Practic morfopat

MACROSCOPIE
SUB 1.Hipertrofia concentrica a ventriculului stang (II-2)
Hipertrofiamarire de V a celulelor si respectiv a tesutului/organului,fara multiplicare celulara;
= cea mai frecventa cauza HTA
M: ( sect transversala si longitudinala )Grosimea peretelui VS mult crescuta ( peste 3 cm iar N:1.5
cm) cavitatea ventriculara stg micsorata ( greutatea cordului poate ajunge la 800 g normal fiind
350 g ) .

SUB2.Nefroangioscleroza benigna (Hialinoscleroza arteriolei aferente II-7)

M: rinichi atrofiati , palizi ,cu supraf externa ( dupa decapsulare) fin granulara;sectiune sagitala :
corticala palida , atrofiata ; hiperplazia tes adipos din hil .

SUB3.Steatoza hepatica (II-4)

M: in steatoza difuza , ficat marit de V (hepatomegalie) , de culoare galbena difuza , cu margini
rotunjite si consistenta moale ;

SUB4.Hemoragii cerebrale (V-3)

= hemoragie intratisulara voluminoasa care ocupa si distruge local tesutul nervos ;
M: 1) Hematom intracerebral cu inundatie ventriculara: este o complicatie a HTA ce rezulta din
ruperea uni microanevrism localizat pe a.cerebrala mijlocie. Pe sectiune frontala prin creier in aria
fronto-parietala se evidentiaza: o colectie voluminoasa de sange coagulat de culoare rosie bruna
care ocupa o arie intinsa de t nervos si deformeaza teritoriul prin micsoararea spatiului ventricular

respectiv. Distrugerea parenchimului cerebral cu patrunderea sangelui in cavitatea ventriculara

inundatie ventriculara.
2.) inundatia ventriculara-sectiune cerebrala longitudinala antero-posterioara VIRCHOW
executata pe fata interna a emisferelor cerebrale cu deschiderea ventricului lateral. Pe suprafata de
sectiune se evidentiaza o colectie de sange coagulat ce ocupa cavitatea ventriculara-este cauza de
moarte subita.

3.) hemoragie subarahnoidiana- se produce prin ruperea vaselor meningeale cu malformatii

congenitale anevrisme congenitale. Pe suprafata externa se observa: pe o arie intinsa din lobul
frontal si parietal, leptomeningele este ingrosat, brun-negricios, leziunea corespunde unei hemoragii
in strat subtire localizata in spatiul subarahnoidian, hemoragia nu intereseaza tesutul nervos.

SUB5.Tromboza aortica V-6

Se produce in artere cu endoteliu alterat prin diferite leziuni frecvent placi de ateroscleroza
1) Tromb mixt-complicatie a anevrismului sifilitic-a.ascendenta- tromb mixt localizta intr-o
dilatatie anevrismala sacciforma la nivelul aortei ascendente, deasupra valvelor sigmoide
aortice, peretele anevrismului sifilitic prezinta cicatrici de culoare alb sidefie cu formare
secundara de placi aterosclerotice, in cavitatea anevrismala se evidentiaza o masa solida
mata cu aspect stratificat aderenta la perete, in str trombusului se evidentiaza 3 segmente:
cap-alb, aderent la perete, constituit din fibrina si plachete, corp-cu aspect vargat, constituit
dintr-o alternanta de paturi albe si rosii si coada-rosie asemanatoare cheagului. Trombul este
friabil fiind o sursa de trombembolii sitemice.
2) Tromb mixt-complicatie a anevrismului aterosclerotic-a abdominala- tromn mixt
localizat intr-o dilatatie anevrismala fuziforma la nivelul a.abdominale, peretii cavitatii
anevrismale prezinta evidente placi aterosclerotice ulcerate, in interiorul cavitatii
anevrismale este prezent un tromb voluminos stratificat-tromb mixt aderent la peretele
aortei, este friabil fiind o sursa de trombembolii in vasele mb inferioare.
3) Tormb- complicatie a aterosclerozei a.abdominale-in zona de bifurcatie a celor 2 artere
abdominale, peretiii aortei prezinta evidente placi aterosclerotice ulcerate, trombul parietal
este aderent la perete, rosu0negricios mat si se extinde si in a iliace, friabil fiind o sursa de
trombembolii in vasele mb inferioare-gangrena

SUB7.Infarctul hemoragic pulmonar (V-8)

Infarct= zona de necroza circumscrisa , postischemie acuta , determinata de suprimarea
brusca a irigatiei sanguine in teritoriul unui tes/organ , prin obliterarea unui vas de tip
arterial .
Infarctul hemoragic este un infarct rosu.
Infarctul hemoragic pulmonar se produce prin obstructia unui ram arterial pulmonar prin
embol sau prin tromboza locala , in conditiile unei staze pulmonare .
M: pe o sectiune longitudinala prin plaman , se observa arii de forma poligonala sau triunghiulara ,
cu bazele orientate spre pleura si varful spre hilul pulmonar unde se evidentiaza trombi in vase;

in aria de infarct , parenchimul pulmonar necrozat este ferm , de culoare rosie inchis
( hemoragic) infarcte pulmonare multiple.
in restul pulmonului aspecte de staza ;

SUB8.Pericardita sero-fibrinoasa(III-5)
Inflamatia sero-fibrinoasa este o forma intermediara intre inflamatia seroasa si cea fibrinoasa si se
caracterizeaza prin asocierea la exudatul fibrinos a unei componente lichidiene importante.
M:
- pericard cu aspect neregulat , mai gros datorita depozitelor de fibrina
- in sacul pericardic gasim o cantitate mare de lichid rosu-galbui ( in fct de nr de eritrocite
si PMN) in care plutesc frecvent flocoane de fibrina.

SUB9.Abcesele hepatice-pileflebitice , colangitice (III-9)

- apar in urma patrunderii germenilor pe calea venei porte,prin vascularizatie arteriala pe calea
ascendenta in tractul biliar-colangita ascendenta sau prin invazie directa prin traumatism sau de
vecinatate.
M: Abces pileflebitic se produce ca urmare a diseminarii agentului patogen de la un focar aflat in
teritoriul venei porte-apendicita acuta,diverticulita colica, hemoroizi suprainfectati. Sunt multiple de
dimensiuni variabile sau mai rar unic situat in vecinatatea hilului hepatic de dimensiuni mari. Are o

forma relatic rotunda, pereti grosi, fibrosi, iar continutul partial evacuat este constituit din tesut
necrozat si exudat purulent.
Abcesele colangitice- rezultatul inflamatiei cailor biliare favorizata cel mai frecvent de obstructia
acestora . leziunile sunt in acest caz multiple situate frecvent la periferia parenchimului hepatic si au
dimensiuni reduse. Conturul lor este festonat , sunt delimitate de mb piogena si fibroza si au un
continut verzui datorita amestecarii puroiului cu bila.

SUB10.Abcese pioemice renale (III-10)

Abcesul renal - apare in urma patrunderii germenilor pe cale sangvina de la un focar la distanta
- urcarea agentilor din caile urinare inferioare
abcesul pioemic este rezultatul diseminarii germenilor (E.coli , Stafilococ ) pe cale sangvina de la
un focar situat la distanta ;
- se produce in cursul unei trombembolii septice , cel mai frecvent in cadrul unei
endocardite infectioase cu localizare in cordul stang; este situat in corticala renala , are
dimensiuni mici de cativa mm , culoare galbena si este inconjurat de o arie congestiva;

SUB11.Leptomeningita purulenta (III-6)

Inflamatia purulenta se caracterizeaza prin prezenta unui exudat purulent constituit din
polimorfonucleare neutrofile integre si alterate, macrofage eritrocite detritus necrotic fibrina si flora
microbiana, produsa de bacterii piogene- streptococus piogenes si stafilococus aureus.
= inflamatia leptomeningelui data de meningococ sau pneumococ sau Haemophilus;
Meningele apare ingrosat difuz, opac, datorita unui exudat purulent, cremos, galben-albicios, dispus
in special de-a lungul vaselor sangvine de la suprafata creierului. Inflamatia cu anumiti germeni
determina uneori o dispozitie specifica a exudatului: meningita det de H.influenzae-acesta este
dipus bazal, meningita cu pneumoco exudatul este mai dens la nivelul convexitatilor cerebrale mai
aproape de sinusul sagital.

SUB12.Leziunile tuberculoase circumscrise :tuberculii miliari , policiclici ,nodulul simplu,

tuberculomul;(III-14)
Leziuni circumscrise: Nodulul simplu: poate aparea practi in orice forma de tuberculoza si poate fi
situate in orice organ. Un ex este focarul lui Ghon care face parte din complexul primar tuberculos.
El este situat in pulmon in portiunea mijlocie subpleural are dimensiuni de aproximativ 1 cm si o
culoare galbuie datorita necrozei de cazeificare situate central. Evolutia acestei leziuni este frecvent
de vindecare prin incapsulare conjunctiva si impregnarea cazeumului cu calciu.

Tuberculi miliari : apar in cursul diseminarii pe cale angvina a unui nr mare de bacilli intr-un
organism cu o imunitate foarte scazuta. Ei pot aparea practic in orice organ fiind intalniti mai
frecvent in pulmon rinichi ficat. Sunt leziuni nodular denumit tuberculi cu dimensiuni de cativa
mm de culaore galbena datorita necrozei de cazeificare si sunt diseminat pe toata suprafata
organului afectat.

Tuberculi policiclici- sunt leziuni careacteristice pulmonului si apr in cursul bronhopneumoniei

tuberculoase ca urmare a diseminarii bacililor in arboreal bronsic, sunt leziuni nodular cu

dimensiuni de 0,5-1 cm sunt dispersate fie pe toata suprafata pulmonului sau doar in lobii inferiori,
au un contur festonat si sunt intotdeauna centrati deo bronsiola.

Tuberculomul leziune care apare in urma unei evolutii de lunga durata a inflamatiei tuberculoase
si paote fi localizata in pulmon creier sau rinichi, este o leziune mare de cativa cm incapsulata
conjuctiv. Continutul sau este reprezentat de straturi uneori disincte de material alb galbui rezultate
prin impregnare cu calciu a cazeumului.

SUB13.Bronhopneumonia (VII-3)
= inflamatia exudativa produsa de infectie bacteriana , localizata in bronsiole si alveolele din jur ,
avand topografie lobulara; se manifesta macroscopic prin multiple focare nodulare de condensare
pulmonara ce afecteaza 1 sau mai multi lobi , frecvent bazal si bilateral;
M: focare multiple, nodulare de consolidare , ce se deceleaza prin palpare;
focarele nodulare au limite neprecise si dimensiuni de aprox 1 cm ;
dupa sectionare plaman , la comprimare se elimina exudat purulent;
focarele de condensare sunt separate prin tesut pulm normal , aerat;
in evolutie , focare bronho-pulmonare pot conflua cu formarea unei zone de condensare
intinsa ( pneumonie pseudo-lobara sau bronhopenumonie in focare confluente );

SUB14.Complexul primar tuberculos pulmon (VII-9)

Tuberculoza pulmonara este o boala infectioasa pulmonara cu transmitere aerogena determinata de
Mycobacterium tuberculosis , ce determina tesuturi de inflamatie granulomatoasa si o reactie de
hipersensibiliare de tip intarziat ;
a. complexul primar tuberculos Ranke (cu 3 componente )
* focarul Gohn lez nodulara , de cul galben-cenusie , cu centru cazeificat , incapsulat ( 1 cm)
- localizat subpleural , in zona mediana a plamanului , in segm inf ale lobului sup si
in seg sup ale lobului inferior.
- se poate vindeca prin incapsulare , cicatrizare , calcificare
* limfangita tuberculoasa - rezultatul diseminarii infectioase din focarul Gohn la gangl regionali ,
traheobronsici ( prin interm vaselor limf )
* limfadenita tuberculoasa inflamatia tuberculoasa a ganglionilor limfatici regionali ( hilari )
- gangl hilari sunt mariti de V , fermi , cretosi , cu mici arii negre de antracoza.

SUB15.Tuberculoza fibro-cazeoasa cavitara apicala (VII-11) tuberculoza pulmonar progresiva

netratata.
( prin eliminarea cazeumului lichefiat printr-o bronsie det aparitia tuberculozei fibro-cazeoasa
cavitara apicala)
Caverna recenta : cavitati multiple de material amorf , galben , de consistenta redusa, delimitate
inafara de putina fibroza; cavernele pot contine bride vasculare iar ruperea lor hemoptizie ;
SUB16. Tuberculoza fibro-cazeoasa cavitara avansata (VII-11)
- in cazurile netratate pot apare in restul parenchimului pulmonar, noduli, arii mari de leziuni
cazeificate si caverne, cavernele vechi au peretii netezi, inconjurate de tesut fibros rezultat din
organizarea conjuctiva.

SUB17.Papilom cutanat (IV-2)

=tumora epiteliala beningna-numele de papilom este dat de arhitectura tumorii, in care proliferarea
epiteliala se dispune pe axe conjunctivo-vaculare cu aspect papilar sau digitiform.
Papilom (prolif ep pe axe conj-vasc m cu aspect papilar/digitiform)
Papilom scumaocelular ( piele)
M: -tumora vegetanta ce proemina la suprafata pielii, dimensiuni variabile 1-2 cm, baza de
implantare scurta si groasa, suprafata tumorii este neteda sau neregulata proliferare epiteliala
inegala.

SUB18. Polipoza colica adenomatoasa (VIII-16)

Polipii adenomatosi colici sunt tumori benigne produse prin proliferarea epiteliului intestinal , care
formeaza adenoame;sunt localizati in proportie de 50% in reg recto-sigmoidiana a colonului iar
restul in colonul ascendent si tranvers;
*polipii tubulari-75% sunt frecvent pediculati , mai mici de 2 cm si au suprafata neteda,
baza de implantare scurta , cu pedicul lung si subtire ;
*polipii vilosi -10%sunt frecvent leziuni voluminoase , mai mari de 2 cm ; ocazional , ei pot
avea dimensiuni de 10-15 cm ; baza de implantare este frecvent larga , iar suprafata lor este
neregulata , conopidiforma;
*polipii tubulo-vilosi -15%sunt intermediari ca aspect si dimensiuni ;

SUB19.Lipomul=tumora conjunctiva benigna (IV-16)

-formata din t adipos matur. Tumora voluminoasa unica localizata la nivelul tesutului celular
subcutanat acoperita la suprafata de piele, pe sectiune tumora are culoare galbena si aspect lobulat,
lobuli adiposi sunt separati prin benzi de t conj, la periferia tumorii se evidentiaza o capsula
conjuctiva.

SUB20.Condromul (IV-17)
Tumora benigna formata din t cartilaginous hialin, nodulara, solida la periferie prezinta capsula
conjunctiva pe sectiune tumora este albastruie, translucidasi are aspect lobulat,lobulii de cartilaj
hialin sunt separate prin benzi subtiri de t conj.

SUB21.Hemangiomul cavernos-ficat (IV-19)

M: tumora benigna localizata in parenchimu hepatic subcapsular, pe suprafata extern a ficatului se
evidentiaza zone rosietice, usor reliefate-proemina sub capsula si cu margini neregulate-caracter
infiltrative, pe suprafata de sectiune se evidentiaza zone rotunde, rosietice delimitate de
parenchimul hepatic adiacent, tumora are aspect buretos spongios.

SUB22.Cancer primar pulmonar-nodul periferic(VII-16)-adenocarcinom

- are origine in epiteliul bronsiei mijlocii ( uneori bronsiolo-alveolar ) si este localizat in
zonele periferice ale pulmonului ( nu are relatie cu hilul pulmonar ) ;
- tumora are aspect de masa nodulara , solida , de dimensiuni variabile , cu margini infiltrative
; localizarea apicala a tumorii este cunoscuta ca tumora Pancoast-Tobias ( sdr de
compresiune brahiala si a lantului simpatic cervical )

SUB23.Cancer primar nodular-ficat (IX-7)

= carcinomul hepatic reprezinta 2% din tumorile maligne ale ficatului;
forma nodulara poate fi
solitara este rara si se defineste prin prezenta unei mase tumorale unice , de dimensiuni
mari ( 10-15 cm) , neincapsulata , de culoare alb-cenusie sau verzuie daca contine bila ,
de consistenta redusa si prezentand uneori arii hemoragice; fiind o tumora voluminoasa ,
prezinta frecvent necroza in portiunea centrala ;

multipla reprezentata de noduli multipli , de dimensiuni mici , de culoare albicioasa

sau verde , diseminati in parenchimul hepatic;

SUB24.Cancer primar hilar infiltrativ-pulmon(VII-16)

- are origine in epiteliul bronsic de ordin I si II
- se dezvolta din mucoasa bronsica in lumen ( poate obstrua lumenul ) , inflitreaza peretele bronsic
si se extinde in parenchimul pulmonar prin vasele limfatice pana la nivelul pleurei ;

SUB25.Metastaze hepatice ( IX-9)

= tumori hepatice secundare
- reprezinta 98% din tumorile maligne ale ficatului , acesta fiind situsul de metastazare cel
mai frecvent pt majoritatea cancerelor umane ;
M: ficatul este marit de V , putand ajunge la greutatea de 5 kg si pe suprafata sa , sau la sectionare
se observa frecvent tumori multiple , nodulare , de dimensiuni variabile ( 1-5 cm ) , de culoarea
tesutului de origine(metastaza unui melanom va fi de culoare neagra) , bine delimitata si prezentand
frecvent o arie centrala deprimata determinata de necroza tumorala din aceasta zona; metastazele

mai pot prezenta arii de hemoragie precum si un aspect translucid , datorat secretiei mucoase in
functie de tumora de origine ;

SUB26.Metastaze pulmonare (VII-17)

= cancer pulmonar secundar /metastatic
- noduli tumorali multipli , cu limite distincte , de dimensiuni variate , diseminate pe ambele arii
pulmonare ;
- originea : celulele tumorale pot proveni din orice tumora maligna a celorlalte organe ;

SUB27.Osteosarcomul-femur (IV-20)
= tumora cea mai frecventa a tesutului osos si se caracterizeaza prin capacitatea celulelor proliferate
de a forma os tumoral (sarcom osteogenic )
- 2 forme
1. parosteal ( proliferare tumorala din cel periostului )
2.central( proliferera tumorala este din celulele canalului central-endost)
M osteosarcom parosteal ( din celulele periostului)
- se dezvolta la extremitatea inf a femurului
- este voluminoasa alb-rozata , prezinta numeroase arii de necroza si hemoragie

- inveleste ca un manson extremitatea inferioara a femurului fiind acoperita de periost si

penetreaza corticala osoasa patrunzand in canalul medular
- in evolutie ,tumora pentreaza corticala osoasa si patrunde in canalul medular ;

SUB28.Teratomul chistic matur-ovar (IV-25)

Teratom= este o tumora disembrioplastica care este constituita din multiple tipuri de tesuturi cu
originea in 1-2-3 foite embrionare, tesuturi ce in mod normal nu se gasesc in localizarile respective.
Tumora are origine in celulele pluripotente sau germinale.
CHIST DERMOID:
- tumora de dimensiuni variate cu aspect de chist ;

peretele chistului are structura asemanatoare cu pielea:

o versantul intern are struct de epiderm
o versantul extern are struct de derm si contine anexe ale pieleii ( foliculi pilosi , gl
sebacee )
intr-o portiune proeminenta a peretelui se gasesc struct numeroase : ep respirator si intestinal
, os , plaje de cartilaj si tesut nervos ; in acest teritoriu sunt implantati dinti;
cavitatea chistului contine sebum si fire de par;
tumora prezinta risc de transformare maligna a unei structuri epiteliale cu aparitia unui
carcinom epideromoid.

SUB29.Teratomul microchistic-testicul(IV-25)
- tumora are aspect de masa solida sau microchistica si este localizata frecvent in gonada
masculina
- pe suprafata de sectiune , se evidentiaza prezenta a 2 sau mai multe tesuturi mature dispuse
haotic :

o plaje de cartilaj , translucide , albastrui

o spatii microchistice

SUB30.Endocardita verucoasa (VI-14)- REUMATISMUL CARDIAC ACUT

- este cea mai frecventa forma de manifestare a carditei reumatismale acute
- localizare : valvula mitrala , sigmoidele aortice ; valvulele mitrale +aortice ; Valvulele
mitrale+aortice +tricuspidiene;
- valvulele afectate sunt edematiate , cu prezenta la nivelul liniilor de inchidere a valvulelor
de vegetatii mici ( 1-2cm) care sunt trombi fibrino-plachetari aseptici cu aspect de veruci ,
de cul brun-cenusie si aderenti la endocardul valvular ;
- in evolutie , vegetatiile sunt remaniate conjunctiv , rezultand ingrosarea si deformarea
valvulelor , cu aparitia sechelelor ;

SUB31.Defecte septale-atriale , ventriculare(VI-19)

CARDIOPATII CONGENITALE CU SUNT STANGA-DREAPTA
1.) Defect septal atrial tip ostium secundum = comunicare anormala intre cele 2 atrii , coresp
ferestrei ovale prin lipsa de formare a septului membranos ; defectul atrial realiz trecerea unui
curent de sange din AS in AD
incarcarea circ pulm cu cresterea pres intrapulm si inversrea suntului ;
complicatii : insuf cardiaca cronica dreapta ; trombembolii paradoxale ( originea trombului este in
sist venos dar se produc embolii sistemice ), endocardita infectioasa prin formarea vegetatiilor in
jurul defectului atrial.

Defect septal ventricular =comunicare anormala intre cele 2 ventricule , situata la niv port
membranoase a septului interventr , imediat sub valvula aortica ; acest defect permite trecerea
sangelui din VS in VD; dupa incarcarea circ pulm , se produce inversarea senseului circulatiei de la
dr la stg cu cianoza tardiva ;
complicatii : insuf cardiaca ; grefarea endocarditei infectioase ;

SUB32.Trilogia Fallot (cardiopatie congenitala cu sunt dreapta-stanga)(VI-20)

Trilogia Fallot
= malformatie cardiaca cianogena rara ;
1.defect septal atrial
2.stenoza arterei pulmonare
3.hipertrofia ventricului drept
- cianoza apare la scurt timp postnatal si se accentueaza progresiv
- insuf cardiaca dreapta este o complicatie precoce

SUB33.Stenoza mitrala simpla/complicata cu tromboza atriala (VI-15)

Cea mai frecventa sechela valvulara postreumatismala. Valvulele mitrale, ingrosate, dure,
comisurile fuzionate cu marginile libere apropiate ce delimiteaza un orificiu rotund 0,5 cm sau cu
orificiu stramt in forma de fanta-bot de peste. Atriul stang dilatat contine un tromb unic, mare,
parietal, aderent la peretele atrial, atrofia ventricului stang si aortei.

SUB34.Boala mitrala (VI-15)

( stenoza si regurgitare/incompetenta mitrala datorata faptului ca orif mitral este largit ,
permanent deschis) regurgitare mitrala- valvulele mitrale ingrosate dure retractate avand comisurile
libere ceea ce determinat o deschidere permanenta a orifciului mitral.
M: orif mitral este ingustat prin ingrosarea , scurtarea valvelor mitrale si fuzionarea la nivelul
comisurilor ; orif mitral este permanent deschis prin ingrosarea si retractarea valvulelor mitrale ;
consecintele stenozei mitrale- hipertrofia si dilatarea atriului stang, staza pulmonara cronica si
cresterea presiunii pulmonare hipertrofia si dilatarea ventricului drept, tromboza parietala atriala
stanga cu producerea de tromembolii sistemice.

SUB35.Endocardita infectioasa subacuta (VI-16)

( vegetanta )
- lez vegetante septice , dispuse in buchet pe endocardul valvulelor mitrale si aortice ;
- este o complicatie a lez valvulare ant : sechele reumatismale / malformatii cardiace ;
- data de agenti infectiosi cu virulenta redusa Streptococ Viridans , fungi (ag infectiosi cu virulenta
scazuta cu orig in focare infectioase oculte)

SUB36.Endocardita infectioasa acuta ( endocardita ulcero-vegetanta )(VI-17)

- se manif prin leziuni ulcero-vegetante si distrucii ale endocardului valvular ;
- leziunile se grefeaza pe endocardul valvular normal fiind produse de agenti infectiosi cu
virulenta mare ( stafilococus aureus ), cu orig in focare inflamatorii acute ,manifeste in
organism
- vegetatiile sunt alc din trombi fibrino-leucocitari si colonii microbiene virulente;
- in valvula apar teritorii de necroza ce faciliteaza ruptura valvulei

SUB37.Insuficienta cardiaca (VI-21)

=incapacitatea cordului de a trimite in circulatie un debit cardiac coresp necesitatilor org, poate
avea un caracter acut sau cronic
1. insuf cardiaca cronica stg
- cauze : HTA sistemica , cardiopatia ischemica
- modif la nivelul cavitatii stangi si staza pulm cronica retrograda ;
M: - cord marit de V ,VS hipertrofiat cu perete ingrosat , cavitatile VS si AS dilatate contin sange
rezidual , orificiul mitral este largit ( regurgitatie functionala )

Complicatii :tromboza atriala poate surveni intro cavitate atriala marita in conditii de staza cronicaAS dilatat, tromboza atriala, tromembolii sistemice. Pulmon de staza cronica- staza venoasa cronica
in circulatia pulmonara.
2. Insuf cardiaca dr
-cauze : bronhopneumopatia obstructiva cronica , fibroza pulmonara de diferite cauze
- modif la niv cavitatilor drepte si staza venoasa sistemica retrograda
M: cord marit de V , VD hipertrofiat cu perete ingrosat , cavitatile VD si AD contin sange rezidual ,
orif tricuspidian este largit regurgitatie fuctionala.
staza cronica in circ venoasa sistemica se manif prin :
- congestie pasiva cronica in viscerele abd ficat de staza
- edeme ale tes moi la mb inferioare
- acumulari de transudat intracavitar pleural pericardic peritoneal-anasarca
Complicatie : tromboza venoasa
3. Insuf cardiaca globala poate surveni in evolutia SM , a cardiopatiei ischemice HTA
sistemica. Modifcari la nivelul cordului stg si drept.
M: marire globala de V a cordului prin dilatarea celor 4 cavitati , AD mult marit cu staza
retrograda , orif atrio-ventr dilatate-regurgitatii functionale , staza in circ pulm-pulmon de staza si in
circ sistemica ;

SUB38.Ateroscleroza aortica (VI-1)

ATS=boala arteriala apartine ateriosclerozei care intereseaza a maride tip elastic (aorta ,iliace) si
cele de tip muscular ( coronare , femurale,cerebralele) si se caract prin formarea de placi ATS in
intima vasului cu afectare secundara a tunicii medii. Leziuni aterosclerotice: 1-puncte lipidice, 2striuri lipidice, 3- placi lipidice, 4-placi ateromatoase, 5-placi fibro-lipidice, 6-placi aterosclerotice
complicate- calcificate, ucerate si trombozate.
- se localizeaza in segm abd al aortei , la bifurcarea a iliace in jurul orificilor de emergenta a
colateralelor. In formele severe si in a toracica mai ales in veinatatea orificiilor intercostale
si mai putin a ascendenta. Leziunea fundamentala a aterosclerozei este placa fibrino-lipidica.

1. striuri lipidice la niv intimei arteriale , aspect de striuri subtiri , de cul galbena , aprox 1 cm
cu orientare in axul long al vasului ;
2. placa fibro-lipidica ( = lez caracteristica ATS)
- proeminenta , de cul galbena , dura la palpare , forma rotunda /ovalaracu diametru de 1- 2
cm ; pe sectiune , peretele coresp placii este ingrosat , cu aspect alb sidefiu sub intima si
centru de cul galbena;
3. placa aterosclerotica calcificata
- in ATS avansata ; poate avea caracter difuz , interesand centrul ateromatos care confera
leziunilor aspectul si consistenta coaja de ou
4. placa aterosclerotica ulcerata
- in ATS avansata ; aspect de pierdere de substanta cu marg anfractuoase si depozit granular
galben la suprafata; ulcerarea placii favorizeaza eliminarea detritusului lipidic si antrenarea lui
in circulatie emboli de col + producerea trombozei parietale.
5. placa aterosclerotica trombozata nu este o complicatie frecventa deoarece curentul de
sange are viteza crescuta ducand la indepartarea retelei de fibrina, cand se formeaza trombii sunt
mici neregulati; apar trombi parietali la niv bifurcatiei a abd;

SUB39.ATS vaselor cerebrale:ischemia cronica cerebrala (VI-5)

- se produce la aprox 15 ani dupa debutul leziunilor aterosclerotice ; vasele cerebrale cele mai
frecvent afectate sunt vasele poligonului Willis ;
M: -la baza encefalului arterele poligonului sunt sinuoase , cu perete inegal ingrosatdatorita
prezentei placilor fibro=lipidice , placile au aspect alb-galbui ce contrasteaza cu segmentele
arteriale nelezate ,vasele afectate la sect transv pastreaza lumenul deschis ; placile necomplicate au
caract stenozant => ischemie cronica cerebrala cu atrofia circumvolutiunilor si largirea scizurilor
cerebrale-clinic dementa senila sau aterosclerotica
Complicatii : - tromboza placii + infarct cerebral consecutiv;
- rupere perete la niv placii cu producere hemoragie cerebrala ;

dilatare anevrismala la niv a vertebro-bazilare ;

SUB41.Anevrism sifilitic aorta ascendenta (VI-6)

complicatie a sifilisului tertiar , ce se localiz in segm ascendent al aortei ;
M: sectiune longitudinala prin cord pune in evidenta peretele ventricular, sigmoidele aortice - port
ascendenta a aortei prez o dilatatie sacciforma a peretelui ; peretele anevrismal sifilitic prez cicatrici
de cul alb-sidefie , cu form secundara de placi ATS ; cav anevrisamala contine un tromb mic , unic ,
aderent la perete;
Complicatii : tromboembolii sistemic

SUB42.Infarctul miocardic transmural complicat cu ruptura sau tromboza endocardica

ventriculara.
In raport cu peretele miocardic afectat: transmural determinat de obstructia vasculara si
subendocardic neobstructiv
IM recent aria de infarct are aspect pestrit ,dat alternarii de arii palide cu arii rosu hemoragice

IM la 24-72 orearia de infarct palida ,consistenta redusa

IM in curs de org conj 3-10 zilearia de infarct palida ,bine delimitata prin un lizereu hemoragic
IM cicatrizat 7-8 saptamani-arie de t fibros cicatricial de culoare alb sidefie cu margini neregulate
si perete ventricular retractat mai subtire

SUB43.Pneumonia lobara(VII-2,3)
=inflamatia exudativa localizata in alveolele pulmonare si este det de pneumococ; M , lobul pulm
afectat este marit de V
1. stadiul de congestie ( ziua 1-2)
M : lobul afectat este consolidat, rosu-violaceu , umed , partial crepitant ( la sectionare se elim
lichid sero-sanguinolent partial aerat
m: reteaua capilara parieto-alveolara este intens congestionata iar alveolele contin exudat seros
=lichid granular omogen, bogat in proteine cu putine neutrofile si agenti infectiosi =alveolita
seroasa
2. stadiul de hepatizatie rosie ( ziua 3-4)
M: lobul pulm consolidate,rosu-brun, compact, ferm la palpare ( supraf de sectiune este umeda si
rugoasa , nu elimina exudat )

m: reteaua capilara este congestionata , alveolele contin exudat fibrinos sub forma de retea ,
eritrocite si ag infectiosi=alveolita fibrinoasa
exudatul fibrinos trece dintr-o alveola in alta prin porii lui Cohn ;
3. stadiul de hepatizatie cenusie ( ziua 5-7)
M : lobul condensat are tenta cenusie ; la sectionare se elimina lichid tulbure ( bogat in neutrofile )
m: reteaua capilara parieto-alveolara intens congestionata , in alveole se gasesc numeroase
neutrofile si MF
4. stadiul de rezolutie ( incepe in ziua 8-9 si continua timp de 3 sapt )
in cazurile necomplicate , exudatul se elimina prin expectoratie si rezorbtie ; alveolele raman intacte
SUB 44.Ulcerul peptic cronic (VIII-5)
= pierdere de substanta cu caracter penetrant , ce apare in segmentele tractului gastro-intestinal
expuse actiunii agresive a sucului gastric acido-peptic ;
Localizare :98% sunt localizate in stomac/portiunea proximala a duodenului ; alte localizari
posibile:intestinul subtire in sdr Zollinger , esofagul de tip Barrett , diverticul Meckel , marginea
unei gastroenterostomii ;
M: Ulcerul gastricfrecvent si unic in 95% din cazuri pe mica curbura in portiunea prepilorica ;
intr-un nr redus de cazuri , leziunile sunt situate in canalul piloric , portiunea juxtacardiala sau
marea curbura ;
Ulcerul duodenal este localizat in portiunea proximala a duodenului , pe fata ant /post a zonei
prepilorice ; este in general unic , dar pot exista si ulcere duble dispuse fata in fata;
ulcerul peptic cronic este o pierdere de substanta de forma ovalara cu dimens medii de 2-4 cm ,
care pentreaza tunica musculara gastrica/duodenala ;marginile ulcerului , alcatuite din mucoasa
normala , sunt regulate ,usor reliefate , iar pliurile mucoasei adiacente radiar in jurul pierderii de
substanta; baza leziunii este curata , neteda si ferma .

SUB46.Ulcer peptic complicat cu HDS(VIII-7)

Este cea mai frecventa complicatie a ulcerului peptic cronic , responsabila de 25% din decesele
cauzate de aceasta boala ; se produce in faza activa a ulcerului , datorita erodarii peretelui unei
artere cu endarterita fibroasa , deci incapabila sa se contracte pt a opri astfel hemoragia ;
Pe piesele de rezectie la baza ulcerului peptic cronic se obs un vas trombozat sau sg cuogulant ceea
ce certifica o hemoragie in antecedente. Clinic o hemoragie minora se poate manifesta fie printr-o
anemie feripriva si prezenta fierului in fecale iar o hemoragie masiva se manifesta fie printr-o
hematemeza cu sange digerat-varsaturi in zat de cafea sau printr-o melena.
SUB47. ULCERUL STENOZANT-STOMAL-este o complicatie produsa prin retractia t fibros
rezultat din vindecarea unor pierderi de substanta cu dimensiuni mari. Daca ulcerul a fost situat in
regiunea pilorica, rezultatul va fi stenoza pilorica,ce conduce la dilatarea stomacului, varsatura
cronica si malnutritie. Daca constrictia este urmata de vindecarea unei leziuni situate pe mica
curbura, stomacul va avea forma unei clepsidre iar consecintele clinice sunt similar cu cele ale
stenozei pilorice.
SUB48.Carcinom gastric vegetant (VIII-9)

95% din cancerele gastrice sunt reprezentate de tumori epiteliale maligne (adenocarcinoame)
restul de 5% fiind limfoame , leiomiosarcoame si tumori carcinoide ; adenocarcinomul gastric se
situeaza pe locul 2 ca frecventa in grupul tumorilor maligne ale tractului digestiv;
Adenocarcinomul gastric se situeaza in 50% din cazuri in stomacul distal ,pe mica curbura a
antrumului si in regiunea prepilorica , in 25% din cazuri in corpul gastric , iar restul cazurilor sunt
repartizate in mod egal in fundus , reg cardiala sau difuz in tot peretele gastric ;
1)Carcinomul vegetant reprezinta 1/3 din totalitatea cancerelor gastrice si se localizeaza cu
predilectie in fundusul gastric ; este reprezentat de o masa solida voluminoasa , cu baza larga de
implantare , care proemina in lumenul gastric ; tumora este friabiala , are culoare alb-cenusie si
prezinta frecvent o suprafata ulcerata cu arii de necroza si hemoragie ;

SUB49.Carcinom gastric ulcerat (VIII-10) constituie la randul sau o treime din tumorile maligne
ale stomacului fiind mai frecvent situata pe mica curbura gastrica. Este o pierdere de subst de
dimensiuni mari 1-10 cm in diametreu, crateiforma care trebuie diferentiata de un ulcer pepetic
cronic benign. Astfe marginile carcinomului sunt reliefate anfractuoase alct din t tumoral de culoare
albicioasa spre deosebire de marginile regulate formate din mucoasa normala ale ulcerului peptic
cronic. Baza leziuni maligne este anfractuoasa cu arii de necroza si hemoragie care sunt absente in
ulcerul benign. In sfarsit mucoasa normala adiacenta unui cancer isi pierde pliurile radiae
convergente catre leziune caracteristice ulcerului benign acestea fiind ingrosate neregulate si
oprindu-se la distanta.

SUB50.Carcinom gastric infiltrativ-linita plastica (VIII-10) reprezinta 1/10 din cancerele

gastrice si este de 2 tipuri-localizat situat frecvent in regiunea pilorica si care det ingrosarea marcata
a peretelui gastric fara penetrarea in lumen. DIFUZ-LINITA PLASTICA in care stomacul isi
pastreaza forma dar volumul sau se reduce considerabil pana la 150 ml, peretele este ingrosat 2cm
rigid retractat si de culaore alb sidefie, datorita fibrozei intense indusa de acest tip tumoral.
Mucoasa gstrica pare a fi pastrata nu exista ulceratii dar prezinta pliuri anormale care dau
stomacului un aspect de plosca din piele.

SUB51.Rectocolita ulcero-hemoragica :faza activa (VIII-14)

Initial mucoasa apare rosie granulara acoperita pe arii mari cu un exudat galbui. Ulterior apar mici
ulceratii det de detasarea exudatului. Acestea conflueaza determinand arii largi ulcerate de forma
neregulata care alterneaza cu zone de mucoasa intacta. Aceste arii reziduale proemina in lumenul
colonului avand un aspect pseudopolipoid. Ele sunt reprezentate de zone de regenerare,
proeminente intens vascularizate care mai sunt denumite si polipi inflamatori.

SUB53.Colita pseudomembranoasa (VIII-13)

=inflamatia colonului , rar a intestinului subtire (enterita) det de Clostridium difficile ; se produce in
general dupa administrarea de antibiotice , din acest motiv fiind denumita frecvent colita asociata
antibioticelor ; forma rara in care sunt afectate ambele segmente ale tubului digestiv , colonul si
intestinul subtire ,poarta denumirea de enterocolita .
Segmentul cel mai afectat este rectosigmoidul ; la supraf mucoasei se observa depozite usor
proeminente , gri albicioase , cu diametrul mai mare de 2 cm pseudomembranele ; mucoasa apare
rosie , edematiata ; in cazurile mai severe , depozitele conflueaza formand pseudomembrane
extinse; la detasarea acestora , se produc mici ulceratii sangerande ;

SUB54.Carcinom vegetant-cec( VIII-19)

- forma vegetanta este localizata cel mai frecvent in colonul ascendent;
- lumenul mare al acestuia permite dezvoltareaexuberanta a unor tumori de dimensiuni mari , cu
baza larga de implantare , conopidiforme , friabile si cu consistenta redusa la palpare ;
- ele au culoare gri albicioasa si frecvent prezinta zone de necroza si hemoragie
- rezultatul necrozei si eliminarii portiunii centrale a unui carcinom vegetant este reprezentat de
producerea unui tip intermediar , denumit ulcero-vegetant
- acesta este centrul escavat , neregulat , cu detritusuri tumorale si zone hemoragice , iar marginile
sunt reliefate , neregulate , albicioase si dure ;

SUB55.Carcinom ulcero vegentant-cec

- rezultatul necrozei si eliminarii portiunii centrale a unui carcinom vegetant este reprezentat de
producerea unui tip intermediar , denumit ulcero-vegetant
- acesta este centrul escavat , neregulat , cu detritusuri tumorale si zone hemoragice , iar marginile
sunt reliefate , neregulate , albicioase si dure ;

SUB56.Carcinom infiltrativ-cec , rect

- forma infiltrativa este frecvent prezenta in colonul distal ;
- aceste tumori sunt frecvent circumferentiale , determinand stenoze ale lumenului intestinal
- peretele colonului apare mult ingrosat pe sectiune atat datorita infiltrarii tumorale cat si
datorita fibrozei intense indusa de acest tip de carcinom
- constrictia cronica in portiunea afectata de tumora conduce la dilatarea segmentului colic
proximal
- si acest tip tumoral poate fi ulcerat conducand la o alta forma intermediara denumita
infiltrativ-ulcerata

SUB57.Ciroza atrofica micronodulara (IX-5) Laennec sauu ciroza portala

Ciroza= stadiul final al diverselor boli hepatice cronice caracterizata prin dezorganizarea difuza si
definitiva a structurii ficatului ; arhitectura finala a acestuia este convertita prin aparitia nodulilor de
regenerare inconjurati de septuri fibroase
Ciroza micronodulara( ciroza Laennec /ciroza portala ) apare cel mai frecvent dupa consumul
cronic de alcool ; ficatul poate fi normal sau marit in dimensiune , dar cel mai frecvent dupa o
evolutie indelungata el se micsoreaza( 1000 ) , are capsula ingrosata alb sidefie , marginea
anterioara-inferioara ascutita si suprafata fin granulara ; pe sectiune, ficatul prezinta noduli mai mici
de 3 mm de culoare galbena datorita steatozei caracteristiece alcoolismului cronic , separati de
septuri conjunctive subtiri , cenusii .\

COLECISTITA CRONICA LITIAZICA: cea mai frecventa afectiune a veziculei biliare

prezenta in special la femei. Calculi sun unici sau multipli in genera pot fi recunoscuti mai multe
generatii de calculi in fct de dimensiuni.
1) COLECISTITA CU VEZICULA HIPERTROFICA-in care colecistul este marit de volum
cu peretele ingrosat dur si sidefiu datorita fibrozei. Mucoasa prezinta falduri ingrosate si
paote fi ulcerata in focar. In lumen se gasesc calculii si bila ce contine frecvent un precipitat
grunjos.
2) COLECISTITA CU VEZICULA BILIARA ATROFICA-prezinta un perete subtire mulat pe
calcul, mucoasa este aplatizata iar vezica nu s palpeaza.
In inflamatiile de lunga durata peretele vezicular se poate impregna cu saruri de calciu
determinand aspectul de vezicula de portelan.

SUB59.Pielonefrita acuta supurata (X-7)

= inflam acuta a rinichiului si bazinetului ( data de E coli /Pseudomonas proteus stafilococus )
infect primara este la nivelul vezicii urinare de unde pe cale ascendenta ajunge la rinichi ;
M: rinichii sunt mariti de V ; pe supraf si in corticala se observa microabcese de cul galbuie
inconjurate de halou congestiv ; exudatul purulent se continua si in medulara chiar si pe supraf
mucoasei bazinetului ; mucoasa pielo-caliceala este hiperemiata cu depozite purulente ;

SUB60.Hidronefroza(X-8)
Hidronefroza =dilatarea bazinetului si calicelor cu atrofia progresiva a parechimului renal , det de
obstructii in eliminare urinii ;
cauze : anomalii congenitale ale cailor urinare , reflux vezico-ureteral , calculi urinari , hipertrofia
de prostata , tumori , inflam, sarcina normala, vezica neurogena.
M: rinichi marit de V , cu dilatare masiva a bazinetului + calicelor , atrofia parenchimului renal in
special a corticalei
SUB61.Hipeplazie nodulara de prostata cu hipertrofie m vezical (II-3)
Hiperplazia=marire de V a unui tes/organ prin multiplicarea celuelor componente;
Hiperplazia de prostata determina un obstacol in calea eliminarii urinii prin comprimarea uretrei
prostatice ;
cauze : dezechilibru in raportul androgen/estrogen rezultand hiperstimularea estrogenica a prostatei;
M: hipertrofia musculaturii vezicale ( obstacol incomplet ) : peretii vezicali ingrosati , colonete
musculare reliefate (vezica de lupta )

SUB62.Hiperplazie nodulara de prostata cu glob vezical (II-3)

Globul vezical ( obstacol complet ) : vezica urinara , mult diltata prin acumularea urinii , peretii
vezicalti subtiati ( atrofiati prin compresiune ) , semitranspareti ;

SUB63.Tumora Grawitz(X-9)
( carcinom renal ) =adenocarcinom dezvoltat din ep tubilor contorti distali fiind cea mai frecventa
tumora maligna renala la adult.
M: se dez la unul din polii renali/in zona mij a rinichiului ; masa tumorala are forma nodulara cu
falsa delimitare , ocupa medulara si corticala ramane mult timp sub capsula renala , are cul galbencenusie cu arii de necroza si de hemoragie ;

SUB64. Tumora Wilms ( nefroblastom) (X-9)

=cea mai frecventa tumora maligna renala la copil ( inainte de varsta de 5 ani ) ce se dezvolta din
blastemul metanefrogen si derivatele sale stromale si epiteliale. Poate fi unilateral si in 5 % din
cazuri este bilateral.
M: tumora de dimens mari, bine delimitata , localizata in hilul renal cu compresiune asupra
parenchimului ; pe sect , tumora este cenusie albicioasa , cu arii chistice si arii de hemoragie iar
consistenta tumorii este moale alternand cu zone ferme;

SUB65.Rinichi polichistic :tip adult , infantil (X-2) determinism genetic

M: a. Forma de tip adult ambii rinichi sunt mariti de V si in greutate ; pe supraf ext si pe sect se
obs numeroase chisturi de dimens diferite cu continut sero-citrin/hemoragic; greutatea rinichiului
poate depasi un kg.

b. forma de tip infantil ambii rinichi sunt mariti de V , au supraf ext netedacu schitarea
lobulatiei fetale ; pe supraf de sectiune se obs un aspect general este spongios cu prezenta de
dilatatii mici date de largirea tubilor colectori, dilatatiile au aspect radiar de la medulara spre
corticala.

Count Dooku
SUB70.Carcinom de col uterin infiltrativ , ulcerat , vegetant
Cel mai frecvent tip histologic este carcinomul scuamocelular HPV tip 16 18 sunt implicate in
carcinogeneza
C.vegetantformatiune burjonata cu arii de necroza ,proeminente in jurul orif cervical ext si
infiltratn in colul uterin

c.ulcero-vegetantformatiune tumorala neregulata ,cu arie centrala larga de pierdere de subst

delimitata de t ,tumoral,loc in vecinatatea orif ext al colului uterin

c.infiltrativcol uterin marit de vol ,cu asp tumefiat, in butoias prin infiltratea difuza cu tesut
neoplazic alb cenusiu

SUB71.Carcinom de endometru (XII-4)

- este o tumora maligna
- cel mai frecvent tip histologic este adenocarcinomul tip endometrioid cu varitate grade de
diferentiere
- hiperoestrismul este implicat in carcinogeneza
M: sectiune sagitala prin uter
- mucoasa endometriala ingrosata , cavitatea endometriala ocupata difuz de o formatiune
tumorala albicioasa cu aspect polipoid
- examinarea jonctiunii endo-miometriale evidentiaza invazia in miometru \

SUB72.Carcinomul-gl mamara (XII-10)

- este o tumora maligna
- 80% au origine in epiteliul ductal , fiind deci adenocarcinoame
C ductal invaziv tip NOS
- cel mai frecvent tip histologic
- celulele tumorale antreneaza o reactie desmoplastica severa ( era denumit cancer schiros )
M: masa de tesut neoplazic alb slaninos , solida , in stadii precoce , cu aspect nodular , ulterior clar
invaziv in tes invecinate ale gl mamare , planul muscular ca si superficial la niv pielii si al
mameleonului (piele de portocala , retractia mameleonului- semne clinice )

SUB73.Leiomeiom uterin(XII-5)
- tumora benigna a miometrului formata din tesut muscular neted , dezvoltata prin proliferarea
fibrelor musculare netede , in evolutie fibrele musculare au capacitatea de a sintetiza fibre de
colagen , leiomeiomul devenind de consistenta dura , alb-sidefiu ;
- tumora hormonodependenta ; hiperestrogenism
M: tumora nodulara bine solida unica sau multipal forma rotunda delimitata neincapsulata cu aspect
de vartejuri pe suprafata de sectiunee limite distincre dar fara capsula conjuctiva carnos, cav uterina
deformata, comprimata, dispozitie intramurala submucoasa subseroasa, unic sau
multiplu(leiomiomatoza) cu defromarea corpului uterin. Poate suferi transformare fibroasa
edematoasa necrotica chistica si malignizare.

SUB74.Chistadenomul seros ovarian (XII-6)

= tumora epiteliala benigna
- de obicei unilaterala , poate atinge dimensiuni mari ; uni/multiloculara
M: tumora chistica multiloculara cu cavitati chistice delimitate de un perete neted ; continut seros
clar ;

SUB75.Chistadenom mucos ovarian (XII-6)

- are ca origine metaplazia ep coelomic al ovarului ; uni/multiloculara
M: tumora chistica multiloculara de dimens f mari ; unele din cavitatile chistice mai mici contin
material gelatinos , mucoid ; suprafata peretelui chistic este neteda

Sub77. COLECISTITA CRONICA LITIAZICA

2 forme:
Calcul in lumenul veziculei biliare
a) cu vezicula hipertrofica
-colecist marit de volum ,cu perete mult ingrosat , dur si sidefiu , dat fibrozei
-mucoasa prez falduri ingrosate si poate fi ulcerata in focar
-in lumen calculi si bila ce contine un precip grunjos
b) cu vezicula atrofica
-perete subtire ,mulat pe calcul ,mucoasa e aplatizata, vezica nu se palpeaza
-inflamatie de lunga duratavezica de portelan (dat impregnarii cu saluri de Ca)

FIBROADENOMUL DE GLANDA MAMARA-tumora mixta proliferare epiteliala si

conjuctiva ce survine in conditii de hiperestrogenism, nodulara solida de dimensiuni variate cu
capsula conjucntiva pe suprafata de sectiune tumora este alb sidefie si de consistenta dura.
PERICARDITA FIBRINOASA-inflamatia fibrinoasa se caracterizeaza prin prezenta unui exudat
bogat in fibrina, rezultat din extravazarea fibrinogenului cu precipitarea acestuia sub forma de retea
in focarul inflamator, exudatul mai contine PMN si eritrocite.
Apare in IM, RCA, uremie, TBC, iradiere toracica , boli autoimune
M- pericardul isi pierde transparenta devine opac si ingrosat, intreaga seroasa pericardica este
acoperita de un exudat galbui-cenusiu care ii confera un aspect neregulat, vilos, asemanator unei
tartine cu unt dezlipite, limba de pisica.

MICROSCOPIE
1.Hipertrofia fibrelor miocardice
Hipertrofia marire de V a celulelor si respectiv a tesutului /organului, fara multiplicare celulara;
Diam transversal al fibrelor miocardice marit ,nucleomegalie ,hipercromatici,cu contur neregulat

2.Steatoza hepatica(II-4)
Steatoza= acumulare excesiva a TG in citoplasma celulelor care in mod norma nu contin acest
metabolit ;
m : citoplasma hepatocitelor ocupata de numeroase vacuole optic goale , cu limite distincte ( in
raport cu dimensiunea acestora , steatoza poate fi micro/macroveziculara )
- vacuolele reprezinta locul ocupat de TG
- in stadii avansate vacuolele pot fuziona intr-o singura vacuola de dimensiuni mari , ce
ocupa in intregime corpul celular , celula capatand aspectul unui adipocit ;
- alteori distructia membranelor citoplasmatice determina fuzionarea lipidelor cu formarea
de chisturi lipidice ;

4.Pericardita fibrinoasa (III-3)

in infarct miocardic , reumatism cardiac acut , tbc, uremie, iradiere toracica, boli autoimune;
m:
- la suprafata pericardului avem un depozit de exudat fibrinos intens eozinofil cu structura
amorfa si arhitectura viloasa alcatuit din filamente groase de fibrina
- exudatul contine PMN putine si eritrocite , in epicardul subjacent se obs congestie
vasculara si infiltrat cu elemente mononucleare.
Evolutie :
- liza ( ruperea ) retelei de fibrina si vindecare cu restitution ad integrum,
- organizarea conjunctiva a retelei care poate conduce la aparitia unei pericardite
constrictive fie la o pericardita cronica adeziva. Ambele circumstante det tulburari ale
functiei cardiace prima in cursul diastole iar cea de-a doua in sistola si impune
interventie chirurgicala.

5.Leptomeningita purulenta (III-6)

= inflamatia leptomeningelui data de meningococ sau pneumococ sau Haemophilus ;
m:
- leptomeningele este mult ingrosat datorita congestive vasculare si acumularii in spatiul
subarahnoidian a exudatului purulent
- vasele meningelui sunt dilatate iar la nivelul lor se pot observa frecvent imagini de
marginatie si diapedeza leucocitara
- exudatul este alcatuit dintr-o retea de fibrina in ochiurile careia se gaseste un nr mare de
PMN integre si alterate aglomerate in special perivascular, lichid de edem si un nr
variabil de germeni care se pot diferentia doar cu coloratia gram

6.Abces cerebral recent

-poate sa survina in urma patrunderii germenilor ( bacteriilor) in traumatisme sau
- de la focare din vecinatate
m:
central: exudat purulent
periferic : perete alcatuit din fibrina
In ext edemul subst cerebrale si o reactie intensa gliala
Evolutie :
- vindecare ( daca se trateaza cu antibiotice)
- rupere abces meningita
- crestere presiune intracranianamoarte

7.Limfadenita TBC
Granulomul tuberculos ,indifferent de localizare si de tipul macroscopic la leziunii tuberculoza are
acelasi criterii microscopic de diagnostic.
Leziune micronodulara in component careia intra mai multe tipuri celulare: Celule gigante
Langhens(multinucleate)-mari,cit eozinofila, fin granulate,contine un nr crescut de nuclei rotunzi
,ovalari ,dispusi la periferie in forma de potcoava sau coroana. Aceste celule provin din fuziunea
macrofagelor activate . au rol secretor si de fagocitare a b.Koch. Cellule epitelioide prov din
macrophage activate ,au rol doar secretor. Au forma alungita, limitele slab conturate cu nuclei
fuziformi ,dispusi in placarde datorita interdigitatiilor membrane celulare.
Limfocite formeaza o coroana la periferia gramulomului
Alte cellule- macrophage activate ,fibroblaste
Are 2 caracteristici: tendinta la confluare si tendinta la necroza de cazeificare(zona intens
acidofila,omogena,fin granulate) necroza nesructurata produsa prin character imun, zona intens
acidofila omogena fin granular. Daca este recenta in aria de necroza se mai obseva pulberi
hematoxilinofile reprezentate de resturile nucleilor distrusi.

8.Tesutul de granulatie burjon carnos (III-23) tanar

=tesut tanar , conjunctivo-vascular , de neoformatie care in evolutie se matureaza si determina
inlocuirea zonei tisulare afectate cu un tesut fibros matur ;
- este alc din :
o numeroare capilare de neoformatie , cu endoteliu proeminent ; acest endoteliu
imatur permite diapedeza unui nr mare de PMN si a lichidului de edem
o intre capilare se gasesc numeroase PMN , Mf , eritrocite , Ly si un transudat slab
eozinofil ;
o un nr redus de fibroblaste ;

9.Trombul organizat conjunctiv pulmon (III-25)

= una din modalitatile de evolutie a trombilor ;
- vasul de tip venos este complet obliterate de un thrombus care in evolutie este inlocuit de
tesut conj-vascular care contine numeroase capilare de neoformatie , ce contin eritrocite ,
fibrocite , fibre de colagen dispuse in fascicole ;
Evolutie : repermeabilizare vasului obliterat prin : retractia tesutului fibros matur care inlocuieste
trombusul ; recanalizarea trombusului prin intermediul capilarelor de neoformatie care strabat
intreaga sa grosime su prin care fluxul sangvin poate fi reluat. Impregnare cu calciu a t.conjuctiv di
formarea flebolitilor

10.Papilom scuamocelular-piele(IV-2)
Papilom (prolif ep pe axe conj-vasc m cu aspect papilar/digitiform)
m: - tumora vegetanta care rezulta din prolif tumorala a epidermului ,care este dispusa pe axe conjvasc cu aspecr digitiform,cu rol de sustinere si nutritiv
- ep stratificat scuamocelular proliferat pastreaza struct si stratificarea normala a
epidermului : strat bazal , mai multe straturi de cel poligonale ,spinoase (acartoza) mai
multe straturi de celule granuloase(hipergranuloza) si o patura groasa de
keratina (hiperkeratoza)
- mb bazala , situata intre ep scuamocel proliferat si axul conj este intacta ;

11.Polipul adenomatos tubulo-vilos (IV-5)

Polipul adenomatos este localizat frecvent la nivelul mucoasei colice .
a.tubular - tumora vegentanta ce rezulta din proliferearea ep unistratificat cilindric de
invelis si al glandelo mucoase ce se invagineaza si formeaza numeroase elemente tubulare captusite
de un ep cilindric cu secretie de mucus redusa ; intre elem tubulare exista putine elem conjunctive
de sustinere ;
- aceasta proliferare formeaza un micronodul ( adenomul propriu zis ) care este
antrenat de catre continutul intestinal si isi formeaza un pedicul intestinal din mucoasa
colicaaspect de polip ;
b.vilos - tumora vegetanta constituita dintr-un epiteliu proliferat dispus pe axe
conjunctivo-vasculare f subtiri
- stratul muscular al mucoasei este intact

c.tubulo-vilos insumeaza caract celor 2 tipuri anterioare

12.Fibroadenomul de glanda mamara(XII-9)

Este o tumora benigna dezvoltata ca urmare a unei sensibilitati zonale crescute la hormonii
estrogeni. Tumora mixta ce rezulta din proliferarea epitelilor canalelor galactofore si a t conjuctiv ,
are aspect incapsulat inclus in parenchimul glandei mamare. Are 2 componente: (t conj stromal si
ductele mamare) epiteliala ce rezulta din proliferarea de conducte captusite cu un epiteliu similar
epiteliului conductelor galactofore si componenta conjuctiva ce rezulta dia proliferarea
fibroblastelor. Exista 2 varietati hitologice: pericanalicular in care t conj formeaza mansoane
periductale cu pastrarea lumenului conductelor si intracanalicular in care se produce proliferarea
activa a fibroblastelor care comprima si deformeaza tubii rezultand conducte colabate ramificate
aspect arborescent au aspect de fante subtiri.

13.Carcinomul epidermoid (scuamocelulat ) keratinizat piele (IV-8)

se dez din epiderm ( carcinom cutanat ) , mucoase epidermoide ( esofag , laringe, exocol ) si din
focarele de metaplazie epidermoida a epiteliilor cubico-cilindrice si tranzitionale.
- tumora are origine in ep scuamocelular al pielii si caracter infiltrativ in suportul conjunctiv al
dermului , unde formeaza insule sau cordoane tumorale separate de o stroma conjunctiva redusa ,
infiltrata cu limfocite ;
- insulele tumorale sunt compuse din celule poligonale atipice , asemanatoare cu celulele spinoase
ale epidermului ; prin diferentiere , celulele tumorale se incarca cu keratina si formeaza lame
concentrice centrale ( globi cornosi sau perle keratozice ) , care reprezinta elementul marker de
diagnostic al carcinomului epidermoid diferentiat ;

14.Carcinom bazocelular-piele (IV-10)

- este o forma particulara de carcinom cutanat
- tumora are origine in stratul bazal al epidermului si glandelor anexe , are caracter infilitrativ local ,
in dermul subiacent ;
- tumora este alc din plaje de cel tumorale separate printr-o stroma conjunctiva redusa , iniltrata
inflamator;
- plajele tumorale sunt alc din celule tumorale similare celulelor stratului bazal , cu aspect
caracteristic :
- la periferia insulelor , celulele au dispozitie in palisada , amintind de cel stratului
bazal din epiderm

- in centrul insulelor tumorale , celulele au dispozitie dezordonata si nu se

diferentiaza ;
- tumora este radiosensibila ;

15.Adenocarcinomul moderat diferentiat colon (IV-11)

Adenocarcinoamele se dezvolta din ep cilindrico-cubic de invelis sau al organelor parenchimatoase
glandulare ( adenocarcinom gastric , col uterin , pancreas )
- adenocarcinomul moderat diferentiat este alc din elem diferentiate si cel tumorale cu
dispozitie anarhica sub forma de mase , cordoane ;
sectiune histologica prin peretele colonului tumora are origine in epiteliul unistratificat cilindric de
invelis si epitelilul glandular al colonului si are caracterr infiltrativ in submucoasa si patura
musculara. Tumora este alct din elemente tubulare separate de o stroma conj redusa ceea ce

determina o densitae foarte mare a glandelor tumorale , gl tumorale sunt captusite de un epiteliu
atipic dispus pe unl sau mai multe straturi si formeaza lumen neregulat cu stroma redusa intre ele

16.Metastaza de carcinom ganglion limfatic

Cel tumorale ajunse in gang pe calea vaselor limfatice aferente colonizeaza sinusul periferic
subcapsular si apoi invadeaza mase gang det stergerea str gang
In aria gang celulele tumorale se dispun predominant sub forma de tubi ,ceea ce demonstreaza ca
tumora primitiova este un adenocarcinom sau plaje cel cu caract epidermoid

17.Condromul (IV-17)
- tumora benigna formata din tes cartilaginos hialin
m:- tumora nodulara, bine circumcisa incapsulata
- pe sectiune tumora are structura de cartilaj hialin matur : subst fundamentala
bazofila( condrina ) in care se gasesc condtroplaste cu condrocite mature
- cartilajul tumoral are axe conj-vasculare subtiri care impart tumora in lobuli. Capsula si
axele conjuctive sunt elemente microscopic de diferentiere a condromului de tesutul
cartilaginous hialin normal.

18.Hemangiom cavernos ficat (IV-19)

m:
- in parenchim observam lobuli vasculari care contin numeroase spatii vasculare largi unite
prin benzi de tes conj
- spatiile vasc sunt tumorale , de forma si marimi variate , captusite de endoteliu normal si
contin sange
- tumora are crestere lobulara care ii confera character infiltrativ

21.Congestia pasiva- pulmon (V-1)

Congestia= hiperemie
Pulmon de stazastaza pulmonara survine in insuf cardiaca stanga cronica ;
m : - ingrosare perete alveolar prin distensia capilarelor parieto-alveolare ( prin acumulare de
sange)
- in lumenul alveolar sunt prezente hematii prin ruperea capilarelor sanguine angorjate si Mf
incarcate cu hemosiderina ( = pigment granular rezultat din degradarea hematiilor ) siderofage
celule ale insuficientei cardiace.
- in evolutie se produc leziuni de fibroza parieto-alveolara si acumulari de hemosiderinainduratie bruna pulmonara cu cresterea presiunii intra-pulmonare;
reactia Perls diferentiaza pigmentul de hemosiderina( cul albastra ) de cel de antracoza
care in coloratia HE are aspect asemanator granule brune. In coloratia Perls pigmentul de
hemosiderina contine fe reactiv se coloreaza in albastru; in lumenul alveolar se evidentiaza
macroface ce contine un pigment granular albastru hemosiderina.

22.Cogestia pasiva ficat ( V-3)

Ficatul de staza survine in insuf cardiaca dr cronica ;
m : - vene centrolobulare si capilare sinusoide invecinate destinse ( pline cu hematii ) si atrofia
prin compresiune a hepatocitelor centrolobulare , determinand aspect de necroza hemoragica ;
- hepatocitele din zonele mediolobulare au steatoza ( hipoxie ) , iar cele periportale sunt
normale ;

23.trombul arterial recent (V-7)

Sectiune transversala printr-o artera de tip muscular , cu placa ATS :
- lumenul vascular este obliterat printr-un tromb recent , aderent la perete
- trombul este alc dintr-o retea de fibrina eozinofila , hematii si leucocite
- peretele este ingrosat datorita unei placi fibroase de ATS

24.Infarctul hemoragic pulmonar (V-8)

Infarctul = zona de necroza circumscrisa , postischemie acuta , det de suprimarea brusca a irigatiei
sanguine in teritoriul unui tesut /organ , prin obliterarea unui vas de tip arterial ;
Infarctul hemoragic pulmonar se produce prin obstructia unui ram arterial pulmonar prin embol sau
prin tromboza locala , in conditiile unei staze pulmonare ;
m : - arie intinsa de necroza structurata : peretii alveolari necrozati au aspect omogen intens
eozinofil , fara nuclei ; vasele mari ccu pereti omogenizati ;
- lumenul alveolar contine eritrocite
- parenchimul pulmonar neafectat de infarct prezinta leziuni de staza .

26.ATS coronariana placa fibroasa cu centru ateromatos , placa fibroasa calcificata(VI-3)

m : - sect trans printr- o artera coronara extramiocardica ;
- a prez pe 2 versanti opusi ai peretelui 2 placi ATS : -- una fibroasa cu centru ateromatos ,alta
fibroasa calcificata;la nivelul placilor peretele este ingrosat, placile se localizeaza in intima
de unde se extind si comprima media care devine subtire fibrozata-atrofie prin compresiune
secundar lume micsorat.
1. placa fibroasa cu centru ateromatos
- subendotelial : srat compact , acelular , din fibre de colagen
- centru ateromatos : lipide neutre-masa amorfa , col liber , col esterificat , cel spumoase ,
fibrina cristale de colesterol.
- baza tesut fibros dens ce contine un nr variabil de vase capilare de neoformatie. Pe masura
ce placa se largeste se produce atrofia si fibroza medie afectand elasticitatea si rezistenta
peretelui
2. placa fibroasa calcificata este compusa din t conj fibros, in centrul placii se gasesc depozite
hematoxilinofile de saruri de calciu, in miorcadul sunjacent se remarca atrofia miocitelor si
fibroza interstitiala difuza.

27.ATS coronariana cu tromboza(VI-4)

i. placa fibroasa trombozata , artera coronara extramiocardica:
peretele a este ingrosat printr o placa fibroasa constituit din t fibors acelular (albastru)
lumenul a coronare obliterat printr-un tromb recent format din retea de fibrina -rosu ( alc
din fibrina , leuocite , hematii )
trombul det ischemie acuta cu producerea necrozei ischemice a miocardului infarct.

28.Nefroangioscleroza benigna (II-7)-hialinoscleroza arteriolei aferente

( hialinoscleroza arteriolei aferente )
m: - arteriolele aferente ale glomerulilor cu perete ingrosat ,omogenizat , eozinofil si lumenul
corespunzator stenozat
- glomeruli in diferite stadii de fibroza si hialinizare , pana la transformarea completa in
struct sferice , omogen eozinofile , fara structura si nefunctionale
- tubii corespunzatori glomerulilor afectati sunt atrofiati sau dispar fiind inlocuiti de mici
cicatrici conjunctive ( aspect fin granulat extern )
- tubii nefronilor neafectati sunt dilatati , cu cilindri hialini in lumen ;

29.Infarctul miocardic recent (VI-10)

Infarctul miocardic acut este o arie de necroza ischemica circumscrisa determinata de suprimarea
brusca a circulatiei coronariene in teritoriu corespunzator.
Infarctul miocardic recent dupa 12-24 ore
m: arie de necroza ischemica : fibrele miocardice necrozate sunt intens eozinofile , fara
nucleu si striatii , dar cu limite celulare pastrate .

30.Infarctul miocardic in curs de organizare conjunctiva (VI-11)

3-10 zile
m: - arie restanta de necroza in curs de degradare sub actiunea enzimelor lizozomale din neutrofile
si rezorbtie de catre Mf
- testut conjunctiv vascular de neoformatie la periferia ariei de infarct miocardic pentru
organizarea treptata a ariei necrozate

32.Miocardita interstitiala virala (VI-18)

= afectiune inflam ale miocardului ;
Miocardita interstitiala virala inflam interstitiala acuta cu exudat , Ly , Mf cu dispozitie in
focar/difuz .

34.Alveolita leucocitara (VII-3)

Apare in stadiul de hepatizatie cenusie(ziua 5-7) a pneumoniei lobare ( =inflam exudativa localizata
in alveolele pulmonare det frecvent de pneumococ ).
m: - se observa reteaua capilara parieto-alveolara intens congestionata
- in alveole se gasesc numeroase neutrofile si macrofage = alveolita leucocitara
35.Pneumonia interstitiala (VII-6)
Survine in colectivitati de sugari si copii distrofici cu spitalizari repetate , det de Pneumocystis
carinii.
m: - inflamatie plasmocitara in peretii alveolelor pulmonare cu ingrosarea acestora
- alveolele sunt ocupate de un exudat spumos in bule de sapun ce contin corpusculi
hematoxilinofili ( chisturi de trofozoizi) de Pneumocystis .

37.Bronhopneumonia (VII-3)
Este inflamatia exudativa produsa de infectie bacteriana , localizata in bronsiole si alveolele din jur .
m : - in focarul de condensare pulmonara se evidentiaza
o central : o bronsiola cu inflamatie purulenta a peretelui si exudat purulent in lumen
( bronsiolita)
o periferic : in alveolele din jurul bronsiolei se gaseste o inflamatie acuta exudativa in
diferite stadii de evolutie ; peribronsiolar , leziuni de alveolita purulenta ; in afara
focarului purulent sunt leziuni de alveolita fibrinoasa ; la periferia focarului sunt
leziuni de alveolita seroasa ;
o intre focarele de bronhopneumonie exista parenchim pulmonar aerat sau cu o
supradistensie a spatiilor alveolare ;

38.Tuberculoza pulmonara (VII-8)

=boala infectioasa pulmonara cu transmitere aerogena det de Mycobacterium tuberculosis ce det in
tesuturi inflamatie granulomatoasa si o reactie de hipersensibilizare intarziata .
m : granulomul tuberculos este lez elementara si este alc din :
- cel gigante multinucleate , tip Langhans , cu dispozitie centrala
- cel epitelioide cu dispozitie in placard in jurul celulei gigante
- coroana de Ly specific sensibilizate si nesensibilizate
- caracteristic este tendinta la fuzionare a granuloamelor cu cazeificarea lor;
- necroza cazeoasa ( prin citoliza imuna ) apare sub forma unei arii acidofile nestructurate care
prezinta la periferie elemente ale granulomului tuberculos ;

39.Boala membranelor hialine (VII-14) = sindrom de distresa respiratorie la nou-nascut

- reprezinta cauza de distresa respiratorie acuta
m : - alveole colabate , neexpansionate ; canale alveolare si alveole captusite cu membrane
omogene acidofile (membrane hialine ) care sunt alc din fibrina , mucopolizaharide si cel alveolare
necrozate
- aceste membrane realizeaza un bloc alveolo-capilar , cauza de distresa respiratorie

40.Silicoza pulmonara ( VII-15) coloratia simionescu

= boala profesionala det de inhalarea pulberilor de siliciu
m : nodulul silicotic
- pe sect histologica se evidentiaza noduli multipli sferici , alc din fascicule de fibre
de colagen cu dispozitie concentrica intre care se pun in evidenta cristale birefringente de siliciu la
lumina polarizata
- fibroza pulmonara difuza peribronsic si perivascular HTP CPC
- leziuni de bronsita cronica :

- descuamari ale ep bronsic

- congestie si infilitrat inflamator in corion
- ingrosare marcata a peretelui prin hiperplazia gl mucoase

41.Glomerulonefrita difuza acuta postinfectioasa (X-3)

- este o complicatie a unei infectii cu streptococ beta hemolitic ; se insoteste de sdr nefritic ;
m optica: - glomerulii sunt mariti de V , hipercelularizati( datorita proliferarii cel endoteliale si
mezangiale ) , cu spatiu de filtrare f ingust ;
m electronica: - depozite de complexe imune electron dense situate sub epiteliu pe versantul ext al
mb bazale glomerulare;

42.Glomerulonefrita rapid progresiva (X-3)

- evolueaza cu sdr nefritic si instalare rapida a IRC ;
m optica : apar aspecte de semilune = proliferaricircumferentiale ale cel epiteliale ale foitei parietale
ale capsulei Bowman , cu ocupare spatiului de filtrare; din capilare se extravazeaza fibrina in spatiul
bowman este stimulata proliferarea cel ep + aflux de monocite; semilunele formate determina
comprimarea progresiva si colapsul glomerular, organizarea fibrinei determina in final fibroza
completa a glomerulilor.

43.Glomerulonefrita cronica ( X-5)

- stadiul final al glomerulopatiilor + instalare IRC alterarile glomerulare corespunzatoare
nefropatiile anterioare.
m : -- hialinoscleroza glomerulilor partiala sau completa noduli acidofili ,anucleati ( tubii coresp
glomerulilor afectati sunt atrofiati)
interstitial se obs infiltrat inflam cronic cu cel mononucleate si fibroza difuza
lez de arterioscleroza din HTA

45.Tubulonecroza toxica (X-6)

- apare in urma ingestiei/inhalarii unor produsi cu act nefrotoxica : saruri de mercur ,plumb ,
pesticide, alcool etilic tetraclorura de carbon ;
- oligurie + IRA
m: la nivelul TCP celule epiteliale sunt necrozate fiind omogene , acidofile nu mai prezinta nuclei,
pastreaza doar conturul celulelor. O parte se detaseaza si cad in lumen formand cilindri care det
obliterarea tubilor. Mb bazala a tubilor ramane intacta si reprezinta suportul regenerarii celulelor
epiteliale in conditiile despasirii fazei de insuficienta renala acuta. Glomerulii au aspect normal

46.Pielonefrita acuta supurata (X-7)

- inflam acuta a rinichiului si bazinetului ( data de E coli /Pseudomonas ) infect primara este la niv
vez urinare de unde pe cale ascendenta ajunge la rinichi ;
m: microabcesele sunt alc din exudat purulent : PMN integre si alterate , resturi de fibrina , resturi
cel si colonii bacteriene, exudatul purulent patrunde in tubi formand cilindrii leucocitari. La
diabetici leziunea se poate complica cu necroze papilare.

47.Carcinomul renal cu celule clare (X-9)

Tumora Grawitz ( carcinom renal ) =adenocarcinom dezvoltat din ep tubilor contorti distali
cea mai frecventa tumora maligna renala la adult
m: in carcinomul renal cu celule clare, cel tumorale sunt poliedrice cu nuclei
rotunzi,hipercromatici,plasati central iar citoplasma este clara dat continutului bogat in glicogen si
lipide, cel tumorale se dispun in cordoane tubi sau plaje compacte. Stroma tumorala este redusa cu o
bogata retea vasculara. In tumora apar si arii de necroza si de hemoragie.

48.Tumora Wilms (X-9)

cea mai frecventa tumora maligna renala la copil ( inainte de varsta de 5 ani ) ce se dezv din
blastelasmul metanefrogen si derivatele sale stromale si epiteliale.
m: se indentifica 3 componente: blastem nediferentiat, tesut mezenchimal si structuri epiteliale.
Comp epiteliala este repr de str tubulare si glomerulae de tip embrionar/abortive, intre care
componenta mezenchimala repr de celule fuziforme poate ajunge la aspecte de maturare precum
elemente cartilaginoase sau muchi striat. Blastemul este format dn celule mici rotunde,
hipercromatice cu aspect de celule embrionare. In str tumorii se gaseste o bogata retea vasculara.

51..Leucemia limfoida cronica ficat (XI-4)

Leucemia limfoida cronica are evolutia cea mai lenta si are relatie morfoclinica cu limfomul non
Hodgkin tip limfocitic . Se caracterizeaza prin acumularea de Ly B nefunctionale de lunga durata ce
infiltreaza maduva osoasa , sangele , gangl limfatici si celelalte organe .
Diagnosticul se bazeaza pe examenul sangelui periferic si a maduvei osoase , unde se constata : in
sangele periferic un nr total de 200.000 /mm3 de leucocite iar formula leucocitara arata un procent
de peste 80% format din Ly mici , de aspect matur ( nefunctionale ).
Bolnavul prezinta limfadenopatie generalizata :gangl mariti de V , mobili , friabili , fara sa formeze
mase tumorale .
m ficat : infiltratul leucemic limfocitar se localizeaza predominant in spatiul porto-biliar , cu
largirea acestuia ; principalul diagnostic diferential histologic este cu hepatita cronica agresiva unde
apar numeroase leziuni ale hepatocitelor absente in ficatul infiltrat leucemic .

52..Leucemia mieloida cronica-ficat

Leucemia mieloida cronica se caracterizeaza prin hepatomegalie si splenomegalie .Diagnosticul se
bazeaza pe hemoleucograma si medulograma.
Leucograma : leucocite peste 100.000/mm3 , iar formula leucocitara arata in celulele leucemice
circulante o predominanta a mielocitelor , neutrofilelor , bazofilelor si eozinofilelor frecvent
asociate cu trombocitoza .
m ficat : - infiltrat inflamtor pleomorf alc din putine cel blastice( mieloblast , promielocit ) ,
numeroase mielocite , neutrofile , eozinofile , bazofile ; numeroase metamielocite si numeroase
leucocite mature neutrofilee , eozinofile , bazofile ; trombocitoza . Infiltratul leucemic este dispus
de-a lungul sinusoidelor cu formarea de micronoduli.

53.Ulcerul peptic cronic (VIII-5)

= pierdere de substanta cu caracter penetrant , ce apare in segmentele tractului gastro-intestinal
expuse actiunii agresive a sucului gastric acido-peptic .
m : ulcerele peptice sunt identice indiferent de localizare , aspectul lor depinzand de gradul de
activitate si gradul de penetrare al peretelui gastric ; ele reprezinta pierderi de substanta care
intereseaza mucoasa , musculatura mucoasei , submucoasa , musculara , ajungand uneori pana la
serioasa .
- in faza de activitate , ulcerul este alc din 4 straturi :
- o zona superficiala alc din exudat fibrino-leucocitar
- o zona de necroza fibrinoida , intens eozinofila
- un strat alc din tes de granulatie infiltrat cu Ly si plasmocite
- un strat profund alc din tes fibros matur bogat in fibre de colagen in care pot fi evidentiate
vase de sange trombozate sau cu peretele ingrosat endarterita nespecifica
-ulcerul peptic cronic gastric se insoteste frecvent de leziuni de gastrita cronica atrofica

54.Adenocarcinomul diferentiat stomac

Carcinom de tip intestinal

alc din str glandulare cu forme si dimensiuni variate care infiltreaza peretele gastric in
profunzime. Aceste formatiuni au dispozitie anormala ,cu asp de glanda in glanda sau spate in spate,
sau glanda in glanda sunt pluristratificate iar celulele prezinta atipiile caracteristice tumorilor
maligne. Tumora prez grade variate de diferentiere in fct de str de tip tubular sau solid ,de
producere de mucus si de gradul de anaplazie al cel ce o constitiuie, acest tip micorsocpic
corespunde tumorilor gastrice de tip vegetant ulcerat sau ulcero-vegetant. El se dezvolta frecvent pe
leziuni de metaplazie intestinala caracteristice gastritei cronice atrofice, vizibile in portiunea
adiacenta tumorii maligne.
Carciom de tip difuz

alc din cel independentecare infiltreaza difuz peretele gastric . frecvent cel prodmare de o
cantitate mucus ,care ramane i.c deplasand nucleul la perif cel cu asp de pecete sau se elimina la
ext plaje largi de mucus ce diseca paturile gastrice , facilitand intinderea tumorala prima varianta
corespunde din punct de vedere macroscopic carcinomul de tip infiltrativ iar cea de-a doua
carcinomului de tip mucos.

55.Carcinom coloid-colon(VIII-20)
m: - 95% din tumorile maligne ale colonului sunt adenocarcinoame cu diverse grade de diferentiere
si cu o mucosecretie redusa ;
- 15% dintre acestea produc cant mari de mucine ; aceastea pot fi eliberate in intersititiu
determinand astfel aparitia unor plaje largi de mucus care diseca straturile colonului si in care se
gasesc nu nr redus de cel tumorale izolate , dispuse sub forma de plaje mici si rar sub forma de
struct tubulare ; alteori , mucusul se acumuleaza intracelulalar , determinand astfel aspectul de
carcinom cu celule in inel cu pecete

56.Apendicita flegmonoasa
Infiltrat inflamator(purulent) se extinde in toate paturile apendiculare si e prez si in seroasa
57.Hepatita cronica moderata (IX-3)
= afectiune hepatica caracterizata prin inflamatie si necroza care persista cel putin 6 luni ;
- se caract printr-o reactie inflam marcata in spatiul portal si periportal , cu distrugerea lamei
limitante si cu piecemeal necrosis ; aceste modificari dau un aspect stelat spatiului port .

58.Ciroza hepatica ( IX-5)

= stadiul final al diverselor boli hepatice cronice caracterizata prin dezorganizarea difuza si
definitiva a struct ficatului ; arhitectura normala a acestuia este convertita prin aparitia nodulilor de
regenerare inconjurati de septuri fibroase .
m : - in functie de etiologie , cirozele prezinta particularitati hisologice.Caract generale :
- struct hepatica este afectata difuz , cu dezorganizarea lobulilor hepatici care nu mai
prezinta raporturile normale dintre venele centrolobulare si spatiile portobiliare , datorita regenerarii
nodulare a ficatului ;
- nodulii de regenerare sunt alc din hepatocite ce prezinta degenerescenta hidropica ,
necroze unicelulalare si elem ce sugereaza procesul de regenerarehepatocite marite de V , cu
citoplasma bazofila , binucleate , nucleu mare si nucleol proeminent ;
- in jurul nodulilor de regenerare se gasesc benzi fibroase cu diverse grosimi , ce
contin un infiltrat inflamator de intensitate variabila , vase de neoformatie si in functie de etiologia
cirozei un nr mare /mic de neocanalicule biliare tapetate de un ep cubic( hiperplazia ductelor
biliare ) ; aceste benzi fibroase trimit uneori prelungiri in int nodulilor , fragmentandu-i .
59.Carcinomul hepatocelular (IX-8)
Prezinta grade variate de diferentiere.Cel bine diferentiat este alc din cordoane pluristratificate de
cel asemanatoare hepatocitelor care produc frecvent bila , dar prezinta atipii caracteristice celulelor
maligne . Acest tip poarta denumirea de carcinom trabecular . Alte variante sunt reprezentate de
carcinomul pseudoglandular , in care cel sunt dispuse sub forma de tubi si carcinomul fibrolamelar
in care cordoanele de celule maligne sunt dispuse intr-o stroma abundenta fibroasa .Carcinomul cu
cel gigante in care pleomorfismul celular este f accentuat este considerat in grupul tumorilor putin
diferentiate .

60.Pancreatita acuta cu citosteatonecroza (IX-13)

P.necrotico-hemoragica se caract prin necroza acinilor pancreatici , necroza peretilor vasculari
asociata cu tromboze si hemoragii , o reactie inflamatorie cu PMN si zone de ciosteatonecroza
( celule adipoase care isi pierd limitele si contin un precipitat granular eozinofil acizi grasi ,
precum si zone mai bazofile , reprezentate de precipitarea sarurilor de calciu )

61.Carcinomul scuamocelular nekeratinizat col uterin (XII-3)

m: mase de celule scuamoase atipice cu caracter invaziv in profunzimea stromei cervicale , fara
keratinizare .

62.Hiperplazia simpla de endometru(XII-3)

= leziuni endometriale proliferative dezvoltate sub influenta unui hiperoestrism absolut/relativ;
m: - proliferare concomitenta a glandelor si stromei endometriale
- numeroase glande dilatate chistic .

63.Adenocarcinomul tip endometrioid (XII-4)

m : - struct tubulare tapetate de ep atipic multistratificat , cu densitate mare ( aspect de back to
back= spate in spate ) fara stroma intre ele ( invazie stromala )
- leziunea este localizata si neinvaziva in miometru
- endometrul din vecintate , cu hiperplazie

64.Leiomeiom uterin ( XII-5)

= tumora benigna a miometrului , dezvoltata prin proliferarea fibrelor musc netede ; in evolutie ,
fibrele musc au capacitatea de a sintetiza fibre de colagen
m : - fascicule de fibre musc netede proliferate in diferite directii si surprinse in sectiune
longitudinala , oblica sau transversala ; proliferarea are caract nodular , bine delimitata de
miometrul vecin pe care il comprima; prezenta endometrului ajuta la identificarea localizarii
tumorii. In musculatura uterina este inclus un nodul tumoral bine circumscris dar neincapsulat.

Tumora este constituita din celule musculare netede dispuse in fascicule orietete in variate sensuri,
ce tumorale sunt alungite cu citoplasma acidofila si prezinta un nucleu central cu extremtitati
rotunjite.