Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PRODUSELOR ALIMENARE
Cuprins
1. Capitolul I
1.2 Clasificarea
2. Capitolul II
Tehnologii de crestere
3. Capitolul III
4. Capitolul IV
5. Capitolul V
6. Capitolul VI
Capitolul VII
Capitolul VIII
Bibliografie
1. Capitolul I
1.2 Clasificare
Formele slbatice de ovine se mpart n dou grupuri mari:
9Grupa formelor slbatice-nu au afinitate reproductiv cu oile domestice
Oaia cu barb sau Amotragus tragelaphus
9 Grupa oilor slbatice au afinitate reproductiv cu oile domestice i care, n
urma ncrucirilor (hibridrilor) dau produi fecunzi:
Ovis musimon
Ovis vigner
Ovis ammon
Ovis montana
Merinos Transilvanean
Merinosul Transilvanean s-a format n secolul trecut, din Turcana, Tigaie si
metisi din Cmpia de Vest a tarii, ncrucisata cu berbeci din rasele Merinos
Rambouillet si Negretti, apoi cu Merinosul Precoce si Merinosul unguresc de
pieptene, conturndu-se ca o rasa proprie n primele decenii ale secolului trecut.
Datorita numarului mare de rase care au participat la formarea lui si
datorita conditiilor diferite de ntretinere si alimentatie, s-au diferentiat doua
tipuri: tipul mare, crescut n zona de campie si tipul mic sau de coline, crescut n
zona de coline.
Merinosul Transilvanean, se caracterizeaza printr-un format corporal
mijlociu spre mic, cu o dezvoltare corporala mai accentuata la tipul de cmpie.
Caracteristicile rasei:
productia de lna berbeci 10-14 kg, oi 4,5-810 kg;
greutatea corporala berbeci 70-90 kg; oi 50-60 kg;
finetea fibrelor de lna 22,0-23,0 microni;
randamentul lnii la spalare 39-45%;
indici de reproductie: - fecunditatea 95-96%,[
prolificitatea 110-115%
Rasa Turcana
Forma salbatica din care deriva rasa Turcana nu este cunoscuta cu
precizie. Multi cercetatori care au studiat originea animalelor domestice sustin
ca Turcana ar deriva din Ovis vignei arkar, nsa cnd, si unde, a fost domesticita,
precum si modul de raspndire nu sunt cunoscute cu certitudine.
Marele cercetator n domeniul cresterii ovinelor si anume N.,Teodoreanu,
citat de V. Tafta (1983 si 1996) si C. Pascal (1997 si 1998), sustine ca oaia
Turcana a fost domesticita n tinutul Muntilor Carpati nca din perioadele
preistorice de unde s-a raspndit prin transhumanta si n alte zone.
Studii recente efectuate de catre R. Balevsca si A. Petrov (1972),
evidentiaza faptul ca, oaia Turcana, este cea mai veche rasa de ovine. A aparut
initial n regiunea Kirt din zona Marii Egee, de unde s-a extins treptat n toata
Peninsula Balcanica si de aici pe teritoriul actual al tarii noastre si apoi si n alte
zone de est, nord si vest fata de Romnia.
Este o rasa rustica si rezistenta, face parte din tipul morfoproductiv mixt,
fiind exploatata, n functie de varietate, pentru productiile de lna grosiera de
covoare, lapte, pielicele si carne.
Rasa Turcana, prezinta trei varietati de culoare :
varietatea alba;
varietatea neagra;
varietatea brumarie.
Tehnologii de crestere
In tara noastra, rasele locale de ovine sunt rase mixte si, ca urmare,
pentru utilizarea eficienta a conditiilor de mediu trebuie sa se mentina
profilarea productiei pe zone geografice, respectiv: pentru zonele de campie
rasele de ovine producatoare de lana fina si carne; pentru zonele de deal si de
podis rasele producatoare de lana semifina, lapte si carne, precum si rasele de
pielicele; pentru zonele de munte rasele de ovine producatoare de lana
grosiera, lapte si carne.
3.1 Scopul
Creterea ovinelor reprezint o ramur important a zootehniei i a avut o
contribuie deosebit la dezvoltarea economic a statelor cresctoare,
participnd direct la mbuntirea nivelului de trai al oamenilor, alturi de
celelalte sectoare specifice animalelor. Printre principalele produse obinute din
laptele de oaie i capr(separat sau n amestec), care au pus bazele unor devrate
ndeletniciri, se numr: caul dospit, brnza de putin, burduf sau n coaj de
brad, urda, caul srat, untul, jintia, jantul, laptele de iarn, iaurtul, etc . n afara
acestorproduse tradiionale, laptele de oaie constituie o important surs de
materie prim, folosit ca atare sau n amestec cu cel de capr sau vac, pentru
obinerea a numeroase preparate de tip industrial, cum ar fi diferite sortimente
de cacaval i de alte brnzeturi etc.Deasemenea, produciile piloase recoltate de
la ovine, mpreun cu fibrele de origine vegetal i artificial reprezint
importante materii prime pentru industria textil. n urma prelucrrii industriale
a lnii albe se obin esturi cu o coloraie divers i cu nsuiri deosebite din
punct de vedere igienic i tehnic deoarece, aceast materie prim prezint
proprieti termoizolante, capacitate mare de absorbie a apei, capacitate sczut
de absorbie a umezelii, rezisten la aciunea agenilor chimici i fizici,
rezisten la torsiune i traciune, etc. Aceste nsuiri igienice,tehnologice i
economice deosebit de valoroase, au la baz complexitatea structurii histologice
icompoziia chimice proprie fibrelor de ln. Ca urmare a acestor proprieti,
esturile din ln idin ln n amestec cu alte fibre, sunt utilizate n
confecionarea obiectelor de mbrcminte, precum i a materialelor cu diferite
destinaii tehnice (capitonare, curele de transmisie, esturi decorative) sau a
unor articole cu diverse destinaii cum ar fi basmalele, covoarele, cergile, etc
4. Capitolul IV
Situatia cresterii pe plan mondial
Resursele naturale, posibilitile sporite de asigurare a hranei,
caracteristicile mediului, particularitile biologice i fiziologice, cerinele
economice, tradiia i transformrile sociale derulate n anumite zone ale
globului, reprezint tot attea mijloace de influen a rspndirii i a creterii
ovinelor la nivel mondial. Exploatarea ovinelor n condiii optime este posibil
doar n zonele cu un climat temperat i oceanic, cuprinse practic ntre latitudinea
nordic i sudic de 400C, ntre limitele izotermelor medii anuale de -100C i +
250 C cu precipitaii atmosferice sub 600 mm / an.
n mod obinuit climatul cald dar uscat este propice creterii i exploatrii
ovinelor cu ln fin Merinos i de pielicele de tip Karakul. Ca o consecin a
adaptrii speciei ovin la condiiile de mediu, oile crescute n zonele semiaride
au talia mai mic i pigmentaia cutanat mai intens, iar cele rspndite n
zonele reci prezint o pigmentaie mai slab i au talia mai mare.
Specificitatea climatului ntlnit n diferite zone a contribuit n mod hotrtor la
formarea unor rase cu nsuiri morfologice caracteristice i cu producii ridicate.
Astfel, climatul oceanic din Marea Britanie a contribuit la formarea unor
rase precoce, cu dezvoltare corporal accentuat i performane din punct de
vedere productiv. Datorit nsuirilor valoroase i a capacitilor superioare de
adaptare la alte condiii de mediu, aceste rase s-au rspndit apoi n diverse zone
ale globului, fiind astzi ntlnite att n Europa ct i n Oceania, America de
Nord i America de Sud, unde sunt crescute fie n ras curat, fie utilizate la
ncruciri cu oi locale, participnd totodat i la formarea unor tipuri noi de
ovine. Alturi de caprine, ovinele se caracterizeaz printr-o rezisten organic
ridicat i o capacitate mare de adaptare la condiiile de mediu, fapt ce a
determinat ca acestea s fie ntlnite pe zone extinse ale globului cu
caracteristici geo-climatice dintre cele mai diferite.
Pe plan mondial, Australia se situeaz in fruntea tuturor rilor in ce
privete numrul ovinelor i producia de lin fin. Ea este urmat de Uniunea
Sovietic, unde condiiile favorabile de mediu sint folosite intensiv pentru
dezvoltarea creterii ovinelor.
Oile de carne au cuprins teritorii aproape tot aa de intinse ca i oile
Merinos. Dac totui Anglia face comer intins cu linuri fine, aceasta se
datorete condiiilor naturale foarte propice dezvoltrii oilor Merinos din unele
ri din Commonwealth, cum sint Australia, Noua Zeeland, Republica Sud-
African.
Condiii bune pentru creterea oilor Merinos au i Argentina, Uruguay,
Peru, Chile. Concurena linurilor australiene i din alte ri transoceanice a
determinat unele ri s reduc numrul oilor i s indrepte creterea spre
producia de carne.
In
Statele Unite ale Americii numrul ovinelor a sczut i este format in majoritate
din oi Merinos i de carne, in timp ce rasele cu importan local dein o
proporie neinsemnat.
Continentul Asiei are un numr foarte mare de ovine, peste 550 milioane
de capete, dar din punct de vedere calitativ ele sunt in mare majoritate primitive
i cu lin groas. Aici este caracteristic creterea oilor pentru pielicele
superioare (rasa Karakul), precum i a oilor pentru carne i grsime, cu fesa
gras (Kurdiuk).
In ceea ce privete Africa, trebuie fcut distincie in aspectul creterii
ovinelor din partea de nord i din sudul continentului. in timp ce in Africa de
nord numrul ovinelor este mai mic i format in cea mai mare parte din rase
primitive i slab productive, in Africa de sud, in schimb, creterea este avansat,
se aplic metode tiinifice, iar condiiile climatice i vegetaia sint potrivite
exploatrii oilor precoce i perfecionate. Aici se crete un numr important de
ovine Merinos, ceea ce face ca s dein un loc insemnat in producia mondial
de linuri fine.
Numrul ovinelor din diferite ri a variat in fiecare an dup cum
condiiile naturale i economice au fost favorabile sau neprielnice. Evoluia
efectivului mondial de ovine.
5. Capitolul V
Capitolul VI
Capitolul VII
2.http://facultate.regielive.ro/proiecte/agronomie_industria-
alimentara_medicina-veterinara/tehnici-de-crestere-a-animalelor-ovine-
204062.html;
6. www.gazetadeagricultura.info
7. http://agrointel.ro
8. www.fao.org