Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Eccp Suspensia Automobilului Proiect
Eccp Suspensia Automobilului Proiect
OLTENIŢA
Clasa a XI-a A
TEMA DE PROIECT
pentru
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
Autorul lucrării:
Îndrumător de proiect,
profesor
2011
1
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
CONTINUTUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE
Examenul de certificare a competentelor profesionale
Clasa a XI –a A
Mecanic auto
1. Tema proiectului.
2. Memoriul explicativ.
3. Principii de functionare.
4. Tipuri constructive.
5. Documentatia tehnica.
Desenele de ansamblu.
Partile componente.Descriere.
Schemele tehnologice.
6. Constructia suspensiilor.
7. Functionarea suspensiilor.
8. Exploatarea suspensiilor.
9. Intretinerea suspensiilor.
10. Sculele,dispozitivele si verificatoarele utilizate.
11. Normele de tehnica securitatii muncii.
12. Cuprinsul.
13. Bibliografia.
2
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
MEMORIUL EXPLICATIV
Proiectul cu tema „SUSPENSIA AUTOMOBILULUI ”
evidentiaza tipurile de suspensii intalnite in domeniu.
Lucrarea prezinta aspectele principale ale
functionarii suspensiilor si evidentiaza caracteristici
functionale diferentiate pentru fiecare categorie de sus-
pensii.
Realizarea proiectului „SUSPENSIA AUTOMOBILU-
LUI ”atinge o serie de competente tehnice generale dar si
competente specifice.
Unitatile de competenta care se regasesc in lucrare sunt:
1. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei
2. Lucrul in echipa
3. Utilizarea si interpretarea documentatiei tehnologi-
ce.
Exploatează baze de date.
Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini.
Comunică prin Internet.
Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea
obiectivelor.
Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă.
Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sar-
cinilor.
Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu
Interpretează desene speciale
Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea
practică
3
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
1.DESTINAŢIA, PĂRŢILE COMPONENTE.
CONDIŢIILE IMPUSE ŞI CLASIFICAREA SUSPENSIILOR
Destinaţia suspensiei. Suspensia automobilului are rolul de a asi-
gura confortabilitatea pasagerilor şi de a proteja încărcătura şi organele
componente împotriva şocurilor, trepidaţiilor şi oscilaţiilor dăunătoare,
cauzate de neregularităţile drumului. Suspensia automobilului realizea-
ză legătura elastică între cadru, caroserie şi punţi sau direct cu roţile au-
tomobilului.
Părţile componente. Suspensia unui automobil cuprinde elemente elas-
tice, dispozitive de ghidare, amortizoare şi stabilizatoare.Elementele
elastice servesc pentru micşorarea sarcinii dinamice rezultate la trecerea
roţilor pentru neregularităţile drumului.
In acelaşi timp, elementele elastice fac ca oscilaţiile caroseriei să fie su-
portabile de pasageri şi să nu dăuneze mărfurilor care se transportă.
Elementele de ghidare transmit componentele longitudinale şi
transversale ale forţelor de interacţiune cu drumul, precum şi momente-
le acestor forţe, determinând cinematica roţilor faţă de cadru sau carose-
rie.
Elementele de amortizare împreună cu frecarea dintre foile arcuri-
lor amortizează oscilaţiile caroseriei şi ale roţilor, eliminând apariţia fe-
nomenului de rezonanţă.
Funcţiile celor trei elemente principale ale suspensiei pot fi îndeplinite
de unul şi acelaşi element sau de elemente diferite.
In unele cazuri, suspensia automobilului mai conţine elemente su-
plimentare - stabilizatoare, care au rol de a reduce înclinările laterale ale
autovehiculelor în viraje.
Condiţiile impuse. Suspensia automobilului trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii principale: caracteristică elastică corespunzătoare
care să asigure un grad de confort satisfăcător; construcţie simplă şi re-
zistentă; amortizarea vibraţiilor caroseriei şi roţilor; asigurarea cinemati-
4
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
cii corecte a mecanismului de direcţie; greutatea minimă; să transmită
forţele de la caroserie la roţi şi de la roţi la caroserie, precum şi momen-
tele reactive care apar.
Clasificarea suspensiilor.Clasificarea suspensiilor automobilelor se face
dupa tipul puntii si dupa caracteristica elementelor elastice.
5
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
2.ELEMENTELE ELASTICE ALE SUSPENSIEI
Elementele elastice ale suspensiei întâlnite la automobile
sunt:
arcurile în foi
arcurile elicoidale
barele de torsiune
elementele elastice pneumatice şi hidropneumatice.
2.1.ARCURILE ÎN FOI
Elementele componente ale unui arc în foi sunt reprezentate în fi-
gura . Foaia principală a arcului are capetele îndoite în formă de ochiuri
în care se introduc bucşe din bronz sau inele din cauciuc, prin interme-
diul cărora se fixează de partea suspendată a automobilului. Celelalte foi
se numesc foi secundare şi sunt strânse cu bulonul central de foaia prin-
cipală.
6
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
(springuite), iar la strângerea lor, cu butonul central, apare o pretensio-
nare a foii principale, care îşi va micşora raza de curbură.
Frecarea care ia naştere între foile arcului contribuie la amortizarea
oscilaţiilor automobilului.Frecarea între foi fiind mare, arcul este prea
rigid şi pentru a i se mări elasticitatea la montare, foile sunt unse cu un-
soare consistentă grafitată. Prinderea arcului de cadru se poate face în
mai multe feluri . Arcurile pot fi dispuse longitudinal sau transversal pe
cadru.
2.2.ARCURILE ELICOIDALE
Arcurile elicoidale se execută din bare de oţel înfăşurate după o elice.
La acest tip de arcuri, nu apare frecarea, ca urmare, suspensia cu astfel
de arcuri necesită folosirea unor amortizoare mai puternice. De aseme-
nea, aceste arcuri preiau numai sarcini ce lucrează în lungul axei lor şi
din această cauză la o suspensie cu astfel de arcuri se prevăd dispozitive
de ghidare.
7
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
Arcul elicoidal este de circa 2,5 ori mai uşor şi mai puţin voluminos decât
arcul în foi. Aceste arcuri se utilizează, în special, la suspensiile indepen-
dente.
8
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
Barele de torsiune sunt fixate cu un capăt de braţe, iar cu celălalt
de caroserie. Ele sunt dispuse transversal, dar pot fi dispuse şi longitudi-
nal.
9
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
4.AMORTIZOARELE
Pentru amortizarea rapidă a oscilaţiilor, în suspensia automobilelor
moderne se montează amortizoare hidraulice.
Amortizoarele pot fi folosite la ambele punţi ale automobilului sau nu-
mai la puntea din faţă, soluţie întâlnită mai ales la autocamioane.
Principiul de funcţionare a amortizorului hidraulic se bazează pe
transformarea energiei mecanice a oscilaţiei în energie termică, la trece-
rea forţată a unui lich special, dintr-o cameră a amortizorului în alta,
printr-un orificiu calibrat.
Majoritatea amorţizoarelor sunt cu dublă acţiune, lucrând în ambe-
le sensuri, - anume: la apropierea roţilor de caroserie opun rezistenţă
mică; la depărtarea roţii de caroserie opun rezistenţă mai mare.
Amortizoarele cele mai răspândite la automobile sunt cele sub
formă telescopică, clasificate în monotubulare şi bitubulare, şi care, la
rândul lor, pot fi de mai mult; tipuri. Cele mai folosite sunt amortizoarele
bitubulare, care in comparaţie cu cele monotubulare, au o lungime mai
redusă şi o durată de funcţionare mai mare.
10
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
11
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
12
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
Orificiile calibrate, care realizează rezistenţa vâscoasă a lichidului
la scurgerea acestuia, sunt realizate sub formă de fante în rondelele su-
papelor.
Supapa de destindere este formată din rondela obturatoare 16 cu fan-
te frezate şi rondela 17, care sunt presate pe bosajul inelar al pistonului 4
de către arcul 5 (fixat pe piuliţa 6) prin intermediul unei bucşe.
Supapa de comunicare este formată din rondela 15, care acoperă ori-
ficiile exterioare ale pistonului 4, fiind apăsată de un arc stelat plat.
Supapa de comprimare este constituită din rondela obturatoare 20 şi
din rondela de închidere a supapei de comprimare, apăsate pe scaunul
din corpul supapelor 7 de un arc stelat.
Supapa de admisie 19 este identică cu supapa de comunicare. Supa-
pele de comprimare şi de admisie sunt montate pe corpul 7, prin inter-
mediul şurubului 8. Piuliţa 13 a tubului rezervor asigură fixarea tubului
interior 2 în tubul rezervor 3. Tubul de protecţie 12 serveşte la protejarea
tijei pistonului 1. în scopul micşorării emulsionării lichidului, se montea-
ză inelul 10, dispus sub nivelul lichidului de amortizor.
In cursa de destindere (fig a), lichidul din partea superioară a tubulu:
interior 2 este comprimat şi, ca urmare, rondela 3 a supapei de comuni-
care este presată pe piston, supapa fiind închisă. Prin găurile interioare
ale pistonului lichidul ajunge la rondela obturatoare 7 a supapei de des-
tindere. Dacă viteza relativă a pistonului este mai mică decât viteza criti-
că, scurgerea lichidului se realizează prin fantele (de înălţime b v. fig. )
din rondela obturatoare 7, deoarece presiunea lichidului este mai mică
decât forţa de precomprimare a arcului 1 al supapei. Dacă viteza de de-
plasare a pistonului depăşeşte viteza critică, presiunea lichidului creşte şi
învinge forţa arcului V, iar rondelele 7 şi 4 ale supapei de destindere se
îndepărtează, realizând o secţiune de trecere mai mare. Volumu generat
de piston la partea inferioară este mai mare decât volumul lichidului îm-
pins de sus, cu volumul tijei scoase din tubul interior. Diferenţa se com-
pletează cu lichid din camera de compensare, care pătrunde în tubul in-
terior prin învingerea rezistenţei arcului stelat al supapei de admisie 5,
datorită depresiunii create în spaţiul de sub piston şi a pernei de aer
comprimat din partea superioară a camere: de compensare.
13
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
In cursa de comprimare (fig. b), lichidul de sub piston trece uşor prin
supapa de comunicare 3 (datorită arcului slab al acesteia), în partea su-
perioară a tubului interior 2. O parte din lichid (egal cu volumul tijei in-
troduse în tubul principal) trece prin fantele din rondela obturatoare 6 a
supapei de comprimare, în camera de compensare, realizând forţa de
rezistenţă la comprimarea amortizorului, la viteze mai reduse decât vi-
teza critică. Dacă viteza oscilaţiilor creşte, presiunea lichidului se măreş-
te, depăşind forţa de precomprimare a arcului stelat al supapei de com-
primare şi rondelele supapei se deplasează în jos, realizând o secţiune de
trecere mai mare (fapt ce conduce la micşorarea forţei de amortizare du-
pă viteza critică). Acest lucru este foarte important şi pentru exploatarea
automobilului pe timp rece când viscozitatea lichidului creşte; trecerea
lui prin orificiile calibrate este îngreuiată, fapt ce conduce la creşterea
presiunii în cilindru, iar supapa de comprimare intră în funcţiune, des-
cărcând suspensia şi amortizorul de suprasolicitări.
Amortizorul telescopic monotubular. în comparaţie cu cel bitubular are,
la diametre exterioare egale, un diametru al pistonului mai mare, fiind
mai uşor şi având o răcire mai bună.
După presiunea gazului din camera de compensare, amortizoarele
monotubulare pot fi:
cu presiune joasă
cu presiune înaltă (hidropneumatice).
14
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
In figura este prezentat amortizorul monotubular hidropneumatic
de tip De Carbon. în camera de compensare 1 se introduce azot sub pre-
siunea de circa 2,5 N/mm2. Perna de aer este separată de lichidul de
amortizare prin intermediul pistonului flotant 2. Compensarea volumu-
lui, datorită micşorării lui la cursa de comprimare, se obţine prin com-
primarea pernei de gaz şi deplasarea pistonului flotant în sus. La cursa
de destindere, volumul generat este ocupat de gazul care se destinde,
deplasând pistonul flotant în jos. Orificiile de trecere şi supapele de des-
cărcare sunt montate în pistonul 3.
15
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
modificarea orificiilor de trecere;
modificarea presiunii de deschide a supapelor de descărcare;
modificarea prestrângerii arcurilor de la supape.
Modificarea caracteristicii amortizorului poate fi comandată de că-
tre conducător printr-un buton de la tabloul de bord (comandă electro-
magnetică).
Sunt unele amortizoare cu reglarea automata a caracteristicii în
funcţie de sarcina care acţionează asupra suspensiei şi de denivelările
drumului.
Autoturismul Peugeot 407 asigură nouă setări diferite pentru re-
glarea gradului de amortizare. Adaptarea gradului de amortizare, la
condiţiile de deplasare (denivelarea drumului) şi la starea de încărcare a
autoturismului, se face cu ajutorul a patru senzori de mişcare plasaţi pe
fiecare roată în parte. Aceşti senzori furnizează informaţii de comandă
electronică a suspensiei.
5.STABILIZATOARELE
Datorită acţiunii forţei centrifuge asupra unui automobil în viraj,
ele se înclina lateral, micşorându-se în felul acesta stabilitatea lui. Stabili-
zatoare au rolul de a limita această înclinare fără însă a mări rigiditatea
suspensiei.
Stabilizatorul se compune din bara 7 în formă de U, care este mon-
tată transversal pe cadrul automobilului, în două bucşe de cauciuc 4. Ca-
petele barei sunt legate, prin intermediul tijelor 2, la braţele oscilante in-
ferioare 3.
16
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
17
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
6.TIPURI CONSTRUCTIVE DE SUSPENSII
UTILIZATE LA AUTOMOBILE
6.1.SUSPENSII CU ROŢI DEPENDENTE
In majoritatea cazurilor, suspensia automobilelor cu puntea rigidă
foloseşte arcurile în foi dispuse longitudinal, datorită construcţiei sim-
ple.
18
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
Suspensia cu arcuri în foi semieliptice dispuse longitudinal cu ca-
racteristică neliniară. Suspensia cu arcuri în foi cu caracteristică neliniară
se utilizează mai ales la puntea din spate a autocamioanelor.
O suspensie corespunzătoare pentru cazul când autocamionul este în-
cărcat va fi prea rigidă pentru autocamionul gol.
Pentru a realiza o suspensie care să corespundă în ambele cazuri, se fo-
loseşte suspensia cu arc suplimentar.
In figura se reprezintă suspensia din spate cu arc suplimentar utili-
zată la autocamioane. Ea se compune din arcul principal 3 ce lucrează
singur la sarcini mici şi mijlocii.
La sarcini mari, începe să lucreze şi arcul secundar 2, care se sprijină pe
suporturile 1 ale cadrului.
Suspensia dependentă cu arcuri elicoidale. In figura se reprezintă sus-
pensia punţii din spate a autoturismelor Dacia.
Datorită faptului că arcurile elicoidale preiau numai sarcini verticale,
puntea este prevăzută cu braţele pentru preluarea forţelor orizontale.
19
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
In figura este reprezentată suspensia din faţă a autoturismelor Da-
cia. Braţele oscilante 2 şi 8 sunt articulate la un capăt de punte, iar cu ce-
lălalt de braţul porfuzetă, prin intermediul a două articulaţii (pivoţi) în
jurul cărora se brachează roata (axa pivotului fals).
20
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
7.SUSPENSIA CU ELEMENTE ELASTICE PNEUMATICE
In figura este reprezentată suspensia pneumatică a unui autobuz
urban. Ea este compusă din două elemente elastice pneumatice 4, pentru
puntea din faţă, şi din patru elemente elastice pneumatice 11, pentru
puntea din spate. în scopul menţinerii caroseriei autobuzului la aceeaşi
înălţime faţă de sol, suspensia este prevăzută cu un corector de nivel 6,
pentru puntea faţă, şi două corectoare de nivel pentru puntea spate. Ae-
rul necesar pentru menţinerea constantă a înălţimii caroseriei este luat de
la rezervoarele 9, destinate acestui scop.
21
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
7, orificiul c, în atmosferă, până când masa suspendată revine în poziţia
de echilibru.
Rezultă, deci, că acest corector de poziţie intervine de fiecare dată
când distanţa dintre partea suspendată şi nesuspendată variază. Tija 10,
cu lungimea B reglabilă, serveşte la reglarea iniţială a suspensiei, când
elementele elastice pneumatice 11 trebuie să aibă distanţa A între partea
suspendată şi cea nesuspendată.
Corectorul este prevăzut şi cu supapa de suprapresiune 4.
9.ÎNTREŢINEREA SUSPENSIEI
Intreţinerea suspensiei cu arcuri metalice constă din:
22
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
Autobuzele prevăzute cu elemente elastice pneumatice necesită reglarea
nivelului caroseriei faţă de sol. Poziţia corectă a caroseriei faţă de sol este
dată de corectoarele de nivel ale suspensiei.
11.REPARAREA SUSPENSIEI
Arcul în foi poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după cum
urmează:
modificarea caracteristicii elastice se verifică cu ajutorul unui
dispozitiv de controlat arcuri lamelare. Arcul se recondiţionea-
ză prin reşpringuirea foilor, urmată de tratamentul termic co-
respunzător;
foaia principală sau altă foaie din componenţa arcului ruptă sau fisurată
se înlocuieşte
bulonul central rupt sau cu filetul deteriorat se înlocuieşte;
eclisele de prindere fisurate sau rupte se înlocuiesc;
bucşa arcului uzată se înlocuieşte cu alta nouă.
Cercelul arcului poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după
cum urmează:
bucşa uzată se înlocuieşte cu una nouă alezată la dimensiunea
nominală;
24
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
alezajul pentru bolţul arcului uzat se recondiţionează prin în-
cărcarea cu sudură, urmată de frezare şi găurire la cota nomina-
lă;
suportul bucşei uzat în lungime se recondiţionează prin frezare
şi utilizarea şaibelor compensatoare la montare;
suprafaţa laterală interioară a furcii cercelului deteriorată se re-
condiţionează prin: frezare şi utilizarea şaibelor compensatoare
la montare; dacă uzura depăşeşte o anumită limită, suprafaţa
uzată se va încărca cu sudură, urinată de frezare la cota nomi-
nală;
orificiul pentru şurubul de strângere uzat se recondiţionează
prin majorarea găurii, utilizându-se la montaj un şurub majorat;
lăţimea tăieturii elastice micşorată se recondiţionează prin fre-
zarea deschizăturii la dimensiunea iniţială şi refacerea circulari-
tăţii alezajului.
Bolţul de arc poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după
cum urmează:
suprafaţa de lucru uzată se recondiţionează prin cromare dură
şi rectificare la cota nominală;
filetul pentru suportul gresorului deteriorat se recondiţionează
prin încărcare cu sudură, găurire şi refiletare la dimensiunea
iniţiala.
25
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
BIBLIOGRAFIE
26
Autor: 2011
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
CUPRINSUL
Tema de proiect 1
Continutul proiectului de certificare a competentelor profesionale 2
Memoriul explicativ 3
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI 4
Elemente elastice 6
Arcuri elicoidale 7
Arcuri bare de torsiune 8
Elemente elastice pneumatice 9
Amortizoare 10
Stabilizatoare 16
Tipuri constructive de suspensii 18
Suspensii cu elemente elastice pneumatice 21
Materiale utilizate 22
Intretinerea suspensiilor 22
Defecte in exploatare 23
Repararea suspensiilor 24
Bibliografie 25
27
Autor: 2011