Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
csiET3502 PDF
csiET3502 PDF
Departamentul ID-IFR
Facultatea TIIN E ECONOMICE
Specializarea ECONOMIA COMER ULUI, TURISMULUI I SERVICIILOR
Forma de înv mânt ID
Anul de studiu III
Semestrul 6
Valabil începând cu anul universitar 2009-2010
Managementul calit ii
Managementul calit ii
CUPRINS
Managementul calit ii I
Cuprins
Managementul calit ii II
Cuprins
11 AUDITUL CALIT II 96
Obiectivele Unit ii de înv are Nr. 11 97
11.1. Concept. Tipuri de audit al calit ii 97
11.2. Obiectivele auditului calit ii 99
11.3. Principii de auditare recomandate în procesul de audit.
Metodologia auditului calit ii 100
Lucrare de verificare Unitatea de înv are Nr. 11 102
R spunsuri i comentarii la întreb rile din testele de autoevaluare 104
Bibliografie Unitatea de înv are Nr. 11 104
Managementul calit ii
INTRODUCERE
Stimate student,
Acest curs se adreseaz atât cursan ilor cu un grad mai mare de familiarizare cu
aspectele legate de asigurarea calit ii, respectiv managementul calit ii, cât i
cursan ilor încep tori.
La începutul fiec rei unit i de înv are vor fi detaliate obiectivele propuse în
respectiva unitate de înv are, aceast sec iune fiind indicat prin imaginea
al turat (o carte deschis ).
La sfâr itul fiec rei unit i de înv are se reg se te un decupaj minimal din
bibliografia manualului, decupaj necesar de parcurs pentru aprofundarea i
în elegerea complet a no iunilor expuse pe durata unit ii de înv re
corespondent . Reperele bibliografice incluse într-un chenar este recomandat a fi
parcurse primele.
Managementul calit ii 1
Aspecte ale teoriei calit ii
Cuprins Pagina
2 Managementul calit ii
Aspecte ale teoriei calit ii
Calitatea este definit ca satisfacere a nevoilor clientului, dar tinde tot mai mult s
Calitatea devin i o întâmpinare sau anticipare a nevoilor acestuia. În condi iile
produselor i concuren ei acerbe de ast zi, inova ia devine crucial în domeniul calit ii.
serviciilor Defini iile calit ii vizeaz de obicei dou aspecte: unul formal - calitatea este
satisfacerea nevoilor utilizatorului, realizarea cerin elor specificate sau împlinite,
Orient ri în i unul neformal - calitatea este ceva spre care ne îndrept m ca spre un ideal, dar
teoria calit ii care nu va fi niciodat implementat complet.
Defini ia dat calit ii în standardul ISO 8402 este mai cuprinz toare: “totalitatea
elementelor i caracteristicilor unui produs/serviciu, care îi confer aptitudinea de
a satisface nevoile exprimate sau implicite”.
Calitatea este considerat , în prezent, al turi de pre , unul dintre principalii factori
de competitivitate într-o economie de pia .
Managementul calit ii 3
Aspecte ale teoriei calit ii
transcendent ;
spre produs;
spre procesul de produc ie;
spre costuri;
spre utilizator.
O alt încercare de abordare a conceptului calit ii apar ine lui Neil Hardie [6],
care, în articolul The effects of qualty on business performance din „Quality
Journal” (vol.5 nr.3, 1998, pp.65-83), defin te calitatea ca fiind:
G. F. Smith pune accentul pe componenta rela ional a calit ii: „calitatea este
mai degrab expresia rela iei dintre caracteristicile de calitate ale produsului i
criteriul de evaluare stabilit în raport cu cerin ele clien ilor”.
3 Managementul calit ii
Aspecte ale teoriei calit ii
Dac r spunsul adecvat nevoii îl reprezint calitatea, primul demers al oric rui
agent economic ar trebui s fie detectarea i satisfacerea cât mai deplin a
acestora. În final, va avea c i de m surat satisfac ia rezultat .
Detectarea M surarea
nevoii satisfac iei
Caiete de
sarcini Sus inerea dup
vânzare
Concep ie
Livrare,
instalare
Preparare
Aprovizionare Vânzare
Fabrica ie
Managementul calit ii 4
Aspecte ale teoriei calit ii
1. Care din urm toarele afirma ii despre calitate este cea adevarat :
a) caracterul dinamic al calit ii este dat numai de evolu ia în timp a
principalelor caracteristici;
b) caracterul dinamic este dat numai de nivelul proiectat i realizat;
c) caracterul dinamic este dat nu numai de nivelul proiectat i realizat ci i de
evolu ia în timp a nivelului principalelor caracteristici, de constan a lor pe
circuitul tehnic al produselor ;
d) nici una de mai sus.
cercetarea i proiectarea;
Factorii calit ii, - determin în materii prime, materiale;
care: produc ie proces tehnologic (utilaj, organizare);
(factori calificarea profesional a salaria ilor;
principali) asigurarea i controlul calit ii;
standardele, normele;
5 Managementul calit ii
Aspecte ale teoriei calit ii
Contribu ia acestor factori este ilustrat grafic în mai multe variante, cunoscute sub
denumirea de “Spirala calit ii”, Triunghiul calit ii , cei “6M” (Ishikawa).
Dup cum se poate vedea i în Triunghiul calit ii, concep ia modern despre
calitate leag calitatea produsului/serviciului de calitatea proiectului i calitatea
fabrica iei.
Managementul calit ii 6
Aspecte ale teoriei calit ii
Propriet ile – sunt toate însu irile specificate ale unui produs/serviciu necesare
ob inerii lui pentru acoperirea unei nevoi i care confer produselor/ serviciilor
utilitate.
Func iile calit ii – sunt rezultatul grup rii a dou sau mai multe caracteristici
înrudite, complementare, care exprim gradul de satisfacere a nevoii sau a unui
segment al acesteia. Putem vorbi despre:
• Func ia economic
• Func ia tehnic
• Func ia social
Parametrii calit ii – sunt expresiile cifrice sau no ionale ale propriet ilor i
caracteristicilor calit ii produselor
Indicatorii calit ii – sunt expresii cifrice sau no ionale ale func iilor sau ale
calit ii produselor sau serviciilor.
Satisfac ia clientului – o stare de fapt în care clien ii simt c a tept rile lor au
fost satisf cute de caracteristicile produsului. Satisfac ia clientului provine de la
acele caracteristici care determin clientul s cumpere produsul.
Deficien – orice gre eal (defect) care deterioreaz adecvarea pentru utilizare a
7 Managementul calit ii
Aspecte ale teoriei calit ii
produsului. Deficien ele iau forme precum erori de birou, rebuturi în produc ie,
întreruperi de curent, nerespectarea termenelor de livrare i bunuri neutilizabile.
Insatisfac ia clientului – o stare de fapt în care deficien ele (în bunuri sau
servicii) determin agasarea clientului, plângeri, reclama ii etc..
Managementul calit ii 8
Aspecte ale teoriei calit ii
Comenta i reprezent rile grafice ale factorilor calit ii (Spirala calit ii,
Bucla calit ii, Triunghiul calit ii, Diagrama Ishikawa, cei 6M).
R spuns 1.1
1. c
2.
R spuns 1.2.
1. b, c
2. a
R spuns 1.3.
1. b, c
2. a, d, e
9 Managementul calit ii
Aspecte ale teoriei calit ii
Managementul calit ii 10
Sistemul de Management al Calit ii
Cuprins Pagina
Managementul calit ii 11
Sistemul de Management al Calit ii
Filozofia Managementul Calit ii este rezultatul direct al con tientiz rii faptului c ,
calit ii principalul factor în men inerea i cre terea num rului clien ilor este calitatea
produselor furnizate/serviciilor prestate acestora.
Calitate total
Cu toate c încerc rile sunt numeroase, nu s-a reu it pân în prezent s se
Managementul stabileasc exact originea expresiei „calitate total ”. Deming i Juran, doi dintre
Calit ii cei mai importan i precursori ai managementului calit ii, nu folosesc expresia
Totale „calitate total ” nici în cele mai recente lucr ri ale lor.
Orient ri în
teoria calit ii Fundamentele filozofiei Deming
12 Managementul calit ii
Sistemul de Management al Calit ii
Evaluarea sistemului
Teoria asupra variabilit ii
Teoria asupra cunoa terii
Teoria asupra psihologiei
Mul i l-au criticat pe Deming, deoarece filozofia lui chiar este o filozofie. Îi
lipse te direc ionarea i abordarea prescriptiv i nu corespunde culturii americane
de afaceri. Mul i oameni de tiin care studiaz comportamentul au ajuns la
concluzia c ideile lui Deming sunt contrare cercet rilor pe care ei le-au
întreprins. Opus acestei atitudini, adep ii teoriei Deming consider c filozofia
acestuia este singura modalitate de a aborda calitatea.
Filozofia Juran
În anul 2004 s-a tip rit cea de-a cincea edi ie, sub titlul Juran’s Quality Handbook
(numele a fost schimbat chiar de c tre autor), edi ie care a fost tradus integral în
limba român i tip rit sub coordonarea Societ ii Române pentru Asigurarea
Calit ii – SRAC.
Managementul calit ii 13
Sistemul de Management al Calit ii
Filozofia Crosby
Crosby î i l rge te teoria tot mai mult teoria managerial i propune un program
în 14 puncte, care prevede:
14 Managementul calit ii
Sistemul de Management al Calit ii
Filozofia A. V. Feigenbaum
Kaoru Ishikawa
În definirea TQM pot fi puse în eviden mai multe orient ri, printre care:
Marea majoritate a autorilor sunt de acord c TQM este o nou filozofie,
un nou model de cultur a întreprinderii, având scopul de a orienta spre
client toate activit ile i procesele acesteia i de a le optimiza, astfel
încât s -i aduc beneficii pe termen lung.
Managementul calit ii 15
Sistemul de Management al Calit ii
termen lung, sus inut de dezvoltarea unei culturi industriale noi, care se bazeaz
pe un comportament participativ, inovator i responsabil.
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 19.
Principiile În urma analizelor efectuate, speciali tii au stabilit c principiile de baz ale TQM
managementului sunt:
calit ii
a. orientarea spre client;
16 Managementul calit ii
Sistemul de Management al Calit ii
e. viziunea sistemic :
f. argumentarea cu date.
Managementul calit ii 17
Sistemul de Management al Calit ii
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 19.
18 Managementul calit ii
Sistemul de Management al Calit ii
Managementul calit ii 19
Sistemul de Management al Calit ii
R spuns 2.1
1. a, b, d
2. b
R spuns 2.2.
1. b, c, d, e
2. a, b, d
20 Managementul calit ii
Sistemul de Asigurare a Calit ii
Cuprins Pagina
Managementul calit ii 21
Sistemul de Asigurare a Calit ii
SAC – Domeniul asigur rii calit ii este reglementat în numeroase standarde cu privire la
Sistemul de calitate, în standardul ISO 8402/1994 reg sindu-se i defini iile conceptelor
Asigurare a Asigurarea calit ii i Sistemul de Asigurare a Calit ii.
Calit ii
Astfel, Sistemul de Asigurare a Calit ii reprezint ansamblul de structuri
organizatorice, responsabilit i, proceduri i resurse orientate pentru
implementarea managementului calit ii.
Obiectivele
SAC Principala caracteristic este aplicarea simultan a unui pachet de proceduri, în
toate fazele procesului de produc ie i la toate locurile de munc , astfel încât
acestea s se sprijine i poten eze reciproc.
Calitate
Rolul principal al Sistemului de Asigurare a Calit ii const în:
22 Managementul calit ii
Sistemul de Asigurare a Calit ii
Din seria de standarde ISO 9000, rezult c principalele obiective ale SAC sunt:
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 28.
Managementul calit ii 23
Sistemul de Asigurare a Calit ii
Sistemul de Func iile i activit ile SAC se reg sesc în toate ac iunile specifice fiec rei etape i
Asigurare a faze ale ciclului de via i sunt urm toarele:
Calit ii –
SAC a) construirea calit ii i prevenirea defectelor;
Activit ile Sistemului de Asigurare a Calit ii se reg sesc în toate fazele ciclului de
via a produselor/ serviciilor i constau în:
24 Managementul calit ii
Sistemul de Asigurare a Calit ii
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 28.
Se poate spune c Sistemul de Asigurare a Calit ii a cunoscut urm toarea evolu ie:
Managementul calit ii 25
Sistemul de Asigurare a Calit ii
1. Controlul de marketing
2. Controlul de engineering.
3. Controlul materiilor prime i materialelor
4. Controlul fluxului de fabrica ie
5. Controlul produselor finite
6. Controlul expedierii produselor la beneficiari
7. Controlul service-ului
8. Controlul fiabilit ii.
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 28.
26 Managementul calit ii
Sistemul de Asigurare a Calit ii
Managementul calit ii 27
Sistemul de Asigurare a Calit ii
R spuns 3.1
1. d
2. a, b, c, d
R spuns 3.2.
1. a, d
2. a, b, c
R spuns 3.3.
1. c
2. a, b
28 Managementul calit ii
Sistemul de Asigurare a Calit ii
Managementul calit ii 29
Documente utilizate în Sistemul Calit ii
Cuprins Pagina
30 Managementul calit ii
Documente utilizate în Sistemul Calit ii
Prin piramida din fig.4.1. sunt puse în eviden nivelurile documenta iei necesare
pentru un sistem de management al calit ii, fiind figurate toate cele trei paliere la
Managementul calit ii 31
Documente utilizate în Sistemul Calit ii
care se face referire uzual în literatur . Aceasta mai este denumit i „piramida
documenta iei calit ii”.
Descrie Sistemul
Manualul Calit ii
Calit ii i stabile te
Manualul Politica asigur rii
asigur rii calit ii calit ii i obiectivele
Nivel A
Descrie activit ile
Proceduri ale privind aplicarea
Sistemului Nivel B elementelor Sistemului
Calit ii Calit ii în unit ile
func ionale
Dac privim atent piramida documentelor calit ii, se poate vedea c aceast
documenta ie const în niveluri de documente, fiecare nivel fiind cât mai detaliat.
În vârf se afl Manualul Calit ii, care descrie, pe scurt, toate elementele unui
sistem al calit ii de care întreprinderea are nevoie pentru a îndeplini cerin ele
clientului (explicite i implicite).
Manualul este sus inut de mai multe documente, care stipuleaz procedurile
standardizate pentru toate activit ile sectoriale ce concur la realizarea calit ii
unui produs. Îndrum rile la nivelul locurilor de munc sunt furnizate de Planurile
detaliate ale calit ii i Instruc iuni de lucru.
♦ documente evolutive;
32 Managementul calit ii
Documente utilizate în Sistemul Calit ii
♦ dosare de organizare;
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 38.
Managementul calit ii 33
Documente utilizate în Sistemul Calit ii
Termenul Manualul Calit ii este utilizat, mai ales, în familia de standarde ISO
9000, atât pentru managementul calit ii în cadrul organiza iei (ISO 9004-1 sau
diverse abord ri ale calit ii), cât i pentru certificarea sistemului calit ii. În acest
ultim caz, con inutul s u este, în general, cel al unui manual de asigurare a calit ii.
Manualul Calit ii este documentul care descrie într-o manier sintetic , pentru o
organiza ie, politica sa în domeniul calit ii, sistemul calit ii i organizarea sa,
f când referire la procedurile scrise.
În cadrul unui demers pentru calitate, adic a unui demers c tre progres, decizia de
stabilire a unui manual al calit ii sau a unui manual de asigurarea calit ii se ia la
nivelul cel mai înalt al organiza iei, în func ie de mediul economic, comercial i, în
unele cazuri, reglementar, al unei organiza ii.
34 Managementul calit ii
Documente utilizate în Sistemul Calit ii
Seria de standarde ISO 9000 prevede doar generalit i cu privire la con inutul unui
Manual de management al calit ii, întreprinderea este cea care trebuie s - i fixeze
regulile în cadrul limitelor date.
O mare aten ie trebuie acordat evit rii redundan elor. Practicile i procedurile
descrise într-un loc nu trebuie reluate în nici un caz în alt parte. O trimitere la
documentul respectiv este suficient .
Manualul trebuie tip rit i bro at în a a manier încât s asigure utilizarea pe timp
îndelungat. Exemplarele se vor numerota i se va întocmi o list a persoanelor care
le-au luat în primire pentru a se u ura astfel distribuirea noilor proceduri revizuite.
Managementul calit ii 35
Documente utilizate în Sistemul Calit ii
Pentru alegerea momentului elabor rii Manualului calit ii exist trei alternative:
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 38.
36 Managementul calit ii
Documente utilizate în Sistemul Calit ii
Managementul calit ii 37
Documente utilizate în Sistemul Calit ii
R spuns 4.1
1. a, b, d
2. b
R spuns 4.2.
1. e
2. b, c, e
38 Managementul calit ii
Documente utilizate în Sistemul Calit ii. Manualul calit ii
Cuprins Pagina
Managementul calit ii 39
Documente utilizate în Sistemul Calit ii. Manualul calit ii
În ceea ce prive te tip rirea, exist dou posibilit i: prima const în alc tuirea
manualului în form nelegat , care are avantajul c u ureaz schimbarea paginilor în
caz de revizuiri i complet ri. Dificultatea const în protec ia împotriva “copiilor –
pirat”. O protec ie la copiere ar fi posibil numai cu un efort tehnic considerabil,
întrucât programele protejate la scriere nu mai reprezint ast zi o problem .
Numerotarea se poate face continuu, dar, pentru a putea reutiliza anumite pagini, în
cazul unei revizuiri a manualului, este recomandat ca numerotarea s se fac pe
capitole, cu dou cifre/grupuri de cifre separate prin liniu sau punct, astfel: prima
cifr /primul grup semnific num rul capitolului, iar a doua cifr /grup de cifre,
num rul de ordine al filei în cadrul capitolului (ex. 2.16 sau 3-21, 4/48).
Este posibil tip rirea pe ambele fe e ale foii. U urarea c ut rii se poate face prin
folosirea pentru fiecare capitol a unui semn de carte pe care se inscrip ioneaz
num rul de pagini.
40 Managementul calit ii
Documente utilizate în Sistemul Calit ii. Manualul calit ii
Managementul calit ii 41
Documente utilizate în Sistemul Calit ii. Manualul calit ii
i:
standardele franceze:
Ghid NF-X 50-160 – Ghid pentru definirea unui Manual al Calit ii;
Ghid NF-161 – Ghid pentru redactarea unui Manual al Calit ii;
NF-X50-162-91 – Rela ii client-furnizor. Ghid pentru alc tuirea
Manualului Calit ii;
standardul britanic:
BS 4899/1-91 – Ghid de îmbun t ire a Manualelor Tehnice i de
facilitare a utiliz rii corecte a acestora (pe baza propunerilor din BS
4884);
standardul spaniol:
UNE 66-907-91 – Ghid pentru elaborarea unui Manual al Calit ii.
Manualul Calit ii trebuie s con in urm toarele elementele, dar nu neap rat în
aceast ordine:
42 Managementul calit ii
Documente utilizate în Sistemul Calit ii. Manualul calit ii
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 41.
Managementul calit ii 43
Documente utilizate în Sistemul Calit ii. Manualul calit ii
44 Managementul calit ii
Documente utilizate în Sistemul Calit ii. Manualul calit ii
R spuns 5.1.
1. a, b, f
2. a, b, d
Managementul calit ii 45
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
Cuprins Pagina
46 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
6.1. Grafice
Instrumentele Instrumentele calit ii sunt acelea pe care fiecare factor implicat în întreprindere
Managementului este în m sur s le integreze în propriul s u demers de participare la dezvoltarea
Calit ii calit ii totale, adic contribu ia sa la îmbun t irea calit ii prin lucrul în grupuri
mici.
Grafice
Instrumentele tradi ionale sunt instrumente de analiz statistic . Aceste
Grafic de bare instrumente se bazeaz pe SPC (Statistical Process Control – Control Statistic al
Calit ii).
Grafic de linii
Ghidul pentru Controlul Calit ii elaborat de Ishikawa (ini iatorul cercurilor de
Grafic de calitate în Japonia) în 1972 este creditat de c tre to i speciali tii în calitologie ca
sectoare fiind primul manual de instruire pentru instrumente de rezolvare a problemelor
prezentate în mod specific pentru uzul în activitatea de îmbun t ire a calit ii. La
cele „ apte instrumente” prezentate în lucrarea men ionat se adaug i alte
instrumente cum ar fi: graficele; fi ele; graficele cu figuri geometrice etc.
Graficele sunt reprezent ri (de regul , plane), având o astfel de form încât
situa ia general s se în eleag cu u urin . Ele constituie un bun instrument
pentru managementul calit ii i îmbun t irea activit ii la locurile de munc i
prezint urm toarele avantaje:
Managementul calit ii 47
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
În continuare, sunt prezentate tipurile de grafice cel mai des utilizate în controlul
calit ii.
Graficul de bare
0.3 0.29
0.27
0.25
0.21
0.2
0.17 0.16 Treapta 2
0.15 Treapta 3
0.11 0.12
Treapta 4
0.1
0.05
0
Sectiunea I Sectiunea II Sectiunea
IV
48 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
Graficul de linii
100
90
80
70
60
East
50
West
40
30
20
10
0
trim. 1 trim. 2 trim. 3 trim. 4
2003
2004
2005
2006
Managementul calit ii 49
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
1. Graficul de bare:
a) red frecven a unor abateri de la calitate;
b) este recomandat pentru a compara m rimea diferitelor cantit i;
c) se folose te frecvent pentru a analiza rela ii cantitative;
d) faciliteaz realizarea obiectivelor calit ii.
2. Diagrama de sectoare:
a) mai este numit i grafic de sectoare;
b) compar un ansamblu de date prelucrate i reprezentate prin „felii”;
c) este indicat pentru a urm ri varia ia în timp a caracteristicii studiate;
d) este un instrument de asigurare a continuit ii opera iilor fluctua iei
personalului;
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 54.
6.2. Histograme
Histograme
50 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
40 3,30 – 3,60 mm
Frecven a 30 Data:
20 Cantitate inspectat :
N = 100
Controlor:
10
1. Histograma:
a) este o metod tradi ional utilizat în managementul calit ii;
b) este un instrument modern utilizat în managementul calit ii;
c) este un grafic ce prezint distribu ia datelor culese despre un anumit
fenomen
d) eviden iaz corela ia existent între dou tipuri de date;
e) este o metod de analiz utilizat pentru a stabili cauzele unei
probleme.
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 54.
Managementul calit ii 51
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
52 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
Managementul calit ii 53
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
R spuns 6.1.
1. b, c
2. a, b, c
R spuns 6.2.
1. a, c
54 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
Cuprins Pagina
Managementul calit ii 55
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
7.1. Fi e de înregistrare
Instrumentele Instrumentele calit ii sunt acelea pe care fiecare factor implicat în întreprindere
Managementului este în m sur s le integreze în propriul s u demers de participare la
Calit ii dezvoltarea calit ii totale, adic contribu ia sa la îmbun t irea calit ii prin
lucrul în grupuri mici.
Fi e de
înregistrare Instrumentele tradi ionale sunt instrumente de analiz statistic . Aceste
instrumente se bazeaz pe SPC (Statistical Process Control – Control Statistic al
Calit ii).
Fi e de înregistrare
56 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
Tip: Dat :
Punct de m surare: Fabrica ie:
Cantitate inspectat : Loca ie:
Cantitate total : Inspectat de:
Num r de cod: Observa ii:
Total
1 2 6 13 10 16 20 17 12 16 20 17 11 8 5 6 2 1
40
Cantit i
35
Limit de toleran
30 Limit de toleran
25
20
15
10
5
15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32
Dimensiuni
Managementul calit ii 57
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 66.
7.2. Fi a de control
Fi e de Un proces este sub control dac variabilele de proces i cele de ie ire au evolu ii în
control limite normale, sau în afara controlului, în caz contrar. În vederea stabilirii ac iunii
corespunz toare, este foarte important s se cunoasc în care dintre cele dou
situa ii se g se te procesul la un moment dat. Când procesul este sub control,
parametrii lui se men in între dou limit: inferioar i superioar . Pentru a vedea
dac un proces este sub control, este necesar s se stabileasc cele dou limite i s
se compare valoarea caracteristicii cu acestea.
58 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
Limita de inspectie
8.49
8.45
Ora
8.41
8.37
8.33
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Zile
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 66.
Managementul calit ii 59
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
7.3. Diagrame
Diagrama de corela ie
Diagrama de corela ie, a a cum îi arat i numele, eviden iaz corela ia existent
între dou tipuri de date.
1 60
În l imea copilului, cm
1 50
1 40
1 30
1 20
1 50 1 60 1 70 1 80 19 0
În l im ea tat lui, cm
60 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
Diagrama cauze-efect
Mân de
Ma in
lucru
Mâini murdare
Eventual,
Între inere Reglaj
alte cauze
M nu i rupte
Instruc iuni
Efect
Descriere
Etaloane Duritate
Metod Material
Cauze
Diagramele cauze-efect sunt deosebit de utile la analiza unui proces oarecare. Toate
persoanele implicate în problema respectiv trebuie s participe, exprimându- i
opiniile, pentru a descoperi factorii cauz asocia i problemei.
Managementul calit ii 61
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
Diagrama Pareto
Diagrama Pareto este un grafic specializat, care eviden iaz frecven a relativ a
anumitor fapte, cum ar fi: produse defectuoase, repara ii, defecte, reclama ii, gre eli
(erori) sau accidente. Aceast diagram prezint informa iile în ordine
descresc toare, pornind de la aceea cu frecven a cea mai mare, pân la aceea cu
frecven a cea mai mic .
% din
total
42%
30
20
10
1,8%
0 Nr. de ordine al
I II III IV V defectului
62 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
1. Diagrama Pareto:
a) porne te de la concep ia lui Crosby;
b) presupune identificarea defectelor i clasificarea lor;
c) presupune cunoa terea influien elor dintre caracteristici;
d) porne te de la concep ia lui Juran;
e) m soar performan e.
2. Diagrama Ishikawa:
a) este o metod modern de m surare a utilit ii;
b) scopul este determinarea defectelor;
c) a fost conceput de Juran;
d) a fost conceput de Crosby;
e) niciun r spuns corect.
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 66.
Managementul calit ii 63
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
64 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
Managementul calit ii 65
Instrumente i tehnici tradi ionale ale Managementului Calit ii
R spuns 7.1
1. a, b, c
R spuns 7.2.
1. b
R spuns 7.3.
1. b, d
2. e
3. a, c
66 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
Cuprins Pagina
Managementul calit ii 67
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
8.1. Generalit i
68 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
Noile instrumente corespund, fiecare, unui tip de probleme; în tabelul 8.1 sunt
prezentate aceste instrumente i utilizarea lor:
Tabelul 8.1.
Noile instrumente i utilizarea lor
Când Cu ce obiectiv? Noile instrumente
se utilizeaz ?
Care Identificarea • Analiza factorial a
este problema? problemelor importante datelor
• Diagrama afinit ilor
De ce Identificarea cauzelor • Diagrama rela iilor
a ap rut? probabile ale problemei
Cum Identificarea c ilor • Diagrama arbore
se rezolv posibile pentru
problema? rezolvarea problemei
Care Alegerea celei mai • Diagrama matriceal
op iune are efect? bune solu ii
Când i cum se • Diagrama s geat
Planificarea aplic rii
aplic ? solu iilor • Diagrama deciziilor de
ac iune
Sursa: Mitonneau, H. – O nou orientare în managementul calit ii: apte
instrumente noi, 1998
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 69.
Managementul calit ii 69
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
Situa iile tipice de utilizare a diagramei afinit ilor sunt urm toarele:
Dimpotriv , atunci când problema este simpl sau necesit o solu ie imediat , nu se
recomand utilizarea diagramei afinit ilor.
1. Organizarea prealabil ;
2. Alegerea problemei potrivite;
3. Lansarea unei discu ii scurte de cca 5 minute;
4. Producerea ideilor;
5. Realizarea acordului cu sensul (lecturarea a ceea ce este scris);
6. Regruparea ideilor (fi e);
7. Verificarea omisiunilor;
8. Realizarea titlurilor;
9. Regruparea titlurilor (al doilea nivel de regrupare);
70 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
1 Idee izolat
T itlu T i tlu
Realizarea titlurilor
G ru pa
D a ta
S i m b o l u r i p e n tr u v o t
Sursa: Mitonneau, H. – O nou orientare în managementul calit ii: apte instrumente noi, 1998
Managementul calit ii 71
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
Numeroasele idei pe care le-a generat diagrama afinit ilor permit grupului s
identifice un anumit num r de dificult i i s se pun de acord asupra modului de a
le exprima. Rela iile dintre aceste idei au fost schi ate cu greu. Acum trebuie
explorat în profunzime problema pe care grupul a ales s o trateze i s se
actualizeze ramifica iile logice care exist între diferitele sale aspecte. Aici
intervine diagrama rela iilor, care ia ca punct de plecare un concept, care se
situeaz în centrul preocup rilor grupului. Grupul este astfel direc ionat încât s se
extrag toate ideile care se raporteaz la acel concept, descoperindu-i rela iile i
vizualizându-le.
Cauz
Rezultat Cauz
Rezultat Cauz
Cauz
Rezultat Rezultat
Cauz
Rezultat
Cauz Cauz
Cauz Cauz
Rezultat
72 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
Aceast construc ie a unei diagrame de rela ii este una din metodele posibile.
Determinarea nivelului de detaliu i pa ii de urmat este o decizie care-i apar ine
moderatorului, în func ie de grupul de lucru i de obiectivele sale.
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 69.
Managementul calit ii 73
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
74 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
Managementul calit ii 75
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
R spuns 8.1
1. c, d
R spuns 8.2.
1. a, b
2. a
76 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
Cuprins Pagina
Managementul calit ii 77
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
Instrumente noi Acest instrument const în a c uta logic i exhaustiv to i factorii care contribuie
ale la producerea unui efect. Poate fi vorba de determinarea ansamblului de
Managementului dispozi ii corespunz toare pentru atingerea unui scop definit sau determinarea
Calit ii cauzelor care sunt la originea unui efect considerat.
Diagrama arbore Diagrama afinit ilor i diagrama de rela ii au permis identificarea unor
probleme generale i importante i au furnizat un mijloc de a reprezenta
complexitatea acestora, punând în eviden factorii cei mai importan i care
influen eaz fenomenele respective.
Aceasta este o metod excelent pentru a identifica mijloacele necesare realiz rii
unui proiect.
78 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
Capacitate de
scriere f r
reînc rcare:
600 metri
Grosimea liniei
trasate:
0,3-0,4 mm Îmbun t irea
calit ii proiect rii Realizare cu
Scriere supl
Capacitate mare utilizând o ajutorul unei
de a- i îndeplini F r contur cerneal mai diagrame de
func ia (a scrie) îngro at dens i un decizie de ac iune
dispozitiv – PDPC (A)
Utilizarea antiscurgere
Dezvoltarea unui complet a
instrument de scris cernelii din
care ne va permite s rezervor
câ tig m segmente de
pia datorit calit ii F r defect de
sale superioare, scriere la
începutul utiliz rii
u urin ei de fabrica ie
i pre ului sc zut
Form îngrijit (în
raport cu un stilou Solicitarea ca un
Form nedecis
de calitate proiectant s
înc (B)
superioar ) studieze forma
Prezentare
agreabil Dispozitiv
transparent pentru Rezervor
vizualizarea transparent
cernelii
F r un rezervor De confirmat în
U urin de Montarea cu tip fetru, dar cu un func ie de
fabrica ie u urin a pieselor mecanism cu rezultatele de la
lichid liber (A) i (B)
Managementul calit ii 79
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
1. Diagrama arbore:
a) este cunoscut i sub numele „metoda KJ” (Kawakita Jiro);
b) se utilizeaz pentru identificarea c ilor posibile pentru rezolvarea
problemei;
c) necesit lucrul în grupuri multidisciplinare i un timp redus pentru
aplicare;
d) este o metoda clasic /tradi ional utilizat în managementul calit ii;
2. Diagrama arbore:
a) urmeaz un proces general în sensul descendent al sc rii semantice;
b) face apel la un ra ionament deductiv;
c) face apel la creativitate;
d) niciun r spuns corect;
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 86.
Matrice în T
În acest caz, cauzele reprezint latura vertical a lui T i constituie rezultatul unei
faze anterioare de analiz a originii disfunc ionalit ilor.
80 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
Matrice în Y
Acest tip de matrice este matricea de baz pentru analiza unei probleme în trei
dimensiuni, din care deriv matricea în T prezentat anterior.
Cele trei serii de factori A, B i C pot fi comparate dou câte dou , f r ca una dintre
ele s constituie punctul de trecere obligatorie a celorlalte. Aceasta este, într-un fel,
generalizarea unei matrice cu trei tipuri de factori.
Matrice în C
Denumirea acestui tip de matrice provine de la reprezentarea spa ial a unui cub,
cubul cu latura de o unitate a celor trei axe ale geometriei spa iale, care corespund
celor trei tipuri de factori independen i studia i. Aceast reprezentare în spa iu
permite identificarea punctelor care combin un element în fiecare tip de factori.
Un exemplu al unei matrice în C îl constituie urm rirea situa iei factorilor tehnici,
economici i umani dispu i pe trei axe perpendiculare în spa iul tridimensional care
permite compararea diferitelor procese.
Matrice în X, P, …
Atunci când se consider mai multe serii de factori, teoretic este posibil s se
realizeze matrice mai complexe decât cele prezentate (matrice în P pentru pentagon,
care prezint cinci serii de factori), dar reprezentarea lor devine repede
inexplorabil .
Trebuie amintit c scopul unei matrice este de a facilita lucrul grupului i de a avea o
reprezentare clar a problemei tratate, ceea ce ar fi împiedicat de o complexitate
prea mare a instrumentelor folosite. În general, prin acest proces se urm re te
plecarea de la un anumit grad de complexitate pentru a se reveni la matrice cu dou
serii de factori tratând problema prin etape succesive.
Managementul calit ii 81
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
1. Diagrama matriceal :
a) este o metod modern de m surare a utilit ii;
b) are drept obiectiv alegerea celei mai bune solu ii pentru atingerea
scopului propus;
c) a fost conceput de Juran;
d) poate înlocui diagrama deciziilor de ac iune;
e) niciun r spuns corect.
2. Diagrama matriceal :
a) se poate aplica sub mai multe forme;
b) este un instrument de analiz intermediar;
c) este un instrument de analiz utilizat pentru finalizarea unor cercet ri;
d) este o tehnic nou a managementului calit ii folosit pentru redarea
solu iilor la unele probleme privind calitatea;
e) niciun r spuns corect.
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 86.
Programarea unui plan de ac iune determin apari ia unui anumit num r de ipoteze
care condi ioneaz atingerea scopului fixat. Executarea planului poate lua cursuri
diferite în func ie de gradul de realism al ipotezelor. De cele mai multe ori este
important s se examineze toate cazurile posibile i s se analizeze toate
evenimentele ocazionale ale fiec rei situa ii. Diagrama deciziilor de ac iune (PDPC
– Process Decision Program Chart) î i propune s ajute aceast analiz sistematic .
82 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
Atunci când diferitele ramuri au fost analizate atât cât necesit obiectivul atribuit, se
convine s se ordoneze arborescen a într-un anumit mod de reprezentare. Astfel, va
fi posibil s se pun în eviden :
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 86.
Managementul calit ii 83
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
84 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
Managementul calit ii 85
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
R spuns 9.1
1. b
2. a, b, c
R spuns 9.2.
1. b
2. a, b
R spuns 9.3.
1. b
2. a, c
86 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
Cuprins Pagina
Managementul calit ii 87
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
88 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
Mai pu in cunoscut în Europa este metoda japonez Q.F.D., creat în 1972. Aceast
metod a fost utilizat prima oar pentru cre terea performan elor antierelor
Navale ale firmei Mitsubishi. Ini ial, metoda a fost utilizat pentru îmbun t irea
calit ii produselor firmei; în timp, îns , s-a constatat faptul c , utilizând aceea i
tehnic de analiz , metoda poate fi folosit pentru îmbun t irea calit ii tuturor
activit ilor dintr-o unitate economic produc toare sau prestatoare de servicii.
Metoda Q.F.D. este o metod extrem de simpl i, dac ne referim numai la calitatea
unui produs, ea permite interven ii eficace în toate etapele elabor rii produsului i
anume: în concep ie, în execu ie, în logistic sau prestarea service-ului.
Metoda Q.F.D. mai este denumit i „Casa Calit ii” deoarece solu iile de rezolvare
a problemei puse în discu ie se reg sesc într-o serie de matrice dispuse sub forma
unei case, format din funda ie, parter, pod i acoperi .
Managementul calit ii 89
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
1. Diagrama s geat :
a) permite identificarea timpului necesar realiz rii unui proiect;
b) are drept obiectiv planificarea aplic rii solu iilor pentru atingerea
scopului propus;
c) presupune cunoa terea costurilor pentru aplicare;
d) m soar performan e.
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 95.
10.2. Benchmarking-ul
90 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
alte p r i;
evaluarea conformit ii produselor/serviciilor unei organiza ii cu
specifica iile din standardele de calitate ISO 9000 sau/ i ISO 14000 în
vederea certific rii;
evaluarea conformit ii produselor/serviciilor unei organiza ii cu
specifica iile din standardele de calitate atunci când se are în vedere
acordarea unor premii na ionale de calitate unit ii respective.
Benchmarking-ul intern
Benchmarking-ul generic
Benchmarking-ul general
Benchmarking-ul competitiv sau comparativ
Managementul calit ii 91
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
1. Benchmarking-ul:
a) porne te de la concep ia lui Crosby;
b) este o metod de autoevaluare;
c) este o metod de evaluare critic ;
d) este un instrument specific TQM;
e) m soar performan e.
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 95.
În loc de rezumat Am ajuns la sfâr itul unit ii de înv are nr. 10.
V recomand s face i o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în
aceast unitate i s revizui i obiectivele precizate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucr rii de verificare nr. 10 pe care
urmeaz s o transmite i tutorelui.
92 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
Managementul calit ii 93
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
94 Managementul calit ii
Instrumente i tehnici noi ale Managementului Calit ii
R spuns 10.1
1. a, b
2. b, c, d
R spuns 10.2.
1. b, d
2. a, c, d
Managementul calit ii 95
Auditul calit ii
Cuprins Pagina
96 Managementul calit ii
Auditul calit ii
Auditul În domeniul Managementului Calit ii, termenul de audit este utilizat în sensul de
calit ii examinare a calit ii produselor (audit de produs), serviciilor (audit de servicii),
proceselor unei organiza ii (audit de procese), sau a sistemului calit ii în ansamblu
Audit intern (audit de sistem).
Audit extern Standardul ISO 8402:1995 define te auditul calit ii ca reprezentând o examinare
sistematic i independent efectuat pentru a determina dac activit ile i
rezultatele referitoare la calitate satisfac dispozi iile prestabilite i dac aceste
dispozi ii sunt efectiv implementate i apte s ating obiectivele.
Auditurile sistemului calit ii pot fi efectuate pentru scopuri interne sau externe,
Managementul calit ii 97
Auditul calit ii
În func ie de num rul organiza iilor care particip la efectuarea unui audit,
auditurile calit ii pot fi:
• audit simplu;
• audit comun.
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 104.
98 Managementul calit ii
Auditul calit ii
În scopul efectu rii unui audit al calit ii, trebuie formulat i stabilit de c tre
conducerea organiza iei un program adecvat de audit, în care s fie specificat
num rul i tipul auditurilor ce se vor efectua i resursele necesare audit rilor.
politici;
standarde;
legi i reglement ri aplicabile;
cerin e ale sistemului de management;
cerin e contractuale sau coduri de conduit aplicabile unor domenii
industriale sau de afaceri;
principiile managementului calit ii.
Managementul calit ii 99
Auditul calit ii
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 104.
Auditul calit ii este caracterizat prin fundamentarea anumitor principii, care fac
din acest proces un instrument eficient i de încredere pentru managementul la
varf al unei organiza ii, ca date de intrare pentru implementarea propriilor
politici drept instrument de control.Cunoa terea i însu irea acestor principii de
auditare reprezint o condi ie prealabil i pentru succesul i autoritatea unui
auditor.
100Managementul calit ii
Auditul calit ii
În desf urarea unui audit al calit ii sunt parcurse trei etape principale, i
anume:
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 104.
102Managementul calit ii
Auditul calit ii
R spuns 11.1
1. a
2. b, c, d
R spuns 11.2.
1. a, b, c, e
2. a, b, c, d, e
R spuns 11.3.
1. a, c
2. b, c, d
104Managementul calit ii
Certificarea calit ii
Cuprins Pagina
Certificarea Pe lâng reglement rile generale, care creeaz cadrul de func ionare a unei pie e
calit ii libere, exist un domeniu larg de produse i servicii denumit „domeniul
nereglementat” i un alt domeniu, controlat din punct de vedere al s n t ii i
Acreditare securit ii, care constituie „domeniul reglementat”.
106Managementul calit ii
Certificarea calit ii
Înfiin area i func ionarea organismelor de certificare are la baz numeroase norme
i reglement ri ale Uniunii Europene, printre care:
Aceste criterii se reg sesc i în alte documente interna ionale, cum ar fi unele
ghiduri ISO/CEI.
În aprilie 1992, prin H.G.R. nr.67, privind constituirea i func ionarea „Sistemului
na ional de certificare a calit ii”, a fost definitivat cadrul legal al procesului de
certificare a calit ii în ara noastr i a devenit obligatorie certificarea, în termen de
24 luni de la data public rii H.G., a tuturor produselor i serviciilor reglementate
Drept urmare a punerii în practic a acestor ordonan e, sunt înfiin ate Asocia ia
Re elei Na ionale de Acreditare din România – RENAR, ca unic organism de
acreditare pentru infrastructura de evaluare a conformit ii, i Asocia ia de
Standardizare din România – ASRO.
R spunsul se va da în spa iul gol de mai sus. R spunsul la test se g se te la pagina 110.
108Managementul calit ii
Certificarea calit ii
1. Prezenta i câ iva factori care ar duce la necesitatea certific rii SMC într-o
organiza ie, precum i avantajele aduse de certificarea SMC.
R spuns 12.1
1. a, b, c, e
2. a, c, d
110Managementul calit ii