Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Plan de Afacere Lavanda
Plan de Afacere Lavanda
Data: 30.11.2009
1
Coninutul planului de afaceri
1. Sumarul executiv
2. Descrierea organizaie
3. Piaa INT
4. Analiza pieei
5. Planul de marketing
8. Analiza riscului
9. Plan de ieire
10. Anexe
2
Capitolul 1: Sumarul Executiv
Scopul afacerii
Ideea de Activitate Generatoare de Venit a grupului de iniiativ este s organizeze
un centru de colectare i producie a plantelor medicinale.
Misiunea organizaiei
Scopul nfiinrii Asociaiei l constituie dezvoltare durabil a comunittii Finteuu
Mic din comuna Satulung. Acest deziderat va fi atins prin derularea i stabilirea de relaii
de cooperare cu organizaii, instituii, persoane juridice i fizice din tar i strintate, prin
crearea i punerea n practic a unor iniiative locale n contextul dezvoltrii durabile
regionale i pentru promovarea managementului pe plan local, a proteciei mediului,
protectiei sociale, nvmnt, tineret, cultur i educaie.
Costul de start-up
Pentru demararea activitii se vor cheltui 34.500RON pentru nfiinarea culturii i
pentru finanarea unui an pn la intrarea n producie.
3
Oportuniti:
19 Cerere n cretere continu de plante medicinale i aromatice
29 Existena n flora spontan a peste 3500 de specii de plante din care 10%
(350 specii) sunt utilizate n farmacia popular
39 n nomenclatorul ntreprinderilor farmaceutice exist 160 de specii de plante
medicinale i aromatice, 110 provenind din flora spontan, 50 fiind introduse
n cultur
49 Firmele farmaceutice strine sunt tot mai interesate de achiziionarea de
plante medicinale i aromate din Romnia
Ameninri:
19 Canalele de achiziionare de la productori privai de plante medicinale i
aromate sunt abia n formare
29 Sprijinul pentru nfiinarea culturilor din partea Ministerului Agriculturii se obine
cu efort mare i poate produce decalaje n comparaie cu competitorii din
uniunea European
39 Subfinanarea sistemului farmaceutic poate duce la derapaje pe lanul de
furniziri de plante medicinale i aromatice
Produsul
Descrierea produsului
Produsele oferite de ctre AGV a Asociaiei Finteuu Mic sunt:
19 Colectarea din flora spontan a plantelor medicinale i aromatice
29 Producia plantelor medicinale i aromatice n cultur
39 Valorificarea plantelor medicinale i aromatice
Livarea produsului
19 Distribuirea produselor se va face la sediul firmei (ex-work) i prin expediere la
beneficiari pentru comenzile mari care permit un transport rentabil.
4
Capitolul 2: Descrierea organizaiei.
5
Capitolul 3: Piaa INT
Oportuniti i ameninri
Competitia creste sau scade?
Sectorul de prelucrare a plantelor medicinale i aromatice este ntr-o cretere
deosebit n ultimii ani. Din ce n ce mai mult lume dorete att tratamente
alternative tratamentelor clasice cu medicamente de sintez, ct i posibiliti ct
mai diverse de a prentmpina mbolnvirile prin utilizarea produselor naturale.
n urm cu un an, pentru prima dat n istoria Congresului Mondial
asupra cancerului, s-arecunoscut oficial importana medicinei tradiionale,
alternative pentru combaterea sau tratarea cancerului. A fost unul dintre cele mai
mari succese ale promovrii tratamentelor alternative cu plante medicinale de
cultur sau din flora spontan.
6
n Romnia se produc 17.000 tone plante medicinale de cultur sau din
flora spontan. Piaa este n continu cretere din 1990. Trebuie s inem cont de
piaa Uniunii Europene de profil care poate absorbi cantiti mari deplante, n
special din flora spontan.
n domeniul plantelor medicinale i aromatice crete numrul persoanelor care
ncep s se ocupe cu recoltarea din flora spontan a acestora. Numrul
exploataiilor agricole specializate n cultivarea plantelor medicinale i aromatice
un este mare, acest tip de organizare a acestei activiti fiind lanceput n judeul
Maramure.
Putem estima c n fiecare an se nfiineaz 5 15 afaceri n acest
domeniu, 2/3 dintre acestea se nchid dup 2-3ani de exploatare.
Locatia unde va veti desfasura afaerea este accesibila pentru clienti si furnizori?
Locaia selectat este accesibil mijloacelor de transport auto.
Exista tendinte politice, economice si sociale care ar putea afecta (pozitiv sau
negativ) derularea afacerii in viitor ?
Nu este cazul.
Exista legi specifice, regulamente sau alte cerinte particulare pe care trebuie sa le
respectati?
Legea cere reglementeaz domeniul de activitate ales este: LEGEA
PLANTELOR MEDICINALE SI AROMATICE, LEGEA NR 491/2003, PUBLICATA
IN M.OF. PARTEA I NR 844/26.11.2003.
Oportuniti:
19 Cerere n cretere continu de plante medicinale i aromatice
29 Existena n flora spontan a peste 3500 de specii de plante din care
10% (350 specii) sunt utilizate n farmacia popular
39 n nomenclatorul ntreprinderilor farmaceutice exist 160 de specii de
plante medicinale i aromatice, 110 provenind din flora spontan, 50
fiind introduse n cultur
49 Firmele farmaceutice strine sunt tot mai interesate de achiziionarea
de plante medicinale i aromate din Romnia
7
Riscuri:
Care sunt principalele riscuri interne care pot impiedica dezvoltarea afacerii?
19 Perioada de pregtire destul de lung pn la prima recolt (2 ani)
29 Capitalul (investiie + Capital circulant circulant) imobilizat este relativ
mare (34.500RON)
Care sunt principalele riscuri externe care pot afecta dezvoltarea afacerii?
19 Perioada de criz economic actual poate afecta stabilitatea
beneficiarilor i s avem probleme de desfacere n anul al treilea de la
nfiinarea culturii
8
Dezvoltarea afacerii este conditionata de un factor specific? (ex.: depinde
daca este in urbal sau in rural, depinde de varsta clientilor, depinde de gradul de
dezvoltarea economica a zonei etc.)
Dezvoltarea afacerii este condiionat de cunoaterea detaliat a
tehnologiei de cultur a plantelor medicinale i aromatice, acest aspect fiind cel
mai sensibil aspect al afacerii. Tehnologia corect poate asigura sporuri naturale,
producii sezoniere/anuale care s genereze profituri considerabile.
Fiind o activitate agricol este supus aceluiai set de factori de risc
climatici i meteorologici: ploaie/secet, grindin, duntori.
Pentru recoltarea plantelor medicinale i aromatice din flora spontan este
esenial s se sincronizeze momentele de recoltare cu momentele de potenial
maxim al plantelor, astfel nct principiile active din plante s existe nconcentraiile
maxime.
B. Clieni
C. Competiia
Cine sunt firmele concurente?
Marime (ex.:cifra de afaceri, numarul de clienti, numar de angajati, procent detinut
din piata, etc.)
Un competitor important este Regia Naional ROMSILVA care este un important
productor de plante medicinale i aromatice. De asemenea, ROMSILVA este i un
important achizitor al plantelor medicinale i aromatice din flora spontan.
OM VEGA S.R.L.
CLUJ, CLUJ-NAPOCA STR. VLAHUTA ALEXANDRU, Nr. 15
0264/375077, 0740/954843
Domeniu activitate: Produse Naturiste, Plante Medicinale
MEDPLANT S.R.L.
BIHOR, ORADEA
STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6
0259/411487
blagamedplant@yahoo.com
www.medplant.rdsor.ro
Descriere: Societatea a luat fiinta in anul 1998 avand ca obiect de
activitate plantele medicinale si ceaiurile medicinale si aromate. In prezent
si-a largit gama de activitate producand ketchup, mustar si siropuri.,
Producem ceaiui medicinale, aromate si ceai negru , plante medicinale ,
mustar, ketchup si siropuri., Pentru ceaiuri :Medplant si Kavaler ,
ketchupurile top, siropurile top si mustarul medplant.
Domeniu: Plante medicinale
11
D. Preul
Pretul cu care veti oferi produs/serviciu
Va fi mai mare, mai mic sau egal cu cel oferit de concurenta ?
Puncte slabe:
1 Culturi n faza de nfiinare
2 Experien redus n valorificarea produselor
3 Un exist canale de distribuie
Puncte tari:
19 Experien n administrarea afacerilor
29 Resurse locale la preuri accesibile
39 Informaii valoroase relative la piaa de specialitate
12
Capitolul 5: Planul de marketing
Produsul
Descrierea produsului/serviciului
Intr-o epoca a vitezei si a stresului continuu, am inceput din ce in ce mai
des sa privim si sa invatam de la Natura. Sa vedem cum ne poate vindeca ea de
bolile secolului carora medicina nu le mai face fata. Cu ajutorul plantelor se pot
trata o sumedenie de afectiuni, cum ar fi: astmul, eczemele, artrita reumatoida,
migrena, oboseala cronica si multe altele.
Produsele oferite de ctre AGV a Asociaiei Finteuu Mic sunt:
19 Colectarea din flora spontan a plantelor medicinale i aromatice
29 Producia plantelor medicinale i aromatice n cultur
39 Valorificarea plantelor medicinale i aromatice
Cultivarea planetelor medicinale si aromatice este favorizata de conditiile
pedo-climaterice din tara noastra. Atat pe piata interna cat si pe cea europeana,
cererea este in plina ascensiune. Randamentul acestor culturi este unul foarte
ridicat! Aceasta inseamna bani foarte multi pentru intreprinzator. Investitia initiala
este mica in raport cu venitul mediu obtinut.
Distribuia
19 Amplasarea afacerii se va face la domiciliul unuia dintre membri
asociaiei (Catuna Traian), care este si persoana responsabil cu
implementarea planului de afaceri.
29 Distribuirea produselor se va face la sediul firmei (ex-work) i prin
expediere la beneficiari pentru comenzile mari care permit un transport
rentabil.
Preul
Plante medicinale i aromatice din flora spontan
Preul este similar cu al concurenei. Pretul pe kg poate varia de la 0,35
euro pana la 4-5 euro, in functie de: specie, partea folosita (flori, frunze, radacini,
rizomi, muguri, seminte, fructe etc.), de starea produsului.
Plante medicinale i aromatice din cultur
Pentru planul de afaceri vom face un calcul estimativ pentru cultura de
lavand, pentru 1 hectar. Valorificarea se va face ctre un procesator care ne va
procesa materia prim i ne va livra ulei de lavand.
Acest produs final, ulei de lavand, se va comercializa de ctre asociaie
la un pre de 350RON/kg.
Promovarea
Pentru aceast afacere modalitatea de promovare este marketingul direct
vnzarea se face la firme specializate n prelucrarea plantelor medicinale i
aromatice care vor fi contactate direct. Se vor trimite liste de pre uri i liste cu
cantiti propuse spre comercializare. Informarea se va face firm cu firm.
13
Capitolul 4: Planul operaional i de management
A. Dotri cu echipamente
B. Personal
De ce personal aveti nevoie?
19 Manager activitate
29 5 culegtori n sezon (pentru recoltare din flora spontan)
39 2 persoane (sezonieri) la ntreinere cultur
14
De unde veti selecta personalul?
19 Manager activitate din cadrul asociaiei
29 Muncitori sezonieri de pe plan local
Care este plaja de salariu pentru fiecare pozitie ce urmeaza sa o aveti in afacere
(salariul minim, maxim si mediu)?
19 Muncitori sezonieri 100RON/zi
C. Materii prime
Cine va sunt principali furnizori de materii prime?
ANIMA PLANT
BUCURESTI
STR. SPATARULUI, Nr. 17 bis
021/2105941, 0744/303463, 0745/098911
http://www.anima-plant.ro
Descriere: Producator si distribuitor de plante medicinale si
aromatice, plante medicinale si aromatice, plante condimentare
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Produse naturiste
15
E. Managementul riscului
Care sunt principalele riscuri interne care pot impiedica dezvoltarea afacerii?
19 Perioada de pregtire destul de lung pn la prima recolt (2 ani)
29 Capitalul (investiie + Capital circulant circulant) imobilizat este relativ
mare (34.500RON)
Care sunt principalele riscuri externe care pot afecta dezvoltarea afacerii?
19 Perioada de criz economic actual poate afecta stabilitatea
beneficiarilor i s avem probleme de desfacere n anul al treilea de la
nfiinarea culturii
DATE GENERALE
TEHNOLOGIA DE PRODUCIE A LAVANDEI N CULTUR
Lavandula angustifolia - Planta erbacee cu flori albastre, placut mirositoare,
levantica este folosita in medicina si in industria parfumurilor. Levantica este foarte
usor de recunoscut: flori micute, lila, frunzele acoperite de un puf argintiu, parfum
intens, racoritor.
Particularitati si cerinte biologice
vegetatiei.
In decursul perioadei de vegetatie, lavanda parcurge urmatoarele
faze:
1- infrunzire;
2- butonizare;
3- inflorit;
4- maturarea semintelor.
16
Raspandire
In tara noastra cultura lavandei in scopuri industriale, desi a inceput din anul
1950, ia amploare dupa 1970, ajungand in prezent la aproximativ 420 ha, la nivelul
anului 1990 suprafata sa extins la peste 3000 ha.
Temperatura
Factorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de lavanda
este temperatura. Plantele de lavanda pornesc in vegetatie la temperaturi medii
zilnice ale aerului in jurul a 10 C. Samanta semanata in pragul iernii direct in camp
sau in straturi reci rasare in masa primavara, la 12-15 C, daca are umiditatea
necesara. Plantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna slabite si
pornesc in vegetatie mai tarziu, cand tamperatura aerului ajunge in jur de 14 C.
Lavanda rezista foarte bine la temperaturi de -15 C, fara a fi acoperita cu un strat
de zapada si la temperaturi de -31 C, atunci cand stratul de zapada are grosime
de 40-50 cm.
Cultivatorii au ajuns la concluzia ca plantatiile realizate in zone cu
temperaturi medii zilnice ridicate (peste 20 C) imbatranesc mai timpuriu, din care
cauza continutul in ulei volatil scade.
Temperaturile medii mai scazute in zone situate la altitudini ridicate explica
imbatranirea mai lenta a plantatiilor, precum si calitatea superioara a uleuilui volatil
obtinut in aceste zone.
In ceea ce priveste lavandinul, observatiile din campurile experimentale si
de productie de la SCPMA-Fundulea intaresc concluziile din diferite tari, ca acesta
este mult mai sensibil la actiunea temperaturii scazute.
Apa
Lavanda este o planta specifica zonelor uscate si a climei calde, avand si
caractere morfogenetice adecvate, care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta.
Cultivata pe locuri cu exces de umiditate, lavanda sufera prin putrezirea
radacinilor, ceea ce determina imbatranirea si uscarea rapida a tufelor. Semintele
de lavanda rasar numai cand stratul superficial de sol in care sunt incorporate are
umiditatea suficienta. De asemenea, in cazul producerii de butasi inradacinati, atat
pt lavanda cat si pt lavandin, umiditatea este un factor hotarator.
Transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se va
face numai in sol umed. In cazul lipsei umiditatii plantele vor fi in mod obligatoriu
udate la cuib.
Lumina
Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda
crescute la soare infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare, dezvolta tufe mari,
cu de peste 3 ori mai multe inflorescente.
Lumina conditioneaza formarea contitatii de masa foliara, precum si
asimilarea si producerea ueliului volatil. Pt a spori cantitatea de lumina se
17
recomanda ca in tara noastra plantatiile de lavanda sa fie amplasate pe terenuri
cu expozitie sudica, sud-vestica sau chiar estica.
Altitudinea
Lavanda este o specie de mare altitudine, ea putand fi gasita in zona de
origine, in mod spontan, pana la 1700-1800 m inaltime. Cu cat lavanda creste pe
locuri mai inalte, cu atat productia de ulei volatil este mai scazuta, dar de o calitate
mai superioara, dat fiind continutul mai mare in acetat de linalil.
Solul
Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate, soluri caracteristice pt
plantele colinare sau muntoase. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand
lavanda se cultiva pe soluri adanci, bogate in calcar, permeabile si cu apa freatica
la adancime de cel putin 2-2, 5 m. Solurile foarte nisipoase, solurile grele, lutoase,
reci si umede nu sunt indicate pt cultura lavandei.
Amplasarea culturii.
Lavanda este o specie peren, care poate fi cultivat pe acelai loc timp de
8-10 de ani. Pentru prelungirea duratei de exploatare sunt necesare tieri de
ntinerire a tufelor, executate la 10-15 cm de la sol, n aa fel nct s nu fie produs
un dezechilibru n biologia plantei, ntre dezvoltarea prii aeriene i a celei
subterane. Este recomandat amplasarea plantaiilor pe sole protejate de vnturi,
nsorite, cu expoziie sudic, cu sol profund i permeabil.
Vor fi evitate suprafeele mburuienate cu buruieni perene.
Administrarea ngrmintelor.
Lavanda este o plant care valorific bine ngrmintele organice. Se
recomand folosirea gunoiului de grajd, foarte bine fermentat i aplicat ct mai
uniform, care contribuie la dezvoltarea masei vegetative i la creterea coninutului
n ulei volatil. Pot fi aplicate 25-40 t/ha gunoi de grajd, toamna, sub ar tur,
nainte de nfiin area plantaiilor. Mai pot fi aplicate mrani sau compost, la fiecare
cuib, odat cu plantatul rsadurilor.
Lucrrile solului.
Pentru nfiin area culturii de lavand este recomandat o artur adnc,
precedat eventual de o afnare adnc la 50-70 cm (desfundare), apoi terenul
trebuie foarte bine mrunit, nivelat i meninut fr buruieni, prin discuiri i grpri
repetate.
Toamna, nainte de plantare, terenul va fi discuit adnc i va fi pregtit
superficial, cu un combinator.
18
nfiinarea plantaiei.
Lavanda se poate nmuli prin smn (sem nat direct n cmp sau prin
rsad) sau vegetativ (prin butai nrdcinai sau prin desprirea tufei). Att
smnta ct i materialul vegetativ de nmulire trebuie s provin din culturi
certificate ecologic.
Cea mai frecvent folosit metod de nfiinare a culturii este cea prin r sad,
deoarece pot fi obinute culturi ncheiate, fr goluri, cu plante viguroase i cu
productivitate bun. Rsadurile pot fi produse n straturi reci, prin semnare n
septembrie-octombrie sau primvara, foarte devreme. Se recomand ca straturile
s fie de 1 m lime i 8-10 m lungime, cu poteci de 50 cm ntre ele. Suprafaa
straturilor va fi cu 10 cm sub nivelul terenului i trebuie s fie foarte bine nivelat
cu grebla, apoi se traseaz snulee la 10-15 cm ntre rnduri, n care se va
semna. Smna utilizat trebuie s fie cu puritatea de minimum 70% i germina
ia de minimum 50%. Dup semnat, rndurile vor fi acoperite cu mrani pentru a
nu se forma crust. Cnd plantele au 2-3 perechi de frunze formate se va efectua
rritul, lsnd circa 5 cm distan ntre plante pe rnd; plantuele smulse la rrit
pot fi replantate. Pn n toamn, suprafaa stratului va fi plivit de buruieni, va fi
udat, iar plntuele pot fi fasonate prin tierea tijelor florale care se formeaz.
19
Lucrrile de ngrijire.
n culturile de lavand sunt necesare lucrri de completare a golurilor i
combaterea buruienilor. nc din primul an, vor fi executate lucrri de prit i de
plivit, pentru a fi inute sub control buruienile. n planta iile tinere sunt necesare 4-
6 praile, iar la plantaiile mai btrne, 2-3 praile. n primul an, va fi acordat o
atenie deosebit distrugerii buruienilor perene de genul costreiului, pirului,
volburei pentru a se simplifica lucrrile n anii urmtori.
Lavanda este considerat o specie rezistent la boli i duntori, dar exist
unele boli, precum septorioza (Septoria lavandulae ), ce pot ataca frunzele, care
se usuc i cad. Pentru combaterea acestor boli, este recomandat igiena
cultural i ncorporarea n adncime a resturilor vegetale, dar pot fi aplicate i
stropiri n vegetaie cu zeam bordelez, n concentraie de 1%.
n anii umezi sau n zonele umede pot ap rea duntori, aa cum este
lcusta verde de p une (Tettygonia viridissima). Pentru prevenirea atacului, n
plantaiile de lavand trebuie distruse foarte bine buruienile i trebuie executate
lucrri de afnare a solului dup recoltare.
Recoltarea.
Se recomand recoltarea la nflorire deplin (75% inforescene deschise),
atunci cnd con inutul n ulei volatil este maxim. Trebuie s se recolteze n miezul
zilei, ntre orele 10 i 14, pe timp nsorit i clduros, fr vnt, rou sau cea,
pentru a exista maximum de ulei volatil n inflorescene.
Recoltarea se efectueaz manual cu secera; cu o mn se apuc
mnunchiul de l stari i se taie lstarii avnd grij s nu se taie poriuni cu frunze.
Dup recoltare, lstarii vor fi pui n couri i vor fi transportai imediat la distilare.
Recoltarea se mai poate realiza i cu maini speciale, a cror productivitate
este mare, reducnd astfel consumul de munc de la 20 muncitori pentru 1 ha, la
0,5 ha/or recoltare mecanizat.
Pentru a fi obinute inflorescee uscate, se recomand ca uscarea s se
efectueze la umbr , n oproane sau poduri, ntinse n straturi subiri, pe rame, pe
o perioad de 5-6 zile, pentru a fi evitat brunificarea. Inflorescenele pot fi uscate
i artificial, la temperaturi de maximum 35C. Randametul de uscare este de 5-7:1.
Condiiile de recepionare prevd urmtoarele:
1- pentru produsul n stare proaspt: maximum 2% resturi de tulpini
florale, flori brunificate, fructificaii; maximum 0,25% corpuri strine organice;
maximum
0,5% corpuri strine minerale; minimum 0,55% coninutul n ulei volatil;
2- la produsul n stare uscat: maximum 5% resturi de tulpini forale, flori
brunificate, fructificaii; nu se admit corpuri strine organice; maximum 0,5%
corpuri strine minerale; maximum 11% umiditate; minimum 1% coninutul n ulei
volatil.
Producia de inflorescen e proaspete n primii 2-3 ani este de 2-3 t/ha, iar
n anii urmtori poate ajunge la 5-6 t/ha. Dintr-o ton de inflorescene proaspete
rezult pn la 10 kg ulei volatil.
20
Distilarea.
Obinerea pe cale industrial a uleiului volatil de lavand se realizeaz prin
distilarea n ap, n ap i cu aburi, sau cu aburi, aceasta din urm fiind metoda
cea mai rspndit.
Durata distilrii va fi de circa 90 de minute, dar trebuie reinut c, peste 90%
din totalul cantitii de ulei se distil n primele 60 de minute. n timpul procesului
de distilare, trebuie s se urmreasc ca temperatura aburului care intr n cazan
o
s fie de maximum 150-160 C. Uleiul volatil extras i decantat, pentru eliminarea
apei, va fi pus spre pstrare i transportat n butoaie inoxidabile, care vor fi
depozitate n ncperi rcoroase, ferite de foc.
Cheltuieli diverse
Cheltuiala Valoare
Amenajare sediu si uscatorie 70mp 10,000.00
Achizitie scule de gradinarit 500.00
Achizitionare de mobilier de birou 300.00
Achizitionare echipamente diverse 1,500.00
Chirie platita in avans 1,000.00
Sortate butasi 100.00
Mocirlare butasi 100.00
Plantare 1,000.00
Afanare 1,400.00
Inlaturare butoane 350.00
Alte costuri 250.00
Subtotal 16,500.00
Cheltuiala Valoare
Material saditor (+15%reparare) 13000 buc 6,500.00
Ingarsaminte sub aratura 40t 3,200.00
Fertilizanti 300kg 1,500.00
Apa pt plantare 65mc 1,300.00
Subtotal 12,500.00
21
Materia prim pentru 12 luni
Rezerva pentru 12 luni de cheltuieli curente
Cheltuiala Valoare
Transport ingrasaminte 1,600.00
Transport ingrasaminte fertilizare 120.00
Aratura de semi-desfundare 1ha 900.00
Nivelare aratura 600.00
Cultivare aratura 500.00
Transport butasi 120.00
Marcare teren si trasare brazde 500.00
Cultivare intre randuri (4 ori) 1,000.00
Alte cheltuieli 160.00
Subtotal 5,500.00
Costuri variabile
Materii prime si materiale (ingrasaminte) lei 40.00
Utilitati lei 1,000.00
Impozite si taxe lei 1,000.00
Salarii variabile lei 2,400.00
Alte cheltuieli variabile lei 850.00
Cheltuieli variabile lei 5,290.00
22
C. Analiza venituri i cheltuieli
TOTAL VENITURI 7,000 7,000 0 0 0 0 3,000 0 2,000 0 2,000 14,000 0 0 21,000 21,000 21,000
Cheltuieli productie 22,200 2,650 20 20 3,580 220 950 260 550 620 600 20 60 20 6,920 5,810 6,930
Salarii directe 0
Sortate butasi 100 0
Mocirlare butasi 100 0
Plantare 1,000 0
Afanare 1,400 1,400 1,400 1,400 1,000 1,000
Inlaturare butoane 350 0
Recoltare din cultura 400 400 200 1,000 1,400 1,400
Recoltare din flora
spontana 1,000 1,000 330 330 340 1,000 1,000 1,000
Materia prima 0
Material saditor
(+15%reparare) 13000 buc 6,500 0
Ingarsaminte sub aratura
40t 3,200 0
Fertilizanti 300kg 1,500 1,000 1,000 1,000
Apa pt plantare 65mc 1,300 200 200 200 200 200 1,000 1,000 1,000
Chirie platita in avans 0
Alte costuri 250 250 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 240 250 250
0
Transport ingrasaminte 1,600 0
Transport ingrasaminte
fertilizare 120 120 120 120
Aratura de semi-desfundare
1ha 900 0
Nivelare aratura 600 0
23
Cultivare aratura 500 0
Transport butasi 120 0
Marcare teren si trasare
brazde 500 0
Cultivare intre randuri (4 ori) 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000
Alte cheltuieli 160 40 40 40 40 160 160 160
Cheltuielie operationale 200 3,100 242 342 342 242 242 242 242 242 242 242 240 240 3,100 3,100 3,100
Salarii indirecte 0
Amortizare 2,900 242 242 242 242 242 242 242 242 242 242 240 240 2,900 2,900 2,900
Promovare 200 200 100 100 200 200 200
Cheltuielie neoperationale 1,000 1,000 1,000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1,000 1,000 1,000
Concesionare teren 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000
0
TOTAL CHELTUIELI 23,400 6,750 1,262 362 3,922 462 1,192 502 792 862 842 262 300 260 11,020 9,910 11,030
0
SOLD PRECEDENT 0
0
VENITURI-CHELTUIELI -16,400 250 -1,262 -362 -3,922 -462 1808 -502 1,208 -862 1,158 13,738 -300 -260 9,980 11,090 9,970
Observatii:
19 S-au luat in calcul la cultura de lavand 1 an infiintare cultura, 1 an crestere, recoltare din anul 3
29 S-a luat in calcul la plante recoltate din flora spontan un pre mediu de 3,5RON pe kg, recoltare 2000kg pe an
39 La distileria pentru uleiul de lavand s-a sczut din productie cantitatea reinut derpt cost de procesare
49 Cultura se va mentine minimum 10 ani, dintre care s-au analizat primii 5
24