Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Intocmirea Situatiilor Financiare Lucrare de Licenta
Intocmirea Situatiilor Financiare Lucrare de Licenta
CUPRINS
CAPITOLUL I STADIUL CUNOATERII N DOMENIU. SINTEZ DIN LITERATURA DE SPECIALITATE________________________2
1.Reglementari contabile in Romania privind situatiile financiare____________________________________________________2
2. Rolul si importanta situaiilor financiare_______________________________________________________________________4
3. Normalizarea armonizarea - convergenta contabil____________________________________________________________4
4 ntocmirea si prezentarea situaiilor financiare__________________________________________________________________8
4.1 Bilanul contabil_________________________________________________________________________________8
4.2 Contul de profit si pierdere_______________________________________________________________________13
4.2.1 Structura contului de profit si pierdere in normalizarea contabila internaionala__________________15
4.3 Situatia modificrilor capitalului propriu____________________________________________________________16
4.4 Situatia fluxurilor de trezorerie____________________________________________________________________17
4.5 Note explicative la situaiile financiare anuale________________________________________________________19
5. Principii contabile si aplicarea lor la intocmirea situatiilor financiare______________________________________________19
6. Lucrri contabile preliminare intocmirii situatiilor financiare_____________________________________________________22
7. Calculul si analiza principalilor indicatori economico-financiari__________________________________________________26
7.1 Indicatorii de lichiditate__________________________________________________________________________26
7.2 Indicatorii gradului de indatorare__________________________________________________________________26
7.3 Indicatori privind utilizarea activelor________________________________________________________________27
7.4 Indicatorii Profitabilitatii__________________________________________________________________________27
8. Auditul situatiilor financiare________________________________________________________________________________28
CAPITOLUL II CONTRIBUII PERSONALE. PROIECT DE PERFECIONARE I APROFUNDARE. Sporirea relevantei,
credibilitatii si transparentei informatiilor prezentate in situatiile financiare___________________________________________30
2.1.Contabilitatea creativa___________________________________________________________________________________34
2.2. Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare la SC ENID Impex SRL studiu de caz______________________________35
2.2.1 Prezentarea societii ENID IMPEX SRL____________________________________________________________35
2.2.2 Analiza structurii patrimoniale___________________________________________________________________39
2.2.3 Analiza lichiditii si solvabilitii_________________________________________________________________42
BIBLIOGRAFIE_____________________________________________________________________________________________48
1
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Situaii financiare anuale Exerciiul financiar reprezint perioada pentru care trebuie ntocmite
situaiile financiare anuale si, de regula, coincide cu anul calendaristic, durata exerciiului financiar
este de 12 luni.
Exerciiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic (de la 01.01.2007):
pentru sucursalele cu sediul in Romania, care apartin unei persoane juridice straine, cu
exceptia institutiilor de credit, entitatilor autorizate de Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare si societatilor de asigurare, daca exercitiul financiar difera pentru societate;
pentru filialele consolidate ale societatii-mama, precum si pentru filialele filialelor, cu
exceptia instituiilor de credit, entitatilor autorizate de Comisia Naionala a Valorilor
Mobiliare si societatilor de asigurare, daca exerciiul financiar difer pentru societatea-
mama.
Exerciiul financiar al unitarilor nou-infinitate incepe la data infiintarii, potrivit legii.
Exercitiul financiar al unei persoane juridice care se lichideaza incepe la data incheierii exercitiului
financiar anterior si se incheie in ziua precedenta datei cand incepe lichidarea.
Perioada de lichidare este considerata un exercitiu financiar, indiferent de durata sa.
Situatiile financiare anuale consolidate ale unei societati-mama se ntocmesc pentru acelai
exercitiu financiar aplicabil situatiilor financiare anuale ale societatii-mama. Daca exercitiul
financiar al filialelor difera de exercitiul financiar aplicabil societatii-mama, situatiile financiare
anuale consolidate pot fi ntocmite la o alta data pentru a tine cont de exercitiul financiar al
majoritarii sau al celor mai importante dintre societatile consolidate (de la 01.01.2007).
Exercitiul financiar pentru instituiile publice este anul bugetar.
Persoanele juridice au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale, inclusiv in situatia
fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii acestora, in conditiile legii.
Ministerul Finanelor Publice poate stabili intocmirea si depunerea situatiilor financiare si la alte
perioade decat anual, in cadrul exercitiului financiar.
Pentru persoanele juridice care aplica reglementari contabile conforme cu Standardele
Internaionale de Raportare Financiara situaiile financiare anuale se compun din bilan, cont de
2
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
profit si pierdere, situaia modificrilor capitalului propriu, situaia fluxurilor de trezorerie, politici
contabile si note explicative.
Persoanele juridice care nu ndeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea reglementarilor
prevzute mai sus aplica reglementari contabile conforme cu directivele europene si ntocmesc
situaii financiare anuale, care se compun din bilan, cont de profit si pierdere, politici contabile si
note explicative.
Pentru persoanele juridice fr scop patrimonial situaiile financiare anuale se compun din bilan,
contul rezultatului exerciiului, politici contabile si note explicative.
Situaiile financiare anuale constituie un tot unitar si sunt nsoite de raportul administratorilor.
Pentru sucursalele din Romania ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare cu sediul in
strainatate, institutiile prevazute la art. 4 alin. (2) stabilesc continutul situatiilor financiare anuale
care trebuie publicate de aceste sucursale. Institutiile respective stabilesc si cerintele referitoare la
informatiile privind activitatea proprie a sucursalelor, care trebuie publicate de sucursalele
respective in situatia in care acestea nu sunt obligate sa publice situatii financiare anuale
referitoare la activitatea proprie.
Instituiile publice ntocmesc situaii financiare trimestriale si anuale, conform normelor elaborate
de Ministerul Finanelor Publice.
Raportul anual cuprinde situaiile financiare anuale, raportul administratorilor, raportul de audit
sau raportul comisiei de cenzori, dup caz, si propunerea de distribuire a profitului sau de
acoperire a pierderii contabile.
Situaiile financiare anuale vor fi insotite de o declaratie scrisa a persoanelor prevazute prin
care isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si confirma ca:
a) politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in
conformitate cu reglementarile contabile aplicabile;
b) situaiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei
financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata;
c) persoana juridica isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate.
Obiectivul situaiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o imagine fidela a poziiei
financiare, performantei financiare si a celorlalte informaii referitoare la activitatea grupului, potrivit
reglementarilor contabile aplicabile.
Situaiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar. Acestea cuprind bilanul consolidat,
contul de profit si pierdere consolidat, precum si celelalte componente, respectiv informaii
referitoare la activitatea grupului, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, politici contabile si
note explicative la situaiile financiare anuale consolidate, si vor fi fcute publice mpreuna cu
situaiile financiare anuale individuale ale societarii-mama.
Persoanele juridice care organizeaza contabilitatea in partida dubla trebuie sa publice situatiile
financiare anuale. Fac obiectul publicarii situatiile financiare anuale, raportul administratorilor si
raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, dupa caz. Aceste prevederi se aplica si
sucursalelor inregistrate in Romania, care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate,
precum si societatilor-mama care intocmesc situatii financiare consolidate.
Acionarii si angajaii unei societi au dreptul sa se informeze in legtura cu situaiile financiare
anuale la sediul social al societatii sau al societati - mama, fr nici o discriminare.
Situaiile financiare anuale se pstreaz timp de 50 de ani.
In caz de incetare a activitatii persoanelor juridice, situatiile financiare anuale, precum si registrele
si celelalte documente se predau la arhivele statului, in conformitate cu prevederile legale in
materie.
Instituiile publice si celelalte persoane juridice, ai cror conductori au calitatea de ordonator de
credite, depun un exemplar din situaiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic
superior, la termenele stabilite de acesta.
3
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale, alte autoriti
publice, instituiile publice autonome si unitile administrativ-teritoriale, ai cror conductori au
calitatea de ordonator principal de credite, depun la Ministerul Finanelor Publice un exemplar din
situaiile financiare trimestriale si anuale, potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta.
Ordinul 1752/17.11.2005 prevede ca persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele
a doua dintre cele trei criterii de marime :
total active : 3.650.000 Euro
cifra de afaceri neta : 7.300.000 Euro
numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar :50
vor ntocmi situaii financiare anuale care cuprind :
bilant
cont de profit si pierdere
situatia modificarii capitalului propriu
situatia fluxurilor de trezorerie
note explicative la situatiile financiare anuale.
Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime
intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind : bilantul prescurtat , contul de profit si
pierdere, note explicative la situatiile anuale simplificate.
Situaiile financiare anuale trebuie s ofere o imagine fidel a poziiei financiare, performanei,
modificrii capitalurilor proprii i fluxurilor de trezorerie ale ntreprinderii pentru respectivul exerciiu
financiar.
Situatiile financiare sunt o reprezentare financiara structurata a poziiei financiare a unei
ntreprinderi si a tranzaciilor efectuate de aceasta. Obiectivul situaiilor financiare generale este de
a oferi informaii despre poziia financiara, performanta si fluxurile de numerar ale unei
ntreprinderi, utile pentru o gama larga de utilizatori in luarea deciziilor economice. Situatiile
fmanciare prezinta, de asemenea, rezultatele gestiunii resurselor incredintate conducerii
intreprinderilor.
Pentru a atinge acest obiectiv, situaiile financiare ofera informatii despre:
activele controlate de ntreprindere
datoriile ntreprinderii
capitalurile proprii, ca interes rezidual al proprietarilor in activele controlate de ntreprindere
veniturile si cheltuielile, inclusiv castigurile si pierderile, rezultatul net al ntreprinderii si, intr-o
acceptie mai larga, performanta sa economica, redate prin reflectarea evolutiei capitalurilor
proprii (activului net), evoluie din care sunt excluse efectele operatiilor efectuate de
ntreprindere direct cu proprietarii si
fluxurile de trezorerie trecute , ce se pot constitui in baza pentru determinarea fluxurilor de
trezorerie viitoare
Aceste informaii, mpreuna cu alte informaii din notele la situaiile financiare, ajuta utilizatorii la
estimarea viitoarelor luxuri de numerar ale ntreprinderii si, in special, a momentului si gradului de
certitudine a generrii numerarului si echivalentelor de numerar.
4
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
drept romanesc are la baza, aproape exclusiv, pevederile sistemului legislativ romanesc, iar
Programul de dezvoltare a contabilitatii romanesti presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
a) Pentru entitatile care nu sunt de interes public, reglementarile contabile sunt structurate pe
cinci sectiuni: lege, norme, instructiuni, monografii contabile si alte reglementari de natura
contabila.
b) b) Pentru entitatile de interes public si cotate, reglementarile contabile trebuie amendate,
aspect determinat, in primul rand, de importanta acestora in viata economica a tarii: legea
trebuie sa fie adaptata cerintelor Directivei a IV-a, normele sa fie in conformitate cu
Standardele Internationale de Contabilitate (IAS/IFRS). Astfel, instructiunile si materialele-
suport trebuie elaborate pentru a reflecta modificarile ori completarile aduse legii si
normelor, monografiile contabile trebuie adaptate cerintelor legii si normelor ca parte a
materialelor de instruire, iar diversele materiale trebuie sa contina reglementari specifice si
reduse ca insemnate.
Noile norme contabile internationale IFRS aduc schimbari in interpretarea si perceptia informatiei
financiare de catre entitate, ele impunand un nou vocabular de specialitate, concomitent cu
reorientarea gandirii profesionistilor contabili. Pe de alta parte, normele contabile pe care le vom
aplica fac parte dintr-un dispozitiv de control, alaturi de corporate governance, auditori si
reglementatori. Daca unul dintre aceste sisteme nu functioneaza, situatiile financiare pot fi false.
Daca normele contabile nu sunt bune, aceasta este o alta problema, dar trebuie sa subliniem si
faptul ca normele bune nu sunt suficiente pentru a garanta o buna informare financiara si nici pentru
evitarea scandalurilor financiare. ncepnd cu anul 2005, aproximativ 91 de tari au autorizat sau au
impus aplicarea IFRS. Printre acestea si Romnia. Dat fiind faptul ca IFRS sunt intr-un permanent
proces de dezvoltare, devenind mai complexe si prescriptive, contabilul roman trebuie sa devina un
contabil internaional, sa stpneasca nu numai limba afacerilor (numim aici engleza), dar mai cu
seama principiile si termenii contabilitatii internaionale. Pentru ca rationamentul profesional va fi cel
ce va prima, contabilul trebuie sa fie informat asupra naturii economice a activitatilor entitatilor cu
scopul oferirii celor mai adecvate solutii practice.
O alta provocare dificila pentru contabilul roman va fi cu sigurana traducerea practica a notiunii de
valoare justa, care implica obinerea tot mai frecventa de informaii privind valoarea justa a activelor
detinute de entitate.
De asemenea, in virtutea unor reflexe dobandite, contabilul roman va avea in vedere, in permanenta,
aspectul fiscal al tranzactiilor si va fi tentat sa dea prioritate celui din urma. Insa, in condiiile
dinamizrii afacerilor, credem ca determinarea profitului fiscal va fi delegata in sarcina altor persoane
dect contabilul entitatii; aceasta in pofida faptului ca profitul contabil va continua sa fie punctul de
pornire in calculul profitului fiscal. Tot pe aceasta linie, credem ca este posibil ca reglementrile
fiscale si functionarii fiscali sa nu tina ritmul cu reglementarile contabile, iar implicatiile fiscale ale
anumitor tranzactii sa fie neclare; drept urmare, este posibil sa apara anumite conflicte de
interpretare cu autoritatile fiscale.
5
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
In ceea ce priveste profesia contabila se simte nevoia asimilarii unui nou mod de interpretare,
implementare, coordonare si verificare sau control a informatiei financiar contabile. In viitor va
trebui ca rationamentul profesional sa raspunda nevoii de aplicare a IFRS-urilor si mai putin
practicilor generate de legislatie.
investitorii nu vor sti care profit este mai relevant: cel obtinut pe baza normelor
nationale sau cel rezultat din aplicarea referentialului international;
Se va impune aplicarea integrala a unor standarde ce nu au fost aplicate anterior (IAS 36,
Deprecierea activelor, IAS 39, Instrumente financiare: recunoastere si evaluare) si
implementarea unor concepte noi (impozit amanat, active si datorii contingente), care, chiar
daca au existat si anterior, nu au fost folosite in practica.
Va trebui aplicata contabilitatea de inflatie (IAS 29), pana acum optionala, in functie de nivelul
inflatiei din anii urmatori si de avantajele oferite de IFRS 1.
Spiritul IASB vine in contradictie cu traditia culturala romaneasca, ceea ce poate da nastere unor
ambiguitati in ceea ce priveste urmatoarele aspecte:
se va cere impunerea Cadrului general, in detrimentul Planului contabil general, desi nu vor fi
usor de modificat mentalitatile profesionale contabile romanesti. Oricum, chiar daca acest
deziderat nu se va realiza imediat, se va impune modificarea planului de conturi in vigoare
momentan;
6
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
o alta dilema cu care se vor confrunta profesionistii contabili o reprezinta constituirea sau nu a
provizioanelor, care pe de o parte diminueaza in mod artificial profitul si dividendele, iar pe de
alta parte constituirea sau nu a provizioanelor este ceruta in vederea obtinerii imaginii fidele;
In privinta provizioanelor pentru creantele incerte este de dorit renuntarea la practica curenta
(determinarea la valoarea neta a facturilor incerte din punctul de vedere al incasarii) in vederea
aplicarii rationamentului profesional:
Comunicarea intr-un limbaj unic, unanim acceptat, va asigura un nivel mai inalt de credibilitate si
va spori posibilitatile de acces la piata de capital. O intreprindere ale carei situatii financiare sunt
conforme cu IFRS trebuie sa evidentieze acest fapt explicit si fara rezerve in notele la situatiile
financiare.
Situatiile financiare nu trebuie descrise ca fiind conforme cu IFRS decat daca satisfac toate
cerintele impuse de aceste standarde. Aplicarea IFRS va permite grupurilor multinationale sa
aplice principii contabile comune la nivelul tuturor filialelor, fapt care poate optimiza fluxul
informational intern, precum si calitatea deciziilor manageriale.
In acelasi timp, IFRS poate facilita tranzactiile economice, prin asigurarea unui nivel mai mare de
incredere, relevanta si consecventa a interpretarii contabile.
7
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Pentru realizarea funciilor contabilitii: de informare, decizie i control, este necesar ca n urma
lucrrilor curente de contabilitate s se sintetizeze periodic informaiile generate de conturi i
calculele contabile, n documente de sintez expresiv i relevante, accesibile nu numai
specialitilor, ci i celor interesai de gestiunea unitii patrimoniale n calitate de: investitor,
administrator, banc, creditor, fiscalitate i alte organisme economice i sociale. Aceste documente
de sintez constituie obiectul de baz al contabilitaii financiare, deoarece redau o imagine fidel
asupra situaiei patrimoniale, rezultatelor i situaiei financiare a ntreprinderii.
Potrivit Legii 31/1990 privind societile comerciale i a Legii Contabilitii 82/1991, toi agenii
economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligai s ntocmeasc bilan contabil.
Bilanul este documentul oficial de sintez al tuturor unitilor patrimoniale. Bilanul contabil
contribuie s dea o imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, a situaiei financiare i asupra
rezultatelor obinute de unitatea patrimonial, care presupune:
- respectarea cu bun credin a regulilor privind evaluarea patrimoniului;
- respectarea principiilor: prudenei, permanenei metodelor, continuitatea
activitii bilanului de deschidere cu cel de nchidere, a noncompensrii;
- posturile nscrise n bilan trebuie s corespund cu datele nregistrate n
contabilitate, puse de acord cu inventarul.
Procedeu principal al metodei contabilitii i baz informaional fundamental, bilanul propriu-zis
este un tablou care cuprinde n form sintetic i n expresie valoric mijloacele economice
patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum i rezultatul unui agent economic la un
moment dat.
Bilanul este documentul contabil de sintez, prin care se prezint activul i pasivul unitii
patrimoniale la nchiderea exerciiului, precum i n celelalte situaii prevzute de Legea
Contabilitii.
Importana bilanului contabil deriv din funciile pe care acesta le ndeplinete:
1) funcia de generalizare a datelor contabilitii;
2) funcia de cunoatere a mersului activitii economico-financiare;
3) funcia previzional.
9
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
A) Bilanul propriu-zis poate fi alctuit n dou variante sau sisteme, n funcie de gruparea
ntreprinderilor n ntreprinderi mici , mijlocii i ntreprinderi mari, grupare ce se face n funcie de
praguri fiscale ( care au n vedere valoarea activului bilanului, cifra de afaceri i numrul mediu
de salariai ).
a. Bilan contabil n sistem simplificat, n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii, care
presupune o schem de bilan mai redus.
b. Bilan contabil n sistem de baz prevzut s fie utilizat de ntreprinderi mari, acesta
cuprinznd posturi i indicatori complei privind activitatea i rezultatele ntreprinderii.
Bilanul unitilor patrimoniale care desfoar activiti economice cuprinde toate elementele de
activ i pasiv grupate dup destinaie i respectiv proveniena lor
A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creane
C. Cheltuieli in avans
H. Provizioane
I. Venituri in avans
J. Capital si rezerve
10
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
IV. Rezerve
elemente destinate a fi realizate, sau detinute pentru a fi vanduta sau consumate, in cadrul
ciclului norml de expolatare al intreprinderii
elemente destinate, in principal, pentru a fi negociate pe diferite piete sau detinute intr-o
perspectiva de termen scurt, inteprinderea astapatandu-se sa le realizeze in maximum un an
de la data inchiderii exercitiului
Activele curente se refera, in special, la stocuri si creante-clienti, care sunt vandute, consumate sau
realizate in cadrul ciclului normal de exploatare, chiar si atunci cand nu se preconizeaza ca ele sa
fie realizate in urmatoarele 12 luni dupa inchiderea exercitiului.
Titlurile negociabile pe piete sunt active curente, daca este prevazuta realizarea lor in urmatoarele
12 luni care succed datei inchiderii exercitiului, in caz contrar ele fiind considerate active necurente.
este vorba despre datorii care, in momentul contractarii lor, reau datorii pe tremen lung
intreprinderea in cauza intentioneaza sa refinanteze aceste datorii, printr-o datorie pe termen lung
11
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Mrimea datoriilor pe termen scurt clasificate in categoria datoriilor necurente, in virtutea regulii
expuse anterior, este indicata in notle explicative, concomitent cu informatile care justifica aceasta
prezentare.
Norma IAS 1 nu prescrie ordinea sau formatul in care elementele trebuie sa fie prezentate si lasa
intreprinderilor posibilitatea de a proceda la alegeri.
Elementele legate n mod direct de evaluarea poziiei financiare sunt activele, datoriile i
capitalurile proprii.
Un activ nu este recunoscut n bilan atunci cnd este improbabil ca intrarea de numerar s
genereze beneficii economice pentru ntreprindere n perioadele viitoare. In schimb, o astfel de
tranzacie va avea ca efect recunoaterea unei cheltuieli n contul de profit i pierdere.
Datoriile - reprezint o obligaie actual a ntreprinderii ce decurge din evenimentele trecute i prin
decontarea creia se ateapt s rezulte o ieire de resurse care ncorporeaz beneficii
economice.
O datorie este recunoscut n bilan n momentul n care este probabil c o ieire de resurse
purttoare de beneficii economice, va rezulta din lichidarea unei obligaii prezente, iar valoarea la
care se va realiza aceast lichidare poate fi evaluat n mod credibil.
Stingerea unei obligaii prezente implic renunarea ntreprinderii la anumite resurse care
ncorporeaz beneficii economice, n scopul satisfacerii cererilor celeilalte pri i se poate face n
mai multe moduri : plata n numerar, transferul altor active, prestarea de servicii, nlocuirea
respectivei obligaii cu o alt obligaie sau transformarea obligaiei n capital propriu.
Capitalul propriu - reprezint interesul rezidual al acionarilor n activele unei ntreprinderi dup
deducerea tuturor datoriilor sale.
Suma cu care este nregistrat capitatul propriu n bilan depinde de evaluarea activelor i a
datoriilor.
Cele dou concepte conduc la apariia urmtoarelor concepte de meninere a nivelului capitalului :
meninerea capitalului financiar - conform cruia profitul se obine doar dac valoarea
financiar a activelor nete la sfritul perioadei este mai mare dect valoarea financiar a
activelor nete la nceputul perioadei.
Conceptul de meninere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite baze de
evaluare iar profitul reprezint creterea capitalului nominal de-a lungul perioadei.
12
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
meninerea capitalului fizic - conform cruia profitul se obine doar atunci cnd
capacitatea fizic productiv (sau capacitatea de exploatare) a ntreprinderii (sau resursele,
respectiv fondurile necesare atingerii acestei capaciti) la sfritul perioadei depete
capacitatea fizic productiv de la nceputul perioadei.
13
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
In conformitate cu norma IAS 1, contul de profit si pierdere trebuie sa mentioneze cel putin
urmatoarele posturi:
- venituri din activitati ordinare
- rezultatul exploatarii
- cheltuieli financiare
- cota-parte in rezultatul net al inteprinderilor asociate si cele de tip joint-venture
contabilizata pe baza metodei punerii in echivalenta
- chletuieli privind impozitul pe profit
- profitul sau pierderea din activitati ordinare
- elemente extraordinare
- interesele minoritare
- rezultatul net al exercitiului
Efectele diferitelor activitati, tranzactii si evenimente realizate de intreprindere se particularizeaza
prin stabilitatea, gradul de risc si previzibilitatea lor. Publicarea acestor elemente ale performantei
ajuta utilizatorii in evaluarea rezultatelor viitoare.
O intreprindere trebuie sa prezinte in contul sau de profit si pierdere sau in notele explicative o
clasificarea cheltuielilor dupa natura sau dupa functie. Intreprinderile sunt incurajate prin norma
IAS 1 sa recurga la o analiza direct in contul de profit si pierdere.
Analiza dupa natura cheltuielilor este mai simpla decat analiza dupa functii, deoarece ea nu
necesita o afectare a cheltuielilor dupa natura diferitelor functii ale intreprinderii.O astfel de analiza
convina mai ales intreprinderilor mici deoarece nu este necesara o alocare a chletuileilor de
exploatare pe functii.
14
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Analiza dupa functii a cheltuielilor, numita metoda costului vanzarilor, solicita afectarea
cheltuileilor pe trei functii, ca parte a costului vanzarilor, a activitatilor de distribuire sau
administrative.Aceasta clasificare poate sa prezinte pentru destinatarii conturilor mai mult interes
dacat clasificarea dupa natura, oferindu-le informatii mai relevante, dar implica,uneori, alegeri
arbitrare, in repartizarea cheltuielilor.
Alegerea modelului de analiza, intre metoda cheltuielilor dupa natura si cea a costului vanzarilor,
depinde atat de factori istorici sau legati de sectorul de activitate, cat si de natura
organizatiei.Ambele metode permit furnizarea de informatii despre modul in care cheltuielile
variaza in functie de nivelul vanzarilor sau productiei exercitiului.
Veniturile sunt cresteri de avantaje economice in cursul perioadei de gestiune (exercitiul financiar)
sub forma de cresteri de active sau de diminuari de datorii care au ca rezultat cresterea capitalurilor
proprii, sub alte forme decat noile aporturi de capital. Astfel spus un venit este orice crestere de
capitaluri proprii sub alte forme decat noile capitaluri. Astfel spus, un venit este orice crestere de
capitaluri proprii, alta decat cresterea capitalului.
In aceasta definitie se cuprind veniturile care provin din activitatea curenta a intreprinderii sau venituri
propriuzise (vanzari, onorarii, comisioane, dobanzi, etc) cat si alte venituri si plusuri de valori sau
castiguri (plusurile de valoare din reevaluarea activelor, profiturile din cedarea imobilizarilor, etc)
Cheltuielile sunt definite de cadrul conceptual al IASC ca diminuari de avantaje economice, in cursul
unui exercitiu sub forma diminuarii activelor sau cresterii datoriilor si care au generat o scadere de
capitaluri proprii alta decat distribuirile catre proprietarii de capital. Deci orice diminuare de capitaluri
proprii alta decat reducerea de capitaluri social sau distribuirea de dividende constituie o cheltuiala.
Se pot distinge:
b) cheltuieli propriu-zise care rezulta din activitatea curenta (cum sunt costul vanzarilor,
cheltuielile de personal, etc.
c) pierderile si minusurile de valoare (rezultand din catastrofenaturale, din vanzarea activelor
imobilizate, din variatia cursului imobiliar, etc) si care pot sa rezulte sau nu din activitati
curente ale intreprinderii.
Pentru ca rezultatul contabil sa masoare corect performanta intreprinderii este necesara respectarea
principiului conectarii cheltuielilor la venituri, adica din momentul contabilizarii unui venit in contul de
rezultate trebuie sa se contabilizeze si toate cheltuielile care au contribuit la obtinerea venitului
respectiv.
15
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
b) actiunile ordinare
16
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Analiza fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activitati este utila pentru : corelarea
profitului (pierderii ) cu numerarul ; separarea activitatilor care implica numerar de cele care nu
implica numerar ;evaluarea capacitatii intreprinderii de a-si indeplini obligatiile de plati cash;
evaluarea fluxurilor de numerar pentru activitatile viitoare ( cash flowstrategic).
Utilizarea analizei este data de faptul ca variatia globala a trezoreriei este reliefata prin soldul de
trezorerie , rezultatul din gestiunea activelor reale ( din activitatea de exploatare ) si prin cel rezultat
din operatiunile de capital care privesc investitiile si finantarile.
Atunci cind fluxurile reale si cele monetare nu coincid , cum de fapt se si intimpla, trezoreria se
asigura prin decalaje de plati asociate acestor fluxuri.
Fiecare dintre cele trei categorii de fluxuri are impact asupra unei surse sau a unei utilizari de
lichiditati.
17
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Exemple:
ncasari provenite din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii
plati n favoarea personalului si in contul acestora
ncasari din redevente,onorarii,comisioane si din alte venituri
plati catre furnizori de bunuri si servicii
incasarile si platile relative la prime si calamitati, la anuitati si la alte prestatii legate de
politele de asigurare, in cazul unei institutii de asigurari
platile si rambursarile de impozite asupra profitului, cu conditia ca ele sa nu poata fi in mod
specific asociate activitatilor de finantare si de investitii
b) Fluxuri de trezorerie generate de activitatile de investiii
Indica in ce msura platile au fost efectuate pentru achiziia de active destinate sa genereze
venituri si fluxuri de trezorerie viitoare.
Fluxurile de trezorerie generate de activitatile de investitii ofera informatii privind maniera in care
intreprinderea isi asigura perenitatea si cresterea. Ele se refera la :
plati efectuate pentru achizitia de imobilizari corporale si necorporale, precum si a altor
active pe termen lung
incasarile ce decurg din vanzarea de imobilizari corporale si necorporale, [recum si a altro
active pe termen lung
plati efectuate pentru achizitia de titluri de participare si de titluri de creanta emise de /sau
de la alte entitati, precum si platile efectuate pentru achizitia de participatii de tip joint-
venture
incasari relative la vanzarea de titluri de participare si de titluri de creanta emise de sau
provenite de la alte intreprinderi , precum si incasarile relative la vanzarea de participatii in
intreprinderile de tip joint-venture
avansurile de trezorerie si imprumuturile acordate tertilor
incasari ce decurg din rambursarea avansurilor de trezorerie si imprumuturilor acordate
tertilor
Activitatile de finantare sunt acele activitati care antreneaza schimbari in marimea si structura
capitalurilor proprii si imprumutate ale intreprinderii.Prezentarea separata a acestor fluxuri in tabloul de
trezorerie este data de posibilitatea utilizarii lor in previziunea sumelor pe care aportorii de capitaluri le
vor retrage din fondurile viitoare.
18
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Urmtoarele informaii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este nesesar, pentru
buna lor intelegere:
numele intreprinderii care face raportarea
faptul ca situatiile financiare sunt proprii intreprinderii, si nu grupului
data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare
moneda in care sunt intocmite situatiile financiare
exprimarea cifrelor incluse in rapotare
Pentru elementele mentionate in notele explicative se va prezenta, de regula, si suma corespunzatoare
anului precedent celui la care se refera acesta.
In situatia in care suma corespunzatoare nu este comparabila, aceasta trebuie ajustata, prezentandu-
se rezultatul ajustarii, modul de efectuare si motivele pentru care aceasta a fost efectuata.
Notele explicative trebuie sa prezinte politicile contabile adopatate de ntreprindere pentru a determina
valorile elementelor din bilant, ale profitului sau pierderii aferente fiecarui exercitiu, ale fluxurilor de
trezorerie si modificarilor capitalului propriu. In acest sens se vor mentiona urmatoarele:
daca imobilizarile sunt incluse in situatiile financiare la costul istoric, la valoarea reevaluata
sau la valoarea ajustata de inflatie, determinata potrivit IAS 29
Acest principiu presupune ca entitatea isi continua in mod normal functionarea , fara a intra in stare
de lichidare sau reducere semnificativa a activitatii. Daca administratorul societatii constata unele
elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de
a-si continua activitatea , aceste elemente trebuie prezentate in notele explicative . In cazul in care
situatiile financiare anuale nu sunt intocmite pe baza principiului continuitatii activitatii , aceasta
informatie trebuie prezentata impreuna cu explicatii privind modul de intocmire a acestora si motivele
care au stat la baza deciziei conform careia societatea nu-si mai poate continua activitatea.
Continuitatea exploatarii este legata de factori obiectivi sau subiectivi.Societatea trebuie sa depisteze
existenta factotilor care ar putea sa genereze starea de continuitate:
19
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Oricare din aceste evenimente va influena n mod decisiv aplicarea politicilor i metodelor
contabile n cadrul entitii sub influena noilor circumstane, prin:
20
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
contabil (capitalului) s fie ct mai mare n activul (capitalul) noii entiti, indiferent dac fuziunea
se face prin absorbie sau prin comasare. Drept urmare, proprietarii entitii vor avea o poziie mai
bun n noua entitate rezultat din fuzionare
5.2 Principiul permanentei metodelor
Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul,
pentru asigurarea comparabilitatii in timp si in spatiu.Daca insa activitatea economica justifica
necesitatea unei alte metode, fie pentru ca s-a schimbat contextul economic , fie pentru ca
alegerea initiala a metodei s-a facut in mod eronat , sau pentru ca o reglementare contabila
impune o astfel de modificare, societatea are posibilitatea schimbarii acelei metode. Pentru a
asigura inca comparabilitatea , societatea va prezenta in notele explicative motivul schimbarii
metodei si a efectului schimbarii.
5.3 Principiul prudentei
Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta , si in special:
a) poate fi inclus numai profitul realizat la data bilantului
b) trebuie sa se tina seama de toate datoriile aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al
unui exercitiu precedent , chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data
intocmirii acestuia
c) trebuie sa se tina cont de toate datoriile previzibile si pierderile potentiale aparute in cursul
exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu financiar precedent , chiar daca acestea devin
evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia.
d) trebuie sa se tina cont de deprecierile , indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este
pierdere sau profit
Prudena este, n mod cert, principiul aflat n starea cea mai accentuat de conflict cu obiectivul
(principiul federator) al imaginii fidele, deoarece el adopt, n mod sistematic, un punct de vedere
pesimist. Adic, solicit contabilizarea minusurilor de valoare i interzice luarea n considerare a
plusurilor de valoare. Excepiile sunt destul de rare: de exemplu, plusurile pentru titlurile de
participare evaluate prin echivalen.
Dac nu exist nici un Standard Internaional de Contabilitate relevant, administratorii ntreprinderii
vor elabora politici contabile n acord cu "Cadrul general de ntocmire i prezentare a situaiilor
financiare" i se vor asigura c situaiile financiare furnizeaz informaii care s fie:
Trebuie sa se tina cont de veniturile si cheltuielile aferente exerciiului financiar , indiferent de data
ncasrii sau plii acestor venituri si cheltuieli. Aplicarea acestui principiu are in vedere:
practicarea unei contabiliti de angajamente , care presupune nregistrarea cheltuielilor in
momentul angajrii , respectiv primirii bunurilor , serviciilor sau recepiei lucrrilor de la teri
21
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Conform acestui principiu , componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate
separat. Acest principiu reprezint abandonarea practicii evalurilor administrative, nedifereniate,
prin metod unic, impus printr-un act normativ (specifice economiilor centralizate) i adoptarea
metodelor economice de evaluare, care s in seama att de caracteristicile elementului
patrimonial supus evalurii, ct i de utilitatea sa sau de condiiile pieei sale.
5.6 Principiul intangibilitii
Orice compensare intre elementele de activ si de datorii sau intre elementele de venituri si
cheltuieli este interzisa. Eventualele compensri intre creante si datorii fata de aceleasi agent
economic pot fi efectuate , cu respectarea prevederilor legale , numai dupa inregistrarea in
contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea integrala.
Sunt de asemenea permise, n condiiile legii, dup o temeinic analiz i cu apobarea
conducerii ntreprinderii, compensarea ntre plusurile i minusurile n gestiune detectate cu
ocazia inventarierii, cu condiia ca acestea s fie echivalente i:
- n cadrul aceleiai gestiuni, sortimentele respective s fie confundabile, avnd caracteristici
similare;
- ntre dou gestiuni, acestea s fie legate logic i succesiv n cadrul fluxului de producie (de
exemplu, secie de producie spaiu de depozitare sau depozit magazin, etc.).
5.8 Principiul prevalentei economicului asupra juridicului
Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si contul de profit si pierdere se face tinand
seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate , si nu numai de forma juridica
a acestora.
Elementele de bilant si de cont de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe pot fi
combinate daca:
- acestea reprezinta o suma nesemnificativa
- o astfel de combinare ofera un nivel mai mare de claritate , cu conditia ca elementele sa fie
prezentate separat in notele explicative
Orice element care are o valoare nesemnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor
finanicare . Elemente cu valori nesemnificative care au aceeasi natura sau cu functii similare
trebuie insumate , nefiind necesara prezentarea lor separata.
22
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
ETAPELE INVENTARIERII
Inventarierea este actiunea de intocmire a inventarului, ca prim document indispensabil in
contabilitate. Numai pe baza unui inventar se poate deschide si inchide contul Bilant.
Daca privim inventarul in raport cu Bilantul, putem distinge:
inventar initial, intocmit in vederea unui Bilant de deschidere
inventar final, efectuat in vederea punerii de accord a conturilor cu realitatea pentru
intocmirea Bilantului de inchidere
Inventarierea cuprinde urmatoarele etape:
pregatirea inventarierii
stabilirea stocurilor faptice
stabilirea rezultatelor inventarierii
regularizarea plusurilor si minusurilor
Pregatirea inventarierii consta in a lua o serie de masuri pentru a asigura buna desfasurare a
acesteia: sortarea, aranjarea, etichetarea materialelor, produselor, marfurilor si altor valori
materiale. Stabilirea stocurilor faptice se realizeaza de catre comisia de inventariere, prin
numarare, cantarire, masurare sau cubare, dupa caz.
Toate cantitatile ce se constata de comisie se inscriu in listele de inventariere ce se intocmesc pe
gestionari, bonuri de depozitare si feluri de bunuri. Pentru determinarea rezultatelor inventarierii
se evalueaza mai intai stocurile inscrise in listele de inventariere. Acestea se semneaza de
membrii comisiei si de gestionar. Se compara valoarea stocurilor faptice cu valoare stocurilor
scriptice.
23
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Regularizarea
Plusurilor de inventar se realizeaza prin cresterea valorii mijloacelor economice din contabilitate,
astfel incat acestea sa corespunda existentelor faptice. Lipsurile constatate de comisia de
inventariere pot fi imputabile (provenite din sustrageri, delapidari, distrugeri) si neimputabile (in
limita scazamintelor legale admise sau datorate unor calamitati naturale).
Determinarea rezultatului contabil.
Rezultatul contabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile
efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile
i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau n calcul i
alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
Veniturile i cheltuielile care se iau n calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele nregistrate
n contabilitate potrivit reglementrilor contabile date n baza Legii contabilitii nr. 82/1991,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i orice alte elemente similare
veniturilor i cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile i se adaug cheltuielile
nedeductibile conform
prevederilor art. 21 din Codul fiscal.
24
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Rezultatul contabil reprezint suma globala a profitului sau pierderii exercitiului financiar ce
figureaza in contul 121Profit si pierdere inainte de impozitare.
Rezultatul fiscal reprezint profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului, stabilit potrivit
regulilor fiscale si in functie de care se calculeaza volumul impozitelor exigibile.
Intr-o abordare generala pornind de la IAS 12 relatia dintre cele doua marimi poate fi dirijata
principal astfel:
Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil( +/-) Diferentele temporale (+/-) Diferentele temporare
Diferentele temporale sunt elemente reintegrate sau deduse definitiv din rezultatul fiscal. Ele se
ivesc nuntrul exerciiului fiscal in cauz.
Diferentele temporare sunt elemente neitegrabile in rezultatul fiscal al exerciiului, dar care vor fi
deduse din rezultatul exerciiului, dar care vor fi impozitate ulterior. Aceste diferente se explica prin
decalajul intre exerciiul in care se include anumite elemente de cheltuieli si de venituri in calculul
rezultatului contabil. Ele se ivesc intrun exerciiu si se resorb ca urmare a unuia sau mai multor
exerciii ulterioare.
Metoda impozitului exigibil, cheltuiala contabila a exercitiului, este egala cu suma impozitelor exigibile.
subventii pentru investitii primite, pentru suma neta de integrat in rezultatul fiscal
Potrivit normelor fiscale, cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente realizrii veniturilor
si cele considerate deductibile conform prevederilor legale in vigoare.
O structura componenta a calcularii masei profitului este cea destinata deducerilor fiscale cum
sunt: dividendele primite de la o alta persoana juridica romana, sumele uitlizate pentru constituirea
fondului de rezerva, alte elemente stabilite prin norme legale.
25
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Adunarii Generale Actionarilor sau Asociatilor. Totodata, in distribuirea profitului, este necesar ca
acesta sa fie abordat in mod structural si nu global.
constituirea de rezerve legale in limita a 5% din profitul brut pana cand aceasta ajunge la
20% din capitalui social
dividende
Rata rapida (testul acid) = (Active circulante-Stocuri) / Datorii curente (formula de calcul)
Interpretare: Reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in
casierie, a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata. Pentru a fi considerat
favorabil, indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara.
Interpretare: Rata obligatiilor totale la total activ masoara procentajul, din totalitatea fondurilor,
asigurat de creditori. Creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute, deoarece cu cat este mai
scazuta rata cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lichidarii.
26
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Interprtare: Reprezinta gradul in care unitatile patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata. Ea
este considerata buna cand rezultatul obtinut depaseste 30%, indicand ponderea surselor proprii
in totalul pasivului.
Interpretare: Indica ritmul incasarii creantelor concretizate in clienti, debitori. Cu cat marimea
acestui indicator este mai mica cu atat creantele se incaseaza mai rapid
Interpretare: Indica ritmul achitarii datoriilor fata de terti ale agentului economic; valori mici ale
acestui indicator arata ca societatea isi achita obligatiile mai rapid.
Interpretare:Arata cifra de afaceri la 1000 lei active fixe; cu cat acest indicator este mai mare cu
atat este mai bun
Interpretare: Arata cifra de afaceri la 1000 lei active circulante; indicatorul este mai bun cu cat este
mai mare.
Interpretare: Arata durata unei rotatii si este favorabila daca are valori mici.
Interpretare:Indica profitul net obtinut la 1000 lei active totale; cu cat este mai mare este mai bun.
27
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Interpretare: Indica profitul net obtinut la 1000 lei capitaluri proprii; cu cat este mai mare este mai
bun.
Intr-un mediu de afaceri dinamic aflat intr-o stare de continua cautare, entitatile patrimoniale se
confrunta cu probleme deosebite, noi, pentru care managementul trebuie sa gaseasca solutii
salvatoare, ce nu de putine ori sunt pline de ingeniozitate. Pieele sunt intro continua frmntare,
firmele devenind peste noapte deosebit de atractive sau fara nici un sprijin din partea propriilor lor
investitori, si asta nu de putine ori doar in urma unui zvon.
Contabilitatea, ca joc social si-a definit in procesul de construire a informatiei financiare propriile
reguli. Standardele internationale, ca reguli normalizatoare ale contabilitatii, vin sa amelioreze
productia de informatii contabile si sa atenueze diferentele ce pot aparea in situatiile financiare,
astfel incat acestea sa reflecte cat mai fidel realitatea economica.
In afara de faptul ca profesia contabila participa activ la procesul de normalizare a contabilitatii,
este absolut necesar ca producatorul de informatii contabile sa manifeste profesionalism, sa fie
obiectiv in aprecierile pe care le face, cat si in momentul in care inregistreaza si cuantifica aceste
aprecieri.
Din punct de vedere teoretic afirmatiile sunt valabile, dar practic nu este greu de argumentat ca
exista o nota de subiectivism, care este de multe ori de neevitat. Apare astfel un conflict potential
de interese, intre producatorii de informatii contabile si intre utilizatorii sai.
Utilizatorii de informatii financiar contabile, pe zi ce trece tot mai diversi si mai sofisticati,
manifesta o anumita doza de scepticism fata de producatorii de situatii financiare, considerand ca
acestia nu sunt total independenti fata de operatiunile efectuate si situatiile financiare prezentate,
punandu-le sub semnul indoielii impartialitatea si obiectivitatea.
Astfel, intre producatorii si utilizatorii de situatii financiare se interpun auditorii financiari, care au
menirea sa controleze situatiile financiare, sa le valideze si sa formuleze o opinie independenta
despre realitatea si corectitudinea datelor prezentate in situatiile anuale de sinteza.
Auditul financiar este un proces sistematic de obinere si evaluare obiectiva a probelor, privind
aseriunile referitoare la tranzaciile si evenimentele derulate intr-o entitate patrimoniala, pentru
confirmarea gradului de corespondenta dintre aceste asertiuni, stabilirea criteriilor ce au stat la
baza lor si comunicarea rezultatelor utilizatorilor interesati.
Standardul International de Audit (ISA) 200 Obiective si principii generale care guverneaza un
angajament de audit al situatiilor financiare, precizeaza ca obiectivul primordial al unui
angajament de audit al situatiilor financiare este de a da posibilitatea auditorului sa exprime o
opinie independenta cu privire la situatiile financiare, daca acestea au fost intocmite, sub toate
aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru aplicabil de raportare financiara (de exemplu,
Standardele Internationale de Raportare Financiara).
ISA 700, Raportul auditorului asupra situatiilor financiare, stabileste reguli si furnizeaza
recomandari cu privire la forma si continutul raportului auditorului. In mod special, paragraful 17
din ISA 700 cere ca raportul unui auditor sa indice in mod clar cadrul de raportare financiara
utilizat pentru intocmirea situatiilor financiare.
28
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
aplicarea ISA 700, in cazurile in care situatiile financiare sunt intocmite conform Standardelor
Internationale de Raportare Financiara (IFRS) sau includ doar o trimitere la IFRS.
Auditorul trebuie sa-si exercite rationamentul profesional, pentru a determina masura in care,
oricare dintre recomandarile descrise de Declaratia prezentata mai sus poate fi adecvata in
conformitate cu cerintele prevazute de ISA 700 si a circumstantelor specifice aplicabile entitatii.
Scopul acestei Declaratii Internationale privind Practica de Audit este de a furniza recomandari
suplimentare atunci cand auditorul exprima o opinie asupra situatiilor financiare despre care
conducerea sustine ca sunt intocmite:
exclusiv in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS);
in conformitate cu IFRS si un cadru national de raportare financiara;
in conformitate cu un cadru national de raportare financiara, cu prezentarea gradului de
conformitate cu IFRS.
29
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Anumiti utilizatori pot avea necesitati specifice si au capacitatea de a obtine informatii suplimentare
fata de cele continute in situatiile financiare. Multi utilizatori insa trebuie sa se bazeze pe situatiile
financiare ca principala lor sursa de informatii si, de aceea, in astfel de situatii elaborate si
prezentate, incat sa raspunda necesitatilor acestora.
Utilizatorii situatiilor financiare includ investitorii actuali si potentiali, personalul angajat, creditorii,
furnizorii si alti creditori comerciali, clientii, guvernul si institutiile acestuia, precum si publicul.
Acestia folosesc situatiile financiare pentru a-si satisface o parte din diversele lor necesitati de
informatii, cum sunt:
- Investitorii, ca furnizori de capital si riscuri afiliate capitalului, au nevioe de informatii
pentru a decide daca ar trebui sa cumpere, sa pastreze sau sa vanda.Actionarii sunt
interesati si de informatii care le permit sa evalueze capacitatea entitatii de a plati
dividende.
- Angajatii, ca principali furnizori de munca, sunt interesati de informatii privind
stabilitatea si profitabilitatea entitatilor lor. Acestia sunt interesati si de informatii care le
permit sa evalueze capacitatea entitatii de a oferi remuneratii, pensii si alte avantaje,
precum si oportunitati profesionale.
- Creditorii(bancile), ca si furnizorii de imprumuturi si garantii bancare, consuma
informatiile care le permit sa determine daca imprumuturile acordate si dobanzile aferente
vor fi rambursate la scadenta.
- Furnizorii, consuma informatiile care permit sa determine daca sumele care le sunt
datorate vor fi platite la scadenta. Furnizorii si alti creditori sunt, in general, interesati de
entitate pe o perioada mai scurta decat creditorii, cu exceptia cazului in care ei sunt
dependenti de continuitatea activitatii entitatii, atunci cand acesta este un client major.
- Clientii, ca parteneri de afaceri, sunt interesati de informatii despre continuitatea activitatii
entitatii, in special atunci cand au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectiva sau
sunt dependenti de ea.
- Statele si institutiile acestora, sunt interesate de alocarea resurselor si, implicit, de
activitatea entitatilor, pentru a reglementa activitatea entitatilor, pentru a determina politica
fiscala.
- Publicul, este interesat de evolutiile recente si tendintele legate de prosperitatea entitatii
si a sferei de activitate a acesteia.
Responsabilitatea principala de a intocmi si prezenta situatiile financiare ale entitatii revine
conducerii acesteia.
Conducerea este interesata de informatiile cuprinse in situatiile financiare, chiar daca are acces la
informatiile financiare si de gestiune suplimentare, care ajuta la infaptuirea proceselor de
planificare, luare a deciziilor si control, avand capacitatea de a determina forma si continutul unor
astfel de informatii suplimentare pentru a satisface propriile necesitati.
Cadrul general al IASB abordeaza caracteristici calitative care determina utilitatea informatiilor din
situatiile financiare oferite de situatiile financiare. Cele patru caracteristici principale sunt:
Inteligibilitatea este calitatea esentiala a informatiilor prezentate in situatiile financiare si
presupune prezentarea acestora intr-un mod coerent, clar, presupunandu-se ca utilizatorii
dispun de cunostinte suficiente privind desfasurarea activitatii entitatii respective.
Pentru a fi utile, informatiile trebuie sa fie relevante pentru luarea deciziilor de catre utilizatori.
Relevanta .Informatiile sunt relevante atunci cand influenteaza deciziile economice ale
utilizatorilor, ajutandu-i pe acestia sa evalueze evenimentele trecute, prezente sau viitoare,
confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare.
30
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Sa reprezinte cu fidelitate tranzactiile si alte evenimente pe care aceasta fie si-a propus
sa le reprezinte, fie ceea ce ar putea fi de asteptat, in mod rezonabil, sa reprezinte
Sa fie neutra, adica lipsita de influente.Situatiile finaciare nu sunt neutre daca, prin
selectarea si prezentarea informatiei, influenteaza luarea unei decizii sau formularea unui
rationament pentru a realiza un rezultat sau obiectiv predeterminat
Sa fie prudenta. Acesta inseamna includerea unui grad de precautie in exercitarea
rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute in conditii de incertitudine, astfel
incat activele si veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile si cheltuielile sa nu fie
subevaluate
Sa fie completa in limitele rezonabile ale pragului de semnificatie si ale costului obtinerii
acelei informatii. O omisiune poate face ca informatia sa fie falsa sau sa induca in eroare
si, astfel, sa nu aiba un caracter credibil si sa devina defectoasa din punct de vedere al
relevantei.
Comparabilitatea . Utilizatorii trebuie sa poata compara situatiile financiare ale unei entitati in
timp pentru a identifica tendintele in pozitia financiara si performantele sale.
Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate si nu trebuie lasata sa
devina un impediment de standarde de contabilitate imbunatatite.
Oportunitatea vizeaza raportarea la timp a informatiilor pentru a-si realiza utilitatea sa in deciziile
economice.
Situatiile finanicare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente,
grupandu-le in categorii cuprinzatoare conform caracteristicilor economice numite structurile
situatiilor financiare.
Strucuturile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si
capitalurile proprii.
Structura contului de profit si pierdere legate in mod direct de evaluarea performantei sunt
veniturile si cheltuielile.
Situatia modificarilor pozitiei financiare reflecta, de obicei, structurile din contul de profit si pierdere
si modificarile structurilor din bilant, fara sa indentifice structurile specifice acestei situatii.
31
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
principalele baze de evaluare a structurilor finanicare( costul istoric, costul curent, valoarea
realizabila, valoarea actualizata).
Conform Cadrului general recunoasterea este procesul incorporarii in bilant sau in contul de profit
si pierdere a unui element care indeplineste criteriile de recunoastere.
Un element care corespunde definitei unei structuri a situatiei finanicare trebuie recunoscut in
cazul in care este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa in sau din
entitate si elementul are un cost sau o valoare, care poate fi evaluat(a) in mod credibil.
Conceptual de probabilitate se fundamenteaza pe incertitudinea in realizarea unui beneficiu
economic viitor, asocial unui element si ia informatia disponibila in momentul intocmirii situatiilor
financiare.
Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilor financiare vor
fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere.
Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.
a)costul istoric:Activele sunt inregistrate la suma platita in numerar sau in echivalente ale
numerarului sau la valoarea justa din momentul cumpararii lor.
Datoriile sunt inregistrate la valoarea echivalentelor obtinute in schimbul obligatiei sau, in
anumite imprejurari, la valoarea ce se asteapta sa fie platita in numerar sau echivalente ale
numerarului pentru a stinge datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor;
Baza de evaluare cel mai frecvent adoptata de intreprinderi in elaborarea situatiilor financiare este
costul istoric. El este de obicei combinat cu alte baze de evaluare. Conform art. 7 i art. 9 din
Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, modificat i completat prin Ordonana Guvernului
nr. 61/2001 elementele patrimoniale vor fi supuse urmtoarelor tratamente contabile:
32
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
n costul unui activ cu ciclu lung de fabricaie pot fi incluse i dobnzile pltite la
creditele bancare contractate pentru achiziia, construcia sau producia acestuia,
direct atribuibile activului, pn la finalizarea sa, aferente aceleiai perioade.
Activul cu ciclu lung este un activ care solicit n mod necesar o perioad
substanial de timp pentru a fi gata n vederea utilizrii sau pentru vnzare.
n acest scop, valoarea de intrare sau contabil se compar cu valoarea stabilit n baza
inventarierii astfel:
pentru elementele de activ:
diferenele constatate n plus ntre valoarea de inventar i valoarea de intrare
nu se nregistreaz n contabilitate, aceste elemente menionndu-se la
valoarea lor de intrare;
diferenele constatate n minus ntre valoarea de inventar i valoarea contabil
net se nregistreaz n contabilitate pe seama:
unei amortizri suplimentare n cazul activelor amortizabile, pentru
care deprecierea este ireversibil;
sau constatrii unui provizion atunci cnd deprecierea este reversibil.
33
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
2.1.Contabilitatea creativa
Conceptul de contabilitate creativa se utilizeaza pentru a descrie procesul prin care profesionistii
contabili isi folosesc cunostintele in scopul manipularii cifrelor incluse in conturile anuale.
Definitia cea mai substantiala ii apartine lui Naser. Conform acestuia, contabilitatea creativa
este procesul prin care, date fiind existenta unor brese in reguli, se manipuleaza cifrele contabile
si, profitand de flexibilitate, se aleg acele practici de masurare si informare ce permit transformarea
documentelor de sinteza din ceea ce ele ar trebui sa fie in ceea ce managerii doresc ; procesul
prin care tranzactiile sunt structurate de asemenea maniera incat sa permita producerea
rezultatului contabil dorit.
Utilizarea tehnicilor de contabilitate creativa va avea ca efect:
34
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Uneori, pot exista dubii in ceea ce priveste incadrarea unui element intr-o categorie sau alta.
Este, de exemplu, cazul titlurilor care, in functia de intentia intreprinderii, trebuie inscrise in
activele curente sau in activele necurente. Inscrierea intr-o categorie sau alta afecteaza ratele
calculate pe seama acestora.
Prezentarea informatiilor.
Criteriile utilizate in prezentarea informatiilor contabile pot sa fie o portita pentru manifestarea
creativitatii. De exemplu, alegerea unei scale orizontale sau verticale intr-un tabel poate
modifica substantial impresia despre datele structurale in acesta.
Desi exista o diferenta clara intre contabilitatea creativa si incalcarea deliberata a legii( frauda),
ambele fenomene apar in conditiile de dificultate financiara a intreprinderilor si au la baza intentia
de a insela. In consecinta, chiar daca utilizarea contabilitatii creative nu este ilegala, ea indica
faptul ca managerii, aflati sub presiune financiara, cauta solutii fara a-si ma pune problema
respectarii unor standarde etice.
Motivul pentru care managerii sunt tentati sa utilizeze tehnicile de contabilitate creativa este
reducerea costurilor contractuale.
Societatea comerciala ENID IMPEX SRL s-a infiintat in data de 6 decembrie 1994 si este
persoana juridica romana care isi desfasoara activitatea in conformitate cu dispozitiile legii privind
societatiile comerciale si cu dipozitiile legislatiei romane ce-i sunt aplicabile , precum si cu
prevederile statutului si ale contractului de societate .
Societatea comerciala ENID IMPEX SRL este constituita sub forma unei societati cu raspundere
limitata .In toate actele , facturile , anunturile publicitare si alte documente emanand de la societate,
se va indica in mod obligatoriu denumirea societatii , urmata de cuvintele `` SRL``, capitalul social,
sediul si numarul de ordine din registrul comertului.
Sediul societatii este in Romania , oras Bucuresti , sos.N.Titulescu , nr.163, durata de functionare
a societatii fiind nelimitata.
Avem satisfactia de a fi pionerii lansarii cu succes pe piata romaneasca a unor materiale pentru
izolatii care in zilele noastre au devenit materiale de uz curent.
In perioada actuala, domeniul izolatiilor este in stadiul de consolidare. Tendinta dominanta este de
a se realiza economie la materiale, cantitativ si calitativ. Nu este suficient de serios apreciata
economia reala, pe termen lung, obtinuta printr-o izolatie corespunzatoare. Suntem increzatori ca
materialele pentru izolatii in constructii si instalatii isi vor dovedi utilitatea si eficienta in timp, iar cei
35
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
implicati in acest domeniu vor aborda cu interes crescut necesitatea de a utiliza produse
corespunzatoare, performante atit in constructiile noi cit si reabilitarea cladirilor vechi.
Un aspect important care trebuie luat in considerare este de natura ecologica; consumul mai mic
de energie contribuie la reducerea poluarii, care este o importanta problema a zilelor noastre,
indelung si serios dezbatuta pe plan mondial.
Echipa de vanzari sta la dispozitie cu informatii si caracteristici tehnice referitoare la intreaga gama
de produse precum si la modul de punere in opera.
Principiul nostru de referinta este sa oferim clientilor nostrii produse de buna calitate. Suntem
convinsi ca aceasta este o obligatie pentru a fi competitiv pe termen lung. Oferta noastra cuprinde
produse realizate sub marci de renume recunoscute pe plan mondial fiind, prin numele lor, o
dovada a calitatii.
Servicii
Pachetul de produse oferit de ENID este completat cu o gama diversa de accesorii in domeniu.
Echipa de vanzari sta la dispoziie prin consiliere cu privire la alegerea produsului dorit, calculul
necesarului de materiale si prin ndrumri tehnice pentru aplicarea corecta a acestora.
Oferta ENID include servicii de aprovizionare prompte, transportul efectuat in timpul cel mai scurt,
oferit gratuit de noi, fiind dovada seriozitatii cu care privim afacerile beneficiarilor nostrii.
Realizari
Va informam ca in decursul timpului firma a participat prin produsele si serviciile noastre, intr-o
masura mai mica sau mai mare, la realizarea unor obiective de amploare in domeniul
constructiilor, lucrari reprezentative pentru activitatea desfasurat pana in prezent. Va vom
prezenta in cele ce urmeaza cateva din cele mai importante proiecte:
36
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
AGA
Sector Sector
Sector Aproviz- Resurse Oficiul de
Financia
Desfacere Umane Calcul
r.
Contab
Compartim.
Aproviz. Serv.
Compartim Financia Oficiul
Personal r Facturari
Serviciul Transport
Serv Control
Salarizare Contabili Financ.
Desfacere intern
tate.
Comer
Marketing
Administrativ
37
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Paza
Capitalul social al societatii este de 200 lei si s-a constituit prin aportul partilor in numerar in
urmatoarea proportie:
Mihaela Stefanescu - 50% adica suma de 100 lei pentru care ii revin 10 parti sociale
Stanca Vass Geza -- 50% adica suma de 100 lei pentru care ii revin 10 parti sociale
Aportul de capital social in lei al asociatilor a fost depus in contul curent deschis la Banca
Transilvania sucursala Lipscani pe numele si la dispozitia societatii.
Partile sociale pot fi transmise intre actionarii, iar transmiterea lor catre persoane din afara
societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati , reprezentand cel putin din
capitalul social.Transmiterea partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si in registrul de
asociati ai societatii . Administratorul va elibera , la cerere , un certificat constatator al drepturilor
asupra partilor sociale cu mentiunea ca nu poate servi pentru transmiterea drepturilor , sub
sanctiunea nulitatii transmiterii.
Societatea are deschise conturi bancare la Banca Transilvania si la Unicredit Romania , prin care
se efectueaza incasarile si platile in lei si valuta .
38
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Acesta rata masoara importanta relativa a activelor pe termen lung in totalul activelor intreprinderii
si permite aprecierea flexibilitatii finanicare a firmei in masura in care evidentiaza componenta de
capital investit in active fixe.
Aceasta rata reflecta ponderea activelor circulante in totalul activelor societatii , fiind o masura a
flexibilitatii financiare , care evidentiaza importanta relativa a activelor usor de transformat in bani.
Rata stocurilor = are un nivel ridicat deoarece societatea vinde marfuri si are in acest sens stocuri
mari de marfuri ; se observa ca in anul 2004 indicele era mare in comparatie cu anul 2006 si 2005
cand era mai mic.
39
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Aprecierea generala este ca un nivel de peste 33% reprezinta o situatie de normalitate , insa
trebuie tinut seama si de faptul ca indicatorul este influentat sensibil de specificul firmei si de
politica financiara promovata de management.
Rata masoara ponderea datoriilor exigibile pe termen scurt in totalul activelor si trebuie corelat cu
rata activelor circulante pentru a evidentia gradul de echilibru financiar pe termen scurt ; se
observa o pondere insemnata a indicatorul .
40
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele intreprinderii dupa deducerea
tuturor datoriilor sale, fiind asimilat avutiei acestora ca urmare a alocarii si implicarii capitalurilor in
activitatea sa.
Activul net= Active Totale- Datorii Totale
Evolutia activului net se poate explica prin compararea dinamicii activelor totale cu cea a datoriilor
totale , precum si prin modificarile intervenite in structura acestora.
Se observa o crestere a activului net de la un exercitiu financiar la altul , ceea ce e un lucru pozitiv
in activitatea firmei deoarece nu este nevoie de aporturi noi din partea actionarilor , nu se apeleaza
la diverse alte surse de financiare in functie de costul , accesul si disponibilitatea acestora
generand astfel efecte directe asupra partimoniului net.
Analiza corelatiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment si trezorerie neta
Nevoia de fond de rulment reprezint acea parte a activelor circulante care trebuie finanate pe
seama fondului de rulment
41
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Trezoreria net
Trezoreria net reprezint indicatorul care pune in corelaie fondul de rulment cu necesarul de fond
de rulment si exprima :
- daca este pozitiva exprima excedentul de numerar la sfritul unui exerciiu financiar
- daca este negativ exprim nevoia de numerar la finalul unui exerciiu , acoperita pe
seama creditelor de trezorerie ( pe termen scurt)
Se observa o trezorerie neta pozitiva si de la un exerciiu financiar la altul are valori mai mari ,
ceea ce e un lucru pozitiv pentru firma explicate prin aceea ca resursele stabile constituite sunt
suficiente pentru acoperirea necesarului de finanat aferent activitilor de exploatare i n afara
exploatrii, nefiind necesar sa se apeleze la credite bancare pe termen scurt.
Lichiditatea
Reprezint :
abilitatea unui activ de a fi transformat in bani rapid si cu o pierdere minima de valoare
(lichiditate externa)
abilitatea unei ntreprinderi de a-si onora la scadenta obligaiile de plata asumate pe seama
activelor curente(lichiditate interna)
Se observa o cretere a ratei lichiditii curente ceea ce reprezint ca societatea poate onora
obligaiile scadente pe termen scurt.
42
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Aceasta rata financiara msoar cte uniti monetare de active aproape lichide revin la o unitate
monetara de datorii pe termen scurt.
Se observa o cretere si o descretere a ratei in cele trei exerciii financiare , iar in anul 2006 nivelul
ratei este mai mic de 0.5 si evideniaz ca firma poate avea probleme de onorare a plailor
scadente, se impune o politica riguroasa la nivelul managementului .
Valoarea minima a ratei solvabilitii globale se considera 1,4 , iar in cazul in care este mai mica
dect 1 , firma este insolvabila.
Se observa ca firma are o rata de solvabilitate in preajma indicelui de 1,4 ceea ce e un lucru
pozitiv , nu se pune problema ca firma sa fie insolvabila.
Rata solvabilitii patrimoniale are un nivel bun deoarece depete valoarea de 0,5 , nu exista un
risc pentru finanatorii societii.
43
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
Se observa o rata de ndatorare sczut ceea ce e un lucru pozitiv pentru firma , nu exista risc
financiar mare , iar investitorii sunt de acord sa accepte un risc financiar mai ridicat daca riscul
operaional al firmei este redus.
REZULTATE FINANCIARE
44
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
La inchiderea exercitiului anului financiar 2006 la SC ENID IMPEX SRL elementele de activ si de
pasiv de natura datoriilor s-au evaluat si se reflecta in situatiile financiare intocmite la valoarea de
intrare , respectiv valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii.
Astfel:
la inventariere s-au constatat minusuri neimputabile la stocurile de marfa in valoare de
6.131 lei
pentru stocurile de marfa constate lipsa la inventar s-a colectat TVA in valoare de 1.164 lei
Aceste sume au fost trecute ca cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit conform
prevederilor Codului fiscal
pentru clienti s-au luat confirmari de sold iar pentru clientii rai platnici nu s-au constituit
ajustari pentru depreciere deoarece managementul societatii doreste recuperarea
creantelor fara a se constitui ajustari
soldul la banci existent in moneda straina (dolari si euro) au fost evaluate la cursurile
comunicate de BNR pentru data de 31.12.2006 si s-a inregistrat o cheltuiala din
diferentele de curs valutar in valoare de 3.688 lei
pentru diponibilitatile existente la banci s-au confruntat extrasele de cont din data de
31.12.2006 cu soldul existent in fisa de cont si balanta de verificare- nu au existat diferente
pentru furnizori s-au confruntat confirmarile de sold cu evidenta analitica a societatii nu
au existat diferente
pentru furnizorii externi s-a procedat la reevaluarea datoriilor in valuta la cursul BNR
rezultand un venit din diferentele de curs valutar in valoare de 153.914 lei
45
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
constata o depreciere relativa a acestora ca urmare a unor cauze cum sunt : aparitia unei uzuri
morale de care nu s-a tinut seama cu ocazia amortizarii ; supraevaluarea imobilizarilor corporale ,
prin aplicarea unor coeficienti neadecvati cu ocazia reevaluarii lor ; lipsa de utilitate a acestora in
momentul inventarierii ; alte cauze care determina o valoare actuala mai scazuta a imobilizarilor
corporale decat valoarea cu care acestea figureaza in contabilitate.
Astfel in cazul constituirii ajustarilor pentru deprecierea imobilizarilor , acestea vor aparea in
situatiile financiare cu o valoare mai mica , valoare ce reflecta realitatea.
Stocurile trebuie evaluate cu respectarea principiului permanentei metodelor, la cea mai mica
valoare dintre cost si valoarea realizabila neta. Daca valoarea realizabila neta a unui activ circulant
este mai mica decat costul de achizitie sau costul de productie , atunci acea valoare realizabila
neta corespunzatoare activului circulant este cea care trebuie prezentata in situatiile financiare,
respective valoarea activului mai putin ajustarea pentru depreciere constituita.
Astfel in cazul constituirii de ajustari pentru deprecierea activelor circulante :
- pentru stocuri cheltuiala constiuita pentru ajustari va duce la o scadere a profitului
brut si la o crestere a impozitului pe profit, aceasta cheltuiala fiind considerata
nedeductibila din punct de vedere fiscal, iar in bilant stocurile vor aparea la valoarea
realizabila neta ca diferenta intre valoarea de intare si ajustarea constituita.Valoarea
care trebuie inscrisa in bilant va fi determinata prin utilizarea metodei FIFO.
- pentru clienti - daca se constata o depreciere se va constitui o ajustare, iar aceasta
ajustare va avea aceleasi influente ca si in cazul constituirii ajustarilor pentru
deprecierea stocurilor
In cazul constituirii de provizioane pentru riscuri si cheltuieli acestea vor duce la scaderea profitului
impozabil aferent exercitiului financiar in care s-au constituit reflectand fidel situatia financiara a
societatii.
46
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
BIBLIOGRAFIE
2. Feleaga Liliana, Malciu Niculae Politici si Optiuni contabile, Editura Economica, 2002
47
Intocmirea situaiilor financiare lucrare de licen
6. Oprea Calin, Ristea Mihai - Bazele contabilitatii , Editura Didactica si Pedagogica, RA Bucuresti,
2003
48