor codice, toate sunt de aceeal natuti: bunitate aceltii

dzi; omorre acestui trup; _voinicame ar(u)hanghelilor; ne'u figiduitu

impiratie cerului; vedem tine roditoare domnului; tilcovanie
ev(an)gheliei dela giudetul. De fapt articularea existi.

www.digibuc.ro

CAP. X

ARTICOLUL POSESIV AL, A, AI, ALE

(Rolul lui in sistemul flexiunei nominate interne)

Este o form caracteristici graiului rominesc spre deosebire de

toate celelalte limbi romanice. Aceasta se constat 0 se afirmA de toad
lumea. Ne rimine nouA sarcina sA ne dIm searna de ratiunea existentii
acestei constructiuni genetivale in limba romini 0 sA-i determinAm
functiunea.

Nu este in scopul 0 in natura studiului de fat sA ne preocuplm

de latura formali a acestui articol, adici etimologia, istoricul, estinderea 0 aspectul sAu dialectal, chestiuni care dealtfel mai mult sau
mai putin au fost puse la punct de atre altii. Pentru economie de
spatiu, trimit la doui izvoare recente, in care se poate gAsi bibliografia
completA 0 criticA. a chestiunei: A. GAzdaru, e Descendentii demostrativului latin ilk in limba romin a, Ia0, 1929, cap. III, p. i r8 q. u. ;
Alex. Procopovici, Din istoria pronumelui in limba romneascA,
in Revista FilologicA, anul I, No. 1-2, p. 249 . u., Cerrauti, 1927;
anul II, 1929, No. 3, p. 318 . u.
Ne punem a0 dar intrebarea, care ar fi cauza, cA limba romn 0-a
creat acest instrument deosebit pentru exprimarea cazului genetival ?

Mai intliu trebuie O. observIm cl limba rominA, creinduli acest

instrument al articolului posesiv, se aflA in consensul tuturor celorlalte

limbi, care prin semne deosebite a simtit necesitatea de a face o distinctie

clarA intre cazul genetiv 0 dativ. Deci semnul acesta al genetivului

nostru nu trebuie si ne facA a-1 consideri un fenomen curios, care
ar da un caracter nou de singularizare a gramaticii limbii noastre fata
de limbile romanice 0 celelalte.
Sub raportul functional n'avem de fAcut nici o deosebire intre
distinctia pe care o face bunloarl limba francez1 la cazurile sale oblicve :

la genetiv; a, au la dativ; des la genetiv plural;

la dativ plural 0 distinctia, pe care o facem 0 noi intre genetiv 0 dativ, prin caracterizarea celui dintaiu in anumite conditii
frazeologice cu articolul posesiv : al, a, ai, ale. Atit la noi, cat 0 in
celalte limbi romanice, desinentele nu pot stabili o alternant for,
du, de la
au

mall, la noi fiind acelea0, in celelalte limbi desinentele cazuale

lipsind cu desAvargire.

www.digibuc.ro

140

RADU I. PAUL

Forma la asemanare dintre un caz si altul in limba noastr, datorit

desinentei, sa nu ne iluzioneze asupra vreunei identitti de fond, de
functiune, ce ar puteh fi intre aceste cazuri, caci din contra, in aceast
privinta, nu poate fi ceva mai deosebit decal un genetiv fall de dativ.
In timp ce genetivul este un atribut, un determinant direct al unui
nume, dativul exprim punctul, obiectul spre care se indreapta sau
cartlia este destinat un lucru, un fapt sau o actiune. Ceeace nu I'mpiedica, ca in anumite conditiuni frazeologice genetivul si dativul sa
se confunde. Doua functiuni atat de diverse, nu este deloc de mirare

ca limba sa le fi dat si un caracter formal bine reliefat. Este

inutil s ark confuzia ce s'ar provoch in limba, daca noi, de

pilda, am fi lipsiti de acest articol al genetivului. Si aceasta cu
gat mai mult, cu cat topica limbii noastre fiind liberA, coeziu-

nea string dintre cei doi termeni, care caracterizeaza din punct de
vedere conceptul blocului nominal al genetivului si in genere al
determinatului plus determinantul, ar fi periclitata si chiar rupta prin
interpunerea altor membri ai unei fraze intre cei doi termeni ai
blocului genetival. Ruperea coeziunei conceptuale a determinantului
distantat frazeologic de termenul determinat, nu poate provoch
cleat confundarea celui dintaiu cu dativul, care tocmai prin aceasta
singularitate terminologica se caracterizeaza (nu constitue un bloc
nominal ca genetivul), singularitate, pe care in blocul genetivului ar
provoca-o ruperea coeziunei, dac nu am avei acel instrument, articolul posesiv, care in mod pronominal restabileste virtual binomul
coerent al blocului genetival, aducand in imediata apropiere termenul
notiunii determinate alturi de termenul notiunii determinatoare.
Chiar daca confuzia n'ar fi efectiva, desi de multe ori poate fi,
inteleg ci in fraza in care se distanteaza cei doi termeni ai genetivului,
sa fie exclusa confuzia de care vorbim, si in acest caz, simplul fapt
al distantaril, al interpunerii intre cei doi termeni, a unui alt termen

al unui alt determinant, adjectivul bunaoara, rupe coeziunea con-

ceptuala, pe care spiritul o restabileste, si acest procedeu de restabilire

a coeziunei blocului genetival, limba il realizeaza prin articolul posesiv:

al, a, ai, ale.

.
SA dam cateva din cazurile, and blocul genetival este rupt prin
intercalarea altor termeni intre cei doi ai genetivului, care impreun
cu cel dintaiu termen al blocului genetival formeaza un alt bloc, un
alt concept de aka natura.
1. Cele mai obisnuite sunt cazurile and termenul determinat e
urmat de un atribut adjectival. Exemple: De mult nu umblase broasca
ruginitd a ldzei (Girl. C. d. d., 63); Merg sa se pravale in apele turburi
ale Bdrladului ( 63); La aceasta s'a opus Directia Generald a Teatrelor
(C. M., i .5); Imprejur cei mari ai tdrii si ai sfatului se-adunl (Em., MAnusa) ; si pradau in multe randuri tara aceasta a Moldovei (Nec., II, 185).

2. In mversiuni. Cand topica normal a blocului genetival, determinatul si apoi determinantul este inversata, articolul posesiv in mod

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANI

pronominal mentine ordinea logia fireascI, reprezentnd in locul

prim care i se cuvine conceptul numelui determinant, de0 frazeologic
acesta ocupa locul al doilea. Exemple: De a vietii lor enigmd Ii vedeO
pe toti munciti (Em., Scris. I) ; Ii ascunde fata ro0 l'a/ lui piept duios

de mire (Em., Calin) Amorul in tain m indeamn aici SA gust

al phicerilor favor mult iubit (Al. T., 291); ca sentinele mute 0 gar-

bovite sub ale kr bdtrneti (Odob., Psch.) ; lipindu-le cu ale noastre

vremi potrivindu (Ur., I, 130); Astfel intea vefnidei noapte pururea
adana, Avem clipa, avem raza care tot mai tine nc (Em., Scris. I);

Ale clipelor cadavre din volume stnd s'adune Si'n a lucrurilor

peteci cutind intelepciune (Em., Scris.
Va gerne de paterni
Al mdrii aspru cnt Ci eu voiu fi pmnt in singurtate-mi (Em.,
Mai am un singur dor).
3. Genetivul este distantat de substantiv printr'un verb, nume sau
chiar printr'o propozitie intreagA. Exemple: Dar iepele erau ale lui
0 and le griji, grijite erau (Cr., 125) ; A domnului ia0e mntuirea
(Candrea, Ps. Sch., op. c., CCIV) ; Oricare ar fi Ins aceste forme in
continu devenire, spiritul unic care le animeazI e acela al idealismului social-politic (Parv. I. f. ist., 114). Din aceste exemple 0 din
altele ce se pot da, se constat tendinta spiritului de a reconstitui un
bloc nominal and coeziunea lui a fost stricat printr'o interpunere
de termeni straini lui. In exemplul ultim substantivul spiritul, separat
prea mult de dependentul su genetival printr'o propozitie relativa,
este reluat pronominal alIturi de determinantul genetival prin demonstrativul anaforic: Acela. La fel exemplul: Fericirea lui e suprema

intensitate a vietii. A celei biologice? Nu Pentrua aceea se re-

zurni la simpla nutritie i reproductie, incolo fiind somn i inertie.

De a celei pe care o numim antropomorf-spirituale ( 123); Voi,
pierduti in ginduri sfinte, convorbiati cu idealuri Noi carpim cerul
cu stele, noi mnjim marea cu valuri
Clci a nostru-i sur i rece,
marea noastrl-i de inghet (Em., Epig.y; Cum vezi modelul chiar cel
mai flatat, tot 'Ma e departe de al femeilor chineze (Nicoleanu,
Alte distantri: Un individ ori o mask' omeneasck scoasa din lini0ea
spirituali aproape aritmick a yield biologice, e intocmai ca o materie
inerti (Parv. I. f. ist., 144); i devenirile spiritualizArii din ce in ce
mai profunde a omului... sunt devenirile istorice ( r79); In adevr,
tendintei incomensurabil de puternice a materiei cosmice de a se
integri in coheziune, uniformitate i inertie, Ii st in MI tendinta,
pentru noi tot ai de incomensurabill a energiei cosmice de a se diferenti in activitatea ei ( 171).
Un instrument tot atat de util este pentru limbi articolul posesiv,
and datorit caracterului ski pronominal, reia pe linga mai multe
genetive, puse adesea

lungi in0rare, ideia aceluia0 nume. Exemple-: Nu e suferint 0 nu e moarte, pentrua e numai un cauchemar al
ar0tei, a/ &VA al opiului, al somnului chinuit, al somnolentei perpetue,
a umanittii ca tot (Parv. I. f. ist., 162). Articolul insi poate lips!:

www.digibuc.ro

142

RADU I. PAUL

In ritmul vietii 0 al mortii universale, in ritmul intunericului i luminii cosmice, sunt incorporate indisolubil ritmurile vietii i mortii
iubirii i credrii intunerecului i luminii ( 132). Articolul intrebuintat
pe langa un al doilea genetiv: GreutAtile vietii materiale i ale mediu.ui
geografic vor incetini vibrarea spirituala ( 154); Itsoria are a insemni
cu raceala toate aceste deveniri ale vietii ideilor, adia ale vietii omeneti
in general ( i io) ; tipetul desperarii 0 al revoltei (Nicoleanu, I o4)..

Din ultimele exemple mai ales putem conkat caracterul pronomiatribuim, nu numai sub
nal al articolului posesiv, care trebuie
raportul insu al functiunii, originii i fizionomiei sale, ci chiar sub

raportul insu al functiunii sintactice, care o indeplinete actual.

Aceasta functiune dela inceput pronominala este insa ratiunea
utilitatea functiunii sale, cum am aratat, de a restabili. unitatea 0 coeziunea blocului genetival, stricata prin tesAtura i dispunerea atit
de variata i liberA a diverselor b1ocur i elemente constitutive aIe
frazei. Cateva exemple ce urmeaza ilustreazA 0 mai bine natura pronominal a functiunii articolului posesiv Eu cred a tot ce-i al mamuai e i al nostru, i ce-i al nostru e i al ei (Cr., 153); D'apoi and
ar yen! ai noftri ( 156); aci stau la masa toti impreuna, facand mancare cu randul, fiecare dinteal sdu pentru o Z ( 79); Ai sA vezi i d-ta
al dracului ce e (C. T., 65); Ala-i de al ciocoilor, Il tiu eu ( 13);
ce-i al omului e al omului ( 12); Daal-oi gAsi al meu si fie (Ihb., IV, i 6).

Unul din rosturile cele mai importante ale articolului posesiv este
de a las libera flexiunea interna a numelui, chiar and acesta se afl
in blocul genetival. Substantivul datorita acestui articol e capabil sa
ia in fraza mice valoare nominalk obiectiva i impresivA, pe care acesta
le poate avei in flexiunea sa internA. Din acest punct de vedere, articolul posesiv, este in perfecta consonanta cu spiritul caracteristic, care
anima sintaxa numelui in limba rominl. Numai din punctul acesta
de vedere sintactic, articolul posesiv al, a, ai, ale, se singularizeazi
cu o functiune aparte i adaptata spiritului specific al sintaxei limbii
noastre, fall de sintaxa cazurilor oblicve din celelalte limbi romanice.
Din punctul de vedere strict morfologic, n'avem nimic de remarcat

ca deosebit la noi in comparatie cu limbile latine in genere. In

ambele parti s'a manifestat aceea necesitate de a distinge cazurile

oblicve. Dac la noi insA acest sistem al cazurilor oblicve s'a augmentat cu o forma noua, aceasta se datorete in mare mama. tocmai acestei necesitati specifice a limbii noastre, de a exprimi diferitele
valori, pe care flexiunea interna le confera numelui.
In aceastA privintA prezenta articolului posesiv in limba rominA
este at se poate de fireasa. In timp ce in celelalte limbi romanice
nu existA deat o singura forma nominala, cea articulata, la noi exist
doua, cea articulata i cea nearticulati, cea dintaiu servind valorii nominale, iar cea de a doua valorii obiective i impresive. De aceea,
and avem de a face cu formele nearticulate, in limba romina genetivul, far articolul posesiv, se confunda cu dativul, ex. : am vandut

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

143

un cal(al)fratelui meu. Tn limbile romanice distinctia cazurilor oblicve

o face elementul prepozitional al articolului. i in aceast privintA, in loc
si ne deosebim de limbile romanice, trebuie sI spunem c ne asemInAm.

Este de admis identitatea de 1=1 etimologia intre articolul no-

minal enclitic, la cazul direct, -ul, a,

-le, i articolul posesiv
al, a, ai, ale, care de0 ia loc inteo constructie de genetiv conform 0
etimologiei sale, conform 0 caracterului ski strict pronominal, nu
trebuie sA-1 considerAm ca forml oblicvA, ci o forml de caz direct.
SI exemplificAm acum articolul posesiv in legAturi cu substantivele
luate in functie de diferitele valori ale flexiunei sale interne. Cele
infAtiate mai sus exemplifia valorile nominale, prin urmare numele
este lk forma articulatA. UrmeazA sA dAm exemple pentru valorile
obiective i impresive.
Valori obiective: Trebi de ale lui DAnilA (Cr., 177); MA I da al
dracului cuco Ii aista ( 190) ; Geniu bun al venitorului Romniei,
protege-ml (C., T., 62); Zi ah 1 Poama sireaca te-a adus t Apoi c
poamd ca a mea nu mai gAseti pe aici (Girl. C. d. d., 25); Ce ai,
spune-mi ce ai dulce lumind a ochilor mei din cap (Dlv., Con., 105);
de multd cetire a cdrtilor (Ihb. XIV, 87) ; Si cdntdreti divini ai frumosului, profeti incomparabili ai adevArului, vor da viziunea divini

a sublimului in formA transcendental ritmati roman, tuturor popoarelor i tuturor timpurilor (Prv. I. f. ist., 35); Vieti ale unor
intregi grupe sociale se irosesc veac de veac i generatie de generatie
in aceastA lupti asprA i ingratA pentru cAutarea adevArului ( 105);

DesfA-ti darl aripele, suflet al natiunii mele ( 41); Cum vrea un

animal flAmand sA inghitA pe altul, a cautA fiecare individ 0 pop or s
in ciocnirea cu altul in simplul contact social ori chiar aco-

periti-va fata, eterni farisd ai minciunii sociale 1 in prietenie

iubire, sA inghitA pe cel cu care e legat, ca O. se creasci pe el din s&n-

gele viu, din sufletul viu, al ceIui cu care se atinge spre sugrumare
ori impreunare ( 137); in acordarea ritmului individual ori social
cu ritmul universal stA singura putintA de pdstrare a vietii ( 133);
Multe din aceste ai zise idei sociale... sunt simple traditionalisme
cavaleresc-medievale, simple resturi ale unui idealism feroce, individual ( 136); toate formele concrete individuale gi sociale : creatori
de idei ori alcAtuiri sociale, nationale, politice, devin simple umbre
ale marii i micii
viata umanA ( 69); Noi am spune cA ideile
nu sunt dect forme active ale spiritului universal, vibrand 0 in noi
ca i in intregul cosmos ( x4i); Sufletele omeneti.. au afinitAti
elective precise... pentru anume nuante ale ritmului spiritual ( 149);
Dar in structura tuturor acestor ritmuri va rAsuni deplin, limpede,
tonalitatea specificA, natura sufleteasa a ritmului: mar nuptial, mar
rAsboinic ori mar funebru: ritm al iubirii, ritm al creterii, ritm al
Ondului, asupra
mortii ( 153); i toate acestea sunt stiluri
ale unor micAri enorme in care nenumrati oameni de geniu au fost

sinritmizati cu liniile marilor ondulatii ( 175); ele pot provoci schimbdri

www.digibuc.ro

144

RADU L PAUL

ale ritmului i intensitatii altor deveniri, pot fi cauze ale unor

forme istorice cu larga resonant spiritual ( 15); Fiecare natiune
trebuie s-si aib metoda sa proprie de desanimalizare a multimilor,
de selectionare a talentelor i geniilor ( 26).
Valori obiective
cazuri prepozitionale: Sau vld nopti ce 'ntind
deasupa-mi oceanele de stele Zile cu trei sori in frunte, verzi
dumbrvi cu filomele Cu izvoare ale gandirii i cu rauri de cintri (Em., Epig.) ; i toat energia vietii
s'a preflcut la Eleni
in ritm al muncii si al gndului, a toate ordonatoare
Arv. I. f. ist.,
176) ; salturi de octav, mai sus, mereu tot mai sus, cu titluri la fiecare octavi, in iutire din ce in ce mai pasionat a vibratiei, in ciocnire
din ce in ce mai desndAjduit a tactelor, pn la tactul final 'aerie,
moartea i viata etern ( 175) ; Fost-au cu acei ttari... i Voevodul
Kiowski, cu Leti de ai lui si Lipcani (N. Cost. II, !).
Valoare obiectivd dupd pronume nehotdrte: s'a rsuflat si el eltre
alti prieteni ai sai (Cr., 146) : i and ajung la gazd, ce s vezi ? mai
fiecare tovardt al meu furloase ate ceva ( 78) ; orice evadare con-

stient a ritmului omenesc din cadrele ritmului cosmic este firl in.
tirziere pedepsit ( 132).
Valoare obiectivd. Numele e precedat de articolul nehotdrt un, o:

Astfel dara ritmul viei creatoare omenesti... ni se clarifici... ca

un ritm de creftere a energiei generale umane (Parv. I. f. ist., 167);

Istoria nu mai poate fi inteleas ca o atitudine viintificd pur descriptivd

fi registratoare a unor fapte in sine, ci ca o atitudine creatoare de va.,
lorificare i construire spiritual ( 67)
(0 filologia ar trebui tot
astfel inteleas),
O uriafd sinfonie a Durerii i Fericirii cu acorduri diabolic-cacofonice i divin-armonice e viata general-omeneasci
( 137); Omul, care poate concepe infinitul i eternitatea, nu se poate
s nu aibi o prelungire a existentii lui dincolo de marginile vietii de pe
pmint ( 121); Din contemplarea abstract a devenirilor vietii umane

eu yid pe cale de iluminare transcendental o linie specific-ondu,

latorie a mischii lor, aud o muzici specific-vibratorie a ritmului lor
( 136); Noi nu lucrAm cu realitatea unor contingente de dougzeci
patru de oeasuri.. ci lucrIm cu realitatea unor stabilitti psihologice milenare, ale sufletului ancestral ( 20); o mreat fiint cosmici
avind un tact al vietii acordat cu cel al lumilor ( 179); Ritmul istorio
nu exist ca atare. El e o creatie a ratiunii mele ordonatoare ( 137);
Viata umanittii mi se reveleazi ca allegretto din simfonia a VII-a a
lui Bethowen: incepnd ca o simpld grupd de tacte, ale vietii obisnuite ( 136).
Numele e la valoare impresivd. Exemple: Iac, jupanesick ce rai
al lui Dumnezeu e aici (Cr., 141); Iar in lumea asta mare, noi copii
ai lumii midi, Facem pe pmntul nostru musuroaie de furnici
(Em., Scris. I); Eniceri, copii de suflet ai lui Alah i Spahii ( Sat. III);
acel rege al poeziei vesnic tnr i ferice ( Epig.); Cum s'o stinge
totul piere ca o umbr 'n intuneric,
CAci e vis al nefiintei

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

145

universul cel himeric ( Scris. I) ; iti facem Ore cu. acestu preinltatu
ferman impartescu, semnu alu nostru, ci fiind tu slugd credintioasd
a impiratiei noastre (Al. Amiras, III, i7o); i facem afire, c fiindu
tu din mogii tai veche i credincioasd slugd a puternic imparitii (Alex.
AMiras, III, z70); A va vreau 1 Ca doi copii ai mei (Dlv., Cong., 93);
m'au ales prefedinte al Asociatiunii (Ihb. XIV, 76) ; In adevr, formele capitale ale vietii sociale, familia, statul, dreptul sunt ele insele

expresii a imensei deveniri rationale a umanittii ca un tot ( ii3);

odata admisa aceasta cruda concluzie, se nruegte iarg tot ce se putuse inventh ca mdngdere a unei umanitati, pe care doara siguranta
unei vieti viitoare o face sa nu degenereze inapoi in salbticia paleolitici ( 132); ca cercetdtor al fenomenelor devenirii spirituale omenegti
silit a admite dualitatea: materie inertfi ritmizati prin spirit idei
abstracte, forte propulsive ale ritmului activ ori pasiv al materiei
cerebrale umane ( 143) ; vibratiile i ritmul materiei agitate de energie, variazi doar numai ca: forme evolutive ale desinertizarii mate-

rid ( 179); Iacovu a lui Dumnezeu i a Domnului Is. Hs. Flits

(Candrea, op. c., p. CCIV).
Putern spune dupa toate cele precedente, el articolul posesiv al,
a, ai, ale, servegte in limba noastra sau ca im simplu istrument pronominal pentru reconstituirea blocului genetival, cand termenii acestuia sunt despartiti prin alti termeni ai frazei, aceasta In primul
rand, iar in al doilea: de a march pur gi simplu raportul genetival
intre un nume, care nu se afl la valoare nominal, i deci este nearticulat, ci la o valoare obiectiva sau impresivi
un alt nume
sau bloc al unui nume (subst, plus aj.), aflandu-se la cazul genetiv.
In ambele privinte, al, a, ai, ale, nu are nici cea mai mica asemanare
sau afinitate functionall cu articolul nominal propriu-zis (-ul, a,
-le),
exponent al valorii nominale. In primul caz este un simplu pronume,
valoarea nominal. fiind exprimata de insug termenul determinat (ar-

ticulat), a/ neavand deci nici in clin nici in maneca cu acest rol; in

al doilea caz el nu numai ca nu se intrebuinteaza pentru articularea
termenului determinat, deci pentru exprimarea valorii nominale a
acestuia, ci se intrebuinteazi de multe ori anume pentru excluderea
acestor valori i afirmarea celorlalte: impresivi sou obiectiv, a
cm reiese din exemplele infatigate.
in acest caz dealtfel, aceasta particula genetivall, are tot rolul
de pronume, adick de a relui numele cu valoarea lui data (impresivi,
obiectiva) pe langa cel de al doilea termen. Aceasta formula se intrebuinteaza tocmai spre a face posibila exprimarea valorilor obiective
impresive ale numelui, i pentru a le deosebi de cea nominall.
In specie, apoi, articolul posesiv e i aici intrebuintat pentru distingerea cazului genetiv de dativ, cu care mai ales in cazul al doilea s'ar

confundh constructia: nume nearticulat plus nume cu articolul nominal oblicv, fnd caracteristica constructiei dativului. Exemplu:
amu aflatu capu i incepatura mofilor de unde au izvorit in tat%
zo A. R.

Studii i Cercetdri, XIX.

www.digibuc.ro

346

RADU T. PAUL

(Ur. I, 129). Prin urmare, in mod general, ratiunea articolului posesiv este, pe lngI cea pronominall fundamentalA, aceea de a di,
stinge cele dou cazuri oblicve genetivul de. dativ.
Articolul posesiv al, a, ai, ale, este pronominal numai sub raportul
morfologic, din punct de vedere sintactic ing, el are rolul pur formal de a distinge cazul genetivului, devenind semnul vid 0 generic
al constructiei genetivale. Devenind semnul specific al genetivului,
el se depArteazA 0 mai mult de termenul pe care U. reprezintA, iar natura

sa pronominall se 0erge 0 mai mult. De fapt vorbitorul II simte

astzi ca un instrument al genetivului. Ceeace actual functional este

just, istoric, evolutiv, este fals. Numai tinAnd seami de natura sa
actuall, numai din punct de vedere sincronic, putem si-1 numim:
articol genetival, bine 0iind insA, a nu trebuie sA-1 confundim in
nici o privintl cu articolul nominal propriu-zis, care are cu totul alt
rost, altA valoare, alt functiune, alt evolutie.

Neav And nici rolul de articol nominal, cum am dovedit, ci numai

cel pur formal, este firesc ca neav And nici o fox-0 intern de rezistent

datorit vre-unei valori semantic-sintactice 0 strict necesare expresiei, el a cedat din structura sa materiall in fata presiunei tendintei
de economie a limbii, 'Aril la punctul in care putei indeplini rolul
ski strict necesar, pe care il are in limbi, acela de a formi blocul genetivului in conditiile frazeologice arAtate mai sus. Imprejurarea, a
articolul posesiv este izolat de numele cu care se acordA, din punct
de vedere mintal, acordul eri periclitat sl eclipseze, ceeace a adus
dupA sine disparitia material a acelor elemente care exprimi acest
acord.

Acest fapt de fond, de ordin functional 0 mintal este primordial

in explicarea reducerilor formelor morfologice 0 nu incidentele fo,
netice materiale, care se invocA totdeauna la explicarea acestor fenomene, 0 care n'ar putei avei absolut nici un efect asupra distru.gerilor materiale a morfemelor, dacA o altA slibiciune mai gravA 0
totdeauna fatalI materialului morfologic al limbii, n'ar existi pe latura vitalA a unui organ morfologic, functiunea sa.
Dad. in mod figurat se poate vorbi oarecum de viata limbii, atunci,
prin aceasta nu putem intelege deck functiunile sintactico, stilistice
0 estetice ale limbii, adick insA fortele 0 ordinea spiritului 0 sufletului nostru manifestate in limb.
Dad. functiunea nu ar cedh, nu ar lipsi, atunci cu sigurantA, accidentele formale ar rAmne simple accidente izolate, nici and ele
n'ar putei provoch generalizarea unui astfel de reduceri formale survenite in cazuri particulare. De fapt, sl vedem in ce 0 constau aceste
accidente. Se invocA, ca o cauzA ce ar fi ajutat la disparitia formelor
distinctive ale genului 0 numArului articolului posesiv 0 urmAtorul
incident fonetic: 4 Confundarea intre ele a formelor al, a, ai, ale,
a mai fost favorizatA 0 de faptul cA de foarte multe ori articolul precedi un substantiv articulat proclitic cu lui (un cal a/ lui Ion, al lu

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

147

tata), sau de faptul a posesorul ell exprimat prin pronumele lui,

lor, (un cal al lui, al lor), ori printr'un substantiv inceptor cu i-.
In asemenea cazuri al se reduce la a, cad 1- al articolului plus

1- initial al posesorului se contopeau inteun singur I: al lu(i) > allu(i) >

a lu(i). Pentru asculttor e aproape egal dac i se spune al lu sau

a lu. Aceasti ultimi observatie o face Weigand in III Iahresbericht,
P. 235 (D, Gazdaru, op. c., 141-142).
0 astfel de judecat, pe care dealtfel o debiteaza toat lumea, nu
este cleat un fel de rsturnare a ordinei fenomenului. In cazurile
de sus nu avem de loc de a face cu o disparitie morfologia a lui -1.
Sau oare un om stangaci, care in loc si mAnance cu dreapta, ca toati

lumea, se serveqte de stanga, inseamra a nu mOnancU Tot astfel

daci doul sunete identice, intalnindu-se se confunda foneficeqte, in-e
seamni oare a aceast confundare se face i pe latura intern1 func-

tionala, daa spiritul aveh in adevr nevoie a distingi cele doul elemente ? In exemplele de mai sus, dac contopirea material, fone-

tia ar puteh fi redat inteun singur sunet 1, atunci sub raportul

functional, conceptual, fenomenul ar puteh fi reprezentat sau prin

doi 1 sau normal: al lui. Foneticete big un simplu I ar putei indeplini ambele roluri functionale.
Daca ar fi s judecOm ca in citatul de mai sus, atunci ar trebui
sI ateptIm s se generalizeze formele reduse in asemenea coliziuni
fonetice, ale tuturor cuvintelor i. elementelor morfologice, atat de
obinuite in limba noastr. Oare s'ar puteh concepe a vreodat
forme ca: s nasc'un copil (Alungat-o-ai pe dinsa, ca departe de
pgrinti ---- In coliba impistriti ca sI nase'un pui de print - Em. alin),
sO, se generalizeze vreodat in locul celor normale : s nasal' un copil.
Sau alte exemple : Sub icoana afumati unui dint cu comInac
Arde'n
candel'o lumini cat un sambure de mac; Pe-a icoanei policioari

busuioc i. mint'useatd Umplu casa intunecoask de-o rnireasrni piprat (Em., Cahn); Scoarmiindro, mandruto fa Ca s mai vorbim
ceva (Em., P. p., 78). Sau vreodatA confundl limba o formi ca: s'a
(-si a dus), cu sa (cartea sa)? i alte exemple fri numAr, prea comune ca s le mai amintim
Analogia prepozitiei a (< ad), prin ajutorul areia se simbolizh deseori raportul de genetiv sau dativ in limba veche romaneascl i uneori
raportul de genetiv in dialectul dacoroman actual, a contribuit mult
la contopirea prin articolul femenin singular a a tuturor celorlalte
forme (Gzdaru, op, c., 143).
In concluzie, trebuie s repetm, cl disparitia elementelor morfologice nu are niciodati drept cauzi suficientet incidente de ordin frazeologic fonetic, sau grepli acute de indivizi izolati, acestea singure
fiind cu desIvarire ineficace, ci si o cauz de natur internI: aceea
a disparitiei necesittii insi din spiritul vorbitorului de a exprimh
acele categorii reprezentate de elementele morfologice. pe cale de
disparitie In cazul articolului al, a, ai, ale, vorbitorul, a renuntat la

www.digibuc.ro

148

RADIJ I. PAUL

exprimarea categoriei genului si numrului, simtind cl rolul strict

functional al atticolului posesiv, nu er nici cel nominal nici cel
pronominal, ci un rol pur cazual, pe care ultima lor expresie fonetick' a, reprezentind cele patru forme, eri deajuns s o indeplineasci.
In aceeas ordine de idei se plaseazI si fenomenul reducerii fonetice partiale a formelor morfologice. Cazul tipic II avem in disparitia sunetului 1 din forma masculin a articolului nostru enclitic,
Cauza principali a disparitiei sale e faptul a ex* im element fonetic, de care functiunea morfemei articolului, creia ii apartinei, se
putei dispensi fr a se petrece nici cea mai mici turburare, nici
in ce priveste functiunea flexiunei interne, nici in ce priveste functiunea categoriilor de gen si numr. Dacl n'ar fi existat aceasti
imprejurare, oricite si oricare ar fi fost imprejurrile frazeologice,
(care desigur mimai ocazioneaz aceste disparitii, nu le si cauzeaz)
incidentele fonetice, care se invoac in explicarea acestui fenomen;

nici cea mai mic clintire n'ar fi suferit sunetul I. Este inexact
a se afirmi, cl in cderea lui 1 final din corpul articolului nostru

enclitic, trebuie s vedern numai un simplu fenomen fonologic, sau

un fenomen provocat de- niste incidente lingvistice de natura celor
constatate in cazul articolului posesiv.
Morfemele sunt niste elemente de limb, pe care spiritul le manueste cu mai mult libertate de actiune, le simte ca pe niste instrumente proprii ale sale, servind nu ca corp material de limbA, ci ca
instrument modificator al acestora. Spiritul vorbitorului intueste sub.
constient ca rolul morfemelor este de ordin functional, a ele nu au
alt rol, alt functiune, alt sens, decat acel pe care li-1 imprumut
spiritul. Spiritul deci dispune oarecum de materia lor si and aceast
materie este inutil isi permite toat libertatea s'o, elimine, and si
ocazia frazeologicA II sugereazi posibilitatea. Dac se poate vorbi de
organele vii ale limbii, adicA de dualitatea materie spirit, atunci
aceasta nu o putem vedei decat in sistemul morfologic sintactic al
vorbirii. Ca si in lumea fiintelor vietuitoare, organele ark' functiune
sunt amenintate s disparl, apendicele inutile ale organelor se atrofiazI,

Itmne si mai spunem c fiteva cuvinte asupra raportului, care

exist intre articolul nominal si intre articolul posesiv.
Hasdlu in Cuvente din Bltrani, vol. II, iati ce sustine: Articlu
prepozitiv al genetivului se pierde la noi in aparint dupa un substantiv articulat, de exemplu : casa boierului sau calul cocoanei, nu
casa a boierului sau calul al cocoanei ; dupl cum el se pierde deasemenea, in fratele meu in loc de fiat& al meu. Aceast disparitiune
insk nu este in realitate dec at o contractiune a dou elemente ornofone: cas'a boierului pentru casa-a b
, calu'l cocoanei pentru
calul-al
Si probe despre aceasta, iatl-le :
1. 4 La Macedo-romni, dupa cum am vzut-o mai sus, o asemenea contractiune nu s'a introdus. Ei zic: 4 Fratile a miu , (4 jocurele

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

149

a mele *, 4 casa a vitinului* , 4 ora a mortilii a mei *, etc. Flind inve-

derat, a forma cea necontrasa e mai veche deck cea contra.* rezulti ca trebue s'o fi avut oare and i Romani din Dacia lui Traian.
Aceasta se confirma, intre altele, prin urmItoarele fapte *:
2. In Omiliarul din 1580 ne intimpinl de multe ori articolul
genetival al dupa un substantiv post-articulat, precum: 4 milosradie-a
a dulcelui * (XI, 9), 4 locul al muncilor * (XVI, 13), e tarie-a a domnului * (XVII, 4), 4 maricini-i ai iubirei * (XXI, i), s inteleptie-a a
lor * (XXXII, 13), cuvinte-le ale cetii evanghelii (I, 4), etc. E

3. 4 Tot acolo pronumele posesiv se vede pre-articolat in urma

unui substantiv post-articulat, precum: o mil-a a sa * (VII, 3), 4 dulce-lui al tau parinte * (XI, 9), etc. .
4. In texturi Bogomilice noi citim: o precinstite-le ale lui maini 0
(94); in texturi MhIcene : nume-le al lui * (2x o) E
5. 4 In Transilvania aceastI constructiune necontrasI pare a se con-

servi in popor pang astzi, cel putin in unele localitti, de vreme

ce Klein i *incai o mentioneaz anume ca mai putin elegantl cleat
cea contrasa : 4 Loco cauallul a domnului elegantius dicitur cauallul

domnului, quod idem significat * (Elementa linguae... 1780, p. 15,

acest pasaj este ins modificat in ed. din 1805, p. 24) E
6. o In Texturi MIhacene i'n Texturi Bogomilice ne intampina
foarte des o constructiune identicl cu cea in chestiune, dar in niste
cazuri unde limbagiul obinuit n'a consacrat-o, de ex.: 4 zece cuvinte-le sale * (198, 201, 202) -= 4 zece cuvinte ale sale *, 4 sfinta pelit'a
lui i curatul sangele tau o (238), = sllvitul nume al tu *, cinstitul
capu-1 lui * (125) = cinstitul cap al lui sr, etc., ceeace ne explica
facilitatea cu care, prin aceeai procedura s'au contopit articlul prepozitiv al genetivului cu articlul post-pozitiv al substantivului v.
Mai pe scurt tripla articulare in constructiunea substantivului cu
adjectivul genetival: 4 equus-ille dominae-illius *, un fenomen sintactic atat -de interesant sub toate raporturile, nu este propriu dialectului macedo-roman dupa cum se crede generalmente, ci apartine limbii romane intregi. Numai de dincoace de Dunare a rmas
totui intacti, dar nu pretutindenea, fina lui concordare cu substantivul ce precede, pe and acolo unde cele patru forme : al, a, ai, ak,
s'au redus toate la singurul femenin a, s'a ters cu desvalire elementul logic al constructiunii (Hadlu, Cuv. d. b. II, 629).
Am citat intreg pasajul nu numai pentru a arid prerea lui HadIu,
ci i pentru ca ne scutete pe noi de a da informatiile asupra cazurilor
de tripla articulare in constructie imediat succesivi, ali cum se vede
din exemplele de mai sus.
Dei din punctul de vedere al unei cercetari lingvistice, in genere,

nu suntem indreptatiti de a consideri un dialect sau altul al unei

limbi ca prototipul ideal, dupa care trebuie si judecam pe celelalte,
totu nici invers nu suntem indreptatiti, ca unul dintre ele, fie el cel
mai important sau nu, sa-1 judecam totdeauna numai in raport cu

www.digibuc.ro

150

RADU 1. PAUL

celelalte i niciodata invers. Cu ce drept prin urmare, oHce fenomen

al dialectului daco-romin si-1 deducem li sa-1 explicam pururea dupi
formele corespunzatoare ale telorlalte dialecte. Se poate invoci oare
principiul conservatismului acestora, mai ales cand avem de a face
cu forme gramaticale ? Dar dimpotriva, chiar de aceasta data, suntem
in fata unui fenomen lingvistic, care in celelalte dialecte ne dovedete
a fi extrem de avansat ca evolutie materiali, i dimpotriva, in dia-

lectul daco-romin se prezinta in stadiul primar fost odati comun

tuturor dialectelor. In timp ce dialectul macedo-romin a redus Inca
de multi vreme toate patru formele articolului posesiv: al, a, ai, ale,
la simpla forma a, in timp ce in Megleno-romin i Istro-romin
aceste forme au disparut cu totul din uzul limbii (afari de citeva
forme cristalizate in legatura cu pronumele posesiv), singur dialectul

nostru Daco-romin pastreaza, pe o extensiune destul de mare, sistemul nealterat al acestui artica Care este atunci conservatismul
Macedo-rominei i celorlalte dialecte ? Este acela care s'a stabilit
pe latura legilor fonetice generale, i din punctul acesta de vedere
este perfect acord. Numai ci nici natura formelor gramaticale gi prin
urmare nici metoda lor de cercetare nu trebuie s fie confundata
cu natura fenomenelor fonetice generale ale limbii.
Chiar in ce privete fenomenele fonetice, trebuie si observam, ci
nu se manifesta conservatismul cleat numai in privinta legilor fo-

nologice propriu-zise, organice i generale, i ca, in gruparile lingvistice dialectale, in privinta fenomenelor fonologice accidentale (con-

tractiuni, reduceri, amplificari de sunete in corpul cuvintelor; imprumuturi), se manifest/ tendinta contrarie a inovatiunilor celor mai
abuzive, care reuesc M. se impuni in vorbire. Aceste inovatiuni mai

ales, dau unor grupuri linguistice caracterul atit de diferentiat de

cel al limbii comune, i mai putin cleat formele sale arhaice.
Aceasta slabiciune spre tot felul de inovatiuni i prefaceri, fail
infrinare, da natere dialectelor i le caracterizeaza. Conservatismul
este dimpotrivi un caracter mai putin important i accesoriu. Un
dialect nu este conservator pentru ca este dialect, ci dimpotriva, este
dialect pentru ca este inovator abuziv. Conservatismul nu este numai-decat un caracter implicit al dialectelor, ci accidental, datorit unor
imprejUrgri speciale, in care s'au desvoltat. Aceste imprejurari sunt
de ordin social. AO este cazul dialectului aromin.
In adevar, se pune intrebarea, de ce dialectul Macedo-romin este

mai putin evoluat inteo anumit privinti decit cel Daco-romin.

Igt ceeace mi se pare el ar fi o explicatinne:

Persistenta elementului roman oficial a durat in sudul Dunr un

timp mult mai indelungat deck in nord. El n'a incetat de a persisti
in aceste tinuturi ale Peninsulei Balcanice, atita timp cat n'a incetat
de a starui politicete i efectiv Imperiul Roman de rasarit, de mama'

latini. Acest element roman balcanic a fost de o consistenta latini

mult mai puternica, dat fiind faptul ca. .aceste regiuni au inceput a

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

151 .

fi colonizate aproape cu douk secole mai inainte decind s'a inceput

colonizarea sistematici. a Daciei. Atat elementul rural cat 0 cel citadin,

erh ah dar puternic impregnat de elementul latin. Romanitatea suddunreani rezult din contopirea acestui dublu factor oriknesc i
rural, pe and in Dacia, cel dintliu, prin retragerea granitelor Imperiului la Dunkre, a fost slbit inteo mAsur de sigur destul de insemnati, dar prin retragerea elementului citadin din nord s'a adaugat o
intirire noui romanitatii balcanice. Intensitatea deosebitk 0 persistenta att de indelungat a elementului latin in cadre politice latine,
nu cred sk. nu fi fost aceasta, imprejurarea, care in mare parte, a incetinit procesul prefacerilor materiale fonologice ale graiului rominilor
sud-dunkreni.

A. Meillet, autind s-i explice diversitatea mai profunda, care

existA intre limbile romanice deck intre cele slave, despkrtite nu cu
mult mai tirziu de trunchiul comun, emite aceea idee : e Faptul ci
popoarele romanice vorbesc astizi limbi mai deosebite deck bunkoari cele slave, despirtite nu cu mult mai trziu de trunchiul comun
este ci o pretutindeni unde limba latin se vorbei in momentul and
Imperiul Romn s'a framitit, ea er de importatie recent 0 cl tradiga nu aye() soliditatea unei traditii lingvistice inrefddcinatd de multe
veacuri la o populage stabild. Turburrile sociale produse de invaziunea barbarilor au produs o viati in esenta ruralk. : consecinta inevitabil este o repeziciune foarte mare in transformrile lingvistice
(citat al D-lui Pucariu in 4 Dacoromania, II, p. 57, Legile fonologice).
Caracterul acesta al dialectelor, de inovatiuni abuzive, 0 accidentale
se datorete iarl unor cauze de ordin social. Iati ce credem in aceast
privint:

Cnd o comunitate lingvistick ocup un teritoriu mai vast 0 este

mai putin compactl, dar felul de viat sociall implici mentinerea unui
contact permanent intre diferitele puncte ale acestui teritoriu, a cum

au fost daco-rominii in viata lor plstoreasci de transhumant dela

munte la es, atunci in aceast comunitate lingvistick, din necesitatea

mentinerii uniatii sistemului lingvistic, unitate care se impune din

contiinta unittii, pe care o are poporul, care trAgte in astfel de conditii, inovatiunile brusce 0 puternic perturbatoare, nu se produc sau
sunt respinse.
Din contr, clack comunitatea lingvistick este restrinsl, compacti
0 omogenk, cu tin singur centru, toti indivizii apartintori, se supun
aceleia actiuni, iar alt centru, neexistind ca sk irhpuni regresiunea,

inovatiunile accidentale 0 abuzive reulesc si se generalizeze. AO

se explicl de ce grupurile mici lingvistice, izolate, cu populatiuni
omogene 0 pu centre politice 0 economice independente, prezint
evolutiuni de limbi din cele mai profunde 0 divergente. Acesta este
cazul dialectelor.

Vedem prin urmare, ci un dialect nil prezina totdeauna formele

cele mai vechi 0 mai putin alterate ale limbil, ci din contra, in multe

www.digibuc.ro

152

RADU I. PAUL

privinti, chiar dialectele sunt expuse la cele mai grave modificatiuni

(Ca dovad fonetismul dialectelor noastre. Cad fiind de mica extensiune i avand de a face cu grupari sociale compacte i omogene, inovatiunile individuale cat i influentele straine, izbutesc rep-ede s se
propage, fag ca un curent contrariu O. le poata stvill sau A. le scoata
din uz).
Chiar in problema ce ne preocupa, constatm graba cu care dialectul
aroman a inlocuit cele patru forme ale articolului posesiv al, a, ai, ale,
prin una singura: a. Nu se atesta nimic din formele primitive. CA
aceasti modificare s'a facut destul de timpuriu, e dovad faptul c
articolul posesiv sub forma a, pierzanduli cu desvirire caracterul
sat' pronominal qi devenind o simpla particull cazuala, caracterizand
genetivul, intovrete pretutindeni acest caz, chiar gi acolo unde la
inceput nu era nevoie.
Prin urmare exemple ca: jocurile a mele: casa a vetinului; ora a
mortili; nu trebuie si le considerarn ca dovezi a triplei articulri in
ordine succesival cum credei Hadeu, ci o simpla extensiune a particulei genetivale a (in care s'a ters cu desivirire elementul logic al
constructiunii), la toate constructiunile genetivale i nu numai acolo
unde este necesar in limba noastri.
Exemplele care ni le &A Hadeu din literatura veche sunt cazuri
prea rare, alturi de formele generale i normale, care trebuie s ni
le explicam ca nite amplificatiuni abuzive, explicabile la un traducator, la un copist, sau chiar ca o maniera stilistica. Exemple ca cele

date de Hadeu, se mai gasesc i in alte scrieri vechi, dar destul

de rar.
In exemple ca: zece cuvintele sale sau sfdnta pielita lui sau sldvitul
numele tdu, nu vad nimic neobinuit i de sigur nu e vorba de nici o
contractiune din constructiuni originale ca: zece cuvinte ale lui; sfcinta
pielitd a lui, etc.
Definind in cele de mai sus locul i rolul sintactic al articolului posesiv, nu putem concepe originea i aparitiunea lui deck tot in condi-

tiunile in care el pan astzi ii justifica functiunea. Prin urmare

absolut nimic nu ne poate face s acceptam prerea acelora cari cred

ca nite constructiuni ca: fratele meu, este o constructiune dintr'o

forma originara mai veche: fratele al meu.
Articolul posesiv in legturd cu un nume propriu:

i. Cateodata articolul posesiv se contopete cu terminatiunea numelui propriu precedent: iaci i mtuqa Mdriuca lui Andrei vine la
noi (Cr., 44), in loc de: Mariuca a lui Mo Andrei; Pepelea dracului...
l-au pus la mini (Al. T., 767). E cazul unei simple contopiri a dou
vocale identice, Corect ortograficete s'ar impune un apostrof, sau le
putem consideri constructiuni analogice cu cele obinuite: Harap-Alb
descaleck i spre mai marea mirarea lui....
2. Normal articolul posesiv" se exprima distinct: Lasi-ma in pace
pe mine cu Dumitru al Wu (C. T., 339); Lucia, sa vad i eu pe /ova

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

153

al nostru (Dlv., Cons., io8). In aceste exemple articolul posesiv ar

putei lipsi ca i in primul caz.
3. Articolul posesiv nu poate lipsi: Eu vin la tine Rege, s cer pe
Ara Id al meu (Em., Strigoii); iara Doamna Nastasia a Duck Vod...
au rmasu in Teara Munteneasc (Nec., II, 223). In ultimul exemplu
articolul posesiv nu poate lipsl, aci de fapt se refer la Doamna nu
la Nastasia.
In toate cazurile cand numele propriu are o desinent identic cu
articolul nominal, articolul posesiv poate lipsl. Si and lipsete qi and
nu, constructia merge perfect paralel i analogic cu constructiile normale ale substantivelor comune 4e valoare norninali, determinati:
Radu meu; Maria mea; Ana mea; Mircea meu; Luca meu; Toma meu;
Nica meu, etc. Se zice chiar: Ionul meu. Dar: Gheorghe al meu;
Nizolae al meu; Iosif al meu; Marin al meu; Tache al meu, etc.
Cat privqte dialectul macedo-romfin, al, a, ai, ale, s'a redus in toate
cazurile la a, devenind simpl particul a genetivului, generalizandu-se
pretutindeni, chiar i acolo uncle la noi este inutill.

In megleno- i istro-romin articolul posesiv a disprut din uz

din pricina substituirii sau contopirii lui cu formele prepozitive ale
articolului nominal, care este lu, la genetiv ca i la dativ, la plural ca
i la singular (vezi amlnuntele in aceasti privint la D. Gazdaru,
pp. c., p. 136 . u.).
In literatura veche, in textele veacului al XVI-lea, sistemul articolului posesiv er nealterat. Abi mai trziu in veacul al XVII-lea
ineepe s apar forma contrasi a, in textele apartinkoare regiunilor
dialectale moldoveneti. (Si in aceast privinta mai amlnuntit vezi:
D. Glzdaru, op. c., p. 124 . u.).

www.digibuc.ro

CAP. XI
PRONUMELE ADJECTIVAL: CEL, CEA, CEI, CELE
AO numitul articol adjectival cel, cea..., s'a desvoltat pe calea cea

mai fireascl din valoarea de pronume demonstrativ, pe care Ora

astazi o are foarte des in limbA.

Dupi categoriile de exemple ce urmeazI se va pute urmkri calea

ce a urmat-o in evolutia sa dela pronume demonstrativ spre cea de
articol adjectival 1).
1. Cel, cea... de simpld valoare pronominald: Cele rele sfi se spele,

Cele bune si se adune (Cr., 48); intrebindu-1 cu cine mai tine atita

amar de bucate, el ar fi rgspuns : # Cu cei slabi de minte i tari de virtute,

A/aria ta ( 17); si sA le hie cele bune de invAtatrl, iarl cele rele ca

sl se poat feri (Ur., I, 129); Celoru bune sA urmeze ( 129); Cand

pItruns de sine insu odihneA cel nepdtruns (Em., Scris. I) ; Viteji
ii erau fli i purtatorii stemei Cei ddtdtori de lege 'arzAtori de

datini Lumine din lumine, Muatini din Muatini (Em., Moldova);

cei miei, cei blanzi, cei flminzi, cei milostivi, cei goniti, etc. (Nic.

DrAganu, Cel mai vechiu molitvelnic romnes; in Dacoromaifia,

II, 284) etc. etc.
2. Cel, cea... de simpld valoare pronominald demonstrativd: Cei ce
pradl tara mea, acei prada i tam. noastr (Nec., II, 185); am visat
un visu, precum dealul celu de ceea parte a Bdrladului i de alul celu
dincoace eri de aur ( 182); au luat numai scrisorile i hrisovul celu
dela Carol Impdratul Nemtescu ( 183); i intruparea cuvntului celu
mai inainte de veci (M. Cost., I, 4); cindu au fost cursul anilor celu
de la Hristos 1673 (N. Cost., II, 7); Asta e dl care scrie la Vocea Patriotului Nationale (C. T., 69); capitala unuia dintre cele trei judge
limitrofe (C. M., 14); Caldarea cea cu smoal clocotit (Al. T., 778);
Ba-i chiar frurmqel la fall ca feitul cel din poveste; apoi cea mai
tdndrd fiind mai ugubati (Cr., 156).
3. Cel, cea... cis valoare de demonstrativ anaforic inaintea substan-

tivelor, substituind functiunea articolului nominal, valoarea determinatd.

1) 0 formi gramaticall spre a fi inteleasi, nu trebuie vzuti izolat in functiunea
sa, ci inftiaat in complexul formelor sincronice din care face parte O. din care a
luat naatere. Am dat locul cuvenit acestui capitol ai spre ad se tine seamli in studiile noastre gramaticale de acest important principiu de metodi, neglijat aproape
complect pfini scum.

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

155

Exemple : furam cite un srutat dela cele copile sprintare (Cr., 92);
prea cuviosul coceh oul la lumanare, ca si mai upreze din cele pdcate
( 128); plecandu-se atata pe la ridacinile celor tufani dupa madite
tinere ( 268); d'abia nu te-i mai linciuri atata prin cele ape ( 320);
daca nu v'am sacelat astazi faceti otrocol prin cele mdte ( 31); Cat ii
de mare prinde mute cu ceaslovul. . . in loc s pasca cei cdrlani qi sa-i
dee ajutor la trebi ( 12) ; Vino... de te gioaca cu noi, hai doar te-i mai

scuturi de cele bdtrdnete (Al. T., 351); Hei 1 cum di Dumnezeu i

cel codru verde, cucoana Zamfiri ( 312); Dar la cea mdicutd Si
nu-i spui draguta Ci la nunta mea a cizut o stea (Miorita) ; Sa-mi
asvirli te rog crestine Si cel cal sa pot pleci (Cob. B. I., 158);
Draga mea cea primdvard Tu eti dulce i amara (Em. P. pop., 65);
Mi loam Balabane du ma dor cele ciolane ( 83) ; Sub cel tei batut
de vint Cu floarea pan' la pamint ( 103); Dar s'aud i. 'n visul
Draga codre, glasul tau, Din cea rarifte de fag Doini
meu
rasunand cu drag ( 103) ; Si dintre cei boieri multi cari trageau nanidejdea domniei (Nec., H, 192); Pentru cea sutd de galbeni (Ihb.,
XIV, 47); ii iertase cea mie de talanti.
4. Cel, cea... cu valoare de pronume demonstrativ pe ldngd un substantiv, care la rdndul sdu determind pe altul. Constructiunea se face
cu ajutorul prepozitiei de: Si au mers de au bautu butea cea de vinu
toati (Nec., II, 187); Copilulu celu de turcu au nemeritu la un Aga
( 189); Guliti du-te de-ti pune straele cele de anul nou (Al. T., 393);
Pentru drumul cel de mdine De cu azi te pregatete (Em., Povestea
teiului); De cite ori iubito de noi mi-aduc aminte,
Oceanul tel de
ghiatd nazare inainte (Em. De cite ori iubito); Incingeti-v spada
la dantul cel de moarte (Em. Junii conrupti); Cununa cea de pae ii
atarnh uscata (Em., Imp. Prol.); Vino 'n codrul la izvorul, Care
tremura pe prunt, Unde prispa cea de brazde, Crengi plecate

o ascund (Em., Dorinta); In mijlocul de codru-ajunse... Undeizvorul tel de vraje Sung. dulce in urechi (Em. F. fr. din tei); Si

se 'mplineasca visu-mi din codrii cei de brad (Em. Strigoii); sublim

insa. este
Cununa cea de laur... a Pe fruntea cea umbrit de bucle
de argint (Em., La Eliade); Roze roie de Siras i liane 'n fel
de fete Respirarea cea de ape il imbat ca i sara (Em., Scris. IV);
am fost trecut dela Ministerul Instructiei la tel de Finante (C. M.).

5. Cel, tea.. , cu valoare de pronume demonstrativ, pe ldngd un

adjectiv: apoi arata pe cea mijlocie. . . pe urmi pe cea mai tdndrd (Cr.,

r58); Ghita a flgaduit ca a duce-o la Paris, la Marea... Care Mare ?

Cea rofie Bo cea albdi Cauta bine c'a fi cea neagrd Fie macar

i cea galbend (Al., T., 728); cu acele trecute vremi si pricepem cele
viitoare (M. Cost., II, 6); cele trecute cu multe vremi le va putei sci
i le va puteh oblici ( 3); Din toate cele rele au scornitu i elu acestu

obiceiu rau de vii (Nec. H, 192); Vreo arma din cele impodobite
cu stimate (Ihb., IV, 13); nu se tii care din toate acele vorbe erh
cea adevarati.

www.digibuc.ro

RADU L PAUL

7 56

6. Cel, cea . . . in functie de pronume demonstrativ, pe ldngd un adjectiv

atribuit. Adjectivul nu este o calificare subiectiva ci o determinare obiecletopisetul nostru cel moldovenesc as scrie de pe scurtu
tiva. Exemple

(Ur., I, 129); ca s nu se inece anii cei trecuti a toate %Arne ( 129);

au tanutu Scarlatu fata lui Vodd celui turcitu (Nec., II, 184); Canta:
cuztneott
cet batrant, s au agiunsu cu nepotu-sau, cu Cupariul Ruset
celu bdtrdnu ( 192) ; qi au trimisu pe armaplu celu mare, pre MUqescul sa-i omoare ( 187); am inchisu pre Duca-Vod in curtea cea
domneascd (N. Cost., H, 7) ; maiul celu negru i-au fostu sntos
inima saratoasa ( 53) ; iarl pldmdnele cele albe au fostu arse de sete
A

( 33); domniile cele dintdiu (M. Const, II, 4); Ce e and ti se bate

tdmpla a dreaptd . . . dar and ti se bate a shine (Cr. T., 28); and
o Ode a dintdiu lopatd de pdmint. . . eu a s fiu in bratele tale ( 344);

Daa er s boce0i toata viata pe bdrbatu-tdu ifl dintdiu de ce te-ai

( 336) ; i 'n acel moment de taini, and s'ar crede ca-i
maritat
ferice

Toate-ar invii In ochiu-i ochiul lumei cei antice (Em., Dalila);

cu mania sa il rumpe. Pdnza cea acoperitd de un colb de pietre

scumpe (Em., Cahn); i0 mic putin infirm qi..arata la nora cea mare
(Cr., 158); vine vremea de insurat i feciorului celui mic (-152); and
pe la priinzul cel mare . . iacata-ma-s ( 44); baba pune la cale i pe
feciorul cel mijlociu ( 152); Nora cea mai mare talmc apoi celeilalte
( r52); A nu adoarmA a le vede ochiul cel neadormit ( 152).
7. Cel, cea . . . in functie de pronume demonstrativ, pe ldngd un adjectiv

subiectiv cahficativ. Abi in acest caz pronumele cel, cea, este la -va-

loarea pe care i-o atribuirn acestui pronume and II numirn articol

adjetival. Exemple: .4 eram la vdrsta cea fericitd, i a cred a au
fost top copii (Cr., 31); 0 din veselia cea mare cazi deodata in uricioasa intristare ( 31); sa-ti dea toate darurile sale cele bogate ( 55);
la care venise fetele cele statute ( 2); Dragu-mi eri satul nostru cu
Oana cea frumos curgdtoare ( 92); crdfnuirita cea frumoascr curat cA
s'a mAniat ( 77); 0 mai bine s rimii pe loc, loam, chiteam in mintea
mea cea proastd ( 92); Ca doar Dumnezeu cel Mare si Puternic flu
s'a rasticnit numai pentru un orn ( 34); nu mai face 0 tu at Ata vorba
ca fariseul cel fdtarnic ( 15); ma uitam cum se joaca apa cu piciorufele
cele miindre ale unor fete ( 52); prin luncile i dumbrdvile cele pline
de madrete ( 51); cum se pot invrajbl oamenii luindu-se dupa gurile

cele rele ( 48); Se leharnetisera Ora i cele doul de gura cea rea a
babei ( 157); and i aduca ea aminte de puicele cele nadolence #
boghete (-155); Asta ti-e vestea a bund? (C. T., 351); cA sunt zidite
de cuvantul lui Dumnezeu celui puternic (M. Cost., II, 3); Alexie
Balaban, neguldtorul cel mare (N. Cost., II, 33); Carele se trage de
pe stramoaa-sa neam din Domnii cd vechi moldovenefti (Nec., II, 184);

.tefan Vodd celu bunu multe rizboaie au batutu ( 179); Cu Urachi

celu vestitu de bani multi ce are (N. Cost., II, 33); In ochii ceia mari
atat de frumo0 ai boilor (Girl. C. d. d., 182); Magulite toate sunt
De a fi umbra frumusetii cei eterne pe pamant (Em., Dalila); Numai

www.digibuc.ro

FLEXHINEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

157

A lor suflet imbltat

(Ern. F. fr. din Tei) ; De ce-ai murit inger cu fata cea pald? (Em.,
Pe-un jet taiat in stana st apn, palid, drept Cu
Mortua est) ;
murmurul cel duke. . . Asurzete melancolic

carja lui in rank preotul cel pdgdn ( Em., Strigoii) ; Pe fata ta cea albd
ca ceara neschimbat (Em., Strigoii); CAci e vis al nefiintii universul
cel himeric (Em., Scris., III) E un adinc asemenea uitdrii celei oarbe
(Ern., Luc.) ; Cci pe mucedele pagini stau domniile romine, Scrise
de mna cea veche a 'nvtatilor mireni (Em.,, Epigonii) ; Eaca brbatul
cel copt (Al. T., 744) ; Stai verioricl, c eu sunt.... Leonil, ver4orul
matale cel drdgdlaf ( 307) ; Eu sunt Arvinte cel cuminte ( 776).

Tot aici se claseazI i formele comparative ale adjectivului: si-i

e cel mai tare lord (Cob. B. L 155); a luat

voinic fri pereche
parte la cele mai mari acte ale istoriei nationale (C. I., 5)- Cel mai
mare din amndoi fratii (Ihb., XIV, 44); planurile cele maibine mntemeiate (Al. T., 729).
8. Iat trei exemple de constructiuni cu prepozitia de, ce se impune
cnd avem de a face cu valori objective : SI ne anti un cntec de cele

bdtrnefti, de care ai auzit dela tit-tAu (Al. T., 347); Eu am prins

un guturaiu de cele tdtdrefti ( 704); Ce dracu, vine un mint de cele

muscdlefti ( 773).
Cand avem o valoare norninal, de pild : Preotul cel pdgdn, rolul
pronumelui cel este de a analiz conceptul : Preotul, scotand in
evident calitatea: pAgAn. Mintal, formula: Preotul cel pdgn, se prezina ca o unitate conceptual. Discursiv, noi analizIm in acest concept
nominal determinat al Preotului, caracterul de pdgein. Instrumentul
acestei analize este pronumele cel, cea.
In cazul valorilor obiective, adici a unor concepte neformate, care
nu constitue un subiect logic, nu se mai petrece un tiroces de analiz,
ci un proces de sintez. Conceptul nu este format, ci numai lum elementul general obiectiv al unei notiuni: Un cintec, un vant, un gutu-

raiu, cu care vrem s formin un concept obiectiv particular', prin

adngarea, introducerea in el a unor atribute, pentru a exprimi astfel
caracterul pe care II are realitatea contemplat efectiv sau mintal.
Mijlocul lingvistic care exprim acest proces mintal este pronumele
cel, cea. . . urmat de particula de. Cu alte cuvinte in cazurile valorilor
obiective, aa zisul articol adjectival, se construqte precedandu-1 cu
particula de, care nu poate lipsi. Din aceste motive, putem zice : Soldatii
cei negri s'au distins in armata francez; dar trebuie s precedim arti-

colul adjectival cu particula de, cand substantivul este la valoare

obiectiv : Am vlzut soldati de cd negri.

Pretutindeni, ah dar, ne convingem cum limba noastr este vorbit

cu simtul precis al acestor valori, pe care le expriml in constructii

deosebite i in modul cel mai categoric regulat. Nu se poate spune
deci, c stabilirea valorilor nominale, a cum am flcut-o aici, este
arbitrar. Ea se verific prin fapte de limb la fiecare pas.

www.digibuc.ro

CAP. XII

FORMULA : OMUL CELA BUNUL

In primele noastre monumente literare intilnim, allturi de constructiile normale, care le avem i. astizi i in mod destul de des, constructia aceasta cu triplA articulare. Exemplu: fiul tdu cela blagoslovitul
(Cod. Stur., 117).
Aceste constmctiuni trebuesc explicate ca nite abuzuri sintactice de
caracter oratoric. Rolul i semnificatia acestor constructii gramaticale,

in orice caz nu e deck cea stilistic oratoricl. D. p. d. v. al flexiunei

nominale interne nu are nici o semnificatie, cAci valoarea nominalA
rAmAne aceiai. Constructia triplei articulAri este obinuitl in macedoromAnA.

Ceeace vrem sA mai remaram aici, e ci in regull genera% intre un

substantiv articulat i un adjectiv articulat, articolul adjectival cel, cea..,
apare totdeauna in forma amplificatl: cela, ceea, ceia, celea, AceastA

foimI amplificatl apare tot a de regulat and preced un adjectiv

luat ca substantiv (articulat). Exemplu : Cela necuratu (H. IX, 34, ap.

Candrea, op. c., CCV); ceia necuratii (S. XXV, 5); Dar and ad-

jectivul este nearticulat, articolul adjectival apare i el neamplificat.

Exemplu: celu grefnicu, celu mie1u, cei bogali cei necurati, etc
Aceste constructmni sunt de naturA sA confirme caracterul specific
nominal al formelor amplificate cu a ale pronumelor demonstrative. In
adevAr, din cele de mai sus vedem cA imediat ce adjectivul e articulat, adicA cu valoare substantivall i construit ca un substantiv,
apare regulat forma amplificatl cu a, iar and adjectivul este in constructia sa proprie, nearticulat, amplificativul a lipsete. Tot in acest
chip trebuie sl ne explicam faptul aparitiei regulate a lui a pe lfingi
articolul adjectival, cAnd acesta precede adjectivul articulat, care determinA un substantiv tot articulat. Constructia gramaticaliceqte o
putem consider ca apozitie. Exemple Sintu aceia fil mei cda preaiubitii (Cod. Stun, 4i7); BlAmu Mihaile giudecitoriu sA yes:km muncile celea =rile (-344); 0, despuitorul fiului tdu cela blagoslovitulu
( 320); Cela ce va arde aceastA lume cu toatl bundtatea ei ceia de-

farta (-226); gndul cela bunu (C. V 46, Candrea, op. c., CCV);
Pavelu cela legatu (-64); Pdstoriul cela socotitoriul ( 150); Scaunul
meu cela sfntu M., 47); mna mea ceaia inralta (M., 47);
mei ceia mari (M., 47).

www.digibuc.ro

CAP. XIII

VALORILE FLEXIONAL INTERNE ALE NUMELUI

IN EXCLAMATII *I URARI
Exclamatii

Nu urmarim sentimentul, ideia sau intentia ce se exprim prin

exclamatii,
; . ci valorile logice ale flexiunii interne a numelui. Dupi

acest criterm le vom gi clasificA.

i. Valoarea nominald generald: Bati-te-ar intunericul sA te batk
urdciunea oamenilor. (Cr., 246); Ori mai gtii pdcatul? Poate nici crag-

mAritei nu-i eri tocmai urat a sta intre noi ( 77);.Mai gtii pdcatul?

poate a g'aceea O. fie ( 73); Las cl de scris, talpa gdfteil ( 72);

Mona-Lisa 1 Fatalitateal (D1V., Cong., 122); ce cioarele, tato, zice

Madam Georgescu, iar mAnnci ? (C. M., 197); mai gtiu eu ce dracu

ti-a venit in cap O. ceri ( 234).

2. Valoarea nominald determinatd. Numele este in replA generalk

in acest caz un apelativ sau adjectiv. eke odatA gi un substantiv urmat

de un atribut. Exemplu: Si cum dormei sdrmanul, cu fata in sus,

ii pune arbunele pe pieptul gol (Cr., 88); Si incl se preface cA doarme,

ticdlosul! ( 87); CAci pe cat eri de frumoasI, pe atAt er gi de liarnick mititica ( 79); Nici o faptA fAri plata. Ticdlosul fi mangositul

(-165); ca sl nu se deoache, odorul ( 196); Sfintiile lor gtiu mai

multe cleat noi, pdcdtoasele (-132); PAcatul ei, Sdrmana ( 5); a
murit, sdrmanu, inainte de vreme, innecat cu pronumele conjunctive,
peritu-le-ar fi numele ( 68); Vai de biet Romin sdracul (Em., Doina);
Pe cAnd codru, dragu codru, troeninduli frunza toatA (Em., Cabin);
Si tu-1 ierti, dar el, ndtdngul, Ca rAspuns te mai cuprinde Si

cu stingul (Cogb., La oglind1); Auzi, dar cine-i el pdgdnul Ca

sA-mi sirute fete 'n drum ( B. I., 74); Rasp Antia cAii le-adue Un
sol cunoscut: Hatmanul (Cogb., Cuscri); Auzi, mizerabitul ! sl-mi
facI un afront (C. T., 23); Si tu Taut ? Si tu, Stefule ? 0 1 prietenii
mei, cu bArbie p Ana in pAmfint, nAmeti ne'nvingi de oameni (Dlv.
A. d. S., 20); MAria ta, pdredlabii ( 25); SA tot fi trecut ca de and
am inceput gi se pornirA lungi giruii de cAlreti. Lefii! ( 51); DragI

Lucia, buna mea Lucia! (Div., Cong., 93); Tdlharii, grip oameni
buni omoari pe mama (Vlah. C. d. 1., 72).

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

Valoare impresivd obiectivd: Frate, frate, dar pita-i cu bani, barbate (Cr., x7I); 0 mufatind! As lua dela mine 0 a da la ai tai (Del.
A. d. S., 42) ; EL fantezii! (De lv., Con., 76) ; Ei taci, tacit ajunga-ti
de-acum herghelie! (Cr., 33).
Exclamatie: epitet: Inst ce-i de facut ?... s'a trece ea 0 asta; obraz
de scoartd, si las'o moart'n papuoi ( 42) ; voi aveti sa ma invatati
tipicul, pui de ndpcircd ce sunteti ( 63) ; atunci minune mare? numai
iacl au si inceput a curge furnicile ( 336); Si'n aspra-i coama ingroSuspina trist, ... Tu 0ii ci
pand, Obrajii palizi: o Pui de leu,

eu te vand (Co0., El-Zorab); 0, teatru de pdpufi! zvon de vorbe

Pierzi
omene0i (Em., Sat. IV) ; Sat pustiu! Pentr'o baba. 'ncarligata
o zi 0 scapi o fata (Cob., B. L, ioi); Om stricat! domnule (C. T., 14);
N'am ce zice, onorabil bdiat ( i I) ; Hm 1 Suflet de aline ce estil (Vlah.,
C. d. I., 104) ; Vin vechi, vin generos, buchet de vise, Bdtrdn sfdtos
de 'ntelepciune plin, Rugind nobild, Cotnar senin Tu porti blazon
'n sticle 'nchise (M. Codr., Cant. Deert., 41); Bravos frumoasd ear-

latdnie (C. M., 195); Nu ti-e ru0ne, cogogeamite omu, s'ajungl sili
bad muierea joc de tine (Vlah., C. d. 1., 71); Doina, doina cdntec
dulce! (Al., Doina).
Exclamatii: numele la valoare obiectivd: el, din cele aduse de noi,
s'a folosit, iara noi din fericirea lui -pace! (Cr., 79); Fereasca Dumnezeu, cocoane; Cruce de aur cu noi in ma ( 240); 0 slavd domnului 1

nu s'au plans de mine ( 13i); Nenorocire! Nu e scapare din vedere,

nu e greqeall de tipar (C. M., 16); Tdcere! Nimeni n'are voe sa vorbeasca pang nu-1 intreb eu ( 199); Teribil caldura. ( 193); Si tace ?
MA-sa-1 mai tinek 'n viat (Co03. B. L, 139);
Pustiu si ghidtd!
Glorie urm0lor sai (Co03. F. T., 251); infra, se sui pe catedri 0
racni: (c Tdcere ! (Girl. C. d. d., 185); Foaie verde rupti 'n cinci
Plinu-i codru de voinici La tot fagul ate cinci (Em., Pop.,
Mandri ca o
71); Frunzd verde, frunzulita 0 tanara copilit
garofit ( 8x); Frunzulifd busuioc, m'a scaldat mama 'n ap de foc,
SI rAman fAr noroc ( 75); Frunzulifd de negard Am primit
o veste asar CI i puica-i la opreal ( 72).
Aceast expresie stereotip: frunzd verde, cu care se incep antecele noastre poporane, doinele, trebuie socotit ca o formula de
adresa a cantaretului catre acest element pitoresc al naturii: frunza,
tovaraul drag al singurtatii sale. Aceasta formula de inceput al
cantecului poporan, este caracteristica doinelor, adica poeziilor lirice ale poporului nostru. Si aceasta este explicabil. Poezia lirici
este prin excelent poezia singuratatii, a indepartrii sau lipsei celor dragi: oameni sau lucruri. Dar a0 e &cut omul ca simtemintele
sale sa-0 le spue cuiva, spre a fi ascultat 0 compatimit. Cui sa se
adreseze romanul izolat in mijlocul singuratatii naturii, daca nu tot
acestei naturi ? Frunza, codrul 0 pdurea cu pasrile cantatoare,
cu copacii cei dragi romanului (bradul, stejarul, plopul, etc.) iarba
0 florile, cerul cu podoabele lui, sunt insufletite in fata sufletului

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

161

poporului nostru de aceleai simtiri ca i omul. Ele te asculta i

te comptimesc. Ele te 'nteleg i te ajuta. Romanul deci in naturi nu
se simte singur, caci are cui se adresa s-1 asculte i sa-1 inteleagi.
Toata literatura noastra poporana se caracterizeaza prin acest antropomorfism i panteism. Intocmai cum romnul se adreseazi codrului:
grabete de 'nfrunCodrule, codrutule, Desmortete-ti apele

Ca drguta te dorete (Em. P. pop., III); sau padurii: Pidurita, paduriti Ia grabete, de 'nfrunzete Muhl lume te dorete ( 3); sau unui copac oarecare: Ce te legeni plopule Fr
ploaie farA Out Cu crengile la pamant ( 2) ; Ce te legini brad
in codru Fax% yam 0 fart modru Da cum nu m'oi legini
Daca trece vremea mea ( 2); 0 la alte elemente ale naturii, ai se
adreseaz1 i frunzii exclamand : frunzd verde. Fiindca aceasta frunz
putei fi de multe feluri: de stejar, de fag, etc., expresia devenik un
bun mijloc de a potrivi o rimi care urmeaz cu rima numelui unei
plante oarecare sau copac oarecare din versul precedent. Acest procedeu a devenit un adevarat expedient de versificatie in poezia
noastra poporana, prin care romnul i face inceputul unei poezii,
ca o baza pe care construete celelalte versuri. Unde la inceput a fost
un vocativ, o adresa din partea poetului, 2 cum se poate simti fuck'
in multe poezii. (Frunza verde din grading Arde inima in mine
Si n'am cui sa ma jelesc SI spun pe cine doresc, Em. P. pop., 14;
Frunzi verde stuf de balta Lash' vntu sa m bata
soarele
sA ma arda 32, etc.), mai tarziu a devenit o simpla exclamatie cu
care in mod stereotip romnul face inceputul poeziilor sale, sau un
simplu expedient de a forma o rima, chiar cu nume care exprima
un lucru, ce nu poate aveh frunze.
Ake citeva exemple de exclamatii de valoare obiectiv:
Her doftore, aer (Dlv. A. d. S., 69); 0 amar mincinoilor I 0 amaru
aceia ce giura pre cruce printru curvie (Cod. Stur. II, 463).
E momentul sa ne dam seama de ce uneori exclamim un nume
la valoare obiectiva: Focl
Tdcere
Aer!
AMY etc., iari alte ori
numele exclamat e la valoarea nominall: Ploaia! Vdntul! Furtuna! Apa etc.
Numele la valoare obiectivi exprimA nu numai ideia abstracti inactuali, ci i realitatea sa efectiva; and strig: foc!
arderea
unui lucru in efectuare; and strig: tdcere! inteleg ca doresc producerea insa0 a acestei sari; and strig: apd! aerl mdncare! etc.,
implic acceptiunea reali, cantitativi a acestei materii. Cand exclam:
zete

apa! ploaia! furtuna!

vdntul! etc., fac o informatie, anunt

pe cineva de un pericol care vine din partea unui lucru, pe care pur
simplu II numesc, fAr ca sa implic numai decat acceptiunea
reala i actuala de materie, sau de actiune in savirire.
Pot sa. numesc ceva care e cunoscut i obinuit i atunci avem
de a face cu o exclamatie de valoare nominall determinata: focul!
lampa! zahdrul! vinul! (atunci and le cer).
Jr A. R.

Studii

Cercetdri, XIX.

www.digibuc.ro

i6z

RADU L PAUL

BINETELE, URARILE

Sunt tot nite exclamatii exprimand o dorinti

De valoare nominald: Bund vremea, nevasta (C. T., 345) - Buna
si fie vremea.... ; Bun ajunsul, mai Wane (Em. P. pop., 82); Bun
intdlniful, om bun (Cr., 140); Bund calea, drumetule ( 290); Bund
ziva, orn bun I ( 360); Buna dimineata, bun seara, etc., Nu se zice
insa: bung noaptea, ci noapte buna ( s ai noapte buna). In buna
ziva intelegem: sd fie ziva bunk cu noroc, frumoas, etc., ceeace
nu intentionam s spunem despre noapte, ci petrecerea noptii (buni
starea mea in decursulnoptii) sa fie bunk'. Aceast nuanta de idee
a scurgerii efective a timpului o putem exprima prin valoarea obiectivi
a numelui: noapte, i nu intelegern mai mult decal: s'o dormi bine

noaptea, s ai noapte bunk upara pentru dormit, in cursul noptd

s dormi bine. Aceasti formula este echivalenta cu formula: pofta
bunk (sa ai pofta buna) in care poftd are iara sensul obiectiv al

trairii senzatiei insa, i nu zicem pofta bund sau bund poftd. Tot
astfel este formula: drum bun, prin care intelegern: mersul, parcurgerea O. se fac in conditii bune (pentru cel carc o face), deci ideia
actual efectivd a ideii de drum.
In expresiile: bund vremea, bund ziva etc., (sa fie bun ziva, bung
vremea) adjectivul bund are rol de compliment, iar in expresiile:
noapte bund, poftd bund, (= sa ai noapte bunk pofta buna) adjectivul are rol de atribut.
Valoarea epiteticd: Bun rdmas! Te-a invta Dumnezeu ce si fad,
(Cr., 140); Seard bund Madam Fruit (Al. T., 28o); Noapte bund%
fata mea ( 769); MA iertati... Matue Smaranda... uite am venit
sA va uram i noi: sdrbdtori fericite (Garl. C. d. d., 156); An nou
fericit! (sau anul nou fericit).
Valoare obiectivd: Luand paharul se inchin la toti cu sdndtate
(Cr., 77); Din partea mea, tot chef fi voe bund sa v dea Domnul
(-75); *i Tnaltimei Voastre, gad bun fi mad slobodd, ca s ne dati
t at mai multa mancare ( 333); Doresc Domnului nostru a-tot puternic sdndtate fi voie bund (Dlv. A. d. S., 98); Slavd Domnului
Forma: slava domnului, de fapt nu e articulata, ci e forma slavona
insas: Slave tebe (Ap. Puchil, Anal. Acad. Rom., op. c.), pe care
qi in scrierile vechi o intalnim foarte des. Tot de valoare obiectiva
este exclamatia: salutarel Apoi: sdndtatel noroc!, ai noroc! > Hai
noroc, dupa cum: a bund > ha bund).

www.digibuc.ro

CAP. XIV

VOCATIVUL
Cnd punem un nume in acest caz, facem abstractie de functiunile
sale logice, pe care le poate ava in fraza, caci vocativul este o simpla
chemare tot atit de lipsita de capacitatea de a aveh functiuni logice
(valorile flexiunii nominale interne) ca si numele proprii.
Deci valoarea vocativului din punct de vedere al flexiunii interne

este absolut null. El are un rol pur apelativ. Bine inteles, numele
servind ca vocativ, nu-si va pierde valoarea sa semantica, ci numai
aceea sintactici, pe care un nume n'o poate aveh, cleat numai daca
face parte integranti dintr'o structura oarecare logica a blocului unei
idei, exprimati inteo propozitiune. Vocativul se tine in afara blocului propozitiilor, deaceea il izollm si ortografic prin virgule. Exem-

ple este inutil s mai dim.

Prin faptul a numele la cazul vocativ isi pastreazi tows valoarea

sa semantica, el poate aveh caracterul unei expresiuni epitetice. Ekem-

plu: Ramneti dara cu bine sfinte firi vizionare,... Ce creati o

ald lume pe asta lume de noroi (Em., Epig.); Fecioard palid', din
ce petale suavul cer al z ambetelor tale, Isi destileazi stropul de
senin (M. Codr., Cant. Desert., 68); Auzit-ai ce am spus, slugd netrebnicd (Cr., 312); Luminate craisor sa nu banuesti ( z83) La
fel sunt vocativele in -ule: Mai tartorule: tu esti Gerili (Cr., 319);
D'apoi numai in ciubotele tale am stat eu, bicisnicule (-84); Mi-ai
pus pielea scoapta, cdrpaciule (-83); Ia fugi de acolo, sa-ti arat eu
nebunule ce esti ( 247); Ei lash' el ti-oi da eu de cheltuial, mli crestatule 0 pintenatule ( 190); Apoi da, Spill:We, nu stiu cum sa fac
( z9z); Las c te insor eu si pe tine acusi, mai buclucapde (-175);
Ia mai ingadueste putin, nerdbddtorule, zise fata implratului ( 342).

VOCATIVUL IN ULE
Chestiunea mult discutata asupra originei desinentei -ule a vocativului, a fost definitiv pug la punct de clue d-1 Prof. Theodor Capidan inteun articol publicat in Dacoromania I, p. 185: Originea
vocativului in -le, demonstrind Ca originea sa este indiscutabili in

limba romina, din care a trecut si in bulgari.

www.digibuc.ro

164

RADU I. PAUL

Explicarea vocativului in sfinul instq al limbii romine a fost dat

tot in acest articol al d-lui Prof. Theodor Capidan : -le reprezinti voca-

tivul normal tocmai al acestor nume de persoani (Iancule, Radule,

Vladule, etc.), dela card apoi s'a rispindit i la celelalte nume comune terminate in u, sau consoank care la inceput se intrebuint
numai la numele de persoani derivate din apelative, jar' mai tirziu
cind -1 final dela articol a disparut 0 prin urmare, orice nume propriu nu se sfarii in -ul, -ule dela vocativ a fost simtit ca o terminatie a vocativului aparte qi deosebiti de aceea obipuitA in -e E
Dup cum se va vede la capitolul unde ne-am ocupat cu sintaxa
numelor proprii, prezenta articolului enclitic la aceste nume nu are
deck o justificare pur formal pentru a da un corp cuvintului i nicidecum una sintactici. Numai prin faptul ci articolul a fost simtit
ca un element material, &and parte integrand din corpul cuvantului, s'a putut adlugh un e pentru formarea vocativului. AO fiind,
s'a format un vocativ: Radule din Radul, Morarule din Morarul,
dupi cum unor nume ca: Mihail, Pavel, Arhanghel, diavol, copil,
le corespundeau vocative: Mihaile, Pavele, diavole, copile.

www.digibuc.ro

CAP. Xv

VALORILE FLEXIONAR INTERNE ALE NUMELUI

DUPA PARTICULA CA
Constructiile numelui dupl aceasti particoll, in lumina valorilor

flexiunei nominale interne, stabilite in aceastA lucrare, nu ne mai

preziinti nici un mister, dupl cum au fost considerate de top ping acum.
I. Comparatia se face cu o ideie generald nominald. Numele este la
valoare nominalI generali. Particula ca are rol de comparatie. Exem-

ple: M'a dus iubirea ca vdntul, m'a intors grija ca glindul (Dlv. A.
d. S., 145); Ascula Moghill... Vorba de pe urml a lui stefan, e lege
tuturora ? (Clucerul): Sfint ca sfdnta cuminicdturd din sfintul potir
( 86); De spovedanie fugi ca dracul de timie (Cr., 15); i la Crl-

ciun nechezam ca mdnzii ( io); Bati-te cu mina peste gur1 0 zi

ca vameful ( i5); Incepe a tremuri ca varga ( 155); amindoi bitrinii acetia erau albi ca iarna i. posomoriti ca vremea cea rea ( 194);

pentruci vaca ca vaca, imi irosii ogrinjii din ciruti ( iv); 0 eu

ca omul cel bun, tot am acut i i-am rbdat ( 83); cici marni n'avei
0 tati-sAu ca popa, umbli dupA cApitat ( 73); cu ochii mari, negri
ca murele qi scinteietori ca fulgerul ( 67); duduise Moldova de mul,
timile care veneau, intrind ca befenarii de odinioarl in vechile monastiri (T. Bal. M., 28); umblati ca nebunii (C. T., 67); Bine, pardonul ca pardonul, dar te rog daci pi la pielea dumitale, O. te duci mai
departe ( 48); De 1 ca muerea. . . mai ursuzi ( i I); $i s'a ficut
roie ca sfecla i a blut un macmahon pe nerisuflate (C. M., 113);
Cind ea-i rece 0 cu toane ca fi luna lui April (Em., Scris., IV); S'a
ficut ca ceara albi fata roA ca un ink. ( Cain); Ca setea cea eternA
ce-o au dupa olaltA Lumina de 'ntuneric 0 marmura de dalti;
Nu mA intelegi ?) Iar fata ei frumoasi ca varul este albA ( Strigoii);

De atunci fecioarl blondi ca spicul cel de grill Veneai la mine

noaptea ca nimeni sA te vadi (Em., Strigoii); El ar gad ca leii dar
vai nu poate plinge ( Strigoii); Ca frunzele de toamn1 toate stelele
au pierit ( Scris. I); Obrazul plin 0 'nflicArat ca para focului (Girl.
C. d. d., 50); dar o patimA dragul meu care cotropete ca focul, care

se rdvarsi ca apa ( 123); Noi de copii ne tim i-am fost ca fratii

ba mai bine, (Coqb. RugAmintea din urmg.); BAtrin ca vremea stilp
rAmas
Nscut cu lumea inteun ceas ( Moartea lui Fulger); Unde

ti-s measile, cu beuturile 0 cu minarile 0 iubostea ta ?. . ca umbra

www.digibuc.ro

i66

RADU I. PAUL

au trecut, ca fumul s'au spartu, ca prahul de vintu au pierit (Cod.

Stur. II, 451); Unora le va fi fata ca tdreina pdmdntului, alti ca tina
spurcatd din ulit, altii ca gunoiul, altiile va fi trupul putred ca un
aine mortu and if saru vermii dintru elu, alti vor fi negri ca insufi
diavolul, alti vor fi ca peile aspideei ( 471) ; Ar insemnh s ne strimblm sufletul, sau s fim niste simple animale mimetice, daci am dud

A. gandim cultural ca Francezul, Englezul, Germanul (Parv. L f.

ist., 31); Ne va plkek mncarea lui, stii ca omul (Ihb. XIV, 98);
Moale ca mdtasea i verde ca buratecul ( 97).
Comparatia se poate face si cu alte particule comparative. Numrul
acestor particule este considerabil: ca fi; intocmai ca; asemenea cu;
identic as, ca, ca fi; chiar ca fi; deopotrivd cu, ca; exact ca; exact
cum; analog cu; echivalent cu; cdt; aceeafi ca fi; cum e; kit ca; dupd
cum fi; afd ca; ca fi cum; taman ca; decdt; drept ca; la fdl ca; cu;
precum fi; in chipul; in felul; in modul; dupd chipul; dupd asetndnarea; dupd felul, asemuit; tot ca fi; tot af a ca; insufi; singur
(dracul).
Constructiile cu particula ca din exemplele date mai sus, nu se deosebesc prin nimic de aceea pe care o vedem in exemplul ce urmeazi:
Mai luminos de sapte ori decdt soarele. Articularea termenului comparant in cazul and acesta e precedat de particula ca, are aceeasi
explicatie ca si articularea termenului comparant, and acesta e precedat de adverbul: deceit.
Numele este de valoare impresivd. Rolul lui ca in aceste cazuri
nu mai este de particull comparatoare, ci de particul de calitate.
Numele in exemplele ce urmeazA in acest caz fiind la valoarea impresivk in mod firesc nu vor fi articulate. Exemple: Factorii istorici
sunt ca naturd, de o varietate infinit (Pirv. I. f. ist., 77); Aceea ce
de pild istoria empirick socoteste ca inamplare, soartd, interventie
diving ori purl absurditate logica ( 72) deci nu poate fi nemurire
personall Ci cel mult o nemurire a spiritului creator omenesc, ca
tot, ca energie cosmicd. Insk odati admis aceast crud concluzie,
se nrueste iari tot ce se putuse invent ca mdngdere a unei urna-

nitti ( izz); Castele, ca organizare socialk sau diferitele absolutisme, ca organizare politic5. ( 98); Fiecare creatie nou isi are ca
inceput aceeasi inspiratie subconstienti, transcendentalk vulcanici
( 38); cu intensitti si amplitudini superior umane, analoaga ori
identice ca ritm ( 1 oz); ca tovanlf eri 'Arta la toate (Cr., 324); La
gat purt o salbI de galbeni pe care o dat-o fetei ca multumitd ( 222);
Braga este ca bduturd foarte rAcoritoare (C. M., 194); iar ca miincare

cea mai wail si mai recomportana; acest ora se proclamase

odat ca republicd independentd ( 14); eu ca poet, am totdeauna

Dar ca poet
inspiratiuni (C. T., 62); Orice poet, ca rege-i prost;
e orice rege Un geniu cum putini au fost 1 Deci se intelege
De ce murind s fie Nero, trist, Nu ca 'mpdrat, ci ca artist (Cosb.
B. Id., 77); Santinela ce incuviintase aceasta eri adus in fata

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA aomANA

167

Consiliului ca prta,sd la furt (Girl. C. d. d., 134) ; de ce alesese Gropenii ca refedintd (Ihb. XIV, 76) ; pornesc spanul inainte ca stdpdn,
Harap Alb in urrnk ca slugd (- 97) ; toate lucrurile ce revolti pe om

ea om, tac in fata omului politic ( 97).

Rolul de particull calitativ, pe care are ca in exemplele de mai
sus, II pot indeplini i alte cuvinte. De exemplu prepozitia de:
Se vede lucnt cI nici tu nu esti de impdrat (Cr., 280) ; Vinovatul
mirturisise hotia pe and er de santineld (Girl. C. d. d., x34); PeAi fi bunk 'n Bucureti Ca si servi depufstet% posomorata .
Pieptul tarii romaneti (Nicoleanu, 73);
Hotilor care sfaie
drie
Aceea a de pildet,. . . istoria empiricI socotete ca intamplare, soarti.. ,

(Parv. I. f. ist., 42). In aceste cazuri de nu mai are de sigur nimic

comun cu caracterul slu prepozitional. De in aceste cazuri este identic

cu ca.
Ca precedcind un nume in functie epitetia. Constructiunea este de

tipul celei unde avern de a face cu valori impresive. Exemple: Sau

Cu doi ochi ca cloud
visand o umbrk dulce, cu de-argint aripe albe,
basme mistice, adince, dalbe (Em., Epig.); Deaceea zilele imi sunt
Pustii ca nifte stepe (-Luceafrul); Cum izvorind II inconjor Ca
nifte mdri, de-a 'notul (- Luc.); Clci vorba noastr sun ca plns la cuCa cobea ce ingan un cant de veselie Ca rasul la mornunie,
mint (- Junii Conrupti); Se m4cau ingrozitoare ca pcklun de linci i
Tremura inspimantat marea de-ale ei corlbii (- Scris. III);
sbii
Ca dulci
Astfel notele murinde, Zbor sub mana-ti tremurand
ganduri de poet (- La o actrit); Ca murmur de izvoare prin frunzele
uscate (- Strigoii); i ca noun de aram i ca ropotul de grindeni
Orizontu 'necindu-1, vin sgeti de pretutindeni (- Sat., III); Ca
potp ce prpdqte, ca o mare turburat, Peste-un ceas pgan5.tatea e ca pleava vanturat (- Sat. III); i ca mumii egiptene stau cu
totii 'n scaun tepeni (- Sat. IV); Ca fi flori in poarta vietii, Bat la
Toate cer intrare 'n lume, Cer vesmintele vorportile gandirii,
birii (- Criticilor mei); *i rn5. 'mbrac in parul galben Ca in strai
ufor tesut (- Cain); Acuma la ureche-i un cantec vechiu strAbate Ca
murmur din izvoare prin frunzele uscate, Acum o armonie de-amor
Ca molcoma cadenti a undelor pe lac (- Strigoii);
voluptate
- Ei tree ca vtjelie cu aripi at% numr (- Strig.); Impr4tiati de vint
ca nifte flori albe scuturate din trzduh, cad primii fulgi de zapad
(Vlah., C. d. 1., 77); Ii dase lui Dancu inchipuirea umbrelor ce le
vezi seara, in lumina lmpii, strecurandu-se pe perete, ca nifte vedenii
dintr'o alta lume (Girl. C. d. d 186); Obrazii lor ca flori de rug,
Sunt nesrutati Inca (Cob. B. Id., 37); In och printilor fetele
trebue sl fie.ca pietre scumpe iar nu ca pietre in casi (Al. T., 333);
s'au prins ca doi cucofi la poiati (- 731); Tot e alb pe camp, pe dealuri,
imprejur, in deprtare Ca fantasme albe, plopii inirati se pierd in
zare (- Tama); Aburii uori ai noptii ca fantasme se ridia (- Malul Siretului); Dorm pe nuferi libelule, Ca agrafe de smarald Pe un salt

www.digibuc.ro

468

RADU I. PAUL

rotund i cald (N. Cr., 156); Eu ca june cu educafiune, mi fac ci n'aud

(C. T., 63); plnseri ca nifle copii (Ihb., XIV, 97); ave trei feciori
inalti ca nifte brazi e- 149).
Ca precedd un nume articulat cu artkolul nedefinit: un, o. Numele
articulit nedefinit nu se preteazi decit la doui valori fundamentale
obectivi i impresivi.
Numele la valoare obiectivd. Constructia e de tipul categoriei intAiu,

numele la valoare obiectivl putind avei rol de subiect. Exemplu:

sirut mAna. mAtur, luindu-mi ziva bunk ca un bdiat de treabd (Cr.,
39) ; la trebi-s larnicut cat se poate; deriticam qi mturam prin cask
ca o fatd mare ( 55) ; 0 lucr toad saptimAna ca un bdrbat ( 22);
moneagul jute ca un prisnel, aterne tolul ( 192); A 1 se duce
ca un vifor. . . . ca un taur indirjit in mijlocul mieilor (Delv. A. d. S.,
169) ; Ce te sfie0i ca o fecioard and d cu ochiul intiia data de ce i-e

drag ( 88); vorbiti ca un sfinx I Ce e asta 1 ( Con., 104); Doritor

ca o femee 0 viclean ca un copil (Em., CAlin); PAtima i indirtnic

si iubeti ca un copil,
Cind ea-i rece i cu toane ca i luna lui April

( Sat. IV) ; Si daci opera e pstrati peste secole qi milenii, sufletul

nostru devine iari contemporan qi ia parte co un suflet de atunci la
lupta vietii (I' Arv. I. f. ist., 8o); Filosofia, Istoria, Arta, sunt astOzi
tiinte care se inoculeazi, ca un ser medical, pe cale aA zisl metodici,

in creerul celui chemat i nechemat, deopotriv ( 36); Ti-e drag s

trOeti cu un orn, care se poartl cu tine ca cu un aline (C.. T., 341);
se pornete spre unul dintre colturi ca o panterd (C. M., 195); si se
strambi la mine ca o maimutd (Al. T., 594); tremur ca o foild de tigare

(Inh., XIV, 97); sprinten ca o cdprioard ().

Numele articulat nehotdrit, in functiune epiteticd. Comparatia nu se

face prin ideia predicatului, ci direct intre doul lucruri. Exemplu:

avei o gue ca o ploscd mare (Cr.). Nu obosa: in fata escadronului
trgei sabia, ca un fulger, din teac (GArl. C. d. d., 129); ochii deschii

...pArul despletit, minile date in laturi ca o cruce ( no); Nourii

se indesesc, se intind ca o strefind deasupra dealului, din c ind in and

in zare fulgerul sclipete ( 14); Pe de o parte ;Lad o OHO erpuete,
Intocmai ca o piinzd se vede albi 'n jos (Carlova, 140); Rotunde,
ca un cap de mac,
Stau sinurile pfine (Coll). B. I., 42); Ce ochi
frumoi ai, viorei,
Ca un intins de ape ( 73); Stefan Vod fiindu
ca un leu gata de apucatu, ce nu-1 poste nimeni imblanzi (Ur., I, 177);
*i glasul ei se depOrtk se perda in noapte, sfiietor, sinistru, ca un
bocet de moarte (Vlah. C. d. 1., 73); Ping vAd pinjiniul intre tufe
ca un pod, Peste care trec in zgomot o multime de norod (Em.,
Calin); Al vietii vis de aur ca un fulger, ca o clipd-i ( Cahn); s'a dus
Pann, finul Pepelei, cel istet ca un proverb ( Epig.); lad poeti ce-au
scris o limbI ca un fagure de miere ( Epig.); Ca un nimb de biruintl,
fulger lung incremenit, Marginete muntii negri in intregul asfintit

(Sat. III) ; Durduind soseau alirii ca un zid inalt de suliti

( Sat. III).

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

169

Numele la valoare impresivd. Exemplu: *i de m'ar fi bitut mama

cu toate gardurile si m'ar fi izgonit dela cas ca pe un strdin, tot n'as
fi rAmas asi de umilit (Cr., 56); lasA pe bunica inteale sale, ca un cap
de femeie ce se gisek ( zo); Eu, ca Ala, ... cum am zice ca li un frate
(C. T., 14); CA stiu arnu, ca un prevdzdtoriu Dumnezeu ce vrea sA fie
(Coresi, Cartea cu InvAt., 324, ed. Puscariu, Procopovici).

www.digibuc.ro

CAP. XVI

VALORILE FLEXIONAR INTERNE ALE NUMELUr

DUPA PREPOZITIA CU,1)
Comportamentul sintactic al numelui in privinta flexiunei sale
interne, dupa prepozitia as, prezint o situatie cu totul deosebita
fata de toate celelalte prepozitiuni. Modalitatea objectiva, pe care o
implica sensul si functiunea prepozitiei cu, este de o natura cu totul

particulara 2), careia se datoreste tratamentul deosebit pe care II are

numele in constructie cu aceast prepozitie. La pagina 6o si 64 am explicat

mai pe larg fenomenul, sub raportul flexiunei nominale interne. La

pagina 207 am aratat conditiile frazeologice, in care a fost posibila
intrebuintarea numelui la forma articulat in constructie cu prepozitia cu. Vom expune acum exemplele dupa ordinea valorilor flexiunei nominale interne.
Numele la valoare nominald generald. Exemple : Daca nu stii, ti-asi
Din bob in bob amorul Ci numai nu te mania, Ci stai
arata.
cu biniforul (Em., Luceafarul); Eu razveateam imperii, popoarele cu
geindul ( Strigoii); Musti de-o zi pe-o lume mica de se masura cu
cotul (Em., Scris. I); Iuteala ritmului e direct proportionall cu intensitatea 0 invers proportionala cu amplitudinea vibragilor (I' arv. I. f.
ist., 6); Eternul omenesc este identic cu cosmicul ( 72); Istoricul
fiind admis ca sinonim cu cosmicul din orn ( 72); tot odata frig ele
prin amestecul firesc al biologicului cu spiritualul, . . . pun probleme
extraordinar de grele a perceptiei istorice ( 114); Dar n'am sa-1 yid
cu veacul! (Cosb. B. Id., 34); bumneata ai lovit cu toporul pe Cristea
Damian (Garl. C. d. d., 14); Tu ai fugit printre straini, m'ai lasat
singura cu grijile 0 necazurile ( 142); Cu franca eram mai deprins;
Prin Ian ma joc cu spicele de gram (Cosb. B. Id., 167); coala din
1) Vezi 9i Kurth, op. c., pp. 474-475, care citeazi gi pe M. Ltibke Rom. Gr.
II, P. 211. C Laces, Cum dans la syntaxe de la lanque roumain, in : Saertnyk of
Nordisk Tidsskrift for Filologi. Fierde Raekke Bind. p. 91-93. Explicit articularea numelui dupli prep. cu.
2) e La preposition avec est une image abstraite de paralllismes: la relation
qu'elle exprime est celle de choses qui existent ou agissent ensemble, accomplissent les memes mouvement et suivent les memes directions. Cette image suppose
une certaine galit de plan entre les objets rapprochs, galit qui se realise
aisment lorsque la preposition relie deux noms, c'est-a-dire deux mots de meme
nature s. (Guillaume, op. c. p. 279).

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

171

mijlocul veacului trecut i cu primitivitatea mijloacelor de invdtdmnt

(Cr., Pref., 4); Nu es din cuvntul ei nici cu fapta nici cu vorba ( 55);
Ne satuih cu duhul blndetei s ne tinem de ciaslov i psaltire (Cr., 61);
ia apa i smicelele cu hapca ( 343); numai iaa au 0
Se repede
inceput a curge furnicele cu droaia ( 336) ; face pe femee si se alunece
cu mintea ( 249) ; nu tiu care a mai fi cu crucea in scin ( 247) ; Chiria
se ia cu bdetii ( 246) ; se frmnth cu gndurile ( 244) ; Apoi eu m

tocmesc cu anul ( 233); Daa te ei a cu nebunii; se luh cu treaba

uit de urit ( 22); Doamne, cum se ia omul la drum cu vorba ( 134);

D'apoi lui TrAznea sracu ce-i pteh sufletul cu gramatica ( 69);

*'apoi mai aveam i alte bunuri: and mk lu cineva cu rdul, puling
treaba fAceh cu mine; and m luh cu biniforul, nici atita ( 57) ; se
scull cu noaptea in cap ( 151); baba care se culcase odati cu gdinele
( 151); i printele m ia la dragoste i Smirndita incepe din and
in and a m fur cu ochiul ( 8) ; aici cocoanele,
dui:4 ce se spala
i0 pun cu pdmdtuful praful pe ochi (Div., Con., 86); de multe ori
tace cu sdptdmnile ( 93) ; Vzind c rmn cu fdeduintele am incercat

s unesc rsritul ( Ap. d. S., 127); impinge cu puterea desperdrii

(C. M., 193); Doi tineri eleganti se dau jos scuturanduli pantalonii
pulpanele redingotelor de contactul cu mitocanii ( 194); Locuri
goale I Cucoana moaqe se aruna cu toatd bravura ( 194); SA se declare judet de sine stttor cu capitala Mizil ( 19); aici nu-i permis
s dai cu tifla ( zoi); M I... te iau cu luna (Al. T., 599); Se vede
a nu s'au ajuns cu trgul ( 321); nu vorbiti cu mortii ( 597); Dragoste
cu sila nu se poate (C. T., 33); Iac'a m'am bltut cu geindurile toat
seara

( I);

40); Eu, tii, cu negustoria, mai mergi colo, mai du-te dincolo
Doamne, ce ti-e cu nebunul (Vlah. C. d. 1., 69); au tras

cu arcul, stefan Vodl dintr'un Off de munte (Nec., II, 179); nu

numai oamenii pier cu trufia fl cu lauda, ce i ingerii din ceru au azutu

0 au peritu (Cod. Stur., II, 464); 0 era domn numai cu numele (Al.,
Amiras, III); Acestu Pw era petrecutu cu bdtrnetele ( 173); Doin
zic, doini suspin Tot cu doina m mai tin (Al., Doina); trist
cu frica in san intr in cash' (Ihb., XIV, 89); abtut de mahnire
cu ndcjdea in inima(-); a a trit lucrind pe aici pe acolo cu ziva(-);
cu vrajba i urgia raiul n'o si-1 dobAndim(-); adeau de-a stanga i
de-a dreapta lui cu grdmada(-); nu-mi spune un cuvint cu sylptdmnile(-); se indeletnicesc la ea cu schimbul banilor(-); imprteasa

spuneh cu frumosul(-); se sap cu fata curatd(-); prei ck toarni

cu gdleata(-); nu-i puteai ajunge cu pragia ( 88); de unde ar mai
mina ei lefurile ru lingura(-); de and sunteti in lumea asta alba
voi ai umblat cu furca, cu and, cu rdzboiul(-); mandru de nu-i
ajungeh cineva cu prdjina la nas(-); aram ap cu ciurul(-); nu-0
mai intoarce cuvintul s-1 pici cu lumnarea(-); ni0e bieti juandu-se
cu mingea(-); locuitorii satului se ocupa cu agricultura . . tiganii cu
meftefugurile i cu furtifagurile(-); fluturii cu miile joaa pe ampie(-);
a trece cu inotul(-); m'am impacat cu viata(-).

www.digibuc.ro

172

RADU

PAUL

Numele la valoare nominald determinatd. Exemple N'ai venit odati

cu cdciula plini de chinoroz (C. M., 202); Un caz identic se petrecuse
cu sora noastrd (- 14); Cocoana Luxita se pornegte cu nddle umflate
(- 195); Dupi ce suirm dealul, numai miriti, cu hotarele insemnate
prin ruguri de mure (Grl. C. d. d., 32); vzand cA n'o poate scoate
cu buzele arse, cu
la capt cu mosneagu (- 59) ; Il vzuse la spital

fates suptd, cu ochi stersi ce nu mai putei cuvnti (- 88) ; casa se

cu ferestile intunecate co nigte hrube (- 53); imi lovegte
aritarea, agi din senin, a Mirei, cu pdldria ferfenifd. . . cu intreg boclucul

de Unit-. cu zdmbetul cela gters (- 19) ; nu gtii c'au venit ttuca

Cu mdmuca (Cr., 155); se culci 'n pat cu fata la perete (- 154); nurorile
rmn iar cu soacra acasi (- x58); iar cea cu pridna dspunde (- x55);
erk mulumit cu alegerea ce-a flcut (- 152) ; Tocmai agh s'a intimplat
gi cu fldcdul acesta (- 227) ; Sti putin cu carul c'am sa-ti spun ceva
(- 272); Ei, cum a limas cu boierul? (- 238); Cu gdndirea-i limpede
Dar indrizde Oran romn (Cr., Pref.) ; Mat din flori gi de pripas,
mangle
net cu ochii (Em., Luc.) ; Cu mdnele-i de ciari ea timpla
Ce-i
mai
mndru
Si-mi
trimii
pe
cineva
Te-am rugi, mri, rugi
'n valea ta: Codrul cu poenele Ochii cu spnincenele CI i eu
Ce-i mai mindru pe la noi Oastea mea cu flamurile
trimite-voi
Ochii cu sprdncenele
Coiful 'nalt cu penele
Codrul i cu ramurile
(Em., Scris. III); Cu sdgeata-i otrdvitd A sosit ca s mi certe (Em.,
Kamadeva); Ce vld ? un jandarm cu sabia scoasi (Al., T., 594); Ce
fringhie I Asta cu rufele (- 774); M duc si-i trimit gornistul cu
biletul pentru maine (C. T., 13); vorbi singur gi se btei cu pumnii
in piept (-- 32); bine a m'a scapat Dumnezeu de traiul cu pastramagiul
(- 28); I-am gisit cu cdmasa plind de sdnge (- 332); Prea aspru egti
cu muierea (- 337); Un cap de mort cu dinfii mari vrea sl m mugte

(- 365); In amintirile mele nu-1 vd cleat cu geanta la subtioad

(Vlah. C. d. 1., 83); Si-acum tot eu sirmana cu vina m'am ales (Cogb.
B. Id., 107); M lsai binigor pe pat gi adormii cu gdndul c tu egti
in odae alituri (Div., Cong., 113); gi stand la vorbi cu turcul, Vasile
Vodi au spus poveste (Nec., II, 187); datornicii lui Il agtepti eu banii

numrati (Ihb., XIV, 89); cu glasul din ce in ce mai emotionat (-);

s'a intors cu isprava ficuti (-); dmai cu constant(' curad (-); se scul
cu inima zdrobid de durere (-); s duci pe Fit-Frumos in camera cu
armele (- 68); II trimisese ca s-i aduci herghelia ei cu iepele (-).

Numele la valoarea obiectivd. Exemple : nu gtii baba lui ce 1-a gsit

de-i agi de cu chef (Cr., 146); Cocogul inghite cu ldcomie toti banii
(- 191); ia cucogul gi-1 svirli inteun cuptor plin cu jdratec (-); i nenorocita iegind cu ne pus in masd (- 2 x2) ; unii antau la psaltire colea, cu ifos

(- 63); igi drege glasul i spune cu smerenie (- 75); Mai ramaneti cu

sdndtate c eu m'am dus (- 185); si nu fie cu supdrare (- xx5); Da fii
mai cu inimd o leac (- 142) ; mIcar s fie cu stea 'n frunte (- 235); apoi

Iasi ci te fac eu cu grdu sl ai de-unde face paine (- 236); Ipate, ca

cel cu gnjd in spate, se frmnd el cu mintea (- 239); Chiar i eu

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

173

m'as tocmi la dumneata daci ti-a fi cu pldeere ( 292); Da, stip fine,
rispunse cu umilintd ( 3 13); ii socoti mai cu duh deck pe cei care ii vizuse

( 368) ; Doamne, ce orn vrenic si cu bundtate mai er ( 4) ; Dragostele

nu-s curate,

C A triesc pini la moarte si-s cu drac amestecate

(Em. P. pop., 14); Noi cirpim cerul cu stele, noi minjirn marea cu valuri

(Em., Epig.) ; 0, rimii, rimii la mine tu cu vers duios de foc (-Cilin);

Ei trec ca vijelie cu aripi fill numr ( Strigoii) ; Cind srut cu 'mpd-

timire ai di albi si netezi umeri ( Cilin); Iar poetul ei cel tink o

privek cu Imbdtare (Epig.); Sau visind o umbri dulce cu de-argint

aripe albe ( Epig.) ; Pe-un pat alb ca un lintoliu, Zace lebida murindi Zace palida virgini cu lungi gene, voce bldndd ( Epig.); Ea
'nlintueste gitu-i cu brate de zdpadd ( Strigoii) ; i ostenitii oameni
cu coasd 'n spinare Vin dela camp ( Seara pe deal) ; Ce umple
cupele cu vin mesenilor la masi ( Luc.); Mersam eu cu bdtdlit, dar
n'am isprvit nimica ( Fit Frumos din licrimi); Din sfera mea venii
cu greu ( Luc.); Dar daci vrei cu crezdmiint Si te 'ndrigesc pe
tine ( Luc.); Ei doar au stele cu noroc ( Luc.); Inginat de glas de
ape,
Cint'un corn cu induiofare (Pov. teiului) ; Cu obrdjei ca doi
bujori De rumeni bat-i vina Se furiseazi pinditor Privind
la Citilina ( Luc.); 0 moartea-i un secol cu sod infloriti ( M. est);
Ce n'are nici nidejde- a poate din intimplare, Cu vreme s'o arunce
la margine vreun vint (Cirlova, 142); se uiti cu luare aminte (Al. T.,
598); incilzindu-ne cu o sticli cu vin ( 774); Birbatul meu e bun
la suflet dar se socoate prea cu cap ( 289); deaceea un brbat cu minte

trebue si se pizeasci de a da nevestei pricini de a-1 inseli ( 274);

L-am primit cu multumire ( 750); d'apoi vorba aceea: riu cu rdu,

dar mai du fix% riu ( 595); si te uiti la el cu ochi galefi, s-i zimbesti

( 306); cine asvirli cu bulgdri ( 362); cu adevdrat ci-s minunate

( 316); nu sunt slugi in casa dumitale cu simbrie ( 374); Eu, cum
m'a ficut Dumnezeu, cu ambit, mi scol ca si plecirn (C. T., 6); imi
vine intliu cu gnje i cu scdrbd qd pe urmi cu spaimd ( 347); trag lumea

pe sfoar cu pificherldcuri ( 3); cind a tratat-o cu insulte si cu bdtae

( id.); Doini, doing vers cu foc (Al., Doina); apoi iar porneste cu
mult brio grandioasa simfonie (C. M., 147); clondirul cu masticd
( 200); prune cu carne ( x93); multimea circuli cu mare greutate
( x12); Multi vrismasi are Mizilul, a gndit cu amdrddune Leonida
( 15); s'a aruncat cu pasiune in luptele politice ( x3); intri in pavilionul central unde o asteapti cu nerdbdare ( x95); si vagoanele isi
urmeazi drumul cu indiferentd ( 194); Presedintele consiliului a suris
cu bundtate ( 16); cu respect adaug spre cunostinta d-voastri ( 4);
trebue ori si discute cu oameni de aceeasi pirere... ori si n'aibi nici

o pirere ( 113); am deschis tomboll cu obiecte la Mosi ( 20* Se

duce orbis Fir stipin cu vuet ca furtuna (Cosb. F. T., x5);
Fluturi de prin vilcele Tu-i ascunzi acum cu zor ( Seara); Te-a

cuprins necaz de-odati.--.5i din ochi cu dudd strigi (- Seara); Toamna

trziu
In noaptea cu lund Cum vijie codru ( B. Id., 223); i

www.digibuc.ro

174

RADU I. PAUL,

cinti cu glas sglbatec ( Doina); In gura vgii IMO pod, Boerii

stau cu fried (tefanita Vodg); Si-asi m'am strecurat ca o nluci

Miop si slut, cu haind 'n veci cernitd (M. Codr., Cint. desert., 64);
mergind cu multd gloatd din tall la Poartg (Nec., II, 184); deci fnd
un turn cu bund tdrie, nu putei sg jgcueasci ( 180); si erg tuturora
cu bine ( 192); au inceput Domnii a se asezg cu temeiu in scaun in
Iasi ( 183); si umblg noaptea cu luntre pe apa Bistritei ( 187); si
arculu 1-au fostu trgindu cu vdrtej ( 179); cu multd nevointd am cetit
cArtile si izvoadele (Ur., I, 129); faptele istorice, adicg fenomenele de
viatg cu caracter organic de devenire in timp si spatiu (Pirv., I. f. ist., 77);

Umanitatea ale cgrei forme concrete, de vibrare si ritm sunt in de,

venirea lor organisme complete cu naftere, creftere, mbdtrdnire 0
moarte ( 74); au trimisu boerii la Poarta Impgrtiei cu rugdminte s
le dea Domni de targ (Nic., Muste, III, 3); 0, amar cela ce bea si
mgnincg cu cimpoi si cu ceteri 0 cu aldute (Cod. Stur., 464); lug din
colt bastonul gros cu mdner de aur in care avei sg-si sprijine de-acum
batranetele (Grl. C. d. d., 131); I-au fAcut nevgzuti cu ladd cu tot
(Cr., 224); m'oi inecg cu cal cu tot (Ihb., IV, 26). Expresiunile de
felul acestora din urmA trebuesc intelese astfel: cu cal, cu tot; cu lacli,
cu tot (= cu tot ce aveam, cu tot ce erg cu mine). iti fIce impresiunea cerului acoperit cu nori (Ihb., XIV, 89); sg vii cu ispravd bund;

sosi cu izbdndd sgvarsitg; guvernul reusise aproape cu unanimitate

( 88); o femee blonda cu ochi fireti 0 cu gurd zdmbitoare ( 90);

se uit la el cu ochi rugdtori; carek cu merinde, cu bani ( 68); trebue

si meargi cu mdneci noud la bisericg ( 90); Rareori bolnavul ajungeg
cu viafd la cimpul ciumatilor (Ad. Ist. 1., 139).

www.digibuc.ro

CAP. XVII.

ARTICULAREA NEDEFINITA I FLEXIUNEA

NOMINALA INTERNA
Valoarea numelui cu articularea nedefinid este sau cea obiectivk
sau cea impresiv. In sanul valorii obiective distingem mai multe
acceptiuni, care variaz1 cu natura ideii exprimate. Din cele ce urmeazi,
exemplele cu numele la valoare obiectiv sunt clasificate i dup acest
criteriu:
Numele la valoare obiectivd. Ideia nominal exprim o posibilitate
pur conceptuall i inactual. Exemple: Ah ! de-ar fi un zid de,aramd

Intre dan0i, pang. 'n nori (Co0. F. F., 39); Gindul c tu ai fi

in stare... O. faci o jertfd mare (C. T., 343); Nu-mi face o

twine ca asta (Al. T., 352)-; novacul ava darul de culci la pimint
o oaste intreagd (Ihb., XIV, 82); N'ai s mai ei cu o femee pe ulitk
a se iau bagabontii dupa d-ta (C. T., 3); nu vrea s ias maine la
ezircitiu cu nici un prep ( 12); cum m'oi vede la un fel cu mermeletul caselor, Il fac tovar4 ( i); merg numai as de un caprit, de
un panplezir ( 31); Madam, cucoan5. I ai mizericordie de un june ronan
( 31); dumneaei nu are niciodat o politicd vizavi de muterii (C. M.,

2oo); nu se poate astampiri cu o slaM =flare de vdnt ( 193); Dar

daa n'ai nici o piirere, and mai toad lumea are o pdrere, eti in pecapt
ricol ( 113); te pomeneti c m incurc inteo discutie
beleaua ( 113); A cerut o audientd la Rege ( /5); a am promis s
cumpr un fluieraf ( 196); infiintati-ne un liceu clasic ( 15); adtand
perspectiva unui mdret oraf ( 15); Of ! cine m'o pus s inec un lipo-

van (Al. T., 264); Auzi dumneata, opt sute de lei pentru o rochie
gata de nunt ( 311); cearc1-1 dumneata ca s tirn de se prinde pe

o talie elegand ( 285); a dori s-1 vad pe umerile unei dame, pentru

ca s judec ce efect face ( 284); Draga Madam Emit, am s te rog

sl-mi faci o slujbd ( 276); Nu puta O. se prvale pe drum i
rupi un picior ( 292); Nu citqti un roman. . . nu vezi o comedie, in
care s nu intilneti un bdrbat iwlat i luat in ris ( 299); Da, da,

Angelico, tu trebue s ei un mu de bung. familie (Vlah. C. d. 1., 84);

o monarhie, o bancd, un rdzboiu, un tablou, o revolutie sunt fapte istorice

(Parv. I. f. ist., 79); Cultura unei natiuni se nate din ciocnirea unor
influente ideologice stdine, fortat ori de bun voie, cu instinctul

www.digibuc.ro

176

RADU 1. PAUL

creator national. Cu at un popor ins este mai tink, cu atit el e mai

expus si ia expresia formali drept idee ( 31); Dar lucrul cel mai la
in lume E un bdrbat tinguitor (Cob. F. T., 9); In fiecare om este
o fiard (Dlv. A. d. S., 171); Nu vedeti c'acei iubire servi o cauzd
din naturi (Em., Sat. IV) ; Druind c'o srutare acei tainici cilduri
Ce n'o are deck numai sufletul unei femei ( Dalila); Vezi un rege
ce 'mpinzete globu 'n planuri pe un veac, Cind la ziva cea de
mine abii cuget'un sdrac ( Sat. I); Da pini atunci di un tol, o rogojini si-1 invelim (Girl. C. d. d., 58); mirturiseate un botez, si se
iarte picatele (Cod. Stur., 104).
Numele este de valoare obiectivd, exprimdnd o realitate actuald, pre-

zentativd: Atunci se aude un rdcnet spditantdtor (Cr., 88); i tragem un ropot i doui i trei, de eri cit pe ce si scoatem sufletul

din popi ( 75) ; Cind se oprete vagonul la Sf. Gh.... simte

o sudoare rece (C. M., 193); ( 194); Dar iati ci se aude prin
toad uruiala un sunet de timbru: un vagon se opreste ( 194) ; pe

stradele principale este o migare febrild neobinuiti ( x12); Se

face o manifestatie populard monstri ( n2); Moaa se scoali cu o

hotdrfre supremd ( x93); In mijlocul cenei o masd rotundd, pe care

este aezst un serviciu bogat de ceai ( Al. T., 273); Din git eei
un horcdit indbufit, intregiat (Girl. C. d. d., no); Cauti si prindi

cu auzul un vuet, un strigt, strigtul unui um din sat, litratul unui

ciine, tipkul unei piski infrigurate ( 77); II chinuii parci un
gtind ascuns, un gand imbucuritor care avei si se implineasci ( 62);
0 furie grozavd ii nivili din inima in care o tinuse ping acum as-

cunsi ( 83); Toti se indepirteazi.... Auz un zgomot, strigite, ti-

pete de femei, infine o impufcdturd (C. T., 63); Vid pe es un nor

de osti (Cob. F. D. T., 240; In fundul lui se vedei sclipind de
limpede ce eri, un nisip de aur (Em., Fit-Frumos din lacrimi, ro);
Dar icea, mai aproape s'aude o murmurd De rill ce curge nevizut

(Cirlova, r4x); Cu ce plicere Ina s'aude \de departe

pistorite, un fluer de pistor ( 141).

Un gla.s de

Numele la valoare obiectivd In functiune epiteticd. Exemple: este o

grefeald neertatd, ba putem zice chiar o crimi (C. T., x45); Multi
putere mi-a dat gandul ci un om ai de voinic ca tine mi iubete...
( 343); Eti o fernee. . nu tiu cum si-ti zic ( 341); Muti de-o zi
pe-o lume micd de se misuri cu cotul (Em., Sat. I); Nu voi sufer
niciodati o asetnenea nelegiuire (Al. T., 324); Nu bigh in searni cele
ce spun
Ea, o babd nebund i eu... ( 281); A 1 cucoane... cine-o

tiut... I D-ta un boier atit de... cauti-mi ( 600); Simtii o voiofie

rard. 0 voiofie rard, el care nu risese de ani de zile (Girl., C. d. d.,

62); E o senzatie nepldcutd pentru cine e situl (C. M., 195); o mare
imprudentd din partea aceastei dame ( 193); dascilul bisericii, un
holtei zdravdn, frumos i voinic (Cr., 4); si nu se uite ci Mizilul este
un oraf care a luat totdeauna parte cu entuziasm la cele mai mari
acte alei storiei nationale (C. M., 15); o scdpare din vedere... probabil

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

177

eu sunt o femee sdrmand

(- 16); El, O. traegti saru' maim
(- 198); Te vad ca o umbrd de-argint stralucita (Em., M. est); Si sper
ca DI Rudolf este un bdrbat care gtie sa-ti tie, orice cuvant (Dlv.
Cong., ioi) ; Furtul este un caz de degenerescentd fiziologica (- 75);
tot-odata ea inseamna o stilizare, interioara, energetica a expresiei,
o ridicare la rangul de simbol al vietii eterne omenegti (Parv. I.

f. ist., 86) ; Destinul devine un fel de uriaf nour negru care ameninta
continuu (- 93).
Numele la valoare impresivd. Exemple : Confundam pe bietul dascil
cu un crai mncat de molii (Em., Scris. III); Te-am luat de o caprd
sdlbaticd (Al. T., 340); Frig IL .. brut.. parca i-o ghetdrie. . (- 595);
Vrul tau Leonil e un nebun Oun obraznic.. si-i rup urechile (- 305);

D-ta ca un cavaler bine crescut, ai primit toate conditiile (- 288);

Te 'ndupleci singur a 'ntelege, Ca durerosul tau amor Nu-i un
pdcat ci e o lege Poruncitoare tuturor (Vlah., Poezii, 22); fata
imparatului se preface inteo pdsdricd (Cr., 338); te-om avei curat
ca pe o mamd (- 251); 0 luptd-i viata, deci te lupt Cu dragoste
de ea, cu dor (Cogb. F. T., io); Ea I 0 fiicd e de rege, blonda'n
diadem de stele (Em. Im. i Prol.); Cum veniri se facur toti o apd
un pdmnt (Ern. Sat. III); prietenul meu Chiriac a lui Goian,
un lainic i un pierde-vard ca i mine (Cr., 14); Iar gandul acesta
nu este un gnd social politic, ori national, ci un gand specific creatiei (Parv. I. f. ist., 30); tine sa faca din urbea sa, macar un port
de mare (C. M., 16); o grefeald de tipar de sigur (- i6); e o bundtate
(- 197); rasturnat in sus (Dlv., Cong., i6); De multe ori ma
gandesc ca de ce nu fusei eu un bdiat (- A. d. S., 38); Atunci era
insurat : o insurdtoare din dragoste (- Con., 116); Lucia plea srind ca un copil (Dlv., Cong., 77); o insuratoare din dragoste
un
roman; Viata ar fi 'un infern daca am uri cu atata vioiciune tipurile
73); Daca stateai ca o cadnd in fata oglinzii (- 879); Viata
Ii era o razd de soare (Girl. C. d. d., 128); Astfel eu perdut in noaptea
unei vieti de poezie.. am &cut din tine un inger blond ca ziva de magie

comune

Cand in viata pustiita rade-o raza de noroc (Em. Ven. gi Mad);

Viata-i fu o primdvard, moartea o pdrere de rdu (Em., Epig.); Ti
se Ora c e onuntd i nu altceva (Cr., 191); ma simtiam o divinitate tro-

nand deasupra altor suflete (Vlah. C. d. 1., 104); Am o copili

un bujor (Al. T., 7i3).

la A. R.

Studii

Cercetdri. XIX.

www.digibuc.ro

CAP. XVIII

VALORILE OBIECTIVE
Valorile obiective in limba roman au rostul de a figuri atunci
e And vrem si exprimrn o notiune in acceptiunea ei de idee pus*
neconceptualizat, adia nenominali. Numele in acest caz nu este
subiect logic, adia rezultatul unei judeati de generalizare (omul,
este un animal), sau de determinare (mi-a venit omul acas), sau de
particularizare in indefinit (am v5zut un om treand pe strad1), ci
este expresia purl a unei idei momentane. (Asupta definitiei complete
a valorilor obiective a se vedei la pagina 6z s. a.).
In exemplele ce urmeazi vom inftish diferitele aspecte, pe care
le poate aveA valoarea obiectivi.

1. NUMELE LA VALOAREA OBIECTIVA EXPRIMAND 0

IDEE PURA ABSTRACTA SI INACTUALA
a) In negatiuni.

In negatiuni, mai mult deat in orice fel de expresii, numele ia

sensul cel mai putin real, cel mai abstract si general. Cind negim
prezenta sau existenta unui lucru oarecare, ne servim mai cu seaml
de valoarea obiectivA a numelui.

Datorit acestui sens cu totul abstract si ireal, au luat nastere in

fraz1 unele particule negative din substantive concrete, intrebuintate

in expresiuni negative, care si-au pierdut valoarea lor concred. Ash

este in francezi particula negativ pas < pasum (n'a &cut nici un
pas; pas n'a &cut; n'a facut pas). Tot astfel s'a nIscut pronumele
indefinit on din homo. Cici in adevr, and zic am vizut un om
avem o imagine cu mult mai concred a unui orn decat and
zic: n'arn vzut om pe strada. In unele regiuni din Muntenia se zice
in loc de nu, neam. (Neam=--nimeni, niciodat.I. Neam n'a fost pe
aici. Este substantivul neam devenit particul negativ.
Exemple: Acolo nu va fi veacu, nece anu, nid vreme, nid ceas, nid
zi nid noapte; nici se va sti and e numr; nici va trece vremea, nici
se va adauge; nici va lipsi ploae, nici aldura de soare; nici vom munci
de foame, nici de sete, nici alt miselie; ci numai inteun chip : pace

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

179

de grije. Vom vie viata de veacu: nu vom avei scrbd, nid durere,
nici suspinere, nid vom avei frici de moarte, nici de giudet, nici va
fi pohtd de trup; ce toate pohtele gi hitlenugurile diavolului vor per'.

Nu va lips a mund, nici a se face foame, nici va lipsi vari, nici

toamnd, nici iarnd, nid primdvard, ci numai lumina i dulceati (Hadeu, Cuv. d. b. II. Cuget. in ora molii, 462) La 'nceput pe and fiinfd
nu era, nici nefiinfd, Pe cand totul era lipsd de viatei i voinfd.

Cand nu s'ascundei nimica dei tot era ascuns Cand pitruns

de sine insu odihnea cel nepitruns Fu prapastie ? genuni ? Fu
noian intins de api ? N'a fost lume priceputd i nid minte s'o priDar nici de vizut
ceapa. Cici era un intuneric ca o mare fleo raza
nu fuse i nici ochiu care s'o vazi (Em. Sat. I) ; Cici unde-ajunge
nu-i hotar Nid oclzi spre a cunoalte i vremea 'ncearca in zadar
Din goluri a se nate (Em. Luc.); S'a stins viata falnicei Veneta
N'auzi cntdri, nu vezi lumini de baluri () ; Nu voiu mormnt
Din tinere
Cntare i flamuri Ci-mi impletiti un pat
bogat,
ramuri (Em. M. u. s. d.); Nu-mi trebuie flamuri Nu voiu sicriu
Ci-mi impletiti un pat De tinere ramuri (-).
bogat
negatiuni substantivul mormnt i sicriu nu priObservam

mesc articolul de particularizare nedefinita, un, o, pe and in afirmatiune substantivul pat primete acest articol.
Alte exemple: ia nurori daci ai de unde (Cr., i54); Ca pasdre mdiaSi aici in afirstrd nu vine pe aici, necum om pdmntean (- zo6);
matiune numele pasdre, orn pdmntean, sau se articuleazi cu un o

sau se intrebuinteazi la plural, luand astfel o acceptiune mai reaNici tu sat, nici tu tdrg, nici tu nimica (- 129)); (in afirmalista.
tiune: e un sat aici, un tdrg i altele); s nu vadi sdmard de cdlugdr
pe la biserica lui, ca-i potopete (- 64); Nici vorbd nu mai rimne
(- 87); nu trecei soldat, nu se ducei ofifer spre cazarma, fag ca bitranul sa nu-1 urmareasci... Asemenea constructiuni sunt cu totul
inexistente in propozitiuni afirmative. Nu pot spune deck: trecei
un soldat, soldati, nifte soldati, soldalii, niciodati insa: treca soldat
pe strada. De aici se vede caracteristica constructiei negative.
cas nici cenui n'au (Cosb. B. I. 132); nu mi-a mai trebuit istoricu
strainu s cetescu i sl scriu, c au fost scrise in inima mea (Nec. II,

178); la mine pdrtinire nu este scris (Ihb. XIV, 72).

Dupa particula negativ nid i fdrd, valoarea obiectiv are acela
caracter de extrem abstractiune. Exemple: Nu l-oi Iasi nici pas a
ei din casi (Cr., 150); sa ma lai... la vremea asta fdrd leac de ajutor
(- 55); balblit i fdrd pic de cugetare (- 71); 0 viata intreaga de torturi am trait in noaptea aceeafdrd clipd de odihnd (Ad. Ist. Lit., 237).
b) Expresii in care regimul valorii obiective a numelui este con-

sacrat. Exemple: tine bine telegarii aceia sa nu ia vnt (Cr., ioo);

tiind ca imparatul are obiceiu a bea in toata seara o cupa de lapte
2I I); lui i-am fdcut pocinog intaiu (- 86); ma mir c'am avut rdbdare O. tiu casd cu baba (- 133); dupa ce-i scaldi copilul Il inf.*

www.digibuc.ro

I 8o

RADU I. PAUL

si-i dete reita ( 364) ; dupi cum avusese tocmeald (- 21 1); Nu cumva

a tinut tatil dumitale arendd in sat (- 140; Noroc numai c'am gAsit
pe o tesitur un bot de mAmAliga de a minci. (- 230); Stdpcin caut
(- 22o); Daci dai nas lui Ivan el se suie pe divan (- 272); Las'cI v'am
gsit eu ac de cojoc (- 327) ; hai noroc si-i dea Dumnezeu (- 173);
sArutAm noi mina pArintilor lutindu-ne rdmas bun (- 96); m'am frimintat cu gandul fel # chip (- 96); dar degeaba muncd (- 68); Iar
gazda robotind zi # noapte, se prostovei pe cuptor (- 65) ; s'a dus
sA invete la scoala catihetia. .. vorbd sd fie (- 64) ; incep a cdut
pricind pArintelui Oslobanul (- 62); si-a pus printele pravild si-a
zis a in toati simbta sA se prociteascA bletii i fetele (- 5) ; Ia poftim

de 'ncaleck pe BIlan, jupineasA... sA facem pocinog sfintului Ni-

colae cel din cui (- 5) ; Patruzeci si sapte de ani am dus tara cu noroc.

Am s'o duc si and voiu muri, si dui)/ ce vor pecetlui piatra pe deasupra mea (Dlv. A. d. S., 81); Vointa MAriei tale, vointa tirii. De
vrea pace, pace, de vrea rdzboiu, rdzboiu (- 27) ; dA-i doamne somn
dulce, i mai dulce ca la un copil de 00* (- 134); Sus in codrii de pe
dealuri,
Luna blindA tine straje (Em. Pov. Teiului) ; A noastre
Mimi isi jurau credintd pe toti vecii ( Cind Amintirile); In ochii
mei acuma nimic nu are pret Ca taina ce ascunde a tale frumuseti ( Nu mi intelegi); SA dea piept cu uraganul ridicat de semiluni (- Sat. III); in zadar ca s'o mai cate tu trimiti in lume crainic
(- CAlM); Gurl tu ! invat minte nu mA spune niminui (); Multe
flori sunt dar putine Rod in lume au si poarte (- Criticilor mei);
ii-au fAcut dusmanii cale (- Doina);
Sus la munte, jos pe vale
Cincizeci de ani de and impiratul purta rdzboiu(- FAt-Fr.d. lacrA.), 5);

fati tinste? (C. M., 95); promitind cavalereste duel (- 4.); Nu mai e
loc (- 194); isi face loc pfinA la use (- 193); Acu, trebuie sl-i dAm
mandat (C. T., 13); De-as sta si-i dau si eu rdspuns La cite legi
am fi ajuns (Cosb. B. Id., 132); I-aduce sfat din casi in casA CA
n'am broboade de 'ukase (- 131); iar albele-i giulgiuri bAtute de
vinturi Dau tact tinguioaselor antri (- 78); El poartA calul dnd
ocol, in trap grAbit in pas domol (- io5); SA aibA Leana 'n frunte
stea
Nu-i partea ei ci-i partea mea (- 134); Am putut sA fac revolter, ori pe-ascuns sA te omor (- Reg. Ostr.); Da pap semn SA-1
desbrAcati.. (- El-Zorab); Am si mA pling la toti vlidicii, si dau
jalbe (- B. Id., 74); AdunA finul in snopuri Si snop din spice fac
(- Doina); Iar de n'are scop, viata

FA sA aibI clipa scop (B. Id., 175);

Cind stii haiduci in codru Te prinzi cu ei frtat, Le-arAti poteci ascunse,

Pe stinci le-asterni tu pat (- 45); Ai durat prin aer
punte (- F . F., 49); SA-ti faci acum crestine cruce (- 146); Ai card

tu, si frati (- B. Id., 167); Dar de nu-i pAzi-o bine,

Ti-ai gAsit
dufman in mine,
Cci fac moarte pentru ea (- 147); *i-aplecat cu
oastea 'ntreagA
Loc de sfint locas s'aleagA (- 64); Prin vii eu nu
dau searnd niminui (- 167); i ca nebun am alergat si-i cer iertare

(- F. T., 18); ScoatA-mi nume cat or vrea (- 23); AO pus cu toti

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LI MBA ROMANA

jurdmnt,
aceste

i 81

SI n'avem drepturi i cuvAnt ( 33) ; Noi romAnii tim

CI pe-aici ne-avudm rost ( 179) ; Fiadle i-acum ii cad

sus prin codrii addpost ( 176) ; Vre-un demon eti in calea mea trimis,

SI-mi fii osndd In valea cea de plangeri (M. Cod., 85); Cine-1
puse oare sAli ridice casd in mahalaua asta (Girl. C. d. d., 86); Ar
fi putut face avere (Vlah. C. d. 1., 83); Nu plange, imi zise, n'ai grije
romine, Fd piept bdrbdtesc (Al. Groza) ; General, omeneti au fost
sentimentele qi ideile care i-au dat viatd (P Arv. I. f. ist., 103); Toti
SA dati nand de-ajutor (CArlova, x 5x); la un
acuma c'o micare,
an odati... ili face (< Grifiturd trupeasa (T. Bal. M., I I); gasind
de data aceasta ecou fi spnjin in mama lui ( 72) ; SA-1 fi vizut fAcAn-

du-ne nouA morald ( 67) ; i-am fAcut pace (Nec. II., 179); Vasile
Vodl au spus poveste, cum el sA tie ci este domnia stricad ( x86);
sA faci ftire la impArAtie (Nic. Mute III, 6) ; din toti Grecii acetii
a doul Domnii, cel mai bunu i mai mnteleptu i mai celebiu; numai,

tot fire de Grecu ( Nec. II. 37); am socotit cl am o datorie sI fac

rdspuns 0 sI arlt strAmbAtura i tAlcul cel rAu (Varlaam, Pref. la rAsp.

la Cateh. Calv., 1645); dau ftire, domniei tale za lucrul turcilor (Scris.

lui Neacqu); i-au dat impAratul slobozie lu Mahametbeg () ; atunce

va fi pAmAntului sdrbdtoare pin yeti hi in pamAntul vrAjmaqilor
votri (Hasdeu, Cv. d. b. I, 14.); SI yeti hi imblndu in tocmelele
mele..., da-voi voul ploaie i vreme destoinicd ( 13); primise somatiune.. . sA deerteze casa (Ihb. XIV, 8x); Se duse la curtea boierilor sA le faci judecatd (); fl bundtate de ne di hainele (); iti dau

i tie voe (); vipera care nu-i di pace (); si stric ua i sA dau
ndvald in odae (Al. T., 309); ostaii ii dddeau coate qi rideau ();
face curte la cucoane (); fata dete cdlcle calului (Ihb. XIV, 81);
dnd pinteni calului (); zise el are sA facd cercare (); nici aceasta

nu-ti vor face capdt (); &I bici cailor ().

Alte constructiuni cu valori obiective in stil abstract jilozofic.

Exemple: Vibrare # ritm sunt cele doul entidti cosmice cu care

are in continuu a lucr istoria din punctul ei specific de vedere,
devenirea (PArv. I. f. ist., 75); Este empirie? Este transcendentd

Este intuitie individualA (-105); descendentd sau cauzalitate, care

introduc ordine # armonie creind luminA in mintea muritorilor
doritori de a cunoate adevArul ( IN.); Dar problema valoare,
non valoare istoria e foarte delicata ( 98); noi implinim comandamentul legii vietii pe pAmAnt: dela sub-om la om, dela om, la

zeu ( 41); Suflete total nefilosofice i neistorice, sunt dresate cu deasila, ca atare, nu se dreseazi oare i caii matematici ? si sute de montri
pseudo-umani, numiti specialiti, sunt aruncati in viata socialk spre

a neferici la rindu-le pe altii ( 36); Dar etern valabil nu e decAt

ceeace e supra-accidental, supra-contemporan, supra-local; suflet omenesc in sine, in fata problemei vietii in sine ( 71); Deveniri ale personalitAtilor creatoare, deveniri ale maselor influentate, valori istorice individuale, ori colective, toad infinita multime a fenomenelor creatiei

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

182

artistice spiritual stilizate, rational itensificate

e tot atit subject cat i obiect al atitudinii istorice creatoare : creaza deveniri si

sunt deveniri (- 104) ; D'ar piefi oamenii cu toti,

S'ar naste iarasi
oameni
Un soare de s'ar stinge 'n cer S'aprinde iarasi soare (Em.,
Luc.); Ei doar au stele cu noroc Si prigoniri de soarte, Noi nu
avem nici timp nici kc
nu cunoastern moarte () ; toti pe buze
au cuvinte, iar in ei moneti call* Quintesentd de mizerii dela crestet pn 'n talpa (- Sat. III); Profti # genii, mic i mare, sunet, sufletul, lumind Toate-s praf..
Lumea-i cum este, si ca dinsa suntern noi (-Epig.).
Regimul valorii obiective in enumerdri. In enumerari, numele este
in afar% de conditiile de a fi un subiect logic. Atentia noastra e indrep-

tata asupra varietatii sau p1uralitii elementelor insirate de a ciror

existenta se presupune cl n'am avut cunostinti, ele nu apartin pasivului nostru mintal, deci nu formeazi subiecte logice, preconcepte,
deci implica valoarea obiectivi. Faptul ci numele in asemenea cazuri nu e considerat ca subiect logic, ca preconcept, explici sentimentul surprinderii, care se provoaca in asemenea constructii. Exemplele de mai jos probeaza aceasta : ma rog, la minastirea Neamtului,
icoand fdcdtoare de minuni, casd de nebuni, hram de ispas c iarmaroc

in trg, tot pe aici treadt

si spre iarmaroc (Cr., 59); Deodati incept' sa foiasci de sub toate tufisurile, gdini odolence, rate de toate
soiurjle, leganandu-se pe picioarele scurte, gdfte, cu pende crete ca
sbirlite de vant (- 59); Galbeni, stupi, oi, cai, boi i alte bagateluri.. .
trebuea s duci dascalii plocon Catihetului (- 65); levi de fdcut la
sucald; copil de Ad in albie, pe langi alti vre-o cinci, sase care asteptau
sa le faci de mancare (- 59); Pene imprdftiate pe jos, fdrdmdturi, Hide

aruncate in toate prtile, cofdelul de vin rasturnat, ticalosie mare

(- 155); Vagoane de tramvai galbene # albastre, tramcare, trdsuri boerefti, air* mitocdnefti fi biciclete i lume multd pe jos (C. M., 192);
Caci din patru parti a lumii impirati c 'mpiratese Au venit ca sa serbeze nunta gingasei mirese : Fegfrumo# cu par de aur, smei cu solzii
de otele,
Cititorii cei de zodii sit sgalnicul Pepele (Em., Calm);
Lund, soare # luceferi El le poarta 'n a lui herb Imprejuru-i
are dame it curteni din neamul cerb
Crainici, iepurii cei repezi

Purtatori Ii sunt de vesti (- In codru); Multe am mai vazut de

and locuesc in dulapul ista I. . . Dtagoste fvdbeascd, cochetdrie bi-

beascd, gogomdnie zplceascd, trguire cdsdtoreascd fi. . . fudulie figd-

neascd (Al. T., 324).

In genere numele exprima ideea existentei in sine a unor realitti
oarecare sau a neexistentei lor. Insirarea numerilor e uneori facuta
spre a exprimi efectuarea aceleasi actiuni impreun de catre mai
multe lucruri : codri, dealuri, rdu i luncd Toate-arunca Ochii 'n

sus spre-un semn de foc (Cosb. B. I., 67). Sau pentru a enumer
componentii unei realitati complexe : Peste albele izvoare Luna
bate printre ramuri Imprejuru-i se aduna Ale curtii mandre

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMI3A ROMANA

183

Cai de mare albi ca spuma Bouri nalti cu sterne 'n

neamuri:
Ciute sprintene de munte (Em.,
frunte Cerbi cu coarne rImuroase
Pov. Codrului).
Alternantd intre valoarea obiectivd fi nominald

Sunt expresiuni in care obisnuit numele figureazi in frazi cu valoarea sa nominali, determinatA sau generala, dar aceasti valoare
poate fi inlocuiti si cu cea obiectivA. Aceste expresiuni au posibilitatea dublului regim. Exemplu: dupi cum avusese tocmeald (Cr., 2 i s);

fnd vorba de un fapt consumat si determinat s'ar indici valoarea

nominali. Expresiunea aceasta Ina ridicindu-se la rangul de idee
generala: a aved tocmeald cu cineva, regimul obiectiv este preferit,
cAci tocmai el di caracterul de idee generali expresiunei (cf. a
duce yestea a duce veste). Acelas caz il avem in exemplele: lui
i-am fdeut pocinog intliu (Cr., 86) (in loc de: pocinogul); Acu, trebue sa-i am mandat (C. T., x3); *i s'a pornit apoi cuvdnt (Cosb.
N. Zanf.).A face tocmeald, a face pocinog, a da mandat, a porni
cuvnt, au toate caracterul de idei generale.

2. VALOARE OBIECTIVA. EXPRIMAND FENOMENALITATEA EFECTIVA

a) Diverse actiuni: SA dea Dumnezeu tot anul O. fie sArbAtori si
numai o zi de lucru, si atunci si fie prasnic i nuntd (Cr., 93); se Intl-

tiseazi inaintea boierului... si de and ati pus voi stdpnire pe mine

( 328); Eu din Londra vin anume Si ne punem la 'ncercare
Trntd deci cu tine vreau (Cosb. B. I., 157); Iti lasi pArintii 'n
Aim fi dorl ( Moartea lui Fulger); AO pus cu totii jurAmint Si
n'avem drepturi si cuvint Bdtdi it chinuri, and tipArn, Obezi
in lant cind ne miscAm ( Vrem pimint); Iar florile s'aninA de ramuri ping. jos

i-i cntec 0 lumind 0-a e de frumos ( F. T., 224);

E vnt 0 pe ape a 'noptat ( 169); s stingI toate luminArile de prin

odii, pentru ca si fie mntuneric peste tot locul (Al. T., 277).
b) Stri fiziologice. Exemplu: si iar ferbinteald i iar rAceste (C. M.,

193); dar cui e foame profumul acesta ii pare mai bun ca odagaciul
( 195); Mai bine asi avei friguri, lungoare, glbnare cleat fatA mare
(Al. T., 301); Ce frigu-i afarA ( 283); vrei sA-0 facI dracul rds de
mine (Cr., 236); Un fel de lene, amestecat cu slbiciune ( 73); cum

pui mina pe dinsa indatl-i vine somn ( 73); Dar zadarnia trudd

( 94; O. nu fim chinuiti cu frig, cu foame i cu sete; 'ci cA-1 ia cu

frig, cl-1 ia cu clduri (My. A. d. S., sal); Voi hick' 'n fiinter drept

www.digibuc.ro

184

RADU I. PAUL

pildi ne slujiti (Carlova, 143); Vrei s dau glas acelei guri (Em. Luc.);
Nita un junghiu ci-i curml suflare i viald (Em., Strigoii) ; i nu-mi
A rn1 sAruta (Cosb. F. T., 137); trimite-voi pe
lAsh rdsuflet
voi moarte de ciumd 0 de Mngoare (Hasdeu, Cv. d. b. I) ; Isac nici
noaptea nu-si pute gAsi. odihnd (Ihb. XIV. 81).
c) Stdri sufletefti: Exemple: mi-e lehamite de frAtia noastrA (Cr.,
171); tii ca omul cuprins de evlavie (- 96) ; TrAsnea care avei mare
ciudd pe mine (- 54) ; Mild mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima
(- 54) ; i merg eu acum far pdsare prin pApusoi (- 54) ; DacA ai
poftd de ouA, bate si tu cucosul (-) ; Ipate ne mai avand rbdare
se si duse la tatA-sIu (- 246) ; Ipate cel cu grije in spate, se frAmant

cu mintea (- 239); Apoi da... unde-i vorbd nu-i mnie (- 234); In

dai osteneald, ca si afli i gandul oamenilor (- 230); si
loc ca
aveh dragoste sA-1 tragl singur (- 124); Hei, de-as aveh curaj (Al.

T., 326) ; La ochi simt o turburare. . . la suflet melanholie 0 la creeri

nebunie (- 302); Fie, fAtul meu I.. de-acum noroc i veselie (- 781)
BAut-am mult ca sA gAsesc uitare (M. Codr., Cant. Desert.; 1);
sA fur mangaerile i mngliere sA nu am (Dlv., A. d. S., 77) ; Ea trebui
dor de-al valurilor Domn
aduci
de el in somn Aminte

De inim'o apud. (Em. Luc.); *i atunci de sfiiciune mi-ese singele 'n obraz (- Cahn); Pretutindeni feridre de-i vial/ de e moarte
( Sat. IV); Prea fAcurAti neamul nostru de rusine i ocard (- Sat.
III); Azi adeseaori femeea, ca i lumea e o scoalI Unde 'nveti
numai durere, injosire i spoiald (Sat. I* incetul cu incetul vei gs
alinare (Dlv., Const., io); Maestrii atitudinelor sufletului, initiatori
in taina miscArii in lumea ideilor, trebuie sl fim noi, cei cari prin
ftiintd, experientd, inchinare, suferintd, am fost binecuvantati cu darul
mIcar a unei singure micni in lumea imensA a gandurilor (Parv.
L f. ist., 36); Mi-a fost si mild cum plangeh (Cosb. F. T., 19); Boieri,
nu vi-e rufine (- Stefniti VodA); Dar nu e mirare, cl eu II iubesc,
aceasta e rufine (- 36);
Mirare-i, c unii de-ai votri-1 hulesc

Batjocur'au pus ele'n cant, i patimd, dragd, fi urd (- B. I., 59);

Care fac omului ocard (- F. T 25); N'am
SA popim pe toti aceia

pace de rasul tAu pagane (- B. I., 14.1); N'am dat in viat nimnui

prilej

eu n'am putut sA tiu mnie (- F. T., 18);

In ochii lor stini, pe fetele lor trase, e spaimd fi disperare (Girl.
C. d. d., 78); ci ne poranci noao bucurie fi mild 0 erticiune pAcatelor (Cad. Stur.,. io2).
sa-mi poarte dufmdnie

d) Fenomene intelectuale. Exemple: te rog sA ink cu belgare de searnd

(Cr., 131); BAiatul vAd cl are tinere de minte (- 19); Dar n'aveti

ftiintd cA Inaltimea sa este tata flAmanzilor (- 332); si noi, prostimea

habar n'avem de dansele (- 72); Tu 'n loc de adevAr sI spui CA n'ai
de mine ftire (Cosb. B. I., 54); 'naltA Putere, Dd ascultare unui ce
cere,
Patriei sale, bine folos (Carlova, 149); Fiecare, cum e vrerea,

despre fete seamd dee-fi (Em., Cahn); au luat intre dansele intelegere (Ihb. IV, 8i).

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

EFECTE STILISTICE PRIN INTREBUINTAREA

VALORII OBJECTIVE
3. ACTUALUL EFECTIV CONTEMPLATIV
Exemple : i popi, sirag, cidelnitind, Ceteau ectenii de comnd
$1 sfetnid
clopote yi pldns fi vai $i-ofteni'n tir, i pas de cai,
fi feciori de crai ,57 nat de rdnd (Cosb., Moartea lui Fulger); In
noapte, sub poale de codru 'nverzit E geamdt de glasuri, un tainic
soptit; Ard galbene flacari i 'n zare de foc Vezi chipuri sinistre
Tiganii, drumetii cei vesnici ei sunt ! (- Popasul
gramada 'ntr'un loc.
tiganilor); Iar mai spre-amiazi, din deprtari, Vazutu-s'au cresand
Cu socrii mari i cu nuntafi
in zari, Ram,/ cu mire, cu nuntafi,
noudzeci de feciorafi Veneau calari (- Moartea lui Fulger);
Treceau brbati, treceau femei,

uruiau trdsuri pe strada,

Soldati

atunci destept privi la ei

duse
Trei, Doamne, i toti trei (- Trei D. si
toti trei); Prin pomi e ciripit fi cdnt Vzduhu-i plin de-un rosu
i slciile 'n alba floare E pace ' n cer i pe pamnt (- La
soare
Paste); Miei albi fugiau catre izvor
i grauri suri sburau in cete
treceau facind parada
pumnii strans la tAmple

Dintre
(- Vara); Peste vdrfuri trece lund Codru-si bate frunza lin
ramuri de arin Melancolic cornul sunk' (Em., Peste vfirfuri); Nourii
curg, raze-a lor siruri despick Strefine vechi casele 'n luna ridici

(- Seara pe deal); Cand privesc zilele de aur a scripturilor romine

in jur
Ma cufund ca inteo mare de visari dulci i senine,
parca-mi colinda, dulci fi madre primdveri,
Sau Arid nopti ce 'ntind
deasupra-mi oceanele de stele Zile cu trei sari in frunte, verzi dumbrdvi cu filomele,
Cu izvoare-ale gdndirii cu rduri de cdntdri. (Em.,
Epig.); i din oglinda luminif Pe trupu-i se revarsa Pe ochii

mari batnd nchii Pe fata ei intoarsa (- Luc.); Luna tremura pe

codri, se aprinde, se mat-we Mwchi de stdncd, vdrf de arbor ea pe
centri zugraveste (- Sat. IV); M'am uitat i eu: in fund cenil se rumenise, uncle de fum negru se ridici in vazduh, i uneori cite un smoc
de santei scapki ca niste margele imprastiate (Girl. C. d. d., 7).
4. ACTUALUL STATIC CONTEMPLATIV
Exemple : Ca un nimb de biruinta, fulger lung incremenit,

Margi-

neste muntii negri in intregul asfintit (Em., Sat. III); Mit pustiuri
santeiazI sub lumina ta fecioara
cdti codri-ascund in umbra

strdlucire de izvoare!
Peste ate mii de valuri stap nirea ta strabate
Cand plutesti pe miscatoarea marilor singuratate !
Ccite tarmuri
inflorite, ce palate, ce cetti
Strabtute de-al tau farmec tie singura-ti
arati !
i in ate mii de case lin patruns-ai prin feresti
Cdte frunti,
pline de ginduri, ginditoare le privesti (- Sat. I); lucie i alba, atAt
de lucie, inat in ziduri risfrangeh ca 'ntr'o oglinda de-argint dumbravd

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

186

# luncd, lac # fdrmuri ( FR-Fr. din lacmi, io); Pe piept colac de

i 'n loc de galbeni Fdclii de ceard ti-au fAcut
grdu d'un an
i 'n mana care poartI scut Ti-au
In dreapta cea fArA temut
pus un ban (Co03., Moartea lui Fulger); Frumoase toate 0 intrulpi
Cu ochi fireti ca cei de vulpi, Cu rochii scurte p Ara 'n pulpi
Cu pdr buclat ( Nunta Zamfirii); i-atunci de peste larg pridvor
Din alb iatac de foisor E0 Zamfira 'n mers istet Frumoasi ca
i-am stat
ErA inteun tainic 0 suav apus...
un gAnd rAslet.
i-afar er blondd primdvard (M. Codr.,
in casi singur cu Ion
Cant. Deert., 59); In stAnga prdpastie, in dreapta piept de munte
(Dlv. A. d. S., 55); Din turnul dela Orhei nici un semn de ropot.

Senin at bate ochiul ( 27); Vremea o si se strice... Ploi subfiri

cari pAtrund... frig . .

viscol . .

RAmfti, sfantul meu stapin ( 21).

5. ACTUALUL EFECTIV DINAMIC

Exemple : Ldnci santee lungi in soare, arcuri se intind in \Tint,
*i ca nouri de aramd i ca ropotul de grindeni, Orizontu 'ntune-

candu-1 vin sdgeti de pretutindeni VAjAind ca vijelia 0 ca plesnetul

In
de ploae UrlA ampul i de tropot i de strigt de bdtae;
CAci cupring-i de peire
zadar flamura verde se ridicA inspre oaste
0 in fatA 0 in coaste; *i din a chaosului vAi Jur imprejur de sine

VW' cl 'n ziva cea dintli

Cum izvoriau lumine (Ern., Luc.);

Arald pe un cal negru sburA, 0 dealuri, vale In juru-i fug ca visuri,
prin noufi joacI lund ( Luc.); Cu fAclioara pe-unde treci Dai
zare negrilor poteci In noaptea negrului pustiu (Cosb., Moartea
lui Fujger); In lAturi s'asvarle wirea paging. CAci VodA o -'mparte,
i 'n urrni-i se 'ndeasA, cu vuet curgand Oltirea
cdrare fland,

romara ( Pava Hasan); Doi nori ce vin 0-aduc intuneco0i

Potop
it noapte spre a 'nspAimantA pArnfintul ( F. T., 254); Trdznet and prin
Dintre stAnci 0-acum rAspunde, Vulturu 'ngrijat
stnci pAtrunde

i-i vat i e nor ( no);

de pui ( 176); Copitele sung prin noapte
Din larg cuprins de multe zri
Din munti 0 vAi de peste mAri
Nunta# din nouAzeci de tAri S'au rAscolit ( Nunta Zamf.); Nourii
se indesesc, se intind ca o stra0nA deasupra dealului; din cand in and
in zare fulgerul sclipete : atunci departarile se rumenesc, 0 valea
se umple de vuetul groaznic al tunetului; Picdturi mari de ploaie,
incep sA cadi (GArl. C. d. d., 145); mint furios se nApustete perAnd
pe vale ( 144).
EFECTE STILISTICE DIN SUBSTITUIREA VALORII
NOMINALE CU CEA OBIECTIVA

Exemple : Astfel vine 'n toatA noaptea sburdtor la al ei pat (Em., CAlin).

Prin acest expedient stilistic Eminescu a reu0t sl despersonalizeze,

A' mistifice persoana realI a printului indrAgostit, purifiand 0

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

187

inAltAnd on o. la fatalitate divini, involuntara si inocenta inamorare

a lui Narcis. Expresia # a veni sburAtor * la cineva, devine o notiune,
o idee generala a fatalitAtii dragostei.
Alt exemplu i deaceea, cand mA caut in pretele de-oglinzi,
Singurica 'n cAmIsut, brate albe eu intinz
*i. ml 'mbrac in prul
galben ca in strai usor tesut ...* (Ern., CAlin).
E suficient s ne dAm seama de prozaismul constructiei nominale :
bratele albe eu intinz, ca sl simtim minunatul efect stilistic al constructiei obiective. Nu avem de aface Ting cu un efect stilistic de
pregnant expresiv, cum se intelege obisnuit prin efect stilistic,
ci cu expresia adecvat si veridicA a unei extrem de fine nuante psihologice. Gestul spontan, instinctiv si alintat al micutei imptimite
de vraja lui amor, plini de dorinte neimplinite, infiorati si surprinsA de frumusetea alb a propriilor ei haruri goale, toate acestea
isi gisesc o expresie adecvat in regimul obiectiv al expresiei: brate
albe eu intinz. *i spontaneitatea instinctiv lascivi a gestului irezistibil,
dar neprihnit si nevina copilei clzutA si ea fr voe in mreaja a dureros de dulce a acestui etern 0 neierttor tiran al vietii iubirea,
transpare in aceasti fericit facturA obiectiv a versului lui Eminescu.
Dar aceastI expresie a fost realizabilI numai datoritA naturii inconceptuale a valorii obiective a numelui. Caracterul conceptual al valorii
nominale ne-ar fi dat in cuvintele rostite de Narcis o expresiune respingAtoare, de vulgaritate si indecentI a unei copile stricate, vanitoase,
care cercetindu-se in oglincl singur se admiri. Narcis nu se analizeazA constient, ci se priveste numai ficfind un gest instinctiv.
Ziand : bratele albe eu intinz, am presupune concluzia si credinta
ei fAcut de mai inainte, a bratele ei sunt albe si cI aceasta o spune
in cunostint de ceeace provoaci simpatia brbatilor pentru femei,
prin urmare tocmai contrariul caracterului naiv si inocent al eroinei
acestui poem. Acelas efect, dar prin alt mijloc, reuseste s-1 realizeze
Cosbuc in poezia # La oglincl *, cand t Anra fecioarl privindu-se 'n
oglind, exclana : *i. ce fat frumusia are mama ! Ea nu se inant egoist de propria-i frumusete, ci se bucur prin sufletul mamei
fericite de a avek o fad frumoas.
Alte exemple de efecte stilistice realizate cu ajutorul regimului obiectiv:

i-atunci de peste larg pridvor,

Din alb iatac de foifor
Esi Zamfira 'n mers istet FrumoasA ca un gAnd rAslet (Cosb., Nunta Zamf.).
Prin constructia obiectivA poetul, ne dtsteapti imaginea plasticA momentan prezentativ a tabloului, transpun Andu-ne efectiv in mijlocul
situatiei, pe care poetul o contempla si o trAeste in mod actual impreuni
cu noi 0 nu ne-o descrie ca ceva trecut si reamintit, adicA constituit
si format ca idee, in care caz se impunea regimul nominal. In acest

stil de contemplare &rect si actuali a desfsurrii unui eveniment

sunt scrise cele dou admirabile poezii ale lui Cosbuc : Nunta Zamfirei

si Moartea lui Fulger, care tocmai prin acest caracter, sunt unice in
literatura romineascl. Acest stil de. o at At de inalt valoare poetick

www.digibuc.ro

188

RADU 1. PAUL

nu e posibil in nici o altl limbi romania, in msura in care el este

propriu limbii romine.

La pagina 75 am analizat un exemplu din poezia lui Eminescu

a Peste virfuri unde s'a putut vedel iarls ce admirabil efect stilistic
s'a realizat prin intrebuintarea regimului obiectiv.
Cum vedem valorile obiective nu sunt numai niste forme nedeterminate ale unei idei, ci pot expriml o atitudine sufleteasci sau mintall
radical deosebit de aceea exprimat in valorile nominale. Acest procedeu sintactic al limbii noastre este unul din cele mai neprefuite
instrumente de expresie, pe care-1 poate avel vreun sistem de limbi.
i aici trebuie s afirmam si s recunoastem o insusire de superioritate
a limbii romne, care este capabil sl exprime adecvat, inteo ordine
perfect si stabil gama valorilor, in care o idee se prezintl in spiritul
nostru. Aceasti ordine si stabilitate in procedura lingvistic discursivi,
nu este cleat expresia fideli a insls structurii intelectuale a Rominului,
Limba latin adoptata de spiritul localnicilor vi-a constituit sistemul
ski sintactic, in specie cel nominal, conform modului de a gindi al
acestora--.5i in adevIr in sistemul nominal al limbii, mai mutt deaf
in oricare altul, gsim reflectatl structura intelectuall fundamental a
unui popor.
Am putut constat ci in aceast varietate a constructiilor nominale ce
le intlnim in limba rominl, se realizeazi totus in mod constant si
perfect corespunzltor sistemului general, aceleasi principii ale valorilor
fundamentale, in care este conceput numele in limba rominl. Prin
aceasta se realizeazi in limba noastrl unul din cele mai inalte principii
de perfectiune, nu numai in limb, ci in toate manifestlrile spirituale :
cea mai mare varietate in cea mai mare unitate. In adevr orice construcfiune nominal din cele multe ale limbii rom Azle, este totdeauna

reductibil la un principiu logic in lumina cruia se i explia

Dintrd toate limbile cele care in mod manifest dovedesc a face o

dal% distincfiune intre diferitele accepfiuni sau valori logice, pe care

le poate avei o nofiune nominalI, sunt limbile care posedI sistemul
articulrii. Dacl distinctiunea net, ce se face pe latura intelectual
prezintA o treaptl avansatI de evolufie a spiritului, deci constitue un
caracter de superioritate, tot astfel trebuie A' admitem, c si limbile

care posed sistemul formal in care s se exprime aceastl gaml de

valori logice, prezintl un caeacter de superioritate fall' de celelalte
lipsite de acest sistem. mai departe, in slnul acestor limbi, acelea
vor prezent o mai malt superoiritate in aceast privinf, care vor avel

sistemul flexiunei nominale interne mai amplu desvoltat, adicl mai

perfect si mai adecvat exprimrii diverselor valori, pe care un nume
il poate avei in spiritul nostru, dar care sistem in acela timp sI fie
i perfect consecvent, pin la ultima constructie, cu catpgoriile logice
pe care se bazeaa aceast flexiune internl si fall de care numele se
comport deosebit dupa natura sa proprie, respectindu-se astfel in

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

acelas timp,

189

atit formele ideilor noastre (valorile nominate) cit

continutul i inftisarea proprie a unei idei (valorile obiective

impresive).

In domeniul limbilor romanice limba romina este singura, care

reprezint acest ideal. *i in aceast privint nu are pereche decit in
limba elenl. In toate celelalte nu este posibil s stabilim schema unic
invariabil a unor categorii fundamentale, la care s fie reductibile
toate constructiunile. Echilibrul intre varietate i unitate este rupt,
nici un principiu logic pregnant n'a dominat i n'a condus pink' in
ultim analizI procesul constituirii sistemului articulrii, adici a flexiunii nominate interne. De sigur i in aceste limbi vom intilni constructii

de regim nominal, obiectiv i impresiv, dar dupa criterii logice este

imposibil de justificat, de ce odat avem de a face cu un regim,
altdat, in situatii analoge, regimul este altul. Bungoarl, de ce in limba
francez1 dup diferite prepozitiuni, ba chiar i dupa una i aceiasi,
odat avem regimul nominal, iar altdat avem regim obiectiv. Putem
cel mult si spunem c avem de a face cu unul din aceste trei regimuri,

de ce insi cu unul sau altul, nu se poate spune cleat in foarte putine

cazuri. De exemplu, foarte natural ni se pare de ce in francez, in
expresiuni de felul acestora, avem de a face cu regimul impresiv :
&re roi, tre prsident 0 ask mai departe cu toate apelativele in asemenea constructiuni. (In romina regimul impresiv este posibil dupl
cum am aratat, nu numai la apelative, care in fond sunt niste adjective,
ci i la toate substantivele concrete). In genere despre limbile romanice

de apus, putem spune a au suferit o hiperextensiune a regimului

valorilor nominate invadind si in domeniul regimului obiectiv. Regimul

impresiv absolut a fost iars inlocuit cu cel particularizator nedefinit

al articolului nehotrit.

INTREBUINTAREA REGIMULUI OBIECTIV PARTICULAR

PRIN REGIMUL OBIECTIV GENERAL
Regimul valorilor particular obiective a articulrii nedefinite poate
fi inlocuit in multe cazuri prin regimul obiectiv pur, fra a produce
o prea mare perturbare in expresie, tocmai datorit faptului inrudirii
foarte strinse intre aceste dou valori. Cel mult prin valoarea obiectivi
purl se realizeaz o impresiune de mai mare generalitate a ideii.
Exemple : De mutt panda vreme cu prilej ca s pape iez (Cr., 16o);
'n toamna neagrl, roz buchet de Mai Vom impleti din sufletesti
ecouri
S ne
deseark spune vrei ? (M. Codr., Cant.
Desert., roo); SA-mi fie somnul lin
i codrul aproape, Luceasci
cer senin
Eternelor ape (Ern., M. a. u. s. dor) Ati luptat luptd defartd,

ati vinat fintd nebund

visat zile de aur pe-ast lume de amar
(Em., Epig.); Dar d-mi un orn, un orn pe ori i cine, Vreau carne,
singe, moarte, vreau s'omor !
i plumb a tras in prirnul treator

www.digibuc.ro

190

RADU 1. PAUL

Pe drum de pe fereastr (Cob. B. I., i so); In strada cea strAmt

e ctirciumd 'n fund ( F. T., 35); Sunt crai ce schirnb'a lumii sorti.
Dar dacI mor, ce griji porti ? (Co0., Moartea lui Fulger); Bradu-mi
SA-i trmit ? * Mi-a spus :4rimite-i I* ( F. T., 25)
E rdpd 'n fata lor ( 143); A I 0 mo HrIman ! Gata ! Ven4i ! E nuntA I
Pe frunte semn... la ceall semn (Dlv., A. d. S., 26); fost-au i bisericutd de lemn intru acelu deluelu i s'au risipitu fiindu de lemnu (Nec.,
II, 179); Trageti dari clopotele In toate sAtutele C'a perk fatd
spune bun cuvnt

fecioard Pentr'un pic de guriparA SI-i meargA vestea in tad

(Em. P. pop., 77); Fost-a Impdrat MAndru luminat, Ce-avei
Cu palate nake Ce lovih in cer Si 'n mijloc stAteh
Si mi se 'nlti Mndrd mdndstire Loc de pomenire MAnAstire
Cum n'a mai fost altA ( 115); NiciodatI sn mai fraged nu
'nalt
cetate

s'a vAzut tresrind

Nici priviri mai rugAtoare printre lacrimi strhl-

cind (Nicol., 54).

VALORILE OBIECTIVE DE EXTENSIVITATE A MATERIEI

SI DE INTENSIVITATE SAU DURATA A FENOMENELOR
Unul din aspectele cele mai importante ale valorii obiective a numelui este acela prin care se expriml direct sau i cu ajutorul altor
mijloace frazeologice, ideea de extensivitate sau cantitate a materiei i
de intensitate sau durat a fenomenului. Nearticularea bineinteles, face,
lege in aceste cazuri ! In cele ce urmeazA se vor vedea i mijloacele,

pe care le are limba romin pentru exprimarea acestor acceptiuni

ale unui nume.
VALOAREA EXTENSIVA
Mijloacele de exprimare ale valorii extensive
i. Numdrul, pluralitatea fi unittile de mdrimi.

2. Ideea de cantitate, de extensivitate sau intensivitate poate sl

rezulte li in mod indirect din fraz1 prin natura specifia a unor verbe,
a al:or actiune sau al cAror object implica aceasti idee.
Exemple: aveh strnse pardlute albe pentru zile negre (Cr., 159);
un urs mare de mrrfligA umplut cu brnzd ( 159); s'a dus in Hu-

mulqti cale de doud ceasuri cu trAsura ( 14); Vezi cum ki incarci

sufletul de pdcate ( r4s); GItitule-ati ceva bob fiert, gdlufte, turte
cis julfd fi vdrzare ( so); 0 noi crqtini suntem Si vrem pdmnt
(Co9b. ); DA-mi bani pe cal 1 CA sunt srac I DA-mi bani! Dac1-1
gAseti pe plac ( El-Zorab); Ea mergei cdpfuni s'adune Fragi

s'adune ( B. I., 116); S nu dea Dumnezeu cel dint SA vrem

noi snge, nu pAmint ( Vrem Oman* Ce 'ncArcat erh cu frunze
(Em., Sat. IV); Flori de tei deasupra noastrl Or si cad rinduri,
rAnduri (Em., Dorinta); Iar poetul ei cel tAnAr o privei cu imbAtare,

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

zgr

Si din lid curgeau note 0 din ochi lacrimi amare ( Epig.) ; Si cum
n'oi suferl, De atunci inainte Cu flori m'or troeni Aduceri
aminte ( Mai am. u. s. d.) ; Si albinele-aduc miere, aduc colb mdrunt
de aur ( CAlin); Au venit 0 'n Tara noastr de-au cerut pdmnt si apd
( Scris. III) ; odaia de culcare, scildatA... de lumind (Girl. C. cl. d.,
129); Hai repede, must, 0 alb 0 rop, poamd, nuci, pastramd, hai
scoate de toate ( 135); privqte cum curge ape' prin casA (Al. T., 769).
3. Extensivitatea exprimatd prin adverbe consacrate acestei functiuni
dui:4 care natural, urmeazA numele la valoare obiectivA (nearticulare)

a dt-a: Dela Nistru pin' la Tisa

Tot rominul plinsu-mi-s'a

CA nu mai poate strAbate De-atta strdindtate (Em., Doina); La

st aua care-a rAsArit E-o cale atdt de lungd Ca mii de ani i-au
trebuit Luminii si ne-ajungi ( La steaua) ; A fost atta chiu si ant
Cum nu s'a pomenit cuvint (Cob., Nunta Zamf.); El-A pe-atunci
sperantI 'n mice razA Si dor in orice floare... 0 er Aidta

poezie, draga mea (M. Codr., Cant. Derrt., io6).

cdt-d: au inceput a curge cu droaia, cltd pulbere 0 spuzd, cdtd frunzd

0 iarbd (Cr., 336); Si marea atit de adincA I Cite avutii n'a inghitit !
Cte iluzii! Cdte deziluzd (Dlv. Cont., i io); cl cte rdZboaie au

bitut, atitea minIstiri 0 biserici au fAcutu (Nec., II, 179).

tot: *i tot ninsoare si pdcld pinA 'n pAmint (Cr., 24).
mai... incd: A veni ea 0 vremea aceea... dar pinA atunci, mai
este incl treabd (Cr., 337).
Prin alte adverbe: dar nebunii, tiu a fAceau de ajuns (Cr., 65);
Ai amAgit-o ani dearindul (Girl., C. d. d., 82).
4. Extensivitatea exprimatd prin ajutorul unei prepozigi: la.
Unde nu s'a apucat 0 el de ciuda mortfi de tras la mahorcd (Cr., 273);

molfAind la pere uscate ( 77); 0 unde nu se apuei la insemnat la

greseli cu ghiotura ( 6); SA-1 fi vlzut cum inghiteh la buhai, la boi,
la vaci, 0 la vitei ( Igo); Cucoul cum vede 0 astA mare nedreptate,
incepe a vArsi la apd ( ,19o); unde nu s'a apucat de tras la mahorcd
0 de chiit la tuicd 0 holercl, de parc'o mistua focul ( 273); S'odatl
incep cu toti a cArAbni la saltele cu puf fi perini ( 132); Pentru un
ris al ei sA ceartA Si din joc se prind feciori La trnteli cit
Doamne iartA (Co13. B. I., 89); Cantemir croind la planuri din cutite

0 pahari (Em., Epig.).

5. Printeun adjectiv:
TinAr eti de patru ierni Cdmp ai larg sA mi te-aterni (Co03.
B. I., 137); Lac si fie cl broaste destule (C. T., 1 51); Fluturi multi
de multe neamuri vin in urma lui un lant (Em., Cahn); Si tot vizduhul era plin de cntece ciripitoare (Co03. B. I., 202); Multi vrdjmasi

are Mizilul (C. M., i5); Cit eri de tinIr... 0 plind de vind 'ncoace
(Cr., 344); ad boierul acela, de mult bdndrit ce alma nu-i mai ti
numArul 191); Mare foc si potop a cAzut pe capul nostru ( 164);
0 merg ei merg cale lungd si le ajungi ( 295).
6. Prin substantive exprimnd cantitatea, sau colective:

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

19z

Care intrA ca actorii cu psciorul mAruntel Lsand val de mirodenii fi de vorbe dupa el (Em, Dalila); Cand nu s'ascunde nimica

Cand ptruns de sine insuq odihnei cel neptruns

Fu noian 'Wins de apd? (Em., Scris. I);
Fu prpastie ? genuni ?
Prul ei cel negru 'n valuri de mdtase se desprinde ( Sat., III); Movili
desi tot erh. ascuns

de frunze 'n drumu-i le spulber de sung. ( Strigoii); Dac te-ar

tai capul cum taie bratul tAu, dintr'un pescar ar iei pre/ de ce-au
prins toti pescarii dela inceputul lumii i pan s'a sfar0 i pe0i
pescari (Dlv., A. d. S.); sufl vApaia din gura ei spurcati, cale de
trei ceasuri (Ihb., XIV, 82).

Colective: i unde nu se adunA o multime de ddscdlime la noi (Cr., 74).

Unitati de mdsurd: Si nu spun minciuni, dar peste o dimerlie de fasole

i-a curs atunci din turece (Cr., 78).

7. Prin repetitia unor cuvinte ce exprimd in acelaf timp mdrimi:
valuri peste valuri de omenire (C. M., 192); Dorm 0 arinii de pe

i cldura valuri-valuri Se revars (Cosb., In miezul verii);

maluri
Iar pAdurea lin suspin i prin frunzele uscate rnduri, rnduri trece-un
freamAt ce le scutur pe toate (Em., CAlin).

8. Prin: ce mai de, ce de:

Prin indemnul sAu, ce mai de pomi s'au pus in %interim (Cr., 4);
Ia uitati-vA ce de mai dame frumoase, ce de mai cavaleri plcuti (Al.
T., 286); i s fi vAzut ce de colachii Ii fAcea mama (Vlah. C. d. 1.,84).
9. Prin diverse expresiuni:
CA doar mncare fl bduturd er acolo, nu fagd (Cr., 333); Dac mi-i

sod s adune ca frate-su. Eu am str Ails ban lngd ban (Gad. C. d.

d., 88); Cad frunze ingdlbenite, cad mereu (M. Codr., Cant. DeFrt., 105).

VALOAREA INTENSIVA

Valorii extensive din lumea lucrurilor materiale, corespunde valoarea intensivl in lumea fenomenelor.
Mijloacele valorii intensive

I. Sunt unele verbe, care prin propria lor naturA semanticA exprimA

intensitatea fenomenelor. Exemple: Cum el din cer o auzi Se

stinse de durere (Em., Luc.); Ea imbitat de amor Ridici ochii,

Luceafirul i 'ncet4or Dorintele-i increde ( Em.); Ea trebuie de el in somn Aminte sA-0 acluc
dor de-al valurilor
Domn
De inim'o apucA ( Luc.); Vin 11'10 dansul, ptruns de
vede,

mild (Carlova, 138); Ce jale vA cuprinde ( 143).

2. Prin adverbe.
Exemple : vAzandu-se cuprins de afa usturime (Cr. 336); mare de
inimd, iar de gurd fi mai mare, parintele Duhu ( o3); sA frigem . . .

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

193

un purcel de ceia, Ca tare mi4 dor ( 85) ; Eu ma cunosc: sunt pacatos,

Ca prea am dus-o 'n rds fi glume (Co0. F. T., r7); Deatiita vaet
ne 'ntrerupt ( Moartea lui Fulg.); i ride atdta sdrbdtoare Din
chipul kr cel ars de soare ( F. T., 46) ; va ingheta afara... ca-i tare
fig (Al. T., 282).
3, Prin adjective.
Exemple: 0 optete-mi, zice dnsul, tu cu ochi puni d'eres (Em.,
Galin); Dar and inima-ti framanta Doruri vii fi patimi multe
kr glasuri a ta minte Sta pe toate sl le-asculte ( Criticilor mei);
Mare magdere pentru un baiat strain (Cr., 79); Multd putere mi-a dat
prieteugul tau (C. T., 343); iar ambii suscitati urd veche, cauza politici i familia (C. M., 4); A lsa iari nescrisu cu mare ocard infundatu
neamul acesta de o seam de scriitori, este inimii durere (M. Cost.,
I, 4); Etica i metafizica stint de mii de ani inteo violent agitatd detot pavenire (Pirv. I. f. ist., 105); Cu hohot lung ea blestema
latul plin era. De pldns cumplit (Cob., Moartea lui Fulger); Ticuti
ei se alatura 'n prip Dand goanei sporite puteri ( F. T., i7t).
4. Prin repetitie.
Exemplu: Hei, hei, rdbdare, Arvinte, fatu meu, rdbdare (Al.
T., 769).
5. Ce exclamativ.
Exemple : Ce necaz pe capul meu (Cr., 95); Sa fi vazut ce bldstdmdtie

galmoz era in cask' ( 88); dar and ai ti cu ce greutate se capata

( 289); Ce fericire pentru mine (Al. T., 599); i abia pled: batrinul,
ce mai freamdt, ce mai sbucium (Em., Sat. III); S1-1 fi v1zut, o t Ifino !

cu ce foc vorbea ascunzanduli durerile (Dlv., A. d. S., 134

6. Prin diverse expresiuni.

Exemple : i turbare de cap fi frdnturd de limbd ca la aceti nefericiti
dascali, nu mi s'a mai dat a vede (Cr., 67); i apoi carte se 'nvat

acolo, nu gluing ( 67); i er un zarvt i o ferkire in copacii ceia,

mai, mai, mai (Girl. C. d. d., 45); mi da bun efti de gurd (Cr., 362); o
chirfosald fi un rs in coala din pricina ursului celuia, de-i pozna (Cr., 62).

7. Prin prepozitia: pe.

Exemple: Se pune pe protap i se aterne pe gdnduri (Cr., 173);
A se pune pe cetit, pe treabd, etc. Indata dupa incetarea boalei, lumea
s'a pornit pe nunti (Ad. Ist. lit., 238).

EXTENSIVITATEA TEMPORALA A FENOMENELOR

0 exprima, afarl de unittile de masura a timpului i afara de adverbe ca : mult, atdt, cdt, etc. i alte expresiuni: ajung pe Ioan care o
ducei tot inteun cdntec (Cr., 255); tinand tot o fugd cu telegarii ( 92);
altii o duceau numai inteun muget ( 66); Intr'un suflet alergase cale

de trei ceasuri (Vlah. C. d. 1., 70); Apoi tine-te boald o saptamini

in cap (Girl. C. d. .d, 91).
A. R. Studil

Cercetdri, XIX.

www.digibuc.ro

i94

RADU I. PAUL

REGIMUL NUMELUI D. P. D. V. AL FLEX. NOM. INTERNE

DUPA PRONUME NEDEFINITE ADJECTIVALE
Orice realitate nedefinit nu poate constitui un subiect logic, tocmai
prin simplul fapt al nedefinirii, deci valoarea nominall, expresia unui
subiect logic, care presupune o idee conceptualized, fie in generali-

tatea ei, sau inteo formi definit determined, apartinncl ca atare

pasivului ideior noastre, este exclus in acest caz. Valoarea obiectiv,

nedefinid, nenominall, se impune totdeauna dupa pronumele nedef inite adjectivale.

Trebuie sh distingem insi doul categorii de pronume nedefinite:

Unele propriu zis nedefinite, care se refed la o realitate particulad,
restrns si acestea sunt majoritatea din de: care, ce 0 compusele
lor: fiecare, orkare; n4te; alt, altd; acela f; diferiti -e; anumiti -e;
destul -d, etc. Dupa toate acestea va urmh numele la valoarea obiectivi
sau impresivl. In a doua categorie avem de a face cu pronumele tot;
in sens de fiecare si de intreg; singur -d; amdndoi -ud. Acestea s Ant
mai putin nedefinite, cci se refed la o realitate oarecare integrali

(toatd lumea), sau la o realitate particulad oarecare. Dupa acestea

vom avea valoarea nominate'.
1. Pronume nedefinite adjectivale in regim obiectiv.
Pronumele interogativ nedefinit: ce. Acesta este al treilea rol, pe care

il are in limba roman pronumele ce. Primul a fost cel de pronume

relativ, cu speciala functiune pe linga valorile impresive si obiective, al doilea ca particull exclamativa a valorilor impresiv
subjective.

Exemple pentru valori obiective: Ce, simplu pronume nedefinit. In

aceste exemple nu este in functiune de interogativ: si nemai avnd
ce pricind si le caute, ramne pe ginduri (Cr., 337); numai d-voastri
sunteti deprinsi cu ce-i frumos pe lume (- 141); De pe ape iei apoi
Ce-i argint si ce-i lumind (Cosb. F. T., 51).
Ce, pronume nedefinit interogativ: Ei copile, ce ispravd ai facut
(Cr., 230); Ce nevoe te-a ajuns de mine (- 341); Dar cu ce treabd
ai venit pe la noi (- 129).
Adevhrata functiune pronominal, neadjectivalk si interogativi, 0
are ce in exemple de felul acestuia : Ce am de-alege oare, in seace-v
fiind (Ern. Juni conrupti).
Pronumele nedefinit: nzfte. a) Numele la valoare obiectivd: parch rni

incearch nifte friguri (C. T., 29); cu nifte preoti si daschli poporni
ca aceia, de fIceau mare cinste satului lor (Cr., 4); si se flcuse
nifte tdlhdritu multu preste seamd (Nec., II, 352). b) Numele la
valoare impresivd subiectivd: laca, nifte papugii...nifte scdrta-scdrta

pe hdrtie (C. T., 3); Vorbesti nifte vorbe... de nu te-ar cunoaste

omul, ar crede (- 359); dar ash pAtesti dac te lei cu nifte bicisnici
(Cr., 327);) aveh trei feciori nalti ca nifte brazi si tari de virtute
(-1 49) ;

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

195

Alt -el: Sire, tot s'a facut pentru alte orafe, pentru Mizil nimic I
(C. M., 15); Las'o p'aia I aia-i alter cdciuld ( 202); toate alte tdri
scriind inceputurile sale (M. Cost., I, 3), etc.
Acelaf-aceiafi: Aceleafi visuri te lasa s viu iarisi, Vietii triste
amagitori tovarasi I aYacelaf rob esti nepasatoarei soarte (Vlah.,

Poezii, 17); La acelaf fir de patimi deopotrivi ffind robi (Em., Sat. I);
Deci, cum voesti, tu poti urma cararea, Ffi bun si mare, ori pitat
de crime: Acelaf praf, aceeaf addncime! lar mostenirea ta si a
tot : uitarea I ( Sonet);
Cine stie dad. nemeresc A. ma adresez in multime cuiva de aceiafi

pdrere cu mine (C. M., n3).

Fiecare-ce: la fiecare vagon, cocoana moase face semne cu umbreluta

(C. M., 194), etc.
Acelasi regim obiectiv vom avei si dupa pronumele nedefinite adjectivale: anumifi-te; diferiti-te cutare.
2. Pronume nedefinite adjectivale in regim impresiv-subiectiv.

Acest regim impresiv-subiectiv il avem dupi urmitoarele pronume

nedefinite adjectivale: asemenea, asgel de atare. Exemple este inutil
si mai dam.

3. PRONUME NEDEFINITE ADJECTIVALE IN REGIM

NOMINAL.
In aceasti categorie intri numai patru pronume : singur-d; ameindoi
-oud; insufi, insd,si i tot, toatd.
1., si nu numai lucrurile lumii ce si singurd lumea, ceru4 pdmdntul,

ce sunt zidite de cuvantul lui D-zeu (M. Cost., II, 3).

2., din amdndoud colturile vine profumul de mititei (C. M.,
3., insufi Domnul a cazut in lupta.
4. tot a) cu sens de fiecare: Caci la de aceste mai tot prostul se pricepe (Cr., 77); a in toatd Seimbdta O. se prociteasci blet si fetele
( 5); Ada cutitasul incoace, zic eu, si la toatd intdmplarea, cred ci
nu ma vei da prin sperla ( 87); toatd pasdrea pe limba ei piere ( 163);
tot figanul isi lauda ciocanu (Al. T., 391); tot omul are un dar si un
amar (Ihb. XIV, 52); nu toatd ?mina era bunk ca A faca acest lucru
( 52); doar nu-i de tot copacul cite un lup (Cr., 135).

b) tot, exprimand totalitatea, intregimea sferei unei idei: toatd

lumea e cupring de nervozitate (C. M., 1 12); acoperind tot zgomotul

stradei ( 193); Dar iata a se aude prin toatd uruiala un sunet de

timbru ( 194); cucoana moase se arunca cu toatd bravura ( 194);
Statul avek tot dreptul ( i4); toate stdruintele lui Leonida ( i4);

nici de viata Domnilor care au fost toatd cdrma nu alege (Ur., I, 29);
alearga toatd ziva i noaptea toatd (Ihb., XIV, 52); nu se puta imprieteni cu tati ceilalti fii de impdrafi ( 52), etc.
Nu este nimic surprinzator si neexplicabil in regimul nominal

al acestor pronume adjectivale. In aceste constructiuni limba nu

2.3.

www.digibuc.ro

196

RADU I. PAUL

dovedqte decat preciziune i consecventi logica iii exprimarea categoriilor flexiunei interne a numelui. Cele patru pronume au o
natura semantici i o functiune sintactici identica cu a unor adjective
exprimand o idee, care se confunda cu ideea insi determinati sau
generala a numelui pe care-I insotete. Numele in aceste constructiuni,
nu este de valoare nedefinit particulara ca cele din categoria intaia,
ci este sau de valoare nominala determinata sau de valoare nominali
generala. Articularea deci se impune. Se dovedete fals criteriul formal,

care ar enunt in mod general, a numele nu se articuleaza dupa pronumele nedefinit. Vedem ci aceste pronume nu sunt de aceeai naturi,
ci putem distinge trei categorii, potrivit celor trei valori fundamentale,
pe care le are numele in flexiunea sa interni. Si in acest caz intreg
misterul problemei se impratie.
Constructia nominal cerut de pronumele nedefinit tot-d cu sensul
de fiecare, nu este cleat o simpla continuitate formala a expresiunei
normale, din care s'a desvoltat i in care regimul nominAl este motivat.
Prin o simpla evolutie semantica, expresiunea, din punctul acesta de
vedere, trece la categoria intaia, pastranduli insa forma gramaticala.
Iata imprejurarile in care tot a catigat sensul de fiecare. Din intrebuintarea adverbial a acestuia: tot prostul se fericeste = totdeauna
prostul se fericete; (tot eu sunt cel vinovat = totdeauna eu sunt
cel. vinovat). Sensul de fiecare l-a mai putut citigh adverbul tot si
alaturi de expresiuni ca acestea: vorba veche: tot un bou si-o belea
(Cr., 170) = de fiecare bou o belea. Aceasta evolutie semantica a fost
sprijinita O. de faptul ci la plural numele precedat de pronumele tot
poate fi interpretat i cu sensul de fiecare. Exemplu: Ei in toate ceasmile pl angu 0 se flam anzescu (Cod. Stur., 416). o In toate ceasurile
poate fi interpretat i prin expresia: in fiecare ceas. Ca in toate allele
(= in fiecare zi), deaca apune soarele... mergu la D-zeu si se inchine

( Id., ib., 415); care ti toate drdcdriile (= orice dracanie) de pe

lume (Cr., 21o); sau : Ca A' se mantue toatd dihonia (orice dihonie),

cirabaniti-vi ( 89).

www.digibuc.ro

CAP. XIX

MODALITATILE VALORII OBIECTIVE A NUMELUI

IN CONSTRUCTIUNI PREPOZITIONALE1)
In genere se sustine c numele nu se articuleaz dup prepozitie.
Acest lucru este numai in parte adevrat. Intrucit avem de a face cu
un simplu caz prepozitional numele pstreazi valoarea sa obiectiv,
nu se articuleaz. Indat Ins ce numele este intovrit de o determinare efectiv, devine subiectul unei determinri, valoarea sa devine
nominal. Exemplu: pun cutitul pe masd dar zic: pun cutitul pe
masa din biurou.
Numele la cazul simplu prepozitional, exprim o modalitate obiectivfi, in concret sau abstract, un raport extern fat de o idee sau un
lucru, care constitue subiectul principal al unei gandiri, dar care poate
foarte bine s. fie i el la valoare obiectiv: Ia s drn busna in card
la bab (Cr., 156); Vagoane dupd vagoane trec toate pline cu vdrf
(C. M., i94); vagonul sosete la barierd (C. M., 195); Coana Lucsita
scoate din portofel biletul pe care-1 ave (-194); Pe trotuar, ldngd ferestrele vagonului se aude. . glasul unui bragagiu (C. M., 193); Fantezie, fantezie I Cind suntem numai noi singuri Ce ades m porti pe
lacuri i pe mare 0 prin craguri (Em. Sat. IV); trebuie si se ajung
la o armonie i simetrie dintre idee fi material (Pirv. I. f. ist., 76);
dintre ramuri de arin Melancolic cornul sun (Em., Peste vdrfuri)
etc.; spiritualizabil, e agitabil prin idee (Pirv. I. f. sit., 138).
Nu prepozitia este cauza nearticulrii numelui, ci nsi valoarea
logici, pe care o ia acesta in cazurile prepozitionale, determin regimul obiectiv. Dei numele in cazul prepozitional poate fi o realitate
bine determinat prin context (Primarul se intoarse ctre notar i-i
porunci (Garl. C. d. d., 59), regimul obiectiv se mentine totu. Cu
alte cuvinte determinarea sensului nu este un principiu hotdritor, care
guverneazd functiunile flexiunei interne ale numelui, ci este numai o
imprejurare secundard, pe care limba oneglijeazd, atunci and functiunea
Un stadiu asupra prepozitiilor in limbs romnii este al lui Kurth R., Die Gebrauch der Prpositionen in Rumitnischen * in Weigand's Ihrb. v. X., p. 465-639Apoi unele din prepozitiuni sunt tratate in fascicolele apirute pn acum ale Dictionarului Academiei Romnt. La fel In dictionarul lui Tiktin, Ruminisch-deutsches
Wrterbuch s. A. Fril, Sensul i intrebuintarea prepozitiunilor in limba ro-

mil* Galati x905.

www.digibuc.ro

Il 98

RADU I. PAUL

flexiunei valorilor nominale interne ii condamnd un alt regim. Nu-

mele in cazurile prepozitionale simple, nu constitue un subiect

logic, si deaceea nu e articulat, nu e la valoare nominala : Pun cartea in dulap) Cand mina e insotit de 9 determinare intentionata
atunci de sigur devine un subiect logic si se articuleaza, devenind
in acest caz de valoare nominall: (Pun cartea in dulapul din birou).
Regimul obiectiv al cazurilor prepozitionale este cu totul firesc si
in acord cu principiile logice generale pe care constatim ca limba
romin le impune sistemului sat' nominal. (Caci noi nu vrem sa incadram fenomenele limbii in categorii logice preconcepute, ci pur si
simplu constatam pe acelea, dupa care limba frig se conduce).
Intr'un caz prepozitional simplu se exprimi: r. 0 situatie de cornportament spatial ori temporal al unei idei fall de alta (stau pe scaun;
m spal pe fald; mi duc dupd casd; lucrez sub pdmdnt; vin din oraf;
plec la tdrg; merg prin ploaie; mi razirn de perete; intre casd fi drum
se afli gradina; corb la corb nu-si scoate ochii; ma gandesc la viitor;
ma transpun in trecut; in prezent sunt sinatos, etc).
Acest raport concret se stabileste in mod figurat si intre ideile abstracte, mentinindu-se acela regim: Trebuie si se ajungi la o armonie,
simetrie dintre idee fi material (I' arv. I. f. ist., 76); Astfel raportul
istoric nu se poate stabili intre personalitdti fi mase, ci intre mase fi
mase de o parte, intre genii fi genii de alta (- 73); In special independenta intre cosmic fi uman dintre individual fi social e in multe cazuri

o adevarat enigma (-67-77; Dar animalul -orn e spiritualizabil, e

agitabil prin idee (- 138). Dupa curn se vede si din exemple, cazul
simplu prepozitional n'are de exprimat cleat o simpli relatie de natura
exterioari ideii, fie aceasta concreta sau abstracta, si prin urmare
n'are nimic de a face cu valoarea nominala, care exprima o functiune,
un anumit aspect logic al unei notiuni. Chiar and o idee prin context

e determinati si prin aceasta conditia valorii nominale e implinita,

limba da intaietate, preferi s mentine regimul obiectiv natural si
original al cazului prepozitional. Cand determinarea insi este efectiva,
limba este formal constrins si aplice regimul nominal.

2. A doua functiune foarte importanti pe care prepozitiunea a

castigat-o in limbl, este aceea de a exprimi o modalitate a actiunii
exprimate de verb sau a unui nume in raport cu ideea verbala. Natura
efectiv fenomenali a numelui in aceasti functiune, motiveaza si aici
regimul obiectiv. Din punct de vedere sintactic avem de a face cu un
complement circumstantial de mod. Deoarece asupra prepozitiei in

aceste functiuni derivate ale ei, dar nu mai putin importante prin vasta

intrebuintare pe care o au in limbi, s'a vorbit prea putin, nu voi

cruti spatiul, pentru a da prin exemple o ilustrare cat mai larga a
acestui fenomen.
In privinta exprimirii modalitatilor fenomenelor, actiunilor, prepozitia in are o larga intrebuintare : Ele trec cu harnici unde si suspina 'n
flori molatic.
Cand coboara 'n ropot dulce din tapsanul pravalatic,

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

Ele sar in bulgdri fluizi peste pnmdul din rIstoace.

199

In cuibar

rotind pe ape peste care luna zace (Em., CIlin); PAnI vId pAinjeniul
intre tufe ca un pod, Peste care trec in zgomot o multime de norod;
Mii de fluturi mici albatri, mii de roiuri de albine Curg in rduri
riurilor ape ce clipesc fugind
sclipitoare peste flori de miere pline;

in ropot; Dela Turnu 'n Dorohoi

Curg dumanii in puhoi

s'apazI pe la noi (Em., Doina); Vrei poate 'n faptd s arti DrepTi-a da pIrantul in bucdti, SI-1 faci mprie
tate i tIrie ?
( Luc.) ; Tu-mi ceri chiar nemurirea mea In schimb pe-o grutare;
vremea ceara in zadar Din goluri a se nate; Ideal pierdut in
noaptea unei lumi ce nu mai este, Lume ce &Ida in basme
vorbi in poezii (V enere i Mad.) ; Ei treceau prin frunze 'n freamdt
prin murmur de albine ( FIt-Frumos din tei); Tu eti in adevdrl

Tu treci cu 'Tana albl prin vitele de Or ? ( Apari sI dai lumin);

ce mai vorbeti in bobote (Cr., 83); chiar ea ar fi venit

in chip de pagre ( 313); 1 lasAndu-1, m'am dus i eu in ciudd la fata
popei
72) ; m'am jucat cu dnsa in tihnd Ora in desearl ( 73);
cheamI in taind pe un credincios al ski ( 325) ; Vor trece 'n slbatec
galop
Spre Roma (Cob. B. I., Iv); i rAde, rAde 'n hohot s'alunge nlucirea (
Mii de guri atunci in vaet Umplu cerul
( 68); Cum iei pimintul in galop
i cum te-alterni ca un potop,
De trznete 'n pustiu ! ( El-Zorab); S'adunI cerc i iar se 'ntind,
bat plmintul tropotind In tact ufor ( Nunta Zamf.); *titi
voi povestea, and un fiu De impIrat odatI, In piept cu dor
turbat de vin S'a imbrIcat in fatd ( CrIiasa ZAnelor); Arabii toti
rIsar din cort, SI-mi vadI roibul, and il port, si-1 joc in frdu
i-1 las in trap ( El-Zorab); *i cum se plimbl 'n lung i 'n lat ( B. I.,
73); In genundii c'un dor pAgin Ea grutI iconita ( F. T., 38);
Eu simt c voi mur 'n curnd C nu-mi mai sunt in fire (Mama);
Cu tine douI fete stau
torc in rdnd cu tine; Boierii 'n tremurare
Dau slujbe 'n gad lui D-zeu ( F. T., 13); i bucuria pe care
omul o are de a intelege toate, Ii di micarea ritmia a sufletului care
il face sl ante: in cadentd, in versuri, in linii, in colori, in forme, in
numere (PArv. I. f. ist., 38); PIrul castaniu rocat azfind in lungi
ceirlioante.. . (Dlv., Cont., 78); A eit repede din clasi
dat crtile in dar prietenului Ionescu (Girl. C. d. d., 91); peste putin veni
in fugd slujnica, mItusa Smaranda ( 7); i acestu lucru in mirare au
fost i altor boeri (A., Amiras, III, 171); Vagonul se puse in m4care
Taci,

(C. M., x94); o povestire in versuri fIrl farmec poetic (Ad., I. lit., 18o);

Daniil Scavinschi cel mititel la staturl pre care a plIcut naturii

a-1 lucr 'n miniaturd ( 178); ce er in clzipulu marmurei albe 0 a
farfuriei (Nec., II, x72); o tu crai cu barba 'n noduri ca i altii and
nu-i peril (Em., Cain).
Pe: Uite cum te trage pe furif apa la adinc (Cr., 30); eu creteam
pe nesimfite ( 30); iarmarocul eri pe sfdrfite ( 272); Nu caut vorbe
pe ales Nici tiu cum a incepe De0 vorbeti pe infeles Eu

www.digibuc.ro

200

RADU I. PAUL

nu te pot pricepe (Em., Luc.) ; i ca si-ti fie pe deplin iubirea cunosCind sgrutandu-te mg'nclin Tu iargsi mg sgrutg; i checutg,

mindu-se pe nume ( Cain); Nu ash cg-1 dai pe dos (Al. T., 285);
si strigh in gura mare ci nu este vinovatu cu nimica lui Cantemir
Vodg, si pere pe dreptate (Nec. II, 213).
Din: i numai ofth din greu, stiind ate nevoi II asteaptg (Cr., 67);
Sa-ti spun din viu graiu toad dragostea (Al. T., 279) ; i pe masa
'mpargteasc sare un greer-crainic sprinten Ridicat in doug labe
s'a 'nchinat bgtind din pinteni (Em., Cglin) Iar izvorul prins de
Rgsgreh sunand din valuri (Pov. teiului).
vraje
La: Strgin la vorbd qi la port. Lucesti frg de viatg (Em., Luc.);
Pe El-Zorab nu-1 vei vedeh De-acum, urrnindu-te la pas (Cosb.,
El-Zorab) ; La fel se adnceste intelegerea ratiunii de a fi si a devenirii sentimentului social (Pgrv. I. f. ist., 87); Inalt la stat (Cr., 67);
aduci la mers cu de-ale noastre ( 141) ; Micg eri la vedere dar grea
la ridicare (Cod. Stur., 42); La stat 0 la umblet slabi ce,i1 (Cosb.,
Nunta lui Fulg.).
Cu: Pe deasupra de prgpstii sunt ziduri de ceatue Achlat de
pietre sure, un voinic cu greu le sue (Em., Cahn); i pas cu pas pe
urma ei, Alunecl 'n odaie.. ( Luc.); Mid sgrut cu 'mpdtimire
ai tgi albi si netezi umeri ( Cain); Castigand cu clipoceald nervum

rerum gerendarum ( Scris. I* Dar dac vrei cu crezdnuint SA

te 'ndrggesc pe tine ( Luc.); Cu obraji ca doi bujori De rumeni

batg-i vina (); Pasi-pasi-pasi murgule tat-5 C'ajungem in sat cu

soare (P. pop., 71); mi sti baba lui ce 1-a ggsit de-i ash de cu chef
(Cr., 146); ea le di de lucru cu mdsurd ( 152); AIM rgmneti cu sdndtate cg eu m'am dus ( 85); cucosul inghite cu ldcomie toti banii
( z9I); sg nu fie cu supdrare (-115); ba fii mai cu inimd o leacg ( i42);
Cu vreme s'o arunce
Ce n'are nici ngdejde, CA poate d'intamplare,

la margine vr'un vnt (Gad. Inser., 142); se uitg cu luare aminte

(Al. T., 598); nu sunt slugg in casa dumitale, cu simbrie (C. T., 344);
Eu cum m'a fgcut D-zeu cu ambit, mg scol ca sg plec ( 6); imi vine
intli cu grip i cu scdrbd i. pe urmg cu spaimd ( 347); Doing, doing,
Cand rsuni eu stau pe loc (Al., Doina); multimea
vers cu foc
circulg cu mare greutate (C. M., 112); i vagoanele isi urmeaz1 dru-

mul cu indiferentd (-194); Se duce orbis fgrg stpan Cu vuet

ca furtuna (Cosb. F. T., 15); Toamna tgrziu In noaptea cu lund
Cum vgjge codru.. (Cosb. B. I., 223); deci fiindu un turnu
cu bund tdrie, nu puteau s jecueascg (Nec. II, 18o); si er tuturora

cu bine (-192); au inceputu Domnii a se asezi mai cu tdrie in scaunu

in Iasi ( 183); 0, amaru cela ce bea si 'Tananc cu cimpoi i cu ceteri
si cu aldute (Hasdeu, Cuy. d. b. II, 464); guvernul reuise aproape
cu unanimitate (Ihb. XIV, 88).
De: Modalitatea in acest caz este impresivd nu obiectivd: Se vede
lucru cA nici tu nu qti de Impdrat (Cr., 280); Pe la scoalg mai dgm
noi ateodatg, de formd ( 82); am s'o dau dracului de pomand (-250);

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

201

Multi trgeau ndejde s-1 ia de ginere (-227); Precum in vechimea

Virginele ce sttur sculptorilor de
model (Em., Dalila); Prea fcurati neamul nostru de rwine # ocard;
Nu e micl, nu e mare, nu-i subtire ci 'mplinit Incit ai ce stringe'n
Nurnai bun de iubitd (Em., Dalila); Au jurat dela 'nceput
brate

ding se junghiau odinioarl

Pe Hrist s-1 iei de mire (-Pov. Tei); Murise vecinul i lsase

de moftenitor ... ura i vrajba de singe (- F. Fr. din lacrimi 6); De
cite ori am ateptat O papa de rdspuns (- Adio); Mi-o dai de
nevastd (Al. T., 763); s-ti ant de dragoste (- 320); s-mi dai i mie
unu de sdmard (- 771); ceeace de pack"... istoria empiria o .. socotete ca intimplare (Pirv. I. f. ist., 72); si nu voi s m fac de batjocurd (C. T., 341); Casa in care edeam eri a Matildei, de zestre
(Vlah. C. d. 1., 175); Am avut numai leul ista de parale, c vindusem

un lncer (Girl. C. d. d., 71); lucrarea de fat are de scop a infl-

tio desvoltarea literaturii romine (Ad. Ist. 1. Pref.); Literatura scris :

A. de naturd ideologica-esteticl. B. de naturd misticl (- 9).
*

Prepozitia nu trebuie inteleas numai ca un instrument de limb,

al crui rol esential este acela de a exprimi o situatie in timp i spatiu,
ci trebuie inteleas qi ca un instrument al limb prin care se poate
exprimi o mare varietate de raporturi, in care ideile si imaginile se
pot legi sau asocii in mintea noastr.
Prepozitia fiind un element lexic, care in sine este lipsit de un
continut semantic riguros, ea nu devine expresiv decit ca element
integrant al unei fraze, cireia ii este aservit ca semantism, i care
ii imprima un anumit sens, acomodat celui intentional al frazei.
Datorit acestui fapt prepozitiunea a devenit elementul lingvistic,
care s'a pretat in mod admirabil a exprimi cele mai variate modu-

latiuni ale raporturilor dintre notiuni. De sigur nu putem sa ne

drn seama totdeauna, cu toat preciziunea de afinitatea pe care spi-

ritul vorbitorului o simte intre o anumit idee contextuala i prepozitia, pe care o alege pentru exprimarea ei. Intr'o msuri oarecare
ins, se poate urmrl mersul treptat dela un sens la altul al unei prepozitiuni. Alteori este cu totul obscur, dat fnd criteriul cu totul
subiectiv, prin care se face alegerea. Rolul nostru deocamdat il mr-

ginim la constatarea acestui procedeu al activittii creatoare a spiritului nostru lingvistic, inftiind spre ilustrare in exemplele ce urmeazI parte din bogata eflorescenti semanticl, pe care au avut-o in
limba romin, unele din cele mai insemnate prepozitiuni.
In acest al doilea capitol se cuprind exemplele in care se yid o
parte din acceptiunile prepozitionale derivate dela cele originale. Le
insir in ordinea primului capitol.
In Exprima directia sau locul in care se petrece o actiune sau
in care se afl un lucru. Cind fata mea se pleaca 'n jos
In sus drink

www.digibuc.ro

202

RADU I. PAUL

cu fata (Em., Luc.); In depdrtdri albastre

Iar raza ei abi acum

luci vederii noastre ( La Steaua); RAsar in urmd valuri

CAnd valuri

af1 un mormAnt ( i74); DacI nu-1 apuch in brate Cine tie ce

se intAmpli (C. M., 194).
2. IndicA ideea, locul la care se referA un atribut: Subtire 'n trup

Toate
blAnd 'n graiu *i 'n port a. isteat (Co03. I. B., 103) ;
acestea sunt nuante ware derivate dela sensul local, pe care in mod
secundar 11 exprimA prepozitia in. De aici prepozitia ajunge sA exprime sensuri cu totul abstracte, care nu mai au nici o legItur cu
cel concret initial. Ajunse in aceasti sferl, prepozitiile iau cele mai
variate atributiuni semantice.
3. Expriml pretul echivalent cu sensul de: in schimb; pentru: de
ce nu m'a fi dat dus din Humuleti, nici in ruptul capului (Cr., 91).
4. Serve0e pentru a introduce obiectul indirect al actiunei unui
verb, care are acest regim in mod permanent: s'a prefAcut in pdselik (Cr., 338); a schimbh apa in vin.
0 largd intrebuintare are in genere prepozitia pentru a da un obiect
indirect actiunei unui verb intrebuintat in sens impropriu. In acest chip
iau natere expresiunile idiomatice, idiotismele, care imbogatesc 0 regenereaa formele exprimrii ideilor. Exemple: Incepe a sburA, apoi
o intoarce in lapovitd, pe urm a dat in frig i ninsoare cum se cade
au ca regim propriu 0 normal
(Cr., 24); Verbul a intoarce i a da
obiectul direct a intoarce hainele; a da banii; in expresiuni ns
de felul celor de mai sus, se dovedete c limba poate schimbi intelesul unui verb, acomod Andu-1 la o alti idee mai mult sau mai putin
apropiatA, prin schimbarea regimului normal al verbului inteun regim

de obiect indirect, in care obiectul indirect este introdus print? o

i acesta este unul dintre rolurile cele mai insemnate, pe care 1'1 pot avei prepozitiunile. ExistA bask dupa cuni
am vizut inteun exemplu de mai sus o serie de verbe, care in mod
normal n'au cleat acest regim obiectiv indirect. In legAturA cu prepozitia in mai dAm urmAtoarele exemple: Atunci i0 mai veni putin
in fire (Cr., 239); un flIcloan al dracului ne-a luat in rds cum se
cade ( ioo); TrAznea erA inaintat in vdrstd ( 71).
La. 1. Sensul prim al prep ozitiei la, este de a indicA punctul spre
care se indreaptI subiectul unei actiuni: Plec la tdrg, la Ia0. Dela
acest sens s'au niscut altele, care nu mai arat directia, ci numai

prepozitiune oarecare.

locul in spatiu sau un moment in timp : In fiecare SAmbAtA il avem

la masd la noi (Vlah. C. d. 1., 84); Am vrut numai s'o speriu c'o tie
la ficsonomia obrazului (C. M., 202); fax% sA se opreasci nici la dus

nici la intors ( 194); Daca rAsufli la mafind ( 197); prepu0 la serviciul ciumatilor (Ad. Ist. L. Chica, 238), etc.
2. ExprimAnd un raport, pe care il putem exprimi i prin cazurile
oblicve, dar cu sens foarte apropiat de al primului. Pajul Cupidon
vicleanul
Mult e ru i alintat Cu copii se harjonete, Iar
la dame doarme 'n pat; SA dai foc la purdrie 0 la casa de nebuni (Ern.,

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

203

Sat. III) ; Dedicand brosuri la dame () ; un instinct atat de van

Ce le-abate si la pdsdri de vre-o doul ori pe an (Em., Sat. IV);
Cum vanatorul 'ntinde 'n crang La pdsdrele latul ( Luc.) ; Ma
Mete !.. la fleiti s le pui timbru, m'ai inteles ? (C. M., x97); Vizirul au scrisu la Duca-Vodd aici in tari (Nic. Muste III, 5); era

vasul la o sumedenie de oameni (Ihb. XIV, 76) ; Literatura nescrisi

dand nastere la o serie intreaga de variante (Ad. I. Lit., 15).
3. In constructii verbale improprii. (Regim de obiect indirect):
Odata trezit la reflexie constienta, omul birueste utilitarul biologic
(Parv. I. f. ist., 85); o sa-i treac mai incolo, o sd-fi vie la pocdinfd
(C. T., Ls); imi vine sa intru la bdnuieli rele (-74); ai tu la ftiintd
(Cr., 230). Chiar i o constructie nominali poate avek acest regim
de obiect indirect: Pretentie la imortalizare nu poate avea decat un
fenomen, care din punctul de vedere al continutului lui spiritual corespunde unei vaIabiliti quasi-eterne (Parv. I. f. ist.).
Pe: eri seara Hutu umbla pe dinaintea casei (Ihb. XIV, IN.). Pe
defineste aici locul in care se petrece i localizeaza o actiune 0 nu
exprimi sensul strict original de suprafata: De-i trimiti, Ii fac deocari Cl-i arunc pe ufi afard Scoat-mi nume Cat or vrea
(Cosb., Bradul) ; Exactitudinea ar fi cenit intrebuintarea prepozitiunei
prin. Poetul a preferat insa o expresiune mai putin exacta dar mai
expresiva, care indici numai locul unde se va petrece actiunea, nu
si modalitatea actiunei in raport cu acest loc, ceeace las cetitorului
sk imagineze. Prin, ar fi exprimat aceasti modalitate intr'un mod
direct, precis logic. Expedientul poetului ins este auto-sugestiv, personal si spontan reprezentativ. Reprezentarea plastic a situatiei este
primordial cj nu posterioara, ceeace Inseamna c s'a nascut ca atare
in noi si nu ne-a fost mijlocit impusa de poet printr'o notiune, (prin),
din care, posterior, s emane imaginea, pala de astdat.
Alt exemplu: Si pe-a degetelor vdtfuri in iatacul tainuit
(Em., Cahn). Si aici avem un sens nou deosebit de cel original al predar conform celui reprezentativ al situatiei date, caruia prepozitia se acomodeaza. i aici s'a petrecut o adaptare a imaginei de
reprezentare a situatiei impusa de context si suferita de prepozitie.
In felul acesta cele mai ware nuante de reprezentare in raporturi
spatiale si temporale ale lucrurilor i fenomenelor, devin exprimabile.
Prepozitia pierde caracterul su concret in expresiuni, care exprima
o idee abstracta prin figuri de stil a carei imagine insa este concreta
si astfel ajunge si ea si exprime o idee abstracti, de pild: mijlocul:
stiinta.. se inoculeaza... pe cale ac zisi metodici in creerul celui
chemat i nechemat (Pirv., 1. c.); ideea abstracta a frazei imprim
prepozitiei sensul sau abstract, devenind capabila si exprime o
nou idee, in cazul de fall aceea a mijlocirii, echivaland in cazul acesta
cu prin. Pe aceeas cale s'a nascut expresiunea:pe onoarea mea. Aceasta

constructie a plecat dela expresiunea: a jura pe cruce (cu maim pe

cruce), unde avem de a face cu sensul original 0 concret al prepozitiunii,

www.digibuc.ro

204

RADU I. PAUL

care s'a pierdut cu desavarsire in expresia abstract analoaga: jur pe

onoarea mea.

Din aceste exemple, ne putem face o idee asupra felului cum pre-

pozitiunile, care la inceput aveau o acceptiune restrans concreti,

devin mai apoi ustensile de exprimare a celor mai abastracte raporturi

dintre idei, in care sferd abstractd devin apoi usor confundabile intre
ele, ash cum am constatat In exemplul de fata ca se petrece intre pe si

prin. Aceast confundare se poate face insa si in sfera lumii con-

crete, d. ex. : tot ce am mai scump pe lume (Al. T., 279) ; se poate spune

si: in lume. Oricum trebue s existe si o oarecare sfera de atractiune

intre sferele conceptuale ale prepozitiunilor, unele respingindu-se cu
desavarsire, altele intrepatrunzandu-se. Facilitatea cu care se petrece
aceasta extensiune semantic a prepozitiunilor dela concret la abstract, nu ni se pare de loc nefireasca, data fiind tendinta naturala,
pe care o avem de a exprimh ideile noastre abstracte prin figuri concrete pentru a ne face mai expliciti i mai convingatori, iar aceste
expresiuni concrete, devenind stereotipe pentru exprimarea unor idei
abstracte, ajung sA devie ele nile abstracte i inexpresive.
Pe, exprimd durata inteun timp: A noastre inimi Ii jurau credinta

pe toti vedi (Ern., Cand amintirile); Si laudat pe veci si fii

Pe-a

lumii scara. 'ntreaga (Em. Luc.); Slugile tale o sa posteasca 360 zile,

pe an (Al. T., 396); i pe nemica pe ceas beau ate un coflel intreg

de apa (Cr., 14); cat sa-ti dau pe an ca sA te tocmesti cu mine ( 233).
Pe, se poate substitul cu in, conform principiului enuntat, al con-

fundabilitatii prepozitiunilor in sfera abstractl, in care ele Ii pierd

orice nuanta distinctiva. In definitiv atat pe, cat si in, sunt la fel de
improprii pentru a exprirra o relatiune temporala, iar dacl noi concepem timpul dimensorial ca si spatiul, substituirea constatata in
concret al lui pe cu in, este transponibill si in sfera abstracta. Pe in
unele exemple de fata, i deci si in, dat ffind ideea de relatiune abstracta pe care o exprima, se poate substitui si cu pentru. Oricare ar
fi prepozitiunea ins, noi i d'am una i aceeasi valoare just, pe care
o implica sensul frazei si care-I imprumut oricareia din ele. Atka
timp cat noi putem intelege i putem cornunich intelesul just, indiferent de mijloace, nu putern acuzh limba de nelogic.
Un alt raport abastract exprimat de pe, substituibil prin: pentru
(= in schimb): boane, cata sa nu dam cinstea pe rufine i pacea pe
gdlceavd (Cr., 94); sa dai i tu cinstea pe galceava ( 285); cat
cei pe hardughia asta. (Al. T., 763). Un caz substituibil si cu
prepozitia cu (instrumental); I'arn luat casa pe (pentru, cu) nimicd ( 778).
Pe exprimand aproximatia in timp inaintea adverbelor de timp :
Ti-aduci aminte cand pe-atunci, Cand ne plimbam prin vai si
lunci Te ridicarn de subtiori
De-at tea ori, de-at atea ori (Em.,
Ti-aduci aminte) (-Pe and). Este o transpunere in timp a unei formule concrete referitoare la spatiu : plimbl-te pe aid, pe acolo.

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

205

Pe In constructii verbale improprii: rimine pe gnduri (Cr.,

337) ; s'o pornesc pe treabd; tu-mi esti pe plac (Al. T., 664) ; A vrea
s nu mai stai Pe giinduri totdeauna (Em. Luc.).
Alte expresiuni emanate din intrebuintarea in abstract a prepozitiei: Frunzl verde de aluni Seara 'n codru, ici pe lund Mi se
plimbi-un voinicel Cu cojocul contarl (Em. P. pop., 75) ; Pe
semne picatele mele cele mai grele m'au aruncat aici (Cr. t. c.).
Din. Acceptiuni derivate. Exprimi originea: Si se cade sA-i oca-

reasci, unde face c. sintu Moldovenii din tlhari; bine face ci-i
ocarete (Nec. II, Pref., 178) ; A fost ca niciodati Din rude mari
0 prea frumoas1 fad. (Ern., Luc.).
impAriteti
Din aceste cazuri in care acceptiunea concretA este in vigoare
(a se nate din cineva, din ceva), prepozitiunea a fost extinsA la expresiuni, in care acest raport al originei, al factorului cAruia i se datoreste o lucrare, un lucru, este mult mai abstract: Apoi nu mi faceti
din cal mAgar (Cr., 328) ; in marea majoritate e o legituri pur energeticA dela forti la vibrare, obtinindu-se d. p.: din economic, artistic,
din filozofk, politic, etc. (Pirv. I. f. ist., 77); solutia erh neadmisibilA din cauza crizei (C. M., 14); cu o subventie din partea Statului

( is); si ash se aude din oameni vechi i bAtrini, ci cite risboaie

au bitutu, atitea monastiri i bisericii au ficutu (Nec. II, 179).

obtia devenit posibilA

Prin faza intrebuintAr prepozitiei din ca in exemplul citat:

nindu-se din economic, artistic, din filozofic, politic,

apoi intrebuintarea lui din pentru a exprimh materia din care se face
(din care ea natere) ceva: a face casA din lemn; dar a lucrh in lemn
de unde: obiecte de lemn (fAcute in lemn); Eliad zideh din visuri si din
basme seculare, Delta biblicilor sfinte profetiilor amare (Em., Epigonii).

Concepindu-se aparatul vorbirii sau aparatele muzicale ca instru-

mente din care scoatem sunete, vorbe, cintece, s'au putut nate

expresii de felul acesteia: i lAutarii ziceau din vioare si din gurd

cfintecul vechiu (Ghica A. I. lit., 239) = lAutarii ziceau (scoteau
cintece) din vioare 0 din gurA.
Din, servind a exprimh un raport ca i cazurile oblicve dar avind
sensul ski originar. De fapt a putem spune, c ideea concreed explimati de prepozitia din poate fi exprimati in abstract, prin cazul
dativ. Nu vedeti c'acea iubire serv'o cauzA din naturd (Em. Scris.
IV, 15o); Unde's irurile clare din viatd-mi O. le spun Ah organele's sfirmate i maestrul e nebun; un amestec de rArnsite din mitologia antica (Ad. Ist. 1., x); aceste prefete epiloguri reflecti limba
vie din aceea vreme ( 24), etc.
Cu. Voi da un tablou complet al modalitAtilor semantice ale acestei
prepozitii:

Modalitatea ortginald exprimi ideea de coactiune, de coexistenti,

de asociere.

Valoarea obiectivd: mergindu cu multd gloatd din tax% la PoartA

(Nec. II, 184); s'au ficut nevAzuti cu ladA, cu tot (Cr., 224); m'oi

www.digibuc.ro

206

RADU I. PAUL

1_

Ratec cu cal, cu tot (Ihb. IV, 26); Chiriac a luat puca cu pangd
si dumnealui a scos sabia (C. T., 6i); prune cu carne (C. M., 193).
Valoarea nominald determinatd: Te-am rugA, mari, ruga

SA-mi tri-

Codrul cu poenele
miti pe cineva Ce-i mai mAndru 'n valea ta;
Ochii cu spracenele CI 0 eu trimite-voiu Ce-i mai mAndru
pe la noi Oastea mea cu flamurile Codrul 0 cu ramurile Coifu
'nalt cu penele Ochii cu sprdncenele (Ern., Sat. III).
Din acest exemplu se vede perfect imprejurarea frazeologici, in
care i-a fcut aparitia regimul nominal al numelui dup prepozitia cu. Ea echivaleaz1 desAvArit cu copula fi, qi e singura prepozitie

care poate substitui pe fi. Bine cl m'a scApat Dumnezeu de traiul

cu pastramagiu (C. T., 28) ; MI duc si-i trimit gornistul cu biletu

pentru mAine (- 13); nurorile rAmAn iar cu soacra acasA (Cr., 152);
nu m las odatA cu capul (- 371) ; 0-i trimite privirea odatA cu glonful,
de lovete firA gre (GArl. C. d. d., 180; ti-i fricA s dormi cu lampa
stinsi (Ihb. XIV, 89); tu s te duci Gheorghe cu Dumnezeu (C. T., 342).
Valoarea nominald generald: Tu ai fugit printre strini, m'ai tint
singuri cu grzjile # necazurile (Girl. C. d. d., 42); Baba care se
culcase odat cu gdinele.
2. Exprimd materia, care insotete ca continut o cavitate oarecare.
Trecerea dela sensul pur al coexistentei s'a efectuat astfel uor : 0
dupa dfinsul carele cis merinde, cu bani fi. . . (Ihb., XIV, 68); impinse
spre Isac sticla cu vifinatd; Dac'am vizut cl m omoarA concurenta
strinilor, am deschis tombola cu obiecte la Moi (C. M., 201); duceh

o tavi cu peteald (Ghica Ad., I. lit., 239); Nu e vorba de licent, e

vorba de clondirul cu masticd (C. M., 2ox).

Din aceste cazuri s'a nAscut posibilitatea de a exprimi simplu materia : ia cucoul s5.-1 asvArle inteun cuptor cu jdratec (Cr., 190); Noi

arpim ceriul cu stele, noi manjim marea cu valuri (Em., Epig.); Ce

umplu cupele cu vin Mesenilor la mas (- Luc.); Dragostele nu's
CI tresc p Aril la moarte ,-- si's cu drac amestecate (-P P.
curate
pop., 4); iti fAcei impresiunea ceriului acoperit cu nori (Ihb., XIV, 82);

Ei aA. au fostu ficutu mAnIstirea de frumoas, tot cu auru poliit

(Nec., II, /79); Cartea cu invdtdturd.
Pornind dela ideea de cantitate au luat natere 0 expresiunile : fluturii cu miile joacA pe cAmpie; cadeau d'a stAnga i de-a dreapta lui
cis grdmada (Ihb., XIV, 89); de multe ori tace cu sdptdmdnile (Dlv.
Cont., 93); La singular: Dar n'am sa-1 vld cu veacu (Ihb., XIV, 82);
Pe aceastA cale au luat natere la singular Ocpresiunile : a tocmi, a plti

cu anul, cu luna, cu ziva, cu ceasul, etc.

3. Cu, in regim verbal nominal. Sensul este apropiat de cel primitiv mai
ales in cazul verbelor, care presupun coactiune : a convorbi, a discuth, etc.

a) Valoarea obiectivd: Voi, pierduti in gAnduri sfinte, convorbeati

cu idealuri (Em., Epig.); trebue ori s discute cu oameni de aceea0
prere ... ori s n'aibl nici o prere (C. M., 113); Si spuma alb'o
mrith

Cu sage rof ce picurk

Din strnsele zAbale (Cob. F. T. 13)

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

207

b) Valoarea nominald determinatd: i stindu la vorb cu turculu,

Vasile Vod au spus poveste (Nec., II, 186).
c) Valoarea nominald generald: N'am crezut ci am a face cu dracul
(Cr., 240); Tu vreai un orn s te socoti Cu ei sI te asemeni (Em.,
Luc.) ; iuteala ritmului e direct proportionala cu intensitatea i invers
proportional cu amplitudinea vibratiior (Pirv. I. f. ist., 76) ; Eternul
omenesc este identic cu cosmicul ( 72) ; Istoricul fiind odat admis
ca sinonim cu cosmicul din om; Totodat ns ele, prin amestecul
firesc al biologicului cu spiritualul. pun probleme extraordinar de
grele aperceptiei istorice ( 114); nu vorbiti cu moartea (Al. T., 597);

Cu francii eri mai deprins (GM. o. c., 9x); Doi tineri eleganti...
se dau jos scuturindu-si pantalonii... de contactul cu mitocanii (C,
M., 194) ; Stefan Vod cel bunu... de multe ori au avutu fizboaie
cu Lefii (Nec., II, i8x); Wand ci rarnaiu cu fdeduelile am autat
s unesc asritul (Dlv. A. d. S., 127); m'am impAcat cu viata; se

indeletnicise la Iai cu schimbatul banilor (Ihb., XIV, 882); locuitorii

satului se ocupi cu agricultura i contrabanda, tiganii cu meftefugurile
si furtisagurile ( 88).
Alte expresiuni cu regim normal in cu: un caz identic cu sora noastr

(C. M., 14); cine stie ce se intampli cu cocoana Lucsita ( 194); a

venit pArintele pe la noi, s'a inteles cu tata i m'au dus la scoali (Cr., 17);

ce treabl am eu cu boala lui (C. T., 14); am cistigat rmsagul (flcut)

cu unchiul meu (AI., T., 721).

4. Cu instrumental. Derivi tot din cu asociativ, din exemple ca:

Am secerat graul cu slugile. Cu slugile, inteles la Inceput asociativ, a

devenit apoi cu usurint instrumental (impreura cu slugile = cu

ajutorul slugilor).
a) Valoarea obiectivd: trag lumea pe sfoar cupificherlcuri (C. T., 3);

si le frete bine cu teapd, m'ai priteput ? (C. M., 197); zice el rng
sulemeneste cu chinoroz ( 200); Ea 'nlIntuete gatu-i cu brate de
zApad (Em., Strigoii); i s'au mfintuit Vasile Vod cu douzeci de mii

de galbeni (Nec., II, 186); cine a asvArlit cu bulgdri (Al., T., 362);
si ne intelegem ca doi oameni de treabg, inalzindu-ne cu o sticl cu
vin

774).

b) V aloarea nominald determinatd: cram s irnbAtranesc carind soa-

rele cu oborocul (Cr., 367); I-am dat cu barda pentrua... mi-a injunghiat purcelul (Garl. op. c., 14); Din tronu-i se coboari cu ?mina
semn Ii face (Em., Strgoii); Las' A-0 inlntui gitul cu pdrul meu
blaiu; Mat din flori si de pripas Dar indrAsnet cu ochii ( Luc.);
Cu sdgeata-i otrvit A sosit ca si mi certe
Fini cerului albastru
S'al iluziei deserte ( Kamadeva); cocoana moase face semne cu
umbreluta, cu batista (C. M., 194); Am vAzut cu ochii... (C. T., 56);
Eu Il vedeam cu coada ochiului (C. T., 7).
c) Valoarea nominald generald: impingei cis putereadesperdrii pe toti

(C. M., 193); niste beti jucandu-se cu mingea (Ihb., XIV, 88);
mandru de nu-i ajungei cineva cu prdjina la nas; caram api cu ciurul;

www.digibuc.ro

208

RADU I. PAUL

de unde ar mai mAnc ei lefurile cu lingura; nu-i puteai ajunge cu

praftia; plrei 0 toarn cu gdleata (- 89) ; au si inceput a curge furnicile

cu droaia; incepa si se ia cu binele pe lAngl d Lisa; Imprteasa 11 hi
ru biniforul; cIdeau, d'a stAnga si de-a dreapta lui cu grdmada; dragoste cu silt: nu se poate; cu vrajba i urgia raiul n'o sA-1 dobindim;

Au trasu cu arculu, stefan Vodi ... si unde au agiunsu sgeata au

fcut pristolulu... (Nec., II, 179); Tot in legIturk cu aceastA categorie sunt si expresiunile de felul urmAtor : a trece cu inotul; M'am
inchinat cu sdrut mina, cocoara Zamfirit (AI., T., 301) ; si nu es

din cuvintul ei nici cu fapta nici cu vorba (Cr., 55); nu numai oamenii
pieru cu. . .trufia # cu lauda, ci si ingerii din ceru au czutu si au
peritu (Cod. Stur., 464).
Dela znodalitatea de a introduce un nume de materie, care am vizut
in ce conditii s'a putut naste, prepozitia cu a luat o functiune si mai
importana, cu largA intrebuintare, care in cele mai multe cazuri este
substituibili prin participiul prezent al verbelor ajuatoare : a avei
si a fi. lag prin ce cazuri s'a mediat trecerea dela o categorie la alta.
Exemplu: omul dsta e cu bani, de unde constructia asintetici: orn
cu bani, sau din expresiuni unde se exprima coexistenta. Ei doar au
stele cu noroc
i prigoniri de soarte (Em., Luc.); Doamne ce orn
vrednic si cu bundtate mai eri I (Cr., 4); Deaceea, un brbat cu minte
trebue sA se pAzeas0 de a da nevestei sale pricini de a-1 insel. (Al. T.,
274); etc.

Prin mijlocirea acestor nume discontinui in regim obiectiv s'a generalizat apoi constructia aceasta la toate substantivele, sustinua fiind
prep ozitia 0 de nuanta de sens asociativ1: i osteniti oameni cu coasa 'n
spinare
Vin dela cimp; toaca bate mai tare (Em. Seara pe deal):
a) Valoarea obiectivd: Pe-un pat alb ca un lintoliu zace lebda murindi

Zace palida virginA cu lungi gene, voce blindi (Em., Epig.); Ei

tree ca vijelia cu aripi fia nurnr (- Strigoii); Sau visind o umba
dulce cu de-argint aripe albe; 0 rAmii, rmi la mine tu cu vers duios

de foc (- Calin); d'apoi, vorba aceea : rdu cu rdu, dar mai au fle de
ru (Al. T., 595); Umanitatea, ale cirei forme concrete de vibrare, si
ritm sunt in devenirea lor, organisme complete, cu naftere, creftere,
imbdtrnire # moarte (PArv. I. f. ist., 74); faptele istorice, adici fenomenele de viatA cu caracter organic de devenire in timp si spatiu (- 77);
Er mare, voinic, singeros cu nifte mdini de uniaf (Vlah. C. d. d., 83);

Macar SI fie cu stea 'n frunte (- 235); Ipate, ca cel cu grija in spate,
se frAminti el cu mintea (Cr., 239); rare ori bolnavul ajungei cu viatd
la cimpul ciumatilor (Ghica A. I. lit., 287); balaurul cel cu fapte capete
(Ihb., XIV, 68); trebue sA meargI cu mneci noud la bisericI (- 90);
o femee blonda cu ochi fire(i fi gurd zdmbitoare (- 90); gal Mitrea
cu fata deschisd (- 90).

b) Valoarea nominald determinatd: se culc in pat cu fara la perete

(Cr., 151); Iar cea cu pricina aspunde (- 155); Cu gndirea-i limpede
de Oran romAn (Cr. P. III); N'ai venit odat cu cdciula Ora de chinoroz

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

209

(C. M., 2o2); Lutari cu tambalul... cu toba mare (- 196) ; Cocoana

Lucsita se pornegte cu ndrile umflate (- x95); L-a Osit cu ciimafa
pling 'de singe (C. T., 332); Cu fata spre masa noastrI i cu spatele
la comedie (- 6) ; Un cap de mort... cu dintii mari. Vrea sa mg.
muste (- 365) ; Cind inchee cu-o privire amoroasele 'ntelegeri,
simtire tu la poarta ei s degeri (Em., Sat. IV); Dupl.,
ce suirin dealul, numai miriste, cu hotarele insemnate prin muguri

de mure (Girl. C. d. d., 32); Il vzuse la spital... cu buzele arse,

(- 98) ; Ce yid ? un jandarm cu sabia

cu fata suptd, cu ochii sterfi.
scoasd (Al. T., 594); Ardel iubirea 'n mine cu vraja-i ucigafd (N. Cr.,
In tainl, 150); MI lsai binigor pe pat gi adormii cu gdndul cl tu egti
in odaie alturi (Dlv., Cong., i 13); In amintirile mele, nu-1 vedeam

cleat cu geanta la subtioar (Vlah. C. d. 1., 83); incep a merge zit

picioarele goale (Ihb., XIV, 89) ; porn1 lsindu-le suspinand, cu lacrimile in ochi; ei de sub acel pod cu dinii rdnjiti; priveh cu ochii plini
de dorint; cu glasul din ce in ce mai emotionat; s'a tutors cu isprava

ficutI; ti-e fria sI dormi cu lampa stinsd; rImii cu conftiinta

curatl; se scull cu inima zdrobit de durere; zise fiului ski s duel
pe Flt-Frumos in camera cu armele (- 68) ; i lul toba cu sdgetile;
datornicii 11 agteptau cu bani numdrati (- 89).
Valoarea nominald generald: *coala din mijlocul veacului trecut cu

primitivitatea mijloacelor de invdtdmdnt (Cr., Pref., IV); nu gtiu care

a mai fi cu crucea in sin (- 247); ml scoalI 'n toate zilele cu noaptea 'n
cap (- 43); Cocoana moage se aruna cu toatd bravura (C. M., 194);
si se declare judet de sine stttor cu capitala Mizilu ( i4);
Eu tii, cu negustoria, mai mergi colo, mai du-te dincolo, mI rog (C.
T., z i); Cu grabnicile sdrituri A sprintenei lIcuste,
Apare-un cal
la cotituri (Cogb. F. T., 12); trist i cu frica in sin intrI in cas.

0 prepozitiune ajunsl treptat treptat s exprime raporturi din ce

in ce mai abstracte gi mai indepIrtate de acceptiunea sa primitivk
devine capabila, liberi si exprime in actasti calitate, fel de fel de
raporturi pe care direct nu le mai putem apropi prin nimic de sensul
initial concret. Important este numai s aritim treptele prin care
trece, ping ce ajunge, pe nesimtite, in sfera relatiunilor abstracte,
unde spiritul se afll in depling libertate de a o repartiz acolo unde
o simte necesat i potrivitl iar in aceastI sfer rolul nostru il mrginim la constatarea alegerii pe care spiritul a flcut-o.
Cu precedind un nume, care exprimI o modalitate a actiunei verbului, a putut s defile/ cu ugurintI din acceptiunia pe care o avei

in exemplele precedente. Saltul dacI este ceva mai mare, se datoreste

faptului c se afli in sfera abstractl, unde nici un inpediment de balast
semantic empiric, n'o impiedea sl se migte liber in orice sens. Exemplele le-am ingirat in capitolul: Valori obiective in modaliati verbale. Mai dau citeva: C'u multd nevointd am cetitu clrtile si izvoadele
gi ale noastre i celoru strine (Ur., 125); Fluturi de prin vilcele
Tu-i ascunzi acum cu zor (Cogb. F. T., 50; Ii drege glasul i spune
14 A. R.

Studii p Cerretdri, XIX.

www.digibuc.ro

210

RADU I. PAUL

cu smerenie (Cr., 75); Inginat de glas de ape Cint' un corn cu

inverfunare (Em., Pov. Teiului); ce;cetind imediat cazul cu respect
raportez urgent (C. M., 4); Presedintele consiliului a suds cu bundtate
si a spus Regelui ( 16); unde o asteapta cu nerdbdare compania ( 195);

cu emotie treptatd ( 198); s'a aruncat cu pasiune in luptele politice

( 13); Multi vrjmasi are Mizilul, a gindit cu amdrdciune Leonida
( 15); un oras care a luat totdeauna parte cu entuziasm ( 15); Marl
se crpi de ziuk iar noi infuliam cu ldcomie (Vlah. C. d. 1., 165);

Si anti cu glas sdlbatec --i 'n jur ei ant 'n cor (Cosb. Doina,
F. X., 44

Cu formeaz1 regimul cu obiect indirect al unui verb intrebuintat

cu sens si regim impropriu sau figurat.
Valoarea obiectivd: apoi las a te fac eu cu grdu s ai de unde face

piine (Cr., 236); pretutindeni unde se gsei cu lume romineasa

( Pref. IV). Verbele in aceste constructii iau sensuri cu totul diferite
de cel propriu al lor ; a face (a procuri), a gsi, a gsi (cu lume) = a
se intilni.
Valoarea nominald determinatd: Tocmaia0 s'a intimplat si cu fldcdul
acesta (Cr., 227); s'o trznesti cu capul de pretele cel despre rsrit
( 156); a rmas cu boierul ( 238); la mai sfirseste odat cu lupul cela;
alti ceva n'ai de vorbit ( 137); Si-acum tot eu srmana Cu vina
m'am ales (Cosb., 137); CAlarasul vzind a n'o poate scoate la capt
cu mofneagul (Girl. C. d. d., 59).
Valoarea nominald generald: Iac'ash m'am bAtut cu gdndurile toat
seara (C. T., 40); Visindu-se 'ntr'o clip1 cu anii inapoi (Em., De cite

ori iubito); nu es din cuvintul ei nici cu fapta ici cu vorba ( 55);

face pe femee s se alunece cu mintea ( 249); se frImint cu gdndurile;
se lu cu treaba i uit de urit ( 22); Doamne, cum se ia omul la drum
cu vorba ( 134); Se vede ci nu s'a ajuns cu tdrgul (Al. T., 321); Tii...

Doamne, ce ti-e cu nebuna (Vlah. C. d. 1., 69); Acestu Pase era petrecut cu bdtrdnetele (Al. Am. III, 173).
Pe ca semn al acuzativului

Chestiunea lui pe la acuzativ a fost tratati pin acum din trei puncte

de vedere. Unii s'au mrginit s inregistreze uzul. Altii au arAtat

istoricul si raspindirea acestui uz. Si infine altii au autat s-1 explice.

Din categoria celor dintliu fac parte filologii strini Fried. Diez si
W. Mayer-Lbke. Apoi Sterie Stinghe cu studiul su e Die Anwendung von pre als Akkusativzeichen publicat in anuarul 3 si 4 dela
Leipzig al lui Weigand. Cei doi romanisti germani semnaleazi numai
aceasta particularitate a limbii noastre, artind ce functiune sintactia

indeplineste si a aceasta intrebuintare a unei prepozitii cu rolul de

a distinge cazul obiect de cel subiect, o mai gsim in limba spanioll
si in citeva dialecte romanice de mia extensiune.

www.digibuc.ro

211

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

Privita de aproape aceasti chestiune, ea prezint o complexitate de

cazuri, in care cu mult greutate poti surprinde o regul, care totusi
exista. Dacal ne gandim ea' Fr. Diez sau Mayer-Liibke in gramaticele
lor, consacra abii o pagin sau cel mult dou acestei chestiuni si discuta
abi trei sau patru exemple, atunci intelegem de ce lipsesc explicatiile.

Pe de ak parte, exemplul lui Weigand cu al sau 4 Zustze zur vorstehenden Abhandlung * alaturat studiului lui St. Stinghe, ne spune,
ci oricata bunavointa si ravna stiintifica ai avei, ti se mai cere pentru
a intelege spiritul specific al unei limbi, adica cele mai delicate chestiuni ale sintaxei ei, si calitatea de a apartine cu graiul acelei limbi.
Inteadevar stiinta si straduintele lui Weigand, i-a ingaduit A intrevada solutia problemei de care ne ocuparn, inteun chip foarte vag.
Neposedand ins temeinic simtul sintaxei romanesti, el o falsifica
adesea.

Discutiile in junil problemei istorice au ajuns la concluzii definitive.

Monumentele de limb romaneasca ne arata el uzul lui pe, apare cu
un caracter mai general, abi in a doua jumatate a secolului al-XVI-lea,
intre 1560 si i600. Sporadic, regional, va fi fost si inainte de 1570,
iar inca nedeplin generalizat va fi fost, dupa unele indicii, si dupa
1600. Aceste chestiuni au fost puse la punct in dou studii, unul al
lui St. Stinghe, op. citat si altul al d-lui S. Puscariu: Despre pre la
acuzativ in Dacoromania II.
Opiniile lui I. A. Candrea (Psalt. Scheian, pp. CCICCII) si
ale lui Ilie Barbulescu (Arhiva, Iasi, XXVIII, 1921, pp. 49-52),
care sustin c intrebuintarea lui pe apare din timpuri strvechi si ci
e general in toate dialectele, cad, fiind sustinute cu argumente
inexacte.

La aceasti chestiune mai pot adugh urmatoarele observatii:

Nici unul din textele noastre vechi, care prezinta fenomenul rota-

cismului, nu are pe acest pre ca semn al acuzativului, afar% de un singur

caz in documentele dela Bistrita 1). Pretutindeni unde avem rota-

cism lipseste particula pre ca semn

al acuzativului,

si invers in

toate textele unde lipseste rotacismul, apare pre la acuzativ.

Inteadevar in Psalt. Sch, si Cod. Voron. avem rotacism, dar nu

existi pre, nici macar o singura data. Deci regiunea nordica a Ardealului in epoca 1480-1525, nu cunosteh in graiul ei aceasti particularitate. Cel mai hotritor argument al observatiei mele, este constatarea
ce o putem face in aces -serfs asupra Codicelui Sturzan al lui Popa
Grigore din Mahaciu:
I. Textele rotacizante din acest codice sunt far de exceptie, liysite
de acest pre. Ele prezirit graiul regiunei Mahaciulni -pink Ix 1619,
data ultimului text mahkean rotacizant.
1) Ulterior mi s'a comunicat din partea d-lui Prof. S. Puqcariu prezenta lui pre
la acc. Inteun text rotacipant dela Ieud. Itimine A se vadii dacii e un accident
sau un uz consecvent. Inclin spre intAia ipotezL

www.digibuc.ro

212

RADU I. PAUL

II. Toate celelalte piese ale acestui codice, sunt nerotacizante

si au regulat particula pre. Ele nu sunt scrieri directe ale Popii din
MAhAciu ci niste copii dupl texte, ce provin din alte regiuni lipsite
de rotacism.
Texte rotacizante i fAr de pre in Cod. Sturz. : Povestea Sfintei
Dumineci (Cuv. d. bAtr., pp. 43-55, vol. II) ; Sd ne ftire buru creftiru
(Ib. pp. 78-83, vol. II), dateaz din circa i600; Legenda lui Avram
(Ib. pp. 189-194, vol. II, data: ante i600. Frati dragi, o predia
(Ib. pp. i2o-426, vol. II), dateazA din 1619.
Texte fad de rotacism si cu pre la acuzativ in Cod. Sturzan.
Intrebarea creftineascd; cunoastem provenienta si data compunerii
originalului dupa care Popa din MAhIciu a fAcut aceast copie. E
graiul din sudul Ardealului si Muntenia, data 1544 si 1559. Pre in
acest texte apare absolut regulat. IatA cele trei cazuri existente:
Ce ne izblveste pre noi de hicleanul.
Ce ne va pre noi asculta.
Pre noi sA ne smerim.
Ce ne invatl pre credinta dereaptd? (op. cit., pp. Do
vol. I).
Pm in acest caz e prepozitie.
Legenda Sfintei Vineri (Cuv. d. bAtr., pp. 145-156, vol. I, data:
circa 1580. Ad avem dou cazuri fAr de pre, fapt ce se explicA din graiul
copistului. Rugdciunea Sfdntului Sisoe (Ib., pp. 284-291, vol. H).

Cuv, de imblare pe la munci (Ib., pp. 312-366, vol. II). Apocalipsul

Apostolului Paul (Ib., pp. 415-425, vol. II). Cugetdri in ora mortii
(Ib., pp. 449-471, vol. II). Zise Domnul, predicA (Ib., pp. 225-230,
vol. II). In acest ultim text rotacismul apare, dar foarte neregulat, iar
pre in dou cazuri cand ar fi trebuit s apark lipseste. E probabil
graiul unei regiuni de granitA intre aceste doui fenomene.
Afara de textele nerotacizate din Cod. Sturzan, toate celelalte apartinAtoare veacului al XVI-lea i panA la 1619 confirmA observatia
noastrA. Iar dacA la 1619 rotacismul apare fArA sovAire si tot astfel
lipsa lui pre, atunci de sigur cA i multA vreme dupA aceasta, va mai
fi struit in graiul acelor regiuni aceste fenomene. Tot astfel dad. la
1544, sau in documentele de limb publicate de Hasdeu in volumul I
din Cuvente din BAtrAni si care dateazi aproximativ dela 1550,
pre apare cu toatl regularitatea, ba chiar se face abuz de intrebuintarea lui, nu rAmne indoealA cl in regiunea, a cArui graiu II reprezintA

aceste texte, sudul Ardealului, Muntenia, sudul Moldovei, Oltenia,

intrebuintarea lui pre va fi fost Ina cu mult, mult inainte, un vechiu
inrAdAcinat obiceiu. Exemple sunt fArA numAr.

S'a combAtut pArerea cl in scrisoarea lui Neacsu dela CAmpulung ar

existh acest pre. ExistA, dar numai in rol de prepozitie. Dar nu putem

spune iari, cA acest pre n'ar fi existat in graiul din regiunea lui
Neacqu, din simplul motiv cl in aceastA scrisoare nu s'a prezentat
cazul, unde ar fi fost nevoe de pre la acuzativ. Limba scrisorii
lui Neacsu prezind un caracter foarte evoluat, aproape identic ca cel

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

213

de azi, inat daci ar fi vorba de fAcut ipoteze, n'ar fi prea verosimil

sl sustinem cA Neacqu nu intrebuint la acuzativ particula pre,
mai ales el apartine unei regiuni unde am convenit asupra existentei lui pre.
In rezumat, regiunea sudicA a dialectului daco-romAn, Muntenia,
Oltenia, sudul Ardealului i al Moldovei, ne d pe la 1550-60-70,
probe de intrebuintarea ngovAelnicA a particulei pre, ceeace dovedelft cA de mult eri in uzul limbii acestor regiuni. Pe de alt parte
avem lipsa desAvArsitA a acestui pre in documentele de limbl ce se
urcA Ora la 1619, documente rotacizante i care reprezintl graiul regiunii nordice a dialectului dacoromAn. Aveam deci la jumAtatea vea-

cului al XVI-lea, regiuni care intrebuintau acest pre in graiul lor

si care nu-1 intrebuintau. Nu putem spune deci cA acum este epoca

L'nd pre s'a introdus intdia datd in uzul limbei romdne, ci cd este epoca
in care regiunile care nu aveau acest pre pdnd acum, incep a primi tot
mai mult aceastd inovatie de la regiunile care II aveau incd de multd
vreme. Este epoca de generalizare a lui pre, care s'a petrecut probabil
concomitent cu fenomenul de regresiune al rotacismului. Aceasti ge-

neralizare a fost agitatI mai ales de ivirea literaturii scrise. In scriere

mult mai mult ca in graiul vorbit se simte nevoia preciziunii.
In cele trei dialecte transdanubiene nu se cunoate aceastA particularitate sintacticA.

Dialectul aromin intrebuinteazi pentru precizarea obiectului o expresie pronominala, aceasta este uzul general. D-1 Prof. Th. Capidan
mi-a comunicat, Ca* se aude totuq cAteodatA, dar cu totul rar, acest
pre, ca semn al acuzativului, in graiul aromAnilor. Pentru intrebuintarea cu acest rol a pronumelui conjunct pleonastic in dialectul aro-

m An, a se vedeh 0: G. Weigand, Iahresbericht IV, 247.

Meglenitii la fel nu au in limba lor acest pre, cum se vede din lucrarea d-lui Prof. Capidan: Megleno-romAnii, Buc., 1925, pp. 203-204.

D-1 Prof. S. Pucariu arat acelaq lucru la Istro-romAni (Vezi:

Studii Istro-romine, Acad. Rom., Studii i cercetiri XI, Buc. 1926,
pp. 242-243 i p. 148 i Dacoromania II, Despre pre la acuzativ,
p. 566). Pe de alt1 parte aratA, cl Istro-rominii n'au nici posibilitatea
de a defini obiectul printeo expresie pronominalk fapt care pentru
noi este prilej de multe confuzii, mai ales cA la ei apzarea complementului inaintea predicatului e foarte deasi Nu existI astfel nici
un criteriu formal de a deosebi subiectul de complement: (Ie lit-a
za soldata (27) 2, in textele publicate de Pulcariu) nu insemneazA:

el a luat ca soldat; ci pe el l'au luat ca soldat .

Am mai observat c textele mAhAcene rotacizante se caracterizeazI

prin faptul cA nu intrebuinteazI numele conjunct spre a defini

obiectul, avAnd prin aceasta un punct de asemAnare cu dialectul
istro-romin i deosebindu-se de cele mai vechi manuscrise, in care
se gAseste

foarte des. E un punct de asemAnare intre dialectul

istro-romin i graiul din regiunea Muntilor Apuseni.

www.digibuc.ro

214

RADU T. PAUL

Explicarea functiei sintactice a lui pre, a fost incercati de G. Weigand, inteo adenti la articolul lui Stinghe, despre care am pomenit
mai sus.

Weigand intrevede intrucitva mijlocul prin care problema s'ar re-

zolvh, fri insi a gisi solutia. El observi just urmitoarele asupra

studiului lui St. Stinghe: Herr Stinghe hat nur von artikulierten
Substantiv geschprochen, ohne dem Grunde fr die Setzung resp.
Weglassung des Artikels nachzuforschen (Ihb. IV, 246). Stinghe

ns a constatat numai uzul 0 a in0rat un numr foarte bogat de

exemple, de care m'am servit i eu. (In parantezi adaug, c exemplele
lui Stinghe scoase din textele vechi, controlandu-le pe alocurea, nu-s
totdeauna fidel reproduse. Iar in cele scoase din literatura moderni,

prin faptul ci n'a intentionat s le analizeze, dupi inteles, nu le-a

extras totdeauna ai cum ar fi fost mai potrivit pentru acest scop).
Weigand mai departe precizeazi: Die Frage der Anwendung vor
pre hngt aufs engste zusammen mit dem Gebrauche des Artikels
sowohl des bestimmten, wie des umbestimmten. Ich hoffe, dass uns das
nchste Iahr eine Untersuchung ber die Syntax des Artikels bringen
wird, die dann auch auf unsere vorliegende Frage klrend wirken wird .

Aceast cercetare asupra sintaxei articolului Weigand nu ne-a dat-o.

Michov, in studiul siu asupra articolului in romini, albanezi i bulgari,
publicat in anuarul lui W., n'a izbutit si explice fiinta i rolul articolului

in limbi, cici ne-a dat numai o simpli statistici de exemple. Apoi

nu ne-a dat nici explicarea sintaxei lui pre la acc. in legituri cu articularea. Din exemplele pe care Weigand le di dela sine pentru a
le discuti, constatim ci nu eri bine edificat asupra intrebuintirii
articolului in limba romini. Astfel considerl corecti urmitoarea propozitie : Pe tiganii i-au injurat copii, sau iganii i-au injurat pe copiii

heist der Satz korectcompleteazi Weigand. Sau alt exemplu tot

ash de gre0t Omori cinele pe lupul . In aceste conditii intelegem,

ci Weigand nu ne-ar fi putut aduce multe limuriri, cici in sintaxa

functiunea articolului resid solutia intrebuintirii lui pre la acuzativ. Inca o chestiune care se leagi de istoricul intrebuintirii lui
pe, dar care aduce lumina 0 in limurirea rolului sintactic actual a/
lui pe, este intrebarea, in ce conditii a apirut 0 in ce imprejuriri
s'a simtit nevoia intrebuintrii lui.
Principiul intrebuintirii lui pre este necesitatea de a distinge subiectul de obiect, atunci cind acesta nu e precizat prin alt element
al propozitiei. Existi in limba noastri i alte mijloace de a distinge
subiectul de obiect. AO este repetarea ideii obiectului printr'o expresie pronominali. In textele vechi unde nu e intrebuintat pre (afari
de textele mhicene), 0 in dialecte (afar de cel istro-roman), se face
mai ales uz de pronumele conjunct spre a indici obiectul.
Exemple: Isusu lu cunoscu i Pavelu tiu (Cod. Vor. 5); Nu lu lisari,
elu ucenicii lui (-- o); i lu scoaseri elu iudeilor ( i2); i zise se la

duc elu intru plicu ( 36); Lui lu elu miasulu de marl ( 52); Elu

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

az5

l prei ci in bseareci 1-au dusu Pave lu (- 34); toi btrinii vener

si-i srutImu li (- 30). Corespunde: Pre Isus cunoscu i pre Pavelu
;till (Biblia 1648) ; nu lu lfisar pre elu ucenicii () ; silindu-lu pre
elu jidovii () ; porunci pre elu O. lu duck' in tabr () ; pre carele le
preh ca l'au dusu in biserici Pavelu () ; s le deslege elu () (Ihb.
IH, 186).
Pronumele conjunct apare absolut necesar in propozitiile urrnatoare : Ascult-lu elu pia' la acesta cuvintu (Ihb. III, 186) atunce
deade lu elu Ion' (- 188); Lu lu elu miasulu de marl. (Cod. Vor.,
5z); (In aceste cazuri lu are rolul lui pe de astzi).

Iat cazuri, and numai lu puta salvh distinctia intre subiect si

obiect. Intrebuintarea pronumelui lu insi prezint multe neajunsuri,

dupi cum vom vedeh, Din exemplele cercetate am putut face urmtoarea observatie. In limba veche lu pare a aveh dou roluri:
I, Acela de pronume personal conjunct ca semn de distingere al acuzativului, cum e astizi pe. De pild: atunce deade lu elu loru; s lu
duck elu intru placu; Isusu lu cunoscu 0 Pavelu tiu.
z. Rolul de pronume personal propriu zis, care repet complementul in mod pronominal pe lang toate predicatele din fraza a
cror actiune se indreapt spre acest obiect. Ex.: Elu lu lu 0 lu duse
la miasulu; asa-1 voru lega elu Iudeii intru Ierusalimu (C. V., 54);
par candu nu lu voru ucide elu (). Paralela flcut intre cele dou
texte de acelasi continut, unul care reprezint graiul in care lipsi
pre, Codicele Voronetean si celgalt, Biblia dela 1648, graiul cu pre,
ne poate convinge cl adeseori valoarea pronumelui lu, erh cea pe care
o are pe astzi. Ex.: Lu lu elu miasulu de mirk (C. V., 52); 0 prinzindu-lu de mni capitanulu (B. 1648); ConstatIm din cele precedente
diversitatea functiunei pronumelui conjunct lu. Ne avind un rol definit
si unic, el erh un instrument neperfect al limbii. Iat citeva constructii
! ,
in care pronumele lu (1 loc la echivocuri; Elu lk prea c in bsearicI
1-au dusu Pavelu (C. V., 35); pre carele le pirei cI 1-au dusu in beseria Pavelu (B. 1648). Ad pronumele lu poate s se refere si la Pavelu, flcindu-ne s considerm obiect, ceeace de fapt e subiectul,
mai ales el nici topica nu ne ajut s precizam.
Afarl de aceasta, inaintea pronumelor nehotrite i relative ca :
tog, nimeni, cineva, careva, amiindoi, altul, unul, acel, aceea, care, etc.,

nu exist posibilitatea definirii lor ca obiect, printr'o expresie pronominali. Un alt caz de confuzie e cel relevat de d-1 Prof. Pucariu
DR. II., atunci and pronurnele conjunct lu, se puteh confundh cu
articolul definit enclitic, -ul: t Dacl traducem in limba de acu cfiteva
sute de ani propozitia pe om II bate Domnul # avem: omu lu bate
Domnulu, care in rostire se putei confundh cu : omulu bate Domnulu .

Sau Isusu lu cunoscu 0 Pavelu tiu = Pre Isusu cunoscu 0 pre Pavelu tiu. Isusu lu, in rostire erh, Isusu-lu. Iar dup Pavelu, ar fi trebuit s urmeze un lu, ceeace da loc la o haplologie: Pavelu lu. Din
acest exemplu se vede el si eufonia isi are oarecare important, de

www.digibuc.ro

216

RADU I. PAUL

vreme ce constatAm c pentru ea se sacrifici si preciziunea, aci fArA

de acel /u,Pavelu foarte usor poate fi luat de subject. Alte exemple
neeufonice: Elu lu luA si lu duse la miasulu. Lug lu elu miasulu din

mrA. Asculta lu elu pia la acesta cuvinta (Ihb. III, 186); Atunce
deade-lu elu lor ( 188).
IatI atatea motive pentru care pronumele conjunct nu satisfice
necesitatea de preciziune si estetia a limbii. a In momentul and
4imba gIsi un alt mijloc formal potrivit spre a deosebl cornplementul de subiect, ea trebuii s-1 primeasa. Cind deci s'a
ivit posibilitatea de a distinge acuzativul printr'un pre, asezat
inaintea lui, aceast inovatiune s'a putut generalizi repede. Vom
intelege- deasemenea, de ce acest uz s'a restrins asupra cazului
and acuzativul insemni un nume de fiint*. Intr'o propozitie
ca: omul vede casa, insIs sensul exclude echivocul, aci un obiect

neinsufletit precum e casa, nu e capabil sA vada * (S. Puscariu DR.,

II, p. 578).
Felul cum pre a intrat cu acest rol in uzul limbii, cum pe nesimsite, in anurnite constructii, a trecut dela rolul sAu original de prepozitie la cel de semn deosebitor al acuzativului, si cum a putut apoi
sA se generalizeze, il explia d-1 Puscariu in studiul sAu din Dr. II,
asupra lui pre. IatA- cum explicA: o trebuie sA ne aducem aminte cl
in limba noastr exist multe verbe, care se pot construi sau cu un
caz prepozitional, sau cu acuzativul simplu, fail ca ideea exprimat
de verb si se schimbe sau fArA ca ea sl fie prea deosebit. In momentul and constructia prepozitional a putut fi interpretatA ca un
complement drept al predicatului, a fost datA si posibilitatea ca prepozitia s-si piard sensul autonom, iar substantivul urmtor sA fie
luat drept un acuzativ, cAci forma lui nu se deosebi de acesta ...
a Intr'o propozitie ca: sd domneascd pre peftii mdrii (Palia Gen. i, 26),
simtim incA si azi pe pre ca prepozitie, dar in: bdrbatul sd stdpdneascd
pre sotia-sa, astAzi pe sofia-sa ne pare un acuzativ * (S. Puscariu, DR.

II, p. 579-580).

Inainte de a intr in tratarea acestui capitol, sA analizim ur mAtoarele exemple si sA vedem ce constatAri putem face:
I. r. Dumnezeu pedepsefte omul.
2. Dumnezeu pedepsefte pe om.
II. 3. Omul 'V pedepsefte Durnnezeu.
4. Pe om 11 pedepsefte Dumnezeu.

Sunt patru propozitii, care exprimA in chip deosebit exact aceeasi

idee. In cea dintliu propozitiune, obiectul, omul, prezind articolul
definit -ul, in acceptiunea sa gramaticalA, indicndu-ne cazul in care
se af IA si punandu-1 astfel 'cu restul frazei in raportul sintactic necesar. Acceptiunea logicl a obiectului aci este cea generala. In afarl
de aceast formA articulatA, acceptiunea logicA generala a notiunii
om, o mai are si forma nearticulat. Si prin aceasta trecem la exemplul

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

217

2 din cap. I. Lipsit frig de orice desinenti cazual, substantivul ar

pirei cu totul izolat de restul propozitiei. Prepunerea particulei pe
ii di ling, caracterul de acuzativ li in acest fel poate fi considerat
de obiect al propozitiei.
Cunosand acum modalitatea prin care cuvintele nearticulate le
putem introduce ca obiect in propozitie, ne vom explich uor prezenta lui pe inaintea tuturor acelor cuvinte, care prin insa natura
lor sunt nearticulabile.
Prin aceasta am rewit sd stabilesc o reguld generald: toate nearticulatele # nearticulabilele primesc la acuzativ un pre inaintea lor.

Nearticulabilele
Un cuv Ant este articulabil, and notiunea lui e susceptibili trecerii
dela individual la general, dela hotrit la nehotrit . Aceasta se

intampl cu toate substantivele comune. Ex.: El cumpr agile

hotrit. El cumpAri arti nehotrit.
DacI luAm ins de pildi numele proprii de persoan, ele sunt prin
sine ceva hotrit i individualizat, incit nu sunt succeptibile articulrii, i din care motiv ele i sunt lipsite de articol cu desvirire
sunt nearticulabile. Nici un nume propriu de fiinti, de familie sau
de botez nu este logic articulabil. S'ar crede totu, a numele proprii
de familie ar puteh fi articulabile prin faptul ca denumind pe toti
membrii unei familii, pot fi i nite notiuni generice ce se pot individualizi, and se refer numai la un membru. In gramatici se dau
ca exemple urmtoarele nume: Ldpqneanu, lancul, Lupul. (Vezi :
A. FrunzA, o Gramatica limbei romine , Buc., 1919, p. 59). De fapt
and numim pe cineva, fie numai cu numele de botez, fie cu cel de
familie, sau cu amindou odat, tot numai pe una i aceiai persoan
o numim.
Numele de familie, ai cum se intrebuinteaz singur, sau pe
lingl numele de botez, nu poate ft luat niciodat ca notiune
genericl, denumire a tuturor membrilor familiei. Chid zic de
pilda Lupu, inteleg pe un anumit membru al familiei Lupul.
Pentru numirea familiei sunt alte mijloace: Familia Lupu, Lupetii,
sau alde Lupu.
In cele ce urmeaz se va vedei a intrebuintarea lui pe la acuzativ
in fata numelor de persoank apare absolut necesari tocmai fiinde
ele sunt nearticulate.
In capitolul introductiv am arltat pe scurt, cauzele care au creat
functiunea lui pe la acuzativ, pentru a precizh obiectul. Am vlzut
i celelalte mijloace cu care se poate face aceasta, in timpurile i in
locurile unde pe ca particul cauzal, nu existi.
La inceput, desigur pe va fi apirut in cazurile unde nici unul din
aceste mijloace nu mai puteau servi, unde prezenta lui pe erh absolut

www.digibuc.ro

218

RADU I. PAUL

necesark Numai dui:a aceasta, pe va fi trecut 0 la cazurile unde el,

de0 nu eri singurul factor deosebitor al obiectului, aduceh tottq un
plus de precizare, care a fost binevenit. Cu alte cuvinte vom vedeh

a la inceput gramatical 0 logic, particuli 0 morfemk el devine

stilistic, adicA intrebuintat dupa o normI cu totul arbitrark (dar
niciodatI arbitrad and indeplinwe o functiune logic-gramaticalk In acest caz el se conduce dupa legi bine hotArite). Tot in capitolul introductiv am arAtat, care anume eraii acele cazuri, unde
pe era reclamat.
SI vedem acum, mai departe, cum stau lucrurile in graiul de acurn.
E stabilit de ce pe, apare numai inaintea numelor de fiintA. Nu erh
stabilit ins regula generalk dupa care odatA apare 0 altAdatA nu.
Aceasta e ceeace am vrut sA arAt.
Voiu expune acum, pe r And, toate categoriile de cuvinte nearticulabile, intrebuintate substantival sau adjectival, 0 care la cazul obiect
tim, dupa explicatiile date, ca vor primi in mod necesar particula
pe, ca o posibilitate unicA spre a le indich acest caz.
Pe inaintea numelor proprii

In aceastA categorie intr numai numele proprii de persoanA i de

animale. Nu intrA numirile proprii geografice, sau care numesc fracliunile timpului, zilele, sAptArnAnile, sau lumile anului, din simplul

motiv cl nu sunt nume de fiinte.

CAnd nurnele proprii de persoanA se intrebuinteaz1 la plural, atunci,

avAnd o der% complexa, compus din mai multi indivizi, ele devin
din punct de vedere logic notiuni generice, ca 0 celelalte nume comune de fiintA, ceeace inseamnA cl pot fi articulate sau nearticulate,
0 in acest caz pe se poate intrebuinth sau nu. Ex.: Ei au invins Scipionii, sau : Ei au invins pe Scipioni.
La fel and un nume propriu al unui om celebru devine un apelativ,
o notiune genericA. Ex.: A cunoscut Hornerul RomAnilor, sau: a
cunoscut pe Homer al Rominilor.
Pe apare cAteodatA necesar 0 inaintea acuzativului urmAtoarelor
nume, care pot fi luate in decursul vorbirii, in frazA, ca nite nume
proprii: Durnnezeu, Domnul, tata, marna, sora, fratele.
Exemplificdri pentru numirile proprii

Exemple: chiamA Sp finul pe Harap,Alb (Cr., 213); Itic a adus pe

Malca la Ia0 ( lox); Si detept And pe Harap-Alb chiar in miezul
noptii (Cr., 215); Bine mi-ar pAreh sA-I vd 0 pe Durnnezeu in turbinca lui Ioan ( 294); CAnd auzi pe Cenusota intreb And (Ihb. IV,
239); Si pe Domnul lludati ( 239); intreabA pe mo Gligor ();

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

219

lu pe vAduva Sofe de muere (); uitase pe Rea Silvia (); Tugulea... i lovi pe Smeu (I. L., II, 143); Si se mingli oarecum
vAzAnd pe Siminoc (- 236); Impratul ridic pe Tugulea la mare
cinste (- 146).
Pe inaintea pronumelor personale (absolute)

Fiind cuvinte nearticulabile, pronumele personale absolute primesc la acuzativ in mod necesar particula pe.
Exemple: numai pe mine nu mA eau acas (Ihb. IV. 234); 0 lag
si pe dinsa sl se ducA (- 239); s te poftesc i pe d-ta cumetre ();

Si eu vA am numai pe voi (); El le Vede pe ele ce fac (I. L., 36);

iau
Ba te voiu mnch eu pe tine (- 236); Pe el imi zice inima
(- 249); i pe ea trebue s'o omoare mai intaiu (- III, 69); bAuturi
cere sA-1 piard i pe d Ansul ca pe ceilalti (- II, 193).

Pe inaintea lui toti intrebuintat substantival (absolut)

Conform legii cuvintelor nearticulabile i pronumeIe acesta nehotArit va primi la acuzativ in mod necesar partrcula pc. In cazul and
propozitia, care cuprinde pronumele toti e de ai natur hick acest

pronume lipsit de particula pe, nu poate fi considerat nici subiect,

atunci el pare cu totul izolat intocmai ca un nume de fiintA lipsit de
articol. Deci ceeace Il angreneaz1 in mecanismul frazei, e tocmai
acest pe care apare strict necesar.
Exemple: Dumnezeu sA ne lumineze pe toti. (Ihb. IV, 242)- care
vde toate i pe toti (); chernA tan pe toti 12 la sine (); Acuff'
vA dau pe toti pe use afarl ().
Cazuri and toti, pe lngI faptul cA apare necesar ca in cazurile

de mai sus, are i rolul de a distinge de obiect subiectul: dupA ce-i

ascult pe tosi cu luare aminte (Cr., 226); puse pe toti in glidl (Ihb.

IV, 242); ping nu-i cula pe to.ti la plinnt (); Cum sl-i prindA

pe toti ci sunt (-292); pe toi i-a tAiat (- 242); te cinsteste si pe

Dumneata ca pe toti ceilalti impArati (I. L., II, 311).
.Cand acest pronume nehotrit se intrebuinteaz la forma femeninului plural toate , el devine perfect asemAnAtor cu adverbul toate

dela tot *. La acuzativ acest pronume ne las impresia c poate fi

lipsit de particula pe, tocmai fiindcl in acest caz el imprumutA caracterul i intelesul adverbului toate. IatA cum totul i gsete explicape. Ex.: uriesul ns pe toate le pipAi (Ihb. IV, 242); i pe toate
le inghite de pAreA cA intr ornul in pArn Ant (I. L., II, 152).

Tot fntrebuintat (atributiv) cu sau frd pe

Din momentul in care joacA- rol atributiv, tori, devine un cuv Ant
articulabil. In acest caz, pe nu va mai aplreA la acuzativ in mod

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

220

necesar, ci numai atunci and e nevoie de a preciza cazul obiect al sub-

stantivului pe lingi care sti. Articularea este insi un mijloc de definire a cazului. Numai and nu e suficienti, intervine i pc. Avem
acelaq caz ca i la substantivele comune.
Exemple: chianti la curte pe top judecitorii (Ihb. IV, 242); si omoare

pe toate smeoaicele i pe toti smeii (); Adunat-a Impiratul Rou

pe toti invitatii tirii (- 243); mitui pe tosi vracii (I. L., II, 208). Fir
de pe: inviti to0 oaspetii la palatele sale (Ihb. IV, 242); cresol tosi

copii la olalti ().

Pe inaintea lui nimeni

Ffind un cuvint nearticulabil va priml totdeauna la acuzativ particula pe.

Exemple: Daci nu vizuri pe nimeni (L L., II, 170); cu toate ci eu

nu asupresc pe nimeni (Ihb., IV, 241); dar nevizind pe nimeni ();

a nu poti face pe nimeni si iubeasci ().

Pe inaintea lui 'cineva

Ffind tot un cuv Ant nearticulabil, pe intervine necesar naintea

acuzativului. ski.

Exemple: Putere-ai tu lisi pe cineva din ai tii (L L., II, 133); si

trimiti i el pe cineva din ai sii (- 153); Deci trimiseri ..pe cineva
si vazi (Ihb., IV, 24!); Auzind pe cineva cintind (- 241); ui-mi
trebuie pe cineva care si ma povituiasci (- 244
Pe inaintea altor pronume nehotdrte

Pe la acuzativul acestora e necesar ca inaintea oricirui cuvint nearticulabil.

Exemple: daci nu 0'26 pe altcineva plea cu ea (I. L., II, 207);

Impiratul se indupleci i le dete pe fiecare la casa lor (- 44);
nu i-a luat binior pe amindoi (- 242); apoi poruncl pizitorului si
nu lase pe nici unul din oaspeti (- 227); CA vrea spre a se 'ntelege
in sfirit pe sine ins4i (Em., Dalila).
Pe inaintea pron. neh. altul-a, Intrebuintat substantival

Ca pronume nehotirit altul este un cuvint nearticulabil. Avind o

desinenti, care este identici cu articolul definit, -ul, el se poate intrebuir0 la acuzativ 1 fir de pe, de1 mai rar, afari de cazurile and
confuzia nu poate fi inliturati prin altceva.

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

221

Exemple: ar fi voit a bage pe alta (I. L., II, 310); 0 nici pe altul
nu iubei (Ihb., IV, 242); apoi vAzind pe altul minand ( 242); In
altA zi mAnA pe altul 0 mai in urmA pe mamon ( 242); SI tie cu ho-

tArire a pe altul nu iau (I. L., II, 242).

Pe inaintea (ui unul, pronume nehoteirit
Unul * in exemplele ce vor urmA, nu este numeral, ci un pronume
nehotirit, ce se poate intrebuint in mod substantival 0 poate inlocui

0 nume de fiintA ca si de lucruri (pronume general). Nu e numeral,

fiinda acesta e hotArit 0 legat de numele pe care 11 enumed.
Din pricina caracterului au de generalitate, adia capabil si inlocuiasa 0 nume de fiinte si de lucruri, logic nearticulabil, articulat
Ins ca formA, nu va pretinde cu absolut necesitate prezenta lui pe,
and se aflA in propozitie la cazul obiect. Prezenta particulei pe va
fi determinatl mai mult de celelalte conditii in care se aflI propozitia
ca inteles, confuzia dintre obiect 0 subiect, natura verbului 0 altele.
Exemple: cl io numai pe unul 1-am cunoscut (Ihb., IV, 243); el
intreabl pe unul din ei (I. L., II, 269); CApetenia pAzitorilor trimise

pe unul sl vazi ( 222).

Pe fnaintea lui anandoi-doud

Fiind nearticulabile se vor construi cu pe la acuzativ.

Exemple: and ii vAzil impAratul pe amAndoi in vArful catului (Ihb.,
IV, 244); 0 vI face pe amAndoi sloi de ghiatA ( 244); dui:4 ce ii ascult

pe amAndoi cu luare aminte ( 244); le slrutA pe am Andou ( 244).

Pe fnaintea numeralului

Numeralul hotIrit stA in frazi totdeauna in legAturA cu un nume

pe care il enumerl, fie a acest nume il urmeazi imediat, fie a 11 subintelegem.

Exemple: e vd doi oameni * sau f vad numai doi *. Acest nume

e totdeauna un cuvnt articulabil i logic gramatical. Toate nume-

rile sunt nearticulabile prin faptul a nu reprezind notiuni ge-

nerice. Ele formeazi o categorie logica aparte 0 independena de

a substantivelor. Substantivele and sunt enumerate, adia precedate
de un numeral, sunt nearticulate. Ex.: CAnd colo vede doi feciori
zdraveni (Ihb., IV, 243); care aduceau trei m Anzi ( 243); vAzu el

12 paseri ( 243); a crescut 6 prunci ( 243); n'ati vAzut tineri un ficior

0 o fatA ( 243).

CAnd numele determinat numeric nu este determinat prin altceva

nimic, atunci el e luat cu sens nehotArit. De Oa propozitia : CAnd

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

222

ne spune numai a vede doi feciori,

dar nu intentioneazA sk ne spun, care feciori, ce fel de feciori. In
colo vede doi feciori zdraveni

aceste cazuri, care sunt i cele mai dese, intelegem de ce nu are loc nici
articolul si nici particula pc. Exemplele de mai sus sunt toate de acest

fel. CAnd vrem s definim numele enumerat, atunci un exemplu ca

cel citat devine : and colo vede (pe) cei doi feciori zdraveni. In cazul
acesta pe se poate intrebuinth, fiindc avem de a face cu ceva determinat. Cind avem de a face cu complemente nedeterminate precedate de numerale, care n'au nici articol nici particula pc, le llsAm
la topica lor normalk fiindcA altfel se pot confund cu subiectul,
neavAnd nici un semn deosebitor. Dealtfel ash le gAsim si in vorbire
si in scris. Acesta-i un caz de topia fixi. Alte cazuri de complemente
determinate si precedate de numeral : oamenii au prins cei trei banditi;

oamenii au prins pe cei trei banditi; indat chemI tustrei feciorii

inaintea ei (Ihb., IV, 243).
Pe inaintea unui termen comparativ

De pild : o iubesc mama ca pe sufletul meu. Lui St. Stinghe i sd

preh curios, de ce se intrebuinteazi regulat pc in aceste cazuri. Iatl
de ce. In exemplul de sus, de pildA, observim a de fapt avem doui
propozitiuni, sau cum se zice o propozitie contrasi : 0 iubesc mami
una, si a doua 4 ca pe sufletul meu . Cea de a doua are de predicat
subinteles, predicatul propozitiei antecedente. Fr pc # sufletul meu
devine subiectul celei de a II-a propozitii: o iubesc maml, ca sufletul
meu = ash cum o iubeste sufletul meu, ceeace e cu totul altceva.
Pentru a evit aceastA confuzie pc apare chiar si inaintea numelor
de lucruri : Exemple : Iubesc Franta, ca pe tam mea. Le voiu ingriji
ca pe ochii din cap. 0 ingrijesc ca pe mosia mea. MA folosesc de ocazie
ca sA dau si alte exemple, care sunt foarte rare, and pe apare si inaintea
numelor de lucruri : vor goni pre o sut si o suti pre zece mii (Cuv. d.

bItr., I, 13) 0 eu voi pustii pre locurile voastre cele sv Ante 0 pre
mirosenia voastrA cea bura (- I, 14); si pe trupurile voastre cele
moarte eu le voi arunci, ca pe idolii vostri (- 4); si eu voiu pustii
pre voi si pre chipurile voastre (-- 4); si voi frnge jos pre trufia
voastrA (- 2); rasp Andesc un dulce sunet pe natur 'nveselind (C.
Negruzzi, Poezii, II, 13); mfinca-l-ar guzgarni I Pe cine, pe antereu
(Al. T., 730).
Revin, and exemplele pentru pe inaintea unui termen comparativ.
.

Exemple : In cuplete de teatru s'o desfac ca pe o harfl (Em., Scris. II);

Cum de mA os Anditi astfel ca pe un vinovat de codru (I. L., II, 24);

carele o strigl ca si pe fata unchiasului (- 188); II strigA Tugulea ca
pe un prieten (- 148); 11 ingrijeau ca si p2e copilul lor (- 103); sA-I
huiduiascA ca pe o gglutA (- 97); a ingrijit-o ca pe o sotie credin-

cioasA (- 199); Si te-ora avei curat ca pe o mam (- 278); a doar

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA RomANA

223

n'avem a te duce de mini ca pe un orb ( 263); o sruti si o Imbritisi

ca pe o fiici (Ihb., IV, 288); si-1 omeni ca pe un cilitor ( 238); si-o
cinsteste ca pe mama ( 238); Azi n'ai chip in toat voia in privirea-i
si te pierzi. Cum iti vine, cum iti place pe copill s'o desmierzi (Em.,
Sat. IV).
Pe fnaintea demonstrativului: cel, cea

Numele demonstrativ cind se intrebuinteazi singur in propozitie,

este inteadevir un pronume, fiindci in acest caz inlocueste un nume,
ash cum de pildi e si pronumele personal. Atunci insi cind este pe
langa un substantiv nu mai e un pronume, ci un simplu demonstrativ.
In aceste cazuri se va intrebuinti particula pe tot in conditiile in care
aceasta e reclamat de citre numele pe linga care st demonstrativul:
In cazul cind propozitia e de as naturi, incit obiectul se poate con-

fund cu subiectul. In cazul and urmeazi adverbul de comparatie

ca, etc. Pe nu se orienteazi dupa demonstrativ, ci dupi numele pe
care 11 precede si felul frazei in care se afli. Pe se intrebuinteazi sau
nu se intrebuinteazi, intocmai ca in cazurile cind un nume, articulat
sau nearticulat, despre care se va vorbi in capitolul ce urmeazi, cere
sau nu cere la acuzativ particula pe.
Pe inaintea pronumelui demonstrativ, propriu xis: cel, cea

In exemplele de mai jos, cel, cea este un pronurne intrebuintat

absolut, determinat prin sine 0 prin urmare nesusceptibil articulrii,
ca si pronumele personal. Deaceea el va fi precedat totdeauna de pe
la acuzativ.

Exemple: el lisi s ia api numai pe cei ce dirue cite un cap de

om (I. L., II, 176); cum s scape de pripid pe cei 12 copii ( 25o);
cum si dreagi ca si insoare si pe cel mic ( 28o); Puse pe cel dela cap
la picioare si pe cel dela picioare la cap (-297); si dac5 Ii aduse o
bu 0 pe aceea ( 177); incepu s laude pe cel ce ficuse izbinda ( 66);

zise... sibiei... s cresteze pe cel vinovat ( 238); nu l-a putut

opri de a merge O. vazi pe acea miiastri ( 205).

La fel -se intrebuinteazi pc inaintea lui acesta si celilalt . Ex.:
atunci el il intrebi si pe acesta (Ihb., IV, 239); biiatul II puse- si pe
acesta la cale ( 240); 11 lug si pe acesta cu sine (P. I., II, 148); hotiri
si o tae 0 pe aceasta (-205); apoi iute chem si pe celelalte doul
in bordei.

Numele de lucruri cind sunt complemente, sunt determinate

in cazul acuzativ mai intiiu prin articol. Cnd ele sunt precedate de
pronumele demonstrativ, ne mai fiind articulate in acest caz, vor primi
si ele un pe la acuzativ. Exemplu : si se faci stipini si pe acest lucru

(I. L., II, 97); si daci ii aduse o biu si pe aceea ( x77).

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

224

Pe inaintea pronumelui relativ: care

Nici acest pronume nu este susceptibil articulrii, va primi deci

in general, un pe, atunci and inlocue0e un nume complement.

Totu uneori poate lips pe inaintea relativului, atunci bunaoara
and il precede imediat complementul pe care 11 inlocuete 0

inaintea aruia se afli pe, sau c and acest relativ in functie de complement e definit prin alte prti ale frazei (expr. pronominal). Exemplu :

am pzit toad turma, care o vezi; pe acelea, care mi le-ai trimis tu

azi sAptmin (Ihb., IV, 248).
Pronumele relativ care in categoria nearticulatelor, ne-am ntept

prin urmare ca intr And in cazul and inlocue0e un complement,

s fie precedat in mod absolut necesar de particula pe, ash cum se
petrece, de pild, la pronumele personal : el, ea, tu, etc. Rolul relati-

vului ins, qtim a e s. transpun ideea numelui pe care-1 inlocue0e

din propozitia precedenta in aceea care urmeaz. Daa aceasta idee

e destul de bine definit ca subiect, sau obiect, atunci faptul a

pronumele relativ reproduce ideea anterioarl, reamintwe totodat
cazul in care se 411 0 prin urmare nu ar fi strict necesar O. se

reaccentueze ideea de caz prin alte mijloace. Poate ai se explia de

ce particula pc, de multe ori poate lipsi inaintea relativului complement, fail ca preciziunea exprimrii s, sufere 0 de0 avem de
a face cu un nearticulabil. Totu acest pe se poate intrebuint fr
ca s-1 simtim pleonastic, fiind dupi cum se repet pronominal

ideea insi, tot astfel se poate repet 0 ideea cazului. Exemplu :

acum mi duc s-mi caut logodnica, (pe) care mi-a rpit-o smeul
(I. L., II, 69); vacile (pe) care le pzete el, erau mai frumoase
( 29); toat turma (pe) care o vezi ( 240).
lad acum 0 cazurile and pc este indispensabil pentru claritate,
pentru distingerea subiectului de obiect. Exemplu: a prins un hot
pe care-1 bttl zdravn. Este iarlq indispensabil and ideea antecedenti
pe care o inlocue0e, este altceva deat complement direct iar in propozitia urmAtoare devine obiect direct. Ex.: se schimbI inteun mr,
pe care iar 11 bag5, in san (I. L., II, 77) (me& e compl. circum. de
mod 0 devine compl. direct); acele slove de sub aripa gAinii, pe care

o pstreaz in colivie ( 84); 04 fcu o bae din laptele caprelor lui,

pe care le puse dfinsul de le mulse ( 75); pe drum se intilni cu doi
oameni, pe care slujitorii impirte0i II duceau la impratul ( 12).
Ad, care, in functie de complement, in1ocue0e un caz prepozitional.
Necesar este pe, chiar nefiind vorba de fiinte, 0 atunci cnd relativul
este desprtit de ideea ce o in1ocue0e prin niste determinante ale
acesteia. Ex.: Si deci pacheti inelul cel de diamant, pe care ea I-a
fost luat (Ihb., IV, 240). Sau and relativul din subiect face obiect,
iar este necesar pe.

Alte exemple unde relativul in1ocue0e nume de lucruri 0 unde pe

poate figur, dar poate 0 lipsi, fiindc nu intervine nici un caz de

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMI3A ROMANA

225

netesitate, din cele imirate mai sus. Ex.: pofti pe tigan la o mas,
pe care o &du impiratul... (L L., II, 66); la ght purta o salbi de
galbeni, pe care a dat-o feticamultmit ( 133); au si mai dea de o
curs, pe care i-o intindei (Ihb., IV, 241); 0-am adusu buruieni,
pe care cum le-o bea... ( 241); i toate invtturile pe care alti copii

le invt ( 244

Pe ca morfemd, cu rol de articol

S lulm urmtoarele exemple:

Sap Anul bate servitorul Stpinul bate pe servitor.
Stpanul bttl servitorul Stpfinul bata pe servitor.
In primele doui exemple se expriml ideea generalk cA stpinul bate

pe servitor, sau servitorul. Putem exprimi aceast idee i in felul

urriator: Stp nii bat servitorii . De0 subiectul i obiectul este
articulat intelesul se mentine in acceptiunea sa general. In aceste
exemple ideea st afar% de contingentele timpului. Predicatul de0 e
la forma prezentului, el exprim de fapt intregul timp conceptibil, in
care a existat i va existh stpn 0 servitor. Prezentul deci poate exprimh nu numai o actiune ce se petrece acum, ci o actiune care s'a
putut, se poate 0 se va putei petrece. In grupa a doua de exemple,
predicatul exprima un fapt Implinit. Ideea ins c faptul s'a sIvir0t,
implici i existenta unor imprejurri anumite in mijlocul arora el
s'a petrecut. Cuvintele ce stau in preajma cuvntului ce exprima
ideea hotriti in timp, i vor defini i ele in spatiu ideile ce
le contin, le vor determink ca pe niqte realitti intre care s'a
tmplat acel fapt. Inteadevar, in exemplul al doilea simtim c e
vorba de un anumit servitor 0 de un anumit stpin. Cel ce a cauzat
ins aceast definire nu e articolul, ci forma verbalk care supune
ideea generala contingentelor de timp i spatiu. Articolul are totu
rolul de a face cuvntul capabil de aceast definire, primind in sine
aceast idee, care n'o aduce el, ci o imprumut dela sensul general al
propozitiei.

SI se precizeze cl forma verbal d in mod special aceast idee,

ins de exprimat n'o poate exprimi el, ci articolul.
Relund acum grupul inthiu sau al doilea de exemple, vom mai
face o importand constatare asupra lui pc, cu rol de morfemd.
Stdpdnul &lb's servitorul
Stdpdnul bdtii pe servitor. Propozi-

tiile sunt perfect identice ca sens. Deosebit e numai c in propozitia a II-a, apare inaintea complementului particula pe. In acela4
timp ins dispare articolul -ul, ceeace dovedqte c aceast particull indeplinqte exact functia gramaticall a articolului. Este
deci o morfem cazual. Altfel nu ne-am puteh explich absenta
articolului. In cazul can& mentinem articolul, acesta ne pare un plus
nefolositor.
.r5 A. R.

Studii i Cercetdri, XIX.

www.digibuc.ro

RADU 1. PAUL

226

Si articolul definit i particula pe, sunt fill de sens autonom. Dar

and sunt in frazA in legturi cu substantivele, iau intelesul functiunei
ce indeplinesc i ambele devin astfel morfeme. Simpl particul
cazuali e atunci, and rolul morfologic de articol it indeplineste articolul insuq. Exemplu : Vz pe unchiul su, sau vlzur pe unchiul or.
4 Lor * qi sgu * definesc notiunea de unchiu i din acest motiv ea
apare articulata, iar lui pe ii rmne rolul de a indic mai pregnant
cazul complementului. Deci in cazul and substantivul in fata cruia
st pe, este definit, atunci pe nu mai are deck rolul de semn al acuzativului. Si la cuvintele nearticulabile, sau cele definite, prin insu

intelesul lor, rolul lui pc nu poate fi deat doar un simplu indiciu

al cazului obiect i nu cel de articol.

Thferite categorii de exemple apartindtoare acestui capitol

I. Complementul articulat li flea' pe. Complementele and sunt

articulate nu primesc prea des particula pe, deat in cazul and articolul qi celelalte elemente ale propozitiei sau ale frazei n'ar indici
destul de clar obiectul. Vom vede a s'ar putei inlocui in toate cazurile forma articulati a complementului cu cea nearticulat precedata
de particula pe. CA scriitorul nu s'a folosit de aceasti ultim expresie,
e pentrua, mai intaiu, n'a fost cazul ca particula pe s fie absolut necesar i apoi oferindu-i-se doul posibilitti de expresie perfect egale

ca sens logic, a ales-o pe aceea care a crezut-o mai potrivit cu

ritmul sau armonia frazei. Pot fi determintoare pentru o form sau

alta i motive de eufonie, sau in poezie cerintele metricei. 0 valoare
efectiv a lui pe a cum crede Leo Spitzer, nu cred ci. existi (vezi:
4 Zeitschrift f. rom. Phil., -Rum. p (r) e, span. A. vor persnlichen Akku-

sativobiekt *: t in dieser Prposition zittert noch etwas nach von der

Affektgewalt des Sieges, das Triumphe, des feindlichen Gegenber
und dieser Affektnuance verdankt pre seinen Durchbruch ... das
pe nicht nur aus den grammatischen Grund der Vermeidung syntaktischer Undeutlichkeit oder der Unterscheidung Belebt. Unbelebt sich
herleiten wird oder vielmehr, dass die Mglichkeit der Voranstelung von Affektbetonter (pe orn il bate Domnul) darauf zurckgehen wird, das eben die pre- konstruction affektbetonter ist als die
pre-lose ...
Pe, dup cum am vzut, indeplinete o functie gramaticalfi riguros

definit, inat nu se mai poate vorbi de motive afective, in in-

trebuintarea lui. Pe este mai hit aiu de toate un instrument gramatical sintactic i numai cu totul secundar un element stilistic al
vorbirii.

Exemple: srut bliatul i-i zise (Ihb., IV, 235); chemi fata i-i
zise (- 235); pentru a nu resleti feciorii de pe lng5. sine (- 235); se

reped ainii s rup omul (- 235); a-i sperii oamenii cu vorbele

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

227

tale ( 235); milueste baba cu ceva ( 235); am sA iau nepotul cu

mine ( 236); Atunci am luat copii la... ( 236); de ce-ai scos

bgatul din cas1 ( 236); Pus-a el bletii in rAnduialI ( 236); la

vremea vremii schimb copilul ( 236); Incepa a uri copiii ( 236);

dar voi puneti fetele in locul vostru ( 236); Ciprian prinse fata 'n
b rate ( 236).
In cazurile cAnd numele obiectului exprima o fiinta omeneasci, se
pot face mai multe confuzii intre obiect i subiect, deck daci obiectul
este un nume de animal. Un animal nu e capabil de toate actiunile,
pe care le exprimA un predicat, in mAsura in care e capabil omul,
ash cl mai rar el poate fi luat de subiect al acestei actiuni, and fiind
object, s'ar putei face aceastA confundare.
Fiind mai putin frecvent confuzia in cazul numelor de animale,
complementul construit cu pc in acest caz, e mai putin obisnuit, des
e posibil. Exemplu: lega calul de o tufl i boul de alta (Ihb., IV, 236);
apoi sAruti iapa in frunte ( 236); sA prindA caii la cAruti ( 236);
apoi desmierd And calul ( 236).
Pe inaintea complementului nearticulat

Pe morfemA intrebuintat pentru distingerea obiectului de subject,

altfel confuzia este inevitabilA. Exemple: apuci pe vulturoaica de gat
strinse . (I. L., II, 246); apoi logodirl i cununarl pe tineri
(Ihb., IV, 234); *i d'A sA prindfi pe copil de ureche ( 234); ca sA nimereascA pe smei ( 234); poruncl ca sA aducA i pe tigani ( 234);
incepu a ruga pe iinpArat sl tae cerbul ( 234); ar fi planisit nu numai
pe oameni dar i ings pietrele (I. L., II, i6); flcu pe ImpArat sA aibA
pe acest anar mai de aproape ( 247); si imprumutAnd pe tigan, dui:4

cum i se 0 sedea ( 67); lega pe tigan de coadele cailor ( 67).

Pe Inaintea complementului articulat ci determinat de atribut

Prin faptul cA complementul este determinat de un atribut, el va

lua forma sa determinatA, adici cea articulati. In acest caz pe, intervine mai ales atunci cAnd i se cere sA deosebeasa obiectul de subiect.
Rolul sAu nu va fi prin urmare de articol. Exemplu: LAudI i pe sotul
ei pentru buna sa purtare (I. L., II, 199); ca sA &easel mai degrabi
pe sora-sa cea mijlocie ( 3 r8); ia pe nevasta lui Ipate (Ihb., IV, 231);
si-i aducl pe nevasta lui Stan ( 231); lug pe fata ce slujei smeoaicei
(I. L., II, 77); ca sA dovedeasa pe fiul cel mai mic al impAratului
( 62); si coborindu-se din scaun inAlt pe fiul slu, zicAnd ( 229);
In desert rugar mesenii pe fiul impAratului ( 7); cA i-a trimis pe
acel boier de cinste 'n cale (Ihb., IV, 280); de-a omori pe acei smei

puternici ( 230); numai pe primarul satului

www.digibuc.ro

crutat ( 230); s

RADU I. PAUL

228

pofteasci pe mami-sa ( 231); a ridicat pe ginerele imparatului ( 230);

sa pofteasci 0 pe fratii mai mititei ( 231); 0 intrebi pe omul strain

( 230; O. zideasca pe feciorul cel indaritnic ( 23x); la care ospat
a chemat 0 pe Impratul Verde ( 231); 0 invie pe nemernicii 4tia
ce venira ( 230).
Pe Intrebuintat arbitrar sau stilistic
In exemplele ce urmeaza nimic necesar nu a cerut prezenta lui pe,

cleat bunul plac al scriitorului. N'are de indeplinit nid o functie

logica sau gramaticala. In acest caz il voi numi stilistic. Exemple:
Aduse, zic, 0 pe fetipara aceea la el (Ihb., IV, 230); talpa iadului
a chemat pe necunoscuta drumeat ( 231); Doamne tine pe vulturul
care m'a invatat s'o cer ( 232); el a rnaritat pe fiica-sa dui:A un orn
bun ( 229); si ajungem a putea pedepsi pe acei blestemati de smei
(I. L., II, is); tot poporul observi pe fiul ski cel mic de imparat ( 12);
Dap afara pe smintitul asta ( 66).
Obiectul precedat de articolul nehotdrit cu fi frd pe

Pe intervine 0 aici and are de indeplinit vreunul din rolurile sale.

Complementul frd de pe: ha o fata in brate (Ihb., IV, 243); Cand

243); 0 indata aduse un berbece gras ( 243);
and a vazut un bivol zburand ( 243).
poate lua o fata bogata

Pe necesar: j iar II ia de gat 0 incepe sa-1 srute ca pe un copil

mic (Gad., 146); Vintul furios se nipustqte .Lierand pe vale manand

ca pe o turmi de salbatIciuni, ciulinii smul0 de pe tot lungul esului

( C. d. d., 144).

Pe intrebuintat stilistic: acolo intalni pe o batrani 0 intreba (I. L.,

II, 235); pentruc a osandit pe un orn drept ( 214); aduse cine aduse
prin padurea aceea pe un vanator (Ihb., IV, 243); 0 am ascultat pe
un sihastru cetind ( 243); upr ce 'neli pe un crin nevinovat (Cob.,

B. I., 167).
Exemple pentru complemente nearticulate 0 fad de particula pe.

Ad nu se prezinta nici o dificultate de explicat. Articolul 0 par-

ticula pe nu apar, fiindca se intentioneaza ca ideea obiectului si rmde

nedeterminat. Exemple: sa nu mai fi cunoscut nici mama' nici feciori de Imprat (Ihb., I,V 238); nu se ru0nau a lua fete de natie
( 238); i-a dat Dumnezeu feciori 0 fete ( 238); mai vzut-am
eu oameni numai cu cite un ochi ( 238); ar trage sa. ia tot
doamne 0 Inca doamne bogate ( 238); sa lsam orn str Ain in casa
( 238).

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

229

Cazuri and pe nu apare niciodatA inaintea complementului articulat.

Cand predicatul e insotit de pronumele personal conjunct.

Acest pronume 14 forma conjunctA a dativului face complementul

s fie definit ca atare, prin ideea de posesie pe care o exprimi 0 areia ii este obiectul. Pe in acest caz este inutil. Exemple: lad HarapAlb lu Andu-0 oamenii si, incalea 0 el (Cr., 252); ia s-mi dai copi-

lasii (Ihb., IV, 237); sli caute brbatul ( 237); rmase incremenit
cdnd iqi vz sotiorul (I. L., II, 82); daa i0 va veda copii, i-ar cunoWe el ? ( 94), etc., etc.
Citeva cazuri interesante. De pild: odatI o chem pe crAiasa
'n grAdin (Ihb., IV, 233); Aci articolul hotArit apare pleonastic,
fiinda pe indeplineqte rolul de articol 0 cel de semn al obiectului,
care in acest caz este indispensabil 0 care rol articolul nu-1 poate

ava. Se poate zice tot a0 de bine: Odati o chem pe crAiasa 'n

grdinA.

Alte cazuri asemntoare: Incep s cheme in ajutor pe bucitreas1 (I. L., II, 202); si sileasa pe impAratul slia de sotie pe fia-sa
( 131); Si nici cuteaz1 a intreba pe batrAnul (Ihb., IV, 233); Apoi
chem pe implrAteasa ( 237).
In exemplul: lui 0 pe aripoaica 0 o duse 0 pe dAnsa acas (I. L.,

II, 238); de0 din a doua propozitie se vede a arApoaica e obiectul

frazei, pentru un moment 'brisk daa n'ar fi pe, am lu acest cuvint
drept subiect. Pentru ca simtul armoniei sensului sA nu fie stingherit
de aceast contradictie momentank se india din primul moment
obiectul prin particula pe. PArintilor copilului nici nu le trece prin
minte sA oropseasa pe cotoqmanul (I. L., II, 103); Fiindc coto-

manul se simte ca nume propriu, apare pe, inaintea lui. Intruat

insA e un nume comun, pe e preferabil, av And 0 rol de articol 0 cel
de semn al acuzativului, iar articolul propriu zis daa se mai adaugi,
e mai mult pleonastic. SA-zni iau pe dracul dupA cap (Ihb., IV, 233);
ea zArise pe fereastr pe negutAtorul ( 231).

Toate complementele prepozitiilor din acest capitol sunt ca un

fel de nume proprii ale fiintelor de care se vorbe0e 0 pe care le intocuesc printr'un nume care le arat insuOrea, ocupatia lor. Si in chipul

acesta, cred, se explia prezenta constant a lui pe.

De

Este prepozitiunea care are cea mai vasti extensiune 0 intrebuintare. Inteleg diversitatea constructiunilor in care figureazI. Acceptiunea sa primitivA exprima a punctul de despirtire 0 plecare, laceputul nu numai in spatiu ci 0 in timp E (N. DrAganu, DR., III, 251,
conjunctiile de si dacd). Exemple: de opt zile de and nu te-am mai

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

230

vAzut pe la noi. (Al. T., 738); acum am esit de acasA; plec de dimineatA, etc.
Iat i unele acceptiuni derivate ale acestui sens :

Exprim cauza,
factorul provocator. 7. Exemplele de felul acestuia au mediat trecerea
dela sensul initial al punctului de plecare, de despdrttre, la sensul de
cauzA, factor provocator: Am fugit de rdu, de foc, de apd, care poate
insemne si c m'am indepArtat de aceste lucruri, dar i motivul
despArtirii care sunt chiar aceste lucruri. Deci dela sensul de loc

a derivat cel de cauzA. Dela acest sens, in aceste cazuri, de a trecut la

altele unde march un nume ce insemnh numai cauza, factorul provocator, autorul, nu si punctul de despArtire. Ex.: Coroanele de
fugd le fulgera pe frunti. (Em., Strigoii) ; Biserica crestinl, s'a ei catapeteasmA. De-un fulger drept in doul e ruptA

i tresare (- Strigoii);

Santee de sperante in ochi-i crunti de sdnge; de noroc i-a umezit

ochii (- CAlin); S'ar renaste mistuit de focul propriu (- Dalila) ; lax%

Inspre apa 'ntunecat
tei cu umbra latA i cu flori Ora 'n pmnt

li se scuturi de mint (- Scris. IV) ; Ling cortu-i unul dintre fil falnicului Domn Sta zimbind de-o amintire, pe genuchi scriind o

carte (- Scris. III); SI dea piept cu uraganul ridicat de semi-lund;

(- Luc.); In preajma
Ea imbItat de amor Ridia ochii, vede
mintei voastre ucisA de orgie, i putred1 de spasmuri i ars1 de belie

seaa de amor (- Junii conrupti); Iar aerul 'n munte, in vale

vibreazA de tainice oftdri (- CAlltorie in zori); Atunci bAtranul

Incet deschide ochii, ca dou skbii crunte
codru, de holzot desteptat

(Cosb., B. I., 740); orasul rAsunh de urletul jalnic al ainilor (Ghica

I. lit., 237); imi vine sA te srut de bucurie) Al. T., 278); baba a rAmas

opAriti si nu stie ce s faa de ciudd (Cr., 222); De-atunci bolnavul

meu de dragoste s'a vindecat asa de bine, a nici n'a mai dat pe la
noi (Vlah., C. d. i., 85).
2. Dela sensul de cauzI, factor provocator, foarte usor s'a fAcut
trecerea la sensul de autor : Simfonia a IX-a de Beethoven Poezii
de Eminescu, etc.

3. Am vAzut cum de a devenit cauzal. In aceast calitate el devena

substituibil cu pentru, exprimind cauza; ori in aceastA calitate ca si
pentru, poate exprimh i scopul: Ei las ! c ti-oi da eu de cheltuiald,
(pentru cheltuial); Moghill mi-a zis sA mA imbrac de sdrbdtoare (Dlv.

A. d. S., 775); 0 sA-ti tie lumina soarelui singurA iarna de cald ori
de foame vara? (C. T., 353); imi dai de mncare? (- 346); se rugA
de iertare (Cr., 61); nu necesittile existentei, ci ideile pure, teoretice
Arv. I. ist., 87); acei
ireductibile, hotrsc de soarta umanittii
ucisi astfel erau mai putin de plans, aci mai mult erau de jale acei
aruncati vii in amp (Ghica Ad. I. lit., 237); natura Il inzestrase cu
o pereche de mustAti atit de mari, hick ar fi fost de fald celui dintiiu
huszr ungur (Negruzzi, 778); Va fi proclamatA demn de nemurirea
istoricA (Parv. I. f. ist., 71); care devenire e un factor generator de
noi deveniri (- 78); Din iubirea de viald, din nevoia de mfingiere

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

231

in suferintA.. religia scoate uriasa putere de convingere prin sugestie,

emotie i mngaere (- ro7); ordonandu-i orele de lucru meditativ
si orele de lene armonioasI (T. Bal M., 32); in semn de supunerea
sortii (Ihb., XIV, 68) ; II dA palosul s1-1 sArute in semn de pecetluirea
jurAmantului (- 69).
4. Exprimd materia, cuprinsul, continutul. Sensul de cauzA provocatoare, la care am al-gat cum a ajuns ca s1-1 exprime prepozitia de,

este exprimabil in unele expresiuni atat prin de cat si prin cu. Ex.:
Ne-am imbolnIvit cu perte sau: Ne-am imbolnAvit de perte; Ne-am
imbAtat cu vin sau de vin (din cauza vinului); Ne-am indopat cu pldcinte, de pldcinte; Ne-am sAturat cu pere ne-am sturat de pere.
In asemenea exemple prepozitia de, i-a putut insusi i acceptiunea
de materie, asi inch: un pahar de apd, nu inseamnI numai: un pahar

pentru apd, ci i un pahar cu apd. Ex.: si am cumpArat o sticl de vin.

Alte exemple: A sA mA umple de guturaiu (Al., T., 717); nitand suinsetati de pldceri (Ghica, Ad. I, lit., 238) ; TeafAr drept,
ferintele

Cu sceptru 'n mini sede 'n perine de puf (Em., Cahn); 0 banitA de
grdu; un hambar de orz; Ca i and anii mandri de dor ar fi deserti
CA te-am iubit atata, putea-vei tu si erti ? (- DespArtirea); Cum
Sub o stresin de stuf Cioc in cioc s
nu suntem dou pAsAri
Inteun cuib numai de puf (Em., Intre pisAri); Restain alAturi
gilor pAtati de crime, preotimei desfranate (- Epig.); De dorul lui
inima i sufletu-i se umple (- Luc.); Umplu aerul vAratec de mireasmd
ci rdcoare,
A popoarelor de mufte sArbAtori murmuitoare (- CAlin);
CoPieptul de dor, fruntea de gnduri ti-e plini (- Seara pe deal);
lindul Arhanghelilor, plin de imaginatie i humor (Ad. Ist.1., 8); De
atunci este calul cu coada jumAtate de carne si jumAtate de pAr (Ihb.,

a doua serie de deveniri rationale sunt acelea provocate

de ajungerea ritmului vital, creator de artd,la constiinta de sine (1' arv.

XIV, 89); 0

I. f. ist.,

86).

Aci trebue sl insirAm si colectivele: o multime de copii, o multime

de lume, etc.; o grAmada de soldati; o grAmadA de pietre; o mas de
animale, de obiecte, etc.; o cantitate de apd, de struguri, de fructe; un
numAr de golari; un numAr de pomi; un numAr de case, etc.; un regiment, o campanie, o grupi, de soldati; o categorie de oameni, de lucruri, de plante, etc.; o clasi de indivizi; o pereche de porumbi; o du-

zing de indnufi; o suml de bani. Exemple: 0 banit de nuci uscate

(Al. T., 763); am fost sA cumpAr un car de lemne (- 760; de acum
mo Arvinte sA te Arid, cu o claie de nepotei (- 780); Iar prin spArtura
geamului deodatI PAtrunse 'n umbra sufletului meu Un val de
atmosferd 'mprospAtatA (M. Codr., Cant. Desert., 84); am luat o dozi
mare de mercuriu (Negruzzi. Ad. I. lit., 179); In acele elemente s'au

adAugat in decursul vremei o multime de influente (Ad. I. lit., 4).

Tot aici se claseazA i constructiile numelui cu numeralele dela
20 in sus. Dintre sute de catarge
Cate las malurile Cate oare
le vor sparge, Vanturile, valurile (Em., Dintre sute de catarge);

www.digibuc.ro

232

RADU L PAUL

Iar peste mii de sloiuri de valuri repezite

0 pasre p1ute0e cu aripi

ostenite (- De ate ori iubit-o); Cincizeci de ani de and impratul

purta rsboiu (- F. Fr. d., 1); trei sute aptezeci 0 cinci de galbeni
pentru mobilarea salonului (Al. T., 732); ii trintea caw o sut de
nuele la tlpi (Ghica, Ad. L lit., 241) ; primise somatiune c in timp
de 30 de zile s deerte casa (Ihb., XIV, 31); cu conditia a intaele
trei luni de zile (- 50).
Explicatia prezentei lui de inaintea substantivelor insotite de nu-

meralele dela 20 in sus se poate face in felul urmtor. Numeralul

douzeci ca 0 celelalte in sus sunt concepute ca ni0e unitti multiple, ca nilte cantitti a aror materie este exprimat de numele ur,
mtor 0 care este legat de numeral prin prepozitia de, intocmai ca
in cazurile de mai sus, unde numele la fel exprim materia, continutul. Exemplu: o banitd de grdu. Doudzeci, treizeci, cincizeci, o

sutd, o mie, zece mii, un milion, sunt concepute ca nite unitti multiple, intocmai ca 0 expresia: o duzind, i ca i. aceasta se construe0e
cu de, and exprimrn numele enumerat. La fel sunt expresiile: doud
luni de zile; cloud zeci de zile; un an de zile; 360 de zile, etc. Numeralele pang la douzeci exclusiv, expriml o multiplicitate neinsumat
conceptual in unitate. Nu se zice o zece: ci zece (deaceea se construe0e
la fel cu celelalte numerale precedente). In doudzeci ins, este sensibill ideea celor doui unitti de ate zece insumate in acest numeral
si tot astfel in toate celelalte numerale superioare lui doulzeci avem de a
face cu cate o unitate sau mai multe unitti multiple, deaceea la toate

acestea se aplia prepozitia de in constructia numeral plus nume.

D-1 Prof. N. Drganu, inteun articol inedit a precizat independent
de mine: Constructia cu de +subst., care urmeazi dupa numeral
este un atribut partitiv. Numeralul compus cu zece este considerat

ca substantiv (cf. 0 o sutl, o mie de oameni, etc., allturi de dougzeci

de oameni, etc. ).
Ca 0 numeralele p Ara la zece, sunt si cele dela zece in sus Ora
la douzeci. Numeralul unsprezece este conceput tot ca o multiplicitate neinsumat in nici o unitate, instq componentul principal zece,
fiind conceput ca atare, nezicandu-se o zece, ci pur 0 simplu zece.
(Dupi cum zic: unu, doi, opt, nou). In dialectul aroman se tie ci
de se intrebuinteaz1 in legltur cu numeralele incep And dela zece in
sus. Aceasta se explicl probabil ca o influent a numeralelor dela
doiuzeci in sus (0 in acest caz ar fi un epifenomen al epocii strromane, sau e un fenomen care in aceasti epocI a fost comun tuturor
dialectelor.

De exprimd locul de origind fi de aici calitatea, dupd reputatia locului: Vin de Cotnar; portelan de China; struguri de Malaga; conte
de Luxemburg; Duce de Brandenburg; Logoft de Tara de jos. Aceastk
acceptiune a cistigat-o prepozitia de, parvenind la sfera prepozitiei din,
prin mijlocirea functiunii de a introduce un nume de materie, intoc-

mai ca 0 din. (Masi din lemn de st6jar = masa de lentn de stejar ) .

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

233

Cum au ajuns ambele prepozitiuni la acest sens am aratat. Apoi

dupa cum din poate exprima locul originar, locul sau natura de
provenienti, tot astfel si de, simtit echivalent cu din in expresiuni
de felul celor aratate mai sus, a ajuns sa exprime acelas lucru : Vin de
Cotnari = Vin din Cotnar; portelan de China = portelan din China.
i mai departe, intoctnai dupa cum din poate exprima un raport
intre doua idei, identic cu acel pe care 11 poate exprim si genetivul : (Vin din Cotnar = vinul Cotnarilpr = vin de Cotnar. Portelan
din China = portelanurile Chinei = portelan de China, etc.), niciodat portelan chinez.
De formeazd regimul nominal normal al unor verbe: se fere de ridicdturd pentruca se temeh de surpdturd (Cr., 125) ; Salonul acesta e
mare inalt si ferit de zgomotul trdsurilor (Al. T., 739) ; n'am nevoie
mare de bordeiu (-763); Am pofta de cadril (Ihb. XIV, 81); Si ai
trebuinta si de rdi # de buni; Ei nu se temea de molipsirea boalei
(Ghica 'Ad. I. lit., 238) ; Iuteala miscarii atarna de apropierea fortei
motrice. Si tot astfel apropierea maxima de izvorul de energie (Pirv.
I. f. ist., 74) ; Sunt satul de-afa viatd, nu sorbind ai ei pahara
Dar mizeria aceasta, proza aceasta e amara (Em., Scris. IV);
*i. din repaos m'am nscut, Mi-e sete de repaos (-Luc.); si cu
crengi 11 apar pagii de muscute si zaduf (- Calin); Dusmanit vei fi de

toate (-Scris. III); Intre ziduri, printre arbori ce se scutura de

floare (-Scris. I); 0, desbracati viata de haina-i de granit, de purpurd de aur, de lacrimi, de urit. SI fie un vis numai, sa fie o parere
(- Imp. si prol.); Bine c m'a scapat Dumnezeu de traiul cu pastramagiu (C. T., 28); De-afa vremi se 'n vrednicira cronicarii si repsozii

(Ern., Scris. III).

Formand regimul nominal al unor verbe prepozitia de ia sensul
de: asupra, despre: 0 sal-ti spue de panglice, de volane, # de mode,
Pe and inima ta bate'n ritmul sfant al unei ode (Em., Dalila);
vorbesc de-a lor iubire, iubire fad sat (- Strigoii); Cum scrie istoria
De patru Monarhi a lumei (M. C. II, r7); ma ia de brat, Ifni vorbeste de Italia, de Franta (Al., T., 290); numai spune de lup 6 tare
m tern (Cr., 134); Nu mai vorbim de jocul copildresc cu cauzele
si efectele revolutiei (Parv. I. f. ist., 66); si noi, prostirnea, habar
n'avem de deinsele (Cr., 72); Iata un exemplu in care de ar fi putut
lu intelesul prepozitiei despre si unde este in acelas timp in cea mai
stricta vecinatate cu sensul sau primitiv: Cat de cdrufw, am fugit
totdeauna. In acest caz de are si sensul sari propriu sr insemneazi
si despre in acelas timp.
De exprimd posedarea und calitti: La finele secolului XVII se face
in Muntenia o lucrare de mare insemndtate (Bibl., 1688) (Ad. I. lit.,
35); un stil simplu viu, natural, obiectiv si de o preciziune unicd

in literatura noastra (- i8r); volumul se termina cu doua scrisori

de o insemnatd valoare pentru istoria literar (- 242); Pe langa pasagiile frumos scrise.. sunt de o mare importantd prefetele si epilogurile

www.digibuc.ro

234

RADU I. PAUL

(- 23); In aceasta functiune prepozitia de a ajuns prin intermediul

cazurilor, in care de exprim natura sau continutul material al unui
nume. In cazul de fata se exprima un continut sau natura impresiv
calitativa a unui nume. Cand expriml continutul sau natura materialA a numelui am valzut cl de este substituibil prin cu, la fel i in
cazurile de fat de il poate substitul prin cu, care la randu-i, tim
ci poate servi pentru formarea unor expresii de natura foarte asemanatoare, i pe care le-am infatipt in capitolul respectiv.
De form and regimul.nominal al unor verbe intrebuintate in sens
derivat impropriu sau figurat.
i. In sens derivat: de n'om face toate chipurile sa scaplin de hdrca
de babd (Cr., 156); doar va scapa de cucoF ( 191); Eu atunci sA nu-mi

caut de drum ( 42).

2. In sens figurat: Dumanit vei fi de toate far a prinde chiar de
veste (Ern., Scris. III); Stai ca am eu leac sA-ti tai de piroteald (C.,
T.. 23); trebue sa dau cu ochii de ddnsa (Al., T., 596); tine-o de vorbd

( 728); Dar tii ca eti ajuns de cap (Cr., 83); nu se poate opri de
rds ( 368); Mai ! s'a trecut de Fagd,zic eu in gandul meu, imi pare
rau cA ecti gros de obraz ( 83).
De intre adverbe Fi adjective

Putem distinge doua categorii de adverbe: 1. de calitate, impresive:

afa; sau: 2. de cantitate, extensive: atdt, cdt.
i. Cand adverbul este de calitate, impresiv, atunci acesta se leaga
de un adjectiv sau cu de sau fail de. In acest caz intrebuintarea lui

de, este facultativ: putini dintre barbatii noctri politici., au fost

afd de consecventi (C., M., 13); c Turcilor la mare socoteala era domniile acestei tri a,sh de tari ci de terneinice (M. Cost. Ad. I. lit.. 52);
contagiunea era apt de primejdioasd, incat cel mai mic contact duce
moartea inteo familie (Ghica, Ad. I. lit., 237); ci violenta era afei de

mare, neat un om lovit de ciuma era un om mort ( 237); In toate

exemplele date i totdeauna cand adverbul este de valoare impresiva,

de calitate, deci la fel ca i adjectivul care-1 precede, elementul prepozitional de este facultativ, putand s lipseasca. Prezenta lui face sa

pue in evidenta mai bine adjectivul.

2. Cand adverbul este de natura extensiva, legitura cu adjectivele sau adverbele 4e calitate sau impresive, nu se mai poate face
direCt, ci "este obligatorie intrebuintarea prepozitiei de.
Exemple: a) Intre adverbe extensive # adjective: SI sfintwi cu mii

de lacrimi un instinct atiit de van (Em., Scris. III); Ah E-atiit de

albd noaptea parc'ar fi cizut zapada; Un obrazer de ceara Ora ca.
poarta el, Ateit de albd fata-i, 'atdt de nemigatd ( Strigoii); cdt

eFti de grandioasd, cdt eFti de maiestoasd (Al. T., 748); printr'o confuziune nu destul de bine explicata, toti cronicarii au atribuit lui Ureche

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

235

intreaga compilatie a lui Simion (Ad. I. lit., 45) ; nu (II expresiunea

unui fond poetic destul de addnc fi de veridic (- 249) ; Fiecare citat,
fie el oricdt de naiv i oricdt de umil ii are un rost desAvagit (- 248);
inteo stare atdt de jalnicd la varsta de 32 de ani (Negruzzi, 179).
b) Intre adverbe extensive fi adverbe impresive: Dar voi s tiu
Cdt te iubesc de tare (Em., Luc.) ; Si cdt de viu s'aprinde
asemenea
In ori i care seari Cand i se pArei c punga nu se umplei
el
destul de repede avei i alte coarde la arc (Ghica, Ad. I. lit., 241).
Adjectivul, atribut al unui nume, poate i el la randu-i sa fie calificat de citre un alt adjectiv intrebuintat adverbial. Acesta precede
adjectivul atributiv al numelui i este legat de acesta prin de: Balul
d-tale e minunat de frumos fi de vesel (Al. T., 703) ; Ah I ce fioros de
duke de pe buza ta cuvantu-i (Em. Scris. IV) ; Sub raza ochiului
senin fi negrdit de duke (- Luc.) ; Las' A' mi uit in ochi-ti ucigdtor de
dulci (- Strigoii) ; Cand deodatA tu rAsArii in calea mea, suferint
tu, dureros de duke (- OdA); Eu scot o 'nvtaturA mai frumoasi
Din glasul ei cel crunt de-adevdrat (M. Codr., Cant. Derrt., 87).
lin adjectiv sau un nume atributiv creiazd cu un nume al unei idei
sau realitti un epitet al ei. Aceast1 constructie a luat nwere gramaticalicwe prin analogie cu acelea in care termenul intaiu er un nume
substantival determinat de un al doilea termen tot substantival, cu
care impreung formeazI o singuri notiune (ceas de damA). Adjectivul sau numele atributiv este intrebuintat substantival. Ex. : peritu-lear fi numele s le piari cl au mfincat giuvaer de fkicdu (Cr., 68);

plieii spuneau cA n'au mai apucat ah primdvard de vreme de

and is ei (- 24); Si era un pui de ger in dimineata aceea de crApau
lemnele (- ao); i atunci numai iaci c iese din mijlocul hergheliei

o rdpciugd de cal (- 286); A dracului zgiitie de fatd (- 338); s5.4 dai

o bundtate de fatd pe-o hardughie veche (Al. T., 763); Un cabazldc
de carnaval (- 730); sA mA trezeasc din bundtate de vis (- 771); El
are fes ca'n Jemen
sdreantd de vesmdnt (Cob., B. I., 15); Ce
mai drac frumos de nord (-88); Le pAreau prin vale poate Nite
biete de furnici (- 176); Mdndreatd de fatd er Ilinca lui Vasile Ispas
din PleAti (Vlah., C. d. 1., 59); Un 5.1a.. un prdpddit de amploiat..
i se tine dupl nevestele negustorilor (C. T., 3); CA Ion VodA, era
minunat de om bunu (Nec. II, 352); era un bArbat ca un brad de frumos

(Ihb., XIV, 97); Sdrac de mine (Div., Corq., 87).

Aceeaf constructie in regim de valoare nominald: Noroc din cer p Ina

in pimant a nu m'a prins melianul fiharaminul de Trdznea (Cr., 54);

i din pricina lui Pepelea de mof Bodrdngd (- 65); frig afurisita de
gramaticd i scoate peri albi (- 69); M'am sAturat panl'n gat de mucegaiul de babd (- 137); numai iacl sldbdtura cea de cal.. furl o gurd
de jdratec (- 286); numai cA hotomanul de Pavel mi-a fAcut-o (- 87);
numai iac cA intrA afurisitul de bdiat in qcoalA (- 7); qi nebuna de
mdtufa Marioara dup mine (- 40); mi-am gAsit belea cu dihania
asta de cucof (- 190); Hotu de Pepelea un carciocar de frunte (- 774);

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

236

Pricopsitul de cumnatu-meu (C. T., 13); mA pomenesc cu mitocanul..

de tircddeiu (- 27); N'avem oarneni ce se luptA cu retoricile suliti.

In aplauzele grele a canaliei de uliti (Em., Scris. III); de ce se tot rste0e a0 la dansa turbatul de vechil (Vlah. C. d.,
i iaca naiba de
pdrdu, M1-1 puse focu'n drumul tu (Coll). B. I., 195); rug pe

Dumnezeu s-i ajute a sapi de iasma de smeu (Ihb., XIV, 65);

(- 65); drdcoaica de muma smeului (- 68); afurisitul de el (- 7i).

Aceeaf constructie plus articolul adjectival cel, cea: ,$mecherul cel
de Ghitd 1-a ales inadins ca sA-mi cheltuiasa cu bAcAniile (Al. T.,

715); Cand mA credeam mai sigur !.. mai fericit.. tronc.. vin
nebuna cea de Ferchezeanca (- 595); nu-mi mai pomeni de cataonul
cel de dasal, lua-l-ar nAbdaicele (- 338); Ba nu, Birmvalule
dragA, e0i ca buruiana cea de leac (- 312,); MAi Andi, sa-1 fi vAzut
pe pezevenchiul cela de &rbdnescu (T. Bal M., 67); fir de cel bun
(Ihb., XIV, zoo).
De exprindind un raport logic impresiv intre cloud notiuni
substantivale

De exprimand dependenta intre doul notiuni substantivale puse

in raport impresiv obiectiv sau subiectiv.
Ca sA ne putem da seama imediat despre natura constructiilor
de care vom vorbi in acest capitol, vom aminti de formele corespunztoare bine cunoscute in limbile germanice care sunt acele cuvinte
compuse, rezultate din contopirea altor dou, prin care se exprimA
o idee cu un nou continut impresiv obiectiv. De pildA: Liebesverhltnis = legAturi de dragoste; Pflichtgefhl = sentimentul de datorie; Schulordnung = Regulament de FoalA; Schulplan = program

de studii. Rebenblalt = frunzA de vie; Rechenfehler = eroare de

calcul; Putzwaren = articole, marfl de tualete de modA; Meeradler =
vultur de mare; Liebesbrief = scrisoare `de dragoste; Landman = orn

de tad, Oran; Kammersnger = cantAret de curte; Kampfplatz =

loc de luptA; Dankgebet = rugAciune; Ackersman = plugar, orn de

camp, etc.
.
Prin urmare, ceeace in limba germanA se efectueaz prin sudarea
asinteticl a douA cuvinte, in limba romanA ca si in celelalte limb i
romanice, se face cu ajutorul prepozitiei de 1).

De in aceste grupe nominale de sigur i0 pierde aproape cu degv ar0re caracterul sAu de prepozitie, devenind o simpl morfem de
legAturA intre douA idei din al cAror raport rezult o notiune unicA
0 deosebitA de ele ca continut. Prea putin s'a remarcat 0 s'a stabilit,
acest important procedeu datorit cIruia putem sA amplifiam pe o
1) Vezi si Kurth, op. c., p. soz; Tiktin, Ruminisch-deutsches Wrterbuch*,
p. soz, in special p. siz, cap. 57. . Tiktin si Kurth nu rernarcii frisk acest rol
cu totul particular al lui de.

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

237

scar foarte intins, materialul lexic si ideologic in acela timp, al

limbii.

In acest capitol vom incerch sA ne dim searna de natura interra

logia, sau s zicem semanticA, a acestor formule nominale, precum
si de rolul pe care-1 are in limba noastra sub raportul lexic, semantic
si stiistic.
.

Dela inceput trebuie recunoscut, cl din punct de vedere logic,

formele binorninale reprezint pe latura interra o singua idee. Cind
zic d. ex.: ceas de damd, indiferent cl aceastA expresiune echivaleazI
gramaticeste cu: ceas pentru damd, nu-mi reprezint nimic altceva deck
acest fel de ceas, inteun anurnit chip executat, pe care il poarti, sau
il pot purtA femeile. La fel and zic: cne de sand, drum de lard, drum
de fier, sentiment de mild, din punct de vedere logic nu concep cleat
o singurA idee, corespunzAtoare lucrului nurnit.

Elementul principal de bazI in acest binorn nominal este cel dintaiu. SA reluNm un exemplu dat : Cnele de sand. Prin aceste denumim un cane, care face parte din acea rag' de cani, de care se servesc
ciobanii pentru apArarea turmelor (dulAii). Formula const din doi
termeni. Cel dintaiu ne cl o idee general a cArui sferA, determinativul atributiv, care este termenul al doilea, o reduce la sfera mai re-

strns a ideii exprimate. Obtinem astfel o noul sfer a unei noui

idei independente. Astfel se exprirn5, toate conceptele claselor de lucruri sau fiinte ce sunt subordonate altor sfere mai largi, si care n'au

un nume special. Unele din aceste concepte cu sfera subordonat,

precum este bunloarA notiunea de roman, subordonati notiunii de
european si de orn, tot ash si a celorlalte nurne de popoare. Nu voiu
zice prin urmare orn de Romania sau orn de Franta, ci roman 0 france&

Pentru allele de stank care este o simpl si unic1 notiune n'avem

un nume special care

s-1 numiascA, sau chiar dacA avem,

in acest caz procedAm prin perifrazi. Astfel, in limba germanA
sunt o multirne de notiuni particulare, care neav and un nume special,

au fost exprimate tot in acest mod perifastic, multe pentru care noi
avem, fie nume speciale, fie cuvinte derivate. Nu se face ins numai
o simpli restrangere de sfer a notiunii, ci se naste in acelas timp
in aceastA sferA continutul ski, adicA valoarea impresivA proprie noii
notiuni. Elementul impresiv al notiunii constitue esentialul ei, ceeace
o individualizeaz. Reprezentarea insusirilor generale a notiunii

rasei de caini ciobnesti formeaz1 noul concept. Acest continut

ing nu-I concepem cleat numai dupA ce exprimrn al doilea termen,
care, bine s se inteleagA, nu face deck sI ocazioneze formarea continutului impresiv al unui nou concept si nu i-1 imprurnuti el direct.
Tot astfel and zic: ceas de damd, primul terrnen ne dA un camp
conceptual, al doilea ne face sA-i determinAm continutul, valoarea
impresivA. Unul ne clA scheletul, cellalt infAtisarea particularl. Rezultatul este o singurA idee. Intelegem acum de ce am spus a de
stabileste un raport impresiv intre dou nume, aci o notiune noui

www.digibuc.ro

RADIP I. PAUL

238

nu insemneaza altceva cleat un continut, un nou colorit, o noua valoare impresiva obiectiv, adica corespunzatoare unor noui realitati..
Ca savarim o eroare afirmand identitatea intre raportul exprimat
de genetiv 0 cel exprimat prin de, se vede indat ce comparim sensul
lor. Cu totul altceva exprim tri genetivul: ceasul damei sau cdnele stdnei
i altceva in: ceasul de damd sau cdnele de stdnd. In timp ce in primul

caz se stabilete un raport extensiv intre dou notiuni, care se delimiteazi reciproc ramanand independente, in al doilea caz, se stabilete un raport impresiv, din care rezulta o singuri idee, o notiune
noui, care nu mai e nici una nid alta. Grafic am puteh reprezenth
astfel cele doui modalitati:
i. Cane de stan
Ceas de data.

2. Canele st &lei
Ceasul darnel. 4

Liniile care stribat cercu grupului Intaiu, reprezinti continutul

nou al noului concept.

Genetivul este capabil sa exprime mai multe raporturi intre idei,

nu numai pe acel al simplei apartenente, ci i altele care nu mai sunt

compatibile cu raportul, pe care II exprimam cu ajutorul flexiunii

interne prin prepozitia de. De pilda: este echivalent a zice: sentimentul
durerii sau sentimentul de durere, nu mai este o identitate insi intre:
vointa de jertfd sau vointa jertfei. Durerea este un sentiment, se cla-

seaza subordonandu-se notiunii de sentiment, apartine sferei generale a sentimentelor, admite deci raportul genetival. Intre jertfi 0
vointa acest raport nu e posibil. In definitiv nici nu voiu sa afirmam
ca jertfa are o vointa ceeace este injust, a c expresia: vointa jertfei,
in sensul acesta, nici nu e posibila, ci vrem A. spunem: vointa pentru
jertfa, adica sentimentul jertfei, sentimentul sacrificiului. Vointa o
concepem obinuit nu ca o tendinta, ci ca o facultate, ca o entitate
psihica, ah cum concepem notiunea de ratiune, inteligentd, memorie,
imaginatie. Sentimentul insa II concepem 0 ca o tendinta pe care in
raport cu tinta obiectului, il putem construi cu genetivul, aceasta fiind
una din posibilitatile date ale genetivului. Cu alte cuvinte, notiunea
de vointa nu este proprie sa se construiasca cu genetivul, cad concepand-o primordial ca o entitate, apare ca un element apartinut de
obiectul tendintei, ceeace nu este scopul nostru sa exprimam. Si
daci totu notiunii de vointa ii dam i sensul de tendinta de
sentiment pentru ceva, atunci pentru a ne scaph de echivocul genetivului, ne exprimam prin constructia cu de, care fr a impune
dela sine un raport dat, cum e cazul genetivului, realizeaza raportul
doHt intre cele doui notiuni: vointa 0 jertfa, din care rezulti
conceptual o singura idee aceea a vointii de jertfl (pentru jertfa).
Constructia cu de, putem spune deci ca o intrebuintlm totdeauna
pentru a creh o idee noua, pe care o concepem ca o notiune unici

www.digibuc.ro

FLEX/UNEA NOM/NALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

239

0 aparte de cele care servesc pentru formarea ei: Floare de grddind;

floare de amp; apd de mare, de izvor, etc.
Cum am vzut mai sus, genetivul poate exprimh 0 el o singur
idee prin raportarea altor dou la valoare nominal generall. Aceasta
nu totdeauna. D. P. Sentimentul dragostei. Cuvintul sentiment, este
insl numai o simpli formi conceptuall vid, prin care se denumelte generic o categorie anumit de manifestri sufleteti, 0 care nu ia sens
0 continut deal atunci and il specificam: sentimentul dragostei, durerii, dorului, etc. Numele care 11 specifica deci, nu face altceva deat
sl-i creeze continutul, adici cele doul elemente constitutive ale unei

notiuni, din a aror contopire rezult ideea unici. Procedeul este

insA cel sferic extensiv, aci notiunea de sentiment formal logic, o
concepem ca o formg de sfer generala in care se cuprind sferele

particulare ale diferitelor feluri de sentimente. Cu alte cuvinte putem

enunti regula a identitate de rezultate avem atunci, intre con-

structia genetivaU 0 cea cu de, and intre cele doul notiuni exist&
o subordonare sfericl intern. Sferele particulare apartin cu alte
cuvinte sferei generale:
Reprezentarea grafica ar fi astfel:
Cercul reprezinti sfera notiunei sentiment, iar

micile cerculete cuprinse in el reprezintli diferitele

sentimente: durerea, iubirea speranta etc.

Child genetivul se afl intre dou notiuni in raport sferic extern

0 nu intern, exprimnd big un raport real permanent de apartenenta,
atunci iarl, la valoarea nominal genera% se poate exprimi un ra-

port identic cu cel exprimat prin constructia cu de. In adevr este

echivalent a zice: Frunza ftejarului e zirntat5. 0 frunza de ftejar e zimtatri; raza de soare 0 raza soarelui. In ambele cazuri concep aceeaq
idee, cu acela continut, cu aceea valoare impresivA. Anii de btrinete 0. anii btrinetii; in timpul tmeretii, mai putin: in timp de 131tranete; In timp de iarn --- In timpul iernii. Procedeul e diferit,
rezultatul este identic.
.
Cand intre doul notiuni nu poate fi deck un raport de apartenemi
incidental 0 extern, atunci dela sine se intelege a termenul al doilea,
cu care incidental se poate aflh in raport de apartenentA prima no,tiune, nu poate s dea acesteia un continut impresiv obiectiv 0 permanent, care in cazul genetivului de apartenentl este implicit. Voiu
zice prin urmare in mod propriu: Floare de grddind, floare de cdmp,
pefte de mare 0 nu: floarea grddinii, floarea cdmpului, peftele mdrii,
care numai In vederea realizArii unui anumit efect stilistic se poate
intrebuinth i nu pentru exprimarea obiectiv, a notiunii de floare de

grdin, sau floare de amp.

Cand ideea nu este destul de definitk, individualizat 0 remarcat, atunci constructia cu de, este putin fortat in propozitie, ing

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

produce un efect deosebit prin neobisnuitul ei. Ex.: Unzbra de noapte

obisnuit: umbra nop(ii.

Cand &ice raport de apartenenta vrem si-1 excludem intre doui

notiunr, atunci ideea noua si unic n'o putem realizA cleat prin constructia cu de. Ex.: drum de fer; ceas de damd; sdpun de spdlat; perie
de ghete, etc.
Exista o categorie de notiuni importante si bine distincte, care se
exprima printeun nume plus un determinant adjectival .D. ex.: clasa
burgheza. In acest caz, celelalte doua expresiuni, ce ar exprimh aceiasi
idee, sunt mai putin obisnuite: clasa burghezilor sau clasa de burghezi
este cu totul insolita. In adevar, adjectivul este instnimentul cel mai
potrivit pentru a determini, formh continutul lui obiectiv, valoarea
impresiva obiectiva a unei notiuni, cad adjectivul este expresia insas
a acestor valori. Adjectivul este de natura esentialmente impresiva.
Deci, cand limba poseda un adjectiv pentru formarea continutului
impresiv obiectiv al unei sfere, va recurge in primul rand la acesta.
Constructia cu de in acest caz, nu mai are nici o ratiune. Constructia
genetivala se intrebuinteazi and vrem sa evidentiem mai bine notiunea sub raportul continutului sail concret de sfere individuale si
vom zice: clasa burghezilor. Cand nu ne preocupa deck ideea abstracta file* vom uza de constructia obisnuita cu determinarea adjectivala : clasa burgheza 1).

Concluzii: 1. Formula normala si primordiala pentru formarea de

notiuni noua este : nume plus adjectiv obiectiv. Paralel cu aceasta este po-

sibili constructia genetival, and primul termen nominal exprim

o sfera generala iar al doilea exprim sferele individuale cuprinse in
cea dintaiu si vrem s le remarcarn pe acestea din urma, sau and Intre
sferele a doul notiuni este un raport implicit si permanent de apar.-

tenenta sau dependenta. Cand nu ne este dat a construi cu un adjectiv din lipsa de termeni adjectivali potriviti, recurgem sau la constructia genetivala, claci acest raport intre doua notiuni oarecare este
posibil, avand posibilitatea ca sa variem aceasta formula prin constructia

cu de, aceasta din urma realizand raportul impresiv, ideea noul rezultand mai purl si mai individualizata in abstract, (compara: frunza
de stejar cu frunza stejarului), sau in fine, claca mice raport genetival
este exclus, atunci singura modalitate este constructia cu de.
Cand un concept reprezinta o valoare semantica determinata, proprie, atunci pentru a-i da acest caracter de unicitate, se foloseste numai

constructia cu genetiv: Piata unirei; Piata Concordiei; Calea Victoriei; Statuia libertatii. Numele determinativ reprezint un anumit
1) Marea extensiune a constructiei cu de se explica prin faptul di limbs nu are
destui termeni adjectivali obiectivi, care sil formeze continutul impresiv al tuturor
conceptelor noui, ce le formAm at le exprimAm prin constructiile binotninale cu
de. Bunloarl zicem: pegii de mare sau peltii mdrti, peod de rdu sau peftd rdurdor,
Constructia adjectivalA nu e posibill deck cu termenii strlini neologici: maritti.

fluviali, ceeace nu se obicnueate ai repugrat spiritului limbii.

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

241

eveniment, notiunea nu este generici ci unici, deci se impune valoarea nominall termenului al doilea si in acest caz constructia este
fortamente genetivali. In acest caz de sigur nu avem de a face cu
o notiune generia noui, cum poate rezult intre doui notiuni, and
sunt 'la valoare nominali generala. Ex.: frunza stejarului, apa mdiii

in acest caz constructiunea este reversibili in cea cu de: frunzd de

stejar; apd de mare. In primul caz acest lucru nu se poate, sau atunci
raportul dintre notiuni numai este intern, ci extern iar de are simplu
rol de prepozitie. Numai and aceste concepte, la rigoare, ar fi luate
ca notiuni generice comune, ar fi posibil si construim binomul cu
de, da'r in acest caz de este o simpl prepozitie si nu mai avem de a
face cu formarea unui concept nou generic, ci cu un caz real, particular, obisnuit. Spre pilda: aici este piata noastri de unire (pentru
intrunire); aceasta este piata noastri de concordie; aceasta este calea
noastr de victorie, etc.
Nu putem stabili deci, a intre doui notiuni ca: pia/a si concordie
sau piald Bi victorie, nu e posibil decit o constructie genetivala,

ci a aceast constructie are loc in anumite conditiuni impuse de

valorile flexionare interne ale notiunilor. Problema se reduce deci,
tot la principiile general valabile ale valorilor interne nominale, in
lumina cirora trebuesc cercetate si explicate diferitele constructiuni.

Daca exist si cazul, and intre doui notiuni ca: statuie i libertate, nu poate existh in genere, deat un raport genetival, acesta nu
este o abrogare dela principiile stabilite ale valorilor flexiunii interne,

ci este chiar o confirmare a acestor categorii logice, impuse de natura si de raportul logic, ce poate existi intre aceste idei. Cind notiunea de statu e la valoare nominall, in asemenea constructii, are
un caracter de unicitate simbolici, iar fiind astfel conformatia logia,
nu poate reprezenth decit o idee de aceeas valoare. Voiu zice: Statuia
libertdtii i nu voiu puteh spune nici: Statuia de libertate nici: statuia
noastrd de libertate, cum am puteh zice but-lima: calea noastrd de
victorie. Existi un drum care ne duce sau ne-a dus la victorie, dar
nu putem spune, ci o statuie ne di libertate.

Sunt iars notiuni din raportul arora rezulta alte concepte ge-

nerice noui si nu-s aplicate numai la un singur caz, ci la mai multe

de acelas fel: Curtea de onoare; azilul de pace; altarul de pace toate
acestea pot fi mai multe, deci e posibill o notiune generia.
Alte cazuri. Se zice de pilda, Camera Deputatilor fi camera de deputati. Aceasta din wicini a definirea acestui loc nu se face in raport
cu continutul impresiv obiectiv al notiunei de carried., nu implied
un caracter special ideii care o avem despre camera in sine, ci definirea se face in raport cu imprejurarea extern continutului impresiv
al acestei notiuni, concepind nu atit ideea proprie de camel* ci
locul in care se aduni deputatii, sau chiar intelegem adunarea *finis a
deputatilor. Pe de alti parte, II putem considerh si ca un nume propriu.

La fel sunt expresiunile: sala, cancelaria, locuinta profesorilor, care

x6 A. R.

Studii 11 Cercutdri, XIX.

www.digibuc.ro

242

RADU I. PAUL,

nu tind atit sa exprime o notiune generici, ci si defineasci un loc

printr'o imprejurare particulari extern 0 nu interni de continut.
Voiu zice 'Mg sall de gimnastici; sall de baie; sali de primire;
cabinet de toaleti; locuinti de vari; zile de vari; ploaie de vari;
grill de toamni; o sear de vari; timp de iarni; voiaj de placere;

scrisoare de dragoste; tren de lux; drum de taxi; mentalitate de copil,

de barbat, de femee; oarece de camp; functionar de provincie; profesor de liceu. Aici avem de a face cu notiuni generice cu caractere
noui specifice, pe care le introducem chiar in continutul lor impresivobiectiv.

Zicem: epoca bronzului; epoca pietrei; epoca fierului; dar mai

putin propriu: epoca de bronz; epoca de piatra; epoca de fer; (se
prefer, de0 nu prea insistent, primul fel de a se exprimh pentru a
evith orice nuanti de echivoc, care ar jenh in expresmnile de felul
al doilea). Nu zicem insi deck epoca de aur 0 nu: epoca aurului.
Epoca de aur n'a existat in mod real in sensul obiectiv care V. dim
epocei pietrei, bronzului sau fierului, adici epocile in care se lucrau
obiecte de piatri, fer sau bronz, ci o numim astfel numai impropriu,
pentru a vorbi de un timp fericit, and pe pamint oamenii duceau
o viati ideall. Raportul care il stabilim intre cele doui notiuni, in
acest caz nu este cel impresiv obiectiv, ci un raport impresiv subiectiv.

Din toate exemplele pe care le vom in0rh se va vedeh a de cite

ori intre doui notiuni se stabilete un 'import impresiv-obiectiv, constructia cu de, in cazul cind un raport genetival e posibil, este reversibili in constructie genetivall, iar cand raportul stabilit este impresiv.
subiectiv, constructia genetivali este imposibill.

Zicem: timpul, epoca cruciatelor 0 nu epoca sau timpul de cruciate, neavind de a face cu o notiune generica, ci cu o idee raportati
la -un fapt unic 0 determinat. Acela9 caz IL avem in: dictionarul limbii
romine. Dar zic-: dictionar de rime.
Zicem: sentimentul muzicii 0 nu sentimentul de muzici. De ce ?
Cind zicem, d. ex., sentimentul de durere, durerea este sentimentul
insu. Ex.: simt o durere. Cind zic am sentimentul durerii, intelegem
ca am facultatea sensoriali de a percepe durerea. In acest sens trebuie si se inteleagi expresiunea: sentimentul muzicii, adica facultatea
de a simti 0 aprecik muzica. Muzica nu poate fi un sentiment cum
este durerea, deaceea nu pot zice: sentimentul de muzici, ci numai
sentimentul de durere.

Se zice: Facultatea de litere, de drept, de medicini, de tiinte;

constructia cu de fnd cea mai potriviti 0 cea consacrati pentru a

face si se degaje o notiune noui din raportarea altor doua. Constructia

genetival ar fi mentinut acceptiunea primitiva a ideii de facultate,
producind un raport extern intre sferele celor doui notiuni (facultatea

dreptului, medicinii, poate insemnh 0 aptitudinea pentru drept sau

medicini), impiedecind astfel realizarea raportului impresiv pentru
formarea continutului noului concept. Aceea constructie consacrat

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

243

avem in: Academia de Drept, de Agricultura, de Comert, etc., Mi.nisterul de Rizboiu, de Finante, de Industrie, etc.
Putem distinge doul categorn principale de raporturi, pe care prepozitia de le stabileste intre doui nume. Aceste raporturi rezulti din
natura insis a notiunilor care fac parte din grupul nominal in discutie.
i. Se stabilefte un raport impresiv-obiectiv, atunci cind din aliturarea
a doui nume, se obtine o notnine noui sub raportul valorii impresive
permanente a notiunei. De pildi in expresiunea: cne de stnd, am obtinut ideea unei rase de cini, care se caracterizeazi si se deosebesc
de ceilalti prin niste caractere reale, obiective.
2. Se stabilefte un raport impresiv-sulriectiv, and ideii de bazi a

primului termen, Ii adiugim un colorit impresiv, care nu apartine

unor valori impresive real-obiective, generale si permanente la o clask
de lucruri, ci sunt particulare, aparente, subiective., De pildi: ai un

pdr de aur; ochi de Inger.

VALORI NOMINALE
Se stabilefte un raport impresiv-obiectiv. a) Constructia este usor
reversibill in genetiv, unitatea notionall mentinindu-se totus.
Cu alte fete pe 'nserat (Cosb.,
Exemple: Venise, fata de 'mpdrat,
Ideal); si-am zvirlit asupri-ti crudo, vdlul alb de poezie (Ern., Ven.
si Mad.); De ce doresti singuritatea i glasul tainic de izvor (- Doina);
Sculati-va !... Arama de moarte purtdtoare. Cu glasul ei lugubru
Ca zimbru speriat (- Juni corupti); Ca flamura
ricneste la popoare,
Sfinteste a ta viat de tini i picate
cea rosi cu umbra de dreptate,
(- Imp. si Prol.); Si prin vuetul de valuri Prin miscarea naltei ierbi
(- Rimii); CA* 'n furtuna lui de patimi si mai mult si o iubeasci (- Dalila); Speranta cea dulce de platd in cer, Ii face de uit de-a mortii
durere (- Speranta); Cei tari se ingridiri Cu averea mirirea in
cercul lor de legi (- Imp. si Prol.); Vei pier de dorul de OHO Si
visul de luceferi (- Luc.); De mi-ar permite-Apolon s'aleg dintre
Ci jalnica
cununi
Ghirlanda n'as alege-o de flori plapinde june,

cununi a bradului bitrin (- La Heliade); Ce dulce-mi va suni

Ceintarea ta de bucium (-Mai am u. s. d.); Putut-au oare atita dor

In noaptea si se stingi Cind valurile de izvor N' au incetat si
planga (- Cind Amint.); Ingerul iubirii, ingerul de pace Pe altarul
vestei tainic surizind, Incet, &la= risun cntdrile de clerici (Em.,
Strigoii); Au cucerit cu plugul, cu virful dragii sIbii Pin la Cetatealimanul de cordbii (- Mold.); Tu ai fost divinizarea frumusetii
de femee (- Ven. si Mad.); N'avem osti, dari iubirea de morie e un zid
Care nu se 'nfioreazi de-a ta faimi, Baiazid (- Scris. III); S dai

foc la puscirie si la casa de nebuni; Dar inci, de te-asteapti 'n

In umbra de unghere (- Ce e amorul); Ajunse el la poala de

codru 'n muntii vechi (- Strigoii); Ce-ti doresc eu tie, dulce Romani;
prag

www.digibuc.ro

244

RADU I. PAUL

Tara mea de glorii, fara mea de dor ( Strigoii) ; Ingana-ne-vor c'un

Singuratece izvoare, BlAnda batere de vnt ( Dorinta);
Pe and nu eri moarte, nimic nemuritor Nici smburul lumina de
viater ddtdtor ( Rug. u. dac.) ; Natura a pus in noi iubirea de via(d

ant

Iar bucuria de viatd ne face sl biruim greutatea timpului (PArv.

I. f. ist.), 94); Si Alexandrinismul acesta contemporan, care nu mai

vede in lume decat probleme de forme 0 metode, nu e in esenta lui
diferit de cel antic ( 39); se grAbei si nu scape ora de rendez-vouz
(C. M., '93) ; s-i hotirascA mai dinainte locul i momentul de intanire
( x92) ori rupem zapisul de vdnzare, ori imi dai pe Mndica (Al. T.,
774). Iaca ndframa de vornicel de nuntd ( 773) ; Indat ce f;ti umbra de
noapte se ivete, Grdmezile de stele incep sl strAluceasci (GArl.,
Inser.) ; Socotelile de zi se fAceau seara, cele de noapte dimineata (Girl. C.
d. d., 524) ; se duse la feciorul de impdrat (Ihb., XIV, 68) ; le-a venit i lor

vremea de insurdtoare ( 73) ; Puterea sa de imaginatie insi nu e la

inAltimea fortei sale extraordinare de stilizare (Ad. I. lit., 249) ; guvernul romfin a insrcinat pe Odobescu, care fusese membru in con-

siliul de Stat ( 244); A treia epocd de activitate literard se incepe

tocmai pe la 1633 ( 18); Admirabil instrument de expresie, a adoptat

forma de dialoguri sau de scrisori ( 244); Cdrtile de visuri explia visurile ( io) ; ce ca un tiran au trimis pe Macri, vdtaful de pdharnici. . .
i i-au tiat capul (Nec. Ad. I. lit.); Ea nu fixase deck fonetica, modul
de pronuntare al cuvintelor ( 71); intrand un moment in magistratura
la Curtea de Apel din Bucurwi ( 243); aceA presimtire de lumind noud,
cu care primvara inconvoae lin crfingutele, cAnd muguri de zarzr

vor si infloreasa (T. Bal., M. 25); nu aveh pwfumul de iarbd crudi

al sAngelui, care se desteapt, ci mirosul alb de colb al muzeelor ( 48);
Pomenesc de danOi Quint Curtius, istoricul de faptele lui Alexandru

Macedon (M. Cost., II, i6); s trAiascA Troadenii pre limbI qi pre
Pravilele de giudete a Italienilor ( 13); totu mai bine scriu cei de locu
decAtu cei strini (Nec., III, 178); sculas-vor la dzua de giudetu goli
negri (Cod. Stur., 469); sentimentul de datorie, sentimentul de justifie,

sentimentul de indoeald, sentimentul de fricd, de mild, ideea de timp,

ideea de adevdr, ldrgimea de vedere, mijloc de actiune, metodd de analizd,
eroare de rationament, lapsus de memorie, simptomul de nebunie, rdbdarea

de martir, tdria de suflet, indltimea de talie, indltimea de idei, ruptura

de arterd, libertatea de actiune, libertatea de spirit, sistemul de guverndmnt, excesul de zel, proectul de constructie, durerea de cap, durerea
de inimd, puterea de muncd, dilatarea de stomac, principiul de guvernare,
cariera, profesiunea de profesor, inginer, diplomat, etc., cursul de litera-

turd de matematici, apa de izvor, omul de gloatd, de rdnd, cercul de

intelectuali, incercarea de viol, urma de civilizatie, amintirile de copildrie,

impresiunile de cdldtorie, punctul de reper, cdldura de tropice, umiditatea de ecuator, carnea de vitd, carnea de vdnat, maiestatea de rege,
unitatea de actiune, consecventd de caracter, zgomotul de valuri,
inteligenta de copil, talie de femee, mirosul de putregai, mirosul

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

245

de floare, omu de onoare, omul de cuviint, omul de merit, simtul de exactitudine, senzatia de frig, turnul de cetate, pdmdntul de semdnat, cabinetul

de lucru, activitatea de poet, flori de Maiu, tipul de savant, de preot,

figurd de mdcelar.
b) Se stabileFte tot un raport impresiv-obiectiv, constructia este ireversibild in genetiv, date fiind alte raporturi intre termenii cei doi ai biPrin calificarea, definirea materiei continutului. Exemple:
nomului.
Boliac cint iobagiu q'a lui lanturi de aramd (Em., Epigonii) ; Si prin
tufele de mdturi ce cresc verzi, adince, dese (- Eghip.) ; De atunci
p Ara astzi colonii de lumi pierdute

Vin din sure vdi de chaos (- Scris. I)

Eu string la piept averea-mi de amor, de frumuseti (- Departe de tine);

Revars linite de veci Pe noaptea mea de patimi (-Luc.); Mur-

dari-i este raza ca globul cel de find (-Imp. 0 Prol.); Iar pe altul Il
boteazi Cu a lui roud de pleinsori (- Mist. Noptii); Nu, draga mea,
nu-i de noi lumea asta de irozi, de trdntori i de fanfaroni (Vlah. C. d. 1.,

galbene de piek (Girl. C. d. d.,

89); In cutie gsise
64); imbrIcat in scurteica de bland (T. Bal., M. 73); a luat foc stogul
de paie, nu-I mai pot potoli (Al. T., 750); Stii c i-am pus sfdrc nou
de ibriFin (C. T., 16); agltinduli la piept snopii de peteald (Ghica,
Ad., I. lit., 239); flori tliate in scdndura de tei (Ihb., XIV, 87); nu
putu s se bucure sufletul meu de sot # de pdrinte (Al. L., 390); inima
mea de mamd (- 402); datoria mea de pdrinte (- 74); in calitatea mea
de unchiu (- 717).

2. Se stabileFte un raport impresiv-subiectiv. De sigur constructia

nu e reversibil in genetiv. Exemple: Cind privesc zilele de aur a
scripturilor romine Ma cufund ca inteo mare de visdri dulci
senine (Em. Epig.); Ai visat zile de aur pe-astA lume de amar
(- Epig.); In urmi-mi noaptea de dumbrave, Nainte-mi domul cel
regal (- Epig.); Din lumea de mizerii i fr de 'nteles Cu ochii
cei de ghiald ai mortii m'am ales; (Apari sl dai lumina.); S'apleaci
mai dulce la sdnu-i de crin (- Speranta); Si gindind cl dorm, 0 ieat-o
ape0 gura ta de foc, Pe-a mei ochi
(- Noaptea); Apa
si beau din a ta gura frumusete Si srutari pe ai ti ochi de bldndeft (- Seara pe deal); Iar prin mindrul intuneric alpddurei de argint,
Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind (- Clin); Te-a privi
o viat. 'ntreag in cununa ta de razd (- Scris. IV); El Ii pune pe a ei
frunte mindru diadem de stele, 0 a0eapa'n tron de aur sk domneased lumi rebele (- Epig.); Cu ochii tdi de inger m mingAi i m
minti; Ii arunc pocitura bulbucatii ochi de broascd (- Scris. III);
In ziva cataifurilor cu fr4c, risunasera tipete de tragedie anticd in
casa Danielescu (T. Bal., M., 67).
Prin raportare la o idee oarecare specificatoare, de definire. In aceste
cazuri definirea continutului impresiv nu poate rezulti dintr'un raport
genetival fr a nu se strich unitatea notional, rezultind siniplul
raport genetival extensiv de sfera; nici nu e cazul de a definl notiunea
prin natura materiei, ci printr'un alt raport oarecare de definire. Poate

www.digibuc.ro

246

RADU I. PAUL

cl-i convin tus patru craii ceirtilor de joc (Ern., Da lila); sora moastrd
de gintd latina, Franta (C. M., 14.); Pe urm incepur zilele de caznd,

zile de primejdie ale boalei (Girl. C. d. d., 195); Cind sufletu-mi

noaptea veghii in extazi Vedeam ca in vis pe-al meu inger de pazd
( Em. Inger de paza); Pe deasupra de prpAstii sunt zidiri de cetdtue

( Cilin); Cind termenul prim al binomului este definit printr'un

atribut genetival, deci se afl la valoare nominali determinat, determinarea continutului impresiv nu mai poate fi flcut cleat prin constructia cu de, un raport genetival raportat la o singur idee nefiind
posibil cleat intre doul nume. (Pot zice ins: Taal nostru al oamenilor,
in acest caz ins, nu mai avem de a face cu un monom notional, ci
cu doul sfere nominale. Ex.: 0, nu-i umbra ei aceea este ingeru-i
de pazd. Unde-i sora viselor noastre de varil (Em., Freamt de codru);
Rochita ta de nuntd (Al. T., 760).
A lui valori i forme etnografice pentru a exprimi valori 0 forme
culturale, insearnn a confundi iremediabil doud stdri de suflet total
disparate 0 a creii un monstru de civilizatie fal5. (P irv. I. f. ist., 29);

Firete ca valoarea istoria a ritmului imitator in sfera de inoire a

lumei i a vielii umane e in functiune dc resonanta fenomenului creator

( 96); vointa de jery'd a lupttorilor in rzboaele crude ale purei forte

biologice ( ro6); Este insi 0 in ritmul pasiv un element activ: ...sunt

instinctele populare de violentd pasionatd ( 145); Fulgerul masiv al
sIbiei lungi care dealtfel spinzur inert in minile fruntafului de
Rofiori (T. Bal M., 13); Din aceasti atmosferd de singurdtate, de viat
prafuit 0 fantome de oameni ( 50); Cuvintele de dincolo erau naive
ca ale izvoarelor care vorbesc singure, ca ale cuiburilor de sub streFini
de tard ( 23); *i. mnile de fatd ft bdiat cu degete atfit de armonioase

( 26); In ceasurile de cazarmd durA, and totu-i de metal ( 5o);

pregdtirile de noapte; cgrute s'au pornit dela conacul de noapte (Odob. Ad.,

I. lit., 245); Sub Antioh Cantemir, a inaintat Ora la rangul de spdtar

( 53); a obtinut titlul de bacalaoriat i a terminat facultatea de &ere
( 243); Pentru lucrdrile de scrieri sloveneti se intrebuinteaz termenul
de sbornic ( 25); dup insufirile de claritate # preciziune ale limbii
franceze ( a r); fatd de masd, ftergar de obraz, sdpun de obraz, operd

de artd, motor de avion, casd de economie, drum de lard, ttirziu de toamnd.

VALOARE OBIECTIVA
Se stabilefte un raport impresiv obiectiv. Constrcutia este ufor reversibild in genetiv. Exemple: Zvirliti statui de tirani in foc si curg lavA
(Em. Imp. 0 Prol.); Stau in ceardacul fill.. . Noaptea-i senin

Deasupra-mi crengi de arbor se intind ( Imp. 0 Prol.); In salele

Rnesc intunecimea cu pete de jratec
pustii lumine ro# de tortii
Visrile juniei,
( Strigoii); SA pot a bine-zice cu mintea 'nflcrat

visdri de-un ideal (Din strintate) ; Doug umbre de aripe ce se

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA 'NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

miscI tremurAnde ( Eghip.)*; SA grim, in luntrea mica

247

IngAnati

deglas de ape ( Lacul) ; MAini in zori de zi pleca-vom CAtre schitul

vechi si sfant ( FAt-Fr. din tei); De murmur duios de ape Ea
trezit'atunci tresare; Luceferi ce /Isar In umbre de ceteni Ori

g-mi zambeasa iar ( Mai am u. s. d.) ; Iar daci impreunA va fi ca g

SA nu ne duck 'n triste zidiri de tintirim ( 0, Marta I);
murim
Prin intuneric VAd inalte chipuri de sfinti pe-iconostas ( Vis) ; Au cu
lira vigtoare au cu sunete de flaut Pot g 'ntAmpin patriotii ce-au
venit de-atunci incolo ( Scris. III) ; Mai sucesti ate o tigarA, numeri
fire de mustti ( Scris. IV) ; Iar cArArile vietii fiind grele i inguste
Ei incearcl g le treacI prin protectie de fuste ( Scris. II) ; In poarta
prAbusitl ce duce in fund de munte
Cu, ada lui cea veche el bate
de trei ori ( Strigoii) ; Acolo 'n ochii de pddure Langa bolta cea
i sub trestia cea linA Vom sedeA in foi de mure (Fl.
senin
Trec in stoluri rAndunele ( Ce te
Alb.) ; Peste WV de rdmurele
Or g cada flori de tei (Dorinta);
legeni) ; Iar in pAr infiorate
La mijloc de codru des Toate pAgrile ies; DouAsprezece ceasuri
Miez de noapte (Invierea); i incet inainteaza in lovire
rsunA
de lopeti Leganand atAta farmec i atfitea frumuseti ( Scris. IV);
Pe pareti cu colb, pe podul cu lungi plinze de pdianjen ( Cug. S,
Dionis); SA orbesc cetind pe carte in fum vndt de tmlie (F Fr.
din tei); RuptA de migdri de valuri Ca de bulgdri de lumina"
i prigoniri de soarte
( Crgiasa d. Pov.); Ei au doar stele cu noroc
( Luc.); Cu-a gurii tale calde soapte, cu 'mbrdtifdri de brate reci
( AtAt de frageda); Sufletu-mi nemAngaiat Indulcind cu dor de
moarte (Peste varfuri); Vis de rdzbunare negru ca mormintul
Spada ta de sange dusman fumegAnd ( Ce-ti doresc eu tie Dulce
RomAnie); Lumini cu umbre-amestecAnd
Prin colturi de odaie
(Cosb. Mama); Eu simt miros de sage (B. I., i49); i de-atunci
pe fund de lac
astAzi parti din mine zac ( F. T., 219); Taurul
cu lovituri de copitd (T. Bal M., 26); Tai lAsat-o deschig in miez
de iarnd (Al_ T., 773); Portrete de oameni din tara sau din strAinAtate,
amintiri din viatA si din- cAlltoriile mele (Ad. Ist. 1., 242); ne arata

cu aceeas putere de viziune . . tablou rile din acele vremi ( 248);

Iar cealalt drmbd de oaste a lovit Orheiul (Id. M. Cost., 53); De-

asupra troenele cresc

glasuri de vnt il bocesc (Vlah., Poezii, 12);
Aceleasi insufiri- de conceptie fi de stil se gasesc in a doua sa nuveld

(Ad. I. lit.,

181).

Se stabilefte un raport impresiv subiectiv: Cu diadema de stele, cu

surAsuLblAnd virgin (Em. Ven. Mad.); SA treci tu prin ele, o sfAntA,
regina
Cu pdr lung de raze, cu ochi de lumind ( Mortua est); Litrat
cu glas de zimbru rAsunA in urechi ( Strigoii); SfArAmati statuea gala
a Venerei antice Ardeti acele panze cu trupuri de ninsori ( Imp. i.
Prol.); Ce-ti lipseste oare tie, blond copil cu-a ta mArire. Cu de marmur
albd fatd i cu mnele de ceard ( Ing. qi Dem.); Un cer de stele dedesubt Deasupra cer de stele ( Luc.); In lanturi de imagini duiosul

www.digibuc.ro

148

RADU I. PAUL

vis sg-I feresc (- Nu mg intelegi); La Paris in lupanare de cinisme fi

de lene (-- Scris. III) ; Revarsg, linifte de veci. Pe noaptea mea de pate-mi (- Luc.); Cu ambiri de curtezand i cu ochi biserico0 (- Dahlia);
Zugrive0e umbre negre, Pe cdmp alb ca de zdpadd (- Fit-Fr. din
tei); El incet din cintare Si-i grl cu grai de jale (- Fit-Fr. din tei);

Colo 'n palate de mdrgean Te-oi duce veacuri multe (- Luc.) ; 0

imprteasa rmase singur, plngeg cu lacrimi de vdduvie, singuratatea ei (- Fgt-Fr. din laci) ; ochii cei mari ai fetelor se utnpluse de lacrimi de dor (- Ft-Fr. din tei) ; Vis de vitejie, fal i mandrie Dulce
Rominie asta ti-o doresc (- Scris. III); Erg mare voinic i cu niqte
tndini de uriaf (Vlah. C. d. I., 83) ; ba ci am glas de inger i multe alte
minungtii (Cr., 12) ; in parlamentul rii, unde discursurile sale suna-

ser treimbiti de aur (T. Bal M., 28) ; acest bgtrin cu aspect de patriarh i suflet de porc (- 85); Mg 1 Hiete, o halb dar s nu-mi pui
guler de general (C. M.,
Se stabilefte un raport impresiv-obiectiv. Ireversibila in genetiv.
Printeun calVicativ de materie sau al continutului material. Ex. : Iarl
pe frunte poartg coroand de otel (Em., Strigoii) ; Ai fi triit in veci de
Inmrmuriai miret
veci
i rdnduri de vieti Cu-a tale brate reci
(- Pe lane plopii); La acela fir de patemi de-o potrivg fnd robi
(- Scris. I); mii de roiuri de albine Curg in riuri sclipitoare peste

flori de miere pline (- MO; Pe cgrare 'n bolti de frunze Ne-orn

da srutri pe cale (- Fl. albe); In vesmdnt de catifele un bondar rotund
in pntec (- Cain); Si aning 'n haina noptii Boabe mari de piatrd
scumpd (- Crliasa din pov.); i abig dupg dou litre de brag(' (C. M.,
194); incepurg a scoate din lada babei valuri de pdnzd (Cr., 557); Cg
de am sta 0 a pomeni 0 a scrie rile toate, cateva coale de hdrtie s'ar

mai lungi (M. C., II, 15); Sttut-au in rgzboiu mare 0 nu cu putini

vdrsare de sdnge (- 17); culegere de fabule fi de maxime.

Se stabilefte un raport impresiv-obiectiv. Constructia nu este reversibild
in genetiv fetid a nu rupe raportul impresiv. Ex. : Prin vdrfuri lungi de
brad PatrunzI talanga (Em., Mai am u. s. d.); langa lacul cel albastru
incgrcat cu flori de nufdr (- Lacul); Ric& de veghe pe umezi morminte
(- M. est); Sit vin pe a ta urrng un convoiu de 'mormlintare (- Scris. I);
doi oameni cu doi boi la vreme de iarnd abii i puteau scoate mimaliga

(Cr., 22); Jupne, trebuie s facem mandat de arestare, pentru Tache

Pantofarul (C. T., 12); Arvinte se leagI cu giuramnt de afurisenie
(Al. T., 765); mi-a lsat cu limbd de moarte (-- 765); te-a frecA la timp
cu opt de trandafiri (- 745); s ne intelegem ca doi oameni de treabd
(- 774); poate cg moare de curechi c s'apropie postul (- 642); m'am
incredintat c e mofie de pret (- 735); 0 au ales din curteni de lard pre

Racovite0i... 0 fuse alti multi (Nec., II, 183); cdrti de invdtdtori,

vin de Odobefti; ca limbd de predare limba greceascl (Ad., I. lit.,
19); in trAsuri inhAmate cu armdsari de pre; (Ghica, Ad. 239);
Se apropie de ... Melanie cu complimente de fetitd sglobie (Dlv.,
Con0., 191).

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

249

VALOARE IMPRESIVA
Se realizeazd un raport impresiv-obiectiv. Constructiunea este rever-

sibild in genetiv. Ex.: Nu vedeti c'aceea iubire serv' o cauzl din naCe e leagn unor viese ce semi* sunt de urd (Ern., Sat. IV);
tur ?
Astfel eiau tot rinduri venind de sub verzi ramuri Copii, ciobani
de turme, mopegi, pdstori de neamuri (-Moldova); Cci tu izvor
efti de vieti Si dittor de moarte (- Luc.) ; Dimpreun cu al lunii
disc, stdpnitor de ape (- Scris. IV) ; nu mai er gospodin i profesoar% ci directoare de spital (T. Bal M., 29) ; Schimb de hotel dar de
casd pdrinteascd (- 15); dar numai iuteala de gurd fi furnicd ar trebul
si aibi, ca s poti-alege i culege (Cr., 335); ca sI nu mg aflu scriitor
de cuvinte defarte, ce de drepte (Ur. I. 179); la 1863 (fu numit) ministru de culte fi instructiune publicd (Ad. I. lit., 243) ; numrul Romlnilor ftiutori de slavonefte se imputing din ce in ce (- 17); ca mu-

proaie de crtite uriaF, movilele a aror urzeall e taina trecutului

podoaba pustiettii. (Odob. Ad. I. lit., 245); El awl ca om de
casd pe Axinte Uricar (- 42) ; Numai totu hire de grecu; pe cit este
hirea mai ales de lupu decitu de duliu (Nec. II, 386).

Se realizeazd un raport impresiv-obiectiv. Constructiunea nu este reversibild in genetiv.

1. Se calificd continutul material: Quintezentd de mizerii dela cretet pn 'n talpi 1 (Em., Scris. III); Ce-ti pas tie, chip de lut Dac'oi

fi eu sau altul (- Luc.).

2. Prin alte determindri: In vremea asta Cltllin-Viclean copil de
casd Ce umple cupele cu vin Mesenilor la masi (- Luc.); Nu
e om de rnd, el este Domnul Tlr Romnelti (- Scris. III); Illmneti in umbr sant, Basarabi i voi Musatini-Descdlecdtori de
lard, ddtdtori de legi fi datini (- Scris. III); Fddie de veghe pe umezi
morminte
Un sunet de clopot in orele sfinte Un vis ce-vi inmoae clipa'n amar Astfel ai trecut de-al vietii hotar (M., Est.);
se pomenete c Ciuluc er om de omenie (Cr., 17); fecior de gos-

podar einstit (- 78); Bine, bliatule, asta-i treabd de ostaf (T. Bal.

M., 13); giinduri de nebun (- 27); AO, ti-ai gsit ! Tircklu i om de

treabd (C. T., 14); 0 stare de om (Al. T., 757); Hotu de Pepelea,
airdocar de frunte (- 774); Acest Dosoftei Mitropolitul nu eri orn

prost de felul lui, er neam de mazil, prea invatat (Nec. II, 56); Dac
mirele qi mireasa erau de neam de boer se flce cherofiima (Ghica,
Ad. I. lit., 239); Timpuri de aducere aminte glorioasd! timpuri de credintd fi despdrtire (BAlcescu, id., 198); i nu stiu ce aer de suferintd,
de sfiald fi de bundtate imprumutI atunci figura lui (Vlah. C. d. 1., 83).
Se realizeazd un raport impresiv subiectiv: Lird de argint Sihleanu
Donici, cuib de 'ntelepciune (Em., Epig.); Este ea. . . In privazul negru-al
noptii
E icoand de lumind (-Singurtate); 0 dulce intrupare de
omdt (- Strigoii); Ochii ti sunt plini de mill, Chip de inger

(- Las-ti lumea ta uitata); un tinAr coqcodan ... Cu suflet

www.digibuc.ro

RADU I. PAUL

250

de guzgan (Al. T., 702); Avea ochi de pisicd (Ihb., XIV, 43);
Cand
Silfele yin jalnic prin lilii sa se culce SI doarma somn de ingeri

pe sanul alb de flori (Em. Heliade).

BINOMUL ESTE PRECEDAT DE ARTICOLUL NEDEFINIT

r. Valoare obiectivd

Se realizeazd un raport impresiv-obiectiv. Constructia este reversibild in genetiv. Ex.: E-un congres de rubedenii, vre-un unchiu, vre-o

matuF (Em., Scris. IV); Te urmrete saptamani

Un pas facut

0 dulce streingere de miiini .On tremurat de gene (Ern., Ce .

e amorul) ; E-un miros de tel in cranguri ( Lag-0 lumea ta) ; i prin
mandra fermecare sun' o muzicd de foapte Jar pe ceruri se inalt
curcubeele de noapte ( Scris. III) ; E in stare 8 tae un fir de mdlai
in opt ( 760); limba romana a avut i o putere de evoluare proprie
(Ad. I. lit., 74);
a) Se realizeazd un raport impresiv-obiectiv. Constructia este ireversibild in genetiv:
1. Prin calificarea materiei, continutului: Caci pentru care aka minune deck tine Mi-ai risipi o viatd de cugetdri senine (Em., Nu
ma intelegi); Se stinge atunci o viatd de durere ( Sunt ani la mijloc);
alene

i te privesc nepastor c'un ochi rece de mort (Pe langa plopii); 0

cojild de alund trag lacuste, podul scutur ( Cahn); ,*i. poate ci nici
este loc Pe-o lume de mizerii, Pentr'un atat de sfant noroc
Strabatator durerii ( S'a dus amorul); Peste care trece'n ropot o mullime de norod ( Galin); te rog s primwi o bucld de pdr (Al. T., 700);
nu mi-ai dat nici macar un bucket de flori ( 693); Niculae I pregateqte
o salatd de ridichi ( 691); inteo mansard nu mai apartii oraplui
care devine o intindere de acoperifuri plutitoare in aer, ci vidului albastru (T., Bal. M., 50).
z. Prin alte definiri. Constructia este inreversibild in genetiv. Ex.:
s'o desmierzi ca pe-o marmurd de Paros sau o pdnzd de Coregio

Cand ea-i rece 0 cocheta ? (Em., Scris. III); 0, de luceafrul

din ceriu M'a prins un dor de moarte ( Luc.); Pe and iese dulcea
luna Dintr'o rar4te de fag (Las-ti lumea ta); In coliba impi-

strita ea s nasc' un pui de print ( Cahn); Omenirea vest-europearil

traiete intre r000 i 1300 o epocd de idealism liric-mistic: in viola
de rdsboiu, de iubire, de religie, poezie de artd e acela avant nebun
spre frumusetea absoluta qi mistica (Parv., I. f. ist., 173); Intr'o dimineatd de toamnd porniam la vanatoare (Gail., C. d. d., 182); Primise o muchie de topor in cap,. . dar nu murise ( 13); un zdmbet
de nespusd multumire ii flutura pe buze ( 64); n'am o frunzd de ceapd
(Al. T., 403); o sl gaseasca ori nu un suflet de creltin sa-I miluiasci
(C. T., 353); In sfarit, inteo searI am avut qi eu un moment de bund
fi mantuitoare inspiratie (Vlah., C. d. d., 85); un portret de tineretd

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

251

era atat de asemanator cu portretul mamitei (T. Bal.

a tatalui
M., 26); apoi vom cin cu ate un ostropdt de iepure -(Negruzzi, Ad.
L lit., 178); autoritatea. .. a luat masura de a organiza un fel de serviciu sanitar (Ghica, Ad. I. lit., 237); fra nici un moment de sldbiciune
(-- 248); este un reprezentant de frunte al influentei franceze ( 18/);
scrieri, povestind in sloveneste cu un ton de laudd, plina de retorism
faptele domnitorilor nostri ( 96); Lapusneanu este un tip de cruzime
fi de ipocrizie ( 18i); o alergare de cai; o seamd de cuvinte, are un
exces de calitate (C. M., 16).
b) Se realizeazd un raport impresiv subiectiv. Ex.: Ii simte gatuPe pieptul gol el siinte un lung sdrut
atuncea cuprins de brate reci,
de ghiald (Em., Strigoii); Incins cu o haind de umbrd i razd Ce-

asupra-mi c'un zambet aripele-a'ntins ( Inger de paz); Acum o

Ca molcoma cadenta a undelor pe
armonie de-amor i voluptate

lac ( Strigoii); Te imbeti de feeria unui nandru vis de yard (Dalila);

Dar un mint de biruintd se porneste indelung (Em., Scris. III); Voind
crestetele'nalte ale tarii s 'ncunune Ca un nimb de biruintd ( Scris.
III); pe ici pe colo de imagini o fdrie ( Scris. I); *i straveziul demon...
De-auzi din ea un sunet, un aiurit de jale ( MeAtinge 'ncet arama
lancol.); Sub bolta mare doar straluce un singur sdmbure de foc ( Vis);
i un vistiernic de vieti ( Ca maine
Chiar moartea inss e o parere
Un diadem
zilele adaugi); Ai pune pe a mea frunte in vise de !ilk-ire
de foc ( Amorul u. marmore); ramanand un fel de amintire de pastel
in mintea unora (T. Bal., M., 32); Mai bine lag clipa sa te 'mbete
sa mori inteo crispatie de dor (M. Codr., Cant. Desert.).
2. Valoare impresivd

Se realizeazd un raport impresiv-obiectiv. Constructia este reversibild in genetiv. Ex.: Ca o zi de primdvard. Alba ca zapada iernii, dulce

ca o zi de yard (Em., Noaptea); Negru, cocosat i lacom, un izvor

de firetlicuri ( Scris. III); Avere noi ?

(Vlah., C. d.

1.,

E numai o aparentd de bogdge

85).

Se realizeazd un raport impresiv-obiectiv. Constructia este inrever-

sibild in genetiv.

1. Prin calificarea materiei: -Tad poeti, ce-au scris o limbi ca un

fagure de miere (Em., Epig.); Pe un deal rasare luna ca o vatrd de
jdratec ( CAlin); Ei par o gloater de norod, Pe cai pitici i plini
de glod (Cosb., F. T., 12); Pe atunci nunta nu vrea s zici un petec
de hdrtie velind (Ad. I. lit., 238).
2. Prin alte definiri: Arde'n candel' o lumina cat un siimbure de
mac (Em., Cahn); Am obosit ca un cal de poftd (Al. T., 394); Cunosti
Cunosc, un firet de frunte ( 777); un soiu de bdcan
pe Pepelea ?

cu antireu ( 716); c'o hotdrire de nebun, ea lug funia din coarnele

vacii, faca un lant si-1 trect dupa gat (Vlah., C. d. 1., 73).

www.digibuc.ro

zsz

RADU I. PAUL

Se realizeazd un raport impresiv-subiectiv: Ca un chip uFor de inger

e-arkarea adoratei (Em., Scris. IV); numind mare pe-un pitic Ce-o
beFicd e de spuntd, inteun secol de nimic ( Scris. II); SI ark, cl. lumea
vis e, un vis sarbdd de motan ( Cug. S. Dionis); De imi pare o poveste de amor din alte vremuri ( Scris. IV); par'as un bot de aur,

imi vine si mi pun in pungI (Al. T., 733).

www.digibuc.ro

CAP. XX

ARTICULAREA CA FACTOR DERIVATIV AL UNOR

FORME NOMINALE CU SENS ADVERBIAL
Aceste nume sunt de o fizionomie speciala si n'au adesea deck
rolul de adverbe, sau pot fi niste nume predicative, care definesc modalitatea verball. Acest caracter adverbial li-1 imprimim precedftndu-le cu formula prepozitionall de-a . Unele din aceste nume au
o existentA independenta in limb, altele in* derivate prin articulare din forme verbale, din adjective, adverbe sau substantive, sunt
intrebuintate exclusiv ca expresii de modalitAti adverbiale ca d. p.:
de-a mai mare dragul; De-acum s'o luAm de-a chioara, 0 unde ne-o
fi scris, acolo vom iesi (Cr., 25); BAtranul se duse de-adreptulla Bulcus
(GArl., C. d. d., 189); Intr'un tArg mic, unde intAmparile sunt rare,
se stiu de-a fira, pArul, de cAtre toati lumea ( B. I., 122); de-a lungul;
Par'ci naiba mA impingeA, de le ziceam atunci cu chiuita (Cr., 42).

Devi stiu r'a mea lid de-a surda o si Ina ; si caii lunecau si se
duceau de-a rostogolul (Cr., 25). Substantivele: dragul, surda, dreptul, chioara, rostogolul, fira, cufundul, chiuita din adjectivele: drag,
surd, chior, drept; si dupA verbele: a rostogoll, a cufundi, a chiul;
dupl substantivul: fir; dupl adverbul, drept (mergi drept inainte),
nu existA in alte intrebuintAri in limbi. Ele au fost special create
pentru aceastA functiune, dupA norma si posibilitatea de care dispune limba noastrA pentru a formA aceste nume adverbiale. Dupl
cum vom vedei mai sunt si alte posibilitAti pentru a form asemenea
nume adverbiale. Niciodati n'ar fi fost posibile aceste nume adverbiale, daci n'ar fi fost articolul, care sA derive notiuni si forme lexice
nouA, din rAdAcina unor cuvinte, care le imprumutA continutul lor
semantic. Aceste expresiuni nominale adverbiale, se pot forma cu
atAt mai usor cu ajutorul numelor substantivale propriu zise aplicAndu-se formula obisnuit.i. Iati si alte exemple in care expresiunile
sunt formate cu ajutorul unor substantive obisnuite.
Exemple: ImpAratul si fetele sale vizAnd aceasta, le-a fost de-a
mirarea (Cr., 302), De-a mirarea are aici rolul de nume predicativ
pe lAngi verbul a fi (Le-a fost); Aici n'avem de a face decAt formal
cu o constructie adverbiali nominalA. Normal zicem: le-a fost de
mirare = spre mirare = cu mirare. Expresiunea lui Creangi este im-

www.digibuc.ro

254

RADUL PAUL

proprie. Prin faptul cI nu este adverbial propriu zisl, ci numele este

in rol predicativ, este posibil i constructiunea cu numele la valoare
obiectivl. Expresiunea e posibilI i prin forma nearticulatl, corespunzind cu valoarea obiectivl a numelui, care in cazul substantivelor verbale exprimI exact ceeace exprimI verbul la infinitiv, adicl
actiunea ings. Dupi cum, cand zic: simt durere, durere este echivalent cu infinitivul verbului a durea, iar in propozitiunea datI, durere
are rolul de nume la valoarea obrectiv. Prin urmare, pot zice
cu anevoia am
le-a fost de-a mirare, dupI cum se zice: cu anevoie
fIcut ceva.
Alte exemple: Cand ne juam mIi blieti de-a mijoarca (Cr., 28);
le-a
Ii spune toate cu de-amtinuntul ( 294) ; rapede, rIpede mi
rupt pe toate de-ariindul ( 334) ; apoi o de-acurmezifd plmntului
( 299); fiecare puindu-i de-acurmezisul pe drugii cei mari (Jhb.,
XIV, 105) ; Cum, izvorind, 11 inconjur Ca niste naki de-a' nnotul
ZboarI, gind purtat de dor, Pfin' piere totul, totul (Em., Luc.);
Si in douI temniti large cu de-asila sI-i aduni ( Scris. III) ; Nu-ti
aduci aminte cand te jucai cu dfinsu de-a Baba-oarba? Ba nu babacl...
de-a Puea-gaia (Al. T., 314); Ai luat-o ca sl-i amagesti viata... Ai
amIgit-o ani de-ardndul (Girl., C. d. d., 82); Dui:4 claca se puneau
eu toti la jocuri: de-a ineluf inviirtecus, de-a baba mija, de-a gaia, de-a
cdrpa (Ghica Ad. I. lit., 239)- un sir de salcimi de-a lungul viezuinei
(Jhb., XIV, xo5); A se jucA de-a ascunsul, de-a poarca; a fa poezia
de-a rostul; a duce ceva de-a spinarele, sau in fine ca orice nume, cu
care vrem sI caracterizIm un joc: De-a agile; ce te joci de-a politica
de-a fcoala? etc. El a tras de-a citlare poarta, s'a strecurat inIuntru
(Girl., C. d. d., 54); Mare nu existI decat ca adverb, exprimind o
situatie, deci poate rmine invariabil inteo expresiune adverbiall,
care exprinal acelas lucru. Analogic cu celelalte cazuri este posibill
insi si forma articulat: de-a citlarele. Astfel se naste o notiune nominalI dintr'un adverb exprimand o modalitate: deci un nume adverbial.

Un nume adverbial construit cu prepozitiuni: Numele insI e derivat

totdeauna dinteun adverb. Ex.: incet, greu, bine, tot, intreg, anevoios,

du, drept, etc.

1. pe: II .usci pe dintregul (Jhb., XIV, 105); Dacl o para luatI pe

nedreptul iti mInfincI o sutI drepte (Cr., 61).
2. cu: zgomotul apoi cu incetul se stinge, totul rImine inteun si,
lentiu lugubru (C. T.; 63); Persoana sa dispare aproape cu totul inaintea

elementelor imbrtisate (Cr., Pref IV); Lucrul Ista se fIcA cu ane-

voia; numai cu greul se poate face un lucru mare; 1-am luat cu binele,
cu biniforul, cu ret'ul, etc. SI se remarce cI in expresiunile adverbiale
formate cu prepozitia cu, i cu un nume derivat dintr'un adverb,

numele nu poate luk valoare obiectivI, pe and acolo unde numele

este un substantiv obisnuit, acest lucru e posibil, ex.: cu durere in
suflet am plecat
cu durerea in suflet am plecat.
,

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

255

Personificdri abstracte

3. la: a porni la sdndtoasa; o luase la sdndtoasa (Jhb., XIV, 105);

atunci eu.. o iau la sdndtoasa spre casa (Cr., 7); de ce nu 1-am rugat
s'o lase la pustia de puqc5. (C. T., 40); Las'o la nevoia, la sdrdcia.

Articularea in aceste cazuri o explica faptul ci prin ajutorul ei,

am plasmuit nite apelative, pe care le considerlm ca niqte nume pro-

Si la drept vorbind, nu eti numai a o vaca de muls pentru

fiecare (Cr., 19); La dreptul vorbind, rezult probabil dintr'o contaminare: la drept vorbind i dreptul vorbind. La dreptul aceasti porecla
prii.

se cuvenei amandurura (Girl., C. d. d., 123); Cu dreptul este,...

acum si ajungi aqh de prost ? (Carlova, Rugiciune, 148).

Pe morfernd a acuzativului inaintea unui apelativ la valoarea nominald generald

In acest caz pe nu mai este o prepozitie ci o morfema. Articularea

nu trebuie s ne surprinda Exemplu: Lick' face pe scepticul. Petre
Munteanul pe antropofagul.(Nicoleanu, Crit. Teatr., Ioo); Lag, ca
te tiu eu ce poama mi-ai fost... cu mine sa nu faci pe mironosita,
ca eu te tiu, neica, te cunosc ca pe un cal breaz (Vlah., C. d. 1., 1x5);
Nu fa pe sfdntul; pe prostul;... pe mortu'n papuoi, etc. Rolul lui pe
in acest caz s'ar pute apropii de a particulei comparative: ca, prin
care la rigoare s'ar putea inlocul: nu fa ca mortul = nu fa pe mortul.
am vazut cum valoarea nominala se motiveaza dupa particula ca,
deci i articularea.
Alte modalitdti sintactice de nume adverbiale.

1. Numele adverbiale provin dintr'un participiu trecut al unui verb

la plural (la singular nu se poate caci astfel are caracter de adjectiv):
moartea venise pe nechemate i atata tot (Girl., C. d. d., 50); 0-a
but un macmahon pe nerdsuflate (C. M., 197); mergand pe dibuite
(Jhb., XIV, 105); i vazui acolo bunatati nepovestite (Cod. Stur.,
419); pe nenaincate, pe inserate; pe nevdzute, pe nesimtite; pe nedormite; pe neodihnite; pe neauzite; etc. Formele nominale in toate
aceste exemple se pot intrebuinti i articulate: pe nesimtitele; pe neauzitele; pe 'nnoptatele; mergdnd pe dibuitele (Jhb., XIV, 105); gemi
pe ascunsele, etc.
2. Numele adverbial este un substantiv la plural: S'a dus bietul
Voiti... pica d'a'-npicioarele (Dlv., A. d. S., 84); ma lein de somn
d'a'-npicioarele (Jhb., XIV, 105).
3. Numele adverbial este construit dintr'un adverb la plural. Prin
analogie cu cele construite din participiu. Din aceste constructii adverbiale ale participiilor s'a detaat elementul desinential (le-a), care

a devera in limba o form amplificativi emfatica. Dat fiindci este

perfect echivalent a zice: de-a'-npicioare sau de-a'-npicioare-le, -le a

www.digibuc.ro

256

RADU J. PAUL

fost simtit 'in ultimul caz ca un apendice far g. nici o valoare, ci nuMai

pur emfatic. Ex.: azind d'-a-'nddratelea (Jhb., XIV, 1o5); Amplificativul a nu se poate alAturi la numele adverbial decat numai atunci

and acesta provine dintr'un adverb si se construeste cu formula

# de-a . Nu pot zice: pe nesimtitele-a, sau d'-a-'mpicioarelea, ci numai
pe nesimlite-le, sau d'-a-'npicioare-le.

www.digibuc.ro

CAP. XXI

ALTE APLICATIUNI ALE ARTICOLULUI

La formele nedefinite. Derivd forme # valori nominale: unul, una.
In cazul acestui pronume, articolul a servit pentru a da articolului
nedefinit valoarea nominala ins4, pentru a putei deveni un pronume.
In aceasti calitate articolul nu mai este un element flexional sub raportul valorilor nominale interne, ci face parte integranta din corpul
cuvantului, flexionandu-1 numai dupa gen, caz i numb-. Dupa prepozitie nu ne va surprinde deci prezenta articolului. Trebuie si se
faci deosebire intre cazul and aceste forme sunt articole nedefinite 0 and sunt pronume.In primul caz ele sunt insotite de un nume:
unii oameni is mai ai dracului cleat dracul (Ihb., XIV, 49); in viata
unui om sunt unele momente foarte grele de definit.
In ro/pronominal: Unul cauta'n oglincla deli bucleaz al sill par,
Altul cauta in lume i in vreme adevar (Em., Sat. I); Unul e in toti,

tot astfel precum una e in toate; Cu gospodari tot unul 0 unul, cu

flacai i fete mandre (Cr., 4); slugind cu credinta ba la unul ba la
altul (- 223); i pe langi eti doi ochi, mai aveh unul la ceaf. (- 15I);

AO ne duceam baietii i fetele unii la altii (- 51); 0 bea una dupa

alta doua litri de braga (C. M., 194); Intre toate acestea una suferi
mai grozav (- 193); vor sa-i rapeasca una dela alta pamant (Jhb.,
XIV, 27).

Pronume fi numeral in acelaf timp: lu ate un ceaiu, poate unul

pe zi (Girl., C. d. d., i93).

Altul, alta. Acest rol implingte articolul i in acest caz. El (II o

valoare nominali, respectiv pronominala formei adjectivale alt, altd:

alt loc, alt om, altd femee. Rol de pronume are atunci cdnd se intrebuin-

teazd independent de un nume, atunci and tine locul unui nume:

lar noi, colarii am ramas cu ochii holbati unii la altii (Cr, 5); i altii
pizmuind i insemnand (Ur. I., 129); Dar din toate acestea n'am inteles alta cleat ca baba a capchiet (Al. T., 324); nevoile nu ti le face
ovreiul, li le face altii multi (Jhb., IV, 20); eti in stare a carmui i
pe altii (- XIV, 88); nu se gasi pe lume un altul mai frumos ca acesta
(- 21); acum am altele pe capul meu (- 2o); nimic alta nu-ti cer (- 21);
lepada o pereche de opinci care se sparsese; incalta altele; nici pe
mine n'a mai incalecat altul (- 20); apoi aka, apoi alta, !Ana unde
ii ajunse (- 21).
17 A. R.

Studii g Corcetdri, XIX.

www.digibuc.ro

258

RADU I. PAUL

Dinsul, dnsa, inteinsul, 'bite insa. Articolul a avut i aici acelas

rol de a derivi forme nominale: lucrgtorii rideau de ddnsul (Ihb.,
IV, 23); luAnd cu ddnrii; i arde luleaua i mocneste inteinsul (Cr.,
44); erg cu dracu inteinsa (Ihb, IV, 23); Te-am cerut ieri la ddnsu ( 76).

Totul. In rol de pronume se clasificg printre cele insirate mai sus:

in noi totul e spoialg, tot e lustru fat% bazg (Em., Epig.); am adormit
cu toatele pe loc (Cr., 155); El iaste cu totul tot a diavolului (Varlaam

Cazania, 195 a). (Vezi N. Drganu, Revista Filologici II, 307,

Cernguti). Uiti pe Dumnezeu i te face tot cu totul lams deavolului
(Mgrg. 2. 213. a); ad totul e pierdut (Ihb., IV, 24); se IAA jos cu toatele (XIV , 90); Pronominal poate fi tot-toatd i nearticulat: tog
se umplurg de rgs deodatg ( IV, 24); fiindci tog te tiu de om drept
IV, 24).
Articolul derivd nume din prepozitii, adverbe sau din cazuri prepozifionale ale unor nume exprimdnd o situatie n timp sau in spatiu.
Exemple: Dedesubtul casei; sg nu mg mai incurc prinprejurul scoalei
(Cr., 7); dinaintea casei; inapoia carului; a venit inaintea mea; stau
()stile impotriva, in contra dusmanului. Compari cu formele nqirticulate: dedesubt, prinprejur, dinainte, inainte, inapoi, impotrivd, din
contrd. Asupra sau de-asupra, este invariabil. In caz de flexiune, a
substitue rolul articolului: asupra mea, deasupra casei.

NUME $1 ADVERBE DE TIMP

Numele de zile sau diferitele momente ale zilei i noptii, cind se
intrebuinteazg adverbial sunt articulate. Zic: seara fac o plimbare;
dimineata rn scol la ora sapte; noaptea lucrez pang la ora 12; Joia
merg la tgrg; Duminica merg la bisericg; ziva lucrez. Numele de timp
au in toate aceste cazuri o valoare nominalg, reprezentAnd notiunea
generala a unui moment in timp. Cand insg prin aceste nume numesc

un moment dat, hotgrit al timpului, atunci articularea nu mai are

loc, valoarea nominal din generalg devine punctualg definitg. In

acest caz putem zice cg avem de a face cu nume proprii, prin care numim un moment oarecare a timpului, i in acest caz articularea nu
mai are sens: viu duminicd la voi, viu de seard, viu dimineald, la noapte

la voi. Din contr este nedefinit si general zicind: viu duminica la

voi; viu seara, noaptea, dimineafa, etc., la voi. Aceeas valoare nominall generalg, din care a derivat sensul adverbial al acestor nume
de timp, o avem in expr-esiunile de felul urmItor: Duminica este o zi
plcutg scolarilor; seara i dimineata sunt cele mai plcute parti ale
zilei. Faptul cg numele in aceastg intrebuintare a putut lug un sens
adverbial, articolul la rAndul sgu ia aceeas functiune adverbial, ceeace

ne explica de ce dupg prepozitie el nu dispare. Forme ca: miine,

poimine azi, ieri, sunt simple adverbe, care n'au nimic de a face
cu flexiunea valorilor nominale.

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

2 59

Exemple. Forme adverbiale: Oameni buni l an iarna bordeiu-mi arsese (Alex., Groaza); Ziva tolInit in soare pindind cozile de oarec.
Noaptea 'n pod, ceardac 0 streini, himesind duios la luni (Em.,
Cug. S. Dionis); -.- aci er tocmai lunea inteo zi de tirg (Cr., 15);

0 and se ducei sdrbdtoarea la biseria bocei toti mortii (- 2o); cu

care vd si noaptea si ziva (- 151); *tii tu a de ieri seara de and
ne-am certat.. n'am inchis ochii (C. T., 43); rmlnem cu mortu'n
casA pini naine noaptea (- 381); Nici n'am inceput si-mi retresc
trecutul and veniam sdmbetele dela Pension (Dlv., A. d. S., 103);
Nopfile tresar din somn (- Con., 113); bfirbatu-s5u ziva este pore
0 noaptea orn (Jhb., XIV, 104).
Forme definite, punctuale: De acestea 0 altele a vorbit bunicul
David, Duminicd spre Luni si Luni spre Marti (Cr., 19); Dar mai
In deseard (- 41); aci inteo Duminicd a venit tatAl mamei (- 15);
tefan Vodi celu Bunu, vrAnd si meargi la biseria inteo Duminicd
dimineald la Liturghie (Nec. II, 18i); Ina de sdmbdtd seara se asezase un car cu patru boi (Ihb., XIV, 104); Apoi: vino pe yoi, pe Vineri, pe seari.
Numele de luni: Ianuarie, Februarie, Martie. .. Septemvrie. . Decemvrie. . sau: Brumdrel, Fdurar, Indrea. . . Sunt considerate ca nume

proprii, deci articularea n'are ce auti in acest caz. Cnd vrem A'
le intrebuintam ca notiuni generale atunci le precedm cu numele
comun, pe care-I presupun: luna Mai este cald 0 frumoas.
Numele de sdrbdtori. Zicem: Patile, CrIciunul, Rusaliile i nu ziva

de Pati, ziva de CrAciun, ziva de Rusalii cum e in cazul numelor

de luni: luna Mai, Iunie, etc. Aceste nume de srbItori reprezint
in sine nu numai numele proprii, ci 0 notiunea general, deaceea
sunt articulate, 0 se supun acelora0 reguli ca 0 numele comune.

ALTE EXPRESIUNI (CU STRUCTURA SINTACTICA NEREGULATA)

La anul. Articularea dupl prepozitie, far a urmh o determinare,

este neregulati. Cum expliam totus articularea ? Expresiunea: la
anul echivaleazi ca sens cu expresiunea: la anul viitor, din care pro-

babil a-derivat i prin urmare contine in sine o determinare neexprimad, care d notiunii valoarea nominall determinat, ceeace modveaz1 articularea. Un paralelism intre doui notiuni de acest fel este
de remarcat in urmtoarele dou exemple: ce precum va mai lucr,
vremea va art la randul slu. (Nec. II, 384); Ce se va mai face, va
argth vremea viitoare (- 375). E curios, a prin opozitie, se Intrebuin-

teazi forma nearticulat and e vorba de anul trecut, ex.: an iarnd

bordeiu-mi arsese (Alex., Groza).

In dreapta, in stdnga. i aici avem de remarcat articularea dup
prepozitie, ceeace dupl norma comun este neregulat. Dreapta si
2-70

www.digibuc.ro

26o

RADU 1. PAUL

stnga are acest regim morfologic deosebit, tocmai pentru a deosebi

notiunea de directie,.. de celelalte doui acceptiuni ale acestor nume
de adjectiv: piciorul stng, mna dreaptd, or de apelativ: porne0e
cu stngul, calci cu dreptul, love0e cu stnga, lovete cu dreapta.
Dreapta 0 stinga, s'au cristalizat ca nite nume invariabile indicand

directia, putandu-le asimili ca atare sub raportul flexiunii interne

la numele proprii. Aceste forme articulate s'au nscut din nite expresiuni brahilogice, in care nu se expriml numele determinat, care
se raporta la o idee cunoscutl, deci determinati 0 articulat.

www.digibuc.ro

CAP. XXII

NUMERALUL ORDINAL
S'ar putei numi mai propriu, dupi cum sustine si Hasdiu, Cuv.
d. b. II, 621, adjectiv nominal. Dupi pirerea si a altor invtati

strini, Garnett, 4 On the origin and import of the genitive case *, in

Proceedings of the Philological society * t. 2 (1846), p. 165, c. z. si
Max Matter, Lectures , ed. 5, p. 114, j Hbschamann, Zur
Casuslehre , Mnchen, 1875, p. 104, apoi inainte de acestia Schlegel,
Becker, n'au contestat, spune Hascliu, ba cei dintii au sustinut energic,
natura adjectival a numeralelor ordinate si a pronumelor posesive.

Fir ca si fi fost nevoie insi de aceste citatiuni, putem in wail

convingerea s sustinem si noi acelas lucru. Cind zic : Petru este
intdiul sau al doilea in clasi, nu fac altceva cleat si confer o calitate

lui Petru, in ordinea de valori in care se afli ceeace este exact cazul adjectivului. A zice : Petru este intliul sau al doilea in clasi, este identic

cu a spune : Petru este bun sau mai putin bun. Si inteun caz si
intealtut atribuim lui Petru o calitate oarecare. Acelas lucru ne do-

vedeste constructia adjectival : Sp inul cel de al doilea (Ihb., XIV, 50).

Numeralul cardinal, care sub nici un raport, luat ca atare, nu are

nimic de a face cu adjectivul, a putut lui aceast valoare nominali
de adjectiv numai gratie sistemului de articulare, pe care-1 intilnim
in calitatea lui de adjectiv. Ca si adjectivul, ca si genetivul care din
p. d. v. formal sintactic este echivalent cu un adjectiv, numeralul ordinal se concordi i cu numele la care se referi. Voiu zice masa a doua;

la masculin : scaunul al doile-a, dupi cum zic masa bund, masc. :

scaunul bun. Mai mutt, numeralul poate avei rol si de pronume,
substituind un nume. Ex. : Al doilea (elev) s vini la mine; echivalind cu constructiunea adjectivali. : cei buni si vie la mine. Ba mai
mutt, poate ave rol si de substantiv : dupa cum au fost intdiul tirii
pimintutui nostru a Moldovei (Ur. I, 129). De unde conchidem :
I) Ca articolul prepozitiv genetival al poate indeplini acelas rol ca si
articolul adjectival cel, cea. Intdiu, ntdiul, cel dintdiu, cea dintdiu.
Ca prepozitivul al, a, in cazul numerilor ordinate, nu este numai un

simplu articol proclitic genetival, ci in primul rind un articol adjec-

tival, se vede din faptul, ci el nu dispare and it preceda un substantiv articulat, cum e cazut in simpla constructie genetivali. Zic :
aceasta este dasa mea; dar zic: sunt in clasa a patra; sau : secolul
meu, dar : secolul al XX-lea. II). Ca : in prepozitivul masc. le-a i

www.digibuc.ro

262

RADU I. PAUL

fern. -a dela numeralele ordinale, trebuie s recunoastem a avem

de a face cu articolul substantival enclitic, gratie cAruia numeralul
a putut lu valoarea nominalA, sau pronorninali, pe care am vAzut
a o are. Acest caracter, indiferent de modalitatea constructiei, II are
nurneralul ordinal in toate limbile, iar acest caracter nominal ca si
in rom Ara i-1 da articolul: fr. le deuxime ; it. il secondo: sp. el
secondo; germ. der zweite; alb. i-dit-i ( =al doilea); mag. az ils,
etc., etc. D-1 Prof. S. Puscariu 1) vede in -le dela numeralele ordinale un
reflex dela forma interogativA: al ate-le ? asupra rAspunsului : al zeci-/e,

al doi-/e. Iar cte-le s'ar explici din cAtu-le < quotus libet der beliebig wievielste , preferit lui cAtu < quotus, der wievielste # ca mai
pregnant. Tin And seama de rostul morfologic-sintactic pe care-1 are

acest -le, -a precum si de valorile si functiile sintactice ale numeralului ordinal, nu ne putem gAndi, cred, cleat numai la originea nominalA
a acestor desinente, care nu poate fi cleat articolul pronominal ille,

illa, illu 2). Aceasta, ffind constrAnsi a o admite, trebuie, cred, s

vedem si in desinenta interogativului ate-le, cite-a, tot un element
nominal reductibil la acelas prototip, ille, 0 nu amplificativul libet,
cAci ctele poate fi considerat si ca un pronume interogativ (Ex. al
cAtelea-i in clash). Articolul ille a mai derivat forma pronominalI :
care-le din calificativul latin quales > care, dupa cum am dovedit
inteun capitol din urmA. Cte-k, il explicAm foarte bine cA provine
din distributivul cte plus articolul nominal le-a. Iar dac acest ctelectea, a exercitat vreo influentl asupra numeralului ordinal, aceasta
const in faptul, cA o form ca : al patrul, al optul, care se intAlneste
in 1im4 veche, conform terrnenului comun interogativ al tuturor numeralelor ordinale : (ate -1-1e-a), au devenit: al patrule-a, al optule-a.
In ce priveste apendicele adverbial -a, se stie a este un adaos ulterior, deoarece in cele mai vechi texte literare ale limbii noastre, lipseste. Hasdeu, C. d. b., 623 11 gseste foarte rar in textele sec. XVI,
studiate in aceastA carte 3). In textele cronicarilor nu rar se pot intAlni formele fArA de -a : Ear alu treile rondu scriindu Gheorghie
Stefan Vod la armasulu HAbAsescu (Nec. II, 188); cf. si Candrea,
Psaltirea Scheiank If, CLXXXV).
1) Lat. libet in RomAneste, DR. III. 1923, pp. 403-406. Un libet 1-am puteit

admite in: acoleaeccu+ubilibet; acileaeccu-Fibilibet. Deal semanticeate este foarte

verosimil: eccu-Fubi-Fillic (in loc de illic); dar a existat si un arhaic illeic cf. Quicherat, Thesaurus poeticus Linguae latinae s, Paris, 1875, p. 513. Iar mai sigur
trebuie sA admitem cA avem de a face cu o formaPune mai recentA formatA dupA
desprinderea lui le(a) dela adverbe i considerat ca element emfatic adverbial v.

(vezi pag. 256-257) aci-i-le(a), aco+le(a), Incolo+ (1e)a.

AI-, a-, fiind articol prepozitiv genetival, concordat cu numele rector, pe
2)

acesta din urmA il reprezinti in cazul de fatA postpozitivul -le, -a, astfel cif al-trei-le,
a-trei-a, sunt literalmente: reek-6, rijg-reelg- *, (Ha{sdAu, Cuv. d. b., II, 670).
3) Al patrul (Palia 19) alu patrulu Cr. lui Moxa H. Cuv. I. 368); ai patrulu (Varlaam Caz. 3262); al patrul (Dosoftei Psal. Slay. Rom.). Bibliogr. x230); alu optulu
(Palia 64); Cod. Vor. x59 (Cores) Candrea, Ps. Sch. II. x7. (Exemplele acestea sunt

date de GAzdaru, op. c., 8x).

www.digibuc.ro

CAP. XXIII

NUMIRILE PROPRII
Se vor studi pe doul categorii, numirile proprii de persoane i.

numirile proprii geografice. Conform tezei generale a acestei lucrAri

vom urmari in acest domeniu al onomasticei i. toponimiei, numai
problema morfologia i. sintactia.

1. NUMIRILE PROPRII DE PERSOANA

De0 s'au dat la iveal multe date in legAturk cu numele proprii
in limba romAna, nimeni n'a incercat A* explice inorfologia sistemului

nostru onomastic in ansamblul sail, att sub raportul istoric, at *

cel actual. Daa in privinta sintaxei i morfologiei onomasticei noastre,

unele chestiuni au rmas cu totul nebAgate in seamk iar altele au

fost superficial, unilateral sau fals interpretate, aceasta se datorqte
studiului atAt de rudimentar in care se gsesc cercetrile sintactice
in genere, i mai cu seana la noi.
Dupi cum am avut prilejul s arlam la pagina 61 . u., numele proprii

de persoan sunt atestate din cele mai vechi timpuri. Semnul caracteristic dupa care le recunoatem este desinenta -ul, care nu e altceva deat articolul nostru enclitic. CAci dupA cum vom vedeA numirile proprii femenine terminate in -a precum i categoria masculinelor, care ar fi monosilabe ai particula final -u(l), au fost considerate ca articulate. i acest lucru se vede mai bine in limba veche

and sunetul 4, ilia nu dispruse. Chiar din veacul al optulea, o

inscrip tie de pe aA zisul tezaur a lui Atila, ne atestA un nume: Butdul

jupan, pe care din toate privintele, suntem indrepttiti a-1 consider

ca un nume propriu rominesc. In tabloul dela pagina citatA am dat
lista completa a izvoarelor, in care numirile romfineti apar atAt de
des incep And cu secolul al XII-lea inainte, dupl cum i diferitele
opere in care s'au remarcat i colectat.
A. Graur, Les noms roumains en u(1), Romania 411 (1926) 495-504,

face o jiistA observatie asupra criteriului dupa care numele proprii

masculine au primit sau nu acest -u(1), care echivaleazI formal cu
articolul : Ceux qui sans l'adjonction de cette terminaison seraien

www.digibuc.ro

264

RADU L PAUL

monosyllabiques, reoivent la particule -ul. Les autres ne la comportent jamais (1.496):

4 Radu, Dinu, Neagu, Iancu, Neacu, Frincu, Sandu, Mitu, Nenciu, Marcu, Gogu, Stanciu, Iorgu, Danciu, Barbu, Pirvu, Titu, Lupu,
Manu, Staicu, Voicu, Paicu, Dragu .
Dar: t Marin, Constantin, Stoian, Neculai, ,tefan, Jordan, Stelian,
lonf, Bucur,Dragomir, Ioan, Pavel, ,.yerban, Andrei, Mihaiu, Matei,
Simion, Busuioc, Coman, Scarlat, Lascdr, Vladislav, Dobrin, etc.,
adaug i: Vasile, Gheorghe.
Hipocoristicile mai scurte se termini totdeauna in -ul : Gogu (Gheorghe), Onu (Ion), Dulls (Radu), Nku, Dudul, Sandu... Sub influenta

lor au primit -ul i hipocoristicile mai lungi: Vlddu(u, Sdnducu.

Numele de animale se comporti la fel, ca: Steiu, Murgu, Roibu;
dar : Blan, Harap. Boi: Pldvan, Joian; caini: Holu, Cuffs, Lupu;
dar: Grivei.
In Lixandru, Dumitru, Alexandru, -u este cenit de grupul consonantic precedent.

Exceptiile: 1. Dan, Nan, Bran, Stan, Vlad: 2. Alecu, Nedeku,

Rdducanu le explica raportindu-le la formele slave. Formele Dan,
Stan, Vlad, sunt atestate de Miklosich in slavi (Bildung der Slavischen Personnen-namen, in Denkschriften der R. Akad. der Wissen-

schaft. Wien. Phil. Hist. Classe > 186o. II. p. 268; 314; 255). Nan
dupa bulg. Nane; Vlad dupl. un Vlade > Vladi-mir. E aproape sigur
ci romina n'a adiugat terminatia -ul. decit unde slava al/eh -o.
Akku bulg. Aleko; Nedeku bulg. Nedelko.
Concluzie: -ul a jucat rolul important de a da un corp numirilor
scurte 0 aceasta e singurul caz and a fost intrebuintat 1).
In slavi, unde aceasti terminatie e cu mult mai putin intrebuintati, dimpotrivi, nu e nimic aseminitor cu ceeace am constatat in romini: Radul i Rade, lankul i Ianko, sunt perfect echivalente in
ceeace privete cantitatea silabici. o Or, il est assez malais de supposer que le roumaine aurait emprunt au slave des noms oil -ul
tait un syllabe finale quelconque, pour dtacher cette terminaison et
lui attribuer une valeur, et pour, ensuit, la rattacher a des noms
monosyllabiques, d'origines non slave (V. Frincu, Lupu, etc.). Mais
il n'est pas difficile, au contraire, d'admettre que le slave du sud
a emprunt au roumain des noms touts faits ou, par hazard, il y a
avait un -ul final, que le slave a conserv, sans toutefois maintenir la
valeur que le rou main y attache (498).
Observatia importanti, pe care o putem face noi, e ci articolul
la numele proprii nu are rolul sintactic, pe care i-1 conferi valoarea
1) In aromni avem forme Articulate la numele proprii monosilabice ea si la cele
polisilabice. Articularea celor din urmi o explicim ca un fenomen analogic duptt
cele dintiliu sau dupi cele cari sunt la bazi niste apelative. Es. dz be Andreiulu
(Papahagi, Basme, p. z); Andruflu lipseaste (id., ib., p. 2).

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

265

nominall a flexiunii interne a numelor ce reprezintA concepte generale, ci are un rol pur material de a da un corp cuvintului. Daci
ar fi avut aceast valoare, atunci desigur 1-am gAs extins la toate numirile proprii, si nu numai la cele monosilabe.
Nu acelas este cazul numirilor proprii, care reprezintA niste porecle sau niste apelative. In acest caz articularea este perfect justificatA din punctul de vedere sintactic. (Apelative la valoare nominall
determinatA) : Ursul, Lupul, Prisifrarul, ,,Schiopul, Fracul, Ldpufneanu,
Moldoveanu.

IatA cum trebuie si ne inchipuim istoriceste aspectul morfologic

si sintactic, pe care 1-a avut sistemul nostru onomastic.
La inceputul formArii limbii romine ca si astAzi, numele proprii
de persoan la cazurile directe n'au fost articulate, cAci o flexiune
internA a acestora nu e posibil. Va fi existat ins o flexiune cazual
la cazurile oblicve si aceasta va fi fost procliticA conform uzului general romanic. Ace le nufniri erau cele romane si cele de basting.
None creatiuni ins de numiri proprii, poreclele si cele care aratA
originea localI sau etnicA, aveau la inceput acelas comportament
sintactic si morfologic ca si substantivele comune sau apelativele,
adici la cazurile directe erau articulate. Aceasti articulare Ind si-a
pierdut rostul sintactic prin introducerea sistemului patronimicelor.
Cnd a vrut O. se arate cA un anumit Gheorghe sau Vasile, sunt fiii
unuia care avei ca mime o porecl sau un adjectiv de felul celor de
mai sus, se adAug la numele lor aceast porecll, care din acel mo-

ment deveni un nume de familie, un patronimic. Numele din

atributiv ce er, denumi acum in mod obiectiv pe cei care apartineau familiei celui ce avei insusirea exprimat de acest apelativ,
devenind un nume propriu, propriu-zis, si prin aceasta articularea
isi pierdei rostul si apoi si existenta ex. : Vasile Moldovanul > Vasile Moldovan.

Femeninele terminate in -a, au fost considerate morfologiceste ca

articulate iar flexiunea cazurilor oblicve s'a fcut in acest caz conform
normei generale a numelor comune, enclitic. Allturi de aceastA flexiune

enclitici a cazurilor oblicve care se conformau cazurilor directe, a

mai fost si una procliticI care dela inceput s'a mentinut, confor-

mandu-se normei generale a flexiunii cazuale oblicve a numelor proprii masculine, care, cum am v5zut ex-A dela inceput procliticA. La
masculine nu existh o flexiune encliticA generalizati a cazurior directe, care A' fi determinat o flexiune encliticA si la cazurile oblicve.
Categoria masculinelor nearticulate, care prin urmare nu eran nici monosilabe, nici porecle sau apelative, dade tonul si exercit influent
asupra celorlalte, cAci aceasta constitua fondul primitiv onomastic

al limbii, iar sub raportul sintactic morfologic, prezenti aspectul

normal, adia erau nearticulate conform valorii logice firesti a nu-

melor proprii. AO se explicA de ce aceast1 categorie a atras pe celelalte si nu invers.

www.digibuc.ro

z66

RADU I. PAUL

La femenine a existat aa. dar 0 o flexiune a cazurilor oblicve proclitica prin analogie cu masculinele, (care masculine, in mod firesc
aq trebuiau sa se prezinte). Ex.: spusera iar ii Tarnar(-a); iaca muieriei tale ii Sara, ziva fecioru (Palia XVIII, ro); dar pe aceea paging.
13 avem 0 : zice dereptu aceia Luda Tamareei nurorisa (vezi: T. Cipariu, (( Principia de limba 0 de scriptura , ad. II, 1866, p. r34 0
Mario Rogues, (4Palia d'Orastie , Paris, 1925).
Aceasta articulare proclitica a femeninelor n'a fost ins o inovatie,
ci este un fenomen original ca 0 in cazul masculinelor, alturi de care
s'a desvoltat 0 sistemul articulrii enclitice, analogic cu femeninele
comune in -a, 0 care prin veacul al XVI-lea a reuit s se- impuna,
definitiv, inlturand pe cel dinaiu.
In felul acesta s'a realizat o simplificare de sistem. Masculine le
numai proclitic, femeninele nurnai enclitic.
Persistenta articulrii proclitice la cazurile oblicve a numelor proprii femenine, care am vazut cum trebuie sa fie inteleasa, explica
cele cateva cazuri de articulare proclitica a unor substantive femenine

comune, inteo inversiune care la rigoare nu pute fi cleat astfel

construita. Cand articularea proclitica a numelor proprii a disprut,

nici aceste constructiuni n'au mai fost posibile, ceeace dovedete ca
aveam de A face cu o influenti dela cele dintaiu. Astfel trebuete
explicati articularea proclitica a substantivelor femenine comune, care
o intalnim in cAteva cazuri in limba veche, 0 nu ca un fenomen nor-

mal, original 0 independent. Lucru, care-1 dovedete 0 faptul a

aceasti articulare n'o intalnim deck in nite inversiuni neobinuite
limbii noastre vorbite 0 care n'ar fi putut lua natere deck numai cu ajutorul articolului proclitic femenin, care incl mai exist
la numele proprii. Iati exemplele: dupa veastea eresului a ei
noastre eredinte (Cod. Vor., 74); a ei voastre credint ( 139) ;
ispitele santu ale ei noastre credinte (Cod. Stur., 156) ; taiarea
capului ei Svintei Vineri (trebuie de sigur explicat dupa modul
cum D. transcrie 0 Hadau, Cuv. d. b. IL 156, : giarea capului
ei, Svintei Vineri). Traducatorul in aceste fraze n'a vrut si fac cleat
o inversiune, care de sigur nici atunci nu era obinuit graiului co-

mun popular, (dupa cum nici astazi 0 nici inteun grai nu se obinuete asemenea inversiuni in vorbirea de toate zilele), inversiune
care se explica prin tendintele oratorice ale scriitorilor care vreau
sa-si innobileze stilul, 0 care i sub aka forma o mai intalnim in
limba veche : muerile supuindu-se a le lor(u) sli brbati (Cod.
Vor., 150) supuindu-se a loru si hrbati ( 152); dam tire
dumitale ca lui al nostru prietin (inceput sec. XVII), (Iorga, Docum.
Bistr. I, 21); scriem multi pace 0 salnatate a lui nostru iubit 0
bun frate (anul 1629), ( 46) ; scriem pace 0 mult sanatate a
lui nostru dulce printe (anul 1633, id., ib., 50); va dam stire domniilor voastre ca a lor votri buni priiateni (pe la anul 1650, id., ib.,
1 oo).

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

267

Exemplele din urmi reprezinti niste constructiuni fortate, niste

inversiuni a cazurilor oblicve, neobisnuite graiului nostru, care ar
corespunde unor forme inversate dela cazurile directe, care sunt insa,
regulate si obisnuite, i dupa care de sigur s'a condus cei care le-au
creiat pe cele dintaiu: ai nostri prieteni. La genetiv: a lor nostri prieteni; a nostru parinte. La genetiv: a lui nostru parinte. La dativ, de-

sigur, a poate fi prepozitie si nu articol genetival.

In ultima etap constatim un nou fenomen de influenta analogica.
a masculinelor asupra femeninelor, care pe langa modalitatea enclitici a flexiunii lor, incep a forma cazurile oblicve in mod procfitic
la fel cu masculinele: Lui Ana, Lui Maria, lui mama, alituri de:
And, Mariei, mamei, etc.

Nume proprii femenine cu articulare proclitica se mai intilnesc

foarte des in documentele moldovenesti apartinind epocii 1636-1762.

Articolul apare sub aceste diverse aspecte, rezultante din evolutia

sa fonetici i sintactici: din lat. Mad sau ad illaei: ei, ai, li, i. Tanoviceanu in Arhiva VIII, 329-344) ne di o serie intreaga de exemple, din care extrag i eu cateva spre ilustrare. Ne asigura insa c ele
sunt mult mai multe. Date in ordine cronologica si de Procopovici,
Rev. Fil. I, No. 1-2, 250: feciorii ei oldaneasa, 1654; fetele i Mindrioae, 1636; ginerile i Pureceoae, 1647; Anita sora i baniasa (acest
nume trebuie considerat tot ca numire proprie si nu ca un substantiv
comun); partea i Parloae, 1673; parteai Ciolparease, prob. sec. XVII;
feciorul Ii Nechiforeasa, 1657; Iurasco fecior Anghelii Ii Iosapoae,
ficiorul Ii Bojoae, 1659; ginerile Ii Silionease, 1662; Dumitrasco ficiorul li Horiloae, 1666; ficiorul ii Parloae; Sima unchiul soacrii
Ii Balicioae; Gligorasco ficiorul Ii Siuloae, 1667; toti nepotii ti Miculeas 168o; ficiorul Ii Gligoroae, 1675; ea ffind una Lecai Floare
datoare Ii Nastsoae vornicesei cu 20 de lei, 1688; nepotul Ii Drojdoae, 1698; nepotul ii Hagioae, 1726, etc., etc. Cu ai < ad + illaei
cf. si masc. ad + illu > a lu > al: Vasile al George (Din lista lui Gaz-

daru, op. c., 114-15); frate ai Nichiforeasa, 1697; fata Mriei ai

Ciogoloae, 1676; ficiorii ai Lionteasa, 1662; Dumitrasco ai Silio-

neasa, 166i ; ai surori-sa ai Nicoritoae, 1654; Sarautii.. au fost ai parcalaboae, 1654); pe stefan ai Damiineas(ei), 1625, etc.
In Toponimie. Ripa i Potorii, Dimbu i cioarl (Date si interpretate

de C. Lacea DR. III, 798) ca nume topice in comuna Olpret, jud.

Solnoc Dobica; Fintina i Marine; Valea Ii Cuboae; Valea i Scradi;
Dealu i Beresi; aceste doua in Maramures. Sunt de parere ci in numirea: Ddmbu i cioard, cioard este un nume propriu, o porecli a unei

persoane i deci nu trebuie numaidecit si vedem in el substantivul

comun cioard. Articularea proclitica in dialectul dacoromin nu exista

cleat numai la numirile proprii.

Deasemenea cred acelas lucru despre urmatoarele nume toponimice relevate de O. Densusianu, Urme de limbi in toponimica romineasca, Anuarul Sem. de Ist. lb. si lit. rom., Buc. 1898, p. 4 si

www.digibuc.ro

268

RADU I. PAUL

J. Iordan, Rumnische Toponomastik II. u. III. Teil, Bonn u. Leipzig 1926, p. 191, citate de Gazdaru, op. c., 114, ca dovezi de pocliza
articolului inaintea substantivelor comune: Crangu lui bot (Prahova);
Magura lui CAtel (Teleorman); Valea lui Cline (Gorj); Fata lui Craiu
(Prahova); Piatra lui Craiu (Muscel); Cornul lui Sas (Iai); Rdiul
lui Thar (Iaqi); Dealu lui frate (Gorj). Chiar daca in exemple ca
Valea lui CAine, Magura lui Citel sau Dimbu i cioar, n'am avei
de a face cu nume proprii de persoan, totiq ne putem inchipui c
acestea au fost concepute ca nume proprii a fiintelor, dupa care au
fost numite aceste locuri, sau din simplul motiv ca aceste expresii,
intrebuintate fnd ca o denumire, ca niste nume proprii, s'au construit analog acestora.
In limba actuald din lista dat de GAzdaru, op. c., x x6, dupa Papahagi procliza o intilnim la nume proprii de femei in Maramure;
Anuta a i Parasca; Burnar Ion a i Mari; la casa i Doca; mazia i Surae.
In dacoromin procliza articolului la cazurile oblicve o avem exclusiv la numele proprii. Nu mai struim asupra formelor cunoscute
lui i lu 1): lui Gheorghe, lui Ioan; lu Gheorghe, lu Ioan, care cum
I) s lu * la cazurile oblicve cred c trebuie explicat, odati cu N. Draganu, (Ali
si al prepus Rev. Fil. I. No. 3, 310, din ad ilium la origine directiv care prin
dicarea directiei apartinerii putind insemnit posesorul, a ajuns un fel de genetiv
posesiv articulat dupi trebuintii * (cf. Fericita Maici a lu Isus i maica si multi coconi stau in mijlocul a borbatu si a fiimeae) (dupli cum azi pot spune: casa apartine,
la acel om=casa apartine acelui orn). Cf, dativele romanice: eng., it., span., al.,
fr., a., port., ao., ap. Mayer-Ltibke, Romanische Gram. IL cap. sox. D-1 Prof. S. Puscariti (Der /u Genetiv irn Rumanischen, in Z. R. Ph. XVI (1921), p. 76-82), it explici
dela forma acuzativului, trecut pe cale sintactici la cazurile oblicve. (Ar fi o: asyndetische Nebeneinanderstellung des bestimmenden und bestimmten Wortes s, ap.
Driganu, op. c.). GAzdaru, op. c., p. 86, a u. da statistica istorici ;4 a extensiunii geografice a formei /u, fat de lui, inflitisand si discutilnd prerile si explicatiunile diferitilor filologi I).
Pentru formarea dativului c genetivului cu /u cf. mai pe urmi Meyee-Lbke,
*Rumfinisch u. Romanisch s, in A. A. R. x93o, pp. 7 s u.
In dial. istro-romin /u procl, este singura formil. a flexiunii cazurilor oblicve,
la singular ca si la plural, la dativ ca ci la genetiv, la substantive proprii ca ai la substantive comune. In meglenoromin, alituri de flexiunea enclitic obisnuiti este

si cea cu lu ca in istro-roman.

In graiul Motilor T. Papahagi, Grai si suflets, III, 1925, p. 52 (atesti forma

procliticA a li la nume masculine: Savina a li Petru; Gheorghe a li Lip. Apoi cazurile atestate de Weigand Ihb. IV. 292, in diferite puncte ale Ardealului: casa li
Gheorghe; casa li Mihai; cast( li Maria, li Ptru, li George, etc. (cf. ai Glizdaru,
op. c., 95), a li provine singur din a lui prin sincoparea lui u, dupft cum ne convinge
N. Driganu, ali si al propus, op. c., Rev. Fil. I. No. 3, p. 310, dindu-ne c alte exam-

ple suficiente de aceste fenomene in graiul popular. Gzdaru, op. c., 93, respinge cu dreptate pirerea lui Procopovici, s Rev. Fil. *, I, No. I 2, p.
249 4. u., care explici forma a li, de masculin, singular, genetiv dintr'un latin, femenin, plural, acuzativ: ad illae, adicli exact contrariu. Nu numai sub raportul cazului si genului, unde s'ar mai putek admite confundarea, este imposibil de admis
ceeace sustine Procopovici, dar in privinta numlirului de sigur nu s'ar puteit admite
un plural inaintea numelor proprii.

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMI3A ROMANA

269

am spus, au ajuns s se intrebuinteze si la femenine: lui, Ana, lui Maria

sau: lu Ana, lu Maria.

Allturi de sistemul patronimic, care determin o persoanI cii un
nume oarecare, dupi numele mamii, i in care am vizut c s'a desvoltat articolul feminim proclitic ei, i, ai, ali < illaei, ad illaei, a mai
existat in dialectul dacoromin i sistemul patronimic dup tad, exprimand apartinerea de plrinte si in care s'a desvoltat articolul masculin proclitic al < alu < ad illum. Constructia cu al o are 0 dialectul
meglenoroman i aromn, dar pe cand in dacoroman o avem numai
la genetiv, in dialecte o gAsim si la dativ. N. Drganu, O. c., 312,
ne-a dat o serie intreagA de numiri, dintr'o matricol a botezatilor
din satul Zagra, jud. NIsud, insemnate intre anii 1784 si z8zo,
care prezinti constructia cu a/, algturi de ateva cu a lui, a lu i ali.
lac citeva exemple: Maria al Mani .tefan; Gheorghe al Coati
Onisor; Scridon al Ella Dumitru; Grepina al Iuon Dnill Pop;
Evdochia al Iuon Dimbul; Vasile al Sima Man Onisor; Titiana al
tefan Bucili; Vartolomei al Soghina stefan Ilie; Sofronie al Iacob
Lupu Popii, etc., etc- Numele scriitorului contemporan Ion AlGeorge.

In dialectul macedoroman avem de remarcat ci articularea proclitia la cazurile oblicve este obisnuit atit la numirile propr cit
si la substantivele comune: al pentru masculin -ali pentru femenin.
Paralel ins este si cea enclitici. Se pune intrebarea dac procliza
inaintea substantivelor comune este un fenomen original, sau este
numai o extensiune a proclizei dela numele proprii.
Arominul Profesor Valeriu Popahagi, m incredinteazi c proclisa

este o norma generall numai la numirile proprii; la sub. comune

este mai putin obisnuiti 0 se aplicl mai ales pe lingi numele de rude
sau alte nume de fiintl, care au un caracter determinat: tata, mama,
sork frate, moase, pap, stpin, nevast, etc. La celelalte substantive

procliza este rail. E cazul prin urmare sl credem cl procliza in

In dialectul macedo-romin existi un a li, care se intrebuinteazi aproape totdeauna inaintea femeninelor: ciliva li moasi (Pop. B. 26); capu ali nevaste (-6);
hoara li mul'ari (-33); parintil' ali feati (-3); Ana si iara s-li iria arsine a le Mariei
(May Salini, Cod. Dim. IV. 213), l'o foame ali musatA (Weigand, Aromunen II. so
XXXIV), ap. Gizdaru, op. c., 92). Apropierea formaM cu DR. a li I-a fcut pe
Procopovici si sustini etimologia amintiti. Ar. ali femenin, singular genetiv, derivi
insi normal din ad illaei in pozitie neaccentuati cum explici si GAzdaru, op. c.
Forma a i. sau ai Ex. viile ai Nicoritoae; ocini ai Nechiforeasi: maicii noastre
ai Moviloae, etc. Procopovici o explici dintr'un plural: ad illi. Dar e imposibil

a admite un plural inaintea numelor proprii. Ai derivi tot dintr'un (ad illaei
> a ei > a j > ai -cf. ei ) i > fi: ficiorul Ii Bojoae, partea i Pirloae, etc.
Foarte putine cazuri exceptionale cAnd masculinul ali in dacoromini, in graiul
Motilor, Il gisim inaintea unui nume propriu femenin; cazul se explici prin analogie, ca i lui, lu, trecut la femenin: lu Ana. Tot astfel femeninul ali, in arominil,
se gfiseste rareori inaintea unor nume masculine.

www.digibuc.ro

270

RADU I. PAUL

Macedorominl ca si in dialectul dacoromAn, a fost la inceput numai in

legIturA cu numele proprii si numai in urrnA s'a rAspAndit si la

substantivele comune prin mediatia numelor de inrudire, care fac
trecerea intre cele dota categorii.

In dialectul istroroman s'a petrecut fenomenul de extreml sim-

plificare, aplicAndu-se procliza singurei forme lu la dativ si genetiv,

singular ca si la plural. Aceeas tendind se marcheazi sit in dialectul
meglenoromAn. AdmitAndu-se frig faptul a contactul Meglenoro-

mfinilor cu DacoromAnii a fost mai indelungat si mai strAns, ar

fi explicabil de ce lu, nu a izbutit Ina sA se impue pretutindeni.

NUMELE PROPRII LUATE CA SUBSTANTIVE COMUNE

Indad ce un nume propriu ia valoare de substantiv comun, adicA
de notiune genericA, este evident a devine flexionabil. In aceasti
calitate poate luA orice valoare a flexiunii nominale interne, luAnd
si aspectele morfologice corespunzAtoare.
Valoare nominald generald. Exemple: Aici cucoanele si Sofiie-le,
(servitoarele) dupA ce se spalA isi pun cu pAmAtuful praful pe ochi
(Div., Cons., 86).
Valoare nominald determinatd. Un sArut plcat sA fie ? Numai popa
sA nu-1 stie, cl te sperie cu Iadul. N'ar putei sperii pe nime Popii
toti, de-asi fi eu V ladul (Cosb., B. I., 90); Nicu (1) meu drag; Ionelu ( 1)

meu iubit; Nelu ( 1) meu drag; Fdnelu (1) meu drag; Radu (1) meu
scump; si in acest caz de sigur si ferneninele: Ana mea scumpA; Mar-

gareta mea iubid, etc.

Valoare obiectivd. *i pe margini de carte scriam versuri dulci, de
pildl: CAtre vre-o trandafirie # sdlbaticd Clotildd (Em., Scris. II);
Pe-un Dumnezeu sA-1 nascA Satan ( blasfemie !); SI crezi in intruparea lui Crist dintr'o Marie! (Cosb., B. I., 153); SA-mi pun capul
penteo Lind SA mA fac un om pribeag ( 9); el a ajunge la convingerea, care o insufl si cititorilor sai, cA numai o Austrie mare,
poate deveni o citadelA puternicA (Jhb., XIV, 88); Vreau sA am si
eu o Marie, o And, o Floare, o Oand, o Tincd, o Leand, o Margaretd,
un Vasile, un Ioszf, un Ion, un Gheorghe.
Dar nu pot zice: vreau sA am si eu un Rad, un Nic, un Nel, un Dub
ci un Radu, un Nelu, un Nicu, un Dutu, desi la valoarea nominalA
acest u am vAzut cA are rol de articol. i de aici se vede cl in acelas
timp el este si un simplu sunet, care cl numelui un corp material
mai deplin. Deasemenea n'as putei zice cleat: as vrea sA am si eu un
Nerva, un Luca, un Toma, un Eremia, un Mircea, un Petrea, un
Costea; si nu: e Nervd, o Lucd, o Tomd, o Mirce, o Petre, o Oprea.
Dezacordul intre genul morfologic si cel sintactic impiedicA in primul
caz flexiunea, indiandu-ni-se astfel cA a nu este un element

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN -LIMBA ROMANA

271

morfologic, indicind genul, 0 deci fiind simtit ca un articol, ca in cazul

numelor feminine, ci este un simplu sunet apartinand corpului cuvntului, put andu-se 0 prin acest aspect morfologic a deosebi mas-

culinele de femenine. 0 consecinta importanta: faptul ci existi 0

mai ales a existat posibilitatea de a flexiona enclitic la cazurile oblicve

aceste nume proprii masculine; Lucai, Tornei, Ieremiei, Costei, Petrii;

Ca de-ar fi lumea'n pace

Maica Petrii mi-o mai face (Em., P.

pop., 74), nu ne da dreptul sa consideram articulate forme ca: Luca,

Toma, Costea, etc., numai pentruci au aceasti terminatiune identici

cu a articolului: un Luca, un Toma.

Deasemenea n'avem nici un cuvant sa credem CI femeninele: Maria,

Ana, Safta, ar fi articulate pentruci la cazurile oblicve ele pot flexionk

enclitic: Mariei, Anei, Saftei. Prin articulare trebuie sa intelegem

in prirnul rand flexiunea nominala interna, ori aceasta nu exista in
genere la numele proprii. Articolul in limba roman nu este numai
instrumentul flexiunii nominale interne, ci 0 a acelei cazuale, functional ins este independent de cele doua roluri.
Valoare impresivd: *i daci o A credem poetii pe cuvant, Odat' a
fost ea numai Marie pe pliant Dar ea de milioane de ori e Magdalend. Vampir and te iubete, 0'n ura lui hieni Un demon
(Co03., B. I., 153); Hristofi sd fiti nu yeti scaph nici in mormant.
Vrem parnant, Esti o Judd, E un Homer al literaturii noastre. Se
crede un Napoleon. Vedern deci a numai nurnele celebre, care au deci
caracter de notiuni generale, care au un continut de valori, pot avek
valoare impresiva.

0 valoare impresivi subiectivi, depreciativa putem avei in constructii ca acestea: d'al de Ionia ce vrei sl fac ? D'al de Maria tiu
ce poama e, etc.

PORECLE
Oamenii, cum is oamenii... au inceput a porecli pe mo Nichifor
0 a-i zice: Nichifor Cotcarul, Nichifor Cotcarul; 0 poate acum o
fi oale 0 ulcioare 0 tot Nichifor Colcarul i-a ramas bietului orn nu-

mele 0 Ora in ziulica de astazi (Cr., 146); Ciubuc Clopotarul. . care

facuse un clopot mare la acea mnastire.. 0 avek dragoste sa-1 traga
la sarbatori mari; pentru aceea ii 0 ziceau Clopotarul ( 124); Ioana
Tiganca (Al. T., 298); De-oiu mai innech lipoveni de azi inainte
sa-mi ziceti Cum ( 598); Stirba-baba-cloanti ( 349).
Derivate cu -iM dela adjective, substantive sau forme verbale: Flamdnzild, Setild, Ochild, Gerild, Chioreild, Orbild, Pdsdrild. -0-lungild,
Nimerild. Cu -ld: Pdcald, Tiindald.
Porecle din simple expresiuni: Ne sculam 0 plecim; Coate-goale
se scull 0 dumnealui (C. T., 7); Pe coate-goale, pe moftangiul,
pe mate-fripte, domnule si-mi stric vreun os pentru o simpl

www.digibuc.ro

272

RADU I. PAUL

curiozitate de gurd-cascd (C. M., 193); Si s'o vezi inconjurati de un

roi de pierde-vard Cum zmbete tuturora cu gindirea ei upar
(Em., Scris. IV); in adevAr nu-mi place s fiu mnd spartd ca multi
altii (Al. T., 693); Un vnturd-tard (Cr., 371); ajunseser la jumdtate
de om, alare pe o jumitate de iepure chiop (Ihb., IV, 6); mai inainte
de aici este palatul unde locuete Tinerete fdrd bdtrnete i. viati fArd
de moarte ( 6); Strmbd-lemne; Sfarmd-piatrd.
Exclamatia: ale i: D'alei Vitd Cdtdnutd

Nu tiu O. se fi dat o explicatie satisacAtoare a provenientei exclamatiei: alei. Cred a este o form cristalizati in poezia popular
a formei oblicve proclitice a articolului pe care astzi il mai avem pe
alocurea in unele regiuni qi care II intalnim i in poezia poporani:
ali: a li < ad illaei > a lei > a li. In poezia poporara: Vit CAtAnut,
culeasI de Eminescu i dat in colectia sa de poezii poporane, glsim
exemplele, care ne pune pe urma acestei etimologii.
In prima parte a poeziei sunt urmtoarele versuri, in care intAlnim

pe a li in functiune normall de articol i'n aceasti formi evoluati:

Plimbi-mi-sii miri primbli,
D'ali cine mi se primblfil
D'all Vita cAtinuti
Cu-a lui &al de mandruti
(Em. P. pop. 83).

La pagina 85, din aceea poezie, intalnim forma alei, ca exclamatie,

dar in acela timp i in functie de articol, ca in exemplele precedente,
credem chiar ci e mai intAiu in functie de articol i pentruca se afll

inteo expresie exclamativg, forma alei, s'a cristalizat i ca o exclamatie:

D'dei Viti catinuti

Gatit-te al ne luptim

In sibii sti ne aim. p. 85.

La pagina 84, tot in aceea poezie, alt exemplu, unde alei, deqi
il putem consider ca i articol, D. simtim astzi insl, mai mult ca
exclamatie !

Ald Viti citinuti

Ce-ai cotat tu pe aice

E de remarcat a de ate ori avem exclamatie se prezinti forma

cristalizat, veche: d'alei, iar and e numai articol, avem forma evoluat d'ali, ceeace consun cu ipoteza noastr.
Aceast formI mai apoi s'a amplificat sub forma: alelei, care o
intalnim atat de des in literatura noastr poporanA. Se mai intAlnesc
i formele: Alele apoi formele amplificate cu prepozitia de: d'alele,

www.digibuc.ro

FLEXIUNEA NOMINALA INTERNA IN LIMBA ROMANA

273

dalelei, dalelele (Cf. Dict. Acad. Rom., p. 109, unde aduce aceasti

exclamatie in legatura cu bulg. okle). (De avand la inceput rolul

de prepozitie (de a lui Vita Citanuta) Iii exclamatie vi-a pierdut rolul
prepozitional, considerfindu-se in urm o simpli forma amplificativa,
enrfatica. Pe aceast cale s'ar putei explich apoi formele: d'albd,
d'aoleu, etc.).

NUMELE GEOGRAFICE
Articularea numelor geografice se explica prin faptul ca artic6lul
in limba romana este i instrumentul flexiunu cazuale, nu numai a
flexiunii nominale interne, care de sigur nu poate avei loc in cazul
numirilor proprii.
Numirile geografice terminate in a, au format o flexiune cazuali
enclitica luandu-se dupa substantivele femenine comune terminate
in a. Desinenta a dela cazurile oblicve nu este tratata morfologicete
ca articol, dovadi c la cazurile prepozitionale a nu se transforma
in d: Caltoresc in Italia; am facut excursii prin Europa; vin din Transilvania.

Numirile geografice masculine, alturi de cele femenine, au fcut

aceea flexiune cazuala enclitici.

Este interesant de observat ca numele geografice masculine, la cazul

subiect, se pot dispensi intr'un anumit cat de articolEx...: Paris este

capitala Frantei. Bucureti este capitala Romaniei. Cernauti este capitala Bucovinei, alturi de:. Parisul este tapitala Frantei; Bucuretii
sunt capitdla Romaniei; Cernautii siint capitala Bucovinei. Cann, e
t numele geografic nu constitue in aceste propozithini un subeict
efeCtiv, ci are numai un :rol pur denornital. Prepozitia ar fi echivalend cu urmatoarea: oraul Paris este capitala Frantei. Articularea
insa este de rigoare, and numele geografic se afl in cazul- object:
am cunoscut Sibiul; Bra0vul, Clujl, Caransebepl, Aradul, Nu se
poate zice niciodata: am cunoscut Sibiu, sau Brapv, sau Cluj;
Numele geografice in cazul nominativ, and au rolul de subject
efectiv nu numai denominal, impun articularea: Daca o vrea Siretu(l)
m'o muti si mai sus; i deajuns ca's langa dansul (Garl., C. d. d.,
176); Ceahldul este de vremuri straja Moldovei; Prutul desparte Moldova in dou tinuturi; Oltul strabate tinuturi minunate, etc.
Ca abatere dela regula generall, intalnim formele nearticulate la
cazurile prepozitionale, a numelor femenine: Dunrea, Piatra, Bistrita. Actual nu se zice: am cltorit pe Dunarea, ci: pe Dunire;
sau: un orn s'a innecat in Durare, nu: irt Dunarea. In cronicari ins
se gsesc formele articulate: Ca dela Belgrad, carele scim mai toti
ca este pe Dundrea (M. Cost. II, 9); unde cade apa Savei in Dunrea
(id., ib.). Aceasta se explica cred prin faptul ci Dunre are i o intrebuintare de substantiv comun adverbial: curge apa dundre pe strizi.
r8 A. R.

Studii p Cercetari, XIX.

www.digibuc.ro

274

RADU I. PAUL

Sau pentrucl in ultimul veac Dunrea, fiind un factor economic

geografic-istoric, de atita important/ pentru tara noastrl, circulatia

acestui nume a devenit extrem de frecvent, incit i ca tratament
sintactic, s'a acomodat normei generale a cazurilor prepozitionale
dela substantivele comune 0 de numirile geografice masculine, si
mai ales a celor de rauri mari, care in majoritatea lor sunt masculine;
Arge9u1, Oltul, Prutul, Nistrul, Murepl, Someul, Jiul, Siretul.
In uncle documente istorice intilnim forma: merg la Bistrit, in
loc de Bistrila. In Moldova 0 Nordul Ardealului numele topice de

genul fememn se intrebuinteazi popular nearticulate dui)/ prepozitie: Am fost in Bistritd , V in din Suceavd . Cf. 0. Creang,
Pov. p. 13o: i te-a mai cinsti i fecioru-meu la Piatrd.

Ceeace ar putei explici uor formele nearticulate ar fi urnatoarele constructiuni inversate, and un atribut adjectival preced
numele: L-a inghitit blestemata, adinca Dun/re; Frumoasa Rominie;

lenepl Mure; mociorloasa Dimboviti; s'a innecat in blestematul

Prut; s'a dus in blestemata Bistrit; in pudica Germanie (Jhb. XIV,
28). Dar: Noua Caledonia; Noua Grenada; Noua Olanda; igoua

Scotie; Noua Zelanda.

SoareNume geografice din expresiuni: Miazl-noapte;
apune; Soare-scap/t; Soare-rIsare; Acolo departe spre soare-rlsare.
Pe veci cetluite in marmur rece
Din freamt de foi de dumbravA
dorm clipele noastre de slay/ (Goga, La noi); Miaz-noapte < medianocte; miaz-zi < media die: impAratul adunI Rsirit i Apus, Miaz-

zi0 Miaz-noapte (Jhb:, IV, 6).

Nu mai nir pe cele compuse cu. diferite atribute ca: Reghinul
Ssesc; Pianul din sus; La Zece Mese (C. M., 193), La Trei Sarmale; Cinci Biserici; Doug. Punti (Jhb., XIV, 38); La Viata Lung/
(ling/ Ia0); La # Leul i Carnatul , etc. Marea Neagr, Marea Ro0e.
Pluralele: Fintinele.
particula comparativi ca, dupi prepozitia cu, dup./ adverbul
tot, se comport/ ca. 0 substantivele comune de valoare nominal/ determinat, adic vom avei articulare: Ca Bucuretiul, seamin cu
Bucuretiul; tot Bucureqtiul.

www.digibuc.ro

CAP. XXIV

TITLURI LITERARE
Flexiunea nozninalA interni 10 evidentiazA foarte bine valorile ei

in felul cum scriitorii i intituleazi operele bor. Citind titlul unei

poezii, unei nuvele sau roman, dupl cum acest titlu e la valoare nominalA, obiectivA sau impresivi, ne dim searna daa poetul vrea si
ne dea printr'un fapt sau un evenirnent infAtiat:

Sensul unei idei generirrifeaMftcere ca titlul si fie de va-

loare nominark generali, &el t&titAIVetf,ftetul (N. Cr., Dar. PArn.

74); Copacul ( 83); Romantat.Ypii (r91); ..Toamna ( 79); Pdianjenul
( 169); Amiaza ( 83); 'Arta, tubereci 6i0; Pddurea in Amurg
( 120); Dimineata ( 79); Ceintecul Pdmatigui ( 47); Logica (Co03.,
C. d. 1., 147). Ideea generala poate
B, I., 57); Robia durerii
sl fie o personificare: (Primdvara, reprezentat printr'o zini); Vdn-

tul, Co03., B. I., 72 (personificat inteun Mau trengar); sau un

simbol. Ex. in poezia Copacul , poetul simbolizeazi prin arborele

care creste spre soare i lumini, care se hrInqte cu seva pArnintu-

lui 0 a arui frunziq e cuib de antece: poetul. Titlul exprimd va-

loarea nominald determinatd, and ni se infitieazi un fapt divers 0

particular: Recrutul (Co9b., B. I., 143); Nunta Zamfirei i6); Dufmancele ( 130); Moartea lui Fulger; Mdnioasa ( 8); Spinul ( 218);
Socoteala (Vlah., C. d. 1., 75); Luna de miere (-109); Mama ( 127);
Inconsolabilii ( 3); Innecatul (Girl., Cea din1ti durere, 56); Moetenitorul ( 86).
2. Titlul de valoare obiectivd. Deobiceiu pentru a exprizni valoarea

obiectiva a titlului se intrebuinteazi articolul nedefinit. Astfel, un

nume izolat, nearticulat, apare in minte in extrema sa abstractiune,
lipsit de orice element contingent, ceeace este echivalent cu valoarea
sa impresivi. Ca si se evite aceastA confuzie se intrebuinteazA articularea nedefinit, care '11 particularizeaza, dindu-i o acceptiune mai
realA de efectivitate de0 nedefinia. Ex.: 0 viatd (Vlah., C. d. 1.,

81); Un crdciun ( 161); 0 amintire ( 179); 0 datorie ( 195); Un

basin (Co0., B. I., zoo), etc.
3. Titlul de valoare impresivd. De ate ori titlul este un nume ne-

articulat,i1 concepem in valoare impresivi. Exemple: Fragment (Cosb.,

B. I., 152); aintec barbar ( 17o); Gazel ( 174); Ritornele ( 198);

Nedumerite ( 205); Noapte de yard ( 5); Baladd albanezd ( 28);
.78*

www.digibuc.ro

gIJAYLAGLa.

276

PAUL I. RADU

Poet # critic ( 69); Predare (Vlah., C. d. 1., 3); Frati de cruce ( 9);
Medievald (N. Cr., Dar. Pam., 123); Romanticd ( 128); Serenadd de
demult ( 132); Agapd eroicd ( 49); Haiduci ( 135); Ploaie cu soare

( 141); Dor ( 146); Elan ( 159); Tristele ( 173); Sfeirfit de yard

( 99); Cntec de toamnd ( icq); Cules de vii ( ioz); Catren ( 104);
Mamd de departe ( 19); Soldat murind ( 24); Melancolie (Eminescu) etc., etc.

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE
ASCOLI, Studj critici, t. 2, Roma, 1877, s Archivio*, 1878.

ANGLAND JOSEF, Grammaire lmentaire de l'anden franais. Paris, 1930, 4-e ed.
BACMEISTER, Die Kasusbildung des Singular in Rumdnischen Weigand's lib. IV. 1897.

BRPAL M., Essai de smantique. Paris, 1899, ed. II.

Mlanges de Mytologie et de linguistique. Paris, 1877.
BARTOLI M., Albanische Studien, in Zeitsch. f. vergleich. Sprachforsch. 1923 si 25.
BRUNOT F., Grammaire historique de la langue franraise. Paris, 5899.
La pense et la langue. Paris, 1922.
BALLY CH Le langage et la via. Paris, 1,5128. .
Prcis de stylistique ktpiflise..-Gnieyp, ,1906.
BOURCIEZ, Elements de linguistique 'romane, ed. 2..Paris, 1923.
BRAUNS S., ber den pnipositionalen. Accpscttiv;im Spanischen mit gelegentlicher Berficksichtigung an deren Sprachen, Jlarribnrg, 5908. f. II. Hdfte Beilage zum

* Jahresbericht der Oberrealschule in Eimsbttel, 19o8. Progr. No. 956).

BELLO A. CUENVO, Gramatica de.. la linguteCastillana. Paris, 1914BARTH K., Chrestomathie de Pandit% Wanois (VIII XV). Grammaire et Glossaire.
BRONDAL M Danske Studier 1923, 83 (Articolul ca fapt de civilizatie).
BARBULESCU I., Archiva din Ia#, an. XX, 1921, pag. 49-52.
BOGREA V., In chestiunea postpunerii articolului. Dacoromania II. 662,
CAPIDAN TH., Originea vocativului in -le. Dacoromania I., 585.
Flexion des Substantivus in Codex Dimonie Weigand's Bib. XII. pag. 18x.
Raporturile Albano-romdne. Dacoromania II. pag. 445 s. u.
Meglenoromdnii. Bucuresti, 1925.
CARDIGNANO FULVIO, Lingua albanese (Dialetto Ghego) Grammatica. Saggi di litterature, frazeologict et proverbe. Milano, 1931.
CAIX NAPOLEONE, Principii di grammatica storica italiana. Firenze, x886.
CLEDAT L., Manuel de phontique et de morphologie Romanes. Paris, 1925.
CONTURAT L., Sur la structure logique du langage. s Rev. de Metaph. et de Morale*,
Janv. 1912, cf. Bul. de la Soc. de Phil. *, Fevr. 1912, Mai 1953.
DENSUSIANU O., Histoire de la langue roumaine, Vol. I. Paris, 1902.
DRAGANU N., Doud manuscripte vechi. Codicile Teodorescu i Codicile Martian.
Bucuresti, 1914.
Formele de dativ # genitiv cu a li # al prepus in Dacoronuind. s Rev. Filologici s. Cernduti, x928, pag. 308-314.
DELACROIX H., Le langage et la Pense. Paris, 1924.
DARMSTETER A., Cours de grammaire historique de la langue franaise.
DIEZ FR., Grammatik der romanischen Sprachen, Vol. II. (Asupra articolului pag.

774-795. V01. II. Asupra acuzativului cu pe, pag. 825-853.

DICTIONARUL ACADEMIEI ROMANE.

GILDERSLEEVE, Syntax of classical Greek, prt. II. 1911.

GELLRICH, Remarques sur l'emploi de Particle en vieux frawais. Leipzig, 1881.
GYNNEKEN, I. VON., Principes de lingvistiques psichologiques, Paris, Amsterdam,

Leipzig, i9o7.

GAZDARO D., Descendentii dernonstrativului ille in limba romdneascd. Iai, 1929.

GUILLAUME G., Le problme de radicle et sa solution dans la langue franfaise. Paris,
1919.

www.digibuc.ro

278

BIBLIOGRAFIE

GRAMMONT, Phontique historique et phontique experimentale, Sciincia XII. 1912,

24. 4. P. 78.

GRAUR AL., Les noms roumains en -u (z). Romania, 1926, 495-504.

HENRY V. Essai sur l'analogie. Paris, 1883.
HUBNER
Syntahtische Studien fiber den Artikel bei Eigennamen im Alt- und Neujranzsichen. Kiel, 1892.
HAWED B. P., Psaltirea diacomslui Cored, 1577, Tom. I. Bucureati, 1881.
Cuvente din Beltrdni. Bucureati, 1881.
HOFFMANN Y. B., Lateinische Umgangssprache. Heidelberg, x926.
JESPEsREN O., Progrese in langage. London.
KURTH R., Der Gebrauch der Prdpositionen im Rumiinischen. Weigand's Ihb. X., p.
465--639-

KALB:PRY TH., Prp. Passivobijekt im Spanischen, Portugesischem und Rumnischen

Z. R. Ph. 1913, p. 358-69.

LACEA C., Untersuchungen der Sprache der s Viaa i Petrecerea Sfintilor t des Mi.
tropoliten Dosofteiu, in Weigand's Jahresbericht 5.
Genetive femenine cu articolul prepozitiv. Dacoromania III, p. 798.
LERCH E., Historische franzsische Syntax. Erster Bd. Leipzig, 1925.
MIKLOSICH F, Beitriige zur Laudelzre der rumiinischen Dialekte. Wien, x881.
MENENDEZ PIDAL R., Manual elemental de gramatica historica spaniola. Madrid, 1914.
MEILLET A., VENDRYES J., Trait de gram. compare des langues clasiques. Paris, 1927.
MEILLET A., Aperpu d'une histoire de la langue greque. Paris, x9x3, ed. 2, 1920.

Linguistique historique et linguistique gnrale. Paris, 1921.

L'evolution des formes gramaticales. Sciencia, r9x2, pag. 384.
Quelques observations sur l'emploi de la prposition devant le regime direct
en espagnol (Studier in modern sprakvetenskap, publi par la Nyfilologika Sdls-

kapet i Stokholm I. Upsala 1898 XIII. 235 p.

MOSER HANS, Der Ursprung der rumiinischen Prepositionen, Ihb. X. pp. 40-463.
MEYER G., Kurzgefasste albanische Grammatik mit Lesestficken und Glossar. Leipzig, i888.
Albanesische Studien. Wiens, z9II.
MORANDI, Origine della lingua italiana, x897.
MICHov, Die Anntendung des bestimmten Artikels im Rumdnischen verglichen mit der
im Albanesischen und Bulgarischen. Weigand's x4. Jhrb. 1908, p.
MEYER-LOBKE W., Grammatik der Romanischen Sprachen. Vol. III. Syntax. Leipzig, x899.
e D'OVIDIO, Gramatica storica della lingua e dei dialetti italiani. Milano,

1906.

MUSSAFIA, Nuova Antologia. Vol. XX. 1872.

MONACI ERNESTO, Crestomatia italiana dei primi secoli con prospetto delle flessioni

gramaticali e glosari. Cita di Castello, 1889.

MOLLER FREINFELS, Das Denken und die Phantasie, Leipzig, 1916.

MAROUZENU J. L'ordre des mots dans la phrase latine z. Les groupes nominaux. Paris,

1922. Coll. ling. publ. p. la Soc. de ling. de Paris, XII.

NYROP KR., Grammaire historique de la langue franraise. Paris, 1913.

OBEDENARU M. J., L'article dans la langue toumaine. Montpellier, 1884.

--

PUFARN S., Despre leek fonologice. Dacoromania ri. p. 19.

Lat. libet in romdneste. Dacoromania III. p. 397.

Studit istro-romdne. II. Bucureati, 1926.

PARVAN V. Getica. Bucureati.

PAULHAN FR. La double fonction du langage. Paris. 1929.

PHILIPPIDE AL., Originea romanilor II. Iaai, 1927-1928.
PHILIPPIDE AL. Istoria limbii ronane. Principii de limbd.
PAPAHAGI T., Graiul i folklorul Maramureplui. Bucureati, 1925.
Parallele Ausdrcke und Redensarten im Rumdnischen, Albanesischen, Neugriechischetr und Bulgarischen. Leipzig, z908.
RAUL DE LA GRASSERIE, De Particle (morphologie et syntaxe) In Memoire de la Soc.

de lingv. de Paris, IX. (1896) 287.

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE

279

ROSETTI AL., Lettres roumaines de la fin du XVI et du dbut du XVII sicle dries

des archives de Bistritza. Bucuresti, 1926, p. 35-36.

ROSSETTI AL. Chronique roumaine. Revue de Linguistique romane IIL p. 257.

ROUSSELOT, Les modifications phontiques du langage.

RIEMANN OTHON, Grammaire compare du grec et du latin, Sintax. Paris, 1927.
SAUSSUR FERD. DE, Cours de linguistique gnrale. Paris. z916.
SLAVICI I., Atezarea vorbelor in romtind. Analele Academiei Romine, Seria IL Mem.
sect. lit. XXVII.
SAUVAGEOT AURELLE, L'emploi de Particle en gotique. Thse complmentaire pr-

sente it la Facult des Lettres de Paris. Paris, 1929.

SCHIAFFINI, Texti antiqui italiani.

SPITZER LEO, Aufseitze far romanischen Syntax und Stylistique. Halle, r9t87
Rum. p(r)-e, span. a vor person. Accusativobject.
Considirations gnrale sur la declinaison nominale roumaino-albanaise. Archiv,

za arb. star. 3, 163-75.

SECHEHAYE ALBERT, Les rgles de la grammaire et la vie du langage. Germanischromanisch Monascthrift 1914, p. 288-303 si 345-351. (Despre articol in francezA).

La Mthode constructive en Syntaxe. Rev, de lg. Romanes. T. LIX,

VI-e Srie. I% IX.. 1916. pag. 44-76.
Essai sur la structure logique de la phrase. Paris, 1926.

SANDFELD KR., Linguistique balcanique. Problmes et rsultats. Paris, 1930. Pub li

par la Socit de lingv. de Paris XXXI.

TANOVICEANU I., Articolul antepus ei, ai, fi, i la numele proprii fetnenine. Archiva

VII. 1897, p. 329-344.

TIKTIN, Gramatica romand. Partea II. Sintaxa. Bucuresti, i895.

Rumnisches Elementarbuch. Heidelberg, 19o5.
TAGLIAVINI C,, Su Ila questione della postpozitione dell' articolo. Dacoromania III,
P. 515.

Postilli rumene, in Studi Rumeni II, P. 234.

TEDEsCO M., Le Systeme de Particle, Z. r. I. IV. /926, p. 94-100.
WHITNEY D., La vie du langage. Paris, 188o, ed. 3-e.
VENDRYES J., Le langage. Paris, rg2r.
Le progras du langage. Bull. de Ia Soc. franc. de Phil., 1922, p. 152.
WEIGAND G., Codex Dimonie, Jahresbericht XX. I. II. IV.

Das suffix -ulescu, in XII. Ihr. p. no.

Das suffix -ul, in den Balkansprachen, in Balkan-Archiv II. (1926),

P. 147.
ZAUDER E., Etudes sur Particle dans le franpais du XVII sicle. Lund. 1893.

BIBLIOGRAFIA PENTRU MATERIAL

Din literatura modernd
ALEXANDRE, Teatru, (Prescurtat: Al.).

COpUC GIL, Fire de tort. Ed. XIi. 4 Cart. Rom. e. Buc. Bibl. Scriit. Rom. (Prescurtat: Cosh. F. T.).
Balade fi Idi le (1883-189o). Ed. X. Socec s. (Prescurtat: Cosb B. I.).
CREANGA I., Opere Complete, Buc. 5904. (Prescurtat: Cr. P.).
CARAGIALE I. L., Momente, Schite, Amintiri, 1908. (Prescurtat: C. M.).
Teatru. (Prescurtat: C. T.).
CODREANU M., Ceintecul Desertdciunii.

Desert.).

Iai, 5925, (Prescurtat: M. Codr. Cant._

CRMNIC N., Darurile Pdnuintului, (Poezii). Bucuresti. (Prescurtat: N. Cr. Dar.

PAm.).

DELAVRANCEA B., Apus de Soare, Bucuresti, Libr.

A. d. S.).

Socee s. (Prescurtat:

A Doua Conftiintd. Bucuresti, 1923. (Prescurtat: Dlv. Cons.).

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE

280

EMINESCU M., Poezii. (Prescurtat: Ern.).

Literatuta Populard. Bucuresti, r902. (Prescurtat: Ern. P. Pop).

Povestind Copiilor, Bucuresti, 1928. Ed. Socec *,

GARI.EANU ElvI., Cea d'intdiu Durere, (Nuvele Schite). Buc. ed. III. (Prescurtat:

Girl. C. d. d.).

NICOLEANU N., V. CARLOVA, C. STAMATI. Bucuresti, 7906.

PARVAN V., Idei # Forme Istorice. Buc. 7920. (Prescurtat: Pirv. I. f. lat.).
TEODOREANU I., Bal Muscat, ed. II. (Prescurtat: T. B. M.).
VLAHUTX AL., Poezii, 7880-79z7. Bucureoi. (Prescurtat: Vlah. P.).
VLAHUTX, Clipe ds linifle. (Prescurtat; C. d. I.).
ISPIRESCU P., Legende # Basmele Romdnilor. Vol. II. 7926. Prescurtat: I. L.)
PAPAHAGI P., Basme aromeine fi Glosar. Buc. 1905.

PUFARIU S., Studii istro-romne, H. Buc, /926.

Din literatura veche

Il. III. Bucuresti, 1872. (Ureche, prescurtat:

Ar; Miron Costin, presc: M. Cost.: Neculce, presc: Nee.; Nicolae Muste,
presc: N. Mutt.: Alex. Annras, presc: Al. Amir.)

KOGXLNICEANU M., Letopisetele I.

GASTER M., Chrestomafie. Leipzig-Bucuresti, 1891.

HADEU B. P., Cuvente din Bdtrdni. Buc. x881. Vol. I. II.

Psaltira Diaconului Coresi din 1577. Tom. I. Bu-c. 1881.
PUFARIU S., PROCOPOVICI AL., Cartea cu Invdfdturd, de Diaconul Coresi din z58z.

Vol. I. Buc. 1914.

CANDREA A. V., Psaltirea Scheiand. Buc. 1916.
SBIERA I. G., Codicele Voronefean. Cerniuti, 1883.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro