Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrare de Licenta Vamuirea Marfurilor Regimul Vamal Si Procedura Vamala in Romania
Lucrare de Licenta Vamuirea Marfurilor Regimul Vamal Si Procedura Vamala in Romania
LUCRARE DE LICENTA
CAPITOLUL I
SISTEMUL NATIONAL VAMAL
1.1. IMPORTANTA
SISTEMULUI
CONTEMPORANE
VAMAL
IN
ECONOMIILE
De-a lungul existentei economiei mondiale s-a demonstrat faptul ca progresul economic
al unei tari depinde de mobilizarea resurselor proprii, umane, materiale si financiare. Tarile
nu se pot izola de circuitul economic mondial. Participarea la diviziunea internationala a
muncii si, implicit, la circuitul economic mondial este de natura sa potenteze eforturile
proprii ale fiecarui popor si sa accelereze progresul economic al tuturor statelor.
Cooperarea economica si tehnico-stiintifica internationala constituie, fara indoiala, unul
dintre factorii cei mai ai dezvoltarii economice. La extinderea relatiilor economice
internationale contribuie numerosi factori cum ar fi: productia de bunuri si servicii,
transporturile internationale, informatizarea, formele noi de realizare a tranzactiilor,
imbunatatirea cadrului juridic menit sa faciliteze aceasta cooperare, masurile moderne de
asigurare impotriva riscurilor, dezvoltarea si generalizarea asigurarilor de bunuri si de
persoane si modernizarea si informatizarea operatiunilor bancare etc.
Toti acesti factori sunt cuprinsi in diverse sisteme care compun economiile
contemporane ale statelor, intre care exista relatii de interdependenta, desfasurate atat in
cadrul bilateral cat si multilateral, conform unor reguli stabilite pe seama acordului de
vointa intre state.
Participarea economiilor nationale contemporane la diviziunea internationala a muncii
presupune insa si o protejare a acestora de catre stat, deci o institutie de drept public, prin
folosirea diverselor mijloace si tehnici. Una din formele care participa ca element de
protectie este reprezentata de SISTEMUL VAMAL.
Spatiul geografic in care actioneaza sistemul vamal poarta denumirea de teritoriu vamal,
care, de regula, coincide cu teritoriul national al statului in care se aplica un anumit regim
vamal, o anumita legislatie vamala.
Exista insa si posibilitatea ca doua sau mai multe sisteme vamale sa interfereze, sa se
uneasca asistand la extinderea teritoriului vamal. Acest lucru poate lua forma unei uniuni
vamale, procedandu-se la desfiintarea barierelor tarifare din relatiile comerciale, precum si
la stabilirea unei politici comerciale comune in relatiile cu terte tari.
Tot mai des intalnim astazi, pe toate meridianele globului, si practica de restrangere a
teritoriului vamal, de excludere sau exceptare vamala purtand generic denumirea de
ZONE LIBERE, asupra carora, prin parghiile folosite sistemul vamal al statului respectiv
supravegheaza activitatile de comert fiind insa exceptate de la regimul vamal.
In promovarea intereselor nationale, statele lumii isi apara, intr-un fel sau altul,
economia interna prin intermediul unor instrumente de politica comerciala, sub forma
taxelor vamale, a restrictiilor valorice si a altor masuri care constituie adesea, din punct de
vedere al partenerilor comerciali, obstacole in calea patrunderii marfurilor straine pe piata
respectivului stat. Aceste masuri si instrumente sunt promovate si prin sistemul vamal
propriu fiecarui stat in functie de politica promovata de acesta la un anumit moment.
1.3. ISTORICUL VAMII ROMANE
Odata cu inceputurile organizarii statale, s-au instituit si impozitele pentru marfurile
care trec frontierele. Aceste impozite, percepute mai ales la import, raspundeau unei nevoi
fiscale, aceea de a umple vistieria statului (care se confunda de cele mai multe ori cu cea a
conducatorului).
S-a practicat de asemenea prohibitia la export pentru protejarea colectivitatii impotriva
riscurilor unor penurii de alimente sau de alte produse indispensabile. Dar, ca o trasatura
generala, aceste masuri vamale erau lipsite de orice rol economic, fapt relevat de absenta
unor politici comerciale coerente. Notiunea de vama o intalnim deja in mitologia greaca,
in care Hades, zeul taramului subpamantean, lua vama celor care intrau in imparatia sa. De
asemenea, in Biblie, se mentioneaza ca Matei, unul din apostolii lui Iisus Hristos si unul sin
cei patru evanghelisti, era vames, meserie care nu se bucura de o reputatie prea buna in
colectivitate.
Revenind la vama din antichitate, ea se numea teloneion in Atena si portoria in
Roma antica. Aceste drepturi percepute la import erau moderate, in general a 40-a sau a 50a parte a valorii marfurilor.
Sistemul vamal roman a cuprins, evident, si teritoriul Daciei ocupate de Traian in
secolul al II-lea e.n., asa cum se dovedeste si prin unica vama romana descoperita in lume,
care se afla pe teritoriul Romaniei de astazi: edificiul vamal de la Porolissum (actualmente
dealul Pomet, satul Moigrad, judetul Salaj).
Primele atestari documentare din evul mediu privind existenta vamilor pe teritoriul
actualei Romanii sunt legate de Vlaicu-Voda (Alexandru Voda al Valahiei), care acorda
privilegii vamale negutatorilor brasoveni (1358) si sibieni (1370). Organizarea vamilor in
Tarile Romane incepe din secolul XIV. Vama constituita in venit domnesc se putea arenda
sau putea fi o danie a domnului catre un slujbas credincios sau catre o manastire. Taxele de
import sau export erau fixate prin conventii ale domnitorului cu vecinii. Sistemul de taxare
ce fiinta atunci consta in doua categorii:
- dijma, adica taxele incasate la intrarea si iesirea marfurilor in/dintr-un oras;
3
vama, adica taxele incasate la intrarea sau iesirea marfurilor sau produselor dintr-o
tara in alta.
Acest sistem de taxare era comun intregii Europe de atunci. In Moldova, comertul
exterior era dezvoltat inca inainte de 1300, dar primele atestari documentare dateaza de la
inceputul secolului XV, din timpul lui Alexandru cel Bun, sistemul vamal fiind organizat in
vami mari si vami mici, in vami la oras si vami la hotar, vami la straja.
In vremea lui Stefan cel Mare, la fiecare punct de trecere a frontierei erau asezati
oamenii de incredere ai domnitorului, adica vamesii, sub directivele Marelui Vames, care
era insarcinat cu conducerea acestei administratii, precum si cu incheierea intelegerilor
comerciale. Acest Mare Vames avea drept de control si asupra vamilor arendate: ca nu
cumva sa se ia prea mare vama ori sa se faca vreo hotie.
In secolul XVII, paza vamii si prinderea contrabandistilor erau incredintate corpului
martalogilor, condusi de un capitan.
In Transilvania, activitatea vamala era asemanatoare cu cea din Moldova si din Tara
Romaneasca, suferind modificari mai ales dupa ce imparateasa Maria Tereza a reorganizat
sistemul vamal al Imperiului Habsburgic, in secolul XVIII.
O vizita la castelul Bran initial vama intre Muntenia si Transilvania este o buna
ocazie de a face cunostinta si cu unicul muzeu al vamii din Romania, cu accent pe vama
Brasovului.
Dupa ce principatele au intrat sub dominatia fanariota, comertul exterior si, implicit,
activitatea vamala au decazut. Comertul exterior se desfasura in totalitate prin intermediari
otomani, drepturile vamale fiind incasate doar de vamesii turci.
In urma Tratatului de la Kuciuk-Kainargi, care a urmat razboiului dintre turci si rusi din
1774, se schimba si structura comertului exterior din ambele principate si, evident institutia
vamala ia o alta dezvoltare. Dispar negustorii musulmani, locul lor fiind luat de crestini.
Afacerile comerciale se incheie in porturi, apar companiile de navigatie, care determina o
adevarata revolutie eonomica. Activitatea de comert exterior incepe sa fie controlata de
catre domnitori, chiar daca vamile puteau fi marite sau micsorate doar cu aprobarea Portii
Otomane.
Vama se lua ad-valorem, variind inter 3% si 5%, cu majorari pentru marfurile care nu
erau produse in zona de unde proveneau negustorii respectivi. Sub Alexandru Mavrocordat,
vama este de 3% dupa adevarata factura ce vor arata catre vames.
Prin folosirea Dunarii, comertul cu Apusul se intensifica, incepand cu pacea de la
Adrianopol din 1829, prin al carei tratat se prevedea liberul export al cerealelor. Apare acum
dreptul puterilor straine de a impune domnitorului sa cedeze o parte din drepturile sale
suverane privind vamile.
In februarie 1847 vama dintre cele doua principate a fost suprimata, pentru ca apoi, in
toamna anului 1848, sa se puna in aplicare tariful vamal comun , creandu-se un teritoriu
comercial si vamal unic, baza viitorului stat unitar roman. Astfel, in 1848, ambele tari isi
pot afirma independenta economica si pot publica noul tarif vamal. Turcii platesc vama la
granita: 3% pentru marfurile exportate peste Dunare. In anul 1848, anteprenor al vamilor in
ambele principate era un anume Ciocan1 .
In anul 1859, dupa proclamarea si infaptuirea Unirii, Comisiunea Centrala de la Focsani
a decis exploatarea vamilor in regie proprie de catre stat, ceea ce s-a si facut prin
regulamentul decretat in acelasi an sub titlul de Proiectul pentru administrarea vamilor
Principatelor Unite ale Moldovei si Tara Romaneasca, influentat mai ales de legislatia
1
franceza in domeniu. Acest proiect este promulgat de Alexandru Ioan Cuza pe data de 16
decembrie 1859. Proiectul se imparte in trei parti, avand in total 111 articole: Partea I
trateaza si reglementeaza organizarea serviciului vamal, in 45 de articole (art. 1-45). Partea
a II-a contine ispozitiile comune relative la importatia si exportatia marfurilor (art. 46-57).
Partea a III-a cuprinde instructiuni de contabilitate si manipulare (art. 58-111).
Principiile si normele acestui decret-lege sunt izvorul si fundamentul legislatiei vamale
de mai tarziu si chiar a celei din zilele noastre. Este cea mai veche lege pentru
sistematizarea vamilor din toate punctele de vedere: ca administratie, impunere, principii si
norme economice, financiare, juridice si sociale. Nici aceata lege nu este pusa in aplicare in
amanuntul ei, din aceleasi motive ca si sistematizarea din timpul Regulamentelor Organice,
precum si din lipsa de personal pregatit si constient de datoria sa.
Sistemul de impunere defavorabil exportului a fost schimbat mai tarziu scazandu-se
treptat cota de impunere de la 5% ad-valorem pana la 1% in 1868. Desi a anuntat o era
liber schimbista, Alexandru Ioan Cuza a renuntat la aceasta idee de teama sa nu ruineze
cu totul finantele tarii. Noul tarif vamal a fost pregatit cu participarea firmelor comerciale
straine.
Dupa anul 1866, in Romania devenita stat constitutional, s-a desfasurat o munca
minutioasa, care a durat aproape 8 ani, cu intreruperi, finalizata cu o lege generala a vamilor
si un tarif vamal. Acestea sunt votate de Parlament sub denumirea de Legea generala a
vamilor din 4 aprilie 1874.
Legea a fost pusa in aplicare incepand cu data de 1 iulie 1875. Noul tarif vamal fusese
deja decretat in 1874 de domnitorul Carol I, in ciuda opozitiei Turciei. Cu sprijinul marilor
puteri, s-a trecut peste opozitia turceasca. Acest lucru a reprezentat o adevarata declaratie de
independenta economica. Noul tarif vamal a devenit efectiv in 1876, data la care porturile
franco (libere) de la Braila, Galati si Ismail au fost desfiintate.
Legea vamilor din 1875 este deci prima lege vamala a Romaniei care legifereaza in mod
sistematic ansamblul de coordonari normative care poarta numele de vama.
Organizarea si functionarea serviciilor vamale romane, reglementarile si procedurile din
domeniu au suferit numeroase modificari din acel moment, evoluand sub impactul
schimbarilor istorice survenite in Romania si in Europa, la sfarsitul secolului al XIX-lea si
la inceputul secolului al XX-lea sau a modificarilor socio-economice, in sensul dezvoltarii
cunoscute de celelalte administratii vamale europene.
Conform Legii Vamilor din anul 1905, lege modificata si completata in anul 1933
printr-o lege organica in sensul descentralizarii administratiei vamale si a modernizarii
aparatului vamal, s-a ajuns ca vamile sa fie administrate de Directia Vamilor, componenta a
Ministerului de Finante. Tot in acea perioada a fost adoptata o lege care reglementa regimul
vamal si serviciile vamale din Romania, fiind elaborat un Tarif Vamal.
Administratia vamala a intrat intr-un amplu program de reorganizare dupa 1973, an in
care a fost infiintata Directia Generala a Vamilor (DGV), entitate cu personalitate juridica
distincta in cadrul Ministerului Comertului, si mai tarziu Directiile Regionale Vamale.
Dupa 1 ianuarie 1983, DGV a trecut in subordinea Ministerului Finantelor, unde
functioneaza si in prezent.
1.4. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ACTUALA A SISTEMULUI
VAMAL ROMAN
In organizarea statului, vama este o institutie complexa, care pe langa rolul ei fiscal,
indeplineste si functia de instrument de protectie a economiei nationale, a societatii si a
5
Dupa data aderarii Romaniei, sistemul vamal autohton va lucra in proportie de 75% pentru
Comunitatea Europeana. Astfel, aproximativ trei sferturi din drepturile vamale incasate de noi vor
fi varsate neconditionat in contul CE, urmand ca tara noastra sa primeasca din aceste varsaminte
sume consistente numai daca va elabora proiecte. inand cont de faptul ca veniturile incasate de
sistemul vamal autohton vor trebui virate in cea mai mare parte in contul CE, vor fi introduse
reguli foarte dure in cazul necolectarii integrale a veniturilor datorate bugetului comunitar.
Totodata, pentru a preintampina eventuale nereguli, sistemul vamal autohton urmeaza a fi auditat
trimestrial ulterior datei de aderare.
inand cont de aceste aspecte, pentru a preintampina eventuale litigii care ar putea conduce la
angajarea raspunderii statului roman, ANV a luat masuri importante de intarire a tuturor
componentelor sistemului vamal. In primul rand, ANV a intarit componenta IT, atat la nivelul
fiecarui birou vamal, cat si la birourile juridice. Motivele: adaptarea sistemului autohton la cel
european (in ceea ce priveste controlul exportului, taxarea, gestionarea cotelor tarifare, a
informatiilor privind tranzitele etc.), dar si existenta unor cai eficiente de urmarire si incasare la
termen a creantelor. Ca urmare a masurilor luate de conducerea ANV, deja nivelul incasarilor a
crescut considerabil, acestea ajungand sa detina o pondere insemnata in bugetul de stat. Astfel, in
luna august - considerata o luna "modesta" din punct de vedere al importurilor, ANV a inregistrat
incasari record, care au avut o pondere de 43,7% din incasarile la bugetul de stat (si de 77% din
totalul TVA colectat la nivel national).
Tot urmare a masurilor vizand respectarea legislatiei, de la inceputul acestui an, vama romana a
reusit un record de invidiat: un volum al confiscarilor de produse contrafacute si piratate, in
perioada ianuarie - iulie a.c., de peste 45 de milioane de euro. Totodata, pornind de la ideea de a
fluidiza traficul in punctele vamale - astfel incat controlul fizic sa se rezume la doar 10% din
volumul operatiunilor derulate la nivel national - conducerea ANV va pune un accent deosebit pe
intarirea componentei de control ulterior. In afara masurilor deja implementate, de la 1 ianuarie
2007 vor fi introduse 100 de brigazi vamale mobile, care vor deveni o prezenta cotidiana pe
drumurile europene, nationale sau judetene de la noi. In scopul securizarii frontierelor, densitatea
brigazilor mobile va fi mai mare in zona de nord-est si in zona de vest. In plus, restructurarea
sistemului vamal autohon va contribui si la scaderea numarului comisionarilor vamali si a
volumului de activitate derulat de acestia cu circa 60%.
In realizarea obiectivului sau de activitate Administratia Nationala a Vamilor are, in
principal, urmatoarele atributii:
- aplica in domeniul vamal masurile specifice rezultate din programele
guvernamentale si din legislatia in domeniul vama
- organizeaza, indruma si controleaza activitatea directiilor regionale vamale si a
birourilor vamale din subordine
- urmareste si supravegheaza respectarea legislatiei vamale pe intregul teritoriu al tarii
si exercita controlul specific potrivit reglementarilor in vigoare
- ia masuri de prevenire si combatere, in conformitate cu reglementarile legale in
vigoare, a oricaror infractiuni si contraventii in domeniul vamal
- participa impreuna cu alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale
la elaborarea proiectelor de acte normative in domeniul vamal
7
aplica prevederile Tarifului vamal de import al Romaniei si ale altor acte normative
referitoare la acesta
aplica masurile cu caracter vamal rezultate din acordurile de liber schimb sau comert
liber incheiate intre Romania, pe de o parte, si Uniunea Europeana sau tarile aflate
in curs de integrare in Uniunea Europeana, pe de alta parte
asigura aplicarea prevederilor cu caracter vamal din conventiile si tratatele
internationale la care Romania este parte
urmareste aplicarea corecta a regulilor de interpretare a Nomenclaturii sistemului
armonizat, a regulilor generale de stabilire a originii bunurilor si de evaluare in
vama a marfurilor, precum si a prevederilor actelor normative referitoare la taxele
vamale, taxa pe valoarea adaugata, la accize si la alte drepturi vamale
elaboreaza norme metodologice pentru organele proprii de control si le supune spre
aprobare Ministerului Finantelor Publice - Agentia Nationala de Administrare
Fiscala
elaboreaza si adopta norme tehnice pentru introducerea procedurilor simplificate de
vamuire
elaboreaza propuneri privind sistematizarea si armonizarea legislatiei vamale
actioneaza pentru indeplinirea intocmai a programelor privind integrarea vamala
europeana
coordoneaza si indruma activitatea directiilor regionale vamale si a birourilor
vamale pe linia prevenirii si combaterii traficului ilicit de droguri, arme, explozivi,
obiecte din patrimoniul cultural national; urmareste, in cooperare cu celelalte organe
abilitate ale statului, cazurile de spalare a banilor prin operatiuni vamale
verifica modul de declarare de catre titularul operatiunii vamale sau de catre
comisionarul vamal a drepturilor cuvenite bugetului de stat; incaseaza si vireaza
aceste drepturi la bugetul de stat; stabileste eventualele diferente prin controale
ulterioare si asigura incasarea acestora; aplica formele si instrumentele de plata si de
garantare a platii taxelor si drepturilor vamale in conformitate cu legislatia in
vigoare; asigura colectarea creantelor bugetare
controleaza mijloacele de transport incarcate cu marfuri de import, export sau aflate
in tranzit, precum si bagajele insotite sau neinsotite ale calatorilor care trec frontiera
de stat a Romaniei si verifica legalitatea si regimul vamal al acestora, potrivit
reglementarilor vamale in vigoare; retine, in vederea confiscarii, marfurile care fac
obiectul unor abateri de la legislatia vamala si pentru care legea prevede o astfel de
sanctiune
verifica, potrivit reglementarilor vamale in vigoare, pe timp de zi si de noapte,
cladiri, depozite, terenuri, sedii si alte obiective si poate preleva, in conditiile legii,
probe pe care le analizeaza in laboratoarele acreditate sau, dupa caz, proprii in
vederea identificarii si expertizarii marfurilor supuse vamuirii
efectueaza investigatii, supravegheri si verificari, potrivit reglementarilor legale in
vigoare, in cazurile in care sunt semnalate situatii de incalcare a legislatiei vamale
de catre persoane fizice si juridice; verifica registre, corespondenta si alte forme de
evidenta si are dreptul de a cere oricarei persoane fizice sau juridice sa prezinte, fara
plata, documentatia si informatiile privind operatiunile vamale; sesizeaza organele
de urmarire penala competente atunci cand exista indiciile savarsirii unor infractiuni
exercita, in cadrul controlului vamal ulterior verificarea oricaror documente, registre
si evidente referitoare la marfurile vamuite. Controlul se poate face la orice persoana
care se afla in posesia acestor acte sau detine informatii in legatura cu acestea.
8
introducerea sau scoaterea de bunuri din tara de catre persoanele fizice sau juridice. Astfel,
ea:
- exercita prin mijloace si procedee specifice supravegherea vamala pe teritoriul
Romaniei
- urmareste si controleaza respectarea de catre persoanele fizice si juridice a legislatiei
vamale
- constata si sanctioneaza, in conditiile legii, incalcarile legislatiei vamale in vigoare
- controleaza vehiculele si bunurile introduse sau care urmeaza sa fie scoase din tara,
inclusiv pe cele aflate in tranzit apartinand persoanelor fizice sau persoanelor
juridice
- verifica, in conditiile permise de lege, terenuri, cladiri, depozite si prevaleaza mostre
pentru identificarea bunurilor
- verifica registre si documente, putand cere oricarui organ abilitat sa prezinte actele
si documentatia pe care le detine cu privire la bunurile introduse sau scoase din tara,
inclusiv pe cele cu privire la bunurile aflate in tranzit pe teritoriul Romaniei.
Infiintate prin HG 630/1992, Directiile Vamale Regionale sunt unitati interjudetene
subordonate ANV. In Romania sunt zece astfel de directii: Arad, Bucuresti, Brasov, Cluj,
Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Oradea si Timisoara.
Conform Codului Vamal al Romaniei, directiile vamale regionale se afla in subordinea
directa a ANV, aceasta luand si hotararea infiintarii lor.
Birourile si punctele vamale reprezinta unitati operative care nu au personalitate
juridica si sunt subordonate ANV. Ele sunt infiintate astfel:
- birourile vamale de frontiera prin hotarare guvernamentala
- birourile vamale de interior prin decizia ANV
Principalele atributii si raspunderi ale acestora sunt stabilite de legiuitor, ele fiind:
- controlul mijloacelor de transport care trec frontiera de stat a Romaniei
- vamuirea marfurilor de export si import in termenele legale si aplicarea Tarifului
Vamal de Import al Romaniei
- vamuirea marfurilor tranzitate, precum si a celor primite sau trimise temporar peste
frontiera
- efectuarea controlului vamal si aplicarea taxelor vamale pentru bunurile apartinand
persoanelor fizice
- sanctionarea abaterilor de la regimul vamal.
Cele mai importante fluxuri de trafic transfrontalier au fost inregistrate in ultimii ani in
cazul punctelor de trecere a frontierei din vestul Romaniei (cele cu Ungaria), punctul de
trecere a frontierei Giurgiu si cele cu Republica Moldova. In perspectiva aderarii la Uniunea
Europeana, concomitent cu disparitia controlului vamal la granitele cu Ungaria, respectiv
Bulgaria, va fi intensificat cel efectuat la punctele de trecere a frontierei cu celelalte tari
vecine.
In prezent, in Romania, cele mai importante acte normative care asigura cadrul legal al
activitatii vamale sunt: Codul Vamal al Romaniei si Regulamentul de aplicare a Codului
vamal al Romaniei.
Codul vamal al Romaniei a intrat in vigoare la 19 aprilie 2006 si a fost aprobat prin
Legea 86/2006, publicata in Monitorul Oficial. Fiind principalul act legislativ din domeniul
vamal, se aplica in mod uniform si nediscriminatoriu pe intreg teritoriul Romaniei, in cazul
tuturor bunurilor introduse sau scoase din tara de catre persoanele fizice sau juridice.
10
cand:
vamal;
liber;
legii.
dificultati
economice
sau
sociale;
- sa aiba ca rezultat perceperea, in plus fata de cuantumul drepturilor, a unei dobanzi pe
credit. Dobanda pe credit se datoreaza pe intreaga perioada amanata sau care face
obiectul unei alte facilitati la plata si se calculeaza in asa fel incat sa fie echivalenta cu
cuantumul care ar fi solicitat in acelasi scop pe piata monetara sau financiara nationala.
Autoritatea vamala poate sa nu ceara dobanda pe credit daca prin aceasta s-ar crea grave
dificultati economice sau sociale pentru debitor.
Alte acte legislative care reglementeaza activitatea vamala sunt:
Reglementri
1. Regulamentul Consiliului nr. 2913/1992 de instituire a Codului Vamal
Comunitar,
publicat
n
Jurnalul
Oficial
seria
L
nr.253/11.10.1993.
2. Regulamentul Comisiei nr. 2454/1993 privind dispoziii de aplicare a Codului
Vamal
Comunitar.
3. Regulamentul (CEE) nr. 1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de
instituire
a
unui
regim
comunitar
de
scutiri
de taxe
vamale;
4. Regulamentul Consiliului nr.1889/2005 pentru controlul numerarului la intrarea si
iesirea din Comunitate, publicat n Jurnalul Oficial seria L nr.309/25.11.2005
5. Legea nr.261/2002 privind regimul metalelor i pietrelor preioase,cu modificarile
i completrile ulterioare, publicat n Monitorul Oficial al Romaniei partea I
nr.313/13.V.2002
6. Hotrarea Guvernului 945/2006 pentru aprobarea Normelor privind determinarea
valorii n vam pentru bunurile aparinnd cltorilor i altor persoane fizice, publicat n
Monitorul
Oficial
al
Romaniei
,
partea
I
nr.665/2.VIII.2006
7. Ordin al ministrului finanelor publice nr.1076 pentru aprobarea valorilor n vam,
publicat n Monitorul Oficial al Romaniei , parteaI nr.577/4.VII.2006
8. H.G. nr. 797 din 25 iulie 2007 pentru completarea Regulamentului de aplicare a
Codului vamal al Romaniei, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 707/2006
9. Ordinul Vicepreedintelui A.N.A.F. nr. 7541 din 6 august 2007 privind stabilirea
formularului utilizat pentru declararea numerarului la frontier i a instruciunilor de
completare i utilizare a acestuia.
Acordurile internationale constituie baza legala pentru realizarea schimbului de
documente si informatii necesare prevenirii si combaterii infractiunilor vamale.
12
CAPITOLUL II
REGIMUL VAMAL IN ROMANIA
Regimul vamal cuprinde totalitate normelor care se aplica in cadrul procedurii vamale,
in functie de scopul operatiunii comerciale si de destinatia marfii, regim stabilit la
introducerea sau scoaterea din tara a marfurilor prezentate la vama de catre autoritatea
vamala. Si in sistemul vamal al Romaniei, la fel ca in cel al Uniunii Europene, regimurile
vamale sunt definitive si suspensive
2.1. REGIMURIEL VAMALE DEFINITIVE IN ROMANIA
Regimurile vamale definitive sunt importul, referindu-se la introducerea marfurilor in
circuitul economic national, si exportul, regim vamal aplicat la scoaterea marfurilor de pe
teritoriul vamal al Romaniei. In cadrul regimurilor vamale definitive este incadrat si
regimul vamal aplicat calatorilor si altor persoane fizice in Romania.
2.1.1. IMPORTUL
Importul consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in
circuitul economic. La importul marfurilor, autoritatea vamala realizeaza procedura de
vamuire si de incasare a datoriei vamale aferenta drepturilor de import, aplicand si masurile
de politica comerciala. Taxele vamale de import se determina pe baza Tarifului vamal de
import al Romaniei, care se aproba prin lege. Tariful vamal de import al Romaniei se
elaboreza pe baza nomenclaturii combinate a marfurilor. Taxele vamale aplicabile sunt cele
prevazute la data inregistrarii declaratiei vamale de import.
In situatia in care, ulterior inregistrarii, in timpul efectuarii procedurii de vamuire, pana
la acordarea liberului de vama, intervin taxe vamale preferentiale, titularul operatiunii
comerciale sau reprezentantul acestuia va solicita autoritatii vamale aplicarea taxei vamale
corespunzatoare regimului preferential.
Unele categorii de marfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, in functie de
felul marfii sau destinatia lor specifica, potrivit reglementarilor vamale sau a acordurilor si
conventiilor internationale la care Romania este parte.
Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau exceptare de drepturi vamale,
care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent tarifar.
Prin lege se stabilesc cazurile in care, din motive si imprejurari speciale, se acorda
scutiri de drepturi la importul de marfuri.
Guvernul, in cazuri temeinic justificate, la propunerea Ministerului Finantelor si a
Ministerului Industriei si Comertului, poate aproba, cu caracter temporar, exceptari sau
reduceri de taxe vamale, pentru unele categorii de marfuri.
Exceptarile si reducerile de taxe vamale se stabilesc in mod nediscriminatoriu fata de
importatori sau de beneficiari, indicandu-se in mod expres codul tarifar al marfurilor.
13
2.1.2.EXPORTUL
Regimul de export consta in scoaterea definitiva a marfurilor romanesti de pe teritoriul
Romaniei.
Sunt admise la export marfurile produse in tara, precum si cele importate anterior, cu
exceptia marfurilor care sunt supuse unor masuri de prohibitie sau de restrictie in cadrul
politicii comerciale.
Regulile de clasificare tarifara prevazute la importul de marfuri se aplica si la export.
Exportatorul de marfuri scoase definitiv sau temporar din tara este obligat sa depuna o
declaratie vamala de export la biroul vamal in raza caruia se afla sediul exportatorului sau
locul unde marfurile sunt ambalate ori incarcate pentru a fi exportate. In cazuri temeinic
justificate, declaratia vamala poate fi depusa si la un birou vamal de frontiera.
La exportul de marfuri nu se incaseaza taxe vamale.
Liberul de vama la export se acorda cu conditia ca marfurile in cauza sa paraseasca
teritoriul Romaniei in aceeasi stare in care acestea se aflau in momentul inregistrarii
declaratiei vamale de export.
Marfurile romanesti, precum si cele straine care au fost indigenate pot fi exportate
temporar, in situatia in care urmeaza a fi reintroduse in tara, fara a fi suferit o modificare, cu
exceptia uzurii lor normale.
15
Regimurile vamale suspensive fac parte din destinatiile vamale care pot fi date
marfurilor introduse in tara, altele decat regimurile definitive, prin care se creaza facilitati
schimburilor comerciale internationale.
Marfurile plasate sub aceste regimuri sunt dupa caz, marfuri pentru care, din anumite
motive, nu se procedeaza la vamuirea definitiva imediat ce au fost introduse in tara, marfuri
introduse pentru diverse scopuri, dar care raman proprietatea partenerului extern, marfuri
care sunt introduse pentru impulsionarea exportului atunci cand sunt prelucrate sau
transformate.
Existenta unor astfel de regimuri asigura, pe de o parte, o supraveghere eficienta din
partea autoritatilor asupra marfurilor, iar pe de alta parte, ofera operatorilor economici
posibilitatea sa execute unele operatiuni comerciale fara a fi necesar sa-si blocheze sume
importante pentru plata taxelor vamale care s-ar datora daca astfel de marfuri ar fi importate
definitiv.
Regimul vamal suspensiv se solicita in scris de titularul operatiunii comerciale.
Autoritatea vamala aproba cererea numai in cazul in care poate asigura supravegherea si
controlul regimului vamal suspensiv. Cheltuielile suplimentare ocazionate de acordarea
regimului vamal suspensiv vor fi suportate de titularul operatiunii.
Prin aprobarea emisa, se fixeaza termenul pentru incheierea regimului vamal suspensiv.
Prelungirea termenului pentru incheierea regimului vamal suspensiv se face la cererea
expresa si justificata a titularului operatiunii, cu aprobarea autoritatii vamale.
Acordarea regimului suspensiv se face de catre autoritatea vamala dupa o verificare
atenta a conditiilor in care urmeaza sa se desfasoare operatiunea comerciala si din acest
motiv este prevazuta obligatia, pentru operatorii economici, sa solicite in scris acordarea
unui astfel de regim.
In decizia de acordare a regimului suspensiv, autoritatea vamala trebuie sa urmareasca
daca poate fi realizata activitatea de supraveghere a marfurilor respective sau daca sunt
create toate conditiile ca sa fie excluse posibilitatile de frauda vamala prin sustragerea
marfurilor de sub acest regim si introducerea lor in circuitul economic fara achitarea
datoriilor fata de bugetul statului.
In afara caracterului de suspendare a platii taxelor vamale, aceste regimuri au si un
caracter temporar. In consecinta, autoritatea vamala stabileste un termen in cadrul caruia
operatiunea comerciala urmeaza sa se realizeze, iar regimul acordat se incheie. Autoritatea
vamala stabileste acest termen, tinand seama de timpul necesar realizarii operatiunilor
comerciale si de posibilitatea sa prlungeasca acest termen la cererea justificata a titularului.
Titularul aprobarii este obligat sa informeze de indata autoritatea vamala asupra
oricaror modificari care influenteaza derularea operatiunii sub regimul vamal aprobat.
Pentru a-si putea exercita atributia de supraveghere vamala, autoritatea vamala trebuie
sa fie instiintata de orice modificari care pot aparea in derularea operatiunii comerciale.
Astfel de modificari pot aparea in legatura cu locul de depozitare al marfurilor plasate sub
regimul suspensiv, conditiile de derulare a operatiunii comerciale, posibilitatile de
respectare a termenului de incheiere a regimului, eventualele pierderi cantitative sau
modificari ale calitatii marfurilor admise initial sub regim.
Autoritatea vamala cere constituirea unei garantii care sa asigure incasarea drepturilor
de import care ar putea fi datorate.
Garantia constituita de operatorul economic trebuie sa ofere autoritatii vamale
posibilitatea sa incaseze taxele vamale care se datoreaza in situatia in care, dintr-un motiv
sau altul, asupra marfurilor plasate sub regimul suspensiv nu sunt efectuate formalitatile de
vamuire prevazute de lege.
17
Cuantumul garantiei constituite, precum si forma sub care aceasta poate fi acceptata de
autoritatea vamala sunt specifice fiecarui regim suspensiv in parte.
Regimul vamal suspensiv aprobat se incheie atunci cand marfurile primesc un alt regim
vamal.
Autoritatea vamala poate dispune, din oficiu, incheierea regimului vamal suspensiv
atunci cand titularul nu finalizeaza operatiunile acestui regim in termenul aprobat.
Un regim vamal suspensiv se poate incheia prin acordarea unui alt regim vamal
suspensiv sau unul definitiv de catre autoritatea vamala la solicitarea titularului.
In eventualitatea in care titularul regimului nu depune la vama, in termenul acordat,
documentatia pentru incheierea regimului suspensiv, autoritatea vamala incheie din oficiu
acest regim, luand totodata masurile de recuperare a taxelor vamale datorate bugetului de
stat.
In cazul regimului de perfectionare activa sau de perfectionare pasiva, cand se obtin
produse compensatoare ca urmare a efectuarii operatiunilor de prelucrare sau de
transformare la care este supusa marfa aflata sub regim, incheierea se face similar celor
mentionate mai sus, cu deosebirea ca in acest caz sunt luate in calcul produsele
compensatoare.
Titularul regimului vamal suspensiv poate cesiona, cu acceptul proprietarului marfurilor
si cu acordul autoritatii vamale, drepturile si obligatiile aferente regimului vamal respectiv.
Exista in practica comerciala situatii in care marfuri introduse in tara si plasate sub un
regim suspensiv, avand ca titular un operator economic, sa fie cesionate altui operator.
Legislatia vamala nu interzice astfel de operatiuni, insa, pentru realizarea supravegherii
vamale, se prevede conditia ca transferul sa fie anuntat autoritatii vamale pentru ca aceasta
sa-si dea acordul, analizand totodata daca noul titular poate indeplini conditiile derularii
regimului suspensiv aprobat initial.
Cesiunea se face pe numele noului titular, prin depunerea la autoritatea vamala a
declaratiei de plasare sub regimul suspensiv, fapt care da nastere unui nou raport juridic
intreautoritatea vamala si noul titular si stinge in acelasi timp raportul juridic existent cu
vechiul titular.
2.2.1.TRANZITUL VAMAL
Tranzitul vamal consta in transportul marfurilor straine de la un birou vamal la alt birou
vamal, fara ca acestea sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica
comerciala.
Marfurile vamuite la un birou vamal de interior, in vederea exportului, sunt in tranzit
pana la biroul vamal de frontiera.
Regimul de tranzit vamal se incheie atunci cand marfurile si documentele
corespunzatoare sunt prezentate la biroul vamal de destinatie.
In cazul in care acesta este un birou vamal de interior, la cererea declarantului vamal,
marfurile primesc o alta destinatie vamala.
Titularul regimului de tranzit este obligat sa prezinte biroului vamal de destinatie
marfurile in stare intacta, cu masurile de marcare si sigilare aplicate potrivit art. 58, in
termenul stabilit de autoritatea vamala.
In cazul in care exista documentele intocmite potrivit conventiilor si intelegerilor
internationale la care Romania este parte, autoritatea vamala le accepta fara sa mai emita
documente interne.
2.2.2. ANTREPOZITUL VAMAL
18
Prin antrepozit vamal se intelege locul aprobat de autoritatea vamala, aflat sub
autoritatea acesteia, in care marfurile se pot depozita. In aprobarea data de autoritatea
vamala se stabileste si termenul in cadrul caruia titularul de antrepozit este obligat sa
solicite acordarea unui nou regim vamal.
In antrepozitul vamal se permite intrarea marfurilor straine, inainte ca ele sa fie supuse
obligatiei de plata a datoriei vamale sau unor masuri de politica comerciala, precum si a
marfurilor romane vamuite, care sunt depozitate pana la expedierea lor in strainatate.
Tinand seama de practicile din comertul international, destinatia finala a marfurilor
introduse in tara nu este cunoscuta in momentul trecerii frontierei, ceea ce obliga
importatorii sa le depoziteze pe anumite perioade de timp.
Daca este vorba de marfuri destinate reexportului, importatorul are interesul sa le
plaseze sub un regim vamal care sa ii permita sa evite plata taxelor vamale de import.
In ceea ce priveste marfurile care sunt destinate importului definitiv, este, de asemenea,
in interesul importatorului sa poata intarzia plata taxelor vamale de import pana in
momentul in care aceste marfuri urmeaza sa fie introduse efectiv in circuitul economic.
Sub regimul de antrepozit vamal pot fi plasate si marfuri romanesti pentru care au fost
efectuate formalitatile vamale de export, dar din motive determinate de conditiile
contractuale sau de transport expedierea din tara nu poate fi efectuata imediat dupa
acordarea liberului de vama la export.
Pentru toate aceste situatii se poate aplica regimul de antrepozitare care in afara
suspendarii platii efective a unor taxe acordate statului, pe perioada determinata de
termenul acordat de autoritate vamala poate duce si la suspendarea aplicarii masurilor de
politica comercila stabilite pentru importul definitiv al unor categorii de marfuri.
Antrepozitele vamale pot fi publice, deci deschise oricarui importator sau exportator,
sau private, adica utilizate exclusiv de anumite persoane, in functie de necesitatile
particulare ale comertului sau industriei.
Antrepozitele vamale publice pot fi administrate fie de autoritatea vamala, fie de o alta
autoritate sau de o persoana juridica, fiecare trebuind sa aiba in obiectul lor de activitate o
asemenea tributie.
Antrepozitele vamale pot fi infiintate numai de persoane juridice romane, pe baza
aprobarii date de autoritatea vamala.
Autoritatea vamala stabileste, prin aprobare, si conditiile de organizare si functionare a
antrepozitului vamal autorizat.
Infiintarea unui antrepozit vamal este conditionata de eliberarea unei autorizatii de catre
autoritatea vamala, cu exceptia cazului in care gestionarul antrepozitului este chiar
autoritatea vamala.
Autorizatia se elibereaza in baza unei cereri depuse la autoritatea, in care persoana
juridica in numele careia se doreste infiintarea unui antrepozit trebuie sa furnizeze
informatiile necesare eliberarii autorizatiei, mai ales cele care justifica aceasta activitate din
punct de vedere economic.
La randul ei, autorizatia va cuprinde conditiile in care se va deschide si functiona
antrepozitul.
Autorizatia de infiintare si functionare a antrepozitelor se elibereaza numai persoanelor
juridice romane.
Detinatorul antrepozitului vamal este administratorul si gestionarul marfurilor
depozitate in acesta si are fata de autoritatea vamala urmatoarele obligatii:
- sa indeplineasca conditiile de organizare si functionare a antrepozitului vamal
stabilite in aprobare
19
CAPITOLUL III
PROCEDURILE VAMALE IN ROMANIA
3.1. STATUTUL VAMAL AL MARFII IN ROMANIA
Statutul vamal al marfii in Romania, la fel ca in sistemul vamal al Uniunii Europene,
este dat de trei elemente care trebuie luate in calcul: valoarea in vama, pozitia tarifara si
originea marfurilor.
Incadrarea tarifara si stabilirea originii marfurilor duc la determinarea taxelor vamale
aplicabile valorii in vama a marfurilor.
Valoarea in vama in Romania
Conform Codului vamal, valoarea in vama reprezinta acea valoare care constituie baza
de calcul al taxelor vamale prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei.
In cazul operatiunilor de import, la intrarea marfurilor straine pe teritoriul vamal al
Romaniei, pentru determinarea valorii in vama a marfurilor in vederea stabilirii taxelor
vamale aplicabile, pe langa declaratia vamala, importatorul va completa si va depune la
biroul vamal si Declaratia pentru valoarea in vama.
Conform HG nr.626/1997, declaratia pentru valoarea in vama este depusa intr-un singur
exemplar, impreuna cu declaratia vamala de import, cu facturi sau cu alte documente de
25
Originea marfurilor
In vederea aplicarii corecte a tarifului vamal, autoritatea vamala constata originea
marfurilor importate, pe baza urmatoarelor criterii:
- marfuri produse in intregime intr-o tara;
- marfuri obtinute printr-o prelucrare sau transformare substantiala intr-o tara.
Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevazute de reglementarile
vamale sau de acordurile ori de conventiile internationale la care Romania este parte.
Originea produselor este o informatie esentiala pentru strategia vamala. Bazandu-se pe
aceasta informatie, importatorul roman poate beneficia de regimuri tarifare preferentiale
rezultand din acordurile de asociere sau de liber schimb sau, din contra, poate fi subiectul
unor masuri de control al comertului exterior. Agentul economic trebuie, deci, sa identifice
precis originea produsului pe care il importa, chiar daca aceasta poate evolua pe parcursul
circuitului international.
In aplicarea regimului tarifar preferential, regulile si formalitatile necesare pentru
determinarea originii marfurilor sunt cele stabilite in acordurile si conventiile internationale
la care Romania este parte.
Biroul vamal poate solicita autoritatii emitente a certificatului de origine a marfurilor
verificarea acestuia in urmatoarele cazuri:
- cand se constata neconcordante intre datele inscrise in dovada de origine si celelalte
documente care insotesc declaratia vamala. In acest caz regimul preferential se
acorda numai dupa ce se primeste rezultatul verificarii, care atesta conformitatea;
- cand se constata neconcordante formale care nu impieteaza asupra fondului. In
aceste cazuri autoritatea vamala acorda regimul preferential si ulterior solicita
verificarea dovezii de origine
- in orice alte situatii in care autoritatea vamala are indoieli asupra realitatii datelor
din dovada de origine. In acest caz regimul preferential se acorda si ulterior se
solicita verificarea dovezii de origine.
In toate cazurile in care in urma verificarii dovezilor de origine rezulta ca acordarea
regimului preferential a fost neintemeiata, autoritatea vamala ia masuri pentru recuperarea
datoriei vamale prin intocmirea de acte constatatoare.
Cand regimul preferential priveste un contingent cantitativ sau valoric, acordarea
preferintelor tarifare se face numai in limita contingentului prevazut.
Informatie importanta pentru a urmari si controla operatiunile de import, mentionarea
originii trebuie sa figureze pe toate declaratiile facute in vama la intrarea marfurilor in
Romania.
Certificatul de origine pentru atestarea marfurilor romanesti este eliberat de
reprezentantele teritoriale ale Camerei de Comert si Industrie a Romaniei. In alte tari, pot fi
abilitate in acest sens administratiile vamale, anumite ministere etc.
3.2. PROCEDURILE VAMALE
Procedurile vamale reprezinta metodele folosite de autoritatile vamale in procesul
vamuirii importate, exportate, sau aflate in tranzit. Acestea sunt corespunzatoare fiecarei
etape parcurse, de la prezentarea marfurilor in vama si pana la punerea lor la dispozitia
declarantului.
Procedura vamala cuprinde: pregatirea marfii pentru vamuire, intocmirea declaratiei
vamale, stabilirea regimului vamal, in functie de care se stabilesc taxele care urmeaza sa fie
platite, efectuarea controlului, atunci cand este cazul, precum si plata efectiva a taxelor,
dupa care marfa poate fi declarata libera de vama.
27
29
30
Suspendarea autorizatiei de comisionar in vama isi produce efecte din momentul primirii
comunicarii deciziei de suspendare de catre comisionarul in vama si se transmite in scris
tuturor birourilor vamale.
Decizia de anulare a autorizatiei de comisionar in vama si decizia de suspendare a
acesteia pot fi atacate la instanta de contencios administrativ competenta.
Comisionarii in vama au dreptul de a participa la reuniunile si dezbaterile pe probleme
privind activitatea vamala, organizate de autoritatea vamala.
3.2.2. ETAPELE VAMUIRII IN ROMANIA
Procedura vamala in cazul marfurilor care fac obiectul operatiunilor de comert exterior,
importate sau exportate de catre comercianti, este mult mai complexa decat cea
corespunzatoare bunurilor persoanelor fizice trecute peste frontiera, procedura vamala mult
simplificata.
Marfurile destinate importului sau exportului si mijloacele de transport care trec
frontiera vamala a Romaniei sunt supuse urmatoarei succesiuni de operatiuni, care toate
alcatuiesc etapele activitatii de vamuire:
- operatiunile prealabile vamuirii
- completarea, verificarea, acceptarea si inregistrarea declaratiei vamale
- controlul vamal si plata taxelor vamale aferente
- acordarea liberului de vama
- controlul vamal ulterior al operatiunilor.
3.2.2.1. OPERATIUNI PREALABILE VAMUIRII
Prin operatiuni prealabile vamuirii se intelege ansamblul operatiunilor efectuate de catre
transportatorul sau titularul operatiunii comerciale sau reprezentantul acestuia, constand in:
- prezentarea la birourile vamale de frontiera a mijloacelor de transport, a
documentelor insotitoare ale acestora, precum si a documentelor privind marfurile
transportate;
- controlul vamal al mijloacelor de transport de marfuri la birourile vamale de
frontiera;
- examinarea de catre declarantii vamali a marfurilor si prelevarea de esantioane;
- depunerea declaratiei sumare aferente intrarii marfurilor in depozitul necesar cu
caracter temporar;
- orice alte operatiuni pana la depunerea declaratiei vamale in detaliu.
Prezentarea mijlocului de transport la biroul vamal de frontiera, a documentelor
insotitoare ale acestuia si, precum si a documentelor privind marfurile transportate
Transportatorii marfurilor destinate importului, exportului sau tranzitului ori
reprezentantii acestora sunt obligati sa prezinte birourilor vamale de frontiera mijloacele de
transport impreuna cu documentele de insotire ale acestora.
La transportul marfurilor pe calea ferata organele cailor ferate sunt obligate sa depuna la
biroul vamal din statia de frontiera actul de transmitere a garniturii de tren, dupa intrarea
acesteia in tara. Actul de transmitere a garniturii de tren se depune in termenul prevazut in
procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor sosite din strainatate.
Actul de transmitere a garniturii de tren, la iesirea din tara, se depune la biroul vamal
inainte de plecarea acesteia, in termenul stabilit prin procesul tehnologic de prelucrare a
trenurilor pentru trecerea frontierei de stat, care va fi de cel putin o ora.
Actul de transmitere a garniturii de tren cuprinde numarul fiecarui vagon si al scrisorilor
de trasura, cantitatea marfurilor si denumirea acestora in limba romana. La iesirea din tara
32
in acest act se vor mentiona, de asemenea, numarul documentului vamal si biroul vamal
care l-a emis.
La transportul marfurilor pe cale rutiera transportatorul este obligat sa prezinte biroului
vamal, la intrarea sau la iesirea din tara a autovehiculului, certificatul de inmatriculare al
acestuia si documentele insotitoare ale marfurilor.
La transportul marfurilor pe cale maritima sau fluviala comandantul, armatorul ori
agentul navei care transporta marfuri ce urmeaza sa fie descarcate sau transbordate este
obligat sa prezinte biroului vamal, in termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul
original al manifestului incarcaturii si sa depuna o copie de pe acesta.
In cazul in care nu se efectueaza operatiuni de descarcare sau de transbordare a
marfurilor nu este necesara depunerea copiei de pe manifestul incarcaturii.
Pentru navele care transporta marfuri de masa, in lipsa manifestului incarcaturii,
comandantul, armatorul sau agentul navei poate prezenta o notificare din care sa rezulte
datele de identificare a marfurilor.
Dupa incarcarea navelor cu marfuri destinate exportului comandantul, armatorul sau
agentul navei este obligat sa prezinte biroului vamal originalul manifestului incarcaturii si
sa depuna o copie de pe acesta cu cel putin 6 ore inainte de plecarea navei.
In manifestul incarcaturii se mentioneaza numarul fiecarui conosament sau al scrisorii
de trasura fluviale ori al recipisei de bagaje, marcile si numerele de identificare a coletelor,
denumirea, cantitatea si, dupa caz, greutatea bruta sau neta a marfurilor, precum si
numele/denumirea furnizorului si beneficiarului. Comandantii, armatorii sau agentii navelor
sunt obligati sa inscrie pe copia de pe manifestul incarcaturii denumirea marfurilor in limba
romana.
Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat sa solicite biroului vamal un
permis vamal in care se inscriu datele de identificare a marfurilor care se descarca, se
incarca sau se transbordeaza.
Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat sa depuna la biroul vamal din
port declaratia proviziilor de bord in cel mult 12 ore de la acostarea navei. La convoaiele de
nave fara propulsie se poate depune o singura declaratie a proviziilor de bord, pentru
intregul convoi, cu liste specificative pentru fiecare nava.
Navele care stationeaza sub 12 ore si nu efectueaza operatiuni de descarcare, de
incarcare sau de transbordare de marfuri sunt exceptate de la obligatia de a depune
declaratia proviziilor de bord.
Marfurile sosite la vama de destinatie sau la locul stabilit de autoritatea vamala se
prezinta autoritatii vamale de transportator sau de titularul operatiunii comerciale ori de
catre reprezentantul acestuia.
Marfurile prezentate biroului sau punctului vamal se afla sub supraveghere vamala pana
la stabilirea regimului vamal si intra in depozit necesar cu caracter temporar.
Autoritatea vamala poate cere depozitarului ca sa constituie o garantie care sa asigure
plata drepturilor de import.
Marfurile aflate in depozit necesar cu caracter temporar pot fi manipulate numai in
scopul conservarii lor in starea initiala, fara sa se modifice caracteristicile sau aspectele
tehnice si comerciale.
In cazurile in care, conform legii, autoritatile competente hotarasc distrugerea marfurilor
aflate in depozit necesar cu caracter temporar, aceasta operatiune se va efectua pe cheltuiala
titularului operatiunii comerciale, sub supravegherea autoritatii vamale.
Controlul vamal al mijloacelor de transport
33
ACCEPTAREA
SI
La intrarea sau la iesirea din Romania, marfurile destinate a fi plasate sub un regim
vamal trebuie sa faca obiectul unei declaratii vamale mai intai una sumara, iar ulterior una
in detaliu, corespunzatoare respectivului regim indiferent daca ele sunt sau nu supuse
impunerii vamale, conform normelor legale in vigoare la momentul efectuarii operatiunii
comerciale.
Declaratia sumara este un document tipizat care este completat (in concordanta cu
documentele de transport sau comerciale care insotesc bunurile) si semnat de titularul
operatiunii sau reprezentantul acestuia, prin intermediul caruia se declara denumirea si
sediul depozitarului, expeditorul bunurilor, destinatarul bunurilor, felul bunurilor, cantitatea
bunurilor si valoarea acestora.
Acest document se prezinta autoritatii vamale, se inregistreaza in registrul de evidenta al
biroului vamal, se vizeaza si se pastreaza in evidente de catre biroul vamal pentru a se putea
verifica in orice moment ca marfurile la care se refera au primit o destinatie vamala in
cadrul termenului legal. Pentru categoriile de marfuri care au circulat, inainte de prezentarea
lor la biroul vamal, sub procedura de tranzit, exemplarul documentului de tranzit destinat
biroului vamal de sosire este considerat declaratie sumara.
Pentru asigurarea unei supravegheri vamale corespunzatoare a marfurilor aflate in
depozitul necesar temporar, autoritatea vamala poate cere titularului acestui tip de depozit:
- sistemul de inchidere sa permita numai accesul in comun al titularului si al
autoritatii vamale;
- ca titularul depozitului sa tina o evidenta operativa care sa permita urmarirea
marfurilor.
Titularul operatiunii comerciale sau reprezentantul acestuia este obligat ca intr-un
termen de 30 de zile de la depunerea declaratiei sumare, sa solicite autoritatii vamale
plasarea marfurilor sub un regim vamal.
Potrivit legislatiei vamale, declararea si prezentarea marfurilor pentru vamuire se fac de
catre importatori, exportatori sau reprezentanti ai acestora, prin depunerea unei declaratii
vamale in detaliu, in forma scrisa, in termen de 30 de zile de la data depunerii declaratiei
sumare.
Declaratia vamala in detaliu se depune la biroul vamal la care au fost prezentate
marfurile si se semneaza de catre exportator, importator sau de reprezentantul acestora.
Din punct de vedere juridic avand valoarea unei declaratii pe propria raspunderea a
acestuia in ceea ce priveste:
- exactitatea datelor inscrise in declaratia vamala;
- autenticitatea documentelor anexate la declaratia vamala;
- plasarea marfurilor sub regimul vamal solicitat.
36
VAMAL
SI
PLATA
DREPTURILOR
VAMALE
Controlul vamal are drept scop prevenirea incalcarii reglementarilor vamale si stricta
respectare a conditiilor si termenelor legale, precum si descoperirea fraudelor vamale.
Controlul vamal exercitat de autoritatea vamala prin agentii sai abilitati in cadrul
atributiilor care le sunt conferite prin reglementarile vamale se executa in mod obligatoriu
prin verificarea documentelor necesare efectuarii vamuirii.
Dupa acceptarea declaratiei vamale, autoritatea vamala procedeaza la efectuarea
controlului vamal, compus din controlul documentelor si din controlul fizic al marfurilor
declarate.
Controlul documentelor vizeaza:
37
Liberul de vama se poate acorda si sub forma electronica, pe baza deciziei directorului
general al Directiei Generale a Vamilor.
Pana la aparitia in extrasul de cont al biroului vamal a sumelor incasate liberul de vama
este revocabil.
Liberul de vama se poate acorda si ca urmare a aplicarii unei proceduri simplificate de
vamuire, precum si a unei proceduri informatice de decontare electronica a datoriei vamale,
stabilite prin decizii ale directorului general al Directiei Generale a Vamilor.
Marfurile pentru care nu s-a acordat liber de vama raman sub supraveghere vamala pe
cheltuiala exportatorului ori a importatorului sau pot fi pastrate in custodie de transportator
ori de declarantul vamal, pe un termen stabilit de autoritate vamala, pentru clarificarea
situatiei.
Marfurile destinate exportului pentru care nu s-a acordat liber de vama pot fi inapoiate
in interiorul tarii de catre transportator, la cererea si pe cheltuiala exportatorului.
3.2.2.5. CONTROLUL VAMAL ULTERIOR AL OPERATIUNILOR
Autoritatea vamala are dreptul ca, intr-o perioada de cinci ani de la acordarea liberului
de vama, sa efectueze controlul vamal ulterior al operatiunilor. Acesta presupune:
- verificarea oricaror documente, registre si evidente referitoare la marfurile vamuite,
controlul facandu-se la orice persoana care are in posesie aceste acte sau detine
informatii in legatura cu acestea
- controlul fizic al marfurilor, daca acestea mai exista.
Daca la controlul vamal ulterior se constata ca s-au incalcat reglementarile vamale
aplicate, datorita unor date cuprinse in declaratia vamala, autoritatea vamala, dupa
determinarea taxelor vamale cuvenite, ia masuri de incasare, respectiv de restituire a
acestora.
In aceasta situatie:
- diferentele in minus se comunica titularului operatiunii comerciale si urmeaza sa fie
achitate intr-un termen de sapte zile de la data comunicarii. Daca diferenta datorata
de titularul operatiunii comerciale nu se face in acest termen, acesta va suporta
majorarile de intarziere aferente acestei diferente, precum si interzicerea efectuarii
altor operatiuni de vamuire pana la achitarea datoriei vamale;
- diferentele in plus se restituie titularului intr-un termen de 30 de zile de la data
constatarii.
3.3. PROCEDURILE SIMPLIFICATE DE VAMUIRE IN ROMANIA
Declararea marfurilor la autoritatea vamala in vederea acordarii unui regim vamal se
poate face prin derogare de la declararea marfurilor in procedura normala, prin utilizarea
unor proceduri simplificate, dupa cum urmeaza:
- procedura de declarare incompleta care permite autoritatii vamale sa accepte, in
cazuri justificate, o declaratie in care nu sunt inscrise toate datele si informatiile
potrivit normelor tehnice de completare, utilizare si tiparire a declaratiei vamale in
detaliu sau la care nu sunt anexate toate documentele necesare acordarii regimului
vamal solicitat, potrivit reglementarilor in vigoare;
procedura de declarare simplificata care permite plasarea marfurilor sub un
regim vamal solicitat pe baza prezentarii unei declaratii simplificate, cu conditia
depunerii ulterioare a unei declaratii simplificate globale;
40
45
Debitorul este titularul depozitului necesar cu caracter temporar sau al regimului vamal
sub care a fost plasata marfa.
Conform reglementarilor vamale pentru marfurile aflate intr-o zona libera care dispar, se
consuma sau sunt utilizate in alte conditii decat cele prevazute in reglementarile vamale
aplicabile in acea zona, datoria vamala ia nastere din acel moment. Persoana care a savarsit
vreuna dintre aceste fapte devine debitor. Raspunde solidar si persoana care a cunoscut sau
trebuia sa cunoasca ca nu s-au respectat reglementarile vamale aplicabile. Atunci cand nu se
pot identifica aceste persoane, se considera debitor ultima persoana cunoscuta de autoritatea
vamala care a avut posesia marfii.
Potrivit Codului Vamal al Romaniei, cand datoria vamala a luat nastere pentru o marfa
care beneficiaza sau ar fi putut beneficia la import de taxa vamala redusa, suma de plata
este cea care rezulta din aplicarea taxei vamale reduse. Aceste prevederde se aplica si
datoriei vamale care se naste pentru deseurile sau resturile rezultate din distrugerea
marfurilor care beneficiau de taxe vamale reduse.
Datoria vamala ia nastere si in cazul cand se refera la mafurile prohibite sau cu
restrictie, de orice natura, la import. Aceste dispozitii nu se aplica in cazul intoducerii de
monede sau bancnote false, precum si de stupefiante si substante psihotrope, care urmeaza a
fi distruse. In cazul infractiunilor vamale, datoria vamala serveste la determinarea temeiului
de
pornire
a
urmaririi
penale
si
a
pedepselor
penale.
Aceste dispozitiile se aplica in mod corespunzator si contraventiilor vamale.
Cuantumul drepturilor de import se stabileste pe baza elementelor de taxare din
momentul nasterii datoriei vamale. Daca nu este posibila stabilirea cu exactitate a
momentului in care se naste datoria vamala, momentul luat in considerare pentru stabilirea
elementelor de taxare proprii marfurilor in cauza este acela in care autoritatea vamala
constata ca marfurile se afla intr-o situatie care face sa se nasca o datorie vamala. Cand, la
data constatarii, autoritatile vamale dispun de informatii din care rezulta ca datoria vamala
s-a nascut intr-un moment anterior, cuantumul drepturilor de import se determina pe baza
elementelor de taxare existente la data cea mai indepartata ce poate fi stabilita pe baza
acelor informatii.
Potrivit Codului Vamal al Romaniei datoria vamala ia nastere la locul in care s-au
produs faptele care au generat-o. Daca nu se poate determina locul in care a luat nastere
datoria vamala, se considera ca acesta este locul in care autoritatea vamala constata ca
marfurile se gasesc in situatia de a genera aceasta datorie.
Garantarea datoriei vamale
Autoritatea vamala are dreptul sa ceara constituirea unei garantii pentru asigurarea platii
datoriei vamale. Garantia se depune de catre debitorul vamal sau, cu acordul autoritatii
vamale, de catre o terta persoana. In cazuri temeinic justificate, pe baza metodologiei
elaborate de Directia Generala a Vamilor si aprobata de ministrul finantelor, autoritatea
vamala poate acorda scutire de la obligatia garantarii datoriei vamale.
Garantia poate fi constituita printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de garantie
bancara, emisa de o banca agreata de autoritatea vamala. Garantia baneasca se realizeaza
prin depunerea sumei in lei sau prin remiterea unor instrumente de decontare si titluri de
valoare, acceptate de autoritatea vamala.
Cuantumul garantiei reprezinta suma exacta a datoriei vamale, in cazul in care aceasta
poate fi determinata in momentul in care este data garantia. In cazul in care acest cuantum
nu poate fi determinat se ia in considerare suma cea mai ridicata a datoriei vamale ce ar
rezulta din operatiunea de vamuire.
47
Autoritatea vamala, la cererea debitorului vamal, pot permite constituirea unei garantii
globale care sa asigure plata mai multor datorii vamale. Cuantumul garantiei globale date
pentru acoperirea unor datorii vamale a caror suma variaza in timp va asigura, in momentul
realizarii acestor datorii, suma totala de incasat.
Atunci cand, in cursul derularii regimului vamal, autoritatea vamala constata ca
modalitatea de garantie data nu mai asigura plata datoriei vamale, poate cere constituirea
unei alte garantii. In caz de refuz, autoritatea vamala are dreptul sa considere pe cel in cauza
ca rau-platnic si sa interzica efectuarea altor operatiuni de vamuire, pana la achitarea
datoriilor vamale.
Legislatia in domeniul vamal prevede ca debitorul vamal poate solicita restituirea
garantiei disponibile, dupa ce datoria vamala a fost achitata, sau poate sa consimta ca
aceasta sa fie folosita la alta operatiune de vamuire.
Evidenta si plata datoriei vamale
Autoritatea vamala evidentiaza, in registrele contabile sau in alt suport echivalent,
drepturile de import si de export rezultate din datoriile vamale, potrivit planului de conturi
si metodologiei in vigoare.
Debitorul datoriei vamale ia cunostinta despre cuantumul acestei datorii prin declaratia
vamala acceptata si inregistrata de autoritatea vamala. In cazul unor diferente ulterioare sau
in situatia incheierii din oficiu, fara declaratie vamala, a unui regim vamal suspensiv,
debitorul vamal ia cunostinta despre acea noua datorie pe baza actului constatator intocmit
de autoritatea vamala. Declaratia vamala si actul constatator sunt titluri executorii care se
onoreaza de catre societatea bancara, fara accept, poprire si validare.
Datoria vamala se achita inainte de liberul de vama, in cazul regimurilor vamale
definitive, precum si in cazul cand regimul vamal suspensiv se incheie in termen. Pentru
regimul vamal suspensiv care nu se incheie in termen, datoria vamala devine exigibila si se
stinge prin executarea de catre autoritatea vamala a garantiei constituite.
Pentru datoriile vamale constatate ulterior liberului de vama, Directia Generala a
Vamilor poate acorda amanari si esalonari de plata in termenul legal de prescriptie, potrivit
reglementarilor existente in domeniu.
In cazul marfurilor retinute de autoritatea vamala sau al celor pentru care s-a solicitat
restituirea datoriei vamale aferente, achitarea datoriei vamale se suspenda pana la stabilirea
definitiva a regimului juridic al acelor marfuri.
Pe baza depunerii in avans, de catre debitorul vamal, a unui depozit la vedere in contul
autoritatii vamale, aceasta poate, in limita valorica a acestui depozit, sa incaseze datoriile
vamale.
Datoria vamala poate fi achitata si de o terta persoana pentru si in numele debitorului,
din dispozitia acestuia. Debitorul vamal poate sa efectueze oricand plata anticipata a
datoriei vamale.
In caz de neachitare a datoriilor vamale la scadenta, autoritatea vamala va folosi toate
mijloacele de executare silita, incasand si majorarile de intarziere prevazute de lege.
Stingerea datoriei vamale
Potrivit Codului Vamal al Romaniei datoria vamala se stinge prin:
- plata acesteia;
- renuntarea la incasare, atunci cand se constata ca este nedatorata;
- anularea ca o consecinta a anularii declaratiei vamale;
- implinirea termenului de prescriptie extinctiva;
- insolvabilitatea debitorului, constatata pe cale judecatoreasca;
48
CAPITOLUL IV
REFORMA ADMINISTRATIVA IN SISTEMUL VAMAL DIN
ROMANIA
49
51
56
CONCLUZII
Cu toate ca functia fiscala traditionala a tarifelor vamale prin care statul isi sporeste
veniturile bugetare a trecut pe un plan secundar in majoritatea tarilor dezvoltate, in Romania
acestei functii ii revine in continuare un rol deosebit.
Daca in 1989 comertul exterior era monopol de stat, operatiunile de import-export fiind
derulate de aproximativ 40 de intreprinderi de stat, de atunci numarul agentilor economici
care deruleaza activitati de import-export a crescut vertiginos. Nu este o exagerare cand se
afirma ca a avut loc o explozie atomica a numarului de agenti economici implicati intr-o
mai mica sau mai mare masura in operatiuni de comert exterior.
Cresterea impresionanta a acestui numar, precum si liberalizarea importului si
exportului obliga autoritatile vamale sa ia masuri pentru facilitarea derularii operatiunilor de
import-export legale si sa actioneze pentru a preveni, a descoperi si a combate orice actiune
ilegala.
Prin intrarea in vigoare a Codului Vamal al Romanei si a Regulamentulu de aplicare a
acestuia, in Romania au inceput sa fie utilizate proceduri vamale moderne si sa fie aplicate
regimuri vamale similare cu cele din Uniunea Europeana.
Informatizarea sistemului vamal roman a contribuit, in mare masura, la reducerea
timpului afectat indeplinirii formalitatilor vamale.
Agentii economici care deruleaza in mod frecvent operatiuni de import-export au
posibilitatea sa se conecteze la Sistemul Informatic Integrat, liberul de vama fiind acordat
cu mare operativitate.
Legislatia vamala romana, armonizata cu cea aplicabila in Uniunea Europeana, a
instituit o serie de facilitati pentru agentii economici care introduc marfuri in tara pentru
prelucrarea si reexportu acestora.
Regimurile vamale suspensive ofera operatorilor economici posibilitatea sa execute
unele operatiuni comerciale fara sa fie necesar sa blocheze sume mari de bani pentru plata
taxelor vamale, daca marfurile ar fi importate definitiv.
Procedurile si regimurile vamale actuale corespund etapei actuale de dezvoltare si
cooperare economica, iar eficienta lor este confirmata de practica.
BIBLIOGRAFIE
57
58