Introducere n filosofie - exemple de subiecte de examen

1. Introducere n filosofie - pregtire pentru examen (2.12.2011)

ncercai s analizai din punct de vedere filosofic urmtorul raionament1. Presupunnd c nu

acceptai concluzia raionamentului, ce anume ai considera c este n neregul cu ideile exprimate
la punctele (1)-(4)?
(1) Dac iubeti o anumit persoan, atunci poi spune de ce o iubeti, indicnd anumite
caliti pe care le are persoana respectiv (caliti pentru care consideri c merit s fie
iubit). Altminteri, ar fi o simpl ntmplare c iubeti o anumit persoan i nu o alta,
iar o adevrat iubire nu poate fi astfel.
(2) Judecnd realist, probabil exist mai multe persoane care au calitile pentru care
consideri c o persoan merit iubirea ta.
(3) Dac ai intlni o alt persoan care are calitile celei pe care o iubeti deja, ar trebui
s o iubeti i pe aceea, fr a renuna s o iubeti pe cea dinti (care continu s aib
calitile pentru care consideri c merit s fie iubit). Altminteri, iubirea doar pentru
una dintre persoanele care merit iubirea ta ar ine de o alegere arbitrar i poate chiar
nedreapt,

nemaiavnd

cum

fie

considerat

cu

adevrat

iubire.

(4) Dar iubirea adevrat nu poate consta dect ntr-o relatie cu o singur persoan (la
un moment dat).
(5) Prin urmare, iubirea adevrat nu e posibil.
2. Introducere in filosofie - examen (30.01.2012)
Cineva iti spune urmatoarele:
(1) Exista pe Pamant atat fiinte omenesti vii, cat si fiinte artificiale, construite dintr-un
material care nu poate fi distins, folosind tehnologia existenta in zilele noastre, de materialul
organic din care sunt constituite tesuturile vii.
(2) Tu esti o astfel de fiinta artificiala. (Fara a intra in detalii, interlocutorul misterios iti
Raionamentul de mai sus e construit pornind de la o prezentare a crii Loves Vision, scrisa de Troy Jollimore
(publicat la Princeton University Press n 2011). Prezentarea respectiv poate fi ascultat la adresa:
http://newbooksinphilosophy.com/2011/10/15/troy-jollimore-loves-vision-princeton-up-2011/
1

ofera un scenariu coerent pentru aceasta afirmatie, dar iti spune, totodata, ca nu poate sa iti
ofere o dovada empirica pentru ceea ce sustine.)
(3) O fiinta artificiala nu are facultati mentale autentice. Spre deosebire de fiintele vii, are
doar un simulacru de constiinta, gandire, sensibilitate afectiva s.a.m.d. Daca ai deveni o
fiinta vie, ai putea vedea diferenta dintre facultati mentale autentice si facultati mentale
simulate.
(4) De asemenea, nu se stie daca o viinta vie poate continua sa existe dupa moarte, dar se
stie ca o fiinta artificiala inceteaza sa existe atunci cand corpul acesteia nu mai functioneaza.
Acelasi interlocutor misterios iti ofera o pastila, spunandu-ti ca in jumatate din cazuri, o fiinta
artificiala care ia pastila respectiva se transforma intr-o fiinta vie. In cealalta jumatate din cazuri,
corpul unei fiinte artificiale care ia pastila respectiva inceteaza sa functioneze.
Presupunand ca urmaresti sa iei o decizie rationala in aceasta situatie, ai alege sa iei pastila sau ai
refuza-o? Cum ti-ai justifica decizia?
Sugestii de raspuns:
Ce inseamna sa iei o decizie rationala? In mod obisnuit, consideram ca atunci cand luam decizii ne
servim de ratiunea practica. Exista cateva moduri de a rationa caracteristice felului in care gandim
atunci cand luam decizii (vezi, de pilda, silogismul practic). Ceea ce scoate in evidenta analiza
ratiunii practice este ca in luarea deciziilor ne bazam pe opinii pe care le acceptam ca fiind
intemeiate si pe evaluari.
Pot accepta afirmatiile (1)-(4) ca fiind intemeiate? Poate conteaza sa intelegem mai bine ce anume
inseamna ca o opinie sa fie intemeiata. Daca intelegem intemeierea potrivit conceptiei
fundationaliste empiriste, nu putem accepta drept intemeiate afirmatiile (1)-(4), fiindca acestea nu
se bazeaza pe dovezi empirice. Daca intelegem intemeierea drept coerenta a unui sistem de opinii,
ni se spune ca interlocutorul misterios ne ofera un scenariu coerent in sprijinul afirmatiei ca am fi o
fiinta artificiala. Totusi, un astfel de scenariu contrazice sistemul nostru coerent de opinii. E
discutabil ca dupa eliminarea contradictiilor sistemul de opinii care ar fi coerent in cel mai inalt
grad ar include propozitiile (1)-(4). Neavand, insa, mai multe informatii, am putea lasa deschisa
posibilitatea ca opiniile respective sa fie intemeiate potrivit unei intelegeri coerentiste a intemeierii.
Afirmatia (1), corelata cu ceea ce am observat pana acum, are urmatoarea consecinta:

(c) Comportamentul fiintelor artificiale nu poate fi distins de comportamentul fiintelor omenesti vii.
Aceasta pentru ca daca ar fi putut fi distins, e greu de crezut ca nimeni nu ar fi observat diferenta si
nu am fi aflat ceva despre existenta unor fiinte artificiale pana acum (aceeasi concluzie reiese si din
imposibilitatea existentei unei dovezi empirice, intrucat observarea unei diferente intre
comportamentul unei fiinte artificiale si comportamentul unei fiinte vii ar constitui o astfel de
dovada empirica).
De aici reiese ca singura diferenta sesizabila intre o fiinta artificiala si o fiinta vie consta in anumite
experiente subiective. Experienta subiectiva a gandirii, de pilda, ar trebui sa difere in cazul unei
fiinte artificiale si in cel al unei fiinte vii.
Este aceasta o diferenta suficient de importanta? (v. ideea unui test pentru inteligenta artificiala si
opinia potrivit careia un asemenea test nu ar fi concludent)
Cum ar putea fi sesizata aceasta diferenta? Potrivit interlocutorului misterios, o fiinta artificiala
poate sa se transforme intr-o fiinta vie. Fiinta respectiva ar putea compara experientele avute, cam
in felul in care poate sa isi compare experientele subiective o persoana care nu avut senzatii vizuale
de culoare, dupa ce ajunge sa aiba astfel de senzatii (v. qualia). Ar trebui ca o astfel de fiinta sa
poata spune ca inainte de a se transforma intr-o fiinta vie nu avea decat un simulacru de constiinta.
Dar este posibil acest lucru? (Altfel spus, este posibil sa vorbim despre experiente subiective
inconstiente?)
Ne-am putea intreba, in particular, cum poate fi justificata afirmatia (4). Distinctiile care joaca un
rol important aici par sa fie cea intre fiinte aparute in mod natural si artefacte (fiinte artificiale),
precum si cea intre organic si non-organic (dar asemanator cu organicul in asa masura incat
tehnologia actuala nu ne poate servi pentru a observa diferenta). Cum ar putea sti interlocutorul
misterios ca fiintele artificiale inceteaza sa existe atunci cand corpul acestora nu functioneaza si
totusi sa nu stie daca in cazul fiintelor vii lucrurile stau astfel sau nu?
Presupunand, totusi, ca acceptam drept intemeiate afirmatiile (1)-(4), pentru a lua o decizie
rationala trebuie sa decidem pe ce anume punem pret mai mult. Daca nu luam pastila, existenta
noastra va continua ca si pana acum. Ceea ce ni se spune in plus este ca la sfarsitul vietii vom inceta
sa existam. Dar acelasi lucru ar putea fi valabil si pentru cazul "fiintelor vii". Daca luam pastila,

sunt 1/2 sanse ca existenta noastra sa se incheie imediat. Avem 1/2 sanse sa capatam experiente
subiective noi, fata de care experientele noastre subiective prezente sa para inautentice. Totodata, in
acest caz s-ar putea ca existenta noastra sa continue si dupa sfarsitul vietii, dar nu este clar pentru
cat timp si in ce forma.
Problema ar putea fi exprimata si astfel: merita sa riscam sa ne incheiem existenta acum de dragul
unei sanse de a o prelungi? Daca suntem "fiinte artificiale", exista oricum sanse ca existenta noastra
sa se prelungeasca dincolo de durata obisnuita a unei vieti omenesti (artefactele au parti
componente care pot fi inlocuite).
S-ar putea, desigur, ca intre fiintele artificiale si fiintele vii sa existe si alte diferente decat cele
despre care vorbeste interlocutorul misterios. Dar in conditiile in care nu stim altceva decat ceea ce
se spune in (1)-(4), decizia rationala pare a fi mai degraba cea de a refuza pastila.
Un raspuns mai simplu ar putea porni de la observatia ca exista un conflict intre ideea ca nu am
avea facultati mentale autentice (v. afirmatia 3) si cerinta de a lua o decizie rationala. Se considera
in mod obisnuit ca ratiunea este una dintre facultatile mintii noastre. Daca acceptam ideea ca
facultatile noastre mentale nu sunt autentice, atunci trebuie sa acceptam implicit ca nu putem lua
decizii "cu adevarat rationale".
Altfel spus, daca intelegem astfel afirmatia (3), nu pare sa aiba rost sa incercam sa raspundem la
intrebarile formulate in cadrul subiectului de examen. Intrucat ni se cere sa raspundem la intrebarile
respective, iar singurul mod in care putem da un raspuns e conditionat de presupunerea ca suntem
inzestrati cu ratiune, in chip autentic, reiese ca nu putem accepta drept intemeiata afirmatia (3). Dar
atunci singurul mod in care o "fiinta artificiala" poate fi distinsa de o "fiinta vie" e furnizat de
afirmatia (4), care este ea insasi indoielnica. E usor de aratat, in acest caz, ca ar fi rational mai
degraba sa refuzam pastila decat sa o acceptam.
3. Introducere n filosofie examen (1.06.2012)
ncercai s analizai din punct de vedere filosofic urmtorul raionament (de factur anarhist).
Presupunnd c nu acceptai concluzia raionamentului, ce anume ai considera c este n neregul
cu acesta?
Pentru ca un contract s fie valabil, acesta trebuie s fie acceptat de ctre toate prile care

ncheie acel contract. Aceste pri trebuie s i recunoasc n mod reciproc calitatea n care
ncheie contractul. De pild, n cadrul unui contract de vnzare-cumprare ntre dou
companii, acestea se recunosc drept companii cu personalitate juridic, avnd o anumit
autoritate etc. n mod analog, un contract social ntre ceteni i stat, fie el i tacit, presupune
recunoaterea de ctre stat a drepturilor cetenilor, precum i recunoaterea de ctre
ceteni a autoritii statului. Altfel spus, un asemenea contract presupune recunoaterea
autoritii statului, aa c nu o poate justifica. Prin urmare, ncercrile de justificare a
autoritii statului prin invocarea unui contract social sunt sortite eecului.

4. Introducere n filosofie examen restan (17.09.2012)

Andreea nu crede c viaa oamenilor continu dup moartea acestora. Bogdan este de acord. Nici el
nu consider c oamenii i continu viaa dup ce mor. Prerile lor difer, totui, n ceea ce privete
modul n care ar trebui s vorbim despre oamenii care au murit. Andreea susine c persoanele
nceteaz s mai existe atunci cnd mor, aa c nu are sens sa spunem ceva, la timpul prezent,
despre o persoan decedat. Bogdan, n schimb, crede c putem vorbi fr probleme despre
persoanele decedate, fiindc atunci cnd o facem ne referim, pur i simplu, la corpurile lor. Odat
cu moartea, spune el, oamenii i pierd viaa, devenind fiine nensufleite, dar nu nceteaz s
existe2.
(1) Bazndu-v pe pregtirea dumneavoastr filosofic, cum v-ai imagina dezbaterea dintre
Andreea i Bogdan? Ce argumente ar putea aduce fiecare pentru a-i apra punctul de vedere sau
pentru a critica punctul de vedere al celuilalt?
(2) Vi se pare c aceast diferen de preri are o miz filosofic mai adnc? Dac da, care credei
c este aceasta?
5. Introducere n filosofie examen (25.01.2013)

Un milionar excentric v propune urmtorul joc, a crui miz const ntr-un milion de dolari3. Pe
Subiectul e formulat pornind de la o idee din articolul The Person and the Corpse, de Eric T. Olson, publicat n
Ben Bradley, Fred Feldman i Jens Johansson (editori), The Oxford Handbook of Philosophy of Death, Oxford
University Press, n curs de apariie. Textul poate fi accesat online la adresa:
http://www.shef.ac.uk/content/1/c6/03/49/16/PC.pdf
3
Subiectul e formulat pornind de la o idee din articolul The Toxin Puzzle, scris de Gregory S. Kavka i publicat
n Analysis 43 (1):33-36 (1983).
2

o mas din casa n care locuii este aezat o sticlu care conine o toxin. Lichidul respectiv nu
este letal. Dac este but, provoac dureri ngrozitoare timp de 24 de ore, dar sntatea persoanei
care l bea nu este afectat.
Propunerea milionarului este urmtoarea: Ai timp de gndire pn la azi la 12 noaptea. Dac la 12
noaptea nu intenionezi s bei toxina, atunci nu pierzi nimic, dar nu primeti nici un ban. Dac la 12
noaptea te-ai hotrt i intenionezi s bei toxina mine la prnz, atunci mine diminea vei primi
un milion de dolari. Indiferent ce faci dup aceea, poi pstra banii primii..
nainte de a pleca, milionarul mai spune: Un aparat care i monitorizeaz ntreaga activitate
cerebral i poate detecta cu acuratee inteniile nesincere a fost plasat n casa n care locuieti. Spre
deosebire de un dectector obinuit de minciuni, acest aparat nu poate fi pclit. Pentru a primi banii
trebui ca pn astzi la 12 noaptea s te fi hotrt s bei toxina i s intenionezi cu adevrat s o
faci.
(1) Presupunnd c toate datele acestui scenariu sunt corecte, credei c o persoan pe deplin
raional ar putea ctiga un milion de dolari n cadrul acestui joc? (Indiferent de felul n care
rspundei, ncercai s dai o justificare ct mai bun pentru rspunsul pe care l oferii.)
(2) Ce idei mai profunde cu privire la raiune i la mintea omeneasc vi se pare c sunt puse n
discuie prin acest puzzle?
6. Introducere n filosofie - examen (20.05.2013)
ncercai s analizai din punct de vedere filosofic urmtorul raionament (de factur ateist).
Presupunnd c nu acceptai concluzia raionamentului, ce anume ai considera c este n neregul
cu acesta?
(1) Fie credina c Dumnezeu exist privete faptele, fie nu.
(2) Dac credina este factual, atunci existena lui Dumnezeu ar trebui s fie un fapt care se petrece
pe lume.
(3) Dar pentru orice credincios Dumnezeu este creatorul lumii, cu tot ceea ce se petrece n aceasta.
(4) Or, ar fi absurd ca Dumnezeu s fie creatorul propriei sale existene.
(5) Pe de alt parte, dac credina n Dumnezeu nu e factual, atunci ea conine doar prerea
credincioilor c ar merita sau ar trebui s credem n Dumnezeu.

(6) Dar ar putea fi adevrat c merit s credem n Dumnezeu i totui Dumnezeu s nu existe (n
mod similar, ar putea fi adevrat c merit s credem n continuarea vieii dup moarte i totui
lucrurile s nu stea astfel).
(7) Prin urmare, dac avem n vedere faptele, atunci e mai rezonabil s nu credem c Dumnezeu
exist dect s credem c Dumnezeu exist.
7. Introducere n filosofie - examen restan (10.09.2013)
George i cere lui Vladimir s i dea un exemplu de problem filosofic. Vladimir rspunde: i pot
da cte exemple doreti. Multe probleme filosofice au forma unor ntrebri despre diferite lucruri pe
care le considerm importante. Ce este cunoaterea, ce este omul, ce e binele, ce e raiunea, ce e
prietenia? - toate acestea sunt ntrebri filosofice..
George nu pare convins: Vom afla ce este cunoaterea atunci cnd tiinele cogniiei vor fi
suficient de dezvoltate. Biologia, psihologia i alte discipline tiinifice ne pot spune ce este omul.
n genere, fie o ntrebare privete anumite fapte despre care vrem s aflm ceva, iar atunci tiina ne
poate da rspunsul, fie ntrebarea nu poate primi un rspuns, iar atunci filosofia nu ne poate fi de
ajutor..
(1) Bazndu-v pe nelegerea pe care ai cptat-o cu privire la filosofie, cum ai ncerca s-l
convingei pe George c exist, totui, probleme filosofice autentice?
(2) Credei c v-ar fi util s distingei ntre chestiuni factuale i chestiuni conceptuale n ncercarea
de a formula un rspuns la primul subiect?
8. Introducere n filosofie - simulare pentru examen (13.01.2014)
Mihai colectioneaza timbre. Andrei il intreaba daca ii face placere sa colectioneze timbre, iar Mihai
raspunde afirmativ. Intrucat Andrei e convins ca in viata e important sa urmaresti placerea, se apuca
si el sa colectioneze timbre.
Dupa cum ne putem astepta, Andrei nu reuseste sa se simta placut colectionand timbre. Contrariat,
discuta din nou cu Mihai. Acesta ii spune: "Eu nu colectionez timbre fiindca urmaresc ca prin asta
sa ma simt placut. Pur si simplu imi plac timbrele. Le colectionez fiindca ma intereseaza, nu fiindca

vad in asta un mijloc de a obtine placere.".

S-ar parea ca daca privesti o activitate doar ca pe un mijloc de a obtine placerea, tocmai acest lucru
te poate impiedica sa te simti placut. Dar atunci, cum ar putea cineva trai conform ideii ca e
important in viata sa urmaresti placerea?4
9. Introducere n filosofie - simulare pentru examen (14.01.2014)
Dup cum tii, pot fi formulate scenarii sceptice, care conduc, cel puin n aparen, ctre concluzii
precum aceea c nu putei fi siguri c exist o sal de examen, c nu putei ti dac exist i alte
persoane n afara dumneavoastr, respectiv dac exist un profesor care s v evalueze lucrarea, sau
c nu putei avea sigurana c pentru persoana care citete ceea ce scriei cuvintele dumneavoastr
au acelai neles ca i pentru dumneavoastr.
Cum se face c, n ciuda acestor scenarii sceptice, este pe deplin rezonabil s participai la acest
examen?

Pentru o formulare a acestei probleme, vezi, de pild, http://en.wikipedia.org/wiki/Paradox_of_hedonism