Prese hidraulice si pneumatice de compactat deseuri

Prese hidraulice ori pneumatice - Informatii despre Prese Hidraulice/Pneumatice de compactat

deseuri

Echipamentul de compactare a deeurilor de mici dimensiuni ECD 3000-1600-3.2,Prese hidraulica

ori pneumatice

Cuprins

Capitolul 1 Prezentare generala a societatii in cadrul careia s-au proiectat Prese hidraulice ori
pneumatice S.C. XXX S.A. :

Capitolul 2 Notiuni generale privind Prese hidraulice ori pneumatice de compactat si deformat la
rece

Notiuni introductive despre Prese hidraulice ori pneumatice

Conditiile de baza la prelucrarea prin deformare plastica la rece.
Clasificarea generala a Preselor hidraulice ori pneumatice
Lanturile cinematice ale Presei hidraulice ori pneumatice
Lantul cinematic principal al Presei hidraulice ori pneumatice
Prese hidraulice i pneumatice.
Prese mecanice cu manivela.
Domeniul de utilizare, clasificare a prese hidraulice ori pneumatice
Caracteristicile generale ale preselor mecanice.
Prese cu genunchi.
Domeniul de utilizare, clasificare.
Prese cu surub.
Particularitatile de lucru ale preselor cu surub.
Domeniul de utilizare, clasificare, parametrii de baza.
Prese mecanice si linii automate de presare.
Utilizarea automatelor. Mod de lucru, clasificare.
Prese , masini speciale i prese cu comanda dupa program.
Prese lucrari de curatire si calibrare.
Domeniul de utilizare, mod de lucru; clasificare.
Prese de perforare.
Caracteristici de baza.
Elemente ale preselor cu comanda dupa program.
Capitolul 3 Descrierea presei hidraulice ori pneumatice de compactare a deeurilor de mici
dimensiuni ECD 3000-1600-3.2

Descrierea generala a prese hidraulice ori pneumatice

Durata ciclului de compactare a prese hidraulice ori pneumatice
Notiuni, instructiuni, utilizari a prese hidraulice ori pneumatice
Capitolul 4 Calculul pneumatic la prese hidraulice ori pneumatice

Calculul diametrului i al cursei motorului pneumatic liniar ce actioneaza placa de compactare la

prese hidraulice ori pneumatice
Calculul diametrului i al cursei motorului pneumatic liniar ce actioneaza trapa de alimentare la
prese hidraulice ori pneumatice
Calculul diametrului i al cursei motorului pneumatic liniar ce actioneaza trapa de evacuare la
prese hidraulice ori pneumatice
Calculul diametrului i al cursei motorului pneumatic liniar ce actioneaza placa de evacuare la
prese hidraulice ori pneumatice
Componenta si descrierea instalatiei pneumatice la Presa hidraulica ori pneumatica la prese
hidraulice ori pneumatice
Alegerea distribuitoarelor pneumatice la prese hidraulice ori pneumatice
Distribuitorul ce comanda motorul liniar pneumatic de compactare la prese hidraulice ori
pneumatice
Distribuitoarele ce comanda motoarele liniare pneumatice ale trapei de alimentare i ale trapei de
evacuare la prese hidraulice ori pneumatice
Distribuitorul ce comanda motorul liniar pneumatic al placii de evacuare la prese hidraulice ori
pneumatice
Schema pneumatica la prese hidraulice ori pneumatice
Capitolul 5 Calculul mecanismului de antrenare a benzii trasportoare la prese hidraulice ori
pneumatice

Determinarea puterii necesare si alegerea motoreductorului prese hidraulice ori pneumatice

Generalitati ale preselor hidraulice ori pneumatice
Calculul geometric al angrenajului melcat la prese hidraulice ori pneumatice
Material angrenaje melcate folosite la prese hidraulice ori pneumatice
Capitolul 6. Calculul investitiilor cu realizarea de prese hidraulice ori pneumatice

Calculul investitiilor cu realizarea de prese hidraulice ori pneumatice

Capitolul 2

Notiuni generale privind Prese hidraulice si pneumatice de compactat si deformat la rece

2.1 Notiuni introductive privind Prese hidraulice si pneumatice.

In procesul de fabricatie a partilor ce alcatuiesc diversele masini si utilaje, ori de executie a unor
piese cu destinatie speciala, prelucrarilor mecanice prin deformare plastica la rece le revine un rol
tot mai important. Larga utilizare a acestor prelucrari si tendinta ce se manifesta in prezent, de a
se aplica tot mai mult in industrie, sunt justificate de avantajele tehnico-economice pe care le
ofera.

Principalele avantaje ale prelucrarilor mecanice prin deformare plastica la rece sunt:

-posibilitatea executarii, cu masini simple, a unor piese complexe, greu ori chiar imposibil de
obtinut prin alte procedee de prelucrare;

-obtinerea unor piese cu precizie ridicata, ce in multe cazuri nu mai necesita si alte prelucrari;

-executarea unor piese rezistente in conditiile unui consum mic de metal, uneori cu 60 . 70% mai
mic comparativ cu aschierea, cu pierderi minime de material ori chiar fara deseu;
-productivitate mare;

-cost mic al produsului;

-compactare deeurilor de la 3.2 m3 la 1.2 m3.

Procesele tehnologice de prelucrare mecanica prin deformare la rece constau dintr-o succesiune
de operatii efectuate intr-o anumita ordine, asupra unui semifabricat, cu scule speciale si masini
adecvate in conditiile unui anumit regim de lucru. Obtinerea pieselor prin ace operatii e fie
rezultatul separarii unei parti de material (decupare, perforare, retezare ), fie schimbarea formei si
a dimensiunilor semifabricatului initial fara indepartare de metal ( indoire, ambutisare, profilare,
extrudare etc.).

Indiferent ca operatiile se finalizeaza cu separarea unei parti de material fata de cealalta, ori nu,
ele se executa pe baza procesului de deformare plastica. Acest proces decurge in mod diferit la
cele doua grupe de prelucrari. Astfel, la operatiile ce au ca rezultat o separare, partea detasata
fiind piesa obtinuta ori deseul, procesul de deformare e continuat pina la depasirea capacitatii de
plasticitate a materialului in zona supusa deformarii rezultand desprinderea unei parti din
semifabricat. Operatiile ce nu se finalizeaza cu separare de material se executa numai in limitele
de deformare plastica.

Aplicandu-se executarea unei game largi de piese, presarea la rece a impus imbunatatirea
continua atat a tehnologiilor de prelucrare, cat si a utilajelor folosite. Ca urmare au aparut utilaje
si masini speciale dintre care se remarca instalatiile utilizate -presarile cu puteri si viteze mari si
masinile de presari cu impulsuri. In acest fel s-a solutionat problema prelucrarii tablelor
termorezistente folosite la vehiculele- zboruri cosmice si s-au pus bazele utilizarii energiei
exploziilor pt. executarea prin presare a unor piese mari si complexe.

In prezent se executa prin presare la rece nu numai piese din tabla, ci si o alta mare diversitate,
ca: suruburi, piulite, roti dintate, arbori canelati etc. in acelasi timp se experimenteaza si se aplica
prelucrarea tablelor cu grosimi mari, 20 . 30 mm, a tablelor bimetal, a tablelor acoperite cu straturi
metalice si nemetalice, precum si a profilelor laminate.

In scopul obtinerii prin presare la rece a unei mari diversitati de piese, tot mai complexe si in
cantitati de masa, s-a impus reproiectarea (pe baza tehnicilor noi de calcul )si fabricarea unor
utilaje noi, perfectionate, cu parametri de lucru optimi. Dintre acea o dezvoltare rapida au
cunoscut presele automate,stantarea tablelor si presari volumice. De asemenea, s-au diversificat
(si in prezent se utilizeaza tot mai mult ) presele cu transfer. pt. presarile ce necesita forte mari de
lucru se construiesc prese hidraulice cu comanda dupa program si viteza de lucru controlata.

Orientarile actuale in constructia masinilor de prelucrat prin deformare sunt de a se trece de la

masinile universale la cele specializate, asigurandu-se astfel productivitate ridicata, simplificarea
si costul redus al acestora.

In prezent se executa, pt. cerintele interne si pt. export, masini de prelucrat prin deformare de o
mare diversitate si complexitate.

Dintre acea se remarca: presele mecanice cu batiu deschis PE, PELI si PAI cu forta de presare
de pana la 1 000 kN, presele hidraulice cu batiu deschis cu forta de pana la 1 000 kN, presele
mecanice si hidraulice cu batiu inchis cu forta de pe 2 000 kN, presele cu surub, presele pt.
stantare de precizie, automate pt. prelucrarea tablelor.

In paralel cu conceperea si fabricarea masinilor noi pt. prelucrari prin deformare are loc un intens
proces de modernizare a masinilor de fabricatie mai veche (in cadrul caruia acea sunt aduse la
parametri de lucru apropiati de ai celor recent concepute si executate).

Tendintele ce se manifesta in dezvoltarea constructiei preselor si masinilor pt. prelucrarea prin

presare la rece sunt orientate in urmatoarele directii: marirea productivitatii, extinderea
constructiei masinilor cu comanda dupa program ,extinderea tipodimensiunilot masinilor pt.
presare si taiere de precizie, rezolvarea eficienta a problemelor privind securitatea muncii si
imbunatatirea conditiilor de lucru, reducerea consumului de energie, implementarea in ace masini
a noilor descoperiri din stiinta si tehnica, micsorarea greutatii.

Crerea productivitatii va trebui sa se obtina atat pe baza crerii vitezei de lncru, cat si prin folosirea
larga a mecanizarii si automatizarii si asigurarea posibilitatilor de schimbare rapida a sculelor.

Extinderea nomenclaturii tipodimensiunilor trebuie sa duca la largirea posibilitatilor tehnologice

ale masinilor, in special in domeniile de prelucrare a pieselor mici si foarte mari.

Masinile cu comanda dupa program vor permite o mare flexibilitate in productiile de serie mica.

Masinile pt. stantare si debitare de precizie vor rezolva problema obtinerii unor piese finite intr-un
timp scurt si cu consum mic de metal. Piesele astfel obtinute, utilizate in industria de mecanica
fina, aparataj etc., pot fi folosite fara alte prelucrari.

Consumul mic de energie trebuie asigurat prin dimensionarea optima a structurii elastice a
masinilor si prin alegerea avantajoasa a sistemului de antrenare.Un rol deosebit il au acumulatorii
de energie.

Reducerea greutatii se asigura prin optimizarea formei si dimensiunilor structurii masinii si prin
utilizarea unor materiale adecvate.

2.2 Conditiile de baza la prelucrarea prin deformare plastica la rece.

In scopul executarii diferitelor operatii prin deformare la rece, in cadru tehnologiilor conventionale,
sunt necesare urmatoarele conditii:

-utilizarea unor scule speciale alcatuite ( de regula) din doua parti active avand o anumita forma
si anumite dimensiuni, ce asigura preluarea si transmiterea fortei de presare si permit obtinerea
piesei in limitele de precizie impuse;
- existenta unor miscari relative intre partile active ale scalei de presare si semifabricatele ce se
prelucreaza (in functie de operatiile ce se executa, de caracteristicile mecanice ale materialului
de prelucrat si de regimul de viteza tehnologic necesar);

-folosirea unor masini echipate cu mecanisme capabile sa asigure miscarile impuse de

cinematica desfasurarii corecte a procesului de deformare, ce dispun de forta si lucrul tnecanic
necesare executarii operatiilor.

Marea diversitate de forme, dimensiuni, destinatii si utilizari ale masinilor de taiere si presare la
rece, determinata de cerintele tot mai numeroase ale industriei, nu permit existenta unui criteriu
unic de clasificare.

In functie de tipul tehnologiei de deformare, ace masini se pot imparti in doua grupe mari:

masini pt. tehnologii conventionale

masini pt. prelucrari neconventionale de deformare.

Masinile pt. tehnologii conventionale se caracterizeaza prin aceea ca energia consumata se

transforma in lucru mecanic de deformare prin intermediul unui mecanism ce antreneaza partea
mobila ( activa ) a sculei a carei actiune se aplica nemijlocit asupra semifabricatului de prelucrat.
La prelucrarile pe ace masini se regasesc toate conditiile de mai sus.

Masinile si instalatiile pt. tehnologii neconventionale nu au in structura lor un mecanism prin care
sa antreneze scula. in unele cazuri, elementul mobil-activ al sculei e antrenat de mediul (lichid
sau gazos) prin care se face transmiterea energiei, iar in alte cazuri asupra semifabricatului actio-
neaza direct mediul de transmitere a energiei. Masinile si instalatiile ce executa operatiile de
deformare in modul mentionat satisfac numai partial conditiile enumerate mai sus.

Rezolvarea unor probleme tehnice grele a impus conceperea si executarea unor masini ce
intrunesc atat elemente caracteristice ale celor conventionale,cat si ale celor neconventionale.

2.3 Clasificarea generala a preselor hidraulice sau pneumatice pt. prelucrari prin deformare la
rece.

Clasificarea poate fi facuta dupa operatiile carora le sunt destinate. Exista, astfel, masini pt.
prelucrari ce se finalizeaza cu separare de material si masini utilizate pt. prelucrari fara separare.
La unele masini pot fi executate ambele tipuri de prelucrari ceea ce face ca impartirea dupa
criteriul destinatiei sa fie relativa. Totusi, exista operatii ce detin ponderea cea mai mare in
lucrarile ce se executa pe anumite masini, ceea ce sta la baza acei clasificari.

Masinile pt. prelucrari prin deformare la rece prin tehnologii conventionale pot fi grupte in:

- prese hidraulice sau pneumatice;

- masini de taiat;

- masini rotative;
- masini speciale.

Dupa modul de antrenare a mecanismului miscarii principale, ace masini pot fi:

- prese cu actionare mecanica,

-prese hidraulice sau pneumatice.

Masinile de presare la rece pot fi:

-prese hidraulice sau pneumatice cu deservire manuala,

-prese hidraulice sau pneumatice semiautomate

-prese hidraulice sau pneumatice automate.

Evident, prin echiparea masinilor deservite manual cu dispozitive speciale de alimentare, avans si
evacuare, acea capata caracteristici asemanatoare celor semiautomate sau automate.

O imagine completa asupra varietatii preselor hidraulice folosite la prelucrarea materialelor

metalice si nemetalice e redata in tabelul 2.1 in care sunt prezentate si procesele tehnologice ce
se pot realiza pe ace prese.

In functie de directia de deplasare a traversei mobile, presele hidraulice pot fi grupate in prese
sauzontale si prese verticale, iar in functie de elementul mobil se intalnesc prese cu traversa
mobila si prese cu cadru mobil.

Tabelul 2.1 Clasificarea preselor hidraulice in functie de destinatie i procese tehnologice.

Destinatia presei

Operatii specifice

pt.

materiale
metalice

pt. forjarea fi matritarea pieselor cu volum mare

Forjare

Foarfeci pt. taierea semifabricatelor

Rulare

Matritare

Taiere

Stamtare si calibrare

Perforare

Brosare

Presare

Tuburi i tevi

Profile

indoire si curbare

Prelucrarea tablelor

Taiere

tantare si ambutisare

Stantare cu scule din material plastic

Indoire si bordurare

Intindere si tragere

Ambutisarea tablelor groase

Indoirea si tragerea tablelor groase

Indreptare si prelucrari de montaj

Indreptare

Montaj prin presare

Asamblare

Prelucrarea aschiilor, deseurilor si

pulberilor

Brichetare

Impachetare

Sinterizare

pt.

materiale

nemetalice

Presare

Prelucrari din pulbere Prelucrari din mase plastice pt. executia placilor

Imprimare

Termoplastie

Presare

pt. elemente electrodice si anodiee pt. brichetat si impachetat

2.3. Lanturile cinematice ale masinilor-unelte de deformare.

Masinile pt. prelucrari prin deformare la rece sunt constructii robuste, alcatuite din mai multe
mecanisme si lanturi cinematice fixate pe un batiu si astfel legate intre ele incat sa permita atat
obtinerea miscarii principale, cat si a celor auxiliare.

Totalitatea mecanismelor, apartinand unei masini de presare, ce asigura elementului activ al

sculei deplasarea pe o traiectorie si cu viteza impuse de cinematica si dinamica procesului de
taiere sau deformare plastica, in vederea obtinerii miscarii principale, constituie lantul principal.

Lantul de avans asigura deplasarea semifabricatului sau elementului activ ( mobil ) al sculei in
vederea executarii prelucrarii (exemplu, masinile de debitat tabla cu cutite circulare, masinile de
fasonat s.a.).

Lanturile auxiliare asigura alimentarea cu semifabricate, eliminarea ,din dispozitivul de presare ,a

piesei obtinute, fragmentarea deseului, impachetarea pieselor executate s.a. Ace lanturi permit
micsorarea timpului auxiliar asigurand utilizarea masinii la capacitatea proiectata si inlaturarea
pericolelor de accidente ce se ivesc in cadrul deservirii manuale.

In constructia masinilor de presare sunt incluse si alte mecanisme cum sunt cele de comanda, de
reglare, de control etc.

2.3.1 Lantul cinematic principal.

Lantul cinematic principal e alcatuit dintr-un numar oarecare de mecanisme care, prin
functionarea lor interconditionata, asigura miscarea necesara sculei in vederea executarii
operatiei de presare. El transmite sculei (si preia de la aceasta ) forta de deformare.

In lantul cinematic principal al masinilor cu actionare hidraulica (fig. 2.1) cu miscare rectilinie se
regasesc o parte dintre subansamblurile existente la cele cu actionare mecanica. Astfel, apar in
lant pompele hidraulice P, acumulatoarele hidraulice A , multiplicatorul si unul sau mai multe
motoare hidraulice MLH .

Acumulatorul hidraulic si multiplicatorul nu se folosesc la toate sistemele de actionare hidraulica.

2.4 Prese hidraulice - Prese pneumatice

Presele hidraulice se caracterizeaza prin aceea ca asigura deformarea materialului la viteze de

lucru relativ constante chiar daca fortele au o variatie mare. In acelasi timp, ele asigura obtinerea
unor forte de deformare mari datorita faptului ca permit acumularea unei energii potentiale mari
ce poate fi transformata, in cursele active, in lucru mecanic de deformare fara a fi necesare
sisteme mecanice de transmitere. Ele au si avantajul ca procesul de prelucrare se realizeaza
chiar si in conditiile unor viteze de lucru mici, prin redistribuirea materialului semifabricatului sub
actiunea unor forte ce pot fi considerate ca sunt aplicate static.

Presele hidraulice comparativ cu presele mecanice beneficiaza, de asemenea, de toate

avantajele sistemelor hidraulice si in primul rand de siguranta in exploatare, conditii de
mecanizare si automatizare optime, simplitate constructiva si dimensiuni de gabarit mai reduse in
conditiile acelorasi caracteristici tehnice.

2.5 Prese mecanice cu manivela.

2.5.1 Domeniul de utilizare, clasificare la prese hidraulice sau pneumatice

Datorita gamei largi de posibilitati tehnologice, simplitatii lor constructive si productivitatii ridicate,
presele mecanice constituie, in prezent, cea mai importanta grupa de masini din intreg parcul de
masini si utilaje pt. prelucrarea metalelor prin presare la rece.

Ace prese pot fi utilizate, practic, pt. executarea majoritatii operatiilor de presare la rece.

Presele cu manivela pot fi clasificate dupa criterii cinematice, tehnologice si constructive.

Clasificarea in functie de criteriul cinematic trebuie sa ia in considerare urmatoarele:

-traiectoria dupa care se deplaseaza organul executor al presei,

-numarul maxim de cicluri cinematice executate in unitatea de timp

- modul de executare a operatiilor de presare.

In functie de forma traiectoriei organului executor, presele mecanice sunt:

- cu deplasare rectilinie-verticala, sauzontala sau radiala;

- cu traiectorie complexa.

Tinand seama de numarul de cicluri efectuate de organul executor, presele cu manivela pot fi:
lente (cu n > 120 c.d.*/min).

Dupa modul de executare a operatiilor de presare se disting trei grupe de prese:

-cu simpla actiune,

-cu dubla actiune

- cu tripla actiune.

Dupa criteriul tehnologic presele mecanice cu manivela pot fi:

- universale : destinate executarii in productie de unicate si serie, a operatiilor de presare

specifice in limitele fortei disponibile;

- specializate : folosite in productii de serie mare si masa, la executarea unei singure operatii , dar
pt. piese de dimensiuni diferite;

- speciale : utilizate pt. executarea unui singur tip de operatii la piese de aceeasi dimensiune sau
de dimensiuni apropiate.

Clasificarea preselor mecanice luandu-se in considerare procedeele tehnologice specifice

prelucrarii prin presare la rece e redata in fig. 2.3. Clasificarea cuprinde doua mari grupe avind la
baza forma semifabricatului de presare.

2.5.2 Caracteristicile generale ale preselor mecanice.

Preselor mecanice si, in general, tuturor masinilor utilizate pt. prelucrarea metalelor prin presare
la rece, le sunt specifice anumite caracteristici, in functie de valorile particulare ale acestor
caracteristici, utilajele de presare sunt recomandate pt. executarea diferitelor operatii.

La ace masini se deosebesc caracteristici tehnico-functionale si geometrice.

Caracteristicile functionale ale preselor mecanice sunt:

- forta nominala FN, masurata in kN;

- cursa nominala a organului executor ( minima si maxima, smax = H i smin = H1,) in mm;

- numarul de curse duble n executate in unitatea de timp;

- lucrul mecanic disponibil L, in Nm;

- numarul treptelor de reglare a lungimii cursei;

- puterea instalata, in kW.

La presele cu dubla sau tripla actiune, printre caracteristici, se mai inscriu: cursa maxima si forta
disponibila la culisorul exterior, iar la presele echipate cu mecanisme pt. eliminarea pieselor se
indica forta disponibila a acestora. La presele cu tripla actiune se mai indica lungimile curselor
elementelor executoare ale celui de-al doilea si al treilea efect.

In prezent se manifesta tendinta ca rigiditatea presei sa fie inclusa intre caracteristicile

functionale.

Caracteristicile geometrice cele mai importante ale preselor mecanice sunt:

- dimensiunile de gabarit (lungime-latime-inaltime), in mm;

- distanta de la masa presei pana la suprafata inferioara a organului executor, H0, cand acesta se
afla in pozitia extrema superioara, in mm;

- dimensiunile mesei (lungime-latime), in mm;

- dimensiunile disponibile, pt. fixarea (pe organul executor ) a partii mobile a stantei sau matritei
de presare (lungime-latime), in mm;

- grosimea placii de suprainaltare h, in mm;

- limita de reglare a pozitiei organului de executie, in mm;

- spatiul maxim in care poate fi asamblat dispozitivul de presare , in mm;

- distanta de la organul executor pana la cel mai apropiat punct al

batiului, in mm.

Cunoasterea caracteristicilor functionale si geometrice ale preselor permite alegerea motivata si

exploatarea rationala a acestora. Pe baza lor sunt posibile comparatii ce scot in evidenta
superioritatea si avantajele unora din prese in raport cu altele.

2.6 Prese cu genunchi

2.6.1 Domeniul de utilizare, clasificare.

Presele cu genunchi se caracterizeaza prin aceea ca, in ansamblul lor cinematic contin un
mecanism compus din trei elemente in miscare plan-paralela.

Particularitatea principala a acestor prese consta in aceea ca ele pot sa dezvolte forte mari numai
spre sfarsitul cursei de coborare a culisorului. Lungimea drumului strabatut de culisor sub sarcina
e diferita, in functie de natura operatiilor, variind intre 1,5.3 mm in cazul calibrarilor si cateva zeci
de milimetri in cazul extrudarii la rece.

Presele cu genunchi se executa in diverse variante. in ceea ce prive lungimea curselor ace
masini pot fi:

-cu cursa totala a culisorului, mica, si cursa activa (pana la incarcarea cu sarcina nominala) mica;
de regula ace constructii ating forta nominala pe un drum al culisorului s = 0,02 H si se
folosesc in special pt. calibrari;

- cu cursa normala, la care forta nominala se dezvolta pe un drum s = 0,15 H, folosite pt.
extrudarea inversa a pieselor din otel;

- cu cursa totala mare si cursa activa de asemenea mare - folosite la operatii de extruziune
directa si combinata pt. executarea pieselor a caror lungime e de 10. 12 sau diametrul.

Executarea operatiilor mentionate mai sus impune acestor prese conditii speciale de lucru. Astfel
mecanismul miscarii principale trebuie sa asigure culisorului o viteza redusa din momentul
contactului dintre poanson si material, pana la sfarsitul operatiei de presare. De cinematica
mecanismelor de actionare a culisorului mai depind si o serie de alti factori dintre care cei mai
importanti sunt:

- productivitatea masinii;
- rigiditatea sistemului elastic masina-scula;

- precizia de executie a pieselor;

- conditiile de exploatare a sculelor si presei;

- bilantul energetic al masinii.

In functie de numarul elementelor motoare ale mecanismului de actionare, se deosebesc:

- prese cu genunchi cu antrenare printr-o singura manivela

- prese cu genunchi cu antrenare prin doua manivele.

Dupa sensul deplasarii culisorului, presele cu genunchi pot fi: cu deplasarea culisorului de jos in
sus sau de sus in jos.

In afara de calibrari si extrudari, cu ajutorul acestor prese se executa frecvent si alte operatii cum
sunt: presarea in matrita inchisa, refularea, indreptarea, presari la cald etc.

2.7 Prese cu surub

2.7.1 Particularitatile de lucru ale preselor cu surub.

Presele cu surub sunt masini de presare la care energia primita de la motorul de antrenare se
transforma in lucru mecanic de deformare prin intermediul unui mecanism surub-piulita.

Principiul de lucru al acestor prese consta in accelerarea partilor mobile (surubul cu volant sau
fara, culisorul si partea superioara a dispozitivului de presare ) in timpul premergator presarii,
pana ce acea acumuleaza o energie cinetica echivalenta cu lucrul mecanic de deformare Lp.

La presele cu surub raportul dintre viteza unghiulara a surubului si viteza de deplasare a

culisorului e constant.

La cele mai multe dintre presele cu surub, energia cinetica a partilor in miscare de rotatie (volant-
surub) ale subansamblului mobil reprezinta 0,8.0,9 din energia cinetica disponibila.

In mod obisnuit, conform cerintelor tehnologice, vitezele organelor mobile sunt de 0,5.0,9 m/s, pt.
presele cu frictiune si 0.9.2 m/s, pt. presele cu surub actionate hidraulic.

2.7.2 Domeniul de utilizare, clasificare, parametrii de baza

In industria contemporana, cea mai mare raspandire o au presele cu frictiune, avand forte de
400-6300 kN. Presele cu surub se utilizeaza in special pt. prelucrari prin deformare ( la cald sau
la rece ) a diferitelor piese din aliaje neferoase sau din otel, pt. indreptari, calibrari si presari in
matrite inchise.

In ultimul deceniu au capatat o larga raspandire constructiile de prese cu surub actionate electric
sau hidraulic. Acea sunt folosite pe larg pt. executarea prin presare a pinioanelor, pieselor cu
flanse, fitingurilor, a unor corpuri cu configuratie complexa, a supapelor etc., in general pt.
matritari precise, la obtinerea carora e necesara o cantitate mare de energie intr-un timp scurt.

Dupa sistemul de actionare, presele cu surub se impart in trei grupe:

- actionate mecanic,

- hidraulic

- electric.

In functie de numarul de suruburi de lucru utilizate la mecanismul miscarii principale ace masini
pot fi cu un surub, cu doua, cu trei sau mai multe.

Conform datelor unor firme producatoare ,presele cu surub se folosesc in proportie de 64% pt.
operatii de indreptari, calibrari si stantari, 28% pt. presari la cald ale metalelor neferoase si numai
8% pt. presarea volumica a otelurilor.

Parametrii de baza ai preselor cu surub permit a se aprecia atat forta si energia disponibila ale
acestora, cat si unele caracteristici functionale si geometrice, ca de exemplu productivitatea,
dimensiunile zonei de lucru s.a. Acestia se stabilesc pe baza analizei desfasurarii presarii si
cerintelor tehnologice in procesul de productie.

Forta nominala: in baza analizei nomenclaturii tipurilor de semifabricate executate in conditii

economice, pe presele cu surub, in diverse ramuri ale industriei, in productia contemporana de
prese, fortele nominale sunt etajate dupa seria geometrica R5 ,cu ratia 1,6 avand valori de 400. .
100 000 kN. Unele tari producatoare executa prese cu surub avand forte nominale incadrate in
seria cu ratia 1,25 (Hasenclever") sau 1,3 (Grimar" si Muller").

Forta nominala se stabile pe baza analizei consumului de energie in timpul procesului de lucru.

2.8 Prese mecanice si linii automate de presare.

2.8.1 Utilizarea automatelor. Mod de lucru, clasificare.

Presele mecanice automate sunt masini la care aducerea semifabricatului in pozitie de lucru,
comanda efectuarii operatiei, executarea operatiei, transportul de la un post de lucru la altul si
eliminarea piesei prelucrate din dispozitivul de presare, se executa fara interventia operatorului.

Datorita numarului mare de curse pe minut, pe de o parte, si posibilitatii de executare automata a

miscarilor auxiliare de alimentare cu semifabricate si eliminare a pieselor prelucrate, pe de alta
parte, ace prese sunt mai productive comparativ cu presele obisnuite. Daca la presele obisnuite
neechipate cu dispozitive pt. alimentarea automata cu semifabricate si pt. evacuarea pieselor, se
folose numai 20-40% din numarul total de curse proiectate, la presele automate acest procent e
mult mai mare, ajungand pana la 80.90%. Existenta unor pierderi in ceea ce prive numarul de
curse utilizate se datoreaza intreruperilor pt. alimentare cu noi semifabricate ( pachete de
platbande, role de banda sau de sarma ) si pt. reglarea masinii.

Un mare avantaj al preselor automate consta in aceea ca inlaturandu-se alimentarea manuala cu

semifabricate si eliminarea manuala a pieselor prelucrate, se asigura un mare grad de securitate
pt. operator.

Volumul de munca si timpul pt. reglarea preselor automate e mai mare decat cel necesar la
presele obisnuite, dar, cu toate acea, datorita productivitatii lor mari, cheltuielile de reglare,
raportate la unitatea de produs, sunt mult mai mici.

Utilizarea preselor automate e eficienta in special la productii de serie mare si de masa. In

asemenea productii trebuie sa se asigure transportul pieselor, ce se executa in cantitati mari. In
scopul exploatarii cu un grad mare de utilizare a numarului curselor proiectate, e necesar sa se
asigure lucrul continuu al preselor, fara reglari repetate la intervale mici de timp. Intreruperile
trebuie sa se faca numai pt. schimbarea sculelor ce s-au uzat intre timp si pt. aducerea de noi
semifabricate.

Presele automate se pot utiliza si in productiile de serie mica, dar sunt eficiente numai in conditiile
gruparii pieselor ce se prelucreaza pe principiul asemanarii operatiilor tehnologice, ceea ce duce
la micsorarea volumului de munca pt. reglarea sculelor. In acest scop e necesar a se proiecta
sisteme de fixare si reglare rapida a sculelor precum si sisteme mecanizate de aducere si
scoatere a acestora din masina.

Miscarea principala a organului de executie al preselor automate poate fi: rectilinie sau de rotatie.
Cele mai multe dintre mecanismele ce asigura obtinerea miscarii principale rectilinii sunt de tip
manivela sau variante ale acestora.

Tinand seama de planul in care se executa miscarea principala presele automate sunt:

-orizontale,

-verticale

- inclinate.

Automatele pt. prelucrarea tablelor sunt de regula verticale, iar cele pt. presari volumice , in cele
mai multe cazuri , sunt sauzontale.

2.9 Prese , masini speciale i prese cu comanda dupa program.

2.9.1 Prese pt. lucrari de curatire si calibrare.

Ace prese sunt echipate cu doua culisoare actionate prin sisteme de antrenare distincte.
Deplasarile culisoarelor sunt astfel corelate incat cand ajung in punctul mort inferior operatia sa
fie executata.
Forta de lucru a acestor prese e mica deoarece sectiunea de material ce se foarfeca in timpul
lucrului e si ea mica. Una dintre caracteristicile principale ale acestor prese e frecventa curselor
duble ale sculei de curatire.

2.9.2 Domeniul de utilizare, mod de lucru; clasificare.

Comanda dupa program a preselor consta de obicei in programarea pieselor de prelucrat,

programarea coordonatelor diferitelor perforari sau pozitionarea semifabricatului astfel ca intr-un
anumit loc al acestuia sa se execute diferite operatii, programarea schimbarii sculelor pt.
efectuarea operatiilor, programarea ciclului de lucru, pozitiei culisoruiui si pozitiei opritoarelor.

Presele cu comanda dupa program sunt, fie cu batiu deschis, fie cu batiu inchis. Ele sunt utilizate
in productiile de serie mica si mijlocie.

Folosind scule adecvate, pe presele cu comanda dupa program, in limitele fortei disponibile, se
pot executa operatii ca: perforarea, decuparea, ambutisarea de mica adancime, profilarea,
rasfrangerea marginilor etc., la piese de forma complexa. Concentrarea unui numar mare de
operatii pe aceeasi masina permite a se aprecia ca aceasta constituie; de fapt, un centru de pre-
lucrare prin presare si taiere.

Forta disponibila a preselor cu comanda dupa program, la constructiile existente in exploatare, se

incadreaza in limitele a 100.2 500 kN, iar numarul de curse, variabil, e de 60.125 c.d./min.

Presele cu comanda dupa program sunt echipate cu mese de lucru in coordonate si cu

dispozitive auxiliare ce permit ca sculele, asezate intr-un depozit special, sa fie aduse si
asamblate automat in pozitia de lucru. Alegerea, aducerea si asamblarea sculelor se executa pe
baza unor comenzi stabilite in programul de lucru al presei.

Schimbarea automata si intr-un timp scurt a sculelor de lucru prezinta o mare importanta.
Schimbarea rapida e necesara deoarece executarea, prin presare la rece, a pieselor complexe
implica mult mai multe scule, comparativ cu prelucrarile prin aschiere. Ca urmare densitatea
sculelor in capul de lucru al presei e mare, iar viteza de schimbare a acestora trebuie sa fie si ea
mare. In acest scop, depozitele de scule au unul sau mai multe etaje.

Durata de schimbare a unei scule e de 2.6 s. Aducerea sculelor din depozit si introducerea
acestora in suporturile portscule se face in ordinea succesiunii operatiilor , in conformitate cu
programul stabilit anterior.

Programul e, de regula, inregistrat pe banda perforata sau direct (in hard-disk-ul presei) prin port
serial. Unele prese, cum sunt cele pt. executarea prin indoire a pieselor tubulare, efectueaza
operatiile fie dupa o piesa model, fie dupa macheta. In constructia sistemelor de comanda ale
preselor se folosesc piezoelemente sau microintrerupatoare foarte sensibile.

Presele si masinile de presat cu comanda dupa program pot fi impartite in trei grupe:

- prese si masini de presare la care procesul de schimbare a formei piesei de prelucrat e realizat
pe baza programului de deplasare a sculelor de lucru. In aceasta grupa sunt incluse presele de
indoit table (indoire in V prin reglarea distantei dintre muchiile active ale placii de indoire si cursei
poan-sonului); presele de indreptat (la care se programeaza locul si valoarea cursei de
indreptare); masinile de fasonat si altele. Ace masini dispun de un circuit de reactie prin care se
comanda reglarea sculelor in functie de rezultatul fazei anterioare a prelucrarii.

- masini la care se programeaza deplasarea materialului de prelucrat si schimbarea completelor

de scule. Obtinerea pieselor finite pe ace masini e asigurata prin deformare sau taiere locala, cu
scule avand forma si dimensiuni fixe. Cursa elementelor mobile, active, ale stantelor sau
matritelor e, de asemenea, fixa. Din aceasta grupa fac parte presele de perforat si cele hidraulice
echipate cu mecanisme complexe de automatizare.

- centre de prelucrare si complexe robotizate. La masinile din aceasta grupa pot fi programate
atat actiuni specifice primei grupe, cat si celei de a doua.

Indiferent de grupa din care fac parte, ace masini sunt alcatuite din subansambluri .

2.10 Prese de perforare.

Particularitatile constructive ale preselor de perforare cu comanda dupa program constau in

echiparea acestora cu doua mese in coordonate (coordonatele X, Y) ce asigura deplasarea in
plan, a semifabricatului ce se prelucreaza si cu un cap revolver (cu ajutorul caruia se asigura
coordonata unghiulara ) pt. alegerea sculelor necesare. Deplasarile in scopul asigurarii tuturor
celor trei coordonate se executa independent si simultan.

2.10.1 Caracteristici de baza.

Caracteristicile de baza ale preselor de perforare sunt: forta nominala, dimensiunile de gabarit
maxime ale pieselor ce se pot prelucra si productivitatea.

Fortele nominale ale acestor prese sunt: 100, 250, 400, 630, 1 000 si 1 600 kN.

Dimensiunile de gabarit ale semifabricatelor ce se pot prelucra sunt de maximum 800 x 800 mm
pt. presele cu FY = 100 kN si 1 500 x 3 000 mm la cele cu forta de 1 600 kN.

Productivitatea se apreciaza prin numarul de perforari ce se pot executa intr-un minut, cand
presa lucreaza pe baza comenzilor stabilite prin program. Productivitatea depinde de mai multi
parametri ce trebuie luati in considerare in diferitele stadii de proiectare a presei.

Obtinerea piesei implica operatii de perforare, crestare, rasfrangere si retezare. Ace operatii se
executa intr-o anumita succesiune astfel ca dupa un numar dat de curse ale culisorului presei se
obtine piesa finita.

2.10.2 Elemente constitutive ale preselor cu comanda dupa program.

Componenta si functionarea acestor pres: pe batiul , in forma de C, al presei, e asamblat sistemul

de antrenare , care, prin curele trapezoidale, asigura miscarea de rotatie a volantului. Miscarea e
transmisa de la volant la arborele cu excentric si apoi la mecanismul de executie al presei.
Culisorul presei se deplaseaza pe ghidaje, asigurandu-se astfel rectilinitatea miscarii principale.
Pe masa revolver , sunt asamblate, pe o anumita circumferinta, mai multe posturi de lucru
(dispozitive de presare). In placa superioara a mesei revolver sunt asamblate poansoanele, iar in
placa inferioara sunt asamblate placile active.

Capitolul 3

Descrierea echipamentului de compactare a deeurilor de mici dimensiuni ECD 3000-1600-3.2

3.1 Descrierea generala.

O etapa necesara i eficienta in procesul de reciclare e compactarea deeurilor. Prin compactare

se reduce volumul pe ce il ocupa deeul in depozitarea lui la centrele de colectare , dar i in
transportul lui pana la centrul de reciclare.

Astfel prin intermediul echipamentului de compactare ECD 3000-1600-3.2

s-a ajuns de la un volum de 3,2 m3 cubi de deeu neprelucrat la 0,828

m3 de deeu compactat.

Fig. 3.1 ECD 3000-1600-3.2

ECD 3000-1600-3.2 e un echipament de compactare cu alimentare i evacuare automata pt. a

produce in baloti de dimensiuni mici deeuri metalice usoare , PET-uri i hartie .

Alimentarea se face cu ajutorul rampei de alimentare automata , deeul e introdus in camera de

compactare prin partea superioara a echipamentului ca in fig.3.2.

Fig. 3.2 Alimentarea cu deeuri

Inchiderea camerei de compactare e asigurata de cilindrul pneumatic .

Procesul de compactare e realizat de catre placa de presare actionata de motorul liniar
hidraulic.Ghidarea placii de compactare se face cu ajutorul celor patru ghidaje verticale si
paralele cu axa tijei motorului. .(Fig. 3.3)

Fig.3.3 Compactarea deeului

Ua de evacuare a echipamentului e actionata de motorul liniar pneumatic pozitionat sub rampa
de avacuare. (Fig.3.4)

Fig.3.4

Evacuarea deeurilor se face automat prin intermediul placii de avacuare actionata de motorul
liniar hidraulic i al rampei de alimentare.(Fig. 3.5)

Fig. 3.5 Evacuarea deeului

pt. mentemanta echipamentului s-a integrat si o ua cu actionare manuala , blochandu-se prin cele
doua zavoare. (Fig 3.6)

Fig.3.6 Mentenanta

Echipamentul de compactare e comandat prin panoul de comanda ce e uor de utilizat i

intuitive.Acesta dispune i de un afiaj LCD pe care se pot vizualiza toti parametrii necesari
procesului de compactare.(Fig. 3.7)

3.3 Notiuni, instructiuni, utilizari ale preselor hidraulice sau pneumatice

Ace date sunt accesibile doar utilizatoriilor ECD 3000-1600-3.2. Sunt complementare notiunilor
Instructiuni - Securitate si Instructiuni - Mentenanta, corespunzatoare ECD 3000-1600-3.2.

Ace date sunt date pt. a ne familiariza cu echipamentul inainte de utilizarea sa.

In ace instructiuni gasim:

- Informatiile necesare - utilizarea si intretinerea echipamentului (Intretinerea trebuie intotdeauna

sa fie facuta de un personal calificat).

- Instructiunile necesare - a face fata indicatiilor mecanice, hidraulice sau electrice ce nu necesita
interventia unui specialist.

- Indicatiile necesare - a actiona cu toata siguranta la evacuari si proceduri de urgenta ce decurg

din ace incidente.

- Sfaturi -a utiliza ECD 3000-1600-3.2 in cele mai bune conditii si a evita riscurile de accidente
-persoane si aparate. Lista de sfaturi nu e exhaustiva, responsabilii trebuie sa ia masuri de
protectie prevazute de reglementarile ce le privesc.

Aparatele ECD 3000-1600-3.2 sunt in conformitate cu reglementarile in vigoare. Toate

modificarile sau inlocuirile de piese originale cu alte piese furnizate de societatea noastra duc la
modificarea performantelor i la pierderea grantiilor:
Utilizarea si alegerea unui tip de loader sunt subordonate sarcinilor de manipulare si tipurilor de
avioane - a asigura / a deservi transportul.

Cum se identifica echipamentul:

ECD 3000-1600-3.2

ECD - echipament de compactare a deeurilor de mici dimensiuni

3000 - forta de compactare 3000 kgf

1600 c ursa pistonului 1600 mm

3.2 - capacitatea de incarcare 3,2m3.

Capitolul 4

Calculul hidraulic i pneumatic la prese hidraulice sau pneumatice

4.1 Calculul hidraulic la prese hidraulice ori pneumatice

Calculul deschiderii nominale a circuitelor de transport si a aparatelor hidraulice:

Acest calcul e important deoarece el determina atat diametrul conductelor si al aparatelor

hidraulice, cat si solutia constructiva ce trebuie aleasa pt. agregarea panoului din elemente
tipizate.

Alegerea uleiului se tine seama de presiunea acestuia.

Alegem un ulei neaditivat cu urmatoarele caracteristici:

Tipul uleiului: H35, Densitatea relativa la 150C: 0,895 ,Vascozitatea cinematica la 500C: 35
40 ,Vascozitatea conventionala la 500C: 4,75,3 ,Punct de inflamabilitate: 1900C

Diametrele se determina pt. un regim de curgere laminar ce asigura pierderi de presiune minime.

Se alege o pompa cu roti dintate de presiune inalta. Pompele de inalta presiune se utilizeaza in
general ca generator hidraulic in instalatiile de actionari hidraulice. Prin constructie acea sunt
prevazute cu sisteme de comprimare automata a interstitiilor axiale fapt ce le asigura un
randament volumic ridicat.

4.2 Componenta si descrierea instalatiei hidraulice.

Instalatia hidraulica se compune din:

centrala hidraulica :

pompa simpla cu roti dintate tip HP1 cu urmatoarele caracteristici tehnice: Pres nom = 100-250
bar,Pres max = 110-270 bar,n min/ n max = 800 / 5000 rot/min

capacitatea rezervorului 50 litri;

presiunea de lucru 100 bar;

debitul maxim 10 l/min

motor electric Moog EM 12 : tensiunea motorului electric 325 V/50Hz;turatia motorului electric 0-
6800 rot/min;puterea motorului electric P=2 kw;pozitia de montaj a electropompei verticala;

controller turatie motor Moog MC 12

tensiunea si intensitatea curentului la semnalizator filtre si control de nivel U=24 V c.c., I=200mA;

fluidul de lucru : Se recomanda utilizarea de ulei hidraulic ce sa-si pastreze caracteristicile de

vascozitate. In timpul lucrului, vascozitatea sa nu coboare sub 15 cSt; functionarea optima e la o
vascozitate de 25 -100 cSt. in regim continuu vascozitatea nu va depasi 250 cSt. La pornirea la
rece, la presiune scazuta, un timp limitat se admite o vascozitate de 2000 cSt. Finetea de filtrare
a uleiului va fi de 30 m si concentratia de impuritati sub 0,05 %; nu se admit particule abrazive.

temperatura de lucru: Pompele pot lucra in regim continuu intre (-10 si 80) C.Se admite pornirea
la (-15) C.

distribuitor hidraulic 4H330C-16-24V;

drosel modular ASL-16-02B;
supapa de sens deblocabila ASD-16-02B;
supapa de sens AS-16-02B;
supapa de presiune ASL-16-24V
robinet sferic AHVFF-16-02B;
cilindru hidraulic SH-80X1600-S;
manometru 80 160 bar;
Centralele hidraulice sunt destinate alimentarii cu ulei sub presiune a instalatiilor hidraulice.

Rezervoarele hidraulice sunt prevazute cu:filtru de retur si refulare cu sesizare electrica a

colmatarii, controlor de nivel electric, nivela vizuala ,buson de umplere, capac de vizitare, buson
de golire si inele de ridicare.
pt. mentinerea echilibrului termic al uleiului raportul stabilit intre puterea absorbita de motorul
electric si volumul necesar de ulei e de 1kw pt. 75l ulei, in cazul duratei de actionare DA=100
%.Prin introducerea unui sistem de racire fortata a uleiului (aeroterme , racitoare) dimensionat
-preluarea cantitatii de caldura rezultate din bilantul energetic al instalatiei se poate utiliza o
centrala cu volum de ulei mai mic.

Tabel 4.1 Ciclograma de actionare pneumatica i hidraulica

Faza/elemente de comanda i executie

Distribuitor

Elemente de comanda/Senzori

E1

E2

E3

E4

E5

E6

E7

E8

S1

S2

S3

S4

S5

S6

S7

S8
Start/Deschidere trapa de alimentare

Stop trapa/ alimentare cu deeuri

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)
(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

Inchidere trapa alimentare

(-)

(+)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

Compactare

(-)

(-)

(-)

(-)
(-)

(-)

(+)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

Ridicare CH

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

+
Oprire ridicare CH/deschidere trapa evacuare

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

Evacuare deeu

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)
(-)

(-)

(-)

(-)

Inchidere trapa/retragere placa evacuare

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

Restart

(-)

(-)

(-)

-
(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

(-)

Prin actionarea electromagnetului E1 al distribuitorului pneumatic se deschide trapa de

alimentare montata in partea superioara a echipamentului ce permite alimentarea cu deeuri
necompactate .Detectorul magnetic S2 anuleaza electromagnetul E1 i comanda alimentarea
motorului electric ce antreneaza rampa de alimentare.Senzorul de presiune oprete alimentarea
cu deeu i comanda inchiderea trapei de alimentare(se actioneaza E2). Detectorul magnetic S1
anuleaza E2 si comanda electromagnetul E7 (compactarea deeului). Detectorul magnetic S8
anuleaza E7 i comanda electromagnetul E8(ridicarea pistonului cilindrului hidraulic). Detectorul
magnetic S7 anuleaza E8 si comanda E3 (deschiderea trapei de evacuare). Detectorul magnetic
S4 anuleaza E3 i comanda E5(evacuarea deeului). Detectorul magnetic S6 comanda motorul
electric ce antreneaza rampa de evacuare , anuleaza E5 si comanda in tandem E4 i
E6(retragerea placii de ecacuare i inchiderea trapei de evacuare). Detectoarele magnetice S3 i
S5 restarteaza echipamentul la o noua compactare.