principiul consensualismului, privit n nelesul ei restrns, forma actului juridic
civil este guvernat de principiul consensualismului, care, la rndul lui, reprezint o
aplicare n aceast materie a principiului libertii actelor juridice civile (principiul autonomiei de voin). Prin principiul consensualismului se nelege acea regul de drept potrivit creia simpla manifestare de voin este nu numai necesar, ci i suficient pentru ca actul juridic civil s ia natere n mod valabil sub aspectul formei care mbrac manifestarea de voin fcut n scopul de a produce efecte juridice. n alte cuvinte, pentru a produce efecte juridice civile, manifestarea de voin nu trebuie s mbrace o form special. n legislaia actual, exist o consacrare expres, cu caracter general, a acestui principiu n art. 1178 C.civ. potrivit cruia contractul se ncheie prin simplul acord de voine al prilor dac legea nu impune o anumit formalitate pentru ncheierea sa valabil. De asemenea, acest principiu este consacrat n mod expres pentru anumite acte juridice civile, precum contractul de vnzare [art. 1674 C.civ., conform cruia cu excepia cazurilor prevzute de lege ori dac din voina prilor nu rezult contrariul, proprietatea se strmut de drept cumprtorului din momentul ncheierii contractului, chiar dac bunul nu a fost predat ori preul nu a fost pltit nc] sau, mai larg, contractele translative de drepturi reale [art. 1273 alin. (1) teza I C.civ. care dispune c drepturile reale se constituie i se transmit prin acordul de voin al prilor, chiar dac bunurile nu au fost predate, dac acest acord poart asupra unor bunuri determinate, ori prin individualizarea bunurilor, dac acordul poart asupra unor bunuri de gen].