CONTROL MANAGERIAL - Suport de Curs ID PDF

UNIVERSITATEA HYPERION
Conf. universitar dr. Marian Alexandru
CONTROL MANAGERIAL
Suport de curs pentru ID
1
CUPRINS
Introducere
Unitatea de studiu 1
DEFINIREA CONTROLULUI INTERN/MANAGERIAL
1.1. Precizri preliminare

1.2. Conceptul de control intern
1.3. Msuri organizatorice n vederea implementrii sistemului de control
intern/managerial n Romnia
INSTRUMENTELE CONTROLULUI INTERN/MANAGERIAL

2.1. Clasificarea instrumentelor controlului intern/managerial
2.2. Obiectivele
2.3. Mijloacele
2.3.1. Mijloacele umane
2.3.2. Mijloacele financiare
2.3.3. Mijloacele materiale
2.4. Sistemul informaional
2.5. Organizarea
2.5.1. Principiile organizrii
2.5.2. Analiza si reproiectarea componentelor procesuale si structurale ale
organizarii
2.5.3. Etapele si instrumentele de analiza si reproiectare a componentelor
sistemului de organizare
2.6. Procedurile
2.7. Controlul
2
STANDARDELE DE CONTROL INTERN/MANAGERIAL N ROMNIA
3.1. Scopul i definirea standardelor de control intern/managerial
3.2. Mediul de control
Standardul 1 - Etica, integritatea
Standardul 2 - Atribuii, funcii, sarcini
Standardul 3 - Competena, performana
Standardul 4 - Funcii sensibile
Standardul 5 - Delegarea
Standardul 6 - Structura organizatoric
3.3. Performane i managementul riscului
Standardul 7 - Obiective
Standardul 8 - Planificarea
Standardul 9 - Coordonarea
Standardul 10 - Monitorizarea performanelor
Standardul 11 - Managementul riscului
Standardul 15 - Ipoteze, reevaluri
3.4. Informarea i comunicarea
Standardul 12 - Informarea
Standardul 13 - Comunicarea
Standardul 14 - Corespondena
Standardul 16 - Semnalarea neregularitilor
3.5. Activiti de control
Standardul 17 - Proceduri
Standardul 18 - Separarea atribuiilor
Standardul 19 - Supravegherea
Standardul 20 - Gestionarea abaterilor
Standardul 21 - Continuitatea activitii
Standardul 22 - Strategii de control
Standardul 23 - Accesul la resurse
3.6. Auditarea i evaluarea
Standardul 24 - Verificarea i evaluarea controlului
Standardul 25 - Auditul intern
3
4.1. O nou abordare a controlului intern/managerial
4
Introducere
Scopul i obiectivele disciplinei
Materialul de studiu intitulat Control managerial este destinat studenilor

Facultii de tiine Economice i a fost elaborat n conformitate cu programa
analitic a disciplinei, adaptat formei de nvmnt la distan. n acelai timp
lucrarea poate fi util i studenilor de la cursurile cu frecven, precum i celor de
la alte specializri la care, n planul de nvmnt, sunt incluse discipline derivate,
din domenii nrudite.
Scopul acestui material de studiu const n dezvoltarea unui suport
informaional care s constituie o baz teoretic solid, pe care studenii s o
poat utiliza n cadrul activitilor asistate ale disciplinei Control managerial i
care s le ofere o viziune de ansamblu asupra principiilor i elementelor de baz cu
care opereaz sistemele de management financiar i control, precum i a
conectrii acestora cu realitatea concret.
Obiectivul central al disciplinei este nsuirea de ctre studeni a
cunotinelor teoretice cu privire la controlul intern/managerial, dar i formarea i
dezvoltarea de abiliti practice privind introducerea i dezvoltarea sistemelor
moderne de management financiar i control n cadrul entitilo publice dar i
private. Dup studierea materialului , studenii vor fi capabili:
S defineasc locul i rolul controlului intern/managerial n cadrul sistemelor
de management financiar i control precum i necesitatea introducerii acestui tip
de control intern n cadrul entitilor publice;
S identifice i s-i nsueasc instrumentele cu care opereaz controlul
managerial, analiza i oportunitatea introducerii acestora n procesul de
proiectare, evaluare i implementare a unui sistem de control modern cares
corespund pe deplin cerinelor de atingere a obiectivelor entitilor publice;
5
S-i nsueasc Codul controlului intern/managerial cuprinznd standardele
de control la entitile publice pentru dezvoltarea sistemelor de control
intern/managerial;
S identifice riscurile i s estimeze nivelul de risc n cadrul procesului de evaluare
a instrumentelor generale de control intern;
S efectueze verificarea i validarea coerenei ansamblului instrumentelor
de de control intern /managerial, pentru activitile componente ale unei funciuni
a entitii publice.
Cerine preliminare
n parcurgerea acestui material de studiu vor fi de mare ajutor cunotinele

dobndite n cadrul majoritii disciplinelor pe care le-ati studiat pn n
prezentdisciplinei Bazele contabilitii i Contabilitate financiar fundamental, pe
care le-ai studiat pn n prezent.
Problematica abordat n cadrul acestei discipline face referire la aspectele
eseniale legate de importana implementrii sistemelor de control
intern/managerial n cadrul entitilor publice i private n vederea atingerii i
optimizrii obiectivelor propuse..
Menionez existena, n cadrul materialului de studiu, a testului de evaluare
iniial cu precizarea c acesta urmeaz a fi completat la prima ntlnire fa n
fa ntre profesor i studeni. Rolul acestei evaluri iniiale este de a cunoate
nivelul de cunotine n domeniu a studenilor, n vederea unei bune desfurri a
activitii la disciplina Control managerial rezultatul testului fiind utilizat
exclusiv pentru introducerea dup caz a unor noiuni suplimentare, furnizarea de
resurse de studiu suplimentare, adaptarea coninuturilor teoretice i aplicative
dezbtute n cadrul activitilor tutoriale/aplicative etc.
Coninutul materialului de studiu
Materialul este structurat n patru uniti de studiu. n prima unitate sunt

abordate noiuni generale privind conceptual de control intern/managerial n
6
accepiune modern, accentul fiind pus pe definirea acestuia n statele Uniunii
Europene i n Romnia, cadrul legal pentru construirea sistemelor de control
intern/managerial n cadrul entitilor publice.
O alt unitate este destinat noiunii, coninutului i clasificrii
instrumentelor cu care opereaz sistemele de control intern/managerial.
n unitatea 3 de studiu sunt prezentate standardele de control intern/managerial
la entitile publice, scopul i definirea acestora, descrierea standardelor, cerinele
generale i referinele principale ce decurg din actele normative (legi, ordonane,
hotrri ale Guvernului, ordine, coduri i regulamente, etc.) ce reglementeaz
diferitele activitai ale fiecrei entiti publice n parte.
Premisele, principiile, factorii i etapele evalurii instrumentelor specifice la
nivelul fiecrei activiti n vederea proiectrii i implementrii sistemelor de
control intern/managerial la nivelul entitilor publice constituie obiectul unitii 4
de studiu.
Recomandri de studiu
Modul n care este organizat acest material didactic, prin prezentarea

subiectelor teoretice, conceptuale i aplicative, practice tratate, reclam
parcurgerea resursei de nvmnt n ordinea n care este subdivizat coninutul,
fiecare unitate de studiu, precum i tem aplicativ n parte fiind construite pe
baza celor prezentate anterior i cu referire la acestea. Ca atare, trecerea la
unitatea de studiu, inclusiv tem aplicativ nou/nou implic lecturarea,
nelegerea i asimilarea celor precedente, dar i exersarea n construirea
abilitilor. Totodat este necesar ca toate exerciiile i lucrrile practice s fie
rezolvate i efectuate complet i corect, pentru a confirma cunoaterea noiunilor
prezentate i formarea deprinderilor de operare cu elementele specifice
contabilitii de gestiune.
nsuirea cunotinelor i formarea deprinderilor i abilitilor solicit
acordarea sistematic a unui timp pentru nvare, n funcie de capacitatea de
concentrare n studiu individual a fiecrui student. Recomandrile cer ca atenia
continu a studenilor s nu fie mobilizat mai mult de dou - trei ore. Pentru
obinerea rezultatelor n nvare, exprimate n forma competenelor cognitive,
7
tehnice sau profesionale i afectiv-valorice, menionate n fia disciplinei la
seciunea obiective, propunem cel puin trei ore de studiu individual pe sptmn
pentru aceast disciplin, divizate n dou-trei edine, cu pstrarea aceluiai ritm
i n sesiunea de examene.
Recomandm cursanilor rezolvarea cu consecven a sarcinilor de nvare,
imediat dup ce au parcurs coninutul tematic corespunztor. Acest lucru i v-a
ajuta s-i consolideze mai uor materia parcurs i s se pregteasc pentru a
rspunde la testul de autoevaluare, la lucrrile de verificare notate de tutore i la
evaluarea final.
n situaia n care exist neclariti la rezolvarea unor sarcini de nvare,
indicm studenilor s pun ntrebri n cadrul orelor de pregtire i de asemenea,
s consulte i materialul bibliographic recomandat la sfritul materialului de
studio, care n cea mai mare parte poate fi consultat i pe site-ul Ministerului
Finanelor Publice sub denumirea de Sisteme de management financiar i control.
Recomandri privind evaluarea
Pe parcursul acestui material vei regsi teste de autocontrol, utile pentru

autoevaluarea dumneavoastr pe parcursul semestrului, constnd n ntrebri i
teme aplicative, sub forma exerciiilor, lucrrilor practice i a studiilor de caz de
rezolvat, necesare pentru verificarea modului de asimilare a cunotinelor i
formarea abilitilor i deprinderilor practice, a rezultatelor nvrii obinute.
Pe tot parcursul suportului de curs a fost realizat o testare formativ, care
s evalueze progresul nregistrat de student, s ofere ndrumare corectiv, s
determine necesitatea acordrii unor ndrumri adiionale, s asigure
reconcentrarea studentului asupra rezultatelor dorite de programul de instruire.
Rspunsurile la testele de evaluare din prezentul material vor fi prezentate
cadrului didactic n ziua examenului i reprezint 50% din nota final.
La finalul procesului de instruire are loc o evaluare sumativ, ce cuprinde
testarea calitativ i cantitativ a nvrii de ctre student a problematicii
cursului, n cadrul examenului. Aceast evaluare contribuie la luarea de decizii
privind continuarea la un nivel avansat a procesului de nvare i instruire,
8
remedierea cunotinelor insuficient sau greit acumulate i nelese de student,
pregtirea studentului pentru transferarea unor cunotine asimilate n cadrul
unei alte situaii de instruire.
DEFINIREA CONTROLULUI INTERN/MANAGERIAL
1.1. Precizri preliminare

1.1. Precizari preliminare

Pentru o nelegere adecvat a conceptului de control intern, privit prin
prisma principiilor generale de bun practic acceptate pe plan internaional i n
Uniunea European, se red mai jos definiia adoptat de Comisia European.
Controlul intern/managerial reprezint ansamblul politicilor i procedurilor
concepute i implementate de ctre managementul i personalul entitii publice,
n vederea furnizrii unei asigurri rezonabile pentru: atingerea obiectivelor
entitii publice ntr-un mod economic, eficient i eficace; respectarea regulilor
externe i a politicilor i regulilor managementului; protejarea bunurilor i a
informaiilor; prevenirea i depistarea fraudelor i greelilor; calitatea
documentelor de contabilitate i producerea n timp util de informaii de
ncredere, referitoare la segmentul financiar i de management.
Necesitatea adoptarii si aplicarii unui nou tip de management, la nivelul
entitatilor publice, a decurs pentru prima dat din concluziile evaluarii generale a
stadiului progreselor inregistrate de Romania in raport cu angajamentele asumate
in cadrul capitolului de negociere 28 Controlul financiar, prezentate de Comisia
Europeana din Raportul de tara din octombrie 2004, devenind de o stringent
9
actualitate n prezent, cnd ara noastr este membr cu drepturi depline a
Uniunii Europene.
Conform acestor concluzii, se impune sa se acorde atentie, in mod special,
intaririi responsabilitatii manageriale in sectorul public si capacitatii
administrative de a implementa sisteme de management/control, in concordanta
cu principiile de buna practica, acceptate pe plan international.
Trebuie precizat ca, in fond, Capitolul 28 nu este un capitol de control
financiar, in acceptiunea ingusta (predominanta inca in Romania), de verificare a
documentelor/operatiunilor de catre structuri specializate interne sau externe
entitatii publice, ci unul de reforma a managementului public, ce se va concretiza
in adoptarea unui nou tip de management.
In cadrul masurilor si actiunilor ce trebuie intreprinse in sensul reformei
managementului public i privat se inscrie si orientarea si ordonarea eforturilor
ce urmeaza a fi depuse, in vederea deplinei intelegeri a controlului
intern/managerial, precum si a dezvoltarii acestuia mai ales in cadrul entitatiilor
publice, ceea ce echivaleaza cu adoptarea unui nou tip de management.
Fara indoiala, in oricare entitate publica, exista un anumit sistem de control
intern, altminteri functionarea acesteia ar fi marcata de frecvente si grave
distorsiuni. Intr-adevar, fiecare conducator se organizeaza pentru a-si conduce
activitatea: acesta va defini sarcinile individuale ale personalului, va pune la punct
metodele de lucru, se va dota cu un sistem de informare, va superviza activitatile
personalului etc. Aceasta nu inseamna altceva decat instituirea unui sistem de
control intern.
Observam ca, in fapt, majoritatea conducatorilor din entitati publice
utilizeaza, in masura diferita, unele elemente componente ale sistemului denumit
control intern managerial. In acest context, intrebarea fundamentala care se pune
este urmatoarea: cum trebuie efectuata examinarea critica a sistemului actual de
control intern, existent in entitatea publica si, mai ales, ce trebuie facut in
continuare, pentru ca acesta sa fie dezvoltat, perfectionat, pana la stadiul in care
sa permita tinerea sub control a tuturor activitatilor? Metodologia cadru pe care
o prezentm n continuare are rolul de a facilita demersul managerilor de pe toate
nivelurile ierarhice in gasirea raspunsurilor la aceste intrebari.
10
Expresia control intern provine din termenul englezesc internal control,
care a primit, astfel, cea mai nepotrivita traducere, intrucat nu s-a tinut seama ca,
pentru anglosaxoni, to control inseamna, in principal, a detine controlul/a tine
sub control, si abia in subsidiar a verifica, pe cand in tarile de limba latina este
exact invers. In consecinta, semnificatia expresiei control intern fiind mult mai
larga, aceasta nu poate fi asimilata cu o forma traditionala de inspectie, de
verificare sau de control, dar nu o exclude. Prin urmare, in acceptiunea sa larga,
controlul intern este raspunsul la intrebarea ce se poate face pentru a detine un
control cat mai bun asupra activitatilor?.
Definitiile controlului intern sunt numeroase, dar, in ce priveste esentialul,
s-a cazut de acord. Pentru exemplificare, sunt prezentate definitiile adoptate de:
Ordinul Expertilor Contabili din Franta, in 1977: Controlul intern reprezinta
totalitatea masurilor care contribuie la detinerea controlului asupra intreprinderii.
Are drept scop, pe de o parte, asigurarea protectiei patrimoniului si calitatea
informatiei, iar, pe de alta parte, aplicarea instructiunilor conducerii si favorizarea
imbunatatirii performantelor. prin organizarea, metodele si procedurile fiecarei
activitati a intreprinderii, pentru a-i mentine perenitatea;
Comitetul Consultativ de Contabilitate din Marea Britanie, in 1978:
Controlul intern cuprinde totalitatea sistemelor de control, financiare si de alta
natura, implementate de catre conducere pentru a putea desfasura afacerile
intreprinderii intr-o maniera ordonata si eficace, pentru a asigura respectarea
politicilor de gestiune, pentru a proteja activele si pentru a garanta, pe cat posibil,
exactitatea si completitudinea informatiilor inregistrate;
Institutul American al Contabililor Publici Certificati, in 1978: Controlul
intern este format din planurile de organizare si din toate metodele si procedurile
adoptate in interiorul unei intreprinderi pentru a-i proteja activele, pentru a
controla exactitatea informatiilor furnizate de catre contabilitate, pentru a creste
randamentul si a asigura aplicarea instructiunilor conducerii;
Comitetul de Sponsorizare a Organizatiilor Comisiei Treadway din SUA, in
1992: Controlul intern este un proces implementat de consiliul de administratie,
conducere si alti membri ai personalului unei entitati, care isi propune sa
11
furnizeze o asigurare rezonabila cu privire la atingerea urmatoarelor obiective:
eficacitatea si eficienta functionarii, fiabilitatea informatiilor financiare,
respectarea legilor si regulamentelor;
Institutul Canadian al Contabililor Autorizati, in 1995: Controlul intern este
constituit din elementele unei organizatii (inclusiv resursele, sistemele, procesele,
cultura, structura si sarcinile) care, in mod colectiv, ajuta personalul sa realizeze
obiectivele organizatiei: eficacitatea si eficienta functionarii, fiabilitatea
informatiilor interne si externe, respectarea legilor, regulamentelor si politicilor
interne.
Cartea Alba a reformei manageriale in cadrul serviciilor Comisiei Europene:
Controlul intern acopera totalitatea politicilor si procedurilor concepute si
implementate de catre managementul organizatiei, pentru a asigura: atingerea
obiectivelor acelei organizatii intr-un mod economic, eficient si eficace,
respectarea regulilor externe si a politicilor si regulilor managementului,
protejarea bunurilor si a informatiilor, prevenirea si depistarea fraudelor si
greselilor, precum si calitatea documentelor de contabilitate si producerea in timp
util de informatii de incredere referitoare la segmentul financiar si de
management.
Se poate observa ca definitiile nu sunt contradictorii in esenta, fiecare
aratand ca este vorba despre un ansamblu de elemente implementate de catre
responsabilii de la toate nivelurile pentru a detine controlul asupra functionarii
activitatilor organizatiei, in raport cu obiectivele fixate.
In Romania, definitia controlului intern este prevazuta de legislaia intern,
astfel:
Controlul intern ansamblul formelor de control exercitate la nivelul
entitatii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere in concordanta cu
obiectivele acesteia si cu reglementarile legale, in vederea asigurarii administrarii
fondurilor in mod economic, eficient si eficace; acesta include, de asemenea,
structurile organizatorice, metodele si procedurile.
Obiectivele generale ale oricarei organizatii pot fi grupate in trei categorii:
Eficacitatea si eficienta functionarii
12
Cuprinde obiectivele legate de misiunea entitatii si de utilizarea, in conditii
de
economicitate, eficienta si eficacitate, a resurselor; de asemenea, tot aici sunt
incluse si obiectivele privind protejarea resurselor entitatii de utilizarea
inadecvata sau de pierderi, ca si identificarea si gestionarea pasivelor.
Fiabilitatea informatiilor interne si externe
Include obiectivele legate de tinerea unei contabilitati adecvate, ca si de
fiabilitatea informatiilor utilizate in cadrul entitatii sau difuzate catre terti; in
aceasta categorie sunt incluse si obiectivele privind protejarea documentelor
impotriva a doua categorii de fraude: disimularea furtului si distorsionarea
rezultatelor.
Conformitatea cu legile, regulamentele si politicile interne
Priveste obiective legate de asigurarea ca activitatile entitatii se desfasoara
in
conformitate cu obligatiile impuse de legi si de regulamente, precum si cu
respectarea politicilor interne.
Aceste obiective generale reprezinta tintele spre care isi va orienta
activitatea fiecare persoana, din varful pana in baza piramidei ierarhice.
Construirea unui bun sistem de control intern este un proces de durata, ce
reclama importante eforturi colective si individuale. Desfasurarea acestui proces
se poate finaliza cu realizarea scopului propus, daca sunt respectate urmatoarele
principii generale ale controlului intern:
a) adaptat dimensiunii, complexitatii si mediului specific entitatii;
b) vizeaza toate nivelurile de conducere si toate activitatile/operatiunile:
c) este construit cu acelasi instrumentar in oricare entitate publica;
d) finalitatea sa consta in asigurarea rezonabila3) ca obiectivele vor fi atinse;
e) costurile aplicarii controlului intern nu trebuie sa depaseasca beneficiile rezultate
din acesta;
f) este guvernat de regulile minimale de management, cuprinse in standardele de
control intern.
13
Pentru a se putea trece efectiv la construirea unui sistem de control intern intr-o
entitate publica, este necesara asigurarea unor premise.
In primul rand, se impune constituirea, prin ordin/decizie a conducatorului
entitatii publice, a grupului de lucru care va avea ca sarcina elaborarea si
implementarea noului sistem de control intern/managerial al entitatii.
Se recomanda ca grupul de lucru sa fie format, cel putin, din persoanele cu
functie de conducere din entitate, intrucat, pe de o parte, acestea au
responsabilitatea conducerii compartimentelor la care au fost numite, iar, pe de
alta parte, se prezuma ca ele sunt persoanele cel mai bine informate si detin
competenta profesionala adecvata acestei sarcini. Coordonarea activitatilor
grupului de lucru este in responsabilitatea conducatorului entitatii publice, care
poate fi asistat/substituit temporar de inlocuitorul de drept.
In al doilea rand, se impune instruirea in domeniul controlului intern a
persoanelor cu functie de conducere in entitatea publica. In mod legal, problema
controlului intern fiind in primul rand in responsabilitatea conducatorului entitatii
publice, este de datoria acestuia sa stabileasca si sa organizeze orice forma de
pregatire profesionala in acest domeniu.
Se recomanda ca instruirea persoanelor responsabile de coordonarea
activitatilor grupului de lucru, precum si a membrilor acestuia, sa fie realizata cel
putin pe baza Standardelor de control intern pentru entitatile publice din
Romania, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 946/4 iulie 2005
pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzand standardele de
management/control intern la entitatile publice si pentru dezvoltarea sistemelor
de control managerial.
Test de evaluare
1. Ce reprezint controlul intern n practica statelor din Uniunea European?

(2 puncte)
14
2. Cum este definit controlul intern n Romnia? ( 2 puncte)
3. Cum pot fi grupate obiectivele generale ale unei organizaii? ( 2 puncte)
4. Care sunt premisele3 puncte) necesare pentru constituirea unui sistem de

control intern n cadrul unei entiti publice? ( 2 puncte)
5. Care este deosebirea ntre entitile publice i private? ( 2 puncte)
15
INSTRUMENTELE CONTROLULUI INTERN/MANAGERIAL

2.2. Obiectivele
2.3. Mijloacele
2.5. Organizarea
organizarii
2.6. Procedurile
2.7. Controlul
Disfunctiile, insuficientele, punctele slabe sau erorile care ar putea fi

constatate in functionarea unei entitati publice isi vor gasi intotdeauna cauza in
defectul unuia dintre instrumentele de control intern implementate de
conducere, sau in neimplementarea altuia, stabilit ulterior ca fiind necesar.
16
Din acest motiv, responsabilii care au sarcina construirii sistemului de
control intern intr-o entitate publica vor crea, si, dupa caz, vor dezvolta acele
instrumente de control intern ce permit detinerea unui bun control asupra
functionarii entitatii in ansamblul ei, precum si a fiecarei activitati/operatiuni in
parte. Ca urmare, prin instrument de control intern vom intelege orice procedeu,
mijloc sau actiune stabilite si implementate, in acest scop, de catre conducere.
Este lesne de inteles ca instrumentele concrete de control intern vor varia
de la o entitate la alta, in functie de marimea, complexitatea structurii sale
interne, gradul de dispersare a centrelor de activitate, natura activitatilor,
normele legale aplicabile, obisnuintele de lucru ale conducatorilor etc. Dar, oricat
de variate si numeroase ar fi, aceste instrumente concrete de control intern pot fi
grupate in familia de care apartin si aranjate dupa o anumita ierarhie, potrivit
rolului pe care il au.
Astfel, intregul instrumentar de control intern poate fi repartizat in
urmatoarele sase grupe/familii omogene:
1- obiectivele;
2- mijloacele;
3- sistemul informational;
4- organizarea;
5- procedurile;
6- controlul.
Denumirile grupelor arata ca, in esenta, instrumentele de control intern nu
reprezinta idei, mijloace, procedee sau practici noi, pentru ca multe dintre ele
sunt, deja, cunoscute si aplicate, intr-o anumita masura, in cadrul entitatilor
publice.
Observam ca cele sase grupe de instrumente de control intern sunt
complementare si coerente.
Pentru o mai buna intelegere, sunt prezentate, in continuare, comentarii
explicative privind fiecare dintre cele sase grupe in care se clasifica, potrivit naturii
si rolului, instrumentele de control intern.
2.2. Obiectivele
17
Precizam ca obiectivele sunt efectele pozitive pe care conducerea incearca
sa le realizeze sau evenimentele/efectele negative pe care conducerea incearca sa
le evite.
Aceasta definire a obiectivelor decurge cu claritate din formularea
obiectivelor generale ale controlului intern, valabile pentru oricare entitate
publica, prezentate, deja, in cadrul primului capitol.
Avand in vedere aceste obiective generale ale controlului intern,
conducatorul entitatii publice le va particulariza, in concordanta cu obiectul de
activitate si atributiile specifice ale entitatii, in obiective globale, precise si clar
formulate, cuprinse intr-un document de politica si strategie, ce va fi aprobat si
adus la cunostinta intregului personal. Este important ca personalul sa le
cunoasca si sa inteleaga rolul pe care trebuie sa il indeplineasca in realizarea
acestor obiective globale.
Pornind de la aceste obiective globale si urmarind riguros deplina
conformitate cu acestea, fiecare persoana cu functie de conducere stabileste
obiectivele derivate, specifice activitatilor din compartimentul pe care il conduce,
asigurand ca obiectivele stabilite:
- sa fie realiste si in deplina concordanta cu misiunea si atributiile
compartimentului;
- sa fie repartizate in interiorul compartimentului pe sub-obiective individuale,
incredintate personalului de executie; o buna repartizare trebuie sa asigure:
o constructie piramidala a sub-obiectivelor care concura la realizarea
obiectivelor compartimentului;
performante de atins, incredintate fiecaruia, in functie de sub-obiective, pentru ca
acestea sa fie transpuse in realitatea operationala;
- sa fie masurabile, adica exprimate in indicatori cantitativi sau, dupa caz, calitativi;
- sa poata fi monitorizate prin sistemul de informare existent/necesar a fi creat la
dispozitia managementului si care trebuie sa fie construit in functie de natura
indicatorilor proprii obiectivelor/sub-obiectivelor incredintate fiecaruia;
- sa aiba prevazut un termen calendaristic de realizare realist.
18
Intr-adevar, nu s-ar putea trece la construirea unui sistem de control intern
adecvat, daca obiectivele nu sunt stabilite si cunoscute in prealabil.
2.3. Mijloacele
Prin mijloace se intelege, de regula, ansamblul resurselor umane, financiare

si materiale, privite in corelatie cu realizarea obiectivelor. In consecinta,
conducatorul entitatii publice, precum si fiecare dintre persoanele care ocupa o
functie de conducere, trebuie sa isi puna urmatoarea intrebare: mijloacele efectiv
disponibile permit realizarea obiectivelor fixate?
Formularea raspunsului la aceasta intrebare scoate adesea in evidenta
grave distorsiuni, surse de esecuri si de ineficacitate.
n scopul evitarii unor astfel de situatii, trebuie sa fie cunoscute cele trei
cauze care le genereaza:
- nu sunt identificate precis toate mijloacele efectiv disponibile;
- conducatorul de compartiment nu poate dispune de toate mijloacele efectiv
disponibile necesare realizarii obiectivelor fixate;
- obiectivele fixate nu sunt modificate corespunzator mijloacelor necesare
efectiv disponibile.
n cazul acestora, problema prioritara este cea a calitatii si, abia in

secundar, cea a cantitatii. Este evident ca, in absenta unui personal competent,
orice sistem de control intern este condamnat, si sunt numeroase situatiile in care
anomaliile constatate au drept cauza o pregatire insuficienta sau, ceea ce
inseamna acelasi lucru, o pregatire neactualizata a personalului.
Din aceasta perspectiva, instrumentele de control intern vizeaza atat
recrutarea si selectia, cat si perfectionarea pregatirii profesionale a personalului.
Recrutarea si selectia pot avea ca finalitate angajarea persoanelor care
dispun de competentele profesionale cerute sau, cel putin, de capacitatile
necesare pentru a le dobandi, daca, in cadrul acestui proces, sunt infaptuite:
19
- identificarea necesitatilor de recrutare pentru o perioada determinata de timp,
la nivelul entitatii publice, precum si la nivelul fiecarui compartiment al
acesteia;
- introducerea unor criterii specifice nediscriminatorii in recrutare si selectie;
- elaborarea unui plan/grafic anual de realizare;
- realizarea si utilizarea unui ghid pentru interviuri;
- stabilirea unei liste de verificare (check-list) pentru controlul respectarii
procedurilor legale de recrutare si selectie, aplicabile in entitatea publica;
- comunicarea, in deplina transparenta, a politicii si procedurilor de recrutare si
selectie.
Perfectionarea pregatirii profesionale poate conduce la compensarea
eventualelor deficiente ale recrutarii, dar, mai ales, la dezvoltarea cunostintelor
personalului, potrivit cerintelor specifice ale posturilor si promovarii interne, daca
acest proces este precedat sau, dupa caz, urmat de:
- realizarea unui chestionar pentru identificarea nevoilor de instruire a
personalului;
- analiza nevoilor de instruire, din perspectiva entitatii publice, la nivelul
compartimentelor si la nivelul angajatilor;
- prioritizarea nevoilor de instruire identificate;
- elaborarea politicii de instruire si comunicarea acesteia intr-o declaratie clara,
care sa defineasca ce intentioneaza conducerea entitatii publice in domeniul
perfectionarii pregatirii profesionale a personalului propriu;
- stabilirea listei de verificare (check-list) pentru controlul planificarii si
desfasurarii etapelor de instruire a personalului;
- stabilirea procedurii de initiere profesionala a noilor angajati;
- instituirea practicii conducator la nevoie, ca o conditie de baza pentru
dezvoltarea abilitatilor manageriale, la toate nivelele de conducere;
- elaborarea chestionarelor pentru evaluarea anuala a dezvoltarii cunostintelor
profesionale.
Cunoasterea si asumarea normelor de conduita cuprinse in codul etic al
entitatii publice si, dupa caz, in codurile etice aplicabile anumitor categorii
20
profesionale, reprezinta conditii fundamentale pentru supravietuirea controlului
intern, in oricare entitate publica.
Atingerea acestui deziderat presupune, cel putin, urmatoarele:
- virtutea exemplului la varf este cruciala: comportamentul angajatilor este
influentat
de ideea pe care acestia si-au format-o cu privire la conduita si valorile morale
promovate de conducatori;
- asteptarile in materie de comportament trebuie sa fie comunicate clar si
intelese in intreaga entitate si sa fie sprijinite prin actiuni ale conducerii;
- conducerea sa supravegheze comportamentul efectiv al persoanelor cu privire la
aceste asteptari si sa trateze, in mod adecvat, orice neconformism.
Realizarea permanentei adecvari intre obiectivele entitatii publice si
mijloacele sale financiare reclama recurgerea la o multitudine de instrumente de
control intern specifice etapelor de elaborare, aprobare (in cazul anumitor entitati
publice) si executie a bugetului.In cazul institutiilor publice ai caror conducatori au
calitatea de ordonator principal de credite, principalele instrumente de control
intern destinate acestui scop privesc:
- intocmirea si aprobarea graficului de elaborare a proiectului de buget, astfel incat
sa se asigure respectarea metodologiei de elaborare, stabilita de ministrul
finantelor publice, incadrarea in limita de cheltuieli comunicata, precum si in
calendarul legal;
- elaborarea, conform graficului, a documentelor de fundamentare a proiectelor de
buget ale institutiilor din subordine, precum si a celor pentru bugetul propriu al
institutiei ierarhic superioare, cu obligatia includerii inclusiv a acelora privind
bugetul de venituri si cheltuieli, pentru activitatile finantate integral din venituri
proprii;
- analiza documentelor de fundamentare si a bugetelor in cadrul compartimentelor
de specialitate ale institutiei ierarhic superioare si definitivarea succesiva a
bugetului la nivelul ordonatorilor secundari si ordonatorului principal de credite,
la termenele stabilite;
21
In cazurile in care, conform legii, competenta de aprobare a bugetului
entitatii publice revine, dupa caz, Parlamentului, Guvernului ori
institutiei/autoritatii publice ierarhic superioare sau coordonatoare, ne situam,
evident, in afara sistemului de
control intern al entitatii publice respective.
n executie, concordanta necesara intre obiectivele programelor,
proiectelor,
actiunilor si mijloacele financiare (creditele bugetare aferente, in principal
cheltuielile curente si de capital, dimensionate si structurate potrivit clasificatiei
bugetare) poate fi realizata prin:
- repartizarea, de catre ordonatorul principal, a creditelor aprobate, pentru bugetul
propriu si pentru bugetele institutiilor publice ierarhic inferioare, in raport cu
obiectivele programelor, proiectelor, actiunilor ce urmeaza a fi realizate,
respectand obligatia sa legala de a retine 10% din creditele aprobate, cu exceptia
cheltuielilor de personal si a celor care decurg din obligatii internationale, pentru
asigurarea unei executii bugetare prudente; sumele astfel retinute (blocate) pot fi
repartizate, dupa examinarea, de catre Guvern, a executiei bugetare pe primul
semestru;
- aprobarea, de catre ordonatorul principal, in limita competentei sale legale, a
repartizarii pe trimestre a creditelor bugetare aprobate, atat pentru bugetul
propriu, cat si pentru bugetele ordonatorilor secundari sau ale ordonatorilor
tertiari, dupa caz, in functie de perioada si cuantumul in care este necesara
efectuarea cheltuielilor, in vederea realizarii obiectivelor;
- influentele produse asupra bugetului de fondurile banesti si bunurile materiale
primite de institutia publica sub forma de donatii si sponsorizari, in conditiile legii;
- organizarea evidentei si monitorizarii programelor (inclusiv a realizarii
indicatorilor aferenti acestora, precum si organizarea contabilitatii costurilor
aferente programelor aprobate ca anexe la bugetul ordonatorului principal de
credite);
- efectuarea periodica a operatiunilor de actualizare a programului anual de
achizitii publice, care vizeaza atat expresia sa valorica, cat si structura sa, in forma
22
naturala (produse, servicii si lucrari), aceasta din urma modificandu-se in functie
de prioritatile stabilite de autoritatea contractanta cu privire la achizitiile necesar
de realizat;
- actualizarea si aprobarea, de catre ordonatorul principal de credite, a valorii
fiecarui obiectiv de investitii nou sau in continuare, in functie de evolutia indicilor
de preturi, precum si solicitarea, in functie de derularea procesului investitional, a
redistribuirii fondurilor intre proiectele inscrise in programul de investitii-anexa la
buget;
- tinerea unei riguroase evidente a angajamentelor bugetare si legale;
- efectuarea, in conditiile legii, a virarilor de credite bugetare pentru care exista o
temeinica fundamentare a necesitatii si oportunitatii;
- solicitarea deschiderii de credite bugetare, in limita creditelor aprobate, pe
capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasificatiei
bugetare, dupa caz, in raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispozitie
anterior, temeinica fundamentare a obligatiilor de plata scadente in perioada
respectiva, precum si in conditiile respectarii dispozitiilor legale care
reglementeaza efectuarea cheltuielilor in cauza;
- dispunerea, de catre ordonatorul principal, a retragerii creditelor deschise si
neutilizate din conturile proprii sau ale institutiilor subordonate, in situatiile
temeinic motivate si dupa obtinerea avizului legal;
- propunerea anularii sau, dupa caz, mentinerii partiale a creditelor bugetare
destinate initial realizarii acelor obiective (proiecte, activitati sau sarcini) care, in
baza unor dispozitii legale sau a altor cauze, au fost desfiintate, reduse sau
amanate.

In mod traditional, prin mijloace materiale intelegem intreaga diversitate
de produse, servicii si lucrari necesare functionarii entitatii publice si realizarii
obiectivelor sale.
23
Aceasta categorie de mijloace, fiind, de regula, bine cunoscuta, ne vom
limita la a sublinia ca, intrucat intre mijloacele materiale (cu exceptia bunurilor
existente in patrimoniul entitatii publice si care asigura functionarea normala a
acesteia, cel putin pe durata anului calendaristic) si mijloacele financiare exista o
stransa corelatie, in sensul ca, pentru cele dintai, trebuie sa fie prevazute in buget
sursele de finantare corespunzatoare, gradul necesar de adecvare a mijloacelor
materiale poate fi atins utilizand, ca principale instrumente de control intern:
- analiza riguroasa a gradului de acoperire a nevoilor reale, la nivelul entitatii
publice si la nivelul fiecarui compartiment, cu mijloacele materiale existente;
- identificarea si stabilirea precisa a naturii, volumului, structurii si caracteristicilor
mijloacelor materiale, necesar a fi procurate in limita fondurilor disponibile;
- elaborarea si aprobarea unui program anual detaliat al achizitiilor publice,
cuprinzand, cel putin:
- valoarea estimata, fara TVA, exprimata in euro si in lei, a fiecarui viitor contract de
furnizare produse, prestare de servicii sau executie de lucrari;
- codurile CPSA aferente produselor, serviciilor sau lucrarilor prevazute a fi
achizitionate in cadrul fiecarui viitor contract;
- procedura de atribuire ce urmeaza a fi aplicata in cazul fiecarui viitor contract in
parte, precum si durata legala maxima a acesteia in zile;
- calendarul de realizare a programului de achizitii publice, stabilit in functie de
prioritati si duratele legale ale procedurilor de atribuire;
- aplicarea riguroasa a listei de verificare (check-list), pentru controlul respectarii
procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica.
24
Constituie cea de-a treia grupa de instrumente de control intern. Acestea se
regasesc la nivelul fiecarei activitati din cadrul entitatii publice, ansamblul lor
reprezentand un subsistem fundamental al sistemului de management intern.
Prin sistem informational intelegem totalitatea procedeelor, metodelor si
mijloacelor utilizabile la nivelul entitatii, in cadrul procesului informational
considerat ca un tot organic al operatiilor de culegere, prelucrare, sistematizare,
transmitere, valorificare si stocare a datelor si informatiilor. Desigur, prin sistem
informational nu se subintelege neaparat sistemul de informare informatic
(adica ansamblul de persoane, tehnici si echipamente utilizate pentru colectarea,
inregistrarea, prelucrarea si transmiterea automata a datelor), intrucat exista
numeroase alte sisteme de informare care trebuie luate in considerare si care nu
tin de tehnologia informatica. Intre acestea, pot fi mentionate procesele de
comunicare pentru transmiterea urgenta a unor noi sarcini, sedintele obisnuite de
informare si raportare sau modalitatile stabilite pentru semnalarea
neregularitatilor.
Vizand toate activitatile din entitatea publica, sistemul informational si, in
particular, sistemul informatic pentru conducere, trebuie sa fie astfel construit
incat sa permita un bun control asupra acestora, in vederea atingerii obiectivelor
prestabilite.
In mod logic, sistemul informational ar trebui sa constituie un sistem
integrat in entitatea publica, sub forma unei succesiuni de tabele de bord, a caror
constructie piramidala are la baza ordonarea, corelarea si centralizarea succesiva
a informatiilor si indicatorilor folositi la fiecare nivel de conducere, in scopul
gestionarii activitatilor proprii, iar, la varf, prezentarea indicatorilor sintetici,
globali, necesari managerului general/ordonatorului de credite.
Nu se intampla intotdeauna asa, iar elaborarea si functionarea sistemelor
de
informare, proprii fiecarui nivel de conducere, constituie, adesea, un ansamblu
eterogen cu redundante, contradictii, omisiuni, distorsiuni5), filtrari6) sau
supraincarcari ale canalelor de informatii si in cadrul caruia managerul
general/ordonatorul de credite gaseste cu greu (sau nu gaseste) informatia de
care are nevoie.
25
Deoarece proiectarea si implementarea sistemului informational in cadrul
unei entitati publice constituie un proces tehnic de durata, si care implica un
important efort colectiv, in cadrul caruia conducatorului compartimentului de
informatica ii revine un rol insemnat,
Distorsiunea consta in modificarea neintentionata a continutului
informatiilor, in timpul parcurgerii, de catre acestea, a circuitelor informationale.
Filtrarea semnifica modificarea intentionata a continutului unor informatii,
in cadrul fluxului informational. consideram utila prezentarea principalelor
coordonate metodologice care guverneaza acest demers.
In primul rand, se recomanda utilizarea unei terminologii unitare, pentru
caracterizarea componentelor proprii ale oricarui sistem informational. astfel:
- datele reprezinta ansamblul marimilor sau expresiilor calitative, caracteristice
unor fiinte, lucruri sau procese;
- informatiile sunt elemente noi, in raport cu cunostintele prealabile, continute intr-
un text scris, mesaj oral, imagine etc.;
- circuitele informationale semnifica traseele pe care circula informatiile, in
conformitate cu legaturile functionale existente intre diferitele compartimente,
precum si in interiorul acestora, inclusiv a legaturilor entitatii publice cu mediul ei
extern;
- fluxurile informationale, constand in ansamblul informatiilor care sunt vehiculate
prin circuitele informationale;
- modulele bazei de date, care asigura functionarea sistemului informatic, si care
definesc:
metodele prin care se asigura incarcarea bazei de date pentru crearea fisierelor
permanente;
structura conceptuala a bazei de date, permitand evidentierea tuturor
categoriilor de fisiere de date, permanente si temporare;
structura iesirilor, rezultate din prelucrarea bazelor de date, conform cerintelor
utilizatorului;
- mijloacele de tratare a informatiilor, adica ansamblul mijloacelor fizice (hardware)
si a celor logice (software).
26
In al doilea rand, practica a dovedit ca proiectarea sistemului informational
al entitatii publice nu poate aborda de la inceput intregul acestuia, ci trebuie
efectuata intai in domenii restranse, pe subsisteme, intre care se vor stabili
ulterior legaturile de interdependenta, iar specialistii au aratat ca este rational ca
proiectarea perfectionarii sistemului informational sa se faca pe activitati
distincte. Entitatea publica care este in situatia de a-si perfectiona sistemul
informational trebuie sa-si identifice activitatile proprii si sa stabileasca o ordine
de prioritate pentru efectuarea lucrarilor de perfectionare.
In al treilea rand, trebuie subliniat ca orice actiune de proiectare,
perfectionare sau modificare a sistemului informational determina, in mod
necesar, o serie de modificari in lant, care afecteaza subsistemele decizional,
organizatoric si operational, pana la realizarea unui nou echilibru intre acestea.
In fine, dar nu in ultimul rand, perfectionarea sistemului informational se
poate realiza parcurgandu-se urmatoarele etape:
1) Analiza diagnostic
Scopul consta in evidentierea deficientelor existente in organizarea si
functionarea de ansamblu a entitatii publice si, indeosebi, a
sistemului/subsistemelor informationale.
Analiza critica a unui subsistem informational trebuie sa aiba in vedere
urmatoarele elemente:
- continutul activitatii supuse analizei si procedurile de realizare a acesteia;
- compartimentul sau compartimentele in cadrul caruia/carora se deruleaza
activitatea
respectiva, precum si relatiile acestora cu celelalte verigi organizatorice;
- atributiile si competentele pe care le au compartimentele in realizarea activitatii si
a obiectivelor acesteia;
- persoanele care participa la realizarea activitatii;
- documentele utilizate in activitatea respectiva (documente create in interiorul
compartimentului, documente primite din alte compartimente sau din afara
entitatii publice);
27
- fluxurile de informatii, locul de prelucrare al acestora, nivelele ierarhice la care se
iau decizii pentru conducerea activitatii, precum si toate celelalte operatii ce au
loc pe drumul parcurs de documente in cadrul subsistemului informational
analizat. Examinarea critica a sistemului informational presupune o analiza
aprofundata a tuturor componentelor acestuia si, mai ales, va trebui finalizata,
prin evidentierea urmatoarelor aspecte:
neajunsurile legate de continutul activitatii analizate, de obiectivele acesteia, de
metodele de realizare a obiectivelor si de volumul de date ce intra, se prelucreaza
sau ies din sistem, precum si daca, in vederea remedierii neajunsurilor semnalate,
s-a facut localizarea lor si au fost identificate cauzele ce le genereaza;
calitatea scazuta a informatiilor, determinata de o serie de cauze, cum ar fi:
manifestarea fenomenelor de distorsiune si filtraj; prelucrarea necorespunzatoare
a informatiilor; un continut incomplet; adecvare insuficienta la nevoia de
informare;
existenta unor circuite informationale lungi si complicate, care dezvolta relatii
ce nu sunt absolut necesare intre anumite compartimente;
utilizarea unui sistem inadecvat de delegare a competentei, avand drept
consecinta o dispersie inutila a atributiilor, fapt care complica functionarea
sistemului informational;
elaborarea sau achizitionarea unor aplicatii informatice dispersate, care duc, de
regula, la realizarea partiala a obiectivelor activitatilor din cadrul entitatii publice;
valorificarea insuficienta a informatiilor, la diferite nivele de conducere,
determinata de existenta unor circuite informationale supradimensionate sau de
cauze imputabile conducatorului caruia ii sunt destinate informatiile.
Incheierea acestei prime etape ofera elementele necesare pentru
reproiectarea unui nou sistem, mai rational si eficace.
2) Proiectarea logica
In cadrul acestei etape, stabilirea conceptiei logice a noului sistem are loc
prin realizarea succesiva a urmatoarelor activitati:
28
- precizarea conceptiei generale de functionare a sistemului si a zonelor acestuia, in
care prelucrarea datelor se va executa automat;
- proiectarea structurii generale a bazei de date si stabilirea masurilor de securitate
in procesul de prelucrare a datelor pe care le va asigura noul sistem; vor fi
evidentiate fisierele permanente si temporare prin intermediul carora se va
asigura prelucrarea datelor; vor fi clasificate si codificate:
elementele care concura la realizarea sistemului (date, rapoarte, documente de
intrare, fisiere, proceduri automate, echipamente etc.);
elementele din cadrul entitatii publice care sunt utilizate in sistem
(compartimente, mijloace materiale, forta de munca, contracte etc.);
- stabilirea circuitelor informationale prin care se va asigura transferul de informatii
si decizii intre subdiviziunile organizatorice ale entitatii publice;
- proiectarea iesirilor fiecarui subsistem, evidentiindu-se: tipul si continutul
acestora, frecventa de obtinere, volumul de date, tipurile de suport, criterii de
control si validare a datelor de iesire etc.;
- proiectarea intrarilor in fiecare subsistem, precizandu-se: documentele primare,
continutul acestora, volumul datelor, frecventa fiecarui document, tipuri de
suport, criterii de validare a datelor ce urmeaza a fi supuse prelucrarii etc.
3) Proiectarea tehnica
Priveste elaborarea conceptiei detaliate a sistemului informational si a
subsistemelor sale informatice, in concordanta cu cerintele stabilite in etapa de
proiectare logica, si presupune parcurgerea a doua faze:
a) intocmirea specificatiilor de realizare a solutiilor adoptate in etapa de
proiectare logica, la nivelul intregului sistem;
b) proiectarea componentelor sistemului (subsisteme si/sau aplicatii) si
elaborarea specificatiilor pe componente.
In vederea elaborarii proiectului tehnic trebuie avute in vedere, in principal,
urmatoarele:
- categoriile de proceduri automate folosite, precizandu-se, la nivelul fiecareia,
urmatoarele aspecte: functiuni, variante functionale, informatii de intrare/iesire,
mod de exploatare, mod de tratare a erorilor de operare etc.;
29
- specificatii pentru fisiere si/sau baze de date, privind:
lista fisierelor, modul lor de organizare si accesare a inregistrarilor, suportii
folositi, dimensiuni s.a.;
descrierea structurii inregistrarilor, cu precizarea naturii, marimii si
caracteristicilor acestora;
structura detaliata a documentelor primare si a situatiilor informationale finale;
procedurile de protectie a datelor;
- specificatii corespunzatoare procedurilor manuale ce se vor executa in noul
sistem si modul de corelare al acestora cu cele automate;
- implicatiile noului sistem asupra sistemului de management al entitatii publice, cu
detalierea modificarilor care se impun;
- modalitatile de implementare a noului sistem si masurile de familiarizare a
personalului utilizator cu modul sau de lucru;
- graficul de elaborare si testare a subsistemelor componente.
4) Experimentarea si aplicarea sistemului
Operatia de experimentare a functionarii sistemului proiectat se efectueaza
utilizand date de test in procesul de validare a functionarii integrate a
procedurilor automate, elaborate in etapa precedenta.
Depistarea unor eventuale abateri de la rezultatele dorite poate determina
reluarea proiectarii sistemului sau, dupa caz, la redefinirea obiectivelor care stau
in fata noului sistem.
Aplicarea sistemului proiectat trebuie precedata de o faza de pregatire
constand, in principal, din urmatoarele operatiuni:
- adoptarea, de catre conducerea entitatii publice, a unui program de aplicare, si
stabilirea responsabilitatilor individuale;
- procurarea, instalarea si punerea in stare de functionare a mijloacelor materiale
prevazute: echipamente de calcul, aparatura de multiplicare etc.;
- elaborarea instructiunilor detaliate de lucru, extrase din proiecte, pe sfere de
atributii ce revin personalului din sistem, in procesul de implementare a acestuia;
- instruirea viitorului personal utilizator.
In functie de complexitatea sa, noul sistem poate fi implementat in doua
30
moduri: fie prin inlocuirea completa a vechiului sistem cu cel nou, din momentul
intrarii in exploatare a celui din urma, fie prin introducerea treptata, in
exploatare, a noului sistem, asigurandu-se, astfel, o perioada de timp in care cele
doua sisteme functioneaza simultan.
2.5. Organizarea
Sub aceasta denumire generica se grupeaza instrumentele de control intern

prin care se poate realiza, in mod practic, o functie esentiala a managementului
oricarei entitati publice: organizarea interna.
Organizarea, ca functie manageriala, constituie un ansamblu de masuri,
metode, tehnici, mijloace si operatiuni, prin care conducerea stabileste - in
conformitate cu anumite principii, reguli, norme si criterii - componentele
procesuale si structurale ale entitatii publice, in vederea realizarii obiectivelor
propuse.
In mod evident, fara o organizare adecvata nu poate exista un bun control
asupra activitatilor din cadrul entitatii publice sau, cu alte cuvinte, nu putem
detine controlul decat asupra a ceea ce este organizat.
Principiile pe care trebuie sa le respecte o organizare de calitate sunt:
Adaptarea
Nu exista nici un model unic care ar putea servi drept referinta pentru toti,
intrucat diversitatea organizarilor este la fel de mare pe cat poate fi diversitatea
entitatilor publice: marimea, natura activitatii, obiectivele, cadrul legal aplicabil,
modul de finantare, mediul etc., sunt tot atatea variabile care vor genera
organizari diferite. Principiul esential este ca organizarea trebuie sa fie adaptata
de fiecare data acestor elemente specifice. In cadrul acestei adaptari pe care vor
trebui sa o realizeze conducatorii, trebuie evitate urmatoarele trei situatii:
- organizarea echivoca, care poate semana cu o lipsa de organizare, este aceea in
care nu cunoastem exact ce sarcini are fiecare, nu sunt atribuite competente
adecvate pentru realizarea sarcinilor, iar responsabilitatile nu sunt clar definite;
31
- organizarea excesiva, care determina costuri exagerate si conduce la depasirea
termenelor si chiar la blocaje, intrucat, in acest caz, desi coerenta este totala,
organizarea este atat de minutioasa si regulile sunt atat de detaliate incat nimic
nu scapa, efectele mentionate agravandu-se si mai mult cand posibilii
contravenienti sunt amenintati cu sanctiuni;
- organizarea imobila, care, prin neadaptarea permanenta la schimbari, pune
conducerea in situatia de a nu mai detine un bun control asupra functionarii
entitii publice.
Obiectivitatea
Acest principiu consta in respectarea acelor reguli care pot asigura
caracterul obiectiv al organizarii entitatii publice, si anume:
- componentele procesuale si structurale ale unei organizari obiective nu pot fi
construite in functie de anumite interese personale sau private de grup;
- organizarea trebuie sa fie subordonata exigentelor obiective, interne si externe
entitatii, de care depinde indeplinirea obiectivelor generale, derivate, specifice si
individuale, stabilite de conducatori;
- asigurarea practica a coerentei de sistem, obiectiv necesara, intre
organizare si celelalte functii manageriale: previziune, coordonare, antrenare si
evaluare-control.
Separarea atributiilor
Legitimitatea aplicarii riguroase a acestui principiu decurge din cerinta
elementara ca nici o persoana sau veriga organizatorica din entitatea publica sa
nu detina controlul exclusiv asupra tuturor etapelor importante ale unei
tranzactii, activitati sau operatiuni. Scopul consta in diminuarea riscurilor de orice
natura (eroare, neregularitate, ilegalitate etc.) in gestionarea activelor si pasivelor
entitatii.
In administratia publica s-a instituit prin lege ca Executia bugetara se
bazeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de
ordonator de credite de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil, iar
in cadrul oricarei entitati publice persoana care exercita controlul financiar
preventiv propriu nu trebuie sa fie implicata, prin sarcinile de serviciu, in
efectuarea operatiunii supuse controlului financiar preventiv propriu.
32
Principiul separarii atributiilor este considerat ca fiind propriu functiei
manageriale de organizare, ceea ce este numai partial adevarat, intrucat acesta
este si un principiu fundamental al functiei manageriale de control (separarea
atributiei de initiere de atributia de verificare a unei operatiuni).
Functia manageriala de organizare operationalizeza, insa, acest principiu,
prin separare procesuala si structurala.
Principiul separarii atributiilor raspunde acelorasi preocupari, dar largind
domeniul de aplicare. Trei functii fundamentale sunt incompatibile in cadrul
entitatii publice; a le atribui pe toate unei singure persoane, sau doar pe doua
dintre ele, inseamna asumarea unor riscuri importante privind securitatea
activelor.
Aceste trei functii sunt:
- functia de autorizare (sau de decizie), care apartine managerului general/
ordonatorului de credite, avand la dispozitie un buget si competenta de a angaja
entitatea publica, in limitele care i-au fost atribuite sau cele prevazute de lege, in
conditiile asumarii responsabilitatii pentru actele sale;
- functia de inregistrare contabila, prin care orice operatiune economico-financiara,
consemnata, in momentul efectuarii ei, intr-un document, se inregistreaza
cronologic si sistematic in conturile corespunzatoare, potrivit normelor contabile;
aceasta functie de inregistrare nu poate fi exercitata decat de catre contabili;
- functia financiara consta, in esenta, in actul de plata sau de incasare, prin care are
loc stingerea obligatiei debitorului si, in mod corelativ, incetarea creantei
creditorului, materializate in variate forme: semnarea sau incasarea de cecuri,
platirea sau incasarea de numerar, ordine de virament etc.; in general, aceasta
functie este indeplinita de un specialist in finante sau, dupa caz, un casier, care nu
poate, deci, exercita alte functii.
In cazul institutiilor publice, se impun urmatoarele precizari:
ordonatorul este numai gestionarul creditelor bugetare, operatiunile specifice
gestiunii creditelor fiind angajarea, lichidarea si ordonantarea;
institutia publica, de regula, nu are fonduri; fondurile sunt ale statului si sunt
constituite prin incasarea de taxe si impozite;
33
gestiunea fondurilor este realizata de Ministerul Finantelor Publice, prin
trezorerie;
gestionarul fondurilor este contabilul-platitor, functiile contabilului-platitor sunt
indeplinite de trezorerie, iar operatiunea specifica gestiunii fondurilor este plata;
prin urmare, este absolut necesar sa se faca distinctia intre operatiunea de a
dispune plata (ordonantare) si operatiunea de efectuare a platii (de catre
trezorerie);
dreptul ordonatorului de a dispune trezoreriei efectuarea platii decurge din
autorizarea bugetara (creditul, aprobat prin legea bugetara anuala). Pe langa
aceste trei functii permanente si incompatibile, exista alte doua, pe care le
intalnim in mod sistematic:
- functia de control, aici cuvantul control avand intelesul exclusiv de verificare, ca
activitate exercitata in temeiul normelor legale de catre persoane sau structuri
specializate, cum ar fi cazul persoanei desemnate sa efectueze controlul
financiar preventiv propriu, compartimentului juridic (prin emiterea de avize) sau
corpului de control al conducatorului entitatii publice, fie, in cazul in care regulile
interne ale entitatii o impun, ca activitate de verificare suplimentara in efectuarea
anumitor operatiuni (evaluarea, compararea, validarea, contrasemnarea,
supervizarea, aprobarea etc.); desigur ca, in aceste cazuri, nu poate exista nici o
confuzie intre cel verificat si cel insarcinat sa controleze; in functie de momentul
exercitarii controlului, acesta poate fi: preventiv (ex-ante), concomitent sau
ulterior (ex-post);
- functia de detinere, specifica persoanelor care detin in gestiune bunuri fizice sau
alte valori, cum ar fi: magazionerii, gestionarii de stocuri sau casierii, in cazul
acestora din urma aproape nemaiexistand incompatibilitate intre detinerea de
valori si functia financiara. In cadrul entitatilor publice mici si mijlocii, unde
personalul nu este prea numeros, stabilirea unei separari a sarcinilor poate pune,
uneori, probleme dificil de solutionat. In astfel de imprejurari, se recomanda
utilizarea a doua metode:
a) rotirea sarcinilor, prin crearea unei polivalente a persoanelor si prin
permutarea activitatilor unora cu activitatile altora; acest lucru se poate face in
34
cadrul unei echipe reduse ca numar (contabilitatea sau salarizarea, de exemplu),
fara a modifica pozitionarile ierarhice;
b) rotirea persoanelor, caz in care recurgem la o mutare a persoanelor pe alte
posturi; aceasta metoda pretinde mai putina polivalenta decat formula
precedenta, deoarece rotirea are loc dupa o perioada mai indelungata, dar ea
permite respectarea unei reguli importante: aceeasi persoana nu ramane
niciodata prea mult timp pe un post sensibil.
Prin respectarea acestor trei principii, componentele procesuale si
structurale ale organizarii entitatii publice pot dobandi rigoare, coerenta,
functionalitate si viabilitate.

organizarii
Pentru a proiecta o organizare eficienta, este necesara, mai intai, o buna
cunoastere a elementelor sale componente, care, in majoritatea lor, constituie, in
acelasi timp, si instrumente de control intern cu care opereaza aceasta functie
manageriala.
Componentele procesuale si structurale ale organizarii

Orice sistem de organizare are doua forme de concretizare, strans
interdependente, si anume:
- una procesuala, care consta in delimitarea functiunilor entitatii publice, precum si
in stabilirea, separarea, ordonarea si gruparea activitatilor, atributiilor si
sarcinilor, potrivit cerintelor de realizare a fiecarei functiuni in parte, in vederea
atingerii obiectivelor prestabilite, si
- una structurala, care, preluand rezultatele organizarii procesuale si utilizand
anumite criterii obiective, le transpune in structuri organizatorice de tipul
departamentelor, directiilor, sectiilor, serviciilor si birourilor, stabilind, totodata,
functiile si posturile din cadrul acestora, precum si relatiile ierarhice, functionale,
de control si de reprezentare intre/in interiorul structurilor organizatorice si in
raport cu terte persoane juridice sau, dupa caz, fizice.
Interdependenta dintre cele doua forme se exprima, pe de o parte, prin
rolul esential pe care il au rezultatele organizarii procesuale in stabilirea,
35
dimensionarea si structurarea compartimentelor, precum si a relatiilor dintre
acestea iar, pe de alta parte, prin influenta pe care o poate avea organizarea
structurala in delimitarea activitatilor, atributiilor si sarcinilor.
Avand in vedere importanta utilizarii in acest domeniu a unui limbaj comun,
consideram utila adoptarea unei terminologii unitare de caracterizare a
componentelor procesuale si structurale ale organizarii, dupa cum urmeaza:
- sarcina este cea mai mica unitate de munca individuala si reprezinta actiunea ce
trebuie efectuata pentru realizarea unui obiectiv primar asociat acesteia;
realizarea unei sarcini fara atribuirea de competente8) adecvate nu este posibila;
de asemenea, atribuirea de sarcini presupune fixarea de responsabilitati;
- atributia este ansamblul de sarcini de acelasi tip, necesare pentru realizarea unei
anumite activitati bine definite, care se executa periodic sau continuu si care
implica cunostinte specializate pentru realizarea unui obiectiv specific;
- activitatea consta in totalitatea atributiilor de o anumita natura, care determina
procese de munca cu un grad de omogenitate si similaritate ridicat, cunostintele
necesare realizarii activitatii sunt din domenii limitate, personalul utilizat putand
avea astfel, o pregatire profesionala sensibil unitara; activitatea cuprinde atributii
omogene ce revin compartimentelor entitatii;
- functiunea reprezinta ansamblul activitatilor de acelasi gen sau complementare,
vizand realizarea unor obiective precis stabilite;
- postul este elementul primar al structurii organizatorice si reprezinta ansamblul
sarcinilor, obiectivelor, competentelor, responsabilitatilor si procedurilor ce sunt
atribuite si trebuie indeplinite la nivelul unui loc de munca;
- competenta este capacitatea de a lua decizii, in limite definite, pentru
realizarea sarcinii.
- responsabilitatea este obligatia de a indeplini sarcina atribuita. Prin urmare,
responsabilitatea defineste un raport juridic de obligatie, a carui
neindeplinire atrage sanctiunea corespunzatoare tipului de raspundere
juridica.
- procedura poate fi definita ca pasii ce trebuie urmati in exercitarea
competentei, efectuarea sarcinii si angajarea responsabilitatii.
36
- functia este formata din totalitatea posturilor care au caracteristici asemanatoare
din punctul de vedere al sarcinilor, obiectivelor, competentelor,
responsabilitatilor si procedurilor;
- compartimentul constituie o subdiviziune organizatorica formata prin gruparea,
pe baza unor criterii obiective, a unui numar rational de posturi aflate sub o
autoritate unica, in cadrul careia se realizeaza, in mod permanent, un ansamblu
relativ omogen de sarcini, necesitand cunostinte specializate de un anumit tip si
utilizarea unor metode si tehnici adecvate;
- relatiile organizatorice, formate din: relatiile ierarhice (intre posturile de
conducere si cele de executie sau intre posturile de conducere situate la nivele
ierarhice diferite); relatiile functionale (intre compartimentele ce au atributii
integrate in fluxul procesual al unor activitati sau intre compartimentele
functionale care au autoritatea de a transmite celorlalte compartimente precizari,
indrumari metodologice, prescriptii de specialitate etc.); relatiile de
cooperare (intre posturile situate pe acelasi nivel de subordonare, in acelasi
compartiment sau in compartimente diferite, in vederea realizarii unor
actiuni comune); relatiile de control (intre persoanele/ compartimentele cu
atributii de control si celelalte persoane/compartimente); relatiile de
reprezentare (intre posturile de conducere de nivel superior si terte
persoane juridice sau fizice);
- nivelele ierarhice reprezinta ansamblul posturilor sau compartimentelor
care dispun de aceeasi autoritate.

In realizarea acestui proces este necesara parcurgerea, intr-o succesiune
logica si cronologica, a urmatoarelor etape:
- analiza obiectivelor entitatii publice;
- definirea activitatilor necesare si stabilirea continutului acestora;
- crearea compartimentelor;
- stabilirea propriu-zisa a structurii organizatorice si evaluarea functionalitatii
acesteia.
37
Analiza obiectivelor entitatii publice
Vizand realizarea concordantelor si coerentei necesare, analiza obiectivelor
(generale si a celor derivate din acestea, fixate deja), urmareste, in principal,
stabilirea continutului detaliat al fiecarei functiuni (de achizitii, resurse umane,
financiar-contabila, informatica, juridica, administrativ-gospodarire, relatii publice
etc.), comune sau specifice ale entitatii publice, precum si a continutului tuturor
functiilor manageriale (de previziune, organizare, coordonare, antrenare si
evaluare-control).
Definirea activitatilor necesare si stabilirea continutului acestora

Se efectueaza, intai, o examinare critica a delimitarii activitatilor existente si
a
continutului acestora, pentru a se putea constata in ce masura acestea sunt
adecvate
realizarii functiunilor, corelate, deja, cu obiectivele stabilite. Pe aceasta baza,
activitatile si continutul lor sunt redefinite si apoi sunt regrupate in functiuni,
conform criteriilor de omogenitate, complementaritate si convergenta.
Corespunzator continutului definit al fiecarei activitati, se stabilesc
atributiile si sarcinile ce urmeaza a fi realizate in plan decizional, operational si
informational.
De mentionat ca profunzimea analizei critice si gradul de rationalitate si
obiectivitate al operatiunilor subsecvente analizei vor influenta decisiv calitatea
organizarii.
Crearea compartimentelor
Implica, in primul rand, ca, pe baza continutului activitatilor, atributiilor si
sarcinilor, sa fie determinat volumul de munca necesar realizarii acestora. In
raport cu volumul de munca astfel determinat, inclusiv cu luarea in considerare a
principalilor factori de influenta, se stabileste necesarul de posturi, ca numar si
structura.
38
Pasul urmator consta in repartizarea rationala a sarcinilor pe posturi,
urmarindu-se fluxul procesual. In fine, are loc gruparea posturilor pe
compartimente, potrivit unor principii, reguli, cerinte si norme legale.
Stabilirea propriu-zisa a structurii organizatorice si evaluarea functionalitatii

acesteia
Principalele documente in care se reflecta organizarea formala a entitatii
publice sunt: organigramele, regulamentul de organizare si functionare si fisele
posturilor.
Organigrama structurala (ierarhica) constituie documentul prin care poate
fi
reprezentata grafic structura organizatorica a intregii entitati publice, sau numai
aceea a unui/unor compartimente ale acesteia.
Stabilirea organigramei structurii organizatorice generale a entitatii publice
presupune precizarea prealabila a: relatiilor intre compartimente/posturi si
intocmirea diagramelor de relatii aferente; fluxurilor decizionale si informationale
intre compartimente/posturi; nivelelor ierarhice, normelor de conducere si
competentelor decizionale; numarului posturilor de conducere si de executie
pentru fiecare compartiment.
Pe baza acestor elemente, compartimentele/posturile sunt dispuse, sub
forma grafica, intr-o anumita ordine in organigrama, iar relatiile dintre ele sunt
configurate prin trasarea de linii continue sau intrerupte.
Operatiunea de evaluare a functionalitatii structurii organizatorice astfel
stabilite isi propune evidentierea eventualelor omisiuni sau erori in sistemul
reproiectat si, mai ales, daca acesta corespunde cu obiectivele actiunii de
perfectionare a organizarii.
Regulamentul de organizare si functionare este documentul cu caracter
normativ prin care se reglementeaza structura organizatorica a entitatii publice si
a subdiviziunilor sale, se stabilesc si se repartizeaza activitatile, atributiile,
competentele si responsabilitatile ce revin posturilor de conducere si
39
compartimentelor, precum si relatiile dintre ele. Acest document este structurat
in mai multe capitole, cuprinzand:
- dispozitii generale referitoare la actul de infiintare al entitatii, denumirea, sediul,
statutul juridic, obiectul de activitate, regimul de proprietate;
- structura organizatorica: functiunile si activitatile entitatii, compartimente si
posturi, unitati subordonate, organigrama generala si organigrame partiale;
- atributiile, pe ansamblul entitatii si pe fiecare compartiment in parte, diagramele
de relatii intre compartimente, intre entitate/compartimente si unitatile
subordonate, precum si intre entitati si terte persoane juridice; fisele posturilor,
grupate pe compartimente;
- conducerea entitatii: organe colective si posturi, atributii, competente, delegarile
de competente13);
- dispozitii finale, privind: aplicarea regulamentului, modalitatile de completare sau
modificare a prevederilor acestuia; corelarea prevederilor regulamentului de
organizare si functionare cu cele din regulamentul de ordine interioara, modul de
aprobare si data intrarii in vigoare a regulamentului.
Fisa postului este documentul care contine toate caracteristicile esentiale,
formale, ale unui post. In general, fisa postului cuprinde: denumirea postului,
obiectivele individuale, sarcinile, competentele, responsabilitatile, relatii cu alte
posturi, cerintele specifice privind pregatirea, calitatile, aptitudinile si deprinderile
necesare realizarii obiectivelor individuale stabilite pentru postul respectiv.
In functie de obiectul reprezentarii, organigramele pot fi: structurale
(ierarhice), cand definesc pozitia posturilor si compartimentelor, unele in raport
cu altele, oricare ar fi functiunile entitatii la care ele participa, sau functionale
(procesuale), cand definesc participarea posturilor/compartimentelor la realizarea
activitatilor din cadrul entitatii, indiferent de pozitia pe care o ocupa in
organigrama structurala.
Norma de conducere reprezinta numarul de posturi sau de compartimente
care se afla in subordinea nemijlocita a unei functii de conducere.
Este important de precizat ca, de drept si de fapt, desi adesea ignorata,
principala forma de delegare a atributiilor si competentelor (ca elemente
inseparabile) in entitatea publica o reprezinta tocmai Regulamentul de organizare
40
si functionare. In cazul functiilor publice, modelul pentru fisa postului a fost
aprobat prin hotarare a Guvernului.
Fisa postului serveste atat ca document de organizare a muncii oricarui
angajat, cat si ca baza pentru evaluarea rezultatelor muncii acestuia.
2.6. Procedurile
Procedura este definita ca totalitate a pasilor ce trebuie urmati, metodelor

de lucru stabilite si regulilor de aplicat, in vederea executarii activitatii, atributiei
sau sarcinii.
In practica, procedurile sunt de o mare diversitate si sunt reglementate prin
acte normative, purtand diferite denumiri, cum ar fi: lege, ordonanta, cod, carta,
hotarare, norma metodologica, instructiune, precizare, circulara, regulament,
standard etc. Astfel, intre cele mai cunoscute proceduri, pot fi mentionate
urmatoarele: procedura de organizare si desfasurare a concursurilor pentru
ocuparea posturilor publice vacante; procedura de evaluare a performantelor
profesionale individuale ale functionarilor publici de conducere si de executie;
procedura de calcul a drepturilor salariale; procedura de inventariere; procedura
de inregistrare contabila; procedura de intocmire si raportare a situatiilor
financiare;
procedura de atribuire a contractelor de achizitie publica; procedura de exercitare
a cailor de atac vizand actele sau deciziile prin care sunt incalcate prevederile
legale privind achizitiile publice; procedura de organizare si exercitare a
controlului financiar preventiv propriu; procedura de constatare si sanctionare a
contraventiilor si am putea continua, dar lista ar fi mult prea lunga.
Oricat de numeroase ar fi, procedurile de control intern pot fi grupate, in
functie de obiectivul lor, in trei categorii:
- operationale, care privesc aspectul procesual;
- decizionale, care se refera la exercitarea competentei;
- jurisdictionale, care vizeaza angajarea raspunderii.
In cazul primelor doua categorii, procedurile pot fi formalizate sau nu, in
functie de complexitatea obiectului lor si a gradului nevoii de reglementare.
41
Procedurile cuprinse in acte normative, fie ca au un grad general de
aplicabilitate, fie ca privesc domenii sectoriale mai largi sau strict specializate,
pentru a deveni proceduri interne - element al controlului intern - trebuie
particularizate prin acte administrative interne care au in vedere o serie de
elemente, cum ar fi: organizarea proprie a entitatii, relatiile intre
compartimentele structurale, circuitele informationale, competentele si
responsabilitatile persoanelor etc.
Indiferent daca ne-am referi la procedurile cuprinse in acte administrative
emise/necesar a fi emise de conducatorul entitatii publice sau la procedurile
continute in actele normative a caror competenta de aprobare revine altor
institutii sau autoritati publice, acestea pot deveni, intr-adevar, instrumente
viabile de control intern, numai daca sunt indeplinite sapte cerinte importante.
Astfel, procedurile trebuie sa fie:
- definite pentru fiecare activitate care se desfasoara in cadrul entitatii publice;
- deplin integrate in componentele sistemului de organizare al entitatii publice;
- precizate in documente scrise;
- simple, complete, precise si adaptate obiectului specific;
- actualizate in mod regulat;
- aduse la cunostinta personalului implicat, inclusiv sub forma de documente
informatizate;
- bine intelese si, mai ales, bine aplicate.
Pentru a exista siguranta ca procedurile vor fi bine aplicate, va fi
indispensabila efectuarea, in acest scop, a unui bun si permanent control.
2.7. Controlul
Constituie cea de-a sasea si ultima grupa a instrumentelor de control

intern, aplicabile in cadrul unei entitati publice.
Controlul este feedback-ul procesului managerial si, prin aceasta, impulsul
actiunii manageriale continue.
Controlul consta in compararea rezultatelor cu obiectivele, depistarea
42
cauzelor care determina abaterile (pozitive sau negative) constatate si luarea
masurilor cu caracter corectiv sau preventiv necesare. In functie de cauzele
abaterilor, masurile corective sau preventive pot fi de natura previzionala,
organizatorica, de coordonare, antrenare sau chiar de evaluare-control. Aceasta
inseamna ca procesul managerial, concretizat in functiile manageriale
mentionate, are ca suport exercitarea continua a functiei de evaluare-control.
Exercitarea acestei functii presupune ca entitatea publica sa isi elaboreze
propria strategie de control, in vederea evitarii riscurilor ce pot determina abateri
nedorite de la politicile si obiectivele stabilite. Strategia va viza, in principal:
integrarea controlului in componentele procesuale si structurale ale organizarii
entitatii publice; definirea obiectivelor controlului; stabilirea tipurilor de control
ce vor fi aplicate, a metodelor si procedurilor ce trebuie utilizate in cadrul
acestora; elaborarea planurilor/programelor de control; pregatirea personalului
cu atributii de control; modalitatile de evaluare si valorificare a rezultatelor
controalelor; eficacitatea controlului, prin prisma criteriului costuri/beneficii.
De mentionat ca o strategie, oricat de bine pusa la punct, va ramane un
simplu
deziderat, daca, in vederea exercitarii controlului, nu sunt asigurate urmatoarele
premise, absolut necesare:
- stabilirea precisa a activitatilor, atributiilor, sarcinilor si obiectivelor acestora
(exprimate prin indicatori cantitativi sau calitativi), pe compartimente si posturi
de executie si de conducere;
- atribuirea de competente adecvate, exact delimitate, pentru indeplinirea sarcinii
atribuite;
- stabilirea in mod corect a responsabilitatilor individuale, pentru indeplinirea
sarcinilor atribuite;
- existenta procedurilor scrise, pentru fiecare activitate care se desfasoara in cadrul
entitatii publice.
Exercitarea functiei de evaluare-control nu mai este privita ca o prerogativa
exclusiva a unor persoane/structuri specializate de control ci, dimpotriva,
controlul este considerat ca fiind un proces, disipat in intreaga entitate, si, in
43
cadrul caruia fiecare persoana, incepand cu managerul general/ordonatorul de
credite si terminand cu ultimul angajat, este responsabila sa efectueze un anumit
tip de control.
Astfel, controlul strategic privind realizarea obiectivelor generale revine
managerilor/conducatorilor de nivel superior, la cei de nivel mediu se exercita
controlul tactic al indeplinirii obiectivelor derivate (de rangul intai) din cele
generale,
managerilor/conducatorilor de nivel inferior revenindu-le controlul operational cu
privire la atingerea obiectivelor derivate de rangul doi sau trei, iar in cazul
executantilor se exercita autocontrolul in realizarea obiectivului sarcinii atribuite.
Aceste activitati de control imbraca forme multiple. Cele mai frecvent intalnite
sunt:
observarea, supravegherea, compararea, analiza, evaluarea, validarea,
raportarea,
monitorizarea, coordonarea, supervizarea, contrasemnarea, avizarea, autorizarea
si
aprobarea. In functie de momentul in care se exercita, controlul poate fi:
preventiv (ex-ante), efectuat inaintea aprobarii operatiunii si avand o diversitate
de forme concrete, intre care cele mai cunoscute sunt controlul financiar
preventiv si avizele emise de compartimentul juridic sau cel de alta specialitate;
ierarhic-operativ (concomitent), executat de persoane cu functii de conducere in
timpul fluxului procesual; ulterior (ex-post), efectuat post-factum, de regula, de
compartimentul de control, dar si de catre conducatorii aflati pe diferite nivele.
Procedura ce trebuie urmata in indeplinirea sarcinii si a obiectivului este, in
acelasi timp, atat o procedura operationala, cat si una de control.
Desi coordonarea, ca functie manageriala, are o semnificatie diferita de
aceea a functiei manageriale de evaluarecontrol, prin metodele si tehnicile pe
care le utilizeaza este, in acelasi timp, si o activitate de control (controlul pe faze
ale activitatii). ierarhice, pe calea raportarii finale. In raport cu sfera obiectivelor
sale, poate fi aplicat un control total sau unul selectiv, prin sondaj.
44
Efectuarea controlului presupune si cunoasterea a ceea ce trebuie evitat.
Controlul nu inseamna a reface munca subordonatilor, a intinde curse
pentru descoperirea erorilor sau a practica in permanenta o
supraveghere/verificare excesiva a ceea ce se executa.
Deopotriva, trebuie subliniat ca a controla inseamna un act de asistenta,
concretizat in indrumarea celui controlat in sarcinile noi si dificile, adoptarea
conduitei adecvate in raport cu punctele sale forte sau cele slabe; un act
motivator, in sensul ca persoana controlata sa inteleaga ca munca sa este
importanta si ca eforturile, dificultatile sau performantele sale nu sunt ignorate;
un act de verificare, pe de o parte, cel verificat trebuie sa stie ca la perioade
aleatorii, in mod sigur, cineva verifica realizarea sarcinii, iar, pe de alta parte, orice
verificare trebuie sa se finalizeze intr-un inscris (viza, nota, raport etc.) necesar
pentru a se aprecia calitatea controlului si a se cunoaste frecventa actelor de
control.
Prezentarea celor sase grupe, continand instrumentele de control intern
care pot fi utilizate in cadrul oricarei entitati publice, pentru construirea propriului
sistem de control intern. nu ar fi, insa, completa, daca nu am pune in evidenta
ierarhia logica a gruparii, interdependentele, coerenta si forta intregului
ansamblu.
Astfel, pentru o nelegere deplin trebuie fcute urmtoarele precizri
- obiectivele sunt fixate in functie de misiunea ce trebuie indeplinita;
- obiective determina mijloacele ce trebuie utilizate in vederea realizarii lor,
in cantitatea, calitatea si structura necesara;
- mijloacele vor insemna materializarea resurselor necesare precis
identificate
si inventariate, ceea ce ofera garantia ca nimic nu a fost uitat si permite calcularea
costurilor aferente procurarii/implementarii acestora;
- sistemul informational trebuie sa asigure colectarea, inregistrarea, prelucrarea si
furnizarea, in momentul necesar, a unor informatii utile, fiabile, complete si
pertinente, in scopul monitorizarii realizarii obiectivelor;
45
- ca mijloacele precis identificate si inventariate au fost procurate si sunt
implementate in componentele structurale ale organizarii;
- ca procedurile sunt luate in considerare pentru efectuarea controlului, la fel ca si
informatiile furnizate de sistemul informational;
- ca instrumentele de control intern apartinand oricareia din cele sase grupe
trebuie sa se supuna, in mod obligatoriu, regulilor si constrangerilor ce rezulta din
reglementarile legale sau din directivele interne.
Coerenta si interdependenta sunt, asadar, foarte puternice. Acestea sunt
cerintele pe care managerul general/ordonatorul de credite va avea grija sa le
respecte la implementarea sistemului de control intern/managerial al entitatii.
Test de evaluare
1. Care sunt grupele de instrumente cu care opereaz sistemul de control

intern/managerial? ( 2 puncte)
2. Cum definii obiectivele unei entiti publice? (2 puncte)
3. Ce nelegei prin mijloace n calitate de instrumente ale controlului

managerial i ce tipuri de mijloace pot fi identificate ntr-o entitate
public? ( 10 puncte)
4. Descriei sistemul informaional dintr-o entitate public? (10 puncte)
46
5. Definii componenele structurale ale organizrii dintr-o entitate public?
( 10 puncte)
6. Ce sunt procedurile? (10 puncte)
7. Definii tipurile de control intern/managerial? (10 puncte)
STANDARDELE DE CONTROL INTERN/MANAGERIAL N ROMNIA

Standardul 1 - ETICA, INTEGRITATEA
Standardul 2 - ATRIBUII, FUNCII, SARCINI
Standardul 3 - COMPETENA, PERFORMANA
Standardul 4 - FUNCII SENSIBILE
Standardul 5 - DELEGAREA
Standardul 6 - STRUCTURA ORGANIZATORIC
Standardul 7 - OBIECTIVE
Standardul 8 - PLANIFICAREA
Standardul 9 - COORDONAREA
Standardul 10 - MONITORIZAREA PERFORMANELOR
Standardul 11 - MANAGEMENTUL RISCULUI
Standardul 15 - IPOTEZE, REEVALURI
47
Standardul 12 - INFORMAREA
Standardul 13 - COMUNICAREA
Standardul 14 - CORESPONDENA
Standardul 16 - SEMNALAREA NEREGULARITILOR
Standardul 17 - PROCEDURI
Standardul 18 - SEPARAREA ATRIBUIILOR
Standardul 19 - SUPRAVEGHEREA
Standardul 20 - GESTIONAREA ABATERILOR
Standardul 21 - CONTINUITATEA ACTIVITII
Standardul 22 - STRATEGII DE CONTROL
Standardul 23 - ACCESUL LA RESURSE
Standardul 24 - VERIFICAREA I EVALUAREA CONTROLULUI
Standardul 25 - AUDITUL INTERN
Standardele de control intern/managerial definesc un minimum de reguli

de management, pe care toate entitile publice trebuie s le urmeze.
Obiectivul standardelor este de a crea un model de control
intern/managerial uniform i coerent. De asemenea, standardele constituie un
sistem de referin, n raport cu care se evalueaz sistemele de control
intern/managerial, se identific zonele i direciile de schimbare.
Stabilirea sistemelor de control intern/managerial intr n responsabilitatea
managementului fiecrei entiti publice i trebuie s aib la baz standardele
elaborate de Ministerul Finanelor Publice. Formularea ct mai general a
standardelor a fost necesar pentru a da posibilitatea managerilor s le aplice, n
pofida deosebirilor semnificative ntre diferitele entiti publice.
Sistemele de control intern/managerial trebuie dezvoltate innd cont de
specificul legal, organizaional, de personal, de finanare etc. al fiecrei entiti
publice n parte.
48
La elaborarea standardelor interne s-a inut cont de experiena n domeniu
a Comisiei Europene, INTOSAI, Comitetului Entitilor Publice de Sponsorizare a
Comisiei Treadway, Institutului Canadian al Contabililor Autorizai.
Standardele sunt grupate n cadrul a cinci elemente-cheie ale controlului
intern/managerial:
- Mediul de control. Acesta grupeaz problemele legate de organizare,
managementul resurselor umane, etic, deontologie i integritate.
- Performana i managementul riscurilor. Acest element subsumeaz
problematica managementului legat de fixarea obiectivelor, planificare
(planificarea multianual), programare (planul de management) i performan
(monitorizarea performanei).
- Informarea i comunicarea. n aceast seciune sunt grupate problemele ce in
de crearea unui sistem informaional adecvat i a unui sistem de rapoarte privind
execuia planului de management, a bugetului, a utilizrii resurselor, semnalarea
abaterilor. De asemenea, conservarea i arhivarea documentelor trebuie avute n
vedere.
- Activiti de control. Standardele subsumate acestui element-cheie al
controlului intern/managerial se focalizeaz asupra: documentrii procedurilor;
continuitii operaiunilor; nregistrrii excepiilor (abaterilor de proceduri);
separrii atribuiilor; supravegherii (monitorizrii) etc.
- Auditarea i evaluarea. Problematica vizat de aceast grup de standarde
privete dezvoltarea capacitii de evaluare a controlului intern/managerial, n
scopul asigurrii continuitii procesului de perfecionare a acestuia.
Fiecare standard este structurat pe 3 componente:
- Descrierea standardului - prezint trsturile definitorii ale domeniului de
management la care se refer standardul, domeniu fixat prin titlul acestuia;
- Cerine generale - anun direciile determinante n care trebuie acionat, n
vederea respectrii standardului;
- Referine principale - listeaz actele normative reprezentative, care cuprind
prevederi aplicabile standardului.
Pe ansamblu, standardele i referinele principale asociate constituie pachetul
reprezentativ al normelor de reglementare - Codul controlului intern/managerial -
49
, care guverneaz obiectivele, organizarea i funcionarea sistemelor de
management financiar i control (control intern/managerial) la entitile publice.
n contextul aciunilor pentru elaborarea i/sau dezvoltarea sistemelor de
control intern/managerial, entitile publice au obligaia actualizrii permanente a
listei actelor normative reprezentative, cuprinse n componenta "referine
principale" a fiecrui standard, precum i a completrii acesteia cu orice alte
reglementri care cuprind prevederi aplicabile fiecrui standard.

Standard 1
ETICA, INTEGRITATEA
1.1. Descrierea standardului
Entitatea public asigur condiiile necesare cunoaterii de ctre angajai a
reglementrilor care guverneaz comportamentul acestora, prevenirea i
raportarea fraudelor*) i neregulilor.
Frauda nseamn orice aciune sau omisiune intenionat n legtur cu:
utilizarea sau prezentarea de declaraii ori documente false, incorecte sau
incomplete, inclusiv faptele penale prevzute n cap. III seciunea 4^1 din Legea
nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea i sancionarea faptelor de corupie,
cu modificrile i completrile ulterioare, care au ca efect alocarea/dobndirea,
respectiv utilizarea nepotrivit sau incorect a fondurilor comunitare de la
bugetul general al Comunitii Europene i/sau a sumelor de cofinanare aferente
de la bugetul de stat, bugetele prevzute la art. 1 alin. (2) lit. a) - f) i l) din Legea
nr. 500/2002 privind finanele publice, cu modificrile i completrile ulterioare, i
la art. 1 alin. (2) lit. a) - d) din Legea nr. 273/2006 privind finanele publice locale,
cu modificrile i completrile ulterioare; necomunicarea unei informaii prin
nclcarea unei obligaii specifice, avnd acelai efect la care s-a fcut referire
anterior; deturnarea acestor fonduri de la scopurile pentru care au fost acordate
iniial [conform art. 2 lit. b) din Ordonana Guvernului nr. 79/2003*) privind
controlul i recuperarea fondurilor comunitare, precum i a fondurilor de
cofinanare aferente utilizate necorespunztor, aprobat cu modificri prin Legea
nr. 529/2003, cu modificrile i completrile ulterioare].
1.2. Cerine generale
50
- Managerul i salariaii trebuie s aib un nivel corespunztor de integritate**)
profesional i personal i s fie contieni de importana activitii pe care o
desfoar;
- Managerul, prin deciziile sale i exemplul personal, sprijin i promoveaz
valorile etice i integritatea profesional i personal a salariailor. Deciziile i
exemplul personal trebuie s reflecte:
- valorificarea transparenei i probitii n activitate;
- valorificarea competenei profesionale;
- iniiativa prin exemplu;
- conformitatea cu legile, regulamentele, regulile i politicile specifice;
- respectarea confidenialitii informaiilor;
- tratamentul echitabil i respectarea indivizilor;
- relaiile loiale cu colaboratorii;
- caracterul complet i exact al operaiilor i documentaiilor;
- modul profesional de abordare a informaiilor financiare;
- Salariaii manifest acel comportament i dezvolt acele aciuni percepute ca
etice n entitatea public;
- Managerul i salariaii au o abordare pozitiv fa de controlul financiar, a
crui funcionare o sprijin.
------------
**) Integritate: caracter integru; sentiment al demnitii, dreptii i
contiinciozitii, care servete drept cluz n conduita omului; onestitate,
cinste, probitate.
1.3. Referine principale***)

- Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcionarilor publici, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare;
- Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduit a funcionarilor publici,
republicat;
- Legea nr. 251/2004 privind unele msuri referitoare la bunurile primite cu titlu
gratuit cu prilejul unor aciuni de protocol n exercitarea mandatului sau a
funciei;
51
- Legea nr. 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n
exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri,
prevenirea i sancionarea corupiei, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Legea nr. 115/1996 pentru declararea i controlul averii demnitarilor,
magistrailor, a unor persoane cu funcii de conducere i de control i a
funcionarilor publici, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduit a personalului contractual din
autoritile i instituiile publice;
- Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea i sancionarea faptelor de
corupie, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Legea nr. 176/2010 privind integritatea n exercitarea funciilor i demnitilor
publice, pentru modificarea i completarea Legii nr. 144/2007 privind nfiinarea,
organizarea i funcionarea Ageniei Naionale de Integritate, precum i pentru
modificarea i completarea altor acte normative;
- Ordonana de urgen a Guvernului nr. 56/2004 privind crearea statutului
special al funcionarului public denumit manager public, aprobat cu modificri i
completri prin Legea nr. 452/2004, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Ordinul ministrului finanelor publice nr. 1.190/2004 pentru aprobarea
Codului etic al profesiei de controlor delegat;
- Ordinul ministrului finanelor publice nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului
privind conduita etic a auditorului intern.
------------
***) Valorile etice fac parte din cultura entitii publice i constituie un cod
nescris, pe baza cruia sunt evaluate comportamentele. Separat de acesta,
entitatea public trebuie s aib un cod de conduit oficial, scris, care este un
mijloc de comunicare uniform a valorilor etice a tuturor salariailor. Codul etic
stabilete care sunt obligaiile rezultate din lege crora trebuie s li se supun
salariaii, n plus peste cele rezultate ca urmare a raporturilor de munc:
depunerea declaraiei de avere, a declaraiei pentru prevenirea conflictului de
interese. Exist i cazuri n care legea prevede incompatibiliti pentru ocuparea
unor funcii publice.
Codul de conduit a funcionarilor publici este aprobat prin lege. La nivelul
fiecrei instituii, codul etic se aprob de ctre conductor.
52
Pentru a putea aciona n conformitate cu valorile entitii publice, salariaii au
nevoie de sprijin i de o comunicare deschis, n special atunci cnd este vorba
despre ajutorul acordat pentru rezolvarea dilemelor i a incertitudinilor n materie
de conduit adecvat. Salariaii entitilor publice sunt liberi s comunice
preocuprile lor n materie de etic. Managementul entitii trebuie s creeze un
mediu adecvat acestui tip de comunicare.
Conducerea trebuie s supravegheze comportamentul efectiv al salariailor din
subordine, referitor la standardul de etic i integritate, i s trateze n mod
adecvat orice abatere de la codul de conduit.
Standard 2
ATRIBUII, FUNCII, SARCINI

Entitatea public transmite angajailor i actualizeaz permanent:
- documentul privind misiunea entitii publice;
- regulamentele interne;
- fia postului (funciei).

- Atribuiile entitii publice pot fi realizate numai dac sunt cunoscute de
salariai i acetia acioneaz concertat;
- Fiecare salariat are un rol bine definit n entitatea public, stabilit prin fia
postului;
- Sarcinile sunt ncredinate i rezultatele sunt comunicate numai n raportul
manager - salariat - manager (ef - subaltern - ef);
- Managerii trebuie s identifice sarcinile n realizarea crora salariaii pot fi
expui unor situaii dificile i care influeneaz n mod negativ managementul
entitii;
- Managerul trebuie s susin salariatul n ndeplinirea sarcinilor sale.
2.3. Referine principale*)
53
- Legea nr. 90/2001 privind organizarea i funcionarea Guvernului Romniei i
a ministerelor, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Ordonana de urgen a Guvernului nr. 64/2003 privind stabilirea unor msuri
privind nfiinarea, organizarea, reorganizarea sau funcionarea unor structuri din
cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de
specialitate ale administraiei publice centrale i a unor instituii publice, aprobat
cu modificri prin Legea nr. 194/2004, cu modificrile ulterioare;
- Ordonana de urgen a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor msuri
de reorganizare n cadrul administraiei publice centrale, aprobat cu modificri i
completri prin Legea nr. 228/2004, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Hotrrea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind
organizarea i dezvoltarea carierei funcionarilor publici, cu modificrile i
completrile ulterioare;
- Actul normativ de organizare i funcionare a entitii publice;
- Hotrrea Guvernului nr. 2.288/2004 pentru aprobarea repartizrii
principalelor funcii de sprijin pe care le asigur ministerele, celelalte organe
centrale i organizaiile neguvernamentale privind prevenirea i gestionarea
situaiilor de urgen.
------------
*) Managementul entitii publice va comunica tuturor angajailor care sunt
sarcinile entitii, rezultate din actul normativ de organizare i funcionare.
Totodat, se va ngriji ca aceste sarcini s se regseasc n Regulamentul de
organizare i funcionare a entitii publice, la care s aib acces toi salariaii. Se
vor ntocmi i se vor actualiza, ori de cte ori necesitile o vor cere, fiele postului
pentru toi funcionarii publici i personalul contractual din entitatea public.
Aceasta este o obligaie permanent a fiecrui nivel de management.
Regulamentul de organizare i funcionare a entitii se public pe pagina de
internet a entitii publice.
Standard 3
COMPETENA, PERFORMANA*)
54
Managerul asigur ocuparea posturilor de ctre persoane competente, crora
le ncredineaz sarcini potrivit competenelor, i asigur condiii pentru
dezvoltarea capacitii profesionale a salariatului.

- Managerul i salariaii au acele cunotine, abiliti i experien care fac
posibil ndeplinirea eficient i efectiv a sarcinilor;
- Competena angajailor i sarcinile ncredinate trebuie s se afle n echilibru
permanent, stabil. Aciuni pentru asigurarea acestuia:
- definirea cunotinelor i deprinderilor necesare pentru fiecare loc de
munc;
- conducerea interviurilor de recrutare, pe baza unui document de evaluare
definit;
- identificarea planului de pregtire de baz a noului angajat, nc din timpul
procesului de recrutare;
- revederea necesitilor de pregtire n contextul evalurii anuale a
angajailor i urmrirea evoluiei carierei;
- asigurarea faptului c necesitile de pregtire identificate sunt satisfcute;
- dezvoltarea capacitii interne de pregtire complementar formelor de
pregtire externe entitii publice;
- definirea politicii de pregtire/mobilitate;
- Performanele angajailor se evalueaz cel puin o dat pe an i sunt discutate
cu acetia de ctre realizatorul raportului;
- Competena i performana trebuie susinute de instrumente adecvate, care
includ tehnica de calcul, software-urile, brevetele, metodele de lucru etc.;
- Nivelul de competen necesar este cel care constituie premisa performanei.
3.3. Referine principale

- Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicat;
55
- Hotrrea Guvernului nr. 432/2004 privind dosarul profesional al
- Legea administraiei publice locale nr. 215/2001, republicat, cu modificrile i
- Hotrrea Guvernului nr. 1.021/2004 pentru aprobarea modelului comun
european de curriculum vitae;
- Ordonana de urgen a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea
drepturilor salariale i a altor drepturi ale funcionarilor publici pentru anul 2005,
aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 76/2005, cu modificrile
ulterioare;
- Ordonana de urgen a Guvernului nr. 82/2004 privind unele msuri n
domeniul funciei publice, aprobat prin Legea nr. 9/2005;
- Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitar a personalului pltit din
fonduri publice;
- Legea nr. 40/1991 cu privire la salarizarea Preedintelui i Guvernului
Romniei, precum i a personalului Preediniei, Guvernului i al celorlalte organe
ale puterii executive, republicat, cu modificrile ulterioare;
- Hotrrile Guvernului pentru aprobarea planului de ocupare a funciilor
publice;
- Ordonana Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesional a adulilor,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Hotrrea Guvernului nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor Ordonanei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea
profesional a adulilor, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Ordinul preedintelui Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici nr. 206/2005
pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a posturilor i a Criteriilor de evaluare
a posturilor;
- Ordonana de urgen a Guvernului nr. 15/2005 privind unele msuri pentru
ocuparea prin concurs a funciilor publice vacante din cadrul autoritilor i
instituiilor publice implicate n implementarea angajamentelor asumate prin
negocierile pentru aderarea Romniei la Uniunea European, aprobat cu
modificri prin Legea nr. 130/2005;
56
- Actele normative prin care au fost aprobate statutele specifice ale
personalului din entitile sistemului de aprare i ordine public, precum i
statutele corpurilor profesionale;
- Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiar a personalului care
gestioneaz fonduri comunitare, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Hotrrea Guvernului nr. 595/2009 pentru aplicarea Legii nr. 490/2004 privind
stimularea financiar a personalului care gestioneaz fonduri comunitare, cu
modificrile ulterioare.
------------
*) Salariaii entitii publice trebuie s aib cunotinele profesionale,
competenele, atribuiile i instrumentele necesare pentru a contribui la
realizarea obiectului de activitate al entitii publice.
Este stabilit prin lege c ocuparea posturilor unei entiti publice se face prin
concurs. Acest lucru asigur premisele realizrii sarcinilor entitii de ctre
persoane capabile i competente, precum i atingerea obiectivelor de viitor ale
entitii publice. Managementul entitii publice evalueaz continuu nevoile i
cerinele acesteia, fapt care permite luarea unor decizii motivate n materie de
formare, supraveghere, atribuire a sarcinilor i de reorganizare. Conducerea poate
recurge la servicii externe pentru a rspunde nevoilor care nu pot fi satisfcute cu
resursele entitii publice.
Formarea profesional poate fi axat pe acele competene care favorizeaz
performanele individuale i pe abilitile interpersonale care vizeaz luarea
deciziilor i nvarea n grup.
Standard 4
FUNCII SENSIBILE

Entitatea public identific funciile considerate ca fiind sensibile i stabilete o
politic adecvat de rotaie a salariailor care ocup astfel de funcii.

- n entitatea public se ntocmesc:
57
- inventarul funciilor sensibile;
- lista cu salariaii care ocup funcii sensibile;
- planul pentru asigurarea rotaiei salariailor din funcii sensibile, astfel nct
un salariat s nu activeze ntr-o astfel de funcie, de regul, mai mult de 5 ani;
- n inventarul funciilor sensibile sunt reflectate, de regul, acele funcii care
prezint risc semnificativ n raport cu obiectivele;
- Rotaia personalului se face cu efect minim asupra activitii entitii publice i
a salariailor.

- Alte reglementri n domeniul muncii.
Standard 5
DELEGAREA

Managerul stabilete, n scris, limitele competenelor i responsabilitilor pe
care le deleag.

- Delegarea de competen se face innd cont de imparialitatea deciziilor ce
urmeaz a fi luate de persoanele delegate i de riscurile asociate acestor decizii;
- Salariatul delegat trebuie s aib cunotina, experiena i capacitatea
necesar efecturii actului de autoritate ncredinat;
- Asumarea responsabilitii de ctre salariatul delegat se confirm prin
semntur;
- Subdelegarea este posibil cu acordul managerului;
- Delegarea de competen nu l exonereaz pe manager de responsabilitate.

58
- Legea nr. 500/2002 privind finanele publice, cu modificrile i completrile
ulterioare, art. 20 alin. (2): "Ordonatorii principali de credite pot delega aceast
calitate nlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane
mputernicite n acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite
vor preciza limitele i condiiile delegrii.";
- Legea nr. 273/2006 privind finanele publice locale, cu modificrile i
- Regulamentul de organizare i funcionare a entitii publice;
- Fia postului;
- Manualul de control financiar preventiv, elaborat de Ministerul Finanelor
Publice, Direcia general de control financiar preventiv, publicat pe adresa de
internet a ministerului (pag. 14, pct. 2.1.2 "Delegarea de competen").
Standard 6
STRUCTURA ORGANIZATORIC

Entitatea public definete propria structur organizatoric, competenele,
responsabilitile, sarcinile i obligaia de a raporta pentru fiecare component
structural i informeaz n scris salariaii.

- Competena, responsabilitatea, sarcina i obligaia de a raporta sunt atribute
asociate postului; acestea trebuie s fie clare, coerente i s reflecte elementele
avute n vedere pentru realizarea obiectivelor entitii publice;
- Competena constituie capacitatea de a lua decizii, n limite definite, pentru
realizarea activitilor specifice postului;
- Responsabilitatea reprezint obligaia de a ndeplini sarcinile i se nscrie n
limitele ariei de competen;
- Raportarea reprezint obligaia de a informa asupra ndeplinirii sarcinilor.
59
- Actul normativ de organizare i funcionare a entitii publice.
------------
*) n temeiul actului normativ privind organizarea i funcionarea entitii
publice, managerul aprob structura organizatoric: departamente, direcii
generale, direcii, servicii, birouri, posturi de lucru. ncadrarea cu personal de
conducere i personal de execuie a acestor structuri se regsete n statul de
funcii al entitii. Scopul acestei aciuni este realizarea n bune condiii de
eficien i eficacitate a obiectivelor entitii.
Standard 7
OBIECTIVE

Entitatea public trebuie s defineasc obiectivele determinante, legate de
scopurile entitii, precum i cele complementare, legate de fiabilitatea
informaiilor, conformitatea cu legile, regulamentele i politicile interne i s
comunice obiectivele definite tuturor salariailor i terilor interesai.

- Obiectivele generale sunt concordante cu misiunea entitii publice;
- Entitatea public transpune obiectivele generale n obiective specifice i n
rezultate ateptate pentru fiecare activitate i le comunic personalului;
- Obiectivele trebuie astfel definite nct s rspund pachetului de cerine
"S.M.A.R.T."*);
- Fixarea obiectivelor reprezint atributul managementului, iar
responsabilitatea realizrii acestora revine att managementului, ct i
salariailor;
60
- Multitudinea i complexitatea obiectivelor impun utilizarea unor criterii
diverse de grupare, cu scopul de a facilita concretizarea responsabilitilor,
rspunderilor, de a asigura operativitate n cunoaterea rezultatelor etc.
------------
*) S - Precise (n limba englez: Specific); M - Msurabile i verificabile (n limba
englez: Measurable and verifiable); A - Necesare (n limba englez: Appropriate);
R - Realiste (n limba englez: Realistic); T - Cu termen de realizare (n limba
englez: Time-dependent).
7.3. Referine principale**)

- Acest standard presupune ca, pentru toate obiectivele, s fie alocate resursele
financiare, materiale i umane necesare. n acest sens, Legea nr. 500/2002 privind
finanele publice, cu modificrile i completrile ulterioare, prevede:
- art. 3 alin. (2): "Creditele bugetare aprobate se utilizeaz pentru finanarea
funciilor administraiei publice, programelor, aciunilor, obiectivelor i sarcinilor
prioritare, potrivit scopurilor prevzute n legi i alte reglementri [...]";
- art. 4 alin. (5): "Pentru aciunile multianuale se nscriu n buget, distinct,
creditele de angajament i creditele bugetare";
- art. 14 alin. (1): "Cheltuielile bugetare au destinaie precis i limitat i sunt
determinate de autorizrile coninute n legi specifice i n legile bugetare
anuale";
- art. 15 alin. (1): "n cazurile n care se fac propuneri de elaborare a unor
proiecte de acte normative a cror aplicare atrage micorarea veniturilor sau
majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, trebuie s se prevad i mijloacele
necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau creterea cheltuielilor [...]";
- art. 22 alin. (1): "Ordonatorii de credite au obligaia de a angaja i a utiliza
creditele bugetare numai n limita prevederilor i destinaiilor aprobate, pentru
cheltuieli strict legate de activitatea instituiilor publice respective i cu
respectarea dispoziiilor legale";
- art. 28 lit. f): referitor la estimarea anual a performanelor fiecrui program
care trebuie s precizeze: "aciunile, costurile asociate, obiectivele urmrite,
rezultatele obinute i estimate pentru anii urmtori, msurate prin indicatori
precii, a cror alegere este justificat";
61
- art. 56 alin. (2): "Ordonatorii principali de credite au obligaia s
ntocmeasc i s anexeze la situaiile financiare anuale [...] obiectivele [...]";
Instruciunilor privind coninutul, forma de prezentare i structura programelor
elaborate de ordonatorii principali de credite n scopul finanrii unor aciuni sau
ansamblu de aciuni;
- Legile bugetare anuale.
------------
**) Obiectivele generale ale oricrei entiti publice se refer la realizarea unor
servicii publice de bun calitate, n condiii de eficien i eficacitate maxim,
astfel cum sunt prezentate aceste obiective n actul normativ care reglementeaz
organizarea i funcionarea entitii publice.
Standard 8
PLANIFICAREA

Entitatea public ntocmete planuri prin care se pun n concordan activitile
necesare pentru atingerea obiectivelor cu resursele maxim posibil de alocat, astfel
nct riscurile de a nu realiza obiectivele s fie minime.

- Planificarea este una din funciile eseniale ale managementului;
- Planificarea se refer la repartizarea resurselor, pornind de la stabilirea
nevoilor pentru realizarea obiectivelor. Avnd n vedere caracterul limitat al
resurselor, repartizarea acestora necesit decizii cu privire la cel mai bun mod de
alocare;
- Planificarea este un proces continuu, ceea ce imprim planului un caracter
dinamic. Schimbarea obiectivelor, resurselor sau altor elemente ale procesului de
fundamentare impune actualizarea planului;
62
- Gradul de structurare a procesului de planificare, de detaliere a planurilor
variaz n funcie de diveri factori, precum: mrimea entitii publice, structura
decizional a acesteia, necesitatea aprobrii formale a unor activiti etc.
- Dup orizontul de timp la care se refer, n general, se elaboreaz:
- planuri anuale;
- planuri multianuale.
- Specific planificrii multianuale este stabilirea unei succesiuni de msuri ce
trebuie luate pentru atingerea obiectivelor.

- Legile bugetare anuale;
ulterioare;
- art. 4 alin. (1): "Legea bugetar anual prevede i autorizeaz, pentru anul
bugetar, veniturile i cheltuielile bugetare, precum i reglementri specifice
exerciiului bugetar";
- art. 4 alin. (5): "Pentru aciunile multianuale se nscriu n buget, distinct,
creditele de angajament i creditele bugetare";
- art. 4 alin. (6): "n vederea realizrii aciunilor multianuale ordonatorii de
credite ncheie angajamente legale, n limita creditelor de angajament aprobate
prin buget pentru anul bugetar respectiv";
- art. 22 alin. (2) lit. g): "Organizarea evidenei programelor, inclusiv a
indicatorilor afereni acestora.";
- art. 32: "Ministerul Finanelor Publice va nainta Guvernului, pn la data de
1 mai, obiectivele politicii fiscale i bugetare pentru anul bugetar pentru care se
elaboreaz proiectul de buget i urmtorii 3 ani, mpreun cu limitele de cheltuieli
stabilite pe ordonatorii principali de credite [...]";
- art. 34 alin. (1): "Ordonatorii principali de credite au obligaia ca pn la
data de 15 iulie a fiecrui an s depun la Ministerul Finanelor Publice
propunerile pentru proiectul de buget i anexele la acesta, pentru anul bugetar
urmtor, cu ncadrarea n limitele de cheltuieli i estimrile pentru urmtorii 3 ani
[...];
63
- art. 39 alin. (1): "Ordonatorii principali de credite vor prezenta anual
programul de investiii publice, pe clasificaia funcional";
- art. 39 alin. (2): "Ordonatorii principali de credite vor transmite pentru
fiecare obiectiv de investiii inclus n programul de investiii informaii financiare
i nefinanciare";
- art. 43 referitor la cuprinderea n buget a obiectivelor de investiii;
- art. 53 alin. (1) - (3) referitor la planificarea plii salariilor;
- Hotrrea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziie public din
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de
achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor
de concesiune de servicii, cu modificrile i completrile ulterioare;
ansamblu de aciuni;
- Hotrrea Guvernului nr. 866/1996 pentru actualizarea normativelor privind
spaiile cu destinaia de birou sau pentru activiti colective ori de deservire ce
pot fi utilizate de ministere, alte organe de specialitate ale administraiei publice
centrale, de instituiile publice din subordinea acestora, precum i de prefecturi;
- Ordonana Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de
cheltuieli pentru autoritile administraiei publice i instituiile publice, aprobat
cu modificri prin Legea nr. 247/2002, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Ordonana de urgen a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea
fondurilor nerambursabile alocate Romniei de ctre Comunitatea European,
precum i a fondurilor de cofinanare aferente acestora, aprobat prin Legea nr.
22/2000, cu modificrile i completrile ulterioare.
------------
*) Controlul este un mecanism necesar n raport cu planificarea, n sensul
existenei unui set clar de instrumente de msurare care s poat indica - pe de o
64
parte - care este progresul n realizarea obiectivelor i - pe de alt parte - aciunile
corective, atunci cnd este necesar.
Standard 9
COORDONAREA

Pentru atingerea obiectivelor, deciziile i aciunile componentelor structurale
ale entitii publice trebuie coordonate, n scopul asigurrii convergenei i
coerenei acestora.

- Managementul asigur coordonarea deciziilor i aciunilor compartimentelor
structurale ale entitii publice;
- Atunci cnd necesitile o impun, se pot organiza structuri specializate, care s
sprijine managementul n activitatea de coordonare;
- Coordonarea influeneaz decisiv rezultatele interaciunii dintre salariai n
cadrul raporturilor profesionale;
- Salariaii trebuie s in cont de consecinele deciziilor lor i ale aciunilor lor
asupra ntregii entiti publice;
- Coordonarea eficient presupune consultri prealabile, att n cadrul
structurilor unei entiti publice, ct i ntre structurile respective.

- Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare;
ulterioare:
"ART. 22
(1) Ordonatorii de credite au obligaia de a angaja i de a utiliza creditele
bugetare numai n limita prevederilor i destinaiilor aprobate, pentru cheltuieli
strict legate de activitatea instituiilor publice respective i cu respectarea
dispoziiilor legale.
65
(2) Ordonatorii de credite rspund, potrivit legii, de:
a) angajarea, lichidarea i ordonanarea cheltuielilor n limita creditelor
bugetare repartizate i aprobate potrivit prevederilor art. 21;
b) realizarea veniturilor;
c) angajarea i utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
d) integritatea bunurilor ncredinate instituiei pe care o conduc;
e) organizarea i inerea la zi a contabilitii i prezentarea la termen a
situaiilor financiare asupra situaiei patrimoniului aflat n administrare i
execuiei bugetare;
f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziii publice i a
programului de lucrri de investiii publice;
g) organizarea evidenei programelor, inclusiv a indicatorilor afereni acestora;
h) organizarea i inerea la zi a evidenei patrimoniului, conform prevederilor
legale."
- Ordonana Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial i
controlul financiar preventiv, republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare, art. 4 alin. (1): "Conductorii entitii publice trebuie s asigure
elaborarea, aprobarea, aplicarea i perfecionarea structurilor organizatorice,
reglementrilor metodologice, procedurilor i criteriilor de evaluare, pentru a
satisface cerinele generale i specifice de control intern/managerial";
- Hotrrea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziie public din
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de
achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor
de concesiune de servicii, cu modificrile i completrile ulterioare.
Standard 10
MONITORIZAREA PERFORMANELOR*)
66
Entitatea public asigur, pentru fiecare politic i activitate, monitorizarea
performanelor, utiliznd indicatori cantitativi i calitativi relevani, inclusiv cu
privire la economicitate, eficien i eficacitate.

- Managementul trebuie s primeasc sistematic raportri asupra desfurrii
activitii entitii publice;
- Managementul evalueaz performanele, constatnd eventualele abateri de la
obiective, n scopul lurii msurilor corective ce se impun;
- Sistemul de monitorizare a performanei este influenat de mrimea i natura
entitii publice, de modificarea/schimbarea obiectivelor sau/i a indicatorilor, de
modul de acces al salariailor la informaii.

ulterioare:
- art. 22 alin. (2) lit. c): "angajarea i utilizarea creditelor bugetare pe baza
bunei gestiuni financiare.";
- art. 22 alin. (2) lit. f): "organizarea sistemului de monitorizare a programului
de achiziii publice i a programului de lucrri i investiii publice.";
- art. 56 alin. (2): "Ordonatorii principali de credite au obligaia s
ntocmeasc i s anexeze la situaiile financiare anuale rapoarte anuale de
performan, n care s prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele
preconizate i cele obinute, indicatorii i costurile asociate, precum i situaii
privind angajamentele legale.";
- Hotrrea Guvernului nr. 925/2003 privind reorganizarea Consiliului
Guvernamental pentru Monitorizarea Reformei Administraiei Publice, cu
67
ansamblu de aciuni.
------------
*) Monitorizarea performanelor - supraveghere, urmrire, de ctre aparatul de
conducere al entitii publice, prin intermediul unor indicatori relevani, a
performanelor activitii aflate n coordonare.
Standard 11
MANAGEMENTUL RISCULUI*)

Entitatea public analizeaz sistematic, cel puin o dat pe an, riscurile legate
de desfurarea activitilor sale, elaboreaz planuri corespunztoare, n direcia
limitrii posibilelor consecine ale acestor riscuri, i numete salariaii responsabili
n aplicarea planurilor respective.

- Orice aciune sau inaciune prezint un risc de nerealizare a obiectivelor;
- Riscurile sunt acceptabile, dac msurile care vizeaz evitarea acestora nu se
justific n plan financiar;
- Riscurile semnificative apar i se dezvolt n special ca urmare a:
- managementului inadecvat al raporturilor dintre entitatea public i mediile
n care aceasta acioneaz;
- unor sisteme de conducere centralizate excesiv;
- Un sistem de control intern/managerial eficient presupune implementarea n
entitatea public a managementului riscurilor;
- Managerul are obligaia crerii i meninerii unui sistem de control
intern/managerial sntos, n principal, prin:
- identificarea riscurilor majore care pot afecta eficacitatea i eficiena
operaiunilor, respectarea regulilor i regulamentelor, ncrederea n informaiile
financiare i de management intern i extern, protejarea bunurilor, prevenirea i
descoperirea fraudelor;
- definirea nivelului acceptabil de expunere la aceste riscuri;
68
- evaluarea probabilitii ca riscul s se materializeze i a mrimii impactului
acestuia;
- monitorizarea i evaluarea riscurilor i a gradului de adecvare a controalelor
interne la gestionarea riscurilor;
- verificarea raportrii execuiei bugetului, inclusiv a celui pe programe.

ulterioare:
- art. 21 alin. (4): "Ordonatorii principali de credite vor repartiza, potrivit alin.
(1), creditele bugetare, dup reinerea a 10% din prevederile aprobate acestora,
pentru asigurarea unei execuii bugetare prudente, cu excepia cheltuielilor de
personal i a celor care decurg din obligaii internaionale, care vor fi repartizate
integral. Repartizarea sumelor reinute n proporie de 10% se face n semestrul al
doilea, dup examinarea de ctre Guvern a execuiei bugetare pe primul
semestru.";
- Hotrrea Guvernului nr. 2.288/2004 pentru aprobarea repartizrii funciilor
pe care le asigur ministerele i organizaiile neguvernamentale privind
prevenirea situaiilor de urgen;
internet a Ministerului Finanelor Publice - (pagina 82, pct. 4.4. "Controlul
preventiv al unor operaiuni cu risc ridicat".)
------------
*) Managementul riscului - metodologie care vizeaz asigurarea unui control
global al riscului, ce permite meninerea unui nivel acceptabil al expunerii la risc
pentru entitatea public, cu costuri minime.
Managementul riscului cuprinde o gam larg de activiti riguros definite i
organizate, plecnd de la condiiile de existen i obiectivele fundamentale ale
entitii publice, precum i analiza factorilor de risc ntr-o concepie de
funcionare optim i eficient.
69
Standard 15
IPOTEZE, REEVALURI

Fixarea obiectivelor ia n considerare ipoteze acceptate contient, prin consens.
Modificarea ipotezelor, ca urmare a transformrii mediului, impune reevaluarea
obiectivelor.

- Ipotezele se formuleaz n legtur cu obiectivele ce urmeaz a fi realizate i
stau la baza fixrii acestora;
- Salariaii implicai n realizarea unui obiectiv trebuie s fie contieni de
ipotezele formulate i acceptate n legtur cu obiectivul n cauz;
- Ipotezele de care salariaii nu sunt contieni reprezint un obstacol n
capacitatea de adaptare;
- Reevaluri ale nevoilor de informare - concretizate n schimbri n ceea ce
privete informaiile necesar a fi colectate, n modul de colectare, n coninutul
rapoartelor sau al sistemelor de informaii conexe - trebuie efectuate dac se
modific ipotezele ce au stat la baza obiectivelor.

ulterioare;
- Actul normativ de organizare i funcionare a entitii publice.
Standard 12
INFORMAREA
70
Entitatea public stabilete tipurile de informaii, coninutul, calitatea,
frecvena, sursele i destinatarii acestora, astfel nct managerii i salariaii, prin
primirea i transmiterea informaiilor, s i poat ndeplini sarcinile.

- Informaia este indispensabil unui management sntos, unei monitorizri
eficace, identificrii situaiilor de risc n faze anterioare ale manifestrii acestora;
- Cultura entitii publice*) are o inciden major asupra cantitii, naturii i
fiabilitii informaiilor, ca i n ceea ce privete lrgirea gamei acestora n
domeniul valorilor etice, politicii, puterii, responsabilitilor i obligaiilor de
raportare, obiectivelor entitii publice, planurilor etc.;
- Informaia trebuie s fie corect, credibil, clar, complet, oportun, util,
uor de neles i receptat;
- Managerul i salariaii trebuie s primeasc i s transmit informaiile
necesare pentru ndeplinirea sarcinilor;
- Informaia trebuie s beneficieze de o circulaie rapid, n toate sensurile,
inclusiv n i din exterior.

- Legea nr. 52/2003 privind transparena decizional n administraia public, cu
- Ordonana de urgen a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile
naionale n domeniul ajutorului de stat, aprobat cu modificri i completri prin
Legea nr. 137/2007;
- Ordonana de urgen a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobrii
tacite, aprobat prin Legea nr. 486/2003, cu modificrile i completrile
ulterioare;
- Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaii de interes public, cu
de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaii de interes
public;
71
- Bugetul aprobat al fiecrei instituii publice;
- Analize periodice asupra execuiei bugetare;
- Analize periodice asupra documentelor a cror viz a fost refuzat de controlul
financiar preventiv, precum i asupra operaiunilor efectuate pe propria
rspundere a ordonatorului de credite;
- Ordine/decizii ale conductorului entitii publice.
------------
*) Cultura entitii publice - forma de cultur organizaional, ce reprezint
armonizarea valorilor individuale, n vederea orientrii lor convergente spre
realizarea obiectivelor fundamentale ale entitii publice. Cultura reflect
atitudinea pe care o are entitatea public fa de schimbare.
ntr-o entitate public cultura se transmite prin reguli scrise, reguli nescrise i
prin standarde de etic social i de comportare. Acestea sunt relativ stabile n
timp.
n entitile publice exist, n general, o cultur de tip normativ, n care accentul
se pune pe urmrirea corect a procedurilor, care sunt mai importante dect
rezultatele. De asemenea, n acest tip de cultur organizaional, standardele
profesionale, morale etc. sunt ridicate.
Standard 13
COMUNICAREA

Entitatea public trebuie s dezvolte un sistem eficient de comunicare intern i
extern, care s asigure o difuzare rapid, fluent i precis a informaiilor, astfel
nct acestea s ajung complete i la timp la utilizatori.

- Managerul asigur funcionarea unui sistem eficient de comunicare;
- Prin componentele sale, sistemul de comunicare servete scopurilor
utilizatorilor;
72
- Sistemul de comunicare trebuie s fie flexibil i rapid, att n interiorul entitii
publice, ct i ntre aceasta i mediul extern;
- Procesul de comunicare trebuie s fie adaptat la capacitatea utilizatorilor, n
ceea ce privete prelucrarea informaiilor i achitarea de responsabiliti n
materie de comunicare.

- Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaii de interes public, cu
de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaii de interes
public;
- Adresa de internet a entitii publice;
ulterioare;
ulterioare;
- Hotrrea Guvernului nr. 26/2003 privind transparena relaiilor financiare
dintre autoritile publice i ntreprinderile publice, precum i transparena
financiar n cadrul anumitor ntreprinderi;
- Hotrrea Guvernului nr. 1.085/2003 pentru aplicarea unor proceduri ale Legii
nr. 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea
demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i
sancionarea corupiei, referitoare la implementarea Sistemului Electronic
Naional, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Hotrrea Guvernului nr. 1.723/2004 privind aprobarea Programului de
msuri pentru combaterea birocraiei n activitatea de relaii cu publicul, cu
modificrile ulterioare.
Standard 14
CORESPONDENA I ARHIVAREA
73
Fiecare entitate public organizeaz primirea/expedierea, nregistrarea i
arhivarea corespondenei, astfel nct sistemul s fie accesibil managerului,
angajailor i terilor interesai cu abilitare n domeniu.

- Corespondena trebuie s fie purttoarea unor informaii utile n interiorul i
n exteriorul entitii publice;
- Corespondena utilizeaz purttori diferii ai informaiei (hrtie, benzi
magnetice, floppy, CD etc.) i se realizeaz prin mijloace diferite (curierul, pota,
pota electronic, fax etc.);
- Ponderea n care entitatea public utilizeaz unul sau altul dintre purttori i
apeleaz la unul sau altul dintre mijloacele de realizare a corespondenei este
determinat de o serie de factori, cum ar fi: gradul de dotare intern i/sau al
terilor, nivelul de pregtire al salariailor, urgena, distana, costul, sigurana,
restriciile din reglementri etc.;
- n funcie de tipul de purttor i mijlocul de realizare utilizat cu privire la
coresponden, operaiunile de intrare, ieire, nregistrare i stocare trebuie
adaptate corespunztor, pe baza unor planuri elaborate n acest sens, astfel nct,
pentru fiecare caz, s poat fi reflectate cerinele majore privind:
- asigurarea primirii, respectiv expedierii corespondenei;
- confirmarea primirii, respectiv expedierii corespondenei;
- stocarea (arhivarea) corespondenei;
- accesul la corespondena realizat.

- Hotrrea Guvernului nr. 1.007/2001 pentru aprobarea Strategiei Guvernului
privind informatizarea administraiei publice;
- Legea nr. 455/2001 privind semntura electronic;
- Hotrrea Guvernului nr. 1.259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice i
metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semntura electronic,
cu modificrile ulterioare;
74
- Legea Arhivelor Naionale nr. 16/1996, cu modificrile i completrile
ulterioare;
- Hotrrea Guvernului nr. 51/2003*) privind procedura de predare-primire a
documentelor creatorilor i/sau deintorilor de documente, persoane juridice,
care s-au desfiinat;
- Ordonana Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitii de
soluionare a petiiilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr.
233/2002;
- Hotrrea Guvernului nr. 1.349/2002 privind colectarea, transportul,
distribuirea i protecia, pe teritoriul Romniei, a corespondenei clasificate, cu
modificrile i completrile ulterioare.
------------
*) Abrogat prin Ordonana de urgen a Guvernului nr. 39/2006 pentru
modificarea i completarea Legii Arhivelor Naionale nr. 16/1996, aprobat cu
modificri prin Legea nr. 474/2006.
Standard 16
SEMNALAREA NEREGULARITILOR*)

Salariaii, deosebit de comunicrile pe care le realizeaz n legtur cu atingerea
obiectivelor fa de care sunt responsabili, au i posibilitatea ca, pe baza unor
proceduri distincte, s semnaleze neregulariti, fr ca astfel de semnalri s
atrag un tratament inechitabil sau discriminatoriu fa de salariatul care se
conformeaz unor astfel de proceduri.

- Managerii trebuie s stabileasc i s comunice salariailor procedurile
corespunztoare, aplicabile n cazul semnalrii unor neregulariti;
- Managerii au obligaia s ntreprind cercetrile adecvate, n scopul elucidrii
celor semnalate i, dac este cazul, s ia msurile ce se impun;
75
- Salariaii care semnaleaz, conform procedurilor, neregulariti, de care,
direct sau indirect, au cunotin, vor fi protejai mpotriva oricror discriminri;
- Semnalarea neregularitilor trebuie s aib un caracter transparent pentru
eliminarea suspiciunii de delaiune;
- Managerul trebuie s promoveze respectul fa de lege i spiritul de ncredere.
16.3. Referine generale

- Legea nr. 571/2004 privind protecia personalului din autoritile publice,
entitile publice i din alte uniti care semnaleaz nclcri ale legii;
- Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea i sancionarea faptelor de
corupie, cu modificrile ulterioare;
ulterioare;
- Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificrile i
completrile ulterioare.
------------
*) Realizarea acestui standard este un demers managerial extrem de dificil, n
contextul aplicrii valorilor culturii ncrederii i al asigurrii unui mediu de
moralitate n cadrul entitii publice, dat fiind riscul de percepere a standardului
ca fiind la interfa cu delaiunea. Pentru ca acest risc s fie limitat, trebuie
cultivat un sistem de valori bazat pe nelegerea faptului c, n cadrul entitii
publice, toi salariaii exercit diverse nivele de management i c au, n mod
esenial, aceleai obiective:
- de a realiza servicii publice de bun calitate, cu costuri minime, trebuincioase
contribuabilului;
- de a-i pstra locurile de munc.
ntr-un astfel de mediu se creeaz anticorpii necesari reechilibrrii sistemului, n
cazul producerii unor agresiuni din interiorul sau din exteriorul entitii publice.
Dac nu se creeaz astfel de anticorpi, managementul trebuie s asigure
descoperirea i nlturarea neregularitilor, prin dialog liber cu membrii entitii
publice. Angajailor le revine sarcina ca, n cazul identificrii unor dovezi n ceea ce
privete existena unor posibile fraude, corupie sau orice alt activitate ce poate
76
afecta n sens negativ interesele majore ale entitii publice, care depesc nivelul
de competen al managementului propriu, sau n cazul n care sunt implicate
nivele ale acestuia, s aduc respectivele dovezi la cunotina organelor abilitate
ale statului. n niciun caz un salariat care descoper dovezi de acest gen i
acioneaz pentru scoaterea lor la lumin nu trebuie sancionat, i nici
recompensat. Aciunea sa trebuie privit ca exercitarea unei ndatoriri
profesionale.
Realizarea n practic a acestui standard se face i cu ajutorul fiei postului.
Standard 17
PROCEDURI*)

Pentru activitile din cadrul entitii publice i, n special, pentru operaiunile
economice, aceasta elaboreaz proceduri scrise, care se comunic tuturor
salariailor implicai.

- Entitatea public trebuie s se asigure c, pentru orice aciune i/sau
eveniment semnificativ, exist o documentaie adecvat i c operaiunile sunt
consemnate n documente;
- Documentaia trebuie s fie complet, precis i s corespund structurilor i
politicilor entitii publice;
- Documentaia cuprinde politici administrative, manuale, instruciuni
operaionale, check-lists-uri sau alte forme de prezentare a procedurilor;
- Documentaia trebuie s fie actualizat, util, precis, uor de examinat,
disponibil i accesibil managerului, salariailor, precum i terilor, dac este
cazul;
- Documentaia asigur continuitatea activitii, n pofida fluctuaiei de
personal;
77
- Lipsa documentaiei, caracterul incomplet sau/i neactualizarea acesteia
constituie riscuri n realizarea obiectivelor;
- ntocmirea i urmrirea executrii graficului de circulaie a documentelor la
fiecare nivel de responsabilitate din entitatea public.

ulterioare;
- Ordonana Guvernului nr. 79/2003*1) privind controlul i recuperarea
fondurilor comunitare, precum i a fondurilor de cofinanare aferente utilizate
necorespunztor, aprobat cu modificri prin Legea nr. 529/2003, cu modificrile
i completrile ulterioare;
ulterioare:
- art. 4 alin. (1): "Conductorul entitii publice trebuie s asigure elaborarea,
aprobarea, aplicarea i perfecionarea structurilor organizatorice, reglementrilor
metodologice, procedurilor*) i criteriilor de evaluare, pentru a satisface cerinele
generale i specifice de control intern/managerial.";
- Ordinul ministrului finanelor publice nr. 912/2004 pentru modificarea i
completarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea
controlului financiar preventiv, aprobate prin Ordinul ministrului finanelor
publice nr. 522/2003, cu modificrile ulterioare;
Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata
cheltuielilor instituiilor publice, precum i organizarea, evidena i raportarea
angajamentelor bugetare i legale, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Ordinul preedintelui Consiliului Concurenei nr. 136/2003**) pentru punerea
n aplicare a Instruciunilor privind vnzrile de terenuri i/sau cldiri de ctre
autoritile publice.
------------
78
*) Exist dou accepiuni cu privire la proceduri:
- aceea a procedurilor gen norme metodologice, precizri i instruciuni,
elaborate de ctre entitatea public pentru organizarea aplicrii unor
reglementri de rang superior, aprobate de ctre conductorul entitii publice
sau chiar de ctre Guvern (a se vedea, ca exemplu, art. 19 lit. d) din Legea nr.
500/2002, cu modificrile i completrile ulterioare);
- aceea a metodelor de lucru i a procedurilor scrise, formalizate - care
constituie obiectul acestui standard - specifice pentru fiecare entitate public,
referitoare la activitile acesteia. Aceste proceduri trebuie s fie:
- scrise, respectiv formalizate. Cunotinele individuale i colective trebuie
stocate i puse n ordinea care corespunde scopurilor entitii publice;
- simple i specifice. Procedurile scrise se constituie n instrument de lucru,
pentru ca executanii s cunoasc normele legale ce trebuie respectate, pentru
fiecare domeniu al entitii publice;
- actualizate n mod permanent, n funcie de evoluia reglementrilor n
materie;
- aduse la cunotina executanilor.
**) Abrogat prin Ordinul preedintelui Consiliului Concurenei nr. 300/2006
pentru punerea n aplicare a Regulamentului privind abrogarea unor regulamente
i instruciuni adoptate de Consiliul Concurenei n domeniul ajutorului de stat.
Standard 18
SEPARAREA ATRIBUIILOR

Elementele operaionale i financiare ale fiecrei aciuni sunt efectuate de
persoane independente una fa de cealalt, respectiv funciile de iniiere i
verificare trebuie s fie separate.
79
- Separarea atribuiilor i responsabilitilor este una dintre modalitile prin
care se reduce riscul de eroare, fraud, nclcare a legislaiei, precum i riscul de a
nu putea detecta aceste probleme;
- Prin separarea atribuiilor se creeaz condiiile ca nicio persoan sau
compartiment s nu poat controla toate etapele importante ale unei operaiuni
sau ale unui eveniment;
- Separarea atribuiilor i responsabilitilor ntre mai multe persoane creeaz
premisele unui echilibru eficace al puterilor;
- Managerii entitilor publice n care, datorit numrului mic de salariai, se
limiteaz posibilitatea de aplicare a separrii atribuiilor i responsabilitilor,
trebuie s fie contieni de riscuri i s compenseze aceast limitare prin alte
msuri.

ulterioare:
- art. 24 alin. (1): "Angajarea, lichidarea i ordonanarea cheltuielilor din
fonduri publice se aprob de ordonatorul de credite, iar plata acestora se
efectueaz de ctre contabil.";
ulterioare:
- art. 11: "Separarea atribuiilor": "Persoana care exercit controlul financiar
preventiv propriu nu trebuie s fie implicat, prin sarcinile de serviciu, n
efectuarea operaiunii supuse controlului financiar preventiv propriu.";
Internet a Ministerului Finanelor Publice - cap. 2 - "Actorii financiari. Principiul
separrii funciunilor [...]";
completrile ulterioare.
Standard 19
80
SUPRAVEGHEREA*)

Entitatea public asigur msuri de supraveghere adecvate a operaiunilor, pe
baza unor proceduri prestabilite, inclusiv prin control ex-post, n scopul realizrii
n mod eficace a acestora.

- Managerul trebuie s monitorizeze efectuarea controalelor de supraveghere,
pentru a se asigura c procedurile sunt respectate de ctre salariai n mod efectiv
i continuu;
- Controalele de supraveghere implic revizuiri n ceea ce privete munca
depus de salariai, rapoarte despre excepii, testri prin sondaje sau orice alte
modaliti care confirm respectarea procedurilor;
- Managerul verific i aprob munca salariailor, d instruciunile necesare
pentru a minimiza erorile, a elimina frauda, a respecta legislaia i pentru a
veghea asupra nelegerii i aplicrii instruciunilor;
- Supravegherea activitilor este adecvat, n msura n care:
- fiecrui salariat i se comunic atribuiile, responsabilitile i limitele de
competen atribuite;
- se evalueaz sistematic munca fiecrui salariat;
- se aprob rezultatele muncii obinute n diverse etape ale realizrii
operaiunii.

ulterioare:
- art. 4: "Obligaiile conductorului entitii publice n domeniul controlului
intern/managerial; cerinele controlului intern/managerial." [alin. (1) i (2)];
- art. 22: "Msuri operative" alin. (1) - (9) cu privire la inspecii;
- Regulamentul de organizare i funcionare a entitii publice.
81
------------
*) Managementul entitilor publice are datoria de a stabili, pentru fiecare nivel
de organizare, atribuiile ce i revin pe linia supravegherii curente a activitii,
condiiile de exercitare a acesteia i rspunderile i, de asemenea, s iniieze, s
aplice i s dezvolte forme de control (supraveghere) flexibile i eficiente, bazate
cu deosebire pe autocontrolul, controlul mutual i controlul ierarhic al salariailor.
Standard 20
GESTIONAREA ABATERILOR

Entitatea public se asigur c, pentru toate situaiile n care, datorit unor
circumstane deosebite, apar abateri fa de politicile sau procedurile stabilite, se
ntocmesc documente adecvate, aprobate la un nivel corespunztor, nainte de
efectuarea operaiunilor.

- n derularea aciunilor pot aprea circumstane deosebite, care nu au putut fi
anticipate i care induc abateri ce nu permit derularea tranzaciilor prin
procedurile existente;
- Abaterile de la procedurile existente trebuie s fie documentate i justificate,
n vederea prezentrii spre aprobare;
- Este necesar analiza periodic a circumstanelor i a modului cum au fost
gestionate aciunile, n vederea desprinderii unor concluzii de bun practic
pentru viitor, ce urmeaz a fi formalizate.

ulterioare:
- art. 20: "Regimul refuzului de viz";
- art. 21: "Autorizarea efecturii unor operaiuni pentru care se refuz viza de
control financiar preventiv";
82
- art. 22: "Msuri operative" (referitor la efectuarea de inspecii de ctre
Ministerul Finanelor Publice, n cazurile n care exist indicii ale unor abateri de la
legalitate sau regularitate n efectuarea de operaiuni, n cazul n care este sesizat
de ctre un contabil-ef n legtur cu efectuarea de operaiuni pe propria
rspundere a ordonatorului de credite, fr viza de control financiar preventiv
etc.).
Standard 21
CONTINUITATEA ACTIVITII

Entitatea public asigur msurile corespunztoare pentru ca activitatea
acesteia s poat continua n orice moment, n toate mprejurrile i n toate
planurile, cu deosebire n cel economico-financiar.

- Entitatea public este o organizaie a crei activitate trebuie s se deruleze
continuu, prin structurile componente. Eventuala ntrerupere a activitii acesteia
afecteaz atingerea obiectivelor propuse;
- Situaii diferite, care afecteaz continuitatea activitii: mobilitatea salariailor;
defeciuni ale echipamentelor din dotare; disfuncionaliti produse de unii
prestatori de servicii; schimbri de proceduri etc.;
- Pentru fiecare din situaiile care apar, entitatea public trebuie s acioneze n
vederea asigurrii continuitii, prin diverse msuri, de exemplu:
- angajarea de personal n locul celor pensionai sau plecai din entitatea
public din alte considerente;
- delegarea, n cazul absenei temporare (concedii, plecri n misiune etc.);
- contracte de service pentru ntreinerea echipamentelor din dotare;
- contracte de achiziii pentru nlocuirea unor echipamente din dotare;
- Existena inventarului situaiilor care pot conduce la discontinuiti n
activitate i a msurilor care s previn apariia lor.

83
- Hotrrea Guvernului nr. 432/2004 privind dosarul profesional al
- Hotrrea Guvernului nr. 1.021/2004 pentru aprobarea modelului comun
european de curriculum vitae;
- Ordonana de urgen a Guvernului nr. 82/2004 privind unele msuri n
domeniul funciei publice, aprobat prin Legea nr. 9/2005;
- Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificrile i
modificrile i completrile ulterioare.
Standard 22
STRATEGII DE CONTROL

Entitatea public construiete politici adecvate strategiilor de control i
programelor concepute pentru atingerea obiectivelor i meninerea n echilibru a
acestor strategii.

- Exist un raport de interdependen ntre strategiile, politicile i programele
elaborate pentru atingerea obiectivelor i strategiile de control. Fr o strategie
de control adecvat crete riscul de manifestare a abaterilor de la strategia,
politica i programele entitii publice i, deci, al nerealizrii obiectivelor la nivelul
exigenelor preconizate;
- Strategiile de control sunt cu att mai complexe i mai laborioase cu ct
fundamentarea i realizarea obiectivelor entitii publice sunt mai complexe i
mai dificile;
84
- Strategiile de control se supun conceptului de strategie, n general, acestea
necesitnd studii, n vederea stabilirii obiectivelor de control, a resurselor
necesare, a pregtirii personalului de control, a mbuntirii metodelor i
procedurilor de control, a modului de evaluare a controalelor etc.;
- Strategiile de control se refer i la tipurile de control aplicabile situaiei. n
paleta larg a modalitilor de control i a criteriilor de clasificare a acestora,
regsim:
- activiti de control: observaia; compararea; aprobarea; comunicarea
rapoartelor; coordonarea; verificarea; analiza; autorizarea; supervizarea;
examinarea; monitorizarea etc.;
- clasificarea controlului n funcie de modul de cuprindere a obiectivelor:
control total; control selectiv (prin sondaj);
- clasificarea controlului n funcie de scopul urmrit: control de conformitate;
control de perfecionare; control de adaptare etc.;
- clasificarea controlului n funcie de apartenena organelor de control:
control propriu; control exterior;
- clasificarea controlului n funcie de executani: autocontrol; control mutual;
control ierarhic; control de specialitate;
- clasificarea controlului n funcie de modul de execuie: control direct;
control indirect; control ncruciat;
- clasificarea controlului n funcie de baza normativ: control normativ;
control practic; control teoretic;
- clasificarea controlului n funcie de interesul entitii: control pentru sine;
control pentru alii;
- clasificarea controlului n funcie de orientarea sa: control tematic; control
nedirijat;
- clasificarea controlului n funcie de momentul efecturii acestuia: control
ex-ante; control concomitent; control ex-post;
- etc.
85
ulterioare;
- Strategia dezvoltrii controlului financiar public intern n Romnia;
- Ordinul ministrului finanelor publice nr. 522/2003 pentru aprobarea
Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar
preventiv, cu modificrile i completrile ulterioare.
Standard 23
ACCESUL LA RESURSE

Managerul stabilete, prin emiterea de documente de autorizare, persoanele
care au acces la resursele materiale, financiare i informaionale ale entitii
publice i numete persoanele responsabile pentru protejarea i folosirea corect
a acestor resurse.

- Restrngerea accesului la resurse reduce riscul utilizrii inadecvate a acestora;
- Severitatea restriciei depinde de vulnerabilitatea tipului de resurs i de riscul
pierderilor poteniale, care trebuie apreciate periodic. La determinarea
vulnerabilitii bunurilor i valorilor se au n vedere costul, riscul potenial de
pierdere sau utilizare inadecvat;
- ntre resurse i sumele nregistrate n evidene se fac comparaii periodice
(inventare). Vulnerabilitatea bunurilor i valorilor determin frecvena acestor
verificri.

ulterioare;
86
ulterioare;
Precizrilor privind ntocmirea i actualizarea inventarului centralizat al bunurilor
din domeniul public al statului;
- Ordinul ministrului finanelor nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor
privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor i capitalurilor proprii;
- Ordonana de urgen a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea i utilizarea
resurselor derulate prin trezoreria statului, republicat, cu modificrile i
- Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia,
cu modificrile i completrile ulterioare;
- Ordonana de urgen a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile
naionale n domeniul ajutorului de stat, aprobat cu modificri i completri prin
Legea nr. 137/2007;
- Ordinul ministrului finanelor publice nr. 1.661 bis/2003 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind modul de ncasare i utilizare a fondurilor bneti
primite sub forma donaiilor i sponsorizrilor de ctre instituiile publice;
- Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat n active corporale
i necorporale, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Hotrrea Guvernului nr. 841/1995 privind procedurile de transmitere fr
plat i de valorificare a bunurilor aparinnd instituiilor publice, cu modificrile
ulterioare;
- Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanii i
rspunderea n legtur cu gestionarea bunurilor, cu modificrile i completrile
ulterioare;
- Decretul nr. 209/1976 pentru aprobarea Regulamentului operaiilor de cas;
- Legea nr. 182/2002 privind protecia informaiilor clasificate, cu modificrile i
- Hotrrea Guvernului nr. 781/2002 privind protecia informaiilor secrete de
serviciu;
87
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanei de urgen a
Guvernului nr. 146/2002 privind formarea i utilizarea resurselor derulate prin
trezoreria statului, aprobat cu modificri prin Legea nr. 201/2003, cu modificrile
i completrile ulterioare.

Standard 24
VERIFICAREA I EVALUAREA CONTROLULUI

Entitatea public instituie o funcie de evaluare a controlului intern i
elaboreaz politici, planuri i programe de derulare a acestor aciuni.

- Managerul trebuie s asigure verificarea i evaluarea n mod continuu a
funcionrii sistemului de control intern i a elementelor sale. Disfuncionalitile
sau alte probleme identificate trebuie rezolvate operativ, prin msuri corective;
- Verificarea operaiunilor garanteaz contribuia controalelor interne la
realizarea obiectivelor;
- Evaluarea eficacitii controlului se poate referi, n funcie de cerine specifice
i/sau conjuncturale, fie la ansamblul obiectivelor entitii publice, fie la unele
dintre acestea, opiune care revine managerului;
- Managerul stabilete modul de realizare a evalurii eficacitii controlului.

ulterioare;
- Regulamentul de organizare i funcionare a entitii publice.
88
Standard 25
AUDITUL INTERN

Entitatea public nfiineaz sau are acces la o capacitate de audit, care are n
structura sa auditori competeni, a cror activitate se desfoar, de regul,
conform unor programe bazate pe evaluarea riscului.

- Auditul intern asigur evaluarea independent i obiectiv a sistemului de
control intern al entitii publice;
- Auditorul intern finalizeaz aciunile sale prin rapoarte de audit, n care
enun punctele slabe identificate n sistem i formuleaz recomandri pentru
eliminarea acestora;
- Managerul dispune msurile necesare, avnd n vedere recomandrile din
rapoartele de audit intern, n scopul eliminrii punctelor slabe constatate de
misiunile de auditare.

- Ordinul ministrului finanelor publice nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor
generale privind exercitarea activitii de audit public intern, cu modificrile
ulterioare;
- Actul intern de aprobare a Normelor metodologice de organizare i exercitare
a auditului public intern n cadrul entitilor publice.
Test de evaluare
1. Ce sunt standardele de control i ce rol au n cadrul controlului

managerial? 10 puncte)
89
2. Cum sunt structurate standardele de control intern/managerial? (10
puncte)
3. Cum sunt grupate standardele de control n Codul controlului

intern/managerial? (10 puncte)
4. Prezentai standardele de control intern/managerial din grupa Mediul de

control (10 puncte)
5. Prezentai standardele de control intern/managerial din grupa

Performanta si managementul riscurilor (10 puncte)
6. Prezentai standardele de control intern/managerial din grupa

Informarea i comunicarea (10 puncte)
7. Prezentai standardele de control intern/managerial din grupa Activiti

de control (10 puncte)
8. Prezentai standardele de control intern/managerial din grupa Auditarea

i evaluarea (10 puncte)
90
4.1. O nou abordare a controlului intern/managerial
Acquis-ul comunitar n domeniul controlului intern/managerial este

alctuit, n mare msur, din principii generale de bun practic, acceptate pe
plan internaional i n Uniunea European.
Modalitatea n care aceste principii se transpun n sistemele de control
intern/managerial este specific fiecrei ri, innd cont de condiiile
constituionale, administrative, legislative, culturale etc.
n contextul principiilor generale de bun practic care compun acquis-ul
comunitar, controlului i se asociaz o accepiune mult mai larg, acesta fiind privit
ca o funcie managerial, i nu ca o operaiune de verificare. Prin funcia de
control, managementul constat abaterile rezultatelor de la obiective, analizeaz
cauzele care le-au determinat i dispune msurile corective sau preventive ce se
impun.
- Natura obiectivelor
Obiectivele entitii publice pot fi grupate n trei categorii:
1) Eficacitatea i eficiena funcionrii
91
Aceast categorie cuprinde obiectivele legate de scopurile entitii publice
i de utilizarea eficient a resurselor. De asemenea, tot aici sunt incluse i
obiectivele privind protejarea resurselor entitii publice de utilizare inadecvat
sau de pierderi, ca i identificarea i gestionarea pasivelor.
2) Fiabilitatea informaiilor interne i externe

Aceast categorie include obiectivele legate de inerea unei contabiliti
adecvate, ca i de fiabilitatea informaiilor utilizate n entitatea public sau
difuzate ctre teri. De asemenea, n aceast categorie sunt incluse i obiectivele
privind protejarea documentelor mpotriva a dou categorii de fraude:
disimularea fraudei i distorsionarea rezultatelor.
3) Conformitatea cu legile, regulamentele i politicile interne

Aceast categorie cuprinde obiective legate de asigurarea c activitile
entitii publice se desfoar n conformitate cu obligaiile impuse de lege i de
regulamente, precum i cu respectarea politicilor interne.
- Descompunerea i formularea obiectivelor

n entitatea public, obiectivele generale se descompun n obiective
derivate, care, la rndul lor, se descompun n obiective specifice (individuale),
formnd un ansamblu coerent. Formularea obiectivelor poate fi calitativ sau
cantitativ, ns, n orice caz, trebuie definii indicatori de rezultate, pe ct posibil
comensurabili.
- Planificarea
Pentru a se realiza obiectivele, se desfoar activiti adecvate, crora este
necesar s li se aloce resurse. Expresia valoric a resurselor se reflect n buget,
care reprezint planul financiar. Obiectivele, activitile ealonate n timp i
resursele aferente constituie planul de management. Planificarea constituie un
element fundamental al sistemului de control intern/managerial, deoarece, prin
plan, se stabilete baza de referin n raport cu care aceasta se exercit.
- Organizarea
92
Activitile prin care se realizeaz obiectivele (individuale, derivate i
generale) sunt transpuse n sarcini (componenta elementar), atribuiuni i
funciuni (componente agregate) i sunt atribuite, spre efectuare, componentelor
structurale ale entitii publice (posturi i compartimente). Aceasta conduce la
definirea unei structuri organizatorice adecvate ndeplinirii obiectivelor. Controlul
intern/managerial nu poate opera n afara unui plan i a unei structuri
organizatorice adecvate.
- Riscurile
Evenimentele care pot afecta realizarea obiectivelor constituie riscuri care
trebuie identificate.
Managementul are obligaia de a identifica riscurile i de a ntreprinde
acele aciuni care plaseaz i menin riscurile n limite acceptabile. Trebuie
meninut un echilibru ntre nivelul acceptabil al riscurilor i costurile pe care le
implic aceste aciuni.
- Procedurile
Pentru realizarea obiectivelor trebuie s se asigure un echilibru ntre
sarcini, competen (autoritate decizional conferit prin delegare) i
responsabiliti (obligaia de a realiza obiectivele) i s se defineasc proceduri.
Procedurile reprezint paii ce trebuie urmai (algoritmul) n realizarea sarcinilor,
exercitarea competenelor i angajarea responsabilitilor.
n acest context, se afirm despre controlul intern/managerial c:
- este integrat n sistemul de management al fiecrei componente structurale a
entitii publice;
- intr n grija personalului de la toate nivelurile;
- ofer o asigurare rezonabil a atingerii obiectivelor, ncepnd cu cele
individuale i terminnd cu cele generale.
- Activitile de control
Controlul este prezent pe toate palierele entitii publice i se manifest
sub forma autocontrolului, controlului n lan (pe faze ale procesului) i a
controlului ierarhic. Din punctul de vedere al momentului n care se exercit,
93
controlul este concomitent (operativ), ex-ante (feed-forward) i ex-post (feed-
back).
Printre activitile de control curente se regsesc: observarea, compararea,
aprobarea, raportarea, coordonarea, verificarea, analiza, autorizarea,
supervizarea, examinarea, separarea funciunilor i monitorizarea. n afara
activitilor de control integrate n linia de management, pot fi organizate
controale specializate, efectuate de componente structurale anume constituite
(comisii, compartimente de control etc.), a cror activitate se desfoar n baza
unui plan conceput prin luarea n considerare a riscurilor.
Test de evaluare
1. Cum pot fi grupate obiectivele unei entiti publice? (4 puncte)
2. Cum pot fi descompuse i formulate obiectivele unei entiti publice? (4

puncte)
3. Cine particip la procesele desfurate intr-o entitate public n cadrul

controlului intern/managerial? ( 2 puncte).
94
BIBLIOGRAFIE
1. Indrumar metodologic pentru dezvoltarea controlului intern n entitile publice

Ministerul finanelor publice, Unitatea Central de Armonizare a Sistemelor de
Management Financiar i Control, publicat pe site-ul Ministerului Finanelor
Publice
2. Ordonana Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial i
controlul financiar preventiv, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea
I, nr. 799/2003, cu modificrile i completrile ulterioare
3. Ordinul ministrului finanelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului
controlului intern/managerial, cuprinznd standardele de control
intern/managerial la entitile publice i pentru dezvoltarea sistemelor de control
intern/managerial, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
469/2011, cu modificrile i completrile ulterioare
4. Metodologie de implementare a standardului de control intern Managementul
riscurilor, publicat pe site-ul Ministerului Finanelor Publice
5. International Professional Practices Framework, The Insitute of Internal Auditors,
2009 (Documentul Practici Profesionale Internaionale, Institutul Auditorilor
Interni, 2009).
95
6. Ordinul ministrului finanelor publice nr. 923/2014 pentru aprobarea Normelor
metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv i
a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care desfoar
activitatea de control financiar preventiv propriu,publicat n Monitorul Oficial al
Romniei nr. 555/2014
96

CONTROL MANAGERIAL - Suport de Curs ID PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTROL MANAGERIAL - Suport de Curs ID PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA HYPERION

Conf. universitar dr. Marian Alexandru

DEFINIREA CONTROLULUI INTERN/MANAGERIAL

1.1. Precizri preliminare

INSTRUMENTELE CONTROLULUI INTERN/MANAGERIAL

4.1. O nou abordare a controlului intern/managerial

Scopul i obiectivele disciplinei

Materialul de studiu intitulat Control managerial este destinat studenilor

n parcurgerea acestui material de studiu vor fi de mare ajutor cunotinele

Coninutul materialului de studiu

Materialul este structurat n patru uniti de studiu. n prima unitate sunt

Modul n care este organizat acest material didactic, prin prezentarea

Recomandri privind evaluarea

Pe parcursul acestui material vei regsi teste de autocontrol, utile pentru

1.1. Precizri preliminare

1.1. Precizari preliminare

1. Ce reprezint controlul intern n practica statelor din Uniunea European?

3. Cum pot fi grupate obiectivele generale ale unei organizaii? ( 2 puncte)

4. Care sunt premisele3 puncte) necesare pentru constituirea unui sistem de

5. Care este deosebirea ntre entitile publice i private? ( 2 puncte)

INSTRUMENTELE CONTROLULUI INTERN/MANAGERIAL

2.1. Clasificarea instrumentelor controlului intern/managerial

Disfunctiile, insuficientele, punctele slabe sau erorile care ar putea fi

Prin mijloace se intelege, de regula, ansamblul resurselor umane, financiare

2.3.1. Mijloacele umane

n cazul acestora, problema prioritara este cea a calitatii si, abia in

2.3.3. Mijloacele materiale

2.4. Sistemul informaional

Sub aceasta denumire generica se grupeaza instrumentele de control intern

2.5.2. Analiza si reproiectarea componentelor procesuale si structurale ale

Componentele procesuale si structurale ale organizarii

2.5.3. Etapele si instrumentele de analiza si reproiectare a componentelor

Definirea activitatilor necesare si stabilirea continutului acestora

Stabilirea propriu-zisa a structurii organizatorice si evaluarea functionalitatii

Procedura este definita ca totalitate a pasilor ce trebuie urmati, metodelor

Constituie cea de-a sasea si ultima grupa a instrumentelor de control

1. Care sunt grupele de instrumente cu care opereaz sistemul de control

2. Cum definii obiectivele unei entiti publice? (2 puncte)

3. Ce nelegei prin mijloace n calitate de instrumente ale controlului

4. Descriei sistemul informaional dintr-o entitate public? (10 puncte)

6. Ce sunt procedurile? (10 puncte)

7. Definii tipurile de control intern/managerial? (10 puncte)

STANDARDELE DE CONTROL INTERN/MANAGERIAL N ROMNIA

3.1. Scopul i definirea standardelor de control intern/managerial

3.1. Scopul i definirea standardelor de control intern/managerial

Standardele de control intern/managerial definesc un minimum de reguli

3.2. Mediul de control

1.3. Referine principale***)

2.1. Descrierea standardului

2.2. Cerine generale

2.3. Referine principale*)

3.2. Cerine generale

3.3. Referine principale

4.1. Descrierea standardului

4.2. Cerine generale

4.3. Referine principale

5.1. Descrierea standardului

5.2. Cerine generale

5.3. Referine principale

6.1. Descrierea standardului

6.2. Cerine generale

6.3. Referine principale*)

3.3. Performane i managementul riscului