Sunteți pe pagina 1din 67

RINITA ALERGICA

DE LA DEFINITIE LA TRATAMENT
Cuprins

Cursul cuprinde :
1.Scurt istoric
2.Ce este rinita alergica
3.Mecanismul de producere a rinitei alergice
4.Factorii de risc; alergenii
5.Clasificarea rinitelor
6.Simptomele
7.Diagnosticarea
8.Tratamentul
9.Complicatiile rinitei.
OBIECTIVELE CURSULUI

Consolidarea cunostinteler despre Rinita Alergica.

Tipurile de Rinita Alergica si simptomatologia acestora.

Intelegerea mecanismului de producere a Rinitei Alergice.

Cunoasterea medicamentelor folosite in tratarea Rinitei Alergice in functie de

mecanismele de actiune si forma de administrare.

Consilierea corecta si completa a pacientului cu Rinita Alergica in ceea ce


priveste administrarea si folosirea corecta a terapiei recomandate de medic.
Scurt istoric

Primele insemnari despre rinita alergica (RA) apar la jumatatea secolului al XVI-lea,
mai precis in anul 1565, cand chirurgul italian Leonardo Batollo face primele observatii
asupra unui pacient caruia trandafirii ii provocau stranut, mancarimi nazale si dureri de
cap (febra de fan).
Tot in secolul al XVI-lea Pietro Andreea Mattioli descrie cazul unui pacient care se
imbolnavea ori decate ori venea in contact cu pisici.
Mai tarziu in secolul al XIX-lea, mai precis in 1819, medicul britanic John Bostock
descrie manifestarile clinice ale febrei de fan (rinita alergica), care va fi numita o vreme
"catarul lui Bostock".
Ingrijorator este faptul ca in ultimii ani s-a constatat o crestere semnificativa a cazurilor
de rinita alergica, la nivel mondial ajungandu-se pana la 400 de milioane de oameni
afectati de aceasta boala. In Europa prevalenta medie este de 25%, dar se considera a fi
subestimata avand in vedere ca exista multe cazuri nediagnosticate.
Ce este Rinita Alergica?

Rinita Alergica (RA) este o boala inflamatorie cronica a mucoasei nazale, indusa de
contactul acesteia cu diferite substante denumite alergeni. Expunerea la acesti alergeni
declanseaza un raspuns imun care duce la inflamarea mucoasei nazale si la aparitia
simptomelor ce pot fi de intensitate mai mare sau mai mica in functie de gradul de
expunere si de substanta care provoaca alergia.
Rinita alergica este o afectiune care apare inca din copilarie, cauza fiind sensibilizarea
la alergenii din aerul liber. Aceasta sensibilizare se manifesta in general de la varsta de
2ani (dar poate sa apara si mai devreme), fiind mai comuna la copii cu varsta intre 4-6
ani.
Este de mentionat faptul ca desi este o boala care debuteaza in general in perioada
adolescentei (80% dintre bolnavii cu rinta alergica prezinta simptomatologie pana la
varsta de 20 ani), simptomele pot aparea la orice varsta.
Rinita Alergica
Mecanismul de producere a rinitei alergice
Pentru a intelege mecanismul de producere a rinitei alergice vom creiona cateva
lucruri despre alergie.
Alergia = cuvantul grecesc "allos" deviere de la starea originala, normala
= aparitia simptomelor provocate printr-un mecanism imunologic
= are la baza reactia antigen-anticorp
Practic, o alergie este raspunsul sistemului nostru imunitar la o substanta care in mod
normal este inofensiva. Corpul uman, prin intermediul sistemului imun, identifica aceste
substante ca fiind o amenintare si produce o reactie automata, inadecvata, in timp ce
majoritatea persoanelor nu prezinta nici un simptom la contactul cu aceste substante.
Implicate in procesul alergic sunt:

Alergenii

Anticorpii sau Imunoglobulinele (Ig)

Mastocitele

Mediatorii preformati si novo
Mecanismul de producere a rinitei alergice

Alergenii = orice substanta este un potential alergen, insa dintrei cei mai cunsoscuti care
pot produce rinite enumeram :

Polenul,

Acarienii

Mucegaiurile

Animalele de companie

Insecte

Virusurile

Agentii iritanti

Medicamente
Mecanismul de producere a rinitei alergice

Anticorpii sau imunoglobulinele (Ig) = glicoproteine prezente in fractia


gamaglobulinica a serului. Sunt asa numitul "fond imunologic de anticorpi naturali".

Dupa compozitia chimica se disting 5 clase de imunoglobuline: IgG, IgA, IgM, IgD, IgE.

IgE este crescuta la bolnavii cu reactie alergica de tip I si este responsabila de


hipersensibilitatea imediata, fiind secretata in tesutul limfatic de la nivelul suprafetelor
care vin in contact cu mediul exterior (epiteliul respirator si digestiv).

Cu alte cuvinte IgE este principala cauza a rinitelor alergice si se gaseste in cantitati
crescute la acestia dupa expunerea la alergenii inhalatori, dar se pot gasi in cantitati mici
si la pacientii nonalergici.

Atunci cand valorile IgE totale ajung la 30-40 kui/ml exista suspiciune de posibila
reactie alergica.
Mecanismul de producere a rinitei alergice

Mastocitele = sunt celule speciale din piele si zonele umede (nas, ochi, gura).
Mediatori = Histamina este un mediator eliberat de mastocit si are proprietati
proinflamatorii, vasoactive, spasmogene pentru musculatura neteda, secretorie (mucus,
secretie gastrica). Histamina este unul din mediatorii cei mai importanti implicati in
producerea rinitei alergice si produce simptome precum stranutul, pruritul.
In prima faza, cea de sensibilizare, moleculele de IgE sintetizate in urma contactului
mucoasei nazale cu alergenul, se fixeaza la suprafata celulelor ce poarta receptorii
specifici, in cazul nostru la suprafata mastocitelor. Mastocitele cu IgE specifice la
suprafata lor devin celule amorsate si se acumuleaza in mucoasa nazala a pacientilor.
Cea de-a doua faza are loc in cazul unui nou contact cu alergenul care a produs
sensiblizarea. Acesta se leaga de IgE specifice prin alte molecule de IgE adiacente, iar
fixarea lor la suprafata mastocitelor duc la eliberarea mediatorilor continuti in granulele
mastocitare, in cazul nostru la eliberarea histaminei responsabila de simptome.
Mecanismul de producere a rinitei alergice

Procesul inflamator alergic are loc n 2 etape:

1.Faza precoce n care simptomele apar intre 5 minute i 3 ore de la contactul cu


alergenul i sunt de obicei: stranut, prurit, rinoree clara, lacrimare abundenta.

2.Faza tardiva mediata de citokine, apare dupa 3-4 ore de la expunere i este
caracterizata prin congestie, fatigabilitate, iritabilitate, stare generala alterata i
eventual deficit neurocognitiv, somn alterat, fotosensibilitate, miros alterat, tuse, etc.
Care sunt factorii de risc ce pot provoca Rinita Alergica?

Avem doua tipuri de factori de risc:


Factori genetici tendinta de a dezvolta boli alergice este ereditara. S-a demonstrat ca
riscul aparitiei unei afectiuni alergice este de 15%, risc care poate ajunge la 40% dac
avem un printe alergic i la 80% dac ambii prini sufer de boli alergice.


Factori de risc din mediu pot fi alergeni inhalatori (polen, acarieni, mucegaiuri, etc) sau
diversi iritanti.

Conform OMS clasificarea alergenilor se face n majori i minori. Cei majori produc peste
50% din sensibilizari i sunt responsabili i de majoritatea simptomelor.
Alergenii

Alergenii inhalatori pot fi clasificati in :


Alergeni din mediul interior (care se gasesc in locuinte sau incaperi) cum ar fi praful,
acarieni, insecte, animale de companie.
Alergeni din mediul exterior cum ar fi polenul, mucegaiul.
Alergenii
Polenurile nu orice polen este alergizant. Polenurile anemofile sunt
transportate de vant pe distante mari si sunt responsabile de sensibilizarea
pe cale inhalatorie. Polenurile entomofile pot produce sensibilizare doar prin
contact direct. In Romania cele mai frecvente alergii sunt la polenul de
graminee si mai putin la polenul de arbori (plop, mesteacan, frasin, stejar).
Sunt pacienti alergici care pot reactiona la mai multe tipuri de polen si este
necesara cunoasterea acestei situatii atunci cand se face imunoterapia
specifica.
Polen de ambrozie Ambrozie
Alergenii

Praful de casa este principala cauza a alergiilor de interior. 70% din pacientii cu
alergii la alergenii inhalatori prezinta simptome accentuate in incaperi cu praf.

Praful de casa are o compozitie variata in alergeni :

Acarieni

Mucegaiuri

Gandaci

Alergeni de la animale de companie (par si saliva)

Plante de interior
Alergenii

Acarienii 90% din pacientii cu alergie la praful de casa sunt de fapt sensibilizati la
acarieni. Acestia sunt vizibili doar la microscop si traiesc la 20-24 grade celsius si peste
80% umiditate, se hranesc cu scuame de piele si se gasesc in paturi, perne, covoare,
jucarii de plus, tapiterii etc. Sunt distrusi prin spalare la 60 grade.

Un numar de 100 de acarieni la un gram de praf de casa este suficient pentru a


produce sensibilizarea unui copil.
Alergenii

Mucegaiurile sunt prezente in atmosfera atat in interior cat si in exterior, de regula


traiesc in locuri umede si la temperaturi nu foarte joase. Sporii sunt alergenici. Dintre
mucegaiuri avem: Clodasporium, Alternaria, Aspergillus, Penicillium.

Animalele de companie (pisici, caini, cobai) alergenii de la acestea pot fi: par,
scuame de piele, saliva. Alergia la pisica este cea mai frecventa.

Insecte gandacii de bucatarie pot produce rinita sau astm.

Alti alergeni care pot produce sau pot exacerba manifestarile rinitei alergice sunt:
virusurile, bacteriile, agentii iritanti reprezentati de diverse substante de curatare,
insecticide, vopsele; medicamentele (aspirina si alte antiinflamatoare nesteroidiene),
alimente (cele care contin capsaicina pot produce stranut, rinoree), fumatul, factorii fizici
(modificari bruste de temperatura, temperaturile scazute).
Clasificarea Rinitelor

Dupa evolutie rinitele pot fi clasificate astfel:


Rinite acute rinitata banala (coriza)

- rinita infectioasa (cel mai adesea cu virusi, Streptococul pneumoniae,


Moraxela cataralis, etc.)
Rinite cronice care pot fi : infectioase (atrofica, hipertrofica, catararala, alergica si
specifica)
- non-infectioase (vasomotorie, hormonala, medicamentoasa,
de stres, iatrogena)
Dupa sensibilitatea la alergeni avem :
Rinita alergica sezoniera (RAS) (intermitenta) care apare in anumite sezoane si
este declansata de sensibilitatea la polen, are un tablou clinic de scurta durata (de la
cateva saptamani pana la cateva luni) si dispare spontan.
Rinita alergica perena (RAP) (persistenta) care este prezenta pe o perioada de cel
putin 9 luni/an, fiind declansata de acarieni, mucegaiuri, animale de companie (par,
saliva, scuame)
Clasificarea Rinitelor

Dupa serveritatea rinitei avem:

Rinta usoara simptome prezente insa fara a fi deranjante

Rinita moderata/severa avem prezente unul sau mai multe simptome deranjante, cum ar fi :
afectarea somnului, afectarea activitatilor zilnice, afectarea activitatii scolare sau a muncii.

Este greu de cuantificat severitatea rinitei alergice datorita subiectivitatii simptomatologiei prezente,
care depinde de perceptia fiecarui pacient in parte.

Masurarea obiectiva a severitatii rinitei se face prin :


Scorul simptomelor,

Scala vizuala,

Rinomanometria, rinometria acuta,

Evaluarea mediatorilor si a celulelor din lavajul nazal,

Masurarea mirosului,

Masurarea reactivitatii prin teste de provocare cu metacolina, histamina, alergen, aer rece.
Simptomele rinitei

Simptomele imediate ale rinitei alergice sunt :


Stranutul repetat (in special dimineata la trezire) poate aparea in decurs de 1-2 minute
de la expunerea la alergen
Rinoreea (scurgeri nazale) lichid clar si limpede care poate sa apara la 3 minute de
la expunerea la alergen
Prurit datorat secretiilor nazale care se scurg pe peretii posteriori ai gatului, secretii
care pot declansa si o tuse
Prurit ocular insotit de lacrimare abundenta
Prurit nazal si otic

In cazul RAS simptomele apar in anumite perioade ale anului si cel mai adesea
includ : stranutul, rinoreea, mancarimile, lacrimarea.
In cazul RAP simptomele cele mai des intalnite sunt : congestiile mucoasei nazale si
picaturile postnazale, insa mai pot aparea stranutul si rinoreea.
Se pot manifesta toate simptomele sau numai cateva, de regula pot aparea in mai
putin de 5 minute de la expunerea la alergen dar poate sa dureze si mai mult pana la
aparitia acestora, de la 3 pana la 6 ore.
Simptomele rinitei

Exista simptome care se dezvolta intr-un interval mai mare de timp:

Nas infundat cu respiratie anevoiasa provocata de inflamatia nasului si sinusurilor

Fatigabilitate

Iritabilitate

Somn alterat

Miros alterat

Tuse cronica datorata scurgerilor de secretie nazala

Escoriatii alergice pe suprafata nasului datorate frecarii dese a nasului, etc.

Este important de stiut ca simptomele si gravitatea lor poate varia de-a lungul timpului
insa dureaza de regula toata viata.
Diagnosticarea Rinitei
Rinita alergica este diagnosticata prin anamneza (istoric medical) pacientului si prin examinare
clinica.

Anamneza este esentiala pentru diagnosticarea, evaluarea severitatii si a raspunsului la


tratament al rinitei alergice. Aceasta cuprinde cateva etape:

Varsta si sexul

Antecedente heredo-colaterale

Antecedente personale patologice (boli atopice astm bronsic, dermatita atopica; infectii recurente
sinusale, otice, bronsice)

Conditiile de mediu si viata (locuinta, sistem de incalzire, mucegai, animale de casa, covoare,
draperii, perne, camin, gradinita, loc de munca)

Istoric simptome de rinita alergica, simptome de afectare a calitatii vietii, simptome cauzate de
complicatiile RA, simptome de conjuctivita alergica, simptome de afectare a tractului respirator
inferior, medicatia folosita, alte boli cronice.
Diagnosticarea Rinitei

Anamneza facuta trebuie sa fie cat mai completa si sa ia in calcul si eventualele


simptome provocate de complicatiile posibile ale rinitei (sinuzita, otita medie) si
comorbiditati (astm bronsic).

In acelsi timp, anamneza trebuie sa stabileasca si efectele rinitei alergice asupra


calitatii vietii pacientului, cu urmatoarele manifestari : tulburari de somn, oboseala,
iritabilitate, afectarea atentiei si capacitatii de invatare a copilului, afectarea concentrarii la
locul de munca a adultului.

O alta metoda complementara de diagnosticare este examinarea obiectiva a


pacientului, examinare ce poate pune in evidenta : iritatia conjunctivala, coloratia violacee
a pleoapelor inferioare, creste transversale la nivelul pleoapei superioare produse de
spasmul muschiului Muller, creste transversale la limita superioara a cartilajelor piramidei
nazale produse de gratajul frecvent. La copii cu rinita alergica putem intalni salutul
alergic frecarea varfului piramidei nazale cu palma, faciesul adenoidian cu respiratie
orala datorat obstructiei nazale.

Examinarea ORL cuprinde : rinoscopia anterioara, bucofaringoscopia,, examenul


endoscopic al foselor nazale si rinofaringelui.
Diagnosticarea Rinitei
In diagnosticarea rinitei alergice folosim si investigatii alergologice de depistarea a IgE
specifice libere sau fixate la suprafata celulara. Se utilizeaza alergeni standardizati
disponibili in extracte alergenice. Extractele alergenice ce trebuie obligatoriu testate intr-o
baterie standard minima sunt : acarienii (Der P si Der F), epiteliile de animale (caine,
pisica), polenurile (de graminee, arbori, buruieni), mucegaiurile (Aspergillus, Alternaria,
Penicillium, Cladosporium). Aceste teste se realizeaza la suprafata pielii si de regula sunt
simple, rapide si sigure, insa in cazul in care pacientul este foarte alergic ele nu se pot
utiliza.

O alta metoda este dozarea IgE specifice din ser (test radioalergosorbent), este
considerata metoda cea mai fidela pentru evaluarea senibilizarii, poate fi facuta in locul
sau impreuna cu testul cutanat.

Testul de citologie nazala masoara numarul de eozinofile care sunt prezente intr-un
nr mare in frotiul nazal la pacientii cu alergie. Poate fi folosit la confirmarea rinitei alergice.

.
Diagnosticarea Rinitei

Se mai pot face teste imagistice ale sinusurilor cum sunt radiografiile, CT, IRM.
Acestea nu pot depista in mod direct rinita alergica insa pot arata prezenta unor afectiuni
coexistente.

RAS este mai usor de identificat deoarece are un debut rapid si predictibil al
simptomelor in asociere cu expunerea la polen.

RAP este mai greu de diagnosticat datorita suprapunerii ei cu alte afectiuni cum ar fi
sinuzite, infectii respiratorii si rinite vasomotorii. De aceea este foarte importanta
diagnosticarea corecta a RA precum si identificarea corecta a alergenului care ne poate
indruma catre un tratament corect si potrivit pentru simptome.
Diagnosticul diferential al rinitei alergice

Diagnosticul diferential al RA se face in principal cu rinita vasomotorie (RV), rinita infectioasa


(RI), rinita medicamentoasa (RM), rinita hormonala (RH), obstructii anatomice (deviatii de sept,,
vegetatii adenoide, tumori nazale, corpi straini), rinita ocupationala. Toate aceste entitati patologice
pot fi descrise la modul general ca rinite non-alergice.

Atat Rinita non-alergica (toate entitatile patologice enumerate mai sus) cat si Rinita alergica sunt
afectiuni ce apar ca urmare a inflamatiei mucoasei nazale, insa rinita non-alergica apare in absenta
unor triggeri alergici, pe cand rinita alergica este mediata imun de IgE.

Rinita non-alergica afecteaza si ea la randul ei in jur de 5-10% din populatia mondiala.

Stimulii autonomi au un impact asupra pacientilor cu rinita non-alergica comparativ cu cei cu


rinita alergica. Dezechilibrele vegetative, in favoarea sistemului parasimpatic cresc fluxul sangvin la
nivelul nasului, stimuleaza edemul si secretiile, determinand in final aparitia unui tablou clinic in care
dominante sunt obstructia/congestia nazala si rinoreea.
Tipuri de rinita non-alergica

Rinita vasomotorie (RV)


Cauza o reprezinta aparitia unor dezechilibre in functionarea sistemului nervos vegetativ
(simpatic si parasimpatic), in urma acestor dezechilibre apare o dominanata a sistemului
parasimpatic, ce determina vasodilatatie si edem al mucoasei nazale.


Simptomele sunt: rinoree, congestie nazala, stranut.


Debuteaza (in general) in jurul varstei de 20 ani.


Simptomele sunt prezente pe tot parcusul anului insa datorita diferentelor de temperatura ce
apar toamna si primavara, unii pacienti pot prezenta acutizari in aceasta perioada.


Este recomandata evitarea, pe cat posibil, a factorilor ce o declanseaza.


Este recomandata si evitarea aerului rece (aer conditionat), fumul de tigara, inhalarea anumitor
iritanti, temperaturile extreme, deoarece pot duce la exacerbarea simptomelor.
Tipuri de rinita non-alergica

Rinita infectioasa (RI)


Cauza - este o infectie de tract respirator superior, in majoritatea cazurilor virala.


Prezinta secretii nazale mucopurulente (mai putin apoase), congestie, durere si senzatie de
presiune la nivelul fetei, faringita.


Pot prezenta o suprainfectare bacteriana cu aparitia durerilor faciale persistente, edeme,
secretia purulenta si febra (la copii in mod special, dar foarte rar mai mult de 38 grade celsius).


Avantajul este ca infectiile virale sunt de regula, autolimitante si dispar in 7-10zile.
Tipuri de rinita non-alergica

Rinita medicamentoasa


Exista medicamente ce au ca reactie adversa aparita rinitei, dintre cele mai des folosite putem
mentiona: antiinflamatoarele nesteroidiene, estrogenii, beta-blocantele, gabapentina,
clorpromazina, penicilamina, etc.


Administrarea prelungita (peste 10 zile) a simpatomimeticelor nazale fac ca alfa receptorii din
interiorul mucoasei nazale sa-si piarda sensibilitatea la stimulii exogeni sau endogeni.


Tabloul clinic dominant este de congestie nazala intensa si prelungita insotita de rinoree.


Rinoreea nazala dispare daca se elimina medicamentul si tonususl nazal revine la normal in 7
pana la 21 zile dupa oprirea simpatomimeticelor.


Administrarea locala de simpatomimetice poate fi inlocuita de un spray pe baza de
corticosteroizi, iar daca acesta nu poate fi folosit, unii specialisti recomanda chiar mentinerea
adminstrarii simpatomimeticelor o perioada (cateva zile) in care acestea se va folosi doar noaptea
sau doar intr-o nara.
Tratamentul Rinitei Alergice

Tratamentul rinitei alergice cuprinde:

1.Eliminarea alergenului (pe cat posibil)

2.Tratament specific (Imunoterapia specifica)

3.Tratament nespecific (Farmacologic)

4.Tratament chirurgical
Eliminarea alergenului - Preventie

Eliminarea alergenului sau evitarea presupune un control asupra mediului din


interior si exterior, insa o evitare totala este extrem de greu de realizat, fiind
posibila doar pentru anumiti alergeni.

Profilaxia bolilor alergice presupune :

Profilaxia primara adresata persoanelor sanatoase si cu risc alergic

Profilaxia secundara adresata persoanelor sensibilizate dar care nu au


simptome

Profilaxia tertiara adresata persoanelor cu boala alergica si vizeaza controlul


complet al afectiunii. Este profilaxia cea mai utilizata.
Eliminarea alergenului - Preventie

In cazul acarienilor pot fi luate urmatoarele masuri:

Reducerea umiditatii in locuinte,

Indepartarea prafului din casa periodic, de preferat cu aspirator cu filtru HEPA,

Spalarea zilnica a podelelor, a mobilierului cu carpa uda,

Renuntarea la obiectele care retin praf : covoare, jucarii de plus, perdele,

Utilizarea lenjeriei de pat impermeabile la acarieni,

Spalarea saptamanala a lenjeriei de pat, perdelelor,

Utilizarea de solutii acaricide o data la 3 luni.


Eliminarea alergenului - Preventie

Polenurile in cazul acestora evitarea este practic imposibila insa putem minimaliza
efectul expunerilor adoptand cateva metode :

In perioada de varf cand cantitatea de polen este mare se tin usi si ferestre inchise,

Se evita plimbarile in zone cu plante generatoare de polen,

Se utilizeaza filtre de aer speciale pentru sistemele de aer conditionat,

Evitarea uscarii hainelor in aer liber,

Purtarea ochelarilor de soare,

Se pot efectua concedii in zone in care polenizarea este redusa.


Eliminarea alergenului - Preventie
In cazul alergiei la animalele de companie :

Renuntarea la animale,

Spalarea manilor si schimbarea lenjeriei dupa contactul cu animalul,

Aspirarea incaperii aspirator cu filtru HEPA,

Spalarea animalului saptamanal,

Renuntarea la covoare.

In cazul mucegaiurilor putem evita asfel :

Reducem umiditatea din incaperi

Filtre de aer HEPA in dormitor,

Fungicide pentru zonele contaminate.


Apa de mare

Tot n cadrul preventiei dar i al tratamentului nonfarmacologic putem incadra irigarea intranazala
cu soluii saline, (are eficiena n 50% din cazuri). Irigarea intranazala cu soluii saline constituie un
procedeu de nlturarea mecanica a alergenilor din pasajele nazale.
Apa de mare este bogata n minerale i oligoelemente care duc la mentinerea unei mucoase
nazale sanatoase, hidratate i curate.
Exista soluii cu apa de mare n diverse concetratii, care sunt folosite att pentru prevenirea
aparitiei rinitei cat i pentru decongestionarea mucoasei nazale.
Solutiile cu apa de mare pot fi soluii izotone i soluii hipertone.
Solutiile hipertone cu apa de mare:
sunt bogate n saruri minerale i oligoelemente;
amelioreaza congestia nazala i presiunea sinusurilor, prin intermediul mecanismului natural de
osmoza;
hidrateaza i curata cavitatile nazale, eliminand mucusul acumulat, alergenii, agenii infectiosi
i impuritatile.
Apa de mare

Avantajele produselor cu apa de mare sunt:

Nu contin medicamente, conservanti sau ali aditivi chimici,

Nu au contraindicatii,

Sunt sigure pentru copii i adulti,

Nu prezinta efecte secundare,

Nu dau dependent sau efect de rebound,

Pot fi utilizate n timpul sarcinii i alaptarii.

Este contraindicata folosirea apei de la robinet pentru aceste spalaturi, deoarece aceasta este

hipotona i poate provoca o congestie mai pronuntata a mucoasei nazale, prin determinarea

edemului.
Imunoterapia
Imunoterapia specifica (ITS) a fost introdusa ca metoda teraputica in anul 1911 de
catre Noon pentru tratarea rinitei alergice la polen.

Imunoterapia specifica este metoda care se adreseaza mecanismului imunologic de


producere a unei alergii si reuseste sa induca toleranta imunologica fata de alergenul
sensibilizat.

Produsele folosite pentru ITS sunt vaccinuri cu alergeni sau vaccinuri alergenice, a
caror administrare se face subcutanat (solutii injectabile) sau sublingual (metoda noua
picaturi, tablete).

ITS presupune administrarea periodica pe o perioada de cel putin 3 ani a unui vaccin
alergenic. Aceasta perioada poate fi prelungita la 5-8 ani pentru anumite situatii.

Administrarea se face in functie de preparatul utilizat, de regula avem initierea cu


doze progresiv crescande pana la atingerea dozei de intretinere, apoi administrarea
ritmica a aceleiasi doze pe toata perioada terapiei.
Imunoterapia
Imunoterapia specifica subcutanata (ITSC) se poate efectua pentru polen, acarieni si
epitelii de animale.

ITS poate ridica probleme din punct de vedere al efectelor secundare de tip
anafilactic, insa prin introducerea extractelor de tip alergoid, aceste efecte sunt destul de
rare si au o severitate redusa.

Reactiile adverse de tip ITS pot fi locale : eritem, edem local sau extins uneori, pentru
tratamentul lor se folosesc crme antiinflamatorii sau antihistaminice H1 administrate oral.

Reactiile adverse sistemice induse de ITSC sunt impartite in 4 grade de severitate :

Grad 0 fara simptome

Grad 1 reactii usoare (urticarie localizata, rinite sau astm usor)

Grad 2 reactii moderate (debut mai lent, 15 min., al urticariei generalizate si/sau
astm moderat
Imunoterapia

Grad 3 reactii severe debut rapid, sub 15 minute, al urticariei generalizate,


angioedemului sau al astmului sever.

Grad 4 soc anafilactic, debut imediat, cu prurit nazal, eritem, urticarie generalizata,
astm, hipotensiune.

Administrarea profilactica a unui antihistaminic H1, inaintea vaccinarii a redus riscul


aparitiei reactiilor severe sistemice.

Aceste reactii adverse sistemice reprezinta o urgenta majora si se trateaza rapid cu


adrenalina, reumplere vasculara (in caz de soc), antihistaminice H1 si H2, corticoterapie,
oxigen, beta-2-agonisti inhalatori sau sistemic.
Imunoterapia

Imunoterapia specifica sublinguala (ITSL) este introdusa de curand (la inceputul anilor
90) si folosesc preparate standardizate sub forma de picaturi, tablete, spray, se
adreseaza alergenilor majori : polen si acarieni.

Avantaje ITSL : pacientul isi poate administra singur tratamentul, complianta mai
mare, si un risc mai mic de soc anafilactic.

Datorita duratei lungi de tratament (2-3 ani) se pune problema conservarii extractelor
alergenice astfel :

Extractele apoase se conserva 2-3 ani si 12 luni dupa prepararea diverselor dilutii

Extractele depot 5 ani in stare liofilizata si 3-18 luni dupa obtinerea unor dilutii

Pastrarea lor se face la frigider, 4-8 grade celsius, evitandu-se inghetarea.


Imunoterapia

Dintre preparatele cu extracte de alergeni avem :

ORALAIR extract de alergen sub forma de comprimate sublinguale, din polen de


graminee: golomat (Dactylis glomerata L), vitelar (Anthoxanthum odoratum L.), zazanie
(Lolium perenne L.) firuta (Poapratensis L.), si timoftica (Phleum pratense L.) 100IR sau
300IR per comprimat sublingual (IR = indice de reactivitate).

Tratamentul de initiere este de 1*3compr. sublinguale de 100IR + 1*28compr.


sublinguale de 300IR.

Tratamentul de continuare: 30cpr. subling. 300IR.

Sunt indicate in rinita si conjunctivita alergica cauzate de polenul de graminee, la copii


mai mari de 5 ani, adolescenti si adulti.
Imunoterapia

Dintre preparatele cu extracte de alergeni avem :

STALORAL este un extract din amestec de polen din 56 plante si amestec de


acarieni, latex, epitelii de pisica. Se prezinta sub forma de solutie sublinguala de 10IR/ml,
100IR/ml si 300IR/ml.

Este indicat in tratamentul alergiilor de tip I, cum ar fi: rinite, conjunctivite, rino-
conjunctivite, astm cu caracter peren sau sezonier.

Terapia cu Staloral are loc in 2 etape: in prima etapa (initiere) se administreaza doze
progresive, iar in a doua etapa (de intretinere) se administreaza doze constante.
Tratamentul nespecific

Tratamentul nespecific al bolilor alergice sau cu componenta alergica cuprinde o serie de grupe
de medicamente care influenteaza eliberarea si fixarea mediatorilor, amintim :

Antihistaminice

Antiserotoninice

Adrenalina (antagonist fiziologic al histaminei)

Corticosteroizi

Inhibitorii degranularii mastocitare

Imunodepresive

De regula tratamentul rinitei alergice se face cu administrare intranazala sau orala.


Medicamentele nu mai au efect dupa ce sunt intrerupte, de aceea este necesar un tratament de
intretinere pentru rinita alergica perena
Tratament

Adrenalina este un antagonist fiziologic al histaminei si se foloseste in


tratamentul reactiilor alergice de tip I, atunci cand apare pericolul
socului anafilactic.

Adrenalina este indispensabila si in acelasi timp salvatoare in socul


anafilactic si pentru combaterea crizelor de astm bronsic, un
vasoconstrictor general si local.

Adrenalina se administreaza in soc anafilactic (reactie mai putin severa)


0,3-0,5mg I.v. lent sau I.m., la 20-30 minute, repetat de 3 ori la nevoie;
reactie grava 0,5mg I.v. lent repetat la 5-10 minute la nevoie.
Tratament

Antihistaminicele H1 primele descoperite, se utilizeaza in reactii alergice de tip I si


au capacitatea de a bloca receptorii histaminici.

Antihistaminicele H1 sunt utile in prevenirea sau tratarea simptomelor din rinitele si


conjunctivitele alergice din cadrul febrei de fan, polinozei, cand rinoreea, lacrimarea,
pruritul ocular dispar si se atenueaza tusea si stranutul.

Ele pot fi folosite cu efecte benefice limitate in astm bronsic. In dermatozele alergice,
in prevenirea raului de miscare.

Efectele secundare mai des intalnite sunt : sedarea (antihistaminicele din prima
generatie, la generatia a doua nu mai este prezenta) si efectul anticolinergic. Uneori acest
efect (de sedare) este dorit, alteori insa el interfera intr-un mod nedorit cu activitatile
zilnice ale pacientului.
Tratament

Toate antihistaminicele blocheaza reversibil si competitiv receptorii histaminici 1, in


plus se pare ca cele din generatia a doua pot inhiba si eliberarea anumitor mediatori ai
inflamatiei, in special a celor eliberati din celulele bazofile si din mastocite.

Antihistaminicele din generatia a doua se diferentiaza de cele din prima generatie prin
faptul ca nu determina o deprimare nervos-centrala intensa si deci nu au efect de sedare.
In acelasi timp prezinta o afinitate mai scazuta pentru receptorii colinergici si o afinitatea
mai crescuta pentru receptorii histaminici H1 ceea ce duce la o rata mai scazuta a
efectelor adverse.

Metabolizarea antihistaminicelor are loc in ficat, cu exceptia cetirizinei care se


metabolizeaza in rinichi.
Tratament

Antihistaminicele H1 sunt :

Din prima generatie CLORFENIRAMINA, CLORFENOXAMINA, CLOROPIRAMINA,


CLEMASTINA, PROMETAZINA.

Au aparut in urma cu 40-50 de ani. Au in majoritate efect sedativ, antialergic cu durata


scurta de actiune.

Din a doua generatie ASTEMIZOL, TERFENADINA, CETIRIZINA, LORATADINA,


AZELASTINA, EBASTINA, LEVOCABASTINA, ACRIVASTINA.

Acestea s-au dezvoltat in ultimii 15 ani si au avantajul ca sunt lipsite de efecte


sedative si anticolinergice. Au actiune rapida si de lunga durata (24 ore) ceea ce duce la
o complianta mai buna.
Tratament
CLORFENIRAMINA unul din cele mai potente antihistaminice, are o durata de actiune de 4-6
ore, insa cu un efect sedativ moderat ce persista si a doua zi dupa administrare. Comprimate de
4mg la adulti se administreaza 1cpr de 2-3 ori/zi.

CLORFENOXAMINA actiune de 3-6 ore, insa cu efecte sedative marcate. Este contraindicata
in glaucom, adenom de prostata si la conducatorii auto. Nu se asociaza cu bauturi alcoolice sau cu
alte deprimante centrale.

CLOROPIRAMINA actiune antihistaminica cu durata de 4-6 ore, actiunea sedativa este relativ
redusa.

CLEMASTINA are un efect prelungit intre 8-12 ore, actiune sedativa relativ mica. Anticolinergic
si antivomitiv activ. Se administreaza la adulti oral, cate 1mg de doua ori/zi; copii intre 6-12 ani cate
0,5-1mgde 2 ori/zi. Trebuie evitat in primul trimestru de sarcina. Reprezentanti: Tavegyl.

PROMETAZINA actiune antihistaminica de lunga durata (8-12 ore). Are efecte sedativ-
hipnotice importante, trece bariera hemato-encefalica si prin placenta. Indicat in rinite alergice,
urticarie, boala serului, edem Quincke, manifestari pruriginoase, voma, insomnie, anxietate.
Reprezentanti : Romergan.
Tratament
CLORFENIRAMINA unul din cele mai potente antihistaminice, are o durata de actiune de 4-6
ore, insa cu un efect sedativ moderat ce persista si a doua zi dupa administrare. Comprimate de
4mg la adulti se administreaza 1cpr de 2-3 ori/zi.

CLORFENOXAMINA actiune de 3-6 ore, insa cu efecte sedative marcate. Este contraindicata
in glaucom, adenom de prostata si la conducatorii auto. Nu se asociaza cu bauturi alcoolice sau cu
alte deprimante centrale.

CLOROPIRAMINA actiune antihistaminica cu durata de 4-6 ore, actiunea sedativa este relativ
redusa.

CLEMASTINA are un efect prelungit intre 8-12 ore, actiune sedativa relativ mica. Anticolinergic
si antivomitiv activ. Se administreaza la adulti oral, cate 1mg de doua ori/zi; copii intre 6-12 ani cate
0,5-1mgde 2 ori/zi. Trebuie evitat in primul trimestru de sarcina. Reprezentanti: Tavegyl.

PROMETAZINA actiune antihistaminica de lunga durata (8-12 ore). Are efecte sedativ-
hipnotice importante, trece bariera hemato-encefalica si prin placenta. Indicat in rinite alergice,
urticarie, boala serului, edem Quincke, manifestari pruriginoase, voma, insomnie, anxietate.
Reprezentanti : Romergan.
Tratament

ASTEMIZOL - comprimate de 10mg cu administrare orala, cu actiune de lunga durata


ce permite o administrare pe zi. Indicat in rinite si alte manifestari din zona ORL,
conjunctivite alergice, urticarie, angioedem acut. Este lipsit de efecte centrale si efecte
anticolinergice.

TERFENADINA la doze teraputice uzuale este lipsit de efecte sedative si


anticolinergice, are o durata de actiune de 12 ore. Indicata in rinite, conjunctivite alergice,
urticarie, edem Quincke, eczeme, prurit. Sunt comprimate de 60mg cu administrare orala,
si suspensie de 30mg/5ml pentru administrare orala la copii. Pentru adulti se recomanda
60mg la 12 ore sau 120mg la 24 ore. O singura doza de 60mg sau 120mg este mai
eficace comparativ cu o doza de astemizol-4mg, loratadina-10mg, clorfeniramina-4mg,
dar mai putin eficace decat 10mg cetirizina.
Tratament
CETIRIZINA comprimate 10mg si solutie orala 10mg/ml, indicata in rinite alergice
aperiodice, coriza spastica nesezoniera, rinita periodica si polinoze diverse, afectiuni
dermatologice pruriginoase alergice, conjunctivita alergica. Se recomanda la adulti si
copii intre 6-11ani cate 5-10mg o data pe zi, in priza unica, seara la culcare, copii 2-5ani
cate 5mg odata/zi sau 2,5mg de doua ori/zi. Uneori poate prezenta efect sedativ la doze
uzuale. Alerid, Reactin, Zyrtec, Celerg.

LORATADINA se gaseste sub forma de comprimate de 10mg si sirop 1mg/ml.. Se


administreaza la adulti si copii peste 30kg cate 10mg/zi, indicata in rinita sezoniera,
alergica, dermatoze alergice. Este nesedativa la doze uzuale si sedativa la doze mai
mari. Claritine, Flonidan, Symphoral.

AZELASTINA este indicat in tratamentul simptomatic al rinitei alergice sezoniere si


perene, se gaseste sub forma de aerosol 0,14mg/doza si se administreaza cate o
pulverizare in fiecare nara de 2ori/zi. Se poate administra pana la ameliorarea
simptomelor dar nu mai mult de 6 luni consecutiv. Allergodil spray nazal 0,1%.
Tratament
EBASTINA are actiune prelungita si se administreaza 10mg/zi in urticarie cronica si
in rinite alergice. Nu induce sedare.

LEVOCABASTINA se recomanda aplicarea sprayului nazal sau colirului 0,5mg/ml


in fiecare nara sau ochi de 2-4 ori/zi. Absorbtia nazala este mai scazuta la cei cu rinita
alergica.

DESLORATADINA se gaseste sub forma de comprimate de 2,5mg, 5mg si sirop


0,5mg/ml, indicat in rinita alergica, urticarie idiopatica cronica. Se administreaza in priza
unica 5mg/zi la adulti si copii peste 12ani; la copii 2-5ani cate 1,25mg/zi(2,5ml sirop), la
copii 6-11ani cate 2,5mg/zi (5ml sirop). Aerius , Dasselta, Lordestin.

COMBINATII LORATADINA 5MG + PSEUDOEFEDRINA 60MG are actiune


antihistaminica (loratadina) de lunga durata si actiune vasoconstrictoare (pseudoefedrina)
rezultand efecte decongestive. Se administreaza 1cp la 12 ore in alergii ale aparatului
respirator, zona oftalmica, tegumente (rinite, febra de fan, urticarie, boala serului).
Clarinase.
Tratament

DESLORATADINA 2,5mg + PSEUDOEFEDRINA 120mg are actiune antihistaminica


si actiune vasoconstrictoare. Aerinaze.

RUPATADINA indicata in rinita alergica si urticarie idiopatica cronica, se gaseste sub


forma de comprimate de 10mg si solutie orala 1mg/ml. Are ca reactii adverse :
somnolenta, oboseala, cefaleea. Are o eficacitate crescuta in rinita alergica persistenta,
comparativ cu cetirizina, prezinta siguranta demonstrata clinic in administrarea pe termen
lung, timp de 1 an. Se administreaza la adulti si copii peste 12 ani cate 10mg/zi, iar la
copii intre 6-11 ani cate 5mg (5ml. Sirop). Tamalis.

BILASTINUM indicat in tratamentul simptomatic al rinoconjunctivitei alergice


sezoniere sau perene si al urticariilor. Se gaseste sub forma de comprimate de 20mg. Are
ca reactii adverse: cefaleea, astenie. Nu are efecte sedative. Borenar.
Tratament

Corticosteroizii introducerea corticosteroizilor in practica medicala a reprezentat o


revolutie in tratamentul bolilor alergice. In ce priveste rinita alergica corticosteroizii
intranazali (cu exceptia corticosteroizilor sistemici) sunt cele mai eficiente medicamente
disponibile. Prin utilizarea corticosteroizilor intranazali se obtin concentratii mari de
substanta la nivelul mucoasei nazale cu riscuri minime de efecte adverse sistemice.

Efectul antialergic este dat prin scaderea fixarii anticorpilor IgE si inhibarea eliberarii
de mediatori chimici. Din nefericire o administrare prelungita (peste 20-30 zile) poate
induce efecte secundare negative ca : reduce rezistenta la infectii, efecte adverse
digestive, osteoporoza, accentueaza HTA, induce corticodependenta, produce leziuni
oftalmice, determina diabetul cortizonic, etc.

Sunt eficienti in combaterea obstructiei nazale, rinoree si stranut. Se recomanda


administrarea lor topica, intranazala, iar pe cale orala doar in cazuri severe si pe durata
scurta de timp.
Tratament

Corticosteroizii cu administrare intranazala sunt :

BECLOMETAZONA aerosol 100mcg/doza indicat in rinite alergice si vasomotorii la


adulti si copii peste 6 ani - cate 2 pufuri in fiecare nara de 2 ori/zi sau 1 puf de 3-4ori/zi,
maxim 8 pufuri/zi. Rinoclenil.

BUDESONID suspensie nazala 32mcg/doza indicata in rinita alergica sezoniera sau


continua la adulti si copii peste 6 ani cu o administrare initiala de 2 pulverizari de 64mcg
in fiecare nara o data/zi dimineata sau o pulverizare in fiecare nara de 2 ori/zi (dimineata
si seara); intretinere, o pulverizare in fiecare nara dimineata. Reactii adverse : epistaxis,
iritatii nazale, infectii nazale si faringite cu candida albicans. Rhinocort.

FLUTICAZONA FUROAT sray nazal, suspensie nazala 27,5mcg/puf indicata in rinita


alergica la adulti, adolescenti si copii intre 6-11 ani - cu administrarea a 1puf/zi in fiecare
nara. Se foloseste pe perioada expunerii la alergen. Avamys.
Tratament
FLUTICAZONA PROPIONAT spray nazal 0,05g/100g indicat in rinite alergice cu administrarea
a 2 pulverizari in fiecare nara o data/zi. Flixonase.

MOMETAZONA aerosol 50mcg/doza indicat in rinita alergica sezoniera sau permanenta la


adulti si copii peste 6 ani. Se foloseste si profilactic cu 4 saptamani inaintea sezonului de polenizare.
Administrare : 1 pulverizare in fiecare nara/zi. Nasonex.

COMBINATII BETAMETAZONA 0,05% + TETRAHIDROZOLINA 0,1% suspensie apoasa


indicata in rinite, decongestiv, administrare 1-2 pufuri in fiecare nara de 3-4 ori/zi. Biorinil.

AZELASTINA + FLUTICAZONA PROPIONAT practic este o combinatie intre un antihistaminic


(azelastina) si un corticosteroid (fluticazona). Se gaseste sub denumirea de DYMISTA
137mcg/50mcg/doza, spray nazal. Se utilizeaza pentru ameliorarea simptomelor moderate pana la
severe din rinita alergica sezoniera si perena, in cazul in care utilizarea fie de antihistaminic nazal
sau corticosteroizi singuri nu este considerata suficienta. Amelioreaza simptomele ca: stranut,
mancarimea nasului, nas infundat, senzatia de curgere a nasului, picurare nazala. Doza
recomandata este de o pulverizare in fiecare nara de doua ori/zi, dimineata si seara, la adulti si copii
peste 12 ani. Nu se administreaza la copii sub 12 ani.
Tratament

ANTILEUCOTRIENELE MONTELUKAST = a fost aprobat ca monoterapie in RA, avand o


eficienta mai mare la pacientii care prezinta ca prima manifestare clinica congestia nazala. El este
indicat in profilaxia si tratamentul cronic al astmului, astm sensibil la acetilsalicilic, in prevenirea
bronchoconstrictiei indusa de effort; poate fi asociat cu bronhodilatatoare si corticosteroizi inhalatori.
Nu se recomanda in criza de astm. Se administreaza cate 10mg seara la culcare la adulti si copii
peste 15 ani; la copii intre 6 si 14 ani se administreaza cate 5mg seara la culcare. Singulair,
Monkasta, Solok.

ANTICOLINERGICE sunt responsabile de blocarea receptorilor muscarinici din glandele


seromucoase si reduc astfel rinoreea. Sunt indicate in general la varstnici si in cazurile de rinita
persistenta ce nu raspunde la alte scheme terapeutice. Reprezentant: ipratropium bromide cu
aplicatie locala sub forma de spray. Atrovent.
Tratament
Decongestionantele intranazale sunt eficiente pentru ameliorarea de scurta durata a
simptomelor din RA, in special obstructia nazala prin actiunea lor pe receptori alfa-vascularide
vasoconstrictie eficienta. Se administreaza local prin instilare sau pulverizare (picaturi si sprayuri)
dar si oral (efedrina, pseudoefedrina).

Din aceasta categorie fac parte :

OXYMETAZOLINA indicata in congestie nazala, se gaseste sub forma de picaturi nazale sau
spray (aerosol); in caz de administrare prelungita efectul scade. Afrin, Nasivin.

XYLOMETAZOLOINA indicata in congestie nazala, aplicata local actiunea incepe dupa 5-10
minute si dureaza circa 10 ore; nu se administreaza la copii sub 3 luni. Bixtonim Xylo, Olynth,
Vibrocil Actilong.

NAPHAZOLINA congestie nazala, utilizarea timp indelungat duce la atrofierea mucoasei


nazale. Rinofug.

TRAMAZOLINUM indicatie in inflamatia mucoasei din rinite acute si cronice, se administreaza


la adulti si copii peste 7 ani, reactii adverse: cefalee, aritmii, excitare SNC. Muconasal spay.
Tratament

Din aceasta categorie fac parte : si diverse combinatii

FENYLEPHRINUM indicata in rinite purulente, alergice, vasomotorii, sinuzita asociata;


contraindicata in rinite uscate si atrofice. Bioflu nazal.

DEXPANTHENOLUM + XYLOMETAZOLINA decongestiv nazal cu favorizarea vindecarii


mucoasei nazale; se administreaza cate un puf in fiecare nara de cel mult 3 ori pe zi la copii intre 3
si 6 ani, nu mai mult de 5-7 zile consecutive. Nasic, Septanazal.

ACETYLCISTEINUM + TUAMINOHEPTAN - indicat in tratamentul rinitelor acute si subacute cu


secretie abundenta de mucus, in rinite cronice, vasomotorii si sinuzite; se administreaza cate 2
pufuri de 3-4ori/zi la adulti si 1 puf de 3-4ori/zi la copii, este contraindicat la cei cu glaucom.
Rinofluimucil.
Tratament

Din aceasta categorie fac parte : si diverse combinatii

CLORHIDRAT DE XYLOMETAZOLINA 70mcg + BROMURA DE IPATROPIU 84mcg indicat in


congestia nazal si rinoree asociata corizei. Efectul vasoconstrictor se obtine in 5-10 minute de la
administrare si dureaza 6-8 ore, iar efectul anticolinergic care reduce secretia nazala se instaleaza in
15 minute de la administrare si dureaza 6 ore. Se administreaza cate 1 puf de 3 ori/zi la adulti. Nu se
administreaza la copii sub 18 ani. VIBROCIL DUO.

FENILEFRINA 2,5mg/ml +MALEAT DE DIMETINDEN 0,25mg/ml este indicat in tratamentul


simptomatic al racelii, rinitei acute si cronice, congestie nazala, rinite alergice sezoniere si perene,
rinite vasomotorii. Se gaseste sub forma de gel nazal, picaturi nazale, spray nazal. Este un
decongestionant eficient si bine tolerat. Se administreaza in functie de forma farmaceutica si de
varsta pacientului. Gelul si sprayl nu este recomandat la copii sub 6 ani. VIBROCIL.
Tratament

In piata farmaceutica au aparut in ultimii ani o serie de combinatii intre antihistaminice,


decongestionante, antiinflamatoare, analgezice, combinatii care ajuta la diminuarea
simptomatologiei asociata racelii si gripei, rinitelor, sinuzitelor, etc.

Aici putem mentiona preparatele care contin atat decongestive nazale cat si antiinflamatoare
cum ar fi Nurofenul care contine ibuprofen (antiinflamator) si pseudoefedrina (decongestionant
nazal). Folosit in special pentru tratamentul simptomelor din raceli si gripe.

Sau produse care contin: antihistaminic (clorfeniramina), decongestionant (pseudoefedrina) si


antipiretic (paracetamolul) folosite de regula in tratamentul multisimptomatic (efect analgezic,
antipiretic, antihistaminic si decongestionant) al racelii si gripei sau chiar al rinitei infectioase.
Parasinus, Theraflu extra.

Trebuie mentionat ca aceste decongestive nazale trebuiesc folosite pe o perioada scurta de


timp, nu mai mult de 10 zile deoarece pot duce la o rinita medicamentoasa. De asemenea trebuiesc
evitate la cei cu glaucom, la gravide, la hipertensivi, la cei cu afectiuni psihice, cu hipertiroidism.
Tratament

Anticorpi monoclonali murini umanizati cu ajutorul ingineriei genetice.

OMALIZUMAB este un anticorp monoclonal IgG1-k umanizat recombinat care se leaga selectiv
la IgE. Acest tratament anti IgE inhiba legarea IgE la receptorul de inalta afinitate de pe suprafata
mastocitelor si bazofilelor, cu limitarea eliberarii mediatorilor raspunsurilor alergice.

Este utilizat in tratarea rinitei alergice si a astmului bronsic alergic la adulti si copii peste 12 ani.
Se administreaza in doze de 150-375mg s.c. la 2 sau 4 saptamani, corelat cu greutatea corporala si
nivelurile IgE serice totale.

Cele mai frecvente reactii adverse sunt: dureri de cap, reactii la locul injectarii, infectii, rareori
anafilaxie.
Complicatiile rinitei
Desi rinita alergica este considerata o bola comuna, impactul ei asupra calitatii vietii
pacientilor este unul care nu poate fi subestimat.

Rinita alergica influenteaza in mod negativ calitatea vietii pacientilor prin


simptomatologia care pune probleme serioase daca nu este tratata cu succes.

In timp pot aparea anumite complicatii ale rinitei alergice : sinuzita, infectii ale
urechilor, polipii nazali. Multi pacienti cu rinita alergica asociaza si astmul manifestat prin
episoade recurente de tuse, waezing si dispnee.

Prognosticul este in general favorabil, aceste manifestari de tip alergic regreseaza


odata cu inaintarea in varsta, insa asa cum am specificat exista totusi riscul comorbiditatii
reprezentat de astmul bronsic.

Pacientii care au rinita alergica cronica, au deasemenea si o scadere a calitatii vietii


prin lipsa somnului. Acestia sunt obositi, au probleme de concentrare atat la scoala copii
cat si la locul de munca, adultii.
Complicatiile rinitei

Rinita vasomotorie este o rinita declansata la frig (aer rece, vant, aer conditionat) cu
aparitia simptomelor de rinita: nas infundat, rinoree, stranut. Diferenta dintre RV si RA
este practic lipsa senzatiei de mancarime de la nivelul nasului, ochilor sau fetei.
Tratamentul RV fiind asemanator cu al RA si se bazeaza mai ales pe folosirea srayului
cu antiinflamator cu doze mici de cortizon, ce actioneaza strict pe mucoasa nazala
inflamata.

De regula pacientii folosesc decongestionante nazale, de aceea trebuie sa fie sfatuiti


sa faca acest lucru pe o perioada de timp limitata, 7-10zile, si in conditiile in care nu avem
alte cauze obstructive locale: deviatie de sept, polipi, cornete ingrosate. Actiunea
acestora este rapida, insa abuzul lor este unul nedorit deoarece in timp poate duce la
dependenta si la efecte locale nedorite, severe: mucoasa atrofiata, pierderea mirosului si
uneori chiar a gustului. Pe langa aceasta, oprirea brusca a decongestionantelor folosite
timp indelungat duce la efectul de rebound.
Complicatiile rinitei

Asa cum se specifica si in literatura de specialitate RA poate reprezenta un factor de


risc in ceea ce priveste aparitia astmului, atat la copil cat si la adult. Majoritatea
pacientilor care au astm prezinta si rinita alergica, insa nu toti pacientii cu rinita alergica
au si astm.

Este foarte importanta atat recunoasterea simptomelor care apar intr-o infectie
respiratorie superioara cat si tratarea acesteia intr-un timp cat mai scurt si eficient, la
pacientii care prezinta astm sau rinita alergica, pentru a evita posibilele complicatii.

RA poate fi usor confundata cu o rinita infectioasa (RI). Pentru a putea face diferenta
intre ele trebuie sa stim ca RA este afectiunea in care simptomele apar in urma expunerii
la un alergen si poate fi depistata prin teste cutanate, dozare IgE specifice, etc (vezi
curs).
Complicatiile rinitei
Pe de alta parte, rinita infectioasa apare in cursul unei infectii virale sau bacteriene si
poate fi acuta sau cronica. Este de mentionat ca, copii pana la 3 ani pot face pana la 10-
11 episoade de rinita acuta infectioasa per an, prescolarii pot face in jur de 8 episoade
per an, iar scolarii in jur de 4 episoade de rinita acuta infectioasa per an.

Cele doua tipuri de rinita - RA si RI, pot sa coexiste (in special la prescolari) si pot
duce la dezvoltarea unei rino-sinuzite acute.

Pacientii care au o RA si dezvolta si o RI pot prezenta o exacerbare a simptomelor, iar


prezenta lor poate fi resimtita pana la cateva saptamani.

La copii diagnosticati cu astm, aparitia RA este de cele mai multe ori neglijata si
nediagnosticata, iar unele simptome sunt puse pe seama astmului si crescuta astfel doza
de cortizon cu care se afla in tratament.

O rinita netratata poate duce in timp la complicatii sau chiar la un astm care va fi dificil
de tratat.
SUCCES!