CURRICULUM N DEZVOLTAREA LOCAL

(CDL)

INTEGRARE PROFESIONAL

Elev: ROBAN DIANA-MARIA

Clasa a IX-a D
Profesor: LORENA TIMOFTE

ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a

IX-a D
1
 FIA I

Clasificai merceologic produsele:

Minge
Iaurt
Compot
Salam Victoria
Orez
Brnz topit
Coca Cola
Cafea jacobs
Masina de splat
Tricou

MINGEA

Sectorul: face parte din sectorul mrfurilor

nealimentare (industriale)
Grupa: echipament sportiv
Este un articol sportiv, are forma sferic dar poate
fi si oval. poate fi de mai multe feluri: plastic,
piele, cauciuc, sticl etc.
Aceste articole (mingile) au form sferic sau alt
form (oval, turtit etc.) care la practicarea jocurilor se
arunc sau se lovesc spre a fi trimise la loc fix (plas, co , pas la partenerul de
joc).
Mingile fiind intens utilizate pentru practicarea jocurilor, trebuie s fie
rezistente la frecare, zgriere, compresiune, oc mecanic etc.
Forma lor trebuie s fie corespunztoare tipului de joc, s nu prezinte
deformri sau asperiti pe suprafa.
Mingile trebuie s fie elastice sau rigide:
Mingile elastice sunt umplute cu aer i sunt alctuite din anvelop i
camer sau numai din camer de cauciuc. Anvelopa este confec ionat
prin coaserea unor petice din piele special pentru mingi-sport care dau
forma sferic. Grosimea peticelor, mrimea i numrul lor determin
diametrul i greutatea mingii stabiliteprin norme tehnice.

Mingile rigide sunt alctuite din anvelope de piele umplute cu pr de

animale avnd forme diferite: sferic, turtit, par.
n funcie de mrime, greutate, form (acestea fiind determinate de
disciplina sportiv pentru care se folosesc), mingile pot fi pentru: fotbal,
handbal, baschet, volei, rugby, oin, polo i n scopuri medicinale.
La rndul lor, mingile sunt executate n diferite tipuri i sortimente;
exemplu: mingile de fotbal- tip A pentru seniori i tip B pentru juniori;

ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a

IX-a D
2
 mingile de handbal (pentru biei, pentru fete); mingile de volei pentru
seniori, pentru copii etc.
Mingile pot fi cu ventil interior de cauciuc, cu deschiztur pentru iret,
cu camer i sering.
Mingile de tenis (import) sunt alctuite din dou calote de celuloid
sudate.

IAURTUL

Sectorul: face parte din sectorul mrfurilor alimentare

Grupa: lactatelor (produse alimentare
de origine animal)
Subgrupa: iaurtul face parte din grupa
produselor lactate acide.
Laptele batut si iaurtul contin toate elementele nutritive
ale laptelui dar sub forma mai usor asimilabila. Cazeina segaseste sub forma unei
suspensii, iar lactoza este fermentata si transformata in acid lactic.
Iaurtul este considerat alimentul sntos din familia lactatelor. Este
consideratunul din alimentele care ajut la prelungirea vieii. De obicei, iaurtul
este corelat cuefectele sale benefice asupra organismului. Muli l consum drept
adjuvant al digestiei. Iaurtul acidofil ajut la redobndirea florei bacteriene
normale a colonului, ceea ce ducela o digestie complet i la o valorificare mai
bun a alimentelor bogate n fibre.Iaurtul nu e o revelaie a secolului nostru.
Dup natura laptelui folosit la prepararea lui, iaurtul se clasific n 3 categorii:
iaurt din lapte de vac, din lapte de oaie sau din lapte de bivoli.
Dup coninutulde grsime, iaurtul din lapte de vac se clasific n trei tipuri:
- tip extra din lapte supus unei concentrri pariale cu 4% grsime
- tip gras - cu 3,2% grsime
- tip slab (din lapte smntnit) - cu 0,1% grsime
Deasemenea pe piaa romnesc se mai gsesc i alte tipuri de iaurt:
- normal
- cu cereale
- cu fructe: - cu pulp de fructe
- cu arom de fructe
- dietetic
- cu vanilie i cu ciocolat

Caracteristici de calitate ale unor produse lactate acide

Produsul Caracteristici fizico-chimice
lactat acid Grasime Proteine Aciditate Alcool
g% g% Th %vol
Iaurt 4,4 3,0 100-140 -
NutryDay
Activia 3,7 3,2 90-120 -
ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a
IX-a D
3
 Chefir 3,3 3,2 80-90 0,2-0,8
Sana 3,6 3,4 90-120 -

Iaurtul obinuit conine 49 de calorii la 100 gr, cel degresat 38 de calorii, n

timp ce iaurtul produs din lapte integral, considerat cel mai caloric, are doar 64 de
calorii la 100 gr. O cutiu de 100 gr iaurt conine ntre 170 i 210 mg de calciu,
deci asigur 1/3 din necesarul zilnic de calciu al unui copil de 1-3 ani i 1/5 din
necesarul unui adult.
Caracteristici psiho-senzoriale
Iaurt Dietetic
Este un iaurt concentrat, dietetic, fabricat din lapte de vac degresat,
pasteurizat i fermentat cu culturi selecionate de bacterii lactice speciale. Contine
coagul cu consisten ferm, fr bule de aer, la rupere avnd un aspect de
porelan. Are o culoare alb, lptoas, iar gustul i mirosul sunt specifice de iaurt
din lapte de vac, plcut - acrior.
Caracteristici:
- grsime maxim 0,1 %
- substante proteice minim 4%
Iaurt Gras
Contine coagul cu constituie potrivit, fr bule de aer, iar la rupere are aspect
de porelan. Are culoarea alb sau nuant slab glbuie. Are un miros specific de
iaurt i un gust plcut acrior.
Caracteristici:
- grasime 2,8%
- substante proteice minim 3,2%
Termen de valabilitate 10 zile la maxim 4C

Caracteristicile organoleptice ale iaurtului

Foarte gras

Caracteristici Special Extra Tip gras Dietetic

Coagul de consisten Coagul de consisten

ferm, cremos, fr bule de potrivit, fr bule de gaz,
gaze, nu exprim zer sau nu exprim zer sau elimin
Aspect i elimin max.2%, la rupere max. 5%, aspect de porelan
consisten are aspect granular poros la rupere

Culoare Alb, uniform sau cu nuan slab glbuie

Miros i gust Specific de iaurt, plcut, acrior, fr gust sau miros strine

Principalii producatori de iaurt

Danone
Milli
ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a
IX-a D
4
 Friesland Foods si Campina
Societatea Comerciala NAPOLACT S.A.
Prodlacta S.A.

Ambalarea produselor lactate acide se realizeaza in recipiente din material

plastic, etichetate sau imprimate (pungi, pahare cilindrice sau tronconice, tip
sticla) de diferite dimensiuni si cu masa neta diferita (150 g, 380 g, 400g, 500g,
900g, 1000g), ermetizate.
Ambalarea produselor se face n pahare din polistiren termoformate pe linia
de ambalare i sigilate cu folie opercul din compozit hrtie/metal/plastic sau n
pahare pre-formate sigilate cu opercule din folie de aluminiu lcuit.
Pe liniile de ambalare se adaug fructele sau aromele, cu ajutorul unor
pompe i melanjoare dinamice. nainte de cuplarea containerului cu preparat de
fructe la maina de ambalare, racordul acestuia este sterilizat cu abur. De
asemenea, n timpul ambalrii, containerul este meninut sub presiune de aer
sterilizat prin ultrafiltrare.
La ambalarea iaurturilor ferme (care fermenteaz n pahar), laptele inoculat
este mai nti pre-nclzit ntr-un schimbtor de cldur, pentru a ajunge n pahar
deja la temperatura recomandat pentru ambalare. Pentru realizarea ambalrii n
condiii avansate de sterilitate, ambalajele sunt dezinfectate cu raze ultraviolete
sau infraroii, iar n interiorul mainilor de ambalat exist un flux de aer
ultrafiltrat.
De asemenea, sala de ambalare este prevzut cu instalaie de filtrare a
aerului i uoar suprapresiune de aer filtrat, pentru a preveni ptrunderea
curenilor de aer, vehicule pentru microorganisme nedorite.
Pastrarea acestor produse trebuie sa se faca in spatii special amenajate,
frigorifice sau refrigerate, curate, igienizate, aerisite si la temperaturi cuprinse
intre +2 oC si +5 oC.
Pe eticheta ambalajului, obligatoriu, se inscriptioneaza Controlat
sanitar-veterinar cu nr. si Inspectia Guvernamentala nr..Spre deodebire
de restul produselor etichetate, ambalajul iaurtului trebuie sa contina si procentul
de grasime continut, dar si temperatura maxima la care pot fi pastrate (maxim 10
grade C).

Informatiile care trebuie sa fie incluse pe eticheta:

- Denumirea produsului (Denumirea iaurtului tratat UHT (sterilizare totala la
120 grade Celsius - Ultra High Temperature) trebuie sa fie suficient de clara
pentru a "permite cumparatorului sa cunoasca natura produsului si sa il
deosebeasca de alte produse cu care ar putea fi confundat. Produsul nu poate
include in denumirea sa mentiunea "fabricat dupa metode traditionale" daca nu
indeplineste aceasta conditie.)
- Numele si adresa producatorului, a importatorului sau a distribuitorului
inregistrat in Romania
- Data de expirare (termenul de valabilitate se compune din formularea clara a
zilei, lunii si anului)
ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a
IX-a D
5
 - Cantitatea neta
- Conditiile de depozitare si de folosire (daca este cazul)
- Locul de origine (daca este cazul)
- Lista ingredientelor folosite (nu si in cazul iaurturilor care au suferit decat
adaugari de produse lactate, enzime si culturi de microorganisme necesare
fabricarii)
- Cantitatea ingredientelor evidentiate pe eticheta prin desene sau cuvinte
(daca este cazul; exista si exceptii)
- Mentiunile suplimentare (grasime, aciditate, valoare energetica)

COMPOTUL

Sectorul: Mrfuri alimentare

Grupa: Produse obinute din legume
i fructe prelucrate (produs
alimentare de origine vegetal)

Calitatea materiilor prime

Pentru ca un compot sa fie reusit
calitativ, este cu totul necesar ca material
prima sa fie de cea mai buna calitate.
Comparativ cu celelalte produse
fabricate din fructe, la nici unul pretentiile, pentru calitatea materiei prime, nu
sunt atat de mari. In consecinta, se vor folosi numai fructe proaspete, perfect
sanatoase, in majoritatea cazurilor, cu putin inainte de maturitatea de consum, dar
cu aroma pronuntata, culoare intensa si pulpa ferma.
Calibrarea este absolute necesara, deorece insasi normele de calitate pretind ca
fructele din compot sa fie de dimensiuni uniforme sau apropiate. Pentru aceasta
operatie se vor alege masini adecvate, adica acelea care pot executa correct
calibrarea pe dimensiuni, fara a afecta insa catusi de putin de putin integritatea
fructelor.
Pentru prepararea siropurilor se va folosi numai zahar de cea mai buna calitate
si apa potabila semidura, fara urme de saruri de metale, cum ar fi cele de fier, care
produc accidente de culoare.
Compozitia chimica a materiei prime
In functie de sortiment, compozitia chimica a fructelor este foarte complexa.
Fructele, ca si alte organe vegetale, sunt alcatuite din apa, componente organice
si componente minerale.
De exemplu, merele contin apa (83%) si substanta uscata (17%), iar substanta
uscata este reprezentata de substante solubile( zaharuri reducatoare, acizi
organici, compusi fenolici, vitamine solubile, substante minerale) si substante
insolubile (celuloze, hemiceluloze, protopectina, amidon).

Apa, ca element indispensabil organismelor vii, printre care se pot numara si

fructele, se gaseste in celulele si tesuturile acestora, in general, in proportie de 75-
90%.
ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a
IX-a D
6
 Formele sub care apa se gaseste in fructe sunt: de dilutie, imbibare si
constitutie.
o Apa de dilutie (libera), din vacuolele celulelor contine substantele solubile
(organice, minerale). Prin operatia de stoarcere, presare, zdrobire, fructele o
cedeaza cu usurinta si masurandu-se indicele de refractie, in cazul determinarilor
refractometrice, putem afla cantitatea procentuala, de substanta dizolvata, adica
concentratia, gradul refractometric. Gradul refractometric exprima, deci,
cantitatea de "substanta uscata solubila" sau mai pe scurt substanta solubila %,
adeseori denumit si "extract refractometric".
o Apa de imbibare, se gaseste, cu precadere, in componenta substantelor
coloidale, care, de regula, nu se dizolva, avand doar rolul de a le mari volumul.
o Apa de constitutie este legata molecular de substantele chimice si este
foarte dificil a fi extrasa.

Zaharuri
Aceasta grupare de compusi chimici se refera la substantele dulci, glucide, in
care oxigenul si hidrogenul intra in acelasi raport ca la formula apei, motiv pentru
care mai poarta si denumirea de hidrati de carbon.
Dintre zaharuri, glucoza se gaseste in cea mai mare cantitate in fructele
ajunse la maturitate deplina. Ea este usor transformata, in special de catre drojdii,
formand alcool etilic, bioxid de carbon, glicerine, acid succinic, lactic, citric, etc.
Fructoza de asemenea raspandita in fructe, ca si glucoza, reduce solutia
Fehling, ceea ce da posibilitatea de a fi dozata chimic. Asemanatoare, din punct de
vedere al formulei chimice, in fructe se mai gasesc glicoli, dintre care cel mai
important este sorbitolul, ce se gaseste in special in scoruse.
Zaharoza se gaseste proportional in cantitati mai mici decat glucoza si
fructoza. Aceasta nu poate fi fermentata de catre drojdii decat dupa prealabila
invertire, ce se realizeaza usor in medii acide sub actiune termica.
Tot din grupa hidrocarbonatilor, fara a avea gust dulce initial, ci dupa
dextrinare, face parte si amidonul care se gaseste in unele fructe cum ar fi perele,
merele, gutuile.
Compoziia chimic a fructelor este difereniat caurmare a coninutului
mare de ap, apreciabil de glucide i redus de protide i lipide:

Sortime Apa Glucoz Fructoz Zaharoz Celuloz Lipide Protid

nt e
Banane 73 3,80 3,80 16,60 0,50 1,20 2,00
Caise 85 1,73 0,87 5,12 1,10 0,08 1,0
Cpuni 90 2,00 2,10 1,10 0,50 0,10
Ciree 82 6,10 5,50 0,22 0,40 0,70 0,80
Mere 85 1,73 5,91 2,58 0,30 0,08 0,40
Pere 83 2,30 2,50 3,50 2,10 0,30 0,50
Piersici 85 1,16 1,27 5,38 0,55 0,14 0,70
Prune 84 2,74 2,06 2,78 0,55 0,15 0,75
Struguri 82 7,28 7,33 0,42 0,45 1,90 1,40

ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a

IX-a D
7
 Sortimentul de legume i fructe se clasific dup specia din care face parte,
dup destinaie (pentru comercializare n stare proaspt saupentru
industrializare) i nivel calitativ.De regul, legumele i fructele proaspete din flora
spontan i celede cultur se difereniaz n funcie de soi, fiecare constituindu-se
ntr-unsortiment aparte. Speciile care cuprind un numr redus de soiuri,
cuproprieti asemntoare, formeaz un singur sortiment comun.
Caracteristicile de calitate a fructelor
La aprecierea calitii fructelor se iau n considerare urmtoarele
caracteristici: soiul i autenticitatea lor, mrimea, forma,culoarea, consistena,
gustul i aroma, suculena pulpei, gradul de maturitate, starea de prospeime,
starea de sntate i curenie, prezena pedunculului, prezena
defectelor. n funcie de toate aceste caracteristici, unelefructe sunt ncadrate
(struguri, mere, pere, etc.) n funcie de performanele calitative n A, B, C, la care
soiul din A i B pot alctui toate clasele de calitate, spre deosebire de cele din C
care nu pot forma clasa extra. Loturile de fructe proaspete destinate comercializri
trebuie s fie alctuite din acelai soi, soiul s fie autentic, s prezinte aceiai
mrime, stare de curenie, sntate i prospeime optime, iar natura, mrimea i
numrul defectelor s corespund standardelor sau nelegerilor contractuale prin
care sunt ncadrate nclasele de calitate mai sus amintite.

Clasificarea fructelor

Grupa Denumirea Denumirea tiinific

uzual a plantei

Fructe Mere Pirus malus

seminoase Pere Pirus comunis
(pomaceae) Gutui Cydonia vulgaris

Fructe Caise Armeniaca vulgaris

smburoase Piersici Prunus persica
(drupaceae) Prune Prunus domestica
Ciree Cerasus avium
Viine Cerasus acida

Fructe nucifere Nuci Juglans regia

Castane comestibile Castanea sativa
Alune Corylus avellana
Migdale Amygdalus communis

ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a

IX-a D
8
 Fructele Struguri Vitis vinifera
arbutilor Afine Vaccinium myrtillus
fructiferi Coacze Ribes rubrum
Cpuni Fragaria grandiflora
Zmeur Rubus idasus
Fragi Fragaria vesca
Mure Rubus morus

Fructe tropicale Ananas Ananas sativus

Banane Musa paradisiaca
Curmale Phoenix dactylifera

Fructe Lmi Citrus limonium

subtropicale Portocale Citrus aurantium
Grapefruit Citrus grandis
Mandarine Citrus nobilis
Smochine Ficus carica

Forma: este specific pentru diferitele specii i soiuri de fructe fiind n

funcie de natura organului plantei (cilindric, oval, oval alungit, sferic,
etc.). Abateri de la form se datoreaz aciunii unor factori climaterici speciali
(secet, frig, canicul, grindin, exces de umiditate) n toate fazele de formare
i dezvoltare, dar i datorit atacului duntorilor. Prezena defectelor de form
reduce calitatea legumelor ia fructelor, ngreuneaz prelucrarea mecanizat,
scade randamentele la prelucrare i creaz dificulti la preambalare sau la
aezarea n recipiente.
Mrimea se constituie ntr-un criteriu de calitate pentru fructele
comercializate sau industrializate. Mrimea reprezint i ocondiie de ncadrare n
clase de calitate. n scopul comercializrii, fructele sunt sortate dup mrime.
Acestea trebuie s ndeplinesc condiiile dimensionale minime
i s fie calibrate pe grupe de mrime. Mrimea se poate exprima prin greutate,
volum, numr debucila kilogram i alte dimensiuni.
Culoarea fructelor este dat de prezena pigmenilor i servete la:
-stabilirea autenticitii soiurilor
-evaluarea gradului de maturitate
-stabilirea momentului recoltrii lor
Fermitatea structuro-textural reprezint rezistena pe care o opun fructele
la aciunile mecanice. Fermitatea structuro-textural evolueaz pe msura
maturizrii fructelor.
Consistena este determinat de:
-structura i textura soiului
-compoziia chimic
-gradul de maturitate
-condiiile de transport i pstrare
ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a
IX-a D
9
 Gradul de maturitate determin consistena fructelor. n stare necoapt,
fructele au o consisten tare, determinat i de coninutul de pectin. Pe msura
coacerii consistena se micoreaz, devenind specific speciei i soiului.
Suculena:este specific soiurilor i influenat de gradul de maturitate i
starea de turgescen (reprezint starea de prospeime a fructelor, caracterizat
prin abundena de suc n esuturi).
Gustul i aroma: se constituie n criteriide difereniere calitativ a soiurilor.
Gustul este caracteristic pentru fiecare specie i soi de fructe fiind
determinat de coninutul de glucide, acizi organici, vitamine, substane tanante,
etc. Intensitatea maxim se obine n momentul cnd se atinge maturitatea de
consum i care favorizeaz ulterior desfurarea proceselor biochimice hotrtoare
n definirea gustului. Aroma influeneaz calitatea senzorial a fructelor, precum i
a produselor rezultate din prelucrarea industrial (compoturi, dulceuri, conserve
sterilizate etc.).
Maturitatea: reprezint stadiul de dezvoltare atins, reliefat de nivelul
proprietilor generale, n concordan cu posibilitile de valorificare i utilizare a
fructelor proaspete. Maturitatea de recoltare reprezint faza de cretere i
dezvoltare n care fructele au atins caracteristicile mai sus amintite i pot fi
recoltate pentru a fi valorificate n diverse scopuri. Maturitatea este un
procescontinuu i dup recoltare. Maturitatea de consum o succede pe cea
derecoltare,i reprezint faza de dezvoltare n care fructele i
legumele ndeplinesc nsuirile fizice, chimice i organoleptice tipice soiului, fiinda
pte pentru consumul imediat.
Prospeimea:reprezint starea fructelor caracterizat prin nsuiri fizico-
chimice i organoleptice (turgescen, fermitate, aspect) ct mai apropiate de cele
specifice maturitii de consum. Se poate asigura pentru perioade variabile de
timp de la 1 zi pn la cteva luni n funcie de perisabilitate.
Starea de sntate i curenie: dup mrime i greutate reprezint
condiia obligatoriede calitate i care este foarte important pentru
fructele destinate comercializrii i industrializrii.
Prezena pedunculului: este o caracteristicde calitate pentruanumite
legume i fructe: castravei, ardei, ciree, viine, mere, pere,etc. conferind
integritatea i sntatea acestora n timpul comercializrilor.
Prezena defectelor: pe baza acestora se face practic clasificarea pe clase de
calitate.
Operaiile tehnologice preliminare industrializrii fructelor sunt:
-recepia cantitativ i calitativ
-depozitarea pe termen scurt (T=2..5C, U=85-90%)
-sortarea prin care se ndeprteaz exemplare necorespunztoare calitativ
-splarea prin imersie sau jet
-curirea chimic, termic, mecanic i divizarea cu maini de tiat
-sulfitarea este operaia specific fructelor prin care se realizeaz inactivarea
enzimelor, prevenirea mbrunrilor neenzimatice, reducerea pierderii
de vitamina C i prevenirea atacului acarienilor.

ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a

IX-a D
10
 Aceast grup de produse se bucur de o apreciere deosebit deoarece prin
sterilizare dobndesc o capacitate de pstrare mai ndelungat meninndu-i
totodat n mare msur, valoarea nutritiv i calitile gustative.
Ambalajele folosite sunt borcanele de sticl. Capacele borcanelor sunt
confecionate din tabl acoperit cu staniu i vernisat cu lac inert pe partea care
intr n contact cu produsul.
Verificarea sterilizrii se realizeaz prin supunerea lotului conservat unei
operaii de termostatare la 40oC, timp de 7-10 zile, dup care se examineaz
bombajul recipientelor. n funcie de cauzele care au generat
deformarea, bombajulpoate fi de trei tipuri: fizic, chimic i microbiologic.

SALAM VICTORIA

Sectorul: face parte din sectorul mrfurilor alimentare

Grupa: Carnea i produsele din carne (produs alimentar de origine animal)
Subgrupa: preparatele din carne
Articolul: SALAM VICTORIA
MATERII PRIME :
-carne de porc, bucati de carne de porc
-carne de vita
-slanina
MATERII AUXILIARE:
-sarea (clorura de sodiu)
-polfosfati;
-apa potabila;
-condimente (condiment universal sau
aroma de piper pe suport, usturoi sau aroma de usturoi pe suport)
MATERIALE : -membrane
-material de legare (sfoara)
-combustibili tehnologici

Reteta de fabricatie a salamului victoria: pentru 100 kg materii prime

Materii prime si auxiliare folosite U.M cantitatea
.
carne vita kg 50
carne porc de lucru Kg 17
slanina kg 33
Materii condiment universal kg 0,250
auxiliare sau aroma de piper pe suport kg 0,240
usturoi kg 0,250
sau aroma de usturoi pe suport kg 0,100
polifosfat kg 0,330
sare kg 0,170

ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a

IX-a D
11
 materiale : -sfoara;
-invelis : intestine uate sau rotocoale de vita >diametrul 40-70mm
membrane artificiale >diametrul 40-70mm
-combustibil tehnologic.

Schema tehnologica de obinere a salamului ,,Victoria

Semicarcase

Receptie

Depozitare

Transare

Carne aleasa

Scurgere

Svantare-intarire

Pregatire condimente
Pregatire compozitie Intarire

Tocare fina Slanina

Sare
Umplere in membrane
Piper Enibahar
Membrane
Zahar Azotat

Usturoi Legare batoane

Sfoara

Lemn fag
Maturare uscare

Depozitare produs finit

Ambalare
Etichete, talas, sfoara, lazi, cutie
Livrare

Inocuitatea produsului finit va depinde atat de incarcatura microbiana a

materiei prime si a ingredientelor folosite, cat si de asocierea la acestia a anumitor
riscuri chimice.
Unitatile care produc preparte din carne utilizeaza in special carnea de
bovine si de porcine. Carnea de bovine si de porcine se livreaza zvantata,
refrigerat si congelata. Receptia consta in examenul general al carnii si controlul
ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a
IX-a D
12
marcarii carnii. Produsul va fi insotit de documentele sanitar-veterinare care
atesta inocuitatea produsului produsului si ca acesta provine de la animale
sanatoase. Stampila de pe carcasele de porc indica faptul c acestea au fost supuse
examenului trichineloscopic si ca animalele au fost sanatoase.
Avand in vedere conditiile microbiologice de livrare a carnii de la furnizori,
receptia carnii reprezinta o etapa de baza pentru prevenirea mai multor pericole
potentiale.
Chiar daca printr-un control sever nu se vor putea elimina riscurile in
special cele microbiologice, receptia va fi o garantie de reducere a acestor tipuri de
riscuri pana la limite acceptabile. Parametrii monitorizati vor fi temperatura carnii
la receptie si examenul organoleptic al carnii ca modalitate de stabilire senzoriala
a starii de prospetime a acesteia.
La receptia carnii se vor aprecia indicatorii organoloeptici in functie de
parametrii prezentatii in tabelul de mai jos.

Indici de Carne proaspata Carne relativ Carne alterata

apreciere proaspata
Aspectul Suprafata scoperita cu Suprafata acoperita Suprafata uscata sau
o prlicula uscata,in cu o coaja tare sau lipicioasa,in
sectiune :lucioasa ,slab prezinta un strat sectiune:foarte
umeda umed ,uneori lipicioasa
mucus,in
sectiune:umeda cu
sucul tulbure
Culoarea La suprafata:roz pana La suprafat si in La suprafata cenusie
la rosie ,in sectiune mata sau verzuie.in
sectiune:rosie sectiune decolorata
caracteristica speciei sau cala suprafata
Mirosul Placut caracteristic Acru,usor intepator De putred,neplacut
speciei ,de mucegai.
Grasimea La bovine alba sau Aspect mat, Culoare
galbuie,de consistenta consistenta mai cenusie,suprafata
tare, la porcine alba putin ferma, miros mucilaginoasa,sau cu
sau roz deschis moale de statut inecacios mucegai,miros de
elastica,la ovine alba si ranced
compacta ,miros
caracteristic
Maduva Elastica,lucioasa,in Moale;in sectiune Maole.cenusie-
oaselor sectiune umple mata,uneori slab murdara,nu umple
complet canalul cenusie,se canalul medular
medular desorinde de
canalul medular
Tendoane Lucioase,elastice,tari,li Mate,moi,acoperite Cenusii,acoperite de
si chid sinovial limpede cu mucus,lichid mucus,mult lichid
ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a
IX-a D
13
articulatii sinovial tulbure sinovial tulbure
Bulionul Limpede si aromat,cu Tulbure Tulbure,murdar cu
dupa un strat de grasime la nearomat,gust de miros de
sedimenta suprafata ranced,grasimea putred,inecacios,pica
re uneori cu gust de turi putine de
ranced garsime sau lipsesc.

Verificarea produsului finit

La introducrea autocontrolului managerial ,examenul inocuitatii produsului,
prin metoda testelor rapide se completeza cu deteriminarea amoniacului si
hidrogenului sulfurat,iar periodic verificarea se va face prin deterimnarile legate
de controlul tehnologic.

Depozitarea si livrarea
Produsele fine se depoziteaza in camere frigorifice la temperaturi cuprinse
inte 0o-6oC in cazul prospaturilor din carne. Preparatele proaspete nu vor fi
depozitate mai mult de 4 zile pana la consum, iar salamurile semiafumate si cele
afumate se pastreza atarnate, fara sa se atinga intre ele la temperaturi de maxim
10oC in depozite intunecoase, uscate, bine aerisite si ventilate. Incaperile in care se
depoziteaza preparatele din carne se dezinfecteza de cel putin trei ori pe an cu
solutie de clorura de var 1%sau cu cloramina.
Se recomanda atingerea, prin tratament termic -65o C pentru salamuri
afumate.

OREZUL

Sectorul: face parte din sectorul mrfurilor

alimentare
Grupa: produse alimentare de origine vegetal
Subgrupa: cereale
Cerealele asigur circa 65% din necesarul zilnic de
calorii i 45% din cel al proteinelor. Boabele de cereale au un
potenial tehnologic i nutritiv ridicat, putnd fi prelucrate ntr-o gam
diversificat de produse: crupe, fin, paste finoase, produse de panificaie,
concentrate alimentare etc. Grupa cerealelor cuprinde un numr mare de specii,
cel mai frecvent cultivate i utilizate n consum fiind: grul, secara, orzul, ovzul,
porumbul i orezul.
Orezul este cea mai consumat cereal si conine o cantitate de proteine.
Orezul brun este o buna sursa de vitamine B, cu exceptia vitaminei B12. Mai
contine si o serie de minerale, cum ar fi magneziu si cupru. Tipuri de orez: orezul
cu bob lung, orez cu bob scurt si mediu, orez rosu, orez alb, orez rotund etc.
n comerul internaional principalele varieti de orez sunt: Oryza Sativa
Japonica cu bobul oval, ce se cultiv n toate zonele geografice favorabile
culturii orezului pe glob i OryzaSativa Indica cu bobul subire i alungit, cultivat

ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a

IX-a D
14
n principal n rile Asiei de Sud-Est.Regional, n Thailanda i Laos se cultiv
Oryza Glutinosa impropriu n culinaria european.
n funcie de stadiul de prelucrare se comercializeaz patru categorii de orez,
respectiv: orezul paddy (nedecorticat); orezul cargo sau de export, cu bobul
decorticat, reprezentnd 80%din masa paddy; orezul alb decorticat i lefuit;
orezul glasat care reprezint orezul polisat i glasat.
Orezul conine o cantitate mare de amidon (75%), ns este aproape complet
lipsit devitaminele necesare metabolizrii acestuia de organismul uman.
De asemenea, orezul este specia
de cereale la care apar cele mai multe defecte specifice cu influen hotrtoare asu
pra randamentului n crup: boabe istave, boabe incomplet dezvoltate, boabe
cretoase, boabe cu pericarpul rou, boabe cu endospermul nglbenit,
boabe fisurate, boabe cu despictur lateral.Aceste defecte determin o lefuire
ndelungat cu reducerea randamentului la prelucrare, iar uneori chiar eliminarea
lor total din procesul tehnologic (boabe fisurate). 90% din producia deorez
ntreg se utilizeaz n alimentaia uman. Orezul sfrmat se utilizeaz ca brizur,
furaj, combustibil, ngrmnt i n obinerea alcoolului.

BRNZA TOPIT

Sectorul: face parte din sectorul mrfurilor alimentare

Grupa: branzeturi

Brnzeturile topite se obin prin topirea brnzeturilor fermentate sau

proaspete, cu sau fr adaos de lapte praf, unt sau smntn, n prezena srurilor
de topire (citratul de sodiu, tartratul de sodiu, polifosfaii etc.) care influeneaz
substanial calitatea acestor brnzeturi. Brnzeturile topite pot fi cu sau fr
adosuri, afumate sau neafumate.
La prepararea lor se folosesc brnzeturile cu gust, miros i valoare igienic
normale, care ns pot prezenta defecte de desen, de coaj etc.
Sortimentul de brnzeturi topite este alctuit din: brnzeturi i creme pentru
copii; brnzeturi tip creme; brnzeturi cu adaos de legume i condimente;
brnzeturi afumate etc.
Brnzeturile topite au suprafaa neted, lucioas, fr coaj sau mucegaiuri.
n interior, aspectul este de past curat, fin, omogen, fr cristale i sruri de
topire i fr corpuri strine, cu rare goluri de aer. Culoarea este alb-glbuie,
uneori cu nuane specifice adaosului ncorporat. Consistena este moale, elastic.
Gustul i mirosul sunt plcute, caracteristice materiei prime folosite la prelucrare.
Branza topita a fost inventata la inceputul secolului XX (1908) de catre
elvetieni, care cautau un mijloc de valorificare a excedentelor de branza. In anul
ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a
IX-a D
15
1911 a fost fabricata prima branza topita de Emmental, comercializata prin
societatea comerciala Gerber. In acest moment, aveau loc cercetari similare si in
SUA. Branza topita isi are de asemenea, originea de fabricare in Savoie si Haute-
Savoie (Franta), fiind denumita branza topita ,,Savoiarde". Prima uzina din
Europa destinata productiei branzei topite a fost deschisa in anul 1917, in Jura.
Astazi, se fabrica 7 tipuri de branza topita, diferentiate dupa continutul de
grasime din substanta uscata (dublu-crema 60%, crema 50%, foarte grasa 45%,
grasa 40%, 3/4 grasa 30%, semigrasa 20%, si slaba sub 20%). Sortimentele
fabricate poarta denumirea branzeturilor materiei prime din care s-au format
(branza topita Emmental, Chedar, Olanda, Roquefort, Trapist).
La noi in tara poarta denumirile localitatii de fabricatie (branza topita -
Bucegi, Moldovita, Dornisoara, Paltinis, Timis, Olt etc).

Schema tehnologica

Examenul organoleptic
Consta in aprecierea urmatoarelor insusiri: aspect, consistenta, culoare,
miros si gust.
La branza topita se urmareste: omogenitatea pastei, prezenta sau absenta
scurgerilor libere de zer, existenta mucegaiurilor sau a impuritatilor, consistenta,
culoarea la suprafata si pe sectiune, aroma si gustul (eventualel gusturi si mirosuri
straine de acru, amar, mucegai, etc.).

Examenul fizico chimic

Din punct de vedere fizico-chimic se determina: apa, procentul de
grasime raportata la substanta uscata, clorura de sodiu si aciditatea

EXAMENUL MICROBIOLOGIC
Numarul total de germeni aerobi mezofili : -
Bacterii coliforme: -
Escherichia coli: -
Salmonella/ 25g: absent
Stafilococ coagulazo-pozitiv: 10
Drojdii si mucegaiuri: 2000
ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a
IX-a D
16
 PROPRIETATI CHIMICE VALORI TIPICE

SUBSTANTA USCATA min 35%

PROTEINA(100g) 15.5 g min

GRASIME (in SU) 23.7% min

GLUCIDE (100g) <1.9g

NaCl % max 3%

INGREDIENTE : cas din lapte de vaca ,smantana ,sare saruri

topire

PROPRIETATI ORGANOLEPTICE

CULOARE alb galbuie in toata masa

GUST SI MIROS placut caracterisic branzeturilor topite

CONSISTENTA moale de crema onctuoasa

Ambalarea
Multa vreme, pentru ambalarea branzei topite s-a folosit folie de staniu
(staniol) datorita rezistentei acesteia la coroziunea produsa de sarurile de topire
folosite in procesul de fabricatie.
Din motive economice (pret ridicat) si tehnice (rezistenta mecanica redusa)
folia de staniu a fost inlocuita cu folia de aluminiu lacuita capabila sa fie
termosudata.
Ambalarea traditionala a branzei topite consta din portii triughiulare, sau
mai corect sectoare de cilindru, prin impartire in 8 parti egale. Aceste portii
cantaresc, de obicei, 20 30 grame.
Pentru a usura desfacere bucatilor de branza, inainte de ambalare, pe o
margine interioara a materialului de ambalare, se termosudeaza o banda ingusta
din film de celuloza regenerata sau PET.
Banda este mai lunga cu cativa mm decat bucata de material folosita pentru
ambalarea unei bucati astfel incat sa poata fi apucata cu doua degete. Punctul de
iesire din ambalaj trebuie la randul sau termosudat pentru a evita orice posibilitate
de scurgere sau contaminare. Benzile sunt colorate de obicei in rosu pentru a
atrage atentia consumatorului.
Etichetarea
Pe triunghiurile de branza este lipita o eticheta care cuprinde urmatoarele:
- marca produsului
ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a
IX-a D
17
 - sortimentul de branza: smantana, ciuperci sau sunca
- imagine reprezentativa a produsului
Depozitarea
Pastrarea branzeturilor topite se face la temperatura de 28 grC si
umiditatea relativa de 80 85%, termenul de valabilitate fiind de 2 luni
Depozitarea se face in spatii bine igienizate, curate, aerisite.

COCA COLA

Sectorul: face parte din sectorul mrfurilor

alimentare
Grupa: Buturi alcoolice i nealcoolice
Subgrupa: Buturi nealcoolice
Tip Butur rcoritoare
carbogazoas
ara de
Statele Unite
provenien
Culoare Caramel E-150d
Arom dulce- acrisor

Aroma distinctiv de "cola" provine n principal din amestecul de zahr, ulei

de portocal, ulei de lmie i vanilie, restul ingredientelor avnd doar contribu ii
minore. Firma productoare, Coca-Cola Corporation, este cel mai mare
consumator de extract natural de vanilie din lume.
Compania produce concentrat, care este apoi vndut la diver i mbuteliatori
de Coca-Cola liceniai, din ntreaga lume. mbuteliatorii, care de in contracte
teritoriale exclusive cu societatea, fabric produsul finit n cutii i sticle, din
concentrat n combinaie cu ap filtrat i ndulcitori. mbuteliatorii apoi vnd,
distribuie i comercializeaz Coca Cola n cutii i sticle n magazinele de vnzare
cu amnuntul i prin mainile automate de vnzare. Coca-Cola Company vinde de
asemenea concentrat pentru vnzri la dozator, ctre marile restaurante i
distribuitorii de servicii alimentare.

CAFEA JACOBS

Sectorul: face parte din sectorul mrfurilor

alimentare
Grupa: produse alimentare de origine vegetal

Obinerea seminelor de cafea necesit deshidratarea

fructelor i separarea resturilor crnoase prin diferite
procedee. Se pare c fructele uscate la soare sunt mai aromate dect celesplate
anterior uscrii.Boabele de cafea se difereniaz din punct de vedere calitativ prin
caracteristiciorganoleptice i fizico-chimice, care depind de speciile de arbori de la

ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a

IX-a D
18
care se obin, de zonelegeografice n care se cultiv, precum i de condiiile de
cultur
Caracteristicile organoleptice specifice cafelei macinate se refera la :
aspect: pulbere fina, granulata, omogena si fara aglomerari;
culoare: de la bruna la bruna roscat, uniforma in intreaga masa;
gus si miros (aroma): specifice, placute, bine exprimate, fara gust sau
miros strain, faragust de caramel.
consistenta: reprezinta ceea ce simtim cand inghitim cafeaua.Ea
inglobeaza vascozitatea,densitatea si bogatia, care sunt percepute pe limba. Un
exemplu bun de consistenta ar fiacea senzatie data de laptele batut in comparatie
cu apa. Perceptia unei cafele este legatade uleiurile si substantele extrase la
preparare. Caracteristicile de gust si aroma se formeaza dupa operatia de prajire
(torefiere), conducereacorecta a procesului fiind hotartoare n ceea ce priveste
caracteristicile gustative ale infuziilorobtinute ulterior.
Din punct de vedere fizico-chimic, calitatea cafelei prajite si macinate se
determina prin intermediul urmatorilor indicatori :
extractul solubil apos (minimum 25% la cafeaua de calitatea I si minimum
23% lacafeaua de calitatea a II-a)
continutul de apa (maximum 4,5%). Pentru o depozitare de durata,
continutul de apa alprodusului nu trebuie sa depaseasca 12%.
cenusa totala si cenusa insolubila n HCl 10% (maximum 4,5% si
respectiv, maximum0,1% pentru cafeaua de calitatea I)
continutul de cofeina care se exprima prin raportare la substanta uscata si
trebuie sa fiede minimum 1,3% la cafeaua de calitatea I si minimum 1% la cafeaua
de calitatea a II-a
solubilitate: solubil 100% n apa calda si rece;
pH: maximum 4,5-5;
aciditate: este o caracteristica dorita la cafea. Ea da senzatia de uscaciune
pe papilelegustative. Rolul aciditatii la cafea este similar cu rolul gustului la vin. Cu
aciditatesuficienta, cafeaua nu va avea un gust banal. Aciditatea furnizeaza
caracteristiciledeosebite ale cafelei, dar nu trebuie confundata cu acrimea, care
este neplacuta si-iconfera un gust negativ.(c)
Caracteristicile micro-biologice ale cafelei se pot analiza in functie de
urmatoriiindicatori:
corpuri strine: absente
Comportare la fierbere: trebuie preparata imediat in aproprierea punctului
de fierbere(95-98 grade C), altfel aromele delicate se pierd.
Pentru marca Jacobs gasim urmatoarele produse :
Cafea Jacobs Kroenung
- Gustul rafinat al acestei cafele premium, aroma deosebita siputernica
deriva din compozitia unica a boabelor din sortimentul Arabica. Este unprodus
pentru ocazii speciale. Consumatorul apreciaza mai ales savoarea acesteicafele, dar
si taria ei stimulatoare.
Cafea Jacobs Mild
- Cafeaua Robusta, de origine tropicala, confera produsului Mildputere
stimulatoare. Jacobs Mild ofera un continut de tarie in echilibru cu aroma sa.
ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a
IX-a D
19
 Cafea Jacobs Kroenung Free
- Acest produs este utilizat in special dimineata, caprima cafea. Produsul are
continutul de tarie cel mai ridicat, fiind asemanator cu o "explozie de energie"
imbogatita insa cu aroma delicata.Produsul contine in cea maimare parte soiul
Robusta.
Cafea Jacobs Kroenung Light
- Kroenung Light este o cafea decofeinizata. Aroma safoarte puternica
provine din boabele Arabica decofeinizate. In aces caz, placerea de abea cafea este
echivalenta cu sanatatea.
Jacobs Kroenung-cafea instant
- Produsele instant Jacobs fac parte din categoriacafelei solubile de calitate
superioara. Consumatorul apreciaza, pe langa aroma sadeosebita, usurinta in
preparare si spuma bogata, caracteristica cafelei instant.
Jacobs cappuccino
- de ciocolata, vanilie sau frisca este perfect pentru momentele celemai
pretioase de relaxare. Datorita bogatului continut de frisca, Jacobs
Cappuccinoformeaza la preparare o spuma consistenta din lapte.
Jacobs Cappuccino Specials Milka
- inovatie pe piata de specialitati de cafea, careimbina armonios gustul de
cappuccino Jacobs cu bucatele de ciocolata Milka.Produsul este pozitionat in
segmentul premium al specialitatilor de cafea, la pretulrecomandat de 0.8
RON/plic.
Jacobs Caf Latte
- se adreseaza in special persoanelor dinamice, cu stil de viata activ,care
apreciaza gustul unic al unei cafele de calitate si obisnuiesc sa serveasca cafeauacu
un plus de lapte, pentru mai multa placere. Este un produs care ofera in acelasi
plictoate ingredientele necesare obtinerii unei cafele delicioase, cu lapte: cafea
solubilaJacobs, zahar si mult lapte praf fin.
Prin prjire, cafeaua pierde n medie 18% din masa sa prin eliminarea apei i
descompunerea unor componente chimice.
Pentru o depozitare de durat coninutul de ap al produsului nu trebuie s
depeasc12%. Cafeaua natural prjit se comercializeaz ca atare sau sub form
mcinat. Sortimentede calitatea I sunt considerate cele rezultate din loturile
provenind din Columbia, Guatemala,Porto Rico sau un amestec n anumite
proporii ale acestor sorturi superioare. Cafeaua naturalde calitatea a II-a o
formeaz cafeaua provenind din Brazilia, India, rile africane. Cafeaua se
comercializeaz i sub form de amestecuri cu nlocuitori pe baz de nut, orzi
secar, n proporii variind ntre 20% i 80%. Pe ambalajul produsului este
obligatoriemenionarea nlocuitorului i a proporiei acestuia n amestec.

MASINA DE SPLAT

ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a

IX-a D
20
 Sectorul: face parte din sectorul mrfurilor
nealimentare
Grupa: mrfurilor de uz casnic (electromotrice, pentru
intretinerea imbracamintei)

Aparatele pentru ntretinerea mbracamintei reprezinta

un sprijin real ntr-o serie de activitati precum: spalarea,
stoarcerea, uscarea, calcarea si repararea hainelor,
datorita pe de o parte a plusului de siguranta si precizie n realizarea acestor
operatii, iar pe de alta parte economiei de timp, apa si agenti de spalare.
Masinile de spalat rufe executa spalarea prin agitarea rufelor ntr-un bazin cu
emulsie de spalat, putnd realiza, n functie de complexitatea lor, ncalzirea si
formarea emulsiei, prespalarea, spalarea, limpezirea, stoarcerea si uscarea rufelor.
Indiferent de tipul constructiv al masinii de spalat rufe, se disting doua operatii de
baza: una mecanica realizata printr-o agitare continua a emulsiei de spalare si a
rufelor, provocnd desprinderea particulelor de murdarie de pe rufe si alta chimica
realizata de moleculele de detergent din emulsia de spalare, care se adsorb pe
suprafata picaturilor de grasime sau pe particulele solide (funingine, argila etc.)
aderente de rufe, solubiliznd astfel aceste impuritati.
Operatiile legate de introducerea apei n bazin, golirea bazinului, stoarcerea,
oprirea si pornirea masinii se pot programa, participarea utilizatorului la spalat
constnd doar n introducerea rufelor si a agentului de spalare, stabilirea
programului de lucru al masinii n functie de tipul tesaturilor si gradul de
murdarire, pornirea masinii si scoaterea rufelor stoarse sau uscate.
Clasificarea masinilor de spalat
Masinile de spalat, aflate ntr-o continua diversificare sortimentala pentru a se
adapta diferitelor necesitati ale cumparatorilor, se pot clasifica dupa urmatoarele
criterii:
a) destinatie
- masini de spalat rufe
- masini de stors rufe
- masini de uscat rufe
- masini combinate de spalat si stors rufe
- masini combinate de spalat, stors si uscat rufe
b) modul de functionare
- masini de spalat rufe:
- cu agitator
- cu pulsator
- cu tambur
- masini de uscat rufe:
- cu exhausor
- cu condensor
c) numarul de bazine
- cu un bazin
- cu doua bazine
d) sistemul de ncalzire

ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a

IX-a D
21
- masini de spalat fara ncalzire
- masini de spalat cu ncalzire de completare, prevazute cu un dispozitiv de
ncalzire ncorporat si destinate sa fie alimentate cu apa prencalzita;
- masini de spalat cu ncalzire completa, prevazute cu un dispozitiv de ncalzire
ncorporat si destinate sa fie alimentate cu apa rece de la retea;
e) gradul de automatizare
- masini de spalat simple
- masini de spalat automate
f) tipul programatorului (la masinile de spalat automate)
- electromecanic cu came
- electronic
g) modul de ncarcare (la masinile de spalat cu tambur)
- frontala
- prin partea superioara
Masina de spalat rufe cu agitator este masina de spalat n care rufele sunt
acoperite n permanenta de solutia de spalare si n care actiunea mecanica este
produsa de un dispozitiv (agitatorul), care se roteste n jurul axei sale cu o miscare
alternativa.
Partile componente ale acestei masini de spalat sunt: bazinul de spalare,
agitatorul, motorul electric si mecanismul de transmitere a puterii de la motor la
agitator.
- Bazinul de spalare de forma cilindrica, executat din tabla de otel inoxidabil,
n interior, n partea inferioara aflndu-se agitatorul ondulat pentru agitarea apei
si orificiul de scurgere a apei uzate.
- Agitatorul se prezinta sub forma de con pe suprafata caruia se afla nervuri.
Este amplasat la baza bazinului de spalare.
- Motorul electric, de tipul asincron monofazat, pentru actionarea
agitatorului ondulat este montat sub bazinul de spalare.

Caracteristici de calitate
Principalele caracteristici de calitate a masinilor de spalat rufe sunt
urmatoarele:
- Capacitatea de spalare (in kilograme) reprezinta cantitatea maxima de rufe
uscate ce se pot spala la o singura incarcare. Este cuprinsa intre 1-6 kg, in functie
de capacitatea bazinului, tipyl constructiv al masinii si puterea motorului.
- Capacitatea bazinului cuvei, este data de cantitatea de apa cu care se
incarca bazinul de spalare (20-70 l) si este limitata de un indicator de nivel in
bazin sau sisteme automate de umplere.
- Capacitatea de centrifugare (kg) , reprezinta cantitatea de rufe ce se pot
stoarce prin centrifugare, la o singura incarcare. Este cuprinsa intre 1,5 2 kg la
maisinile cu pulsator si 1 6 kg la masinile cu tambur.
- Raportul fata de spalare sua limpezire ( kg / l ), este raportul dintre masa
rufelor de spalat si cantitatea de solutie necesara. Cu cat acest raport este mai
ridicat creste randamentul masinii de spalat, scade consumul de curent cat si
consumul de detergenti.

ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a

IX-a D
22
 - Numarul programelor de spalare, este o carcteristica specifica masinilor
automate de spalat rufe. In functie de complexitatea constructiva si nivelul
performantelor acest parameteu poate varia intre 11 22 programe.
- Timpul necesar pentru efectuarea operatiilor de spalare ia valori cuprinse
intre 2 6 min. in cazul masinilor de spalat neautomate si de 57 160 min. in
cazul masinilor de spalat automate.
- Puterea motoarelor; - Puterea rezistentei pentru incalzirea apei: 1600
2500 W
> Turatia motoarelor
> consumul de energie pentru un kilogaram de rufe spalate: 0,22 1,00
kW/Kg/h
Firme care produc maini de splat rufe: Arctic SA, Beko, Bosch, Electrolux,
Indesit, Whirlpool etc.

TRICOUL
Sectorul: face parte din sectorul mrfurilor nealimentare
Grupa: Mrfuri textile
Tricoul - este un articol de mbrcminte, de obicei cu mneci
scurte. Poate s aib guler i nasturi. Au toate culorile.
Materialele pot fi: bumbac, ln, poliester.
Principalele proprieti ale mrfurilor textile - tricoul:
- fizice, determinate prin metode fizice, i anume: masa, proprieti optice,
- mecanice, exprim modul de comportare a mrfurilor la aciunea unor solicitri,
fore exterioare care tind sa le modifice structura i integritatea. Ex: rezistena la
ncovoire etc.
- chimice exprim compoziia i structura chimic; ex.: stabilitatea prod. la
aciunea agenilor chimici, solubilitatea, coninutul de substan uscat etc.
- estetice deoarece omul 70-80% cumpr cu ochiul.

FIA II
Realizai profilul vostru de client.

PROFIL CLIENT

ROBAN DIANA-MARIA CDL DIANA-MARIA ROBAN Clasa a

IX-a D
23
 FIA III
Prezentai avantajele si dezavantajele vnzrii cu autoservire.

Avantajele vnzrii cu autoservire

- cresterea considerabila a vnzarilor;

- cresterea volumului de cumparaturi efectuate de o persoana: autoservirea
mizeaza pe vnzarile prin impuls (cumpararea neplanificata a altor produse
pe care le vede si le poate atinge);
ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a
IX-a D
24
- adaptarea la distributia de masa; comertul prin autoservire profita de facilitatile
oferite de catre fabricant (preambalarea si ambalarea marfurilor) ceeace
permite vnzarea fara vnzator;
- reducerea cheltuielilor generale pe seama reducerii numarului personalului;

Dezavantajele vnzrii cu autoservire

- Vnzarea marfurilor prin autoservire are si unele inconveniente. Expunerea

deschisa a marfurilor si alegerea lor directa de catre cumparator favorizeaza
deteriorarea lor prin manipulari succesive, stricarea ordinii de ansamblu a
produselor pe mobilier si ntr-o anumita masura furtul marfurilor, mai cu
seama la articolele marunte (mercerie, dulciuri, bauturi etc).
- Pentru combaterea furturilor din sala de vnzare se folosesc sisteme de oglinzi
adecvate, camere de televiziune fixate n plafon, detectivi special angajati,
etichete magnetice, supravegherea atenta din partea personalului comercial
etc.

FIA IV

Realizai o etichet pentru un produs la alegere, care s con in toate

elementele de identificare a produsului i de informare a clientului.

ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a

IX-a D
25
ROBAN DIANA-MARIA CDL Clasa a
IX-a D
26