GRUP SCOLAR ASTRA

PITESTI

PROIECT
PENTRU

CERTIFICAREA
COMPETENTELOR

PROFESIONALE
CALIFICAREA :
Tehnician mecanic pentru
intretinere si reparatii
TEMA :
Regimuri de aschiere, adaosuri de
prelucrare la gaurire,
largire
si alezare

COORDONATOR :
ABSOLVENT :
Prof. Popescu Dorel
Emil
a-XII-a E

Elev: Baltac
Clasa
2006

1. C U P R I N S
1. Cuprins
2. Argument
3. Prelucrarea suprafetelor de rotatie interioare
4.

Prelucrarea

adancire, alezare

prin

gaurire,

largire,

5. Regimuri de aschiere
6. Metodica alegerii

adaosurilor de prelucrare

7.

regimului de aschiere

Metodica

Metodica alegerii normarii tehnice a timpilor prelucrarii

9. Norme de protectia muncii
10. Bibliografie

2. ARGUMENT
2

8.

In desfasurarea unui proces de productie, normarea

muncii este o necesitate obiectiva pentru organizarea
productiei, deoarece permite stabilirea in mod stiintific a
cantitatii de munca necesare pentru executarea unor lucrari
sau indeplinirea unor functii, in anumite conditii tehnicoorganizatorice.
Obiectul
activitatii de normare a muncii il formeaza elaborarea
metodologica si practica pentru stabilirea normelor pe baza
de studii, generalizarea si introducerea metodelor mai
inaintate de munca, folosirea rationala a timpului de lucru, a
mijloacelor de munca si a obiectului muncii
Prin caracterul ei de a studia
folosirea rationala a timpului, normarea muncii scoate in
evidenta posibilitatile de folosire a noi resurse pentru
cresterea productivitatii muncii, de folosire in acest sens a
progresului tehnic si de perfectionare a productiei si a
muncii.
Studiul muncii trebuie sa se faca tinandu-se
seama de conditiile concrete de posibilitatile de imbunatatire
a acestor conditii si de aplicarea practica a tehnologiei.
Pentru prelucrarea unei piese se foloseste o anumita
cantitate de timp, care depinde de mai multi factori dintre
care mai importanti sunt : dimensiunea piesei, forma
constructiva, procedeele tehnologice alese, precizia de
prelucrare, regimul de aschiere. Forma constructiva si
dimensiunile sunt determinate la proiectare din conditiile de
rezistenta si functionare.
La proiectarea unei masini se
cere, de obicei, sa se obtina o aplicabilitate maxima si o
siguranta in functionare din punct de vedere economic insa
constructia trebuia sa se realizeze cu un consum sau minim
de material si cu un volum redus de munca.
Dimensiunile
constructive si forma au influienta
hotaratoare atat asupra consumului de material cat si asupra
volumului de munca, ceea ce se exprima prin tehnologitatea
constructiei respective.
Conditiile
principale
pentru prevenirea tehnologicitatii unei piese se refera la
forma optima cat mai simpla ; asigurarea unei greutati
minime ; alegerea semifabricatelor astfel incat sa aiba
3

adaosuri de prelucrare cat mai mici ; folosirea unei variatii

minime de calitati de materiale ; folosirea materialelor cele
mai corespunzatoare ; folosirea optima a tolerantelor ;
folosirea constructiilor standardizate si tipizate.

3. PRELUCRAREA SUPRAFETELOR
DE ROTATIE INTERIOARE
Majoritatea suprafetelor componente ale masinilor,
aparatelor, dispozitivelor, si instalatiilor folosite in industrie
au suprafete de rotatie interioare. Suprafetele de rotatie
interioare sunt cunoscute sub denumirea generala de gauri.
Daca suprafata gaurilor este prelucrata
cu o anumita
precizie si o anumita netezime, in vederea folosirii impreuna
cu o suprafata conjugata atunci aceste gauri sunt denumite
alezaje.
Tehnologia de prelucrare a suprafetelor de rotatie
interioare trebuie sa asigure acestor suprafete conditii mai
mult sau mai putin severe, functie de destinatia pieselor
carora apartin. Aceste conditii sunt legate de precizia
dimensionala, netezimea suprafetelor, corectitudinea pozitiei
si formei.
In
comparatie cu suprafata de rotatie exterioare, suprafetele
interioare se prelucreaza mai greu, deoarece sunt mai greu
accesibile, sculele au o rigiditate mai mica, iar evacuarea
aschiilor si a caldurii sunt mai dificile.
Suprafetele de rotatie interioara sunt foarte
variate, clasificarea lor facandu-se pe baza mai multor criterii
cum
sunt :
forma,
dimensiunile,
accesibilitatea
si
continuitatea suprafetelor, rolul lor functional. ( tabelul 1 )

Tehnologia de prelucrare a alezajelor se stabileste

tinandu-se seama de conditiile functionale ale acestora si de
marimile lor caracteristice, conform tabelului 2.
Procesul tehnologic de prelucrarea prin
aschiere a suprafetelor de rotatie interioare se stabileste in
functie de forma si dimensiunile pieselor , de materialul
acestora, de dimensiunile si precizia dimensionala a
suprafetelor de precizia de forma si pozitie a suprafetelor de
prelucrat precum si de costul prelucrarii.
La
stabilirea tehnologiei se are in vedere faptul ca suprafetele
de rotatie interioara se executa pornindu-se de la un material
plin sau de la gauri obtinute in prealabil prin turnare, forjare
sau matritare, De asemenea , se tine seama de tratamentul
termic aplicat intregii piese sau numai suprafetei respective.

In tabelul 3 se prezinta procedeele de prelucrare prin

aschiere a suprafetelor de rotatie interioare, cu exceptia
celor profilate.

4. PRELUCRAREA PRIN GAURIRE,

LARGIRE, ALEZARE, ADANCIRE
4.1 Gaurirea
Prin gaurire se intelege operatia de prelucrare prin
aschiere a materialelor, cu ajutorul unei scule numite
8

burghiu, in scopul executarii in semifabricat a unor gauri de

diferite dimensiuni.
In procesul de burghiere
( fig.1) se disting doua miscari si anume : miscarea principala
(de rotatie) n si miscarea de avans s in lungul axei
burghiului. Aceste miscari pot fi executate fie amandoua de
catre burghiu( in cazul prelucrarii pe masini de gaurit) fie una
de piesa si alta de burghiu( in cazul prelucrarii pe strung sau
alte masini). In functie de constructia lor burghiele pot fi
clasificate in : elicoidale, late si speciale.
Elementele burghiului elicoidal precum
si parametrii geometrici ai acestuia sunt prezentati in figura
2. In figura 3 sunt prezentate burghie late.
Parametrii
regimului
de aschiere
Alegerea
regimului de aschiere la burghiere se face in functie de
conditiile de lucru , de calitatea materialului sculei si a
semifabricatului precum si de precizia care se cere.
Avansul
s
reprezinta
deplasarea
burghiului in lungul axei sale la o rotatie completa si se
masoara in mm/rot. Marimea avansului se calculeaza cu
relatia :
s = cs * d0,6 [ mm/rot]
in
care
cs - este un coeficient
d - diametrul burghiului, in mm
La prelucrarea gaurilor adanci, valoarea avansului se
micsoreaza cu 0,9 0,75, functie de diametrul d al
burghiului ( la diametre si adancimi mari, avans mic). Cu
aproximatie avansul se poate lua ( 0,020,3) d, in mm/rot.
Adancimea de aschiere t
este distanta de la axa burghiului la suprafata prelucrata si
este egala cu d/2 mm.
Viteza
economica de aschiere se calculeaza cu relatia :
v = cv * dz / Tm * syv * HBmv [ m/min]
in care :
cv coeficient ce tine cont de proprietatile
fizice
si
mecanice
ale
materialului
burghiului
si
semifabricatului ; conditiile de aschiere ( cu sau fara racire
fortata), parametrii geometrici ai burghiului.
d diametrul
burghiului , in mm
T9

durabilitatea burghiului , in minute

HB duritatea materialului , in unitati Brinell.
Valorile coeficientului cv si ale exponentilor z, m, y v, nv se
iau din tabelele date in lucrari de specialitate.
Ca viteza de aschiere se considera viteza
celui mai indepartat punct de pe taisul principal fata de
centrul burghiului.
Grosimea a a aschiei
este distanta dintre doua suprafete de aschiere consecutive
masurata pe normala comuna a acestora :
s * sin
a= 2
[mm]
Latimea b a aschiei este distanta dintre axa burghiului si
suprafata prelucrata , masurata pe suprafata de aschiere :
1
d
b = 2 * sin [mm]
Sectiunea q a aschiei, reprezinta sectiunea
transversala a stratului de material detasat de un singur tais
si se calculeaza cu relatia :
1
d
s
q = b * a = 2 * sin * 2 *
d

sin = 4 * s
Fortele de aschiere si
puterea consumata la burghiere
Fortele
de aschiere la burghiere ce actioneaza pe fiecare tais pot fi
descompuse in trei componente Fx, Fy si Fz .
Forta axiala ( de avans) Fx este independenta in
lungul axei burghiului . De ea se tine cont la dimensionarea
mecanismului de avans si al masinei de gaurit. Forta axiala F x
se datoreste atat rezistentei la inaintare a taisurilor
principale, pe directia de avans, cat mai ales taisului
transversal care aschiaza in conditii grele.
Fortele radiale Fy care actioneaza pe fiecare tais se
anuleaza , fiind egale si de sens contrar, in cazul ascutirii
corecte a burghiului. In caz contrar aceasta forta duce la
imprecizie dimensionala si a formei gaurii executate.
Fortele principale
Fz sunt normale pe taisurile principale ale burghiului si
formeaza un cuplu ce supun burghiul la rasucire.
d
Mt = F z * 2
[Kgf * mm ] sau [Nmm]
Fortele si momentele necesare la burghiere se pot
calcula cu urmatoarele relatii stabilite experimental :
10

Fx = CFx * d * s0,7 *HB0,75 [ N ]

Mt = CMt * d2 *s0,8 * HB0,7 [ N * mm ]
pentru gaurirea otelului, alamei si aliajelor usoare, si
:
Fx = CFx *d * s0,8 * HB0,6 [ N ]
Mt = CMt * d1,9 * s0,8 * HB0,6 [ N * mm ]
pentru gaurirea fontei si a bronzurilor.
Valorile coeficientilor CFx si CMt
( CFx ) exprima rezistenta specifica la taierea materialului si
sunt in tabelul 4.

4.2 Largirea , adancirea si lamarea

11

Prelucrarea suprafetelor de rotatie interioara,

obtinute prin gaurire, forjare, matritare sau turnare se pot
continua prin largire sau adancire. Acestea sunt procedee de
prelucrare prin aschiere ce au drept scop marirea diametrului
alezajelor pe toata lungimea ( largire ), respectiv numai la o
extremitate ( adancire) sau lamarea unor suprafete frontale
ale alezajelor precum si tesirea acestora ( figura 5). Pentru o
ghidare mai buna largitoarele sunt prevazute cu trei, patru
sau chiar mai multi dinti, functie de tipul constructiei.
Elementele
sectiunii
aschiei,
parametrii
geometrici ai largitorului, precum si elementele regimului de
aschiere, sunt la fel si se definesc analog cu parametrii de la
burghie cu deosebirea ca adancimea de taiere (t) care aici
este d do/2 , mm.
Relatiile
de calcul ale vitezei, avansului, fortei axiale momentului si
puterii sunt aceleasi ca la burghiere cu deosebirea valorilor
coeficientilor care sunt diferiti.
Operatia de largire este rationala la prelucrarea
gaurilor cu diametre mai mari de 40 mm. Precizia de
prelucrare corespunde calitatilor 9 -10 ISO , iar rugozitatea in
limitele Ra = 6,3 3,2 m.
In figurile 6 si 7 sunt
reprezentate diferite scheme de prelucrare prin largire,
adancire si lamare cu diferite tipuri de scula precum si
elementele regimului de aschiere.
Prin lamare se intelege, operatia de prelucrare prin
aschiere a suprafetelor frontale plane ( bosaje) ale alezajelor
cu ajutorul sculelor de lamat numite si adancitoare pentru
lamat.
Elementele care stau la baza
tehnologiei de prelucrare prin largire si adancire sunt, ca si la
gaurire : forma si dimensiunile piesei, materialul piesei,
dimensiunile si precizia alezajului de prelucrat, volumul
productiei.
Cunoscandu-se aceste elemente se stabilesc : bazarea
piesei in dispozitiv si masina unealta , dupa care se
determina elementele regimului de aschiere in urmatoarea
ordine :
- se alege scula ;
- se stabilesc :
adancimea de aschiere , avansul si viteza de aschiere, in
general, ca la gaurire. Scula se alege in functie de materialul
piesei . Astfel , la prelucrarea otelului necalit si a materialelor
12

neferoase se folosesc scule din otel rapid ; la prelucrarea

otelului calit, scule cu placute din carburi metalice P10, iar
pentru fonta, placuta K40.
Adancimea de aschiere se calculeaza cu
Dd
relatia :
t= 2
[ mm ]
in care :
D diametrul largitorului ,
in mm
d diametrul gaurii
preliminare, in mm
Avansul se alege
din tabele , in functie de diametrul alezajului, de materialul
piesei si de materialul sculei.
Viteza de aschiere se alege din tabele sau se calculeaza
cu relatii determinate experimental , in functie de materialul
de prelucrat si scula folosita . Pe baza vitezei de aschiere se
determina turatia necesara si se aleg pentru turatie si avans
valori imediat inferioare celor calculate dupa gama oferita de
masina unealta stabilita.
In cazul unor alezaje cu
precizie a pozitiei reciproce si a distantei intre axe, se
folosesc ca si la gaurire bucse de ghidare a largitoarelor.

4.3 Alezarea
Prin alezare se intelege operatia de prelucrare prin
aschiere a suprafetelor interioare de rotatie in vederea
maririi preciziei dimensionale, preciziei de forma si
imbunatatirea calitatii suprafetelor.
Alezarea se poate
executa manual sau mecanizat atat pentru prelucrarea
alezajelor cilindrice cat si a celor conice.
In general, atat la alezarea manuala, cat si la cea
mecanizata , piesa ramane nemiscata, iar scula executa
miscarea principala de aschiere - de rotatie si miscarea de
avans( figura 8). Operatia de alezare se executa in general
dupa operatiile de gaurire , adancire sau strunjire interioara.
In functie de calitatea suprafetei si a preciziei de prelucrare,
alezarea poate fi de degrosare sau de finisare.
Prin
alezarea de degrosare se asigura o precizie dimensionala ce
se incadreaza in clasele 9 10 iar prin alezarea de finisare in
clasele 7 8 ISO.
Calitatea suprafetelor depinde de materialul de prelucrat
si anume pentru piesele din fonta calitatea suprafetelor
13

obtinute prin alezare corespund unei rugozitati R a = 6,3

1,6 m, iar pentru piesele din otel Ra = 3,2 .0,8 m.
Deoarece alezorul este o scula
care se autocentreaza pe suprafata prelucrata prin alezare se
pot indeparta abaterile de pozitie ale axei alezajului. In figura
9 sunt reprezentate diferite tipuri de alezare. In afara de
alezajele standardizate, se construiesc foarte multe tipuri de
alezare, cum ar fi alezorul cu lama aschietoare . Pentru
prelucrarea prin alezare pe masini de alezat verticale si
orizontale se folosesc foarte mult sculele tip bara portcutit
reglabila pentru degrosare si finisare. Aceste tipuri de scule
permit reglarea cutitului astfel incat sa se asigure
dimensiunea dorita. In figura 10 sunt prezentate aceste tipuri
de scule cu sistemele de reglare si fixare a cutitelor.
Operatia de
alezare se executa din una sau mai multe treceri in functie
de precizia de prelucrare ce trebuie obtinuta. In cazul unor
piese la care se impun conditii de precizie ridicata se aplica o
operatie de degrosare urmata de una sau doua operatii de
finisare.
La prelucrarea alezajelor prin alezare,
marimea adaosului de prelucrare prezinta o importanta
deosebita avand o mare influienta asupra calitatii suprafetei.
Adaosul de prelucrare se alege in functie de materialul de
prelucrat si diametrul alezajului.
Astfel , pentru alezaje cu diametrul :
adaosul
de
prelucrare :
d = 2 mm
2A < 0,1 mm
d = 35 mm
2A < 0,1 .0,2 mm
d = 5..20 mm
2A < 0,2 0,3 mm
d > 20 mm
2A < 0,3 ..0,5 mm Elementele
regimului de aschiere la alezare sunt aceleasi ca si in cazul
operatiei de largire si adancire, cu precizarea ca la alezare se
lucreaza cu viteze de aschiere mici si avansuri mari . Avansul
depinde de diametrul alezajului, materialului piesei care se
prelucreaza si materialul sculei . De exemplu , pentru
prelucrarea pieselor din otel cu
r < 600 N/mm2 se
folosesc avansuri s = 0,2 .0,8 mm/rot si viteze v = 10..12
m/min iar pentru piese din otel cu r = 600 = 1000N/ mm, s
= 0,2 .0,8 mm/rot si v = 8..6 m /min.
Piesele din fonta cu HB 200 se prelucreaza cu
14

avansuri s = 0,1 1 mm/rot si viteza v = 10m/min.

Determinarea normei de timp ,
respectiv a timpului de baza , se face la fel ca la gaurire, cu
precizarea ca lungimea L se determina in functie de felul
alezajului ( patruns sau infundat) si forma alezajului ( cilindric
sau conic ).

5. REGIMURI DE ASCHIERE
Procesul de aschiere este caracterizat de o serie de
marimi sau elemente, a caror totalitate formeaza regimul de
aschiere.
Principalele elemente ale regimului
de aschiere sunt :
adancimea
de
aschiere ;
- avansul ;
- viteza de
aschiere.
In
afara
acestor elemente, la fiecare procedeu de prelucrare se
adauga altele , specifice procedeelor respective.
Adancimea de aschiere reprezinta grosimea
stratului de material, din adaosul de prelucrare, care se
indeparteaza de pe suprafata piesei prelucrate la trecerea
sculei aschietoare. Ea se noteaza cu t si se masoara in
milimetri.
Daca adaosul de
prelucrare A este mare, el se va indeparta prin mai multe
treceri ale sculei aschietoare. Daca la fiecare trecere se
indeparteaza aceeasi grosime de material t , atunci numarul
15

de treceri i necesare indepartarii intregului adaos de

A
prelucrare va fi :
i = t [ treceri ]
Avansul
s
reprezinta
marimea deplasarii pe care o executa piesa sau scula , in
scopul indepartarii unui nou strat de material de pe suprafata
piesei.
Viteza
de aschiere este viteza relativa a taisului sculei fata de piesa
in timpul miscarii principale de aschiere. Ea se noteaza cu v
si se exprima in m/min. Pentru multe procedee de prelucrare
prin aschiere la care miscarea principala este o miscare de
rotatie , intre viteza de aschiere si turatia elementului care
executa miscarea ( scula sau piesa ) exista o legatura directa
*D*n
si anume :
v
=
1000
[ m/min ]
In aceasta relatie * D reprezinta drumul parcurs la o
rotatie pe o traiectorie cu diametrul D, iar * D *n drumul
parcurs pe aceeasi traiectorie in decursul unui minut, in care
scula sau piesa s-a rotit de n ori . Cifra 1000 apare la numitor
datorita faptului ca diametrul D se exprima in mm, iar viteza
in m/min.
s
Frecvent , apare
situatia in care se recomanda o anumita viteza de aschiere si
trebuie sa se regleze masina unealta astfel incat sa se
obtina aceasta viteza in timpul prelucrarii. Cunoscandu-se
diametrul D se foloseste pentru calcul o relatie de forma :
1000 * v
n = *D
[ rot / min ]
Regimul de aschiere , stabilit pentru o
anumita prelucrare, trebuie sa conduca in final la :
- obtinere unei piese care sa
corespunda cerintelor impuse , referitoare la precizia
dimensiunilor, netezimea suprafetelor si precizia formei
geometrice ;
- asigurarea unui cost minim al prelucrarii.
La stabilirea regimului de aschiere se dispune de
urmatoarele trei categorii de date :
- date referitoare la piesa prelucrata :
natura materialului prelucrat, precizia dimensiunilor ,
netezimea suprafetelor inainte si dupa prelucrare, abaterile
de la pozitia reciproca ale suprafetelor piesei , adaosurilor de
prelucrare ale semifabricatelor utilizate ;
date
16

referitoare la masina unealta : tip, dimensiuni, game de

turatii si de avansuri, puterea, marimea curselor saniilor si
traverselor, rigiditate, gradul de uzura, dispozitivele
disponibile ;
- date referitoare la scula
aschietoare : parametrii geometrici, rigiditate, durabilitate,
natura materialului din care este confectionata.
In
general pe baza datelor cunoscute se determina regimul de
aschiere calculandu-se sau alegandu-se din tabele
adancimea de aschiere, avansul , viteza de aschiere,
durabilitatea sculei.
Adancimea de aschiere se
stabileste astfel : daca operatia de prelucrare este o
degrosare, se alege adancimea de aschiere mare, astfel incat
prelucrarea sa fie cat mai productiva. In acest caz , marimea
adancimii este limitata de posibilitatile sculei aschietoare si
de puterea si rigiditatea masinii unelte. Daca insa
prelucrarea este o finisare, se vor folosi valori mici ale
adancimii de aschiere, deoarece acestea asigura precizia
dimensionala si netezime suprafetei prelucrate.
La alegerea avansului
se va tine cont de faptul ca prelucrarea trebuie sa fie cat mai
productiva. Productivitatea aschierii poate fi determinata prin
volumul de material indepartat in unitatea de timp.
Pornind de la sectiunea aschieie q = s * t [mm2] , se
poate scrie productivitatea aschierii , ca fiind :
Qa = s * t * v
[ mm2/min ]
Din aceasta relatie rezulta si caile de
crestere a productivitatii prin : marirea lui s, marirea lui t sau
marirea lui v .
Este evident ca cele
doua marimi, avansul si adancimea de aschiere , sunt legate
intre ele ; nu se pot folosi in acelasi timp valori mari ale
acestor doua elemente deoarece, marindu-se sectiunea
aschiei, se poate depasi puterea disponibila a masinii
unelte .
La alegerea marimii avansului trebuie sa se
tina seama si de faptul ca avansul influienteaza direct
calitatea suprafetei prelucrate. Rezulta de aici ca :
- avansul se alege cat
mai mare, ceea ce corespunde unei productivitati mari a
aschiei ;
- pentru
obtinerea unei calitati bune a suprafetei prelucrate este
recomandabil un avans mai mic ;
17

- daca se urmareste o productivitate ridicata fara

insa a dauna calitatii suprafetei , este preferabil sa se
mareasca adancimea de aschiere .
La alegerea adancimii de
aschiere se tine seama ca productivitatea aschierii creste cu
cresterea vitezei ; daca insa se depaseste o anumita valoare
a vitezei de aschiere scula este suprasolicitata ca urmare a
incalzirii ei excesive , putandu-si pierde proprietatile
aschietoare.
Alegerea
vitezei de aschiere este strans legata de alegerea celorlalti
parametrii avansul si adancimea de aschiere.
Odata stabilite valorile regimului de aschiere, se
calculeaza turatia . Valorile parametrilor regimului de
aschiere sunt folosite in continuare pentru reglarea masinii
unelte astfel incat prelucrarea sa se efectueze conform
conditiilor stabilite.

6.
METODICA
ADAOSURILOR
PRELUCRARE
18

ALEGERII
DE

Alegerea marimii optime a adaosului de prelucrare are o

importanta deosebita tehnico-economica la proiectarea
proceselor tehnologice de prelucrare mecanica a pieselor de
masina .
Marimea adaosurilor de prelucrare
trebuie sa fie astfel stabilita incat, in conditiile concrete de
fabricatie, sa se obtina produse de inalta calitate, la un prt
de cost minim. Daca adaosurile de prelucrare sunt prea
mari , se mareste greutatea semifabricatului si consumul de
metal , sunt necesare operatii suplimentare de prelucrare
prin aschiere, se mareste consumul de scule aschietoare si
uzura utilajelor, cresc consumurile de energie electrica si alte
cheltuieli legate de exploatarea masinilor unelte .
In consecinta piesele finite se obtin la
un prt de cost ridicat.
Daca insa adaosurile de
prelucrare sunt prea mici, nu se poate indeparta complet
straturile superficiale cu defecte ale semifabricatului, astfel
incat nu se pot obtine precizia si rugozitatea prescrisa a
suprafetelor prelucrate si ca urmare ,se mareste procentul de
rebuturi . Rezulta deci, ca este necesar sa se stabileasca
valori optime pentru adaosurile de prelucrare.
Pentru
determinarea
adaosurilor
de
prelucrare se folosesc urmatoarele metode :
a) metoda experimental
statistica ;
b) metoda de calcul
analitic.
Cea
mai
utilizata
metoda , in productie, este metoda experimental statistic .
In acest sens au fost elaborate standarde cu adaosurile de
prelucrare totale si intermediare pentru diferite prelucrari de
finisare ( largire, alezare ).
Metoda de calcul analitic conducand la un volum relativ
mare de calcule , se recomanda a fi utilizata la verificarea
adaosurilor de prelucrare in cazul productiei de serie mare si
de masa. In tabelele 5 si 6 sunt date cateva adaosuri de
prelucrare.

19

7.
METODICA
ALEGERII
REGIMULUI DE
ASCHIERE LA
PRELUCRARILE PRIN
GAURIRE,
LARGIRE, ALEZARE
7.1 Alegerea sculei aschietoare
Sculele aschietoare folosite la prelucrarea
alezajelor , pot avea constructii diferite functie de destinatia
lor. La prelucrarea alezajelor se folosesc urmatoarele tipuri
de scule aschietoare :
burghie
elicoidale utilizate la gaurirea in material plin sau la largirea
gaurilor STAS 573 ; 576 si 4566.
- adancitoarele utilizate pentru largirea gaurilor date
anterior sau a gaurilor din piese turnate sau forjare STAS
4141 ; 4142 ; 6410 si 6411 ;
- tesitoare si scule de lamat
utilizate pentru prelucrarea partii superioare a gaurilor , STAS
1364 1367 ;
- alezare utilizate
pentru finisarea gaurilor STAS 1264 1266 ; 3456 ; 4227 ;
2942 ; 2943 ; 2646 ; 2647 ; 588 ; 590 ; 5713 ;
- scule pentru centruire , utilizate la executarea gaurilor
de centrare STAS 1114 , 1115 , 1363 ;
- cutite de interior pentru prelucrarea gaurilor , utilizate
la operatii de degrosare, adancire si alezare a alezajelor de
diametre mari ;
- scule abrazive utilizate la
prelucrarea de finisare a gaurilor .
Parametrii geometrici
pentru fiecare tip de scula sunt recomandati in tabelele 7 si
8.
7.2
Alegerea

regimului de aschiere
7.2.1 Stabilirea adancimii de aschiere
Pentru gaurire in material plin adancimea de aschiere
D
este :
t = 2 [ mm ]
20

in care D este diametrul gaurii

Pentru largirea gaurilor din piese turnate ,
forjate sau alezarea unor gauri existente
t = ( Df D i ) / 2
[ mm]
in care
Df este diametrul
final , mm
Di

diametrul initial , mm
Adancimile de aschiere se pot alege din tabelul 9.

7.2.2
aschiere

Stabilirea

avansului

de

Avansurile
pentru
gaurire,
largire, lamare, alezare sunt recomandate in tabelele 10, 11 ,
pentru diferite conditii de lucru . Se pun de acord valorile
alese cu posibilitatile masinii unelte .

7.2.3
Stabilirea durabilitatii economice si a uzurii
admisibile a sculelor
aschietoare

Durabilitatea economica si uzura pentru diferite tipuri de

scule la prelucrarea alezajelor sunt prezentate in tabelele 12
si 13, functie de diametrul sculei , materialului sculei si
materialul piesei de prelucrat.

7.2.4

Stabilirea

vitezei de aschiere
Valorile
vitezei de aschiere pentru diferite conditii de lucru se aleg
din tabelele 14, 15, si 16. Coeficientii de corectie se gasesc in
aceleasi tabele.
In cazul productiei de serie mare si de masa se
recomanda calcularea exacta a vitezei de aschierer cu relatia
(1) pentru burghiere si cu relatia (2) pentru largire :
vg = (Cv * Dzv)/ (Tm * syv)* Kv
[m/min]
(1)
vl = ( Cv * Dzv) / Tm * txv
* syv) *Kv
[ m/min ]
(2)
in care :
Cv
o
constanta functie de calitatea materialului sculei
21

si semifabricatului si functie de conditiile de aschiere

D diametrul sculei aschietoare, in mm
T durabilitatea economica a sculei , min
t - adancimea de aschiere , mm
s avansul sculei, mm/rot
K v coeficient de corectie a
vitezei de aschiere pentru
diferite conditii de lucru
zv , m, xv, yv exponenti care depind de conditiile de
aschiere
Avand viteza de aschiere, se calculeaza turatia cu
100 * v
formula
n = *D
[ rot/min ]
in care D este diametrul sculei
aschietoare in mm .
Valoarea obtinuta se pune
de acord cu turatia masinii unelte, alegandu-se turatia cea
mai apropiata imediat inferioara, sau turatia imediat
superioara daca v 5% . Dupa determinarea turatiei reale
se calculeaza viteza reala cu relatia :
vr =

* D * nr
1000

[ m/min ]

7.2.5 Verificarea puterii motorului

electric
Dupa stabilirea parametrilor t, s, v, se determina puterea
de aschiere , (Nr) in care se tine cont si de randamentul
masinii ( = 0,8).
Aceasta se compara cu puterea
nominala a motorului electric existent la masina unealta.
In cazul in care Nr
NME se considera ca regimul stabilit se poate realiza pe
masina aleasa.
Puterea reala se poate calcula cu relatia :
Nr = (2 * Mt * vr)/ 6000 * D *

in care :

[ KW ]

Mt - momentul de torsiune
,
daN/mm
vr viteza de aschiere reala
, m/min

- randamentul masinii
unelte
D diametrul sculei
, mm
Pentru cresterea operativitatii
calculelor, puterea se poate lua direct din tabele.
22

8. METODICA NORMARII TEHNICE

A
TIMPILOR
LA
PRELUCRARILE PRIN
GAURIRE,
LARGIRE, ALEZARE,
CENTRARE, LAMARE
Norma tehnica de timp este durata necesara pentru
executarea unei operatii in conditii tehnico-organizatorice
determinate si cu folosirea cea mai rationala a tuturor
mijloacelor de productie.
Norma tehnica de timp
are urmatoarea structura :
Tn = T b + T a
+ To + Td +

Tpi
n

[ min ]

in care :

timpul normat pe operatie

Tb timpul de baza ( tehnologie , de masina )
Ta timpul auxiliar ( ajutator )
To timpul de odihna si necesitati firesti
23

Tn -

Tpi timpul de deservire tehnica si

organizatorica
Td timpul de deservire
tehnica si organizatorica
n lotul de piese
care se prelucreaza la aceeasi masina in
mod
continuu
Timpul
de baza se poate calcula cu relatia :
Tb =

l l l2
s*n

, min

in care :
l - este lungimea gaurii , mm
l1 lungimea de angajare a sculei , mm
l2 lungimea de iesire a sculei , mm
n turatia sculei , mm/min
s avansul
,
mm/rot
In cazul productiei de unicate
si serie mica, pentru sporirea operativitatii s-au intocmit
tabele normative pentru alegerea directa a timpului operativ
incomplet , care reprezinta timpul efectiv ( operativ ), mai
putin timpul de prindere si desprindere a semifabricatului,
acesta fiind dat in tabele separate.

9. NORME DE PROTECTIA MUNCII

In timpul exploatarii masinilor unelte se pot produce
usor accidente. Pentru prevenirea unor asemenea situatii se
vor respecta urmatoarele reguli :
- nu se va incepe lucrul la o masina pana
cand cel ce trebuie sa o deserveasca nu o cunoaste perfect ;
- se vor respecta intocmai
instructiunile de exploatare si deservire ale masinii unelte
elaborate de catre fabricantul ei ;
inaintea
inceperii prelucrarii se va verifica atent daca piesele si
sculele sunt bine fixate in dispozitivele lor de prindere ;
24

- nu se va porni motorul electric al masinii pana

cand manetele de comanda nu au fost decuplate ;
pentru
prevenirea
accidentelor
produse de aschii se vor folosi ochelari sau paravane de
protectie . Aschiile nu se apuca cu mana ci se indepateaza cu
ajutorul unui carlig special ;
in
timpul lucrului nu se vor purta haine largi ; manecile bluzei
trebuie sa fie stranse la incheietura mainii iar parul lung se
acopera cu o sapca sau o basma ;
- nu se vor executa masurari ale pieselor in
timpul prelucrarii ;
- nu se vor demonta dispozitivele
de protectie prevazute de catre fabricantul masinii pentru a
se face deservirea ei mai comoda .
In
afara
acestor recomandari si a altora pe care muncitorul le
primeste in decursul instructajelor de protectie a muncii, mai
trebuie cunoscute o serie de masuri privind evitarea
producerii de incendii. Printre cauzele ce pot provoca incendii
si care depind direct de muncitori sunt :
- nerespectarea indicatiilor de
functionare a masinilor si instalatiilor ;
- fumatul in locuri nepermise
si aruncarea tigarilor aprinse la intamplare ;
- spalatul hainelor de
lucru cu lichide inflamabile ;
lipsa
ordinei la locul de munca.
Pentru a putea interveni eficient in cazul producerii unui
incendiu muncitorii trebuie sa cunoasca locul in care sunt
depozitate materialele pentru stingerea incendiilor si modul
lor de manevrare.

10. B I B L I O G R A F I E

25

1. Notite curs Asamblari

prof.
Maria
2. Notite curs TEPS
Popescu Dorel
3. Bazele aschierii si generarii
- A. Oprean
suprafetelor

Ionica
- prof.

4. Masini unelte si control

dimensional - N. Ivan
tehnica
tehnologia lucrarilor
mecanice

5.
- C. Picas

Normarea
6. Utilajul si

- Gh. Zgura

7. Indrumator pentru ateliere mecanice

Georgescu

26

- G.

S.

27

28

29

30

31

32

33

34

35